Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Istoric Sanitarii Priceputi

    Uploaded by

    VladAlpha
    17 views63 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    17 views63 pages

    Istoric Sanitarii Priceputi

    Uploaded by

    VladAlpha

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 63
    MANUALUL SANITARII PRICEPUT! Educatie pentru sanatate -crucearosie.ro EiUUL CSS (poh ea Colectivul de redactie: Dr. Sorina Botescu Dr. Minail Voicescu Andreea Furtuna Viore! Tudor Lucrarea MANUALUL SANITARIL PRICEPUTI (EDITIETIPARITA, 2013) autor SOCIETATEA, NNATIONALA DE CRUCE 8 fost inregistrata avand codul ISBN 978-973-0-15559-4, Societatea Nationala de Cruce Rosie din Romania ica Amzei nr. 29, sector 1 317 60 06 Email: crr@crucearosie.ro Www crucearosie.ro ‘www facebook. com/crucearosieromana 1, Bucuresti Eaborat de Crucea Rosie Romdind, "hate crepturie sunt rezervate SNCAR, ‘OMANIA, MANUALUL SANITARI| PRICEPUT CUPRINS Regulamentul pentru organizarea si desfasurarea concurs, lui pentru sénatate si prim ajutor ,Sanitarii priceputi” _ Miscarea International de Cruce Rosie si Semiluna Rosie - { Notiuni generale de igiend si educatie pentru sanatate 4 Regimul de activitate gi odihna al elevului... 4 ‘ Prevenirea bolilor contagioase .. “ Sexualitatea gi importanta educatiei 7 4 * Consumul de droguri a) => Notiuni de siguranta 18 Sangele, grupele de sénge, transfuzi ‘Arsuri prin electrocutare ~ Principiile primului ajutor psihologic —~> Nofiuni de protectie civil Bibliografe... ‘anid PRIGEPUTL | 5 REGULAMENTUL pentru organizarea si desfésurarea concursului pentru sanatate si prim ajutor ,Sanitarii priceputi” Concursul pentru sdnatate si prim ajutor ,Sanitari priceputi” este organizat de Societatea Nationala de Cruce Rosie din Romania, jimpreuna cu Ministerul Educatiei Nationale, Ministerul Sanat ispectoratul General pentru Situatii de Urgenta. Atributile ce revin fiecdreia dintre institutile mentionate pot fi detaliate in cuprinsul unor protocoale incheiate intre acestea si ‘SNCRR. |. SCOPUL $1 OBIECTIVELE Concursul se adreseaza elevilor din citul gimnazial i liceal cu scopul de a promova instruirea in domenil primul autor si educatie pentru sandtate,sivizeaza aiingerea urmatoarelor obiectve: + insusirea cunostintelor de baz despre Migcarea Intemational de Cruce sie si Semilund Rosi, despre istoria Societti Naffonale de Cruce Rosie din Romania, despre Principile Fundamentale ale Crucii Rog, precum si pe cele privind prevenirea accidentelor sia deprinderilor practice pentru acordarea corecti a primului gjutor de baz" — .efectuarea unor actiuni salvatoare de Vial unor persoane care au suferit o accidentare sau imbolnavire acuté, de tre persoane fara pregatire medical, fara utlizarea unor echipamente Specitice acestui scop” (Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sindtiti. «© dezvoltarea sentimentuli solidaritati umane fat de cel afaf in suferins; “Toate refer april tor dn prezentl document fac tee april autor de baz DOCUMENTELE NECESARE PENTRU ‘$i stampila © Cammetele de elev, pentru toti ‘colar in curs, Anexa 6 Membr echipgjul U ECHIPAJELOR, LA Toate, EAPuE we CONCURSULUy membrii echipajutu, in /-Numele, clasa, data Nasteri, Tabel EMBRL on CATE $8 Vor menting ul va purta: semi CU viza scoli pe any Despre noi - Cine suntem. principii, misiune ¢i viziune Societatea Nationala de Cruce Rosie din Romania Cine suntem prin lege sa asigure asi in caz de dezastre gs vin ul celor mai vuinerabile persoane. Miscarea Internationata de Cruce Rosie si Semilund Rosie este cunoscut in intreaga lume ca o organizatie de ajtor umanitar,reunind peste 128,000.00 «de membri ce actioneaza consecvent in vederea prevenii si alin suferintelor zboaie, conflict armate, tensiuni poltce, dezastre si calamitati ICR) ~ creat in 1863 — gi Federatia International ‘ Societatilor de Cruce Rogie si Semiluna Rosie (Liga) - creata in 1919, Fiecare dintre aceste tei parti componente are activi stat ‘oluri specifice, bine Ceea ce le uneste sunt Principle fundamentale ale Migcarii de Cruce Rosie si ‘Semiluna Rosie gi aciunea comund in spritul umanismului. eee EI NT i ee nutes ne TAR PRICEPUTL Principiile Fundamentale ale Misc&rii Internationale de Cruce Rosie si Semiluna Rosie Umanitate Nascuti din grija de a ajuta, f4r& discriminare, raniii de pe cdimpurite de lupta, Miscarea Internationala de Cruce Rosie gi Semiluné Rosie, sub aspectul sau intemational gi national, se angajeaza sd previna gi si aline suferintele oamenilor in orice imprejurare. Migcarea nu face nicio deosebire de nationalitate, asi, r socialé sau apartenenta politica. Ea se dedica numai ajutordrit indivi pe masura suferintelor lor si acorda ajutor prioritar celor mai urgente nenorocir in scopul mentineriincrederiituturor, Migcarea se abfine s& ia parte la | la controverse de ordin politic, rasial,religios sau ideolog Independent | Migcarea este independent. Auxiliare ale autoritaior publ actioneze intotdeauna in conformitate cu Princiiile Fundamentale ale Migcaril Voluntariat Este o migcare de ajutor voluntar si dezinteresat. Unitate Int-o fard nu poate exista decd o ‘societate Nalionalé de Cruce Ros\2 sau Semilund Rosie. Ea trebuie s& fie deschisd tuturor gi si-si tin’ | actiunile umanitare pe intreg teritor:! fri tate ‘Miscarea Interné Univers: mnald de Cruce Rosie si Semiluna Rosie, in cadrul cae ia este universal, (art. 11 din Legea nr. 139/195): a) sé actioneze in caz de conflict armat, gi si acloneze, ca auxliar’ a autoritailor publce, in toate dome previzute de Conventile de la Geneva gin 1949 sin favoarea tuturor celor aflati in suferinta, atét persoane civile, ct si 1) 58 contibuie a amelirarea start de sanatate, la prevenirea imbolnavirilor si ul colectivitat la alinarea suerintelor prin programe de intrajutorare in benefit «) 8 organizeze, la nivel national sau local, dupa caz, servict de ajutoare de urgent in favoarea victimelor dezastreor,inaiferent de cauzele si matura acestora; 4) s& recrutez, sé instrulase gi sé puna la cispoztie personalul necesar pentru ¢) si promoveze participarea copillor sia tineilor la actvitaile spect {)_ sf autorizeze folosirea emblemei, pe timp de pace, conform legi; anizeze i s& partcipe a actunt internationale de ajutorare a victimetor, fe natura dezastrelor; ent de cauzele hy s - e& la cunostinta opiniei publice, in special copiilor si tineretul v3 sale, cat gi pe cele ale Migcarii Internationale de Cruce Rosie si £ A Rosie, precum si Principiile fundamentale ale Crucii Re intre toti oamenii si toate popoarele; tere gialte silocale, in vederea realizarii mis 53) | SANTA PRIGEPUT J) 4 participe, pe baza programelor inate de Ministerul Sana recrutarea donatorilor de sénge, la combaterea unor epidemii gi actiuni Misiune: Crucea Rogie Romand asistd persoanele vulnerabile i dezastre si de crizd. Prin programele si activitatile sale in benef contribuie la prevenirea si alinarea suferintei sub toate formele, p sinatatea gi viata, promoveazd respectul fata de demnitatea umand, discriminare bazata pe nationaltate, rasa, sex, religie, varstd, apartenent’ socialé sau politica Viziune: Prin actiune unitard, Crucea Rosie Romain se adapteaza schimbiirilor i pentru a putea sprijni comunitatile s fac fata fei umane, dinamice din cadrul socie situatilor de cri i su [STORICUL MISCARI Internationale de Cruce Rosie si Semiluna Rosie se Originea Mis remarcé in primul i un om si dou ic numele de Henri Dunant, intr-una dintre ¢ Dunant a traversat Italia, recand prin oragul Solferino, unde tocmai avusese toc lupta dintre trupele franceze gi cele austriece, lupta soldat cu 40.000 de | Astfel, Dunant a vazut de aproape ce inseamna condi iceau impreund cu cei morti pe campul de lupta, n practic nicio inrijre, deoarece personalul medical era insuficient (un medic ka 1,000 de oameni). Neputnd réméne indiferent faté de ororile ce se desfagurau Junant a renuntat la scopt al célatorii, organizand gi pentru ingrijrea tuturorrénitilor,indiferent de nationalitatea intorcdndu-se in Elvetia, marcat in continuare de cele vazute, a scrig in cele din urma o carte, intitulaté ,,0 amintire de la Solferino”, publicat-o pe cheltuiala sa sia trimis-o in mod strategic principalilor lideri politic, ‘gi militari ai Europe, torare, alcatuita din voluntari, cu scopul de a r pe timp de razboi si promovarea unui acord international care s& confere soldatilor statut neutru. Aceste idei au o important deoarece prima practic sta la baza crear 14 Rosie, iar cea de-a doua este un prim impuls. reptul rézboiului, pentru legiferarea Dreptul upd aparita cri sal ppopulare in réndul ,mai marilor vremii”. Tot atunci, in Geneva exista 0 organi- za{ie numité Societatea Genovezd pentru Bundstare Public’, din care faceau cu Dunant, a format o comisie, Comitetulcelor cin, acestora adaugdndu-li-se alti rei membri: un general si doi medic de renume, Acest comitets-a in Comitetul international pentru ingrijirea R&nitilor (find practic predecesorul Comitetului international al Crucii Rosi, infintat in 1876). Comitetul celor cinci a fost mai mult det in masurd s8 pund la cale o Conferinté international, in 1863, unde au fost ivitai experi din 16 tari, ca Impreund sa elaboreze o initiatva in vederea concret La aceasta conferint a fost adopt si emblema Cru Posi,aceastareprezentény Coinversare cromaticd a steagului elveian. Succesul Conferintel internationale a fost confirmat de faptul ca scu: timp dupa incheierea acesteia patru tar au infinfat .comitete nationale” sau .Societati de ajutorare”, reprezenténd de fapt primele so Gruce Rosie, fiind urmate curand si de alte state partici a, tala gi Spania. In nul urmtors-a destésurat unde au participat reprezentanti ai guvernelor Conventia de la Geneva, un state: Belg, Danemarca, Fran gio Conferinlé diplomatic acestor tari gi unde s-a semnat pentru intéia oar pact ce reglementeaza legi de desfagurare a razboil i Migcarea de Cruce Rogie si St ; mare facut de omenire pe calea pac, maiv pentru care Henri Dunant a primit in 1901 primul Premiu Nobel pentru Pace (urmand ca migcarea si mai premii de-a lungul timpului in: 1917, 1944 si 1963 emiluna Rosie, un prim pas primeasca incé trei astfel de ins importanta migcéri s-a vazut probabil cel mai bine pe durata Primulul inde colaborarea societatilor nationale s-a dovedit esentiala. Din acest m se eispandiserd numeroase epidemil etc Crucii Rosii Americane, Henry Davidson, a propus ,federalizarea so ale pentru a continua cruciada pentru imbundtétirea sAnatati, prevenirea alinarea suterintel". nation ) cere —...... Asta a condus i infiintarea e de Cruce Constiuité cin rant, Marea Bran, tal, Japoia gi Su, Pose rip ; t Oorganizatie meni a coordoneze societatile fationale pe timp de pace in vederea ating as Scopurilor propuse de Davidson. in 1991, Liga gi i-a schimbat numele in Federatia International a Societai de Cruce Rosie. : iulie 1876: in actualul local al Spitalului Coltea din Bucuresti, a luat tea Natonala de Cruce Rosie din Romania, Printre semnatari Actulu de infntare a Cuci Rogi Romane, se regsesc nume iustre ale istorii precum: Nicolae Kretzulescu, George Gr. Cantacuzino,C.A Rosset, Jon Ghica, Dimit 4 Carol Davila. Primul Presecinte al Cruci ogi Roméne a fot Printul Dimtrie Ghica in peroada 1876-1897. La conducerea organiza i-au urmatapoi alte nume celebre Precum George Gr. Cantacuzino (1897-191: 3), Alexandru Marghiloman 1876, prima 0 prima misiune umanitard pentru a acorda ajutor medical mittarilor nti ai celor doud parti alate in cont 1877-1878: Partciparea ambulanteor gj spitalelor de Cruce Rosie la acordarea i din timpul Rzboiului de Independent. adoptat in 1876, femeile nu puteau face parte motv pentru care, in 1906, ele au f Societatea de Cruce Rosie a doamnelor din Roménia. Prima pregedint aleasa a fost Irina Campineanu. Societatea activa in paralel cu cea ‘nfiintata in 1876 se ocupa cu stréngerea de fonduri pentru ajutorarea in 1915; Adunarea Generala a Societatii Nationale de Cruce Rosie a aprobat Regina Maria, sub al c&rei EL PRCEPOTL sina! to patronaj se afla Crucea Rogie la acea vreme, a adresat roménior urmatony mesaj: .Crucea Rosie, nédejdea tuturor in timp de pace, ca $i in r8zbq, nu trebuie sa piard. Cu fe la mic la mare s4 0 54 im cu evlavie, cy ta dragoste Punctele de strangere a ra 1919: La 6 maiia finta Liga S 1922: Se creeaza Crucea Rosie. 1923, incepe sa editeze ,Revista Cr 1922-1923: Marea Campanie a Crucii Rosii Romane pentru combaterea ‘malariei, tuberculoze si tfosulu, 1923: Se organizeaza in Romani 1a ,,Sptmana a Crucii Rosi". 1927: 20 noiembrie, la Bucuresti, are loc inaugurarea sediului central al Societdtii de Cruce Rosie din Romania, construit din fonduri propri, in str. Biserica Amzei nr. 29, unde se afla gi in prezent. 1939: Sprijin acordat de Crucea Rosie mi invadarii Poloniei de cétre armatele germana si sovietic 75 PRICEPUTH| 7 1941-1945: Crucea Rogie Romana organizeaz4 6 spitale de campanie, 16 spitale ‘de zona interioard, $5 de cantine de gard si 40 de infirmeni. Sunt expediate zeci de mil de scrisor si colete prizonierilor iugostawi, polonezi,francezi, englezi, bulgar etc.,aflai in Germania, — Instaurarea dictaturii comuniste a marcat si destinul Crucii Rosi Romane, Ea se va afla timp de aproape 0 jumatate de secol, pana in 1989, sub 0 severd tuteld guverramentala, fapt care a impiedicat-o in indeplinirea rmisiuni nobile si generoase pentru care a fost creata. international, Crucea Rosie Romana acorda importante Acjiunea IOVR: campania Crucii Rogii Romane pentru protectia invalizilor, vduvelor si orfanitor de rézboi, Pentru aceste categorise creeaza gi un va purta titul ,Sanatat 1952-1953: Se creeaza primele grupe sanitare ale Crucii Rogii Romane, al caror ‘Scop era acela de a acorda primul ajutor in caz de catastrofe, accidente etc. 1956: Se infiinteaza prima caravand cinemat pentru educatia sanitard a populate. rafica a Crucii Rosi Romane 11962: Se organizeazé, pentru prima dati, concursul pentru acordarea primului ajutor ,Sanitari priceput. 1970-1975: Campanii de amploare in favoarea sinistratilor de pe urma inundatilor catastrofale care au afectat centrul si vestul tari, Prin intermediul FISCR, sunt acceptate gi se primesc importante ajutoare internationale. 1977: Interventie prompt in sprijinul victimelor seismului din 4 martie gi al militarilor care participau la operatiunile de salvare. ~ Societatea Najonalé de Cruce Rosie din Romania organizeaza cea deg ternationala a Cruci Rosi, forumul suprem al Migcarg Geneva. ‘8-9 noiembrie: Adunarea ger Rosie pune bazele reorganiz directoare ale dezvoltarii pana noua conducere, = Primut ajutor ume vurma inundatilor care Drochia 1995: A fost ecitaté si promulgatd societdti, ca auxiliara a ‘combaterea rujeolei i ui Sandtaii majortatea Gin decemone 2004 dn Asia de Sud- Est. 2008: Crucea Rogie Roménd este prezenta la fecare nivel teritonal: judet, ‘unicipi, Oras. Comuna sat. avnd 47 de fae, 1.996 subtle gi 1 307 comisit, La finele anus 2006 erau insongi 129.571 membrii cotizan, peste 10.000 de voluntan $9 178 de satanap. © 2008: intr-o perioad’ economica dificila, Crucea Rosie Romana lanseazd ersoane cu dizabilitati, batrani singuri, tineri cu posibilitati materiale restranse. Misiunea fundamentala a Migcaril de Cruce Rogie si Semiluna Rosie este de a preveni si alina suferinta umana in orice imprejurare; de feligie, varsta, apartenenta militara, social sau politica, atat in caz de conflict armat, ct gi in caz de dezastru. (Conferinta Internationala de la Bucuresti - 1977) SANT PRIGEPUD | 4) COMITETUL INTERNATIONAL DE CRUCE ROSIE: © Desfigoard activitati pe timp de conflict armat. © Are rolul de intermediar neutru intre beligeranti, prote- {nd victimele militare sau civile ale acestor conflicte. © Ca organ fondator al Migcarii, recunoagte societafile nationale nou infiintate. ‘* Coordoneazé actiuni de: Prevenire: © promovarea Dreptului International © apa, adapost; i © hrand, securitate economica; = © servicii medicale, ortopedice. A. Protectia: ie ile; lor de razboi, detinutilor ‘© persoanelor disparute. Cateva rezultate... ~ 18,000 de miltari contactati in peste 100 de tari DE CRUCE ROSIE $! SEMILUNA ROSIE: ‘© Actioneaza pe timp de pace, avand rolul de a oferi asistenta international in caz de dezastre naturale si/sau provocate de om si de a coordona le Societatilor Nationale in caz de catastrofe. Se ocupa de cazurile de dezastru (pregatire, interventie, prim ajutor, ajutoare, voluntari, o echipa mobild de speci Lupta pentru imbunatirea sana educatie pentru sandtate, programe de donare de medicamente). le CICR si ale societailor nationale. Sustine programe pentru reducerea riscurilor gi luptd impotriva maladillor: a, gripa aviara, malarie. — 16.000.000 de oameni au acces la apa potabila in peste 40 de tari; — 2.650.000 de persoane au primit hrana in 27 de tari; — 4.000.000 de persoane au primit obiecte casnice de prima necesitate; — 3.500.000 de persoane au primit sustinere microeconomica; — 2.400.000 de persoane au primit asistenta medicala in 19 tari; — 75.000 de operatii chirurgicale au fost efectuate; ; — 140.000 de persoane au beneficiat de reabilitare fizica. , HI, tuber © Protectie: — 480,000 de detinutiviztai in 2.600 de contre de detentie in 71 de fai ~ 331.000 de mesaje de Cruce Rosie © in 13 tari din Asia, colectate, si 303.000 aistribuite; ee = 18,000 de vizte famille; OU ee = 12.000 de solctiri de cdutare rezovate poritiv; = 3,500 de reuniun! fami 56.800 de documente de célatorie ellberate. i aL SOCIETATILE NATIONALE MAGEN Wn bar xx ain IN ISRAEL ‘INW'I © Reprezinta organizatille umanitare din statele membre ale Conventiilor de. la Geneva. ‘© Fiecare trebuie s8 indeplineasca un numar de conditii pentru a putea fi fecunoscutd: sd fie constituita intr-un stat independer Conventiilor de la Geneva, s4 fie recunoscutd de guvernul legitim al acelui Stat (ca societate auxiliard a at uublice), sa fie unica societate yma, s& fie organi SA foloseascd denumirea si emblema, fara nicio discriminare, s& respecte prin International Umanitar, ‘© Trebuie recunoscute de CICR si trebuie sa devina membre ale Federatiei. © Colaboreaza atét cu CICR pe timp de razboi, cat si cu Federatia pe timp dé pace, avand activitéti comune cu ambele institutii. statutele Miscdri si Drept Activitate: ++ Catct 187 nck * 97.000.000 de voluntari; * ++ © 50% dintre voluntari sunt tneri; Cc * 50% dintre voluntari sunt femei; * 300.000 de angajati. © 480 de situatii de urgenta rezolvate in 2006; STATELE PARTI LA CONVENTULE DE LA GENEVA: + Se angajeazé sé respecte prevederile acestor Conventii cu privire ta conduita combatantilor pe durata conflictelor armate, dar si fa limitdrile impuse asupra metodelor si mijloacelor de rézboi et. CONFERINTA INTERNATIONALA A CRUCII ROSH SI SEMILUNII ROSII: ‘ Cele trei componente si reprezentantii statelor parti la Conventile de la Geneva se reunesc o data la patru ani. © Este organul deliberativ suprem al Miscarii, ,partamentul” sau. Participarea reprezentantilor guvernelor permite Crucii Rosii s4 pastreze 0 legatura stransa cu realitatile lumii, 417° luntare care acordau sp in 1864 a adoptat acest sem EMBLEMA CRUCI ROSII Emblema unei cruci rogi pe fond alb a fost adoptata de Conferinta Internationalé din La randul sau, Conferinta Conventie de la Geneva, ca \deea care a condus la |) adoptarea emblemei de Cruce Rogie a fost de a confer statut neutry celor care asistau rani si, astfel, de a asigura protectia acestora pe campul de lupta. in prezent, folosirea embiemei de catre Societatile Nationale este guver- privind folosirea emblemelor de Cruce Rogie si Semilund Rosie de catre Societaile Nationale. Acest regulament, adoptat la Budapesta, in noiembrie 1991, a intrat in vigoare in anul 1992. Embiema este un simbol care fie confera protecte, fi fie indica apartenen, la Miscare Frecare sat parte ia Conventile dela Geneva are obigata ge ul $a foloseasca emblema? fe timp de conflict (la dimensiuni mari) ~ semnaleaza combatantioc ci ersonaiul medical al fortelor amate, voluntari Societitior Nabonale, unitapile sanitare, mijloacele de transport sunt protejate de Conwventile de la Geneva gi protocoalee lor aditonale. in acest caz au voie sé foloseascd embiema: personalul medical si religis al fortelor armate; unitibe ‘medicale ale forelor armate $i miloacele kor de transport; unitafile medicale Societatile Nationale, CICR, Federatia. FOLOSIREA ABUZIVA A EMBLEMEI unui semn care prin f cu emblema de ‘s'myjloacele de transport ale Societatilor Nationale de Cruce Rosie/Semiluna '* ULURPAREA este fotosirea de cétre grupuri de persoane neautorizate (farmacii, medici, ONG-un, societali comerciale etc.) sau folosirea de catre persoane autonzate, dar care © folosesc in interes propriu si nu in interes de servicit. | PERFIDIA reprezinta folosirea in timp de razboi cu scopul de a _ascunde combatant sau echipament mitar - CRIMA DE RAZBOI. recat pasar ebler sh aaa i roecno Contribs y ca intr-0 2 v-ar putea salva wala! a Societiii Nationale de Cruce Rogie din Romania, /2004, prevede in art. 5 ca, in timp de pace. embiema sitd doar de Crucea Rosie Romana, sau cu acordul trictiv prevazute. de terti. Codul Penal al Romaniei in art. 476, folosirea embiemei, a denumirit sau a unei imitatii a Valorile umanitare sunt oglinda Dreptului International Umanitar (DIU), 0 forma accesibild a conceptelor juridice din dreptul conflictelor armate, Ce acopera dreptul umanitar? + Persoanele $1 bunurile civile se bucurd deo Protectie generalé Protectia generala este acordata persoanelor care nu participa ta operatiunile militare si bunurilor care nu sunt utilizate in ‘Scopuni militare gi care, prin natura lor, nu constituie o ameninjare din punct de vedere militar, » Persoanele care se bucurd de o protectie specialé ‘Anumite persoane, vitimele civile sau miltare, sunt respectate gi protejate in mod special deoarece ele nu participa sau nu mai participa la lupte. Aceste persoane nu consttuie o amenintare din punct de vedere militar gi situatia lor necesita o asistenta speciald. $$ racer Care sunt valorile umanitare pe care le promovam? Umanitate - Solidaritate - Respect f Umanitate - compasiune si bunavointa, scutirea de suferinte. ‘Suplimentare, ajutor voluntar, neconditionat gi nediscriminatoriy acordat |. tuturor persoanelor aflate in suferinta. Solidaritate - sentiment care ii determina pe oameni 84-$1 acorde ajutor reciproc. Respect — atitudine, sentiment de stima, de considerate fatd de tofi cel din jurul nostru, fata de comunitatea in care trim, Umanitatea, soldaritatea si respectul sunt valor’ universale. in permanent } exist persoane care au nevoie de sprijin. Victimele conflictelor armate, ca si orice alta persoana vulnerabila din comunitatea in care i de respect. Impulsul de a ajuta ~ umanitate, solidaritate. Aceleagi ganduri si senti- mente unesc oamenii in activitatea organizatilor umanitare. Aceste comportamente sunt la indemana oricui, zi-t Putem face lumea mai buna si viata mai frumoasa aplicnd zilnic valor umanitare umanitate-solidaritate-respect. Ce este , Dreptui con! armate" sau , Dreptul International Um; »Dreptul conflictelor armate” sau ,,Dreptul Intern. © Bunurile se bucurd de o protectie special / ; ‘Anumite bunuri sunt protejate pentru a prezerva patrimoniul cultural si reglementarea conflictelor armate pentru a le atenua efectele nefaste, cont in acelasi timp de necesit militare. Acest drept actioneaza pe doua axe: ,dreptul umanitar propriu-zis” care + Anumite bunuri sunt protejate pentru a evita punerea in peri, unui numér insemnat de ch ‘ Care contin forte periculoase: baraje, in practicd se incearca intocmirea unor vatate internationale pentru a se interzice sau limita in mod specific utiizarea anumitor mijoace de purtare a : 2) arb Aceasta pare a fi o metoda eficienta intrucat permite clanificarea segulilor aplicabile, instaurarea unui regim de control si dezvoltarea unet asis- *" tente umanitare in favoarea victimelor, Unde gasim Dreptul International Umanitar? le si regulile DIU sunt continute in numeroase conventii ce ieaga statele parti care le-au ratificat, precum si in dreptul cutumiar care se apticd tuturor statelor. Cine este obligat s4 respecte Dreptul International Umanitar in caz de conflict armat? Toate statele care au ratificat sau au aderat a Conventile de la Geneva $i protocoalele acestora, ct gi la alte tratate, sunt obligate s4 respecte DIU. i Cand este aplicabil Drept ational Umanitar? in caz de conflict armat international sau inter, insa nu fortele armate ale statului gi grupuri armate disidente, sau intre astfel de grupuri, in aceeagi masura pentru toate partile, indiferent de partea care a declansat respectivul conflict. in ce priveste persoanele si bunu rea de scuturi umane, ir lemnational Umanitar? DIU se aplicd pe teritoriul statelor implicate sau afectate de un conflict = armat (pamént, spafiu aerian, ape teritoriale). UN REZUMAT IN SAPTE PUNCTE AL REGULILOR ESENTIALE DE DREPT UMA Be Persoanele devenite hors de combat si cele care nu particig , astfe! central’ pe individ | REPRESIUNEA PENALA IN CAZ DE INCALCARI GRAVE ALE DIU 2. Este interzisd uciderea sau ranirea unui adversar care se pred sau care Infractiunile cele mai grave sunt definite in Conventile de la Geneva $i are statutul de hors de com de razboi”. Aceasta notiune de cnma de rézboi a evol integrand anumite fapte care la ongine nu erau considerate incalcari crave de catre Conventi si Primul protocol. $i aplicandu-se in rent de natura conflictului (international sat Represiunea se face cu pnoritate la nivel national, de catre jurisdictile re se gisesc sub autoritatea parti adverse | _nalionale ale statuli in cauzd, Numeroase tn, prin care si Romania, demnitatea,dreptuile personale si | _—_s-au adaptatlgislatia penal pentru a putea urmar i judeca autor violenté side fe, _crimelor de razboi lor si sd Totusi, diferite tribunale inteationale, precum Tribunalul Penal b International pentru fosta lugoslavie (htp:/www icty org/ si Tnbunalul ia acopera in mod egal personalul medical, © tosii Sau a Cristalului Rogu este semnul distinctiy e al acestei protect gi trebuie respectata. & Penal international pentru Rwanda (htipu/wwn.ict:org), au fost constitute comis. Nicio persoat de catre Consilul de Securtate al ONU, pentru a judeca fapte calificate nici la pedepse corporale —_drept crime de rézboi, crime ‘impotriva umanitati sau crime de genocid. De asemenea, incepand cu 1998. a fost constituita Curtea Penala Internationala (http:/werw.ice-cpi int). Aceasta a fost creaté pe baza fundamentale. Nim 5. Toate persoanele ‘fu va fi tinut responsabil de un act pe nu va fi supusd la tortura fizica sau mentale sau tratamente inumane ori degradante. 6. Partile ta conflict si membrii fortelor for armate nu dispun de un drept nelimitat de aalege metodele si mijoacele de lupta. Este interzsd ulizarea | unui tratat gare o vocatie permanenta in competenta Cur, subsidiara armetor sau metodelor de lupta de natura s4 provoace pierder inutile sau jurisdictilor nationale, intré crima de genocid. crimele impotnva suferinte excesive. umanitatii si crimele de razboi, comise dupa 1 iulie 2002. pe teritoriul 7. Partie ta conflict vor face. in toate circumstantele,distinctia intre populatia unui stat parte fa Statutul acesteia sau de catve un cetatean al unui covil ¢ combatanp. in asa manierd incat s& menajeze populatia si bunurle stat parte. in prezent, Curtea trebuie s4 se pronunte in diferite cauze ive, Nei popuatia civ caintreg, inci persaanele civil nu vor face obec = privind comiterea de crime de razboi in Republica Democrata Congo, {Republica Centrafricana, Uganda si Sudan. atacunior. Atacurile vor fiindreptate numai impotriva obiectivelor miltare bine daca nu esti o persoand curatd, igiena find riers 4 sanatoasa $1 Sudonipare este intensd. Matreata, mirosul de transpiratie sau respiratia wit Mirositoare nu plac nimanui, dar le putem inlatura cu apa si sapun. Ce si cat? © Dus/1-2 ori pe zi ‘© Spalat pe dinti/2 ori pe zi © Spalat par/o data la cAteva zile © Spalat pe méini/inainte de FIECARE masa * Spalat pe maini/de FIECARE daté dupa ce mergem la toaleta © Schimbat lenjerie intima/in fiecare zi IGIENA CAVITATII BUCALE minute ai terminat toatd treaba! — PORE | S Pasul 1: Periajul dentar De ce este 254 Ce enportant perqul dentar? Duod mese. resturie aimentare 1a 258 De OG & intre dint favonzeaza formarea ¢ depunerea plac Dactenene fo cee0uia Oe Dacters acerenta pe dimes care in tmp. auce la Cemuneraizarea Greens $ a apanifa canei_ 2 boiler ongivale a mrosului nepiéo.t 9 fa depunerea Pasul 2: Folosirea atei dentare De ce trebuie sd folosim ata dentara? Ata dentara ajuta la curatarea suorafeteior intilor care nu au putut fi curatate in intregime ce placa bactenand. find greu + accesibile periutei de dint. Din aceasta cauza. anar foarte des bolle parodontale sutul de langa dinte se imboindveste} 4 apelam ia ayutorul ei de dou ori pe zi, ca este suficient gi chiar ideal Cum se foloseste ata dentara? Se iau aproximativ 20 cm de ata gi se infagoarg blandete, pentru a ci supratata a dintilor, avan ij 82 nu refolosesti portiunea deja u lasand un segment de 1-2 cm, pe care il putem manui ugoy © de la fiecare mand. Usor, introducem segmentul de at iti ranesti gingia. Dupa ce ata a trecut de > unctul de contact dintre dinti, apropie usor capetele afei, dupa care trage cu i ata suprafata. Procedeaza astfel pentru fiecare & pasul 3: Folosiea apei oe guré ( wv : Acest produs se folosegte dupa ce ; am terminat pertajul gi curétarea cy : Q ata dentard, respectiv de dou on pe 1, dimineata gi seara ENA IMBRACAMINTEL parte a igienei individuale, igiena imbracam: ‘n petmanenté a starii de sdndtate a organi Pentru se adapta mai bine ia conditive mediulu in care tréiegte, omul a simtit nevoa unui climat, prin folosirea de imbrdcminte adecvaté fiecdrui scop in parte, climatul obignuit al {art noastre imbracamintea uzualé reprezinta inte 5-10% din greutatea corpului la barbati $1 intre 3-5% la femel. Imbracamintea |0acé rolul unui strat izolator intre corpul uman si temperatura ambianta. creand ‘un microciimat optim in care functile organismului (crculatia, respiratia, acti- tatea locomotorie) s4 se destésoare in conditii cat mai aproape de normal. a Nu trebuie $4 creeze conditii de sera pentru organism, ci de pentru variati term sive ale mediului extern aes 4 or rcrmLmUm ‘ — -— — impotrva trgutu: organsmus se apard reducand pierdenle de cdldura. amar | : ; fang insa ¢ 02 0 imoracdminte adecvatd acestui scop. confectionata din testy E gvtarea caldurii excesive exteme se realizeaz’ prin cresterea sudoratiel 2 land sau oe Dunbac. 0 Duna imbracaminte permite pastrarea unei tremi dan > «ganismulu. imbrécamintea potrvit in acest scop este cea confectionalé din usoare , dar care sa indepimeasca cenntele ienice in general 9 ale in special bolita plantara s1 degetele, ci sa lase normale. _— _ _ oara, Moale, comoda, 93 82 Cores pings "oj lng ule sa co, ia iciory ing ¥ ie si fie a jor de medi Croiala incaltamintei trep, mnului si modificarilor dimensiunitor pj ce rut steed incattimintea variazé in functie de Mode vr pear 0 destasoard. In mediul natural este indicat a ety e ant verge! descutt, care permit relaxarea labg; vik ity, limba tat in casa trebule sd fie mai usoara decat cea i. ru jlduroasé $i CU tocul cat mai jos, incat sa permit ore in sira stat incorsetat intr-o incaltaminte m, Strada a a aa id, inte pu! comoda, 6 joni dupa CE incatamintea va fi purtata de regula peste o soseta am Ciorap tricotat, Cty pecatposiil din bumbac cu fibre sintetics eens Se face vara, cng, epi purtao sanda usar, din panzd, sau piele fina direct pe piciorul gol, Aolulciorapului este de a at d transpiratia, iar in sezonul rece, acela de a mentine caldura si a imp, schimbarea Ciorapilor. 0 incaltaminte comoda, confortabila, asigura intotdeauna o senzatie plaowie mers: daca din contra, incaltamintea nu este lejera si comoda, senzaba te ‘dscontort va pune o amprenta severd pe toata activitatea zi PRICEPUT | 61 ‘ALIMENTATIA imentatia Snatoasa este vitalé pentru a cregte si a te dezvolta armonios, dar i mai mari ~ macronutrienti (precum proteine, glucide, lipide etc), de in cantitati mai mici ~ micronutrienti (vitamine, sdruri minerale). in adolescent, pentru a ne dezvolta, trebuie sd includem in alimentatie toti macro- $i micronutrientii existent. De aceea, este important CE si CAT mancam din fiecare categorie de alimente, dar mai ales s8 avem o alimentatie cat mai variaté! Niciun aliment luat separat nu poate furniza toate substantele nutritive de care are nevoie organismul. flimpartite in mai multe grupe, aranjate sub forma unei ,piramide* a alimentelor. Piramida tine cont de CAT trebuie sé ménénci in fiecare zi, din fiecare grupa: din alimentele de la baz trebuie s ménanci mai mult, in timp ce din cele afiate la varful piramidei ~ mai putin. generale, piramida alimentara cuprinde urmatoarele grupe: 1. Paine, cereale, orez si paste (6-11 port pe 2. Legume si vegetale (3-5 portii pe zi 3. Fructe (2-4 porti pe zi); 4, Lapte si derivate (2-3 port pe zi); 5. Came, peste, oud mancam, proportional, Ct mult cel putin un sfert din Echivalente alimentare pentru o porte paste: o felie de pine, ¥4 cana cereale, orez sau paste Minerale. Sunt sdrace in calori,altfel spus : im. Este bine s8 consumam fructe si legume .de pense = i lequma are aportul ei specific de vitamine. } De care organismul nostru nu stie sé le sintetizeze, va suferi daca nu le aducem in corp prin alimentatie : Echivalente alimentare pentru o porte. Legume, vegetale, cartof: ¥e cana vegetale proaspete sau ferte, o cand legume frunze fierte, ¥e cana zarzavaturifierte, % cand suc de rogii, un cartof mijloci. fructe: un fruct mediu (mar, banana, potocala, Ye grapefruit, cand suc, ‘ecm ciese, 0 fei medie de pepene, un ciorchine mijociu de strugure. 2 pyr, "9 a ta Echivalente alimentare pentru 0 ae ngabile creste lui. in fiecare 2! “al x tactal a ~ Ane = _ pra at es ca $i grasimile, in vartul piramide inci int-0 zi, dul i. Aceasta inseamn: etwalente alimentare pentru 0 portie cat mai mic. Iciunle gi grésimile trebuie sé repr a, din e lapte sau iaurt, ¥ cand branza de v Dulciurile, desi foarte gustoase, nu ad ezinte procente ac joase, nu aduc Soy erpul nosy pate 8 funchonze aa bed rutritv esential organismului Niciun gram de zahar raf in finat in alimentatie. Ele trebuie consumate ocazional ~ $i in cantitatj limitate. Atentie! Lapte. iaurt. pranaa: 0 cand d gi sucurile contin cantitati sermnificative de za zahar! telemea Camnea si ouale ytante pentru cd aduc organi rganismului ur In port ‘Sunt alimente foarte impor semnificativ de proteine de prima calitate si de fier. Proteinele sunt cram Caramizilet sic egalé masura cum depinde de cela td este si responsabilitatea ta, 0 strad sau 0 scoalé curate ice consideri cd poti face pentru asta, fa! Toata lumea va cansumm ors chide liu de mas rum pests mal ruin UN, Inn, margarine, ‘Apa Apa este elementul esential al rezinté 70% din corpul nasty, xp vita pentru supravetre dac fra mancare putem supravietu 40d ig nu putem rezista mai mult de 2-3 zle. Este bine s& bem cét mai mug 27, chiar 2 ltr jd de animalul de companie; iat de mancat; = = spORTUL at , spon ine, sa ne mentinem in forma, sa dormi ga aratdim bil im bi « Se ajutte $2 ara ; i ine, Sportul " caeen frumos si armonios. ty, mai ales aoe 1 ge migare e bine-venit imbarilé in parc, Mersul pe jog (Outen Orice fel cobordm cu o statie mal devreme si sa mergem pe 103), 1 de exemplu, SA role etc. mu, mersul pe bicicleta, mersul pt Je mai interesante sporturi sunt sportui ile de echipa. Asa ne facem Tut Cele mat I tam ce inseamna sa lucrezi in colaborare cu alte Persoane. Fat t, volei, handbé vem de unde alege! incurtea scolil, basche! 5 motive pentru a face sport 4, Ne descurcam mai bine la scoala, Ne-am putea gandi cd daca facem sport nu vom avea atat de mult timp Pentru lectii, dar cercetatorii au demonstrat c daca facem sport, rezultatele de {a scoala vor fi mai bune. Sportul imbunatateste capacitatea de invatare, puterea de concentrare ‘si memoria. Deci € mai usor sd luam note mari! 2. Ne ajuta s4 comunicam mai bine cu c lalfi. Antrenorul si colegii de echipa pot fiun model pentru noi. invatam Cum sa lucrém in echipa si cum sa ne intelegem mai bine cu cei din jur, lucruri foarte folositoare pentru cénd vom fi mari, 3. Face minuni pentru sanatate pentru cd ne ajuta sa ne dezvottim armonios ‘si SA avem un corp atletic. Mai tarziu it viata vom fi mai rezistenti in fata bolilor. 4, Ne ajuta sa avem incredere mai mare in noi Pentru ca stim ca putem face bine un anumit lucru, pentru ca stim cd putem castiga. $i pentru cd ne ajut ‘sd ne facem mai usor prieteni. 5. Ne face sa ne simtim ‘si mai fericiti. De ce? Pentru ci ne ‘imbunatateste starea de in plus, glumele din timpul jocului sau al antrenamentului ne fac sa ne simtim bine. $i stim c prieteni $i colegii nostri de echipa vor fi mereu langa noi — pe teren eset cu viata ta? evra otsitor [nln care traiest9 5 acl ceva CU veel a ‘oclipa din timpul tau liver celor nefericiti? Daca, psi sf i atuncitrebuie Sa 16. implici acum! . Definitie ‘Conform legii romane Voluntariatul este activitatea de interes pubiic goa, rata cin propre neha ale: actvitatea de interes public este ac contraprestati mater tain domeni cum sunt: asistenta si serv medico-sanitr, cultural, artistic, educativ, de invatimant sing, sialtele asemenea.” Actvtatea de voluntarat este reglementata in Romania prin lege. Voluntariatul in cadrul Miscarii de Cruce Rogie si Semiluna Rosie este » activate motivata de consimtaméntul liber al persoanei care voluntariazd si nu ovinta unui cstg financiar sau material sau de presiuni externe de ni ‘sociala, economica sau politica; iul categoriilor si comt Posie si Semilund Rosie; ~ xganizaté de reprezentanfrecunoscuf ai Soietti Nationale de Cue ACTIVITATE $1 ODIHNA ACTIITATEA reprezint + ansamblu de act fzice, intelectuale si morale facute in vederea obtineri unui rezultat; ‘¢ manifestarea unei energii, a unei forte; munca; ocupatie; superioare ale sistemului nervos prin care se realizeaza adaptarea la mediu a organismului uman si animal V. Breban — Dictlonar General al Limbii Romane). ODIHNA reprezinta: « intreruperea temporard a a « starea sau timpul de repaus; pauza; in scopul refacerii energiel, a forfelor; Jumea externa sia cO™ raspunsurilr cu sens adapt Forme de activitate : poate destagura diverse forme de activitate. Apreciind caracteristcie, vo vvelor $i scopurilor, C& elemente definitorii, putem distinge urmatoareie ea fundamentale de activitate: « activitatea de inva Ea decurge din nevoia experentel necesare adap. ay 1s gi mai ugor de realli au fost examinate si recunosoute de mai mute organisme intematjonale, cum ar fi Organizaja Mondialé a Séndtati, Federatia Internationala de Medicina Sportiva, Colegiul American de Medicina Sportiva gi Consiliul Europei ‘Activitatea fizicd regulatd poate si mentind sau sd imbundtitesscd Sructura diverselorfesuturi si organe (mugchi, tendoane, inim§, vase etc) Sale amelioreze functile sis contracareze deteriordrile care tind inerent SS aparé datorit inact (sedentarismului) si inaintari Mn varsta. Cand este vorba de efectele sanogenetice ale sportului, ne referim att a ‘notice poctve dn sfera psihicd, cat gi la influentele evident $ = ae os paceroT pozitive asupra unor categori de boli dntre cele mai redutabile: suerinfele lombare (lombopatile), 0 serie de afectuni endocrine, cancerul gi, mai RANDAMENTUL $COLAR Prin randamer « raportul dint | obtinut gi efortul depus in procesul de invatmant, eficienta activitti didactic; « efectul util al unui factor al procesulu de invatamant int-o unitate de timp (sAptamana, semestru, an scolar, ciclu de invatamant); * nivelul atingeri standardelor educafionale de cétre elev, pentru varsta sa, la disciplinele curriculare; nivelul de formare/dezvottarea la elev, de-a lungul unui ciclu (primar/gimnaziaVicea), a capacitaplor si atitudinilor sspecifice unei/unor discipline; * rezultatele procesului didactic de predare-invatare de-a lungul unui an; * nivelulatingerilstandardelor curriculare de performanfa enuntate in finalul Programei. legate de sex. 0 sociale ipienice ale el Pentru gcolarul mai mare la efortul cana efectuarii te porta organizata (cum este cazul claselor special on fothal) sau invatarea unui instrument muzical, care copilului. Proportional cu efortul def elevul care, la aceasta varsta, $@ i in cazun exceptionale gi som copii, S-a ajuns la concluzia ca, pentru cet mai muti, durata somnului variaza, dupa varsta, asttel # intre 3 si 7 ani, diurn (zi), ore de somn, crescand cel de noapte, scazand cel intre 14 si 20 de ani, 7-8 ore pe zi, exclusiv Deci nevoile de somn ale copilulut sunt cu att mai mari cu cat varsta lui este mai mica. Astfel, daca un nou-nascut doarme 2/3 din 2, la 3 ani durata somnutut Pentru un conditile favorabile de microclimat gi acestea constau in aerisiea cameres seara inainte de culcare ceAldura optima (19°-22", intuneric sau semiobscuntate in camara, Wgte $1 Imbracdminte de corp curata, ljerd $1 cAlduroasd Nu va tt negijat un alt ‘amanunt de care depinde somnul copilulut, $1 anume masa de seard, care trebuie 8A fle pe cat posibil mai ugoara, lipsita de aimente aga-21s -orele” {toctturl, sosuri, Insole uscata, varzd), Upsita de condimente sau de aimente supra sistemului nervos (ciocolata, cacao) gi Servitg, ct ext 4 Uns cy fect OX de ora bruit de culcare Daca se poate eaiza sg inant : mato os una cna, obtinerea unui Som lingtt si mai ajeg tng jn ger wer este asquraté pe dep - = sypo forma sau alta, trebuie sa urmeze in mod obligatoriy unor, aa vce ssi depuse de col Prea mult efor inteleo, eee ee conduce la surmenaj, iar prea multa odihna ta tre oe echiliprului rational dintre activitate si odihna, rotut fam i ai si de realizarea acestui deziderat depinde in mare m; a fiicd si psinicd a generatilortinere. Chor l uma, aNdiig Sia isu » . —_ 78 parceru oginna dihna nu trebuie inteleasa ca lipsa oricérei activtati. Ea se realizeaza prin pauzele din timpul liber, dar si ca odihna activa rin plimbari in aer liber, activitati jiere fa alegere: Joc, gimnastica, sport, lecturi atractive sau alte activitati educative, precum concerte, teatru, expoziti, flme. Dar forma cea mai eficienta de odihna dupa activitatea din timpul zilei este odihna prin somn. in timpul somnului se reface capacitatea de munca a celulelor nervoase, ca de altfel a intregului organism. Odihna in vacanta permite refacerea capacitati de lucru, schimbarea climatului avand in aceasté perioada un efect de stimulare a proceselor de refacere, Relaxarea — in sens larg, semnificd 0 deconectare generald a individ activitatea sa i de ina. Aceasta cuprinde activitti foarte variate, mergand de la odihna activa la forme statice de deconectare. in sens restrans, valoarea este o tehnicd psihoterapeutica gi autoinformativa, tundamentata stintiic, care urmareste realizarea unei decontractii musculare gi nervoase, avand ca efect un repaus ct mai eficient, economisirea energie’ fizice si psihice, cregterea rezistentei la stres a organismului gi diminuarea efectelor negative ale stresului deja instal nirea ect ibrului homeostazic ta Valorile — revel prestarea activita tana are loc in condi le unui dete a enna bined SucCeSive esta SUficie, ports za intr-un ritm normal COmpletareg ry sergeticespentru a Se eFECTUA Teparati tug "Sty, rea dirijata este oportuna in toate cazurile cand intensi Refacer solicitarilor depdseste valorile medi iin timp se re relativ scurte. pefaceres de ing . ky sit petacere spon! fate Mee tateg Ay, Pet ng PRICEPUTL PS Metode $i mijloace de refacere mai importante: somnul ~ se caracterizeaza prin suprimarea Constientei, suprimarea partialé a sensibilitatii, a motilitatii prin diminuarea functiilor vegetative; este determinat de nevoia imperioasa de repaus; rolul reparator al ‘somnului asupra sistemului nervos este evidentiat de semnele de Oboseald mintala gi de performantele psihomotorii mult diminuate la subiectii privati de somn cateva zile. alimentatia — trebuie sa satisfaca urmatoarele deziderate: © sa asigure, sub raport calitativ si cantitativ, principiile nutritive necesare sustinerii adecvate a programului de activitate; * sd asigure cu mijloacele sale specifice refacerea dupa activitate; * sd contribuie la mentinerea unei perfecte stari de sanatate; © sa fie conceputa, preparata si prezentata in asa fel incat sa fie primita de elevi. @ XN. int bolle care se pot transmite in anumite ¢, a -Ondi Balle eer ia una sandtoasa. Ele mai sunt numite gi b Pad ty, aes ‘de patrundere in organism, bolile transmisibile se Clas a me 5 ‘Bol transmisible Pe calea aerului ay 2 oii transmisibile P& cale digestiva +. Bol transmisibile CU poarta de intrare pielea $i mucoasele +. Boll transmisiile pe calea aerului Toate aveste boli au ca poarta de intrare nasul si gatul. liminarea microbilor se face prin secretile din nas, gat si sputa, Contagiunea se realizeaza direct, de regula de la bolnavi sau purtitor Sing fa omul sanatos. Principalele boli care se transmit pe calea aerului sunt: cele eruptive, a cae apare pe pele o eruptie caracteristica (scarlatina, rujeota, rubeola, Variceal gp, guturaul,difteria, tusea convulsiva, oreionul, tuberculoza. PRICEPUT!| Bt Pentru a ne feri de bolle contagioase cu transmitere aerogend trebuie si ne |uam urmatoarele masuri de precautie: ~ evitarea contactului cu boina — folosirea batistei de catre oricine tuseste sau stranuta; in comun obiecte ca: batista, prosoape, rufarie; — incaperile de locuit, clasele vor fi bine aer si curatate; — evitarea aglomeratilor, mai ales in sali inchise, in special in perioada epidemiilor; — nu se vor folo — respectarea stricta a recomandarilor de vaccinare; ~ respectarea stricta a recomandarilor medi ceea ce priveste izolarea la domiciliu a bolnavilor cu boli transmi 2. Bolile transmisibile pe cale digestiva ire au drept poarta de intrare tubul digestiv. lor se face prin lichidul de varsatura, materile fecale, iar contaminarea se face direct de la acestea sau prin orice obiect contaminat, dar mai ales prin mainile murdare. Un rol deosebit il au si obiectele contaminate. Principalele boli care fac parte din aceasta grupa sunt: dizenteria, holera, febra tifoid ile alimentare, poliomielita, hepatita acuta virald de tip A. Pentru a ne feri de contaminare prin boli contagioase pe cale digestiyg C54 le necesar s4 respectam, in principal, urmatoarele req ~ $4 consumam apa numai din surse cu apa potabi ~ s4 impiedicam contaminarea alimentelor si elemente contaminate, sa ne spalim Vimentele se vor p; in locuri r€coroase, nu vom consuma fructe si legume crude ~ vom respecta strict recomandarile de internare/izolare a domi incaz de boala transmisibila. O categorie aparte de boli cu transmitere digestiva 0 constituie parazitozele intestinale, boli provocate de paraziti intestin ascaridioza, oxiuraza, teniaza, giardioza. Pentru toate parazitozel intestinale, calle de transmitere si mijloacele de Drevenire sunt aceleasi ca si in cazul bolilor infectioase transmise pe cale digestiva. = Ye cale cutanata care aca oar nr pia mura cand nese ast rani jele boli care fac parte din aceasta categorie sunt: tetanosul si infectille nee microbi $i parazit. i ‘ane feri de asemenea infect vom dezinfecta si pansa ranile respectind, totodat’, regulile de igiend personala te 0 parte integranta a viel jiecarei persoane. Ea cupring sexvalitatea est personale ale individului, atitudinile si credintele despre: propria per, femeie sau ca barbat; rel “ afeciue si contacte sexual); inerederea in sine | imaginea desy sandtatea sexual $i reproductiva gi multe altele. Parte a sexualtatii unei persoane este, de asemenea comportamentul sy, deciz pe care le ia si modul in care actioneaza in cadrul po wile 1 Valorie Soang,¢, lor sexuale, Perioada pubertatii si cea a adolescentei pot fi enigme pentru cei qj ia tanarului. Nu mai este un secret faptul ca ‘in aceste perioade tinerii Suferd serie de modificari fiziologice si emotional precum gi modificari in procesy) de gandire. : cat si baietii sufera modi vonae ‘at fetele, a ificari hormonale, ra ai , sve scrimbaril ice Si emotionale,Penty eer ae a ieti eciproc, petrecandu-si majoritatea timpului cy Copii de ee sex. ee ceinainteaza in varstinteresul or se pate schimba pentru cei d ie Sex opus. peasemenea, tineril incep sa ia in consideratie tot mai mult modul de gandire al fire ~. Este 0 perioada de conf _ categilor lor Conformism pentru cd a t risowbitlegat deaf normal” 2 coeoea dene intimp ce mutt dintre ‘ nu au comportamente care i-ar expune riscului aparitiei unei sarcini sau al contactari unor boli cu transmitere Sexuala, Unii pot insa avea experiente sexuale, experiente de consum de drogur g de alcool, mai ales daca i vd si pe alti cd fac la fel. in mod sigur sunt curios despre corpurile celortalti ambele sexe). DECIZIA ‘unci cdnd ludm hotdrdrea s& avem o relatie sexuala, decizia poate parea pur far nu este aga. Nu este numai o problema de sanatate fizicd, aceasta decizie va afecta toate celelalte parti ale sAnatati Optiunea de a avea 0 relatie sexuald ne obliga sa ludm 0 decizie bazatd pe informatile pe care le detinem despre o mulfime de lucruri legate de contactul sexual (de exemplu: anatomie sexuald, controlul nasteri, imbolndviri si chiar itatea de a utiliza informatile necesité capacitatea de a lua 0 decizie, care implica ta randul ei sandtatea mintalé — adica sa stim de unde sdluim gi cum s& folosim informatia. De asemenea, trebuie s4 avem in vedere sice impact ar putea avea decizia noastré asupra sAnatatii noastre emotionale. Cualte cuvinte, ce vom simti fata de noi si faté de celalatt in urma contactului sexual. Apoi, trebuie s4 avem in vedere cum ar putea decizia noastra sa influenteze imaginea noastra ca tineri, dar $i cum ne vad ceil din jurul nostru, prietenii, familia. Aceasta este ceea ce numim sanatate sociala. Sandtatea spirituald pune accentul pe infelegerea modulu in care decizia de a avea sau .t sexual cu cineva es luentata sau poate intluenta g) Uitimul aspect pe care il putem mentiona este sani 5 re noi caracterizam succesul Personal Stem) ‘tate, Precun UN tuo si momentul eosebit faptl cam ince eea ce este evident in urma aces conduce lao stare buna de sanatate, in special in ceea ce priveste sexy; femanare in a folosi aceste inform. put viata sexu exem infelegerea faptuli ct side aveea trebuie sa hotardm totul cu mare grija. Ce este contraceptia? Contraceptia inseamna impiedicarea aparitiei concepti aceste contacte in timpul unor perioade aga- u toate acestea, nu exista perioade garantate c: Prine metodele contraceptive, putem aminti: abstinenta de la contactul sexual, ce treble sa stim despre bolile cu transi sexuala? pistd multe boli cu billed ‘sexual despre care cei mai multi dintre noi au quiit, ce@ mai frecventa dintre ele fiind SIDA. pestl de frecvente sunt de asemenea: si gonoreea, infectiile cu chlamydia, veruclé genitale, herpesul genital si vaginita. intre multe altele, acestea sunt cele mai comune. pentru olile cu transmitere sexuala, cele mai bune cai de profilaxie sunt evitarea vatiatelor modalitati de contact sexual care insotesc aceste boli poarta age aceste leziuni sunt situate in locuri mai putin viibile gi tind s8 treacd neobservate de ambii parteneri. ADEVARUL DESPRE SIDA SIDA reprezinté, de fapt, stadiul gray, final, al unel boli transmisibile num infectia cuHIV. Aceasta determina fe a organismului uman (adesea pand la pierderea completa a acesteia); oameni fectati pot dezvolta o varitate de boli (multe dintre ele transmisibile), pe care, in conditii normale, crganismul lar putea combate prin mijloace propri (sunt denumite ,oportuniste”) Infectia cu HIV este 0 boala cronicd, adic& persoanele care s-au infectat pana ‘acum nu s-au mai putut vindeca. Multe dintre ele au evoluat cdtre stadiul de boala grava gi au decedat. SIDA reprezinta denumirea pe scurt a Sindromului lmunodeficientei Umane Boala este cauzata de actiunea unui virus denumit HIV (Human Immuno- Geficiency Virus, adica virusul imuno-deficientei umane). HIV se gaseste in concentrate infectanta in sAngele perscanelor infoctate, in secretiile sexuale ale femeilor si barbajlor infectaf, in laptele mamelor infectate. ws + prin contact sex infectat ual neprotejat (fara a se folosi Prezervatiy ey 0 persed prin snge; «e ovin folasirea in comun a unor obiecte care taie sau intea : Da, pa ge fortecuté de manichiura, lame de ras, ace de taty Pate yo ‘a, acy iurirea urechilon). entry Consumul de drogun atecteaza grav sanatatea si viafa persoanelor care le util. z2eaza injectarea drogurilor poate duce la contaminarea cu HIV, daca echipamenty) de inyectare (seringa. ac, lingurita) se utilizeaza in comun cu alte persoane. © prin folosirea unor instrumente medicale nesterile sau incorect sterilizate {ace $i seringi, instrument folosite in chirurgie sau la dentist, de exemp! * prin contactul direct cu sangele unei persoane infectate (ritualul fratilor de cruce; * contactul accidental cu sange, in caz de ranire; de la mamé la copil:in timpul sarcinii, la nastere sau prin alaptare (laptele ‘nei femei infectate contine HIM). cum NU se transmite HIV? , HIV nu se transmite prin imbratisare, saru «nu exista risc de infectare respira persoana infectata cu HIV, utiliza sapun, acelasi prosop pentru ane sterge fata sim daca un coleg este infectat “7 ai pe care le me ct ee eee ree HIV nu este transmis de insecte (tantar, paduchi, cont HIV nu se transmite prin apa sau alimente (digestiv), : Ce puteti face pentru a va proteja de aceasta boala? Puteti sa evitati contactele sexuale (intotdeauna sau doar atunci cénd nu aveti prezervativ). in cazul tinerilor, amanarea inceperii vietii sexuale pana la momentul in care pot folosi prezervativul sau se casatoresc este 0 modalitate sigura de evitare a riscului de infectare cu HIV. Puteti avea un singur partener cu care s& aveti contacte sexuale fara sa folositi prezervativ, daca amandoi va facefi analize pentru bolile care se transmit pe cale sexuald, iar analizele araté c& sunteti s4natosi. are contact sexual roniow © ‘Daca ati venit in contact cu sdngele altei persoane (din Ste56a8 say: : 7 cand so ajutati), atunci: . « Spalat-va bine pe maini, cu apa calda si spun, Ce este discriminarea? Descoperirea infectiei cu HIV, mai intai la Persoane cu orientare homosexualé $1 la persoane care utilizeaza droguri prin injectare, a asociat acest virus cu Comportamente care erau si sunt Tespinse de majoritatea membrilor ‘societiti, SIDA a fost considerata cao boala mortald, gi acest lucru a marit sentimentul Oe teama. Indivizii si societatea au rspuns prin incdlcarea drepturilor persoa- nelor infectate: fa munca, la educatie, la ingrijiri medicale. Acest lucru este imootnva legi. Discriminarea i afecteaza profund negativ pe cei care sunt | ‘fecab amilile i prieteni lo, dar gi intreaga comunitate, intrucétiimpiedicd | 3° Ca nlectat s apeleze ta ajutor medical si social, iar pe cei care au avut | “nosramente cu rise - si se testeze, | raptul c@ 0 persoana este infectata cu Hy Peat fi cunoscut mai de a ersoana edicul care a cerut Sa i se faca testul ‘NU poate impartagi informatia despre decat altor medici, catre care poate Pentru ingrijri medicale, tie. profesor, educator nu are clu, sé le spund altora despre Care a aflat despre acesta. im HV si care @ pus diagnosticul. Megicyy area de sanatate a persoanei testate trimite pacientul, in interesul acestuia, iciun functionar public, niciun director de institut ible, dar cu cat detinem informati maj rogurite sunt imprev pu vrrcorcte aespre ee, cu atat mai bine.” te 5) a ; seaenu de orog are nai mite acceptin. in Sens larg desemnearg yy, sau artificiala), care prin natura sa chimicg determing sere tnconari unui organ. sens rests $8 refer la substane cay proce flan i dependent. in imbaj ual, acest terme se rete substane psinoactve, ma ales cele ilegale. cy ate cuvinte, drogu este 0 substanta solida,lichida sau gazcasa, a cy toesta se transfor in obcei si care afecteaza direct creierul si sistemui nen schimba sentimentele, dispozitia $i gandirea, perceptia si/sau starea de constenta,

    You might also like