Vlad VORNIC ASEZAREA SI NECROPOLA DE TIP SANTANA DE MURES-CERNJACHOV DE LA BUDESTI Chisinitu + 2006,ASOCIATIA NATIONALA A TINERILOR ISTORICI DIN MOLODVA ~ANTIM ‘SOCIETATEA DE STUDIT SUD-EST FUROPENE DIN MOLDOVA MONOGRAFI um rea. si Necropola de tip Sintana de Mures-Cernjachow de a Budesti ‘iad Varnie Chiginin ~ 2006 rede citre Consilil Stinifie al fe Sinte a Moldovel in sein din verbal nf 6 Monografia fost disentatd si recomands pent Institutulul de Arheologie si tnografeal Acad {15 septembrie 2005, pr Aprobatt spre publicare de eitre Consul de Administrare al Asociatiet Nationale a Tinerilor Istorii din Moldova in geinga din 21 septembrie 2005 Coondonatori serie! ‘Sergi Mustocga ‘Alexandru Popa Recenzent principal: dr. fon fonita Traduceresrezumatual in limba englexs Futian Robu Lector: Tamara Osmocheseu Prooesare computerizti: Roman Mardare Pe coperta 1: nase ceramice din neeropola de fa Budest Foto §. Mustoata Vlad VORNIC THE SANTANA DE MURES- CERNJACHOV-TYPE SETTLEMENT AND NECROPOLIS FROM BUDESTITHE NATIONAL ASSOCIATON OF YOUNG HISTORIANS OF MOLDOVA ~ ANTIM SOUTH-EAST EUROPEAN STUDIES SOCIETY OF MOLDOVA MONOGRAPHS 1 ntana de Mures-Cernjachov-type Settlement and Neeropolis from Budesti Vlad Vornic Chisinau 2006 “This monograph has been discussed and recommended for publication by the ‘Scientific Couineil ofthe Institute of Archaeology and Ethnography of the Academy of ‘Science of Moldova at the meeting of september 15 2005, minutes no. 6 Approved for publication by the Board of the National Association of Young Historians of Moldova at the meeting of September 21, 2005 Series coordonitors Sergin Mustoati Alexandru Popa Chie revewer: don Tonita translation ofthe English surmmury: Julian Robu eturer: Tamara Osmochesear Computer design: Roman Mardare (01 the frst cover 1: ceramic from Budesti Cemetery Photo: Musteata © ANTIM, 2006 © Vlad Vornic, 2006 ASOCIATIA NATIONALA A TINERILOR ISTORICI DIN MOLODVA - ANTIM SOCIETATEA DE STUDI SUD-EST EUROPENE DIN MOLDOVA MONOGRAFIE Mm Asociatia National a Tinerilor Istoriei din Moldova ~ ANTIM, organizatie non- guvernamentala, are ca seap educatia pentru o cultura istoried a generatii tinere si Sustinerea cereetirilor istoriee prin intermediul organizieit eonferintelor, mesclor rotunde, gcolilor de vara, taberelor de voluntariat si printr-o serie de publicati, ‘Neeesitatea programelor de editare vine din posibiliitie limitate ale tinerilor cer cetitoriin domeniutistorici de a-si publica lucritile si, totodati, din lipsa informa necesare pentru aatrage atentia majoritati populatiet Republieii Moldova gin speci al atinerilor studiosi fat de cunoasterea adevarului istoric. Asemenea impedimente sunt create atat din eauze financiare, eit si din cele ideologiee. Tineri cercotatari din Republica Moldova au nevoie de vn for in care si-gi prezinte realizavile in domeniul cereetiril istorii si din care si afle despre realizvilealtor tineri de peste hotare pri- vind noile abordii si perspective ale cercetirilistorice. Incepand cu anul 2005, ANTIM isi propune editarea unei serii de monogeati is toriee, avand ea seop promovarea tinerilor eereetitori din Republica Moldova gi de peste hotare, pentru a facilita accesul unui public larg la reaultatele investigatilor noi din domeniul atheologii,istoriet gi antropologiei st pentru a contribui la studiere Europe’ de Sud-Est Persoanele interesate de publicare sau procurare pot contacta seeretariatul ANTIM pe adresa: Asociatia National a Tinerilor Istorii din Moldova ~ ANTIM, str. Ion Creangi nr, blac central, birou 407, Chiginu, MD-2069 Telefon: 373 22 742436, Fax: 373 22 719169, e-mail: antim@starnet.md pagina web: wew.ournet.nd/~antim"THE NATIONAL ASSOCIATON OF YOUNG HISTORIANS OF ‘MOLDOVA-ANTIM SOUTH-EAST EUROPEAN STUDIES SOCIETY OF MOLDOVA. MONOGRAPHS: m ‘The National Association of Young Historians of Moldova—ANTIM, a nongovern- mental organization, pursues the goal of edueating the young generation for historic culture and supporting history research by organizing conferences, round-table dis ‘cussions, summer schools, volunteership camps, as well as by publications. ‘The need for publishing programs stems from the limited opportunities available toyoung history researchers to publish their work and, at the same time, from the lack of information needed to draw the attention of the majority of Moldova's populaticn and especially of students to the knowledge of historic truth. Such impediments ap peat both due to financial as well as to ideological reasons. Young researchers in the ‘Republic of Moldova need a forum where they could present their achievements in historic research and where they could learn about the achievements of other yourg people from other countries concerning new approaches and perspectives in historic research. ‘Thus, beginning in 2005, ANTIM starts the publication ofa series of historic mo- rnographs, with the aim of promoting young history researchers from the Republic of ‘Moldova and sbroad to facilitate the access of a wider audience to the findings of new investigations in archeology, history and anthropology and to havea real contributicn in studing South-Fastern Europe. For more details about publishing and books saling please contact the ANTIM sveretariat at National Association of Young Historians of Moldova-ANTIM str. Lon Creangi nr, bloc central, birou 407, Chisinau, MD-2069) Phone: 373 22 742496, Fax: 373 22719169, e-mail: antim@starnet.nd Web: wiew ournet.md/-antimn TL. Asezarea de ia Budesti A Descriereasipaturilr ‘At. SSpaituri 1955. Caseta cuptoruiui de ars ceramied, parceleleTi-Vii, son i ‘Az. Sdpaturi 1956. Pareelele VIT-XI, ‘Ag. Sopaituri 1957. Pareelele XITEXX ‘Ag Sopanur 1973. 1B. Stratigrtic. C-Locuinge si anexe gospodie IIL. Necropola de la Budesti.. A.Gorpusul descoperriloe ‘AL. Morminte ‘2. Gropi - 45: drgropi de vse Genta. ‘Ag. Inhumari de animale, AG. Obiete desooperite passim 1. Rituri funerare.. i .Ritualue fuera. 1D. Obiceinr de port. WV. Tipologia inventarului Unde nn At Unelte agricole ‘Aa. Unelte de tempidrie-dulgherie. B.Ustensile de uzeasnie si gospodirese C.Arme gi piese de harnagament.. D. Aceesori vestimentare, E-Obiecte de tout, Recipient de sticla J. Resipiente det. V. Cronologie Vi. Activitati economice Aagreitarn 1. Creeren allo .Vinitoarens pseu Doli © Preeave callon E Prehrnren emma 6. Towa yest impletial cata VIL. Consideratil finale. evant nina enc Bilge Aire Lisa gir Hasta : “abel incense ipologie de bie Indie dlocltitenrsen Indie de ato ‘morminte. 9 8 23 23 23 aga 48 56 64 65 7 7 40 ag 174 19 186 186 186 187 188 193 195, 205 216, 237 242 242 243 244 maa 245 246 247 arr 254 aks 208 299 309 462 463 466‘CONTENTS: Preface L Introduction. a 1L.Settlement from Budesti... A. Description ofthe exeavations. a ‘Ri Bxeavations 1935. Ceramic-burning oven box, parcels iV, investigations II ‘42, Beeavations 1956. Parcels VII-XIH. ies ‘Ag. Bxoavations 1957. Parcels XHI-XX.. ‘Ag, Becavations 1975 . B, Stratigraphy. C. Dwellings and adjunet buildings. IIL Necropolis from Budesti A. The bol of discoveries, AL Tombs. ‘Aa. Pits, Ag, Vessel inferments(cenotapis 2) ‘Ag. Anima interments ‘Ay Oljetsuncontrad pont B. Funeral rites. ° Funeral rituals. Custom of dre ‘The typology of the! “inventory A Toals. AL Agrieutiral tools ‘Aa. Carpentry tools, 2B. Household tools Weapons and harnessing D, Dress accessories Dressing objects Fedewelty G Coins HSundey objects 1. Glass vessala J. Clay vessels. ‘V. Chronology’ Vi. The economy, A. Agriculture Animal husbaaey (C Hunting and fishing D. Potten’ BE, Metal processing , Wood processing G, Spinning, weaving, knitting and dressmaking, VIL Final considerations, Summary. Bibliography Abbreviations Listof figures: Ihustrations Taba Thelen of pogo eres of chen tomb 462 Geographic i1deXnsnnnmnnn Indes of authors PREFATA Antichitile din secolul al TVelead, Hr: identifica in spayiu dintre Prt gi Nistra de-a lngulultimelor cinci deceni sunt astazi destl de bine cunoseutc, datorité at hnumarului mare de descoperii si colectllr bogate din muzee, cit si tabloulu arheo- logic si itoric reconstituit de specialigi, care eu deosebita sirguin(3 au adunat infor. ile apoile-au ordonat gi interpreta. Aproape in fotalitatea lr. aeste descopert au fost atribuite unui complex cultural intins po o mare pate a continental european, incepsind din Translvania Ia vest si pin in bazinul Donctali Nordic la est, eruia athcologit -au dat numele de cultura Sintana de Mures-Cemjachov, dupa dovi lo: Titi situate in Transilvania st respect in zona Niprulai mijloiu, in preajma cirora, cu aproximati un seco! in uri au fost descoperite cite 0 necropolé in afara mediului cultural aminttramsn doar uneledeseoperin de pe litoalul Mix sii Negre gi din zona adiacenta Tui, apayjindnd unui nivel de Tocuie trzu si desl de fray, perceptiil in vatra fostelor centre urbane (sau pe eale de urbanizare) romane, destul de infloritoare in periadle antriare, tre care se remarea mai ales ora ‘Tyras dela Limanul Nistrau. Tot in regiunea mengionat sunt cunoscute si une d coperiisarmatice, care nu par af fost inca absorbite integral in complexul Sintana de njachov. Nici una din aceste dout categori de descoperr, comtemporane culturi Sintana de Mures-Cemjachov, nu a fost sufcient clarificat si defini pink incdtstudirea lor se impune af eontinuat sin anit umtort Investizaile de teen asupra culturt Santana de Mures-Cemjachov au Tnceput in spaful pruto-nistean pe la mijlocul veacului tccut si a inregistat ehiar din primi an rezulate cu tot notabile. Ele au imbrieat in buna parte fomea cerestnior pen tice, prin eae sa incercatidenificarea act mai multe ageziri, cae, la rind lr, 5 permit delimitarea aie de rispndire,precum gi densitatea de lacuirediferentiatt yee microzone, fn parte au fost programate si sipdnuri arheologice de mai micd sau ‘mai mare amploate in unele agezari si neeropolc, eae si inlesneased definiteacarae~ tersticilor gonerae ale acest cult in repiunea de care ne ocupaim, Inte acestea sunt de menfionat eu prortate chiar spurte de la Budest,stajune care a intra in foarte scurt timp in circuits sine sta ramas pentry mul ani cea mai importants descoperire din secoll al IV-leainspasul pruto-stcan ‘Agezarea $i nocropola de la Budesti au fost eereetate de B. A. Rikman in ani 1954-1957, precum side Gh. Cebotarenco 51 S€erbakova in 1973, Autor primelor sipituri a incereat si valorifie integral aceste descoperiri, dedicindu-te mai mul studi in ani 1958-1964 gi o monograic in 1967. De asemenea, un studi sintetic a fast publica sin legatura en sipaturle din 1973, Cu toate acestea, o nou monografe supra descoperiilor de la Budesti era mai mult decit necesar, in general, la data cerectivilorinfate de E.A, Rikman la Budesti,investigaile supra culturi Santana de Mures-Cernjachov erauabia intro faa incipient, fapt pentru care metodolocia de corectare nt cra sufiient de bine pus’ la pune, iar entrile general, nu numa dei cadrare cultural igi de interprotaeistoric’ anoilor descoperii, nu craw inca destl de clarstabilit, Astfl, informa de teren foarte importante nu a fost lutein seam sin consecinf§ nu au fost inreistrate de E, A. Rikman,aflat in aeei ani la ineeputul cariere sale de asheolog. fn acelasi imp, comentarile ahealogice s istorice au fost. 9claborate in conditile de atunci mai mult dupa scheme prestabilite, care mu reflectau {ntocmai realitatea sugerata de descoperit La cele deja mentionate se adaugi ipsa din ilustrafic a multor planuri de morminte si amultor piese de inventar,calitatea foarte indoielnic’ a desenelor si fotogratilor ce compu plangele publicate, precum si absenta unor analize complete gi pertinente att a complexelor de locuire din agezare gta cel funerare din necropoli, ct gi cel puyin ‘principalelor categori de piese de inventar, pe baza cArora si se inceree elaborarea lunor concluzii azheologice $i istorice mai cuprinzatoare. Sitwatia menfionaté reclana imperios de mai multi vreme reluarea si aprofundarea studiului descoperiilor de la Budesti, republicarea lor integrald, la standarde modeme, spre a intra definitiy in cireuitul stunfific, De asemenea, se impunea si o interpretare noua a deseoperiilr, conforma actualelor eunostin}¢ in domeniu Realizarea acestui deziderat si-a asumat-o domnul Vlad Vornic in cadnil unui doctorat twat eu brio Ia Universitatea “Al. Cuza” din lagi, Sarcina Tui nua fost doloc usoara, intrucat multe din piesele de arhiva necesare n-au mai fost de gsi. Din arhiva de gantier (planuri gi camete de santier) nu s-a mai pistrat nimic la Chisinau. El a putut folosi doar rapoartele generale intocmite la sfagitul campa- niilor de sépaturi, care nu ofera decdt un extras al informatiilor ce ar fi trebuit <8 fic inregistrate pe teren. incercarile constante de a recupera arhiva originala de ssantier de la autorul sapaturilor, de multi ani plecat la Moscova si intre timp dece- dat, nu au dus la recuperarea acesteia, Autorul a mai avut de luptat si cu lipsa oricirei evidente asupra locului de depozi- tare in prezent acolectilor arheologice provenite de la Budesti, mutate de nenumarale ori dintr-un loc in alta timp de peste patru decenii, iar acum imprastiate in mai mule cladiri si de aceea foarte greu de identficat. Asadar, pentru redescoperirea colecfilor a fost necesar si se investeasca timp gi efortun indclungate. Chiar $i in aceste cond'~ {ii autorul s-a implieat cu totala daruire intro activitate de durati, mai inti pentns Tecuperarea documentatic si a coleeiilr, in parte ratacite sau chiar pierdute pentnt totdeauna, iar apoi la preluerarea materialelor si a informapilor redobandite gi lai tocmirea ilustratii. Elaborarea in final a lucrsi de fafa este in masura si arate, pe de ‘ parte, ca reluarea studiului descoperiilor de la Budesti a fost pe deplin justificata ier pe de alta parte, ci demersurile de valorificare a acestora cu toata vitregia coneiiler deja amintite, au fost incununate de un sueces deplin. Asa cum rezult din sumar, Iuerarea se prezinta ca © now monografie asupra agezari si necropolei de la Budesti, in care au fost incluse toate informatie adunate din rapoartele anuale ramase in manuseris si din lucraeile deja publicate, precum $1 ccolecfile de materiale redescoperite, Multe din informatile de teren n-au mai fost recuperate. Totusi, o parte din ele au putut fi reconstitute fie dupa desencle rimase, fic dupa colectile rewasite in depozite.Hustratia cuprinde absolut toate comple: pentru care au fost recuperate planurile de sipitui si, de asemenea, tot eaea ce era semmnificatiy din piesele de inventar. ‘atalogul descoperiilor, mult mai complet st mai judicios aleatuit fad de ceca ‘ce a publicat E. A. Rikman cu aproape patru decenii in uem, reprezinta nu numai baza de date pe care autorul igi intemeiaza toate analizele si coneluziile asupra 10 complexului arhcologiec de ta Budesti ci si un instrument de lucru foarte necesar pentru toati cercetarea viitoare. Ela fost strueturat pe doua sccfiuni, una pentru ayezare (cap, II) si alta pentru necropola (cap. I). Dificultaile cele mai mari au fost la intocmirca catalogului pentru asczare, intrucat autori sépaturilor n-au Te: sistrat descopenirile dupa criteni stricte pe complexe de locuire (locuinte. ancxe, ‘2ropi) ci pe parcelele spate find acum in cele mai multe eazuri imposibil de stabilit apartenenfa piesclor de inventar la complexele de locuire gi la statigrafia stafiunii. Astfel, autorul a fost obligat si preia informatia pentru agezare aga cum a fost ea consemnata initial, fird a putea interveni decatrarcori cu precizari com- plimentare, Pentru catalogul necropolei informatia a fost dati pe morminte, ceva ‘ce a facut posibila reconstituirea complexelor. Dar si in eazul necropolci lipsese multe date referitoare la amenajarea gropilor. la pozitia scheletelor 3 la dispune- rea pieselor de iaventar in euprinsul mormiatelor. Tlustrapia ce insofeste catalogul a fost refacutd in totalitae, Planurile generale side complexe (locuinje, gropi, atelier de oldrie, cuptor de redus minereul de fer. ‘mormints) au fost preluate din rapoartle siinpifice anuale sau publicatile autorilor sipturlor, dar mult matite pentru claitate si aduse, pe it a fost posibil la acecasi scar, Efortuile autorului s-au concentrat mai ales la desenareaintregului inventar de ceramicé si obiecte, in majoritatea lui neinclus i iustatia lucrrilor publicate an rior De altel, au tebuits8 fie redesenate gi piesole deja publicat, intrucitcaltarea si cowetitudinea desenelor sia fotografllor din aceste plange erau de nivel mediocra Domnal Vlad Vomic a dat lao seara rezonabila acest volum foarte mare de invent, cuprinzind mumeroase vase de lt st flue mentare, obiecte de podoaba s de toalet Cele doua capitol (I si IM) ce aleatuiesc compusul descoperiilor mai cuprind si prelucrarea informatilor refentoare la complexele de locuiee (stratigralia agezins, tipologia si caractentcile locunjelor gi ale construcilor anexe) si la complexole funerare (turtle funerare, ritualunle funerare $i obiceiunle de port), analze care a avut ca efecto grupare mai judicioasa a problemelor refertoare la segmentele prinei- pale ale ansamblului atheologic de la Budest agezares¢ noeropola ‘Contribusile autorului sunt laf de evidente in domenialtipologtei generale a in- ventarului din agezare si necropold, precum gial eronologic relative aacestoa.Astfel, stabilica a tri faze de inmormantas pe baza combinatslor inte serie tipologice de obiectei-a dat posibilitatea sa urmareasc in dctaliu evoluia neeropolei in funetic mu rumai de modificirile tipologice ale inventarului, ei si de acclea din domeniul prac ticilor funerare(rturi si rtualun) si al obiceiurilor de port. De asemenea. ela reusit si scoata in eviden{i mult mai bine activitiile economice desfigurate de comunitatca tumana de la Budest,stabilte pe baza descoperiilor de unelte si mstrumente de tot fe= Jul, de oase de animate gi de ateliere mestesugrest. In acest sens au fost aduse dovezi clare pentru practicarea agricultui,erestsrea vitelor, vanatoare gi pescut, precum gi Pentru diverse mestesuguni lartul,prelucrarca metalelor sia lemnului $1 indeletni- Cir casnice (orsul.fesutul, imple, eroitoria) Concluzile, cuprinse mai aes in captolcle VI (Actvitti economice) si VII (Con- siderai finale), sunt pertinent claborate $i conforme cu descoperirle de la Budest si din alte stafiuni ale culturii Santana de Mures-Cemnjachov. In ele sunt subliniate categorii de unelte, ame, accesori vest "caracteni! sedentar al populaici din agezarea de la Budest, caratersticile principale sleaze neropol,ativitii eovomice, prem 9 aartenenia descop silor la marele complex cultural Santana de Mures-Cemijachoy. In privinia practicilor fanerace gia obicciurilor de port, autorul a fieut corectur si modificri esengiale Ft de predecesorii sti, A reusit 8 realizeze o tipologie general eredibili a piesclor de ‘nventar din agezarea si neeropola de la Budesti, pomind de la eritertfunctionale formalejudicioase, pe care a uilizat-0 apo lv ntocrirea unei diagrame gi la definivea fazolor de inmomintare in neeropola Referindu-se la dificil problema a apartenentsietnice a populatiet de fa care au rimas vestigile arheologice de la Budest, in legiturd cu care s-au exprimat inter retin diverse de-a lungul timpului, Vlad Vorie face observaile eritice de rigor ‘mpotriva unoracintce cle, Pomind de la analiza complexclor de loewire. a practi merare gia inventaruhui, la care adaus 5 rzultatele expertizelor antropolos ie, cl respingeipoteza unei apartenente exclusv gotice sau exelusiv slave. aga eum S pres- pus anterior de unit cercetitor. Autor se alatued opintilor mai judicioase f emulate de E_A, Rikman, potrivit eda comunitatea umani de la Budesti avea vw earacer ‘terogen gi cuprindea diferite grupe de localnicidaci sarmatl si goi. car avea leg 1 evidente eu lumen si civilizafia romani. Chiar daca forma conereti de coabitare in aceeasi comunitate a elementelor etnice mentionate nu este foarte «lar ka fel ea ponderea mumeried a lor. situayie ce este valabili pentru tot coruplewul cultural Séntana de Murcs-Cemjachoy si nu doar pentra staunca de Ia Budest, remarcim totus discernamannul ew eave autorul opted penta interpeetarea cea mau plauzibil in stadiul actual al cercetrilor. Publicarea nofi monografi asupra aezari si necropolei de Ia Budesti este un bun plej de aamintirlul fast pe care descoperrile de aici Iau avn la vremen respectiva in ovientarea discutilor tot mai aprnse ale specialstilor eu privite a apartenenta et- ied.a culturi Sintana de Mures-Cermjachov citre o solufionarejudicioasé, tn spirit adovdrulut istic. Chiae da faptole ee vor 8 invacate mat jos rimn mai mult a 9 problemi de istoriografc cl sunt interesante si merit fi eunoseute mai indeapren- pe. Astfel pentru nimeni nu mai este un secret ca, mai ales in atheologia savietic, comanda politica permanent a fost aceca de a “identifica” e&t mai mulislai side a diminva sau chiar a nega ia totaitate prezenta 51 ponderea populailor neslave, mii ales aacelora germanice. Sloganla fost activ sin cercetarca culurit Sntana de Ma re¢-Cemnjachov, iar efectele lui att de pregnant in literatura de specialitate din acca perioada, sunt vizibse uncori stn prezent Pentru a injelege mai bine locul cereetarilor de la Budest i istoriografia cular Sintana de Mures-Cemnjachov, ca g olul lor fast despre care am pomenst putin mii sus, este nevoie sa facem scurtsincursiune la uncle evenimentestinfifice care au avut loc in perioada interbelicd Cea mai veche descoperire din egiunca prato-nistreand apartinand culturit Sinta- na de Mures este fibula cu rozete de argint, avid si unele componente de eupra sau Aur, pasta intimplator in anul 1932 pe teitriul fostluicatun Vasilica (numit si Mén= 7itsti), situa pe terasainferioar de pe malul sting al Pratl a circa 3 km nord de Ungheni side linia ferata lasi-Chisinau.Piesa, pe atunei un unicat in toa eg carpato-nistreand, a intrat destl de pede in cireuitul sini, find publiata a me 12 sai toi ani de In descoperie in Arhivele Bosarabiet de la Chsinau!, De ascmenca Prin intermedia! ai fon Nestor fibula de fa Vaslicaa fost publica in acelag an ‘evista Germaia de la Frankfurt am Main, din eae a fst prluat in aml urmator st omentatasimar de Nils Aberg in rovisla Fornvannen dela Stockholm Pablicarea fibulei de la Vasilica’ in doua reviste de arheologie prestigioase din Germania si Suedia atest interes major pe plan intsmafional pentru descoperinca din Basarabia, care prin analogileindubitabile eu picse simile dn regiunea scand- nav adueea clemente not pentru istoria raportunlor dine medi caltural germanic din nordul continentului $1 zona prutornistreand la sfirgitulantichititCaractral sgermanic al fibulelor de acest tp fost ps ka indo de nit un specialist in eee sapte deceni caren treet pn acum de la publicarea exemplarului dela Vasilca de site N. Moroso. Legiturle dint descoperivea de la Vasilica gi acelea de Faturi german din nordu! Europei au fost evidentiate cu claritate chiar de N. Morogan si apoi de N, Abere: in suite menjionae, La yremea respectva fibula in discuie nu putea fi raportat ta complex cultural Santana de Mures-Cernjachoy, al cari coneept nu era inca defini. De asemenea, laacea dati mu exist descoperin cares atest leaturs direct inte accast categorie de fibule si putincle agezri st necropole de ip Sntana de Mures- Cemjachov eaoscute, N, Morosan menfoncaza preznga pe locul descoperi bul $i unorfragmente ceramic dar nda nici o informatie asupra lr, aa cd nu putem st daca ele arf putt contemporane cv fbul cu att mai putin daca arf apart ON. Moron © fibula particular wemnanicd din epoca imperial mans gsi Tn Basaran, Athi ‘ele Busrbiei 3-1, 1935, p. 3-15, O erasure u west descoperi a fost field AL. Levin, "0 i particule german di epoca inpetao-romun gsc in Basaobi Retrospect la vale Je-savat N. Mogan n Trapt: Anuar IV-V, [M1995 (1997) p. 131-138 Pent acca tegoriedetibile veri gi A. Sterhakovs. Ivete jadela na pamjatrikich Geachorsbo) bu uy vy Drestrorsko-Pratskom meddure, i 1A. Bork $a ee), Pama drevntean tks tu emtors Moldavi, Chigint (Kine), 1949, p 81-84 fig. 3A Seerkova, MB. Sein, © ‘uch tach ¢juelimom ikasve Gemjachovskoj kul tay (po meraban Dnstovako-Pmtskog0 metre ja) in... ed), Drew jugo-zapada SSSI (I~ serena lysate m6). CChisind (Kine, 1997, . 39445, ig. 1-2, FL. Gorochovski, OV. Gopkato (Bobrov) bul ‘VI gruppy ©. Alingrena areal eruuchovsko) kul, xD. N.Kovak re). Archeology dani slow un Kits 2004, p. 103130, 8 en, Kuiserzeitiche Fel aus Vasa (Bessraben), in German 19,1986, 36-40, Conf infor ‘mailr existent in Ashivele dea Romise)-Cemniiche Kommisson din Frankl un Main, ible {fost desena 9 fotogzfiata ly Muzeul National de Aichi din uct ar ners aN “Morosan fos tadus i nbs gem pent publica de lon Nestor ON. Aber, Til else a det gosh Kulturnslge Melhnearop och Skandiuven, a Fava en 31,1936, p. 266,86, "Psemplarul dea Vasilis face prt din estgora fiber fn frm de rts, din dou bi portrait, Fle se eration done hc (nah de) ep, psc px ‘rezenla pe corpul pe pcional sa pe spitlle resol a rzetlo i Reno de Ub dew ‘runt, Doiite de, Almgren eu “mont caticklte Foren cle it ma fst mimi uleror $ ‘Rosttenlibeh(ihule eu roel). O.Almren, Salen Utes Nordsupsche Fielformen der ersten nchehrstichenJauhunderte mt Dertcksichigung dr provizialsmschen wd sdrusaschen Por ‘men, 2. Aug, Leiprig, 1923, p. 56-97 (Gruppe VI, Serie 4), Ta IX, 216217, M. By Mucheprang ‘Koluebeiengen im nondischen Raum des 3-8 Jouhupdrts Hamburger Sebi sur Vorgeschick ieund Germanischen Frabgeschihte 3. Lipig, M3, 10 13acluiasi complex sau: mca aceluiay context arheologic. El avansa ipoteza cf fibula de a Vasilica arf feu parte din inventaro unui mormant. Kea a fost reluata mi tirciu de M. A. Tichanova, eae presipunca, la rnd e,c8 fibula ar putea proven dintean mormént bog dsts* Primal arheolog care a rusts fad raportreafbulei de la Vaslica la un context, arheolagi din spapul carpato-istrean, 31 anume la cultura Santana de Mure-Cem- jachov, a fost E. A, Rikman. Cu pill sipaturilor din necropola de la Budest én anit 1955-1957 el adescoperit dows asmenea fle, dintre care wn intreag aka reprezentati deo rozeta tipica de Inum alt exemplar. Cerectitonil a publiat cele dont fibule de la Budesti in 1960, mengionand ca analogie si exemplarul descoperit anterior la Vaslca si pundndu-l in legtura cu prezenia gotitr in egiunea prut-nistreand" E.A. Rikman s-apstrat opnia cu privre I aceast categorie de fibule sin lure publicate ulterior’. ‘Acum, la aproape dou deccni de a restructuraea politica fost spay sovi ti, diseutam despre acea perioad8 eu o evident detagare, dar ne intrebam: cum de a fost posibil ea n tmosfera desl de ncfeataideologie de atuni de la Cisin, eu attea restric, presiun si cen2urd, EA, Rikman si abi curajul dea sene deschs, ‘intr-o lucrare publicata la cea mai importanta editura (Cartea Moldoveneasea). de 0 component gotica/germanie’ a culuri Sintana de Mures-Cemjachoy, fra suport éventuale consecinfe? Un raspuns oficial ln intcbarea formula nu exit, aga net poarta rmine deschis& tuturor variantelor posibile, Dar prin aceasta poart s-ar putea Strecura $1 multe fantezt st poteze care mau avut de a face et ealitatea evenime {clor. Fira a cunoagte indeaproape toate evenimentele importante ce sau prec in aheologia sovietica in acei ani, nu am fost stein, totui. de uneleattudini curajase 5 intcligentafirmate de colegi din fost Uniune Sovietica, pe care le-am sesizat ai inti in iteraurastinpied de profil. Totodat ele din acest atitudini mina fest, confirmate$ direct de uncle din porsoancle implicate Revenind la itrebarea psd sl fondil probleme, trebuie artatc8 0 parte din raspuns poate f subinjles chiar din modul in care E. A. Rikman gia prezenatofi- nile, print formulae concsa i sobr, fia exageran inutile i proves ptimase cares anreneze pe adept i pe conestatari acestora a disci contradictoi spn aceasta si ata atentia celor ce vegheaw la conginutul ideological stinjelor storie Opinia lui EA. Rikman despre raporturiledintreresiunea prato-isteana gi nor ul Europe’ fisesediscutata gi argumentat, de fapt. cb peste dau decen mai iain °M.A. Tichnova, in Tstoija Mola, Chisinau (Ksinev), 1951, p.38 (ud G, B, Fadooy, wei ma sos ernest not 8, p27). “ELA. Riknan, Rashopkiw x, Badety (k voprosyo nasleii Dnestovsko-Prutkogo meddura¥ perveh velach ne), In. V Kondurai TS. Passe. G.D, Smimova re), Material issedovanj po reheoloijugo-zapad SSSR i Rumynskoj Nardnoj Resoblki, Chin (Kine), 1960, 2 fig 15,2,3 den, Pinutnik epoch velikogo perescleni naodoy (po raskopkam poselcnija i mogi? mika fem chovsko)Kalury i ela Bude), Chigntu (Kine). 1967, p. 31-12, fia 37, 4,5; dem, eka istorii mela Podnestrov‘a i rieeuSSego Podunav psy peryeh vekach ate ery, Mosk, 197, p32, dem, Pana sarmatov 4 plemen Gernjachovskoj Kul. Archeologtenkaja hats Moldavskoj SSR 5, Chisndu(Kisiney), 1978, p. 128 14 cut ocazia descoperri dela Vasilica, cultunl si etnic deja corcet interpreta de N Morogan. Astfl, pentra cele dow’ noi "Rosettefibeln” de la Budesti nu a mai fost nocesar un studi special de incadrare cultural, cronologic si tied, intr des- copertea lor n-aficutaltceva deci si confirme sis intareascaidcea legatuilor cu ‘nordul continentului pus anterior in eirculapic incadrarea cultural si raportarea la descoperiile germanice din nordul Europei au fost acceptate si preluateimediat si de ali arheologt din fosta Uniune Soviticd, Primal dintre aestia.a fost G. B. Fedorov, care a inelus informatia despre fbulcle cu rozete de la Vasilica gi Budesti,impreuna cu intepretarea dati de N. Morosan gi. A. Rikman, in monografa lui referitoare la spatul prato-nistrean in mileniul Id. Hr Publicati aproximativ in acelasi timp cu studul lui EA. Rikman din 1960 Tre subliniat cd sin lucrarea lui G. B. Fedorov se plsteaza acceassobrctate in prezen- tarea gi imerpretarea descoperiilor de la Vaslica si Budesti DupS citivaani,fibulele cu rozete de a Vasilca si Budest au fost din now lutein studiu de A. K. Ambroz in cunoscuta monografie despre fibulele din zona european a URS, in cae, exceptind comentarile despre tipologe si eronologic, sesizim acceas interpretare cultural gi etnica gi acecasi sobrictate a textului, preluate din leranle anterioar.[n aceeai perioads, problema fbulclor cu rozet a fost pus in discujie gi de J. Wemerde la Munchen, care aintoemit prima harti de rispaindire alo, po are a ‘consemnat si exemplarele de la Vastica gi Bude, Prin aceasta hart, J, Wemera re usit si facd raportarea fibulclor cu rozets la lumea est-germanicd gi mai convingitoa- re" Uteror s-au mai adiugat alte cdteva descopeni de fibule din aceeas categorie, intre care este de mentionat exemplarul de la Tdireni, singurul semnalat pina acum la est de Prat, precum si acclea de la Dnceni si Hansca". prin eare sa evidenfiat 6 grupareclari de asemenca piese in zona carpato-isteand, Este momentul in care 3 Wemer a intervenit din nou eu un studiu amplu, ficind comentari de cel mai larg interes asupra legituilor dintre zona carpato-nistcand si regiumea sud-scandinava {in special insula Fiinen)* *G-B Faioroy, Neslenie Prnsko-Duestovshogo metdatet i ¥ | iysgeetin. Mate i sledo- ‘anja po acheologi SSSR 9, Moskva, 1960, p. 276277. Accuses prima here i ere fib dla Visca ese inclos nt-un eatalog nl descopeier de ip Sintana de Mure = Cerjachov din regiuns prto-nsrien ALK, Ambra, Fibuly jes eropesko) Gat SSSR I ¥ done -1V¥, a Archeologia SSSR. Sox archcologieskic istograkow DI-30, Mosk, 1966, p. 7374, Tab 12,16, "J, Wemes, Dus Aulkommen von Bid und Sebi st Nordewops, Bayerische Akademie der Wisaens- chute, Pilosophisch-Hisorisce Klasse, Siaunasbechte 1966, Hell 4, Mtchen, 19865, p. 28-2, 42, Abb 13, "1 Toit, Unele robieme privind popula usohtont din Meldova in scolele IV e in Crisis 1, 1972, p. 189. ie. 1, 1: idem, Din storia 5 ivilizaia dail bei Dac din spl exert fn secolele AV em, lay, 1982, 92-93, 3, 1,32 MLA. Rafaovie, Dntery- Most nik crnjachovsko) kul tury IIAV wn, Chin (Kine), 198, 102-111, PLN, 12 21, G. Hy, Raskopki na possleniiChans, in Archeologieski thy, 1976 (1977), p 40.461 "4, Werner, Dandeny und Bangs, Untersachungea zur Cenjashoy- Kul 2isshen Sereth ud Dest und zu ds “Reichunszenten” au Fone, Bonner Jaicher 188, 1988p. 241-286 (ma es 247-283 277-285), Abb 3,12, 5,6 15De la lucrarea hui EA. Rikman dit, 1960 si pan ta studiul lui J. Werner din 1988)° ‘au treeut aproape trei decenii, perioada in care la fibula cu rozete de fa Vasilica sau adaugat ined sapte exemplar: din alte patru localitaji (Budest. Todireni, Hansca si Danceni). datorits cdrora problema in discutie a eapatat o cu totul alta dimenstune gi ‘nol conexiuni. Sase din cele opt fibule cu rozete din regiunea carpato-nistreana provin, din complexe sau din depunerile unor agezari sau necropole apartinand cultur tana de Mures-Cemjachov (Budesti, Todireni si Danceni), celclalte doua exemplare (Vasilica si Hansca) urmand afi considerate ca descoperir zolate. Baza de informa care se afla acum la dispozitia arheologului este incomparabila eu aceea pe care a avut-o E.A, Rikman in 1960. Mai mult deeit att, arheologul si-a reeapatar acum libertatea de a-gi face eunoscute opiniile fra a avea in fala spectrul cenzui al unor ‘eventuale m it Si-si spund si atunei opinia despre fibulele cu rozete de la Budesti fara a suferi vreo sanctiune, Dar aceasta a fost o exeeptie. El nu a feat ni- ciodati un caz din aceasta opinic, dar si-a exprimat-o constant end a avut prilejul. A fost sustinut indirect de uni colegi, care au pastrat stilul concis si sobru cind au facut referiri Ia descoperirite de la Budesti 1 Vasilica. A contat mult i faptul ea unit din acest colegi de breast erau mai bine pozitionati din punct de vedere siingific (M.A. ‘Tichanova, G. B. Fedorov, A. K, Ambroz) si se aflau in centrele cele mai importante de Ia Moscova gi Leningrad (acum redevenit Sankt-Peterburg) Din prezentarea foarte sumara a datelor referitoare la fibulele eu rozete din regiu- ‘nea earpato-nistreand ar putea rezulta c@ studiul lor s-ar fi desfigurat intr-o atmosfera de normalitate, care mu ar mai necesita acum nici un fel de comentariu, Din aceast informatie nu rezult insa nimic din ecea ce s-t derulat in spatele celor petrecute fa vedere, 0 realitate de care am Iuat cunostinfleu prilejul unei calitori de studi (Schim= bur interacademice) din 1974 in fosta Uniune Sovietica chiar de ta doua persoan implicate: E.A. Rikman si M. A. Tichanova Primele destainuiti au yenit la Moscova de la E. A. Rikman, care $i in acel moment de depinare a amintirilor era timorat de ceca ce ined i s-ar mai putea intimpla pentru ‘ndrizneala” de a-g fi spus opinia in care credea. [gi exprima ganduriles1 amintiile in fidinturi de euvinte si de propozifi, pe care uncor nici nu le-am putut deslusi A fost clar insi cd la origine a fost oiniiativa veniti de Ia M.A. Tichanova, Surpriza nu a fos prea mare penta mine, itrucat ea igi eyprimase paretea despre originea sud-scandinava a fibulelor eu ozete eu mult naintea lui E.A. Rikman, gi anume in primul trata de storie a Republicii Moldova elaborat la citiva ani dupa incheierea celui de al doilea rkzboi ‘mondial"®. Aceeasi opinie © regisim si in uncle lucririulterioare"”. Printrealtee, ea ‘mia comunicat gi faptul e& un consemn pentru toi a fost si acela de a cita pentru des ‘coperitea de la Vasilica doar luerarea lui N. Morogan din Arhivele Basarabiei™, éar nu si pe aceea din revista Germania", pentru a nu redestepta resentimente, Neri note i 14 "Nor nota MEA. Tckanova, Bate ru voprostoproischoddeni Srjachovsko kul Yury, nKrukie Soobienia 121, 1970, p. 94 Net nt Neri mt 16 Confirmarea celor spuse de E. A. Rikman am avut-o fo urmatoarcle zile, end am ajuns la Leningrad, unde domnea o atmosfera cu totul diferti de aceea de la Moscova. Este adevirat, si acolo se discuta in surdin’, dar leer si cu mult mai pufind fried. Era o alti Jume. Maria Aleksandrovna Tichanova a fost o excelentainterlocutoare, care mi-a facilitat acces liber Ia toate descoperirle arheologice nepublicate pe care le detinca, sejurul de Ta Let insemnand pentru mine un enorm profit stingfie, La una din prelungitele noastte discufii am abordat-o si cu problema dezhitutd cu E, A, Rikiman a Moscova. M-a privit in ochi si in putine euvinte mi-a rezumat demersul si apelul i eftre eftiva cologi de a judeca drept informatile pe care martunile arheologice mi le pun la dispozigie. Am ineles imediat ci nw a fost vorba propriu-zis de un complot sau de 0 rizmerija impotriva cuiva, ci de o Incercare reusita de a impune reeunoas- terea unui adevar evident. folosinda-se de cele mai pagnice atitudini. Era fericitl ed initiatva i-a reusit, apelind doar Ia convorbiri ocazionale cu acei colegi care au putut susfine cu arguments convingitoare interpretarea datd fibulelor eu rozete din zona pruto-nistreans, Excursul despre fibulele cu rozete din spatiul carpato-nistrean si evocarea dialo- gurilor eu E, A, Rikman la Moscova si M. A. Tichanova la Leningrad au avut intent dea scoate in evidenta valoarea descoperisilor de Ia Budest ¢1efortul depus pentru ccorecta lor interpretare intr-0 perioada dificla. Dar eele doua piese puse in discutic sumara aici reprezintd doar un procent minuscul din totalul descopeniitor de la Bu- dosti. Ceca ce ar putea si aduea dezbaterea aprofundata a tuturor celorlalte vestigit de I Budesti pentru a reserie istoria adevarat a finuturilor pe care le avem in vedere ne ‘vaarita Vitorul, Tocmai de accea sunt convins eA noua luerare despre deseoperirite de la Budesti,indiferent de cate critic’ ar putea si+ fie aduse acum sau in vitor, este mai mult deeat binovenita $i de aceca trebuie sii fim recunoscdtori autorului pentru evea ‘cea reusit si realizeze in conditile de acum. [Luerarea domnului Vlad Vornie a fost coneeputi ca monografie a unui complex ar- hheologic, aleatut dint-o asezare si o necropold, investigate si valorficate eu aproape ‘ jumatate de veae in urma. Datcle cuprinse in partea de text a corpusului, strcturate judicios pentru toats pargie lui componente, impreuna cu ilustrajia executata cu grija, cexcelenta si foarte bogatd (in total 153 plange). redau descoperinlor de Ia Budesti adevatata lor valoare, pind in prezent mai malt intuit. Abia acum descoperrite de la Budesti vor putea intra corect, complet si eficient in circuitul stintific notmal Dr. fom Fonita Insttutul de Asheologie asi al Academici Roméne 7LINTRODUCERE ‘Budesti (mun, Chisinau, Rep. Moldova) s-aufécut lo in iteraturaarheologico- istoricain 1954 gin ani umitor prin identificarea si cercetarea agezi i necropote de aspect Séntana de Murcs-Cenyjachos. intntevreme, pe triton sain jurul aces- tui sat, mu cra cunoscut niet un punct cu descopenarheologice. Sesizarea complexului areologie dela Bude se datoreara une simple, darnoro- coase,intimplir. La ineeputul luni iunie 1954, eu prilejul constructci unc complex ‘gospodarese (§ MT), la distanja de circa 1.5 km spre sud-vest de sat ila eirea 120 m spre nord de soscaua Chigindu-Vadul lui Vod8, in locul amenajtrit une stati de pompare a apei, s-au descoperit trei momminte de inhumatic prevazute cu obiecte de ar Scheletele se g4seau la adincimea de circa 2m de la suprafaja actual a sli rau orientate pe direfianord-sud,lnventanul monnintelor era compus din dou vase cenustilucrate la road, unul din past ind 5 all din past zgrunquroast, dir dows rmargele, ua din sila verui, de forma bitronconia alta din past, incrustt, Informat de aceasttdescoperie intimplitoare, Emanuil Rikman, pe atone la i- ceputul investigator sale arheologice, a procedat de indat la orecunoastere la fata locului, constatind c& pe trtorulafectat de construct se plseste 0 necropola de tip Cemijachov, iar in preajma a identifeatrestuile une intinse agezdr din accea spoct Jn vara aceluagian a inceput explorarea singiid a obieetivuli atheotogi dela Budest,sipaturile find conduse de E, Rikman fn vimutea faptului c8teritoriulcimitiului era cel mai mult afectat de Iuerarile de construe, agezarea find in cea mai mare parte acoperita de seman, nam 1954 s-au intreprns investiga: athoologice doar in zona necropolei. Atentia.a fost concentra asupracimitiis din considerental ed la aceavreie in repiunea Nis trului Inferior crau foarte pujin cinoseate st cereetate complexcle funerare de tip Séntana de Mures-Cemjachov Din punct de vedere topografic, necropola la care ne referim este amplasat pe un platou pujin inelinat, ind inconjuratt din tsi pari (et, sud, vest) de agezate Agezarea, la rndul ei, este situati pe o panté usorineinata spre sud gi se desRgoara peo lungime de crea 1000 m gi peo life de cirea 350 m, din patea de sud find delimitaté de un pirdig. Inia, E. Rikman a presupus e@ arf existt tre aseziri corespunzitoarecimitine Jui: una i partea de est, alta in partea de vest gia tela in partea de sud a neeropoei Mai tiriu ins of renunf Ia acest punct de vedere. fn ultimulraporprlimirar de sipituni (campania 1957) sin toate studile despre descoperiile Santana dela Bue desi, E. Rikman sustine ef @ existato singur agezae de dimensiuni man ce const dintrei sectoare: de sit, de vest ide sud, dex cercetiri ample ce arf putt abil dimensiantes limitcle precise ale agezari nu san facut {in timpol campaniei athcologice din anal 1954, in aria necropoei s-au deschis respeetiv s-ausSpat doua parcele (P13 1), lingite ulterior in suprafefe mai mari in urmaeerestriacestor parle, sa dezvclit 59 de morminte de inhumaie i incinera- tie 9 s-arecoltatun bogat material asheologie de un interes deoscbit pent specialist 18 Continuarea unor investigati sistematice in cadrul necropolei si demararea sipaturilor in perimetrul ayezari se ampunea, astfe, in mod imperios. fn anul 1955 cercetarea cimitirului a continuat prin estinderea parcelelor deschis in campania precedent. in acest an au fost initiate sApaturi gi in cadrul agezari. in timpul instalari unei conducte de apa, in marginea de vest a zonei de risirita agezai s-au descoperit resturile unui cuptor de ars ceramic. Pentru dezvelirea si cercctarea, complexului respect sia zonei din preajma E, Rikman a deschis o caseti, iar la nord de aceasta o parcela, numerotata Ill. Caseta cuptorului de oldie si parcela II] au con- sfituit primele sApaturi practicate in spafiul agezati Din pacate, E. Rikman nu a aplicat un sistem de numerotare separata a parcelelor din agezare gi neeropoli, cum ar fi fost indicat. in campania din 1956, in perimetrul cimitirului va mat fi trasatl o parceld, care va fi notati tot parcela Ill. Complexele nov-descoperite nu yor fi numerotate in continuarea eelor dezvelite anterior, ci re- humerotate pe fiecare parcela in parte, Un asemenea mod de notare a parcelelor si a ‘complexelor va produce ulterior multe confuzt In anul 1955 in zona de rasarit a agezdnii, in afar de cascta cuptorului de ars cera~ ‘mica si parcela III, au mai fost exeeutate tei parcele de dimensiuni diferite: IV, VI si VIL. Partea de vest a agezari a fost investigati prin intermediul a dou sondaje mici ~ sondajul II gi sondajul II si prin dezvelirea unei suprafoje mai mart — parcela V (initial sondajul 1). Seetorul sudic al ageziriia fost cercetat doar prin recuneasteri de suprafafi, in unma cdrora s-au cules numeroase fragmente ceramice, bucii de lut ars sialte materiale arheologice {in campania din 1956 au fost explorate prin sépituni zonele de sud si de est ale agezari, executindu-se cinci parcele (P. VII si IX in zona de sud; X, XI i XII in zona, de-est) {n anul 1957 au fost efectuate sipéturi arheologice numai in sectorul de rst al agezari, sector in care stratul de cultura a fost deranjat cel mai putin de luerarile ag- ricole, resturle de locuinge fiind conservate mai binc. In aceast& eampanie s-au trasat ‘opt parcele (P. XIII, XIV, XV, XVI, XVI, XVIII, XIX si XX), in urma a trei campanii de sApaturi (anii 1955-1987), intreprinse de E, Rikman agezarea Santana-Cemjachoy de la Budesti, a fost dezveliti o arie total de 1312 m: scotindu-se la lumind resturile a nowi locuinfe de suprafafa, un cuptor de ola, un cuptor de redus minereul de fier, oud vetre de foc in aer liber, 27 gropi menajere gi de pastrat provizii, precum si un bogat material arheologic. in agezarea de la Budesti au mai fost efectuate s’paturi arheologice de salvare in vara anului 1973 de citre G, Cebotarenko si T. Séerbakova. in legaturd cu amenaja- Fea automagistralei Chisindu-Bender. Cereetirile s-au concentrat in zona de vest a aseziri, afectata de lucrarile de amenajare a drumului, gi au constat dintro parcel de ddimensiuni mari cu oarie de 1132 m?,in care s-au descoperit vestigiileatrei constructii de suprafaf,inclusiv doua inzestrate cu instalait de foe, un semibordei. un cuptor de redus minereul de fier $132 de gropi de provizii si cu alti destinafc, recuperindu-se 0 ceantitate mare de ceramica si o serie de obiecte de metal, sticla, os 5 piata {in ceca ce priveste cimitirul, acestuia i s-a acordat o mai mare atentie decit agezi- fii efectuandu-se in perimetrul lui sipaturi de amploare pentru acca vreme. fn urma a patru campanii arheologiee (1954-1957), din perimetrul necropolei sa 19dczvelito suprafa de 2820 mv is-au descoperit peste 370 de morminte dobindindu- sedate interesante privind rtul de imorméntare,practcile funcrare, cultura material fispirtuali-a popula Iamormantate aici date care pot fi extnse la intreaga ular Sintana de Mures-Cemachov Prin descoperrile pe care le-a priejuit, ansamblul asheologic de Ia Budesti sa insets in ereuitu stinfie ca unul din cele mai reprezentative monumente apatinind culturii Santana de Mures-Cemjachoy. De altfel, la acea dati in intreaga arie a cul- turii SSntana-Cemjachov nu era cunoscuté o alta nocropol cu un numa att de mare de morminte ea necropola de la Budegt, dimensiunca ci situind-o pe o sozitie privilewiata fa de majoritatea neeropollor de acest tp. Rezultatcle principale ale prospectiunilor arheologice efectuate in asezarca si neeropola in discuje au fost prezentate de E. Rikman in patra rapoarte preliminare de sipatur, primal raport (campania 1954) find publica intro variant prescurtatt inamul 1958 (Rikman 1958). In ani urn, into seric de artcole, E, Rikman a publicat g1analizat datcle gi materiale cele mai importante objinate in eomplexul Atheologic de la Budesti, abordind mai multe probleme pe care le-au riieat aceste dlescoperni (Riktman 1960; Rikman 1960o; Rikman 1962) Inteun studia amplu esr cxtatorul sa refeit a ture gritualurile funerae preticate in neeropola menionaa évidentind fn acelasi timp gi componentele etnies ale populaictinmormantate act {Rikman 1968), in anul 1967, la Chisinau, sub semaitura aceuiagt crestor, a apdrut stil ‘monognafic “Pamjatnik velikogo pereselenija narodav: po raskopkam poselenija i ‘mogi'nika Cemjachovskoj kul tury w sela Budesty" in care sunt inserate materialele din agezae i cimiti. ‘Volumal respeciv cuprindea, tn afurd de descrierea complexelor arheolog ce ayezare gi de analiza mateialelor din agzare si eit, si corpusul descoperiror din cimitir,insofit de 49 de Figur eu fotografi si desone ale planurilor de morminte gi ale pieselor de imventar ‘Citiva ani mai tira, E, Symonovié publied o recenzie la huerarea “Panjatnik velikoyo pereselenija narodov”, in care face mai multe observai critice, pedeplin intemeiate, pe marginea acestui studiu monografc (Symonovié 1970). E, Symonovié a dovedit ca la clasificarea ceramiciiE. Rikman s-abazat pe principii greit.ipolo- ta ceramiciisedzand si mai mult din Valoare din cauza c8n-a fost utiliza sistsmatie intrew material ceramic, ci doar vasele integi. Nici catalogul descoperirilor din cimitir na fost intocmit conform rigorilorstinjifie, in viiunea lui E. Symonovié clasificarea mormintelor find, de asemenca, nefondata. Cereetitorul kieveana atras atenja si asupra maltor inadvertente dint text, planuri si figuri, observind in acelag timp of seara foarte mica la care a fost prezentatd ceramica, ets calitatea hesatisfistoare a multor fotografi gi desene, reduc si mai mult din valoarea mono- aici lui E. Rikman, Th legstur cu aceste observafi eitice, jem si subliniem can studi mongerafic despre monumental Santana de la Budésti, elaborat de E_ Rikman pe baza desco- Peniilor ficute in eampaniie de sipaturi din ani 1954-1957, nu sau publicat toate ‘materaleleatheologice recoltae i acest obicotv arheologic. Dacd majoritata obi ectelor din metal, pis, ut, stilt si os au fost analiza, 0 bund parc a material 20 ceramic este ined. Au fost prezentate vasle inte sn numa infim de fragmente eramice ce provin in special din necropola, Ceramica din agezare,aflat in stare fiagrmcntra a fost prelucrata doar statisti, ns fst publica Material ceramic recoltat in agezarea Santana dela Budest in campania din anel 1973, eu excepyia forva pics ete de asemcnca, indi Reaaltatcle cercetrilor de slvare din 1973 au fost elatate de etre G. Cebotaron- ko g8T.Séerbakova intean raportpreliminar de sipaturi,sumar st Inunar, publicat intro variants prescurata in anal wmstor (Cebotarenko, Séerbakova 1974; idem 1974a) Land in consideratic faptl 8 obictivul arcologic de Ia Budestprezintd un interes stintifie deosebt, nea propus s tdi ss8 analiza toate dtc si mate- alee, att publcae, cts inet, rezatate din ceretiiearheologice din aezare si noeropotdefectuate de F, Rikman $id G, Ccbotarenko iT. Seerbakova, pe cae vom Jncetea sie expunem fn pain Iueriri de fa La intocmirea acest monograi ne-am bazat pe matenalularheologi recuperat din fondurile Mazcului de Arhoologe din Chisinau, inedit in mare pre, pe rapoartele preliminae de sipatri, cts pe arteolele i studile despre deseoperirile dim ageza eimitin Sintana deta Bude publicate de ator sapaturlor Mijloacele care no-au stat In indemina au fost totus reduse cantitativ. Nu dis- prnem de documentaja de santicr(jumale,schite ete.) dela niet una din sipiturile Excoutats in agezare sau cimitir Dut cum ne-ainformat G. Cebotarenko, inteaza dlocumentatic de la sipatunileefectate in agcrarea de In Buds in anal 1973 se afla in arhiva personala aT. Séebakova, pe care n-am putut-o objine. Cit prveste dlocumentatia original dela spurte dim ani 1954-1957, aceasta nu mal exist sau ‘ai exact spus, poate 6 considera in bund parte pier Cu pirere de ria, nu sa pasta integral nici matcrialularheologic descoperit in complexu! de care ne preveupim. Dacd majoriateapieselor de mnventar s-au conser ‘at totus! atunc o parte insemnata din recolta de ceraica nu mai pate fi reeuperata Uncle fagmente ceramce, smnalat a timpal sipaturlo.niein-a fost mareat.f- doar inrepstate statisticc gi isate in cmp, Materall ceramic mai reprezentativ a fst spt, mareat si depozitat la Muze! de Athcologic si Etnografie din Chisinau Dar, dinanul 1957 pa ut dintran depozt in de edtova oi (utima data in 1993) in timpul transport o parte din materiale sau Dierdut, Matcralul ceramic pista se gaseyte asta in dou depozite ale Muzeului de ‘Atheologie gi Etnouratie din Chisinau, ceramica fagmentard aflindu-se fn unl din ele in condi deplorable Din aceasta ceramicd am putut folosi doar o part, deoarece multe fragmente coramice din agezarea si neeropola de la Budest, ind amesteeate cu descoperinie ceramice din alte objective arhoologic, n-au putut A recuperate, Material ceramic recoltat in campania de sipatri din anul 1973, de ascrenea, sa pstat doar partial Ceamai mare parte a ceramici din strat de cultura ptut fei. in complexe in schimb, sa recuperato eantitate apreciabila de materiale ceramice intregul material ceramic din agezarea 31 necropola de la Budest reeupeat de no a fost splat gi prelucrat statisti, iar cel mai semnifiativ— si desenat Tntrct calitatea fotografilor st coecttadineadesenelorpubliate ale pesclor de a1inventar din complexul arheologic de la Budesti este de nivel mediocru, am consierat necesarsi desenm nu numai piesele incite, ci toate obietele de inventar recuperate din fondurile Muzeului de Atheolgie si Etnografie din Chisinau Maicritul arheologic recuperat, alaturi de documentafia scrisa pastrats(rapoartele de sapaturi) an constiuit baza cercetrilor noastre. Faptul cd informatile cu caracter tehnic referitoare la agezare gi neeropola sunt incomplete (am avut la indemana doar planurile si profilurile parcelelor publicate si cele din rapoartete preliminare de sipituri) st c4 materialul arheologic sa pistrat doar partial, va afecta, into oarecare masuri, ansamblul lucrari. Sperm insd ca descrierea detaliata a sipaturilor si, respectiv, a complexclor descoperite 51 analiza Jor, prezentareasistematica a materialulu arheologie, analiza lui pe grupe si catego incerearile de stabilire a cronologiei si de determinare a apartenentei etnice, vor com- pleta substantial informaiile despre agezarea si necropola de tip Sfintana de Mares- ‘Cemjachov de la Budesti si in cele din urma, vor scoate la lumin& “personalitatea” acest valoros obiectiarheologie ‘Nu putcm incheia aceste rinduri fir sa aducem mulfumirle cuvenite tuturorcelor care ne-au indrumat $i ajutat in elaborarea acestei monografii. Cele mai frumonse sinduri de gratitudine si recunosting le avem pentru de dl dr. fon lonii, conducdtorul stiifiic al tezei noastre de doctorat, care ne-a incurajat si ne-a sustinut eforturie pe ‘ntreaga durati de redactare a lucritii. Domnia sa ne-a oferit eu mrinimie din valo- roasa-i biblioteca gi literatura de specialitate (pentru noi mai greu accesibili) necesara pentru elaborarea monografie. Muljumirile noastre cele nai sincere se indreapta si catre d-nii dr. Gheorghe Posti- «4, dr, Dan Teodor. dr. Silvia Teodor, dr. Vinil Mihailescu-Barliba, dr. Victor Spine, dr. hab, Oleg Levifchi, dr. hab, Eugen Sava, dr hab. Valentin Dereacev, dr. Nicolae Telnov. dr. Sergiu Tabuncic, Larisa Ciobanu, Valeriu Bubulici si Vasile Hahew pentru sfaturile $informagile oferite, penta sprijimul eforturioir noastre in procesul elabo- ‘ni luerimi. Mentionm. de asemenea, ela exccutarea materialulu ilustrativ am fost ajutati de Liliana Gaivas gi Elena Frasenivc, jar In tehnoredactarca computcrizati de ‘Veaceslay latco, Vitalie Tarley si Alexei Bordan, cdrora le aducem ealde mulgumii gi pe aceasta cale 0 recunostinga aparte datoram Asociafct Nationale a TincrilorIstoriei din Meldo- va gi dlui dr. conf. Sergiu Musteafa, pentru inelegerea si sprijnul acordat la publica- rea volumulut de fata 22 II ASEZAREA DELA BUDESTI Inainte dea proceda la descrierea descoperiilor din asezare, am considera nocesar si clarfcam catova probleme legate de modu de prezentae a or fn primal ind, am Socotit ein eazul nostra ar fi mai adecvats8 tz sistemul de marcare pri sgle 2 zanelorafezini, cle find notate de noi in flul umsitor: zona de est ~ sector A, zona de vest -sectorl B si zona de sud - sectoral C. Aces sistem, prin ofeirca nor coordonate mai precise de amplasare a pareelelorexceutae in perimetrul age, ne ‘a ajuta molt la simplifiearea prezentii descoperinor in cee ce privegtecomplexelearheologice ele n-a fost descrse de oi pe cate go- rit i grupe, aga cum se practi in mod obignut. Din cauza cd material arhealogic na fost marcat pe complexe ip pareele find prezentat in rpoartlepreiminae pe stratur de spsturd, am fost nevoiis4adoptaim o até vananta de descrier a comple- ‘elorarheologice, si anume cea de prezentare a descoperinor pe parce, in ondinea sparit lor, Apoi,intr-an paragraf special. complexsle arhcologice vor f analizate separa pe categori grape A. DESCRIEREA SAPATURILOR 1. Sapaturi 1955, Caseta cuptorului de ars ceramica, parcelele II-VI si sondajele II si IT. Caseta cuptorului de ars ceramica si parcela Il fn marginea de vest a seetorului Al agezii, cu ocazia instal une conducte de apa, in peretele ganqului, la adancimea de 0,7 m ee la suprafafa actual a solu descoperit resturile unei construi de lu ars CComplexul, spat in pdmdnt, se wisea la distanta de 25 m spre vest de rezervonul de aps nr.2al SMT (Fig. 2) Initial, E. Rikman a presupus c& complexul respectiv ar reprezenta o groapa de provisii, Pentru dezvelira si cercetarea acestui complex s-a deschis o cascta cu di- ‘mensiunile de 2,5x1,6 m, concomitent procedndu-se la rzuireaperetelui sanguin Jocul unde s-a surprin o pate din profi ui PAmdntal din casetis-a seos cu eazmaua in stratur succesive de sipatura pin la audancimea de 0,75 m de la suprafaja actual solu end s-a surpins contual ci cular al constructici. Apois-a procedat la curdjara atenti a pereilor construc at din partea exterioara, et si din cea imerioara fn pmantul de euloare negra sos din casei s-au git 46 de fragmente ceramice 9 ase de animale, 13 pietre s citeva bucaji de Iut ars Doar la adéncimea de 14-1,5 m, cind s-a dezvlito platfomnd de lut ars, a deve- nit lar ef s-a descoperit un cuptor de oldie. Groapa de deservie a cuptorului a fost surprins la addncimea de 1,6 m de a nivelul actual al solului, dupa culoarea inchs 4 pmntului de umplutued, pe fondul lutului vi, gi se paisa la sud-est de cuptorul, propri-zis (Fig. 3). Cuptorul propriu-zis, de forma aproximativ tronconicd, era construit din dou camere suprapuse: camera de foe si camera de ardore a vasclor, despite prnt-un 23ritareugaur. Vara cyto se esea In adncimea de 23m dela suprafea acti a soul inte euptoral avd nim de ‘tra cuptorlut perf ambelorcamee rau lipte cu un stat dc lutcu gros de 4-12 cm. Culoarea lutului din partea interioara a cuptorutui (vatra, pere{ii, stilpul $i aria), in rma ander reductoare, a devenitcenisic. Camera de foc. bof fa area superioar,avea diametnl de 2.0m i inimca do 0,6, find ma arg doit Eamera de arderea vaselor eu 40 cm (20m de-ahingul pereis), Camera de foc avea in cniru un stp. elizat din pmnt cat deforma cine cu dimensions de (6x06. Guracuptruti de forma alungit, cu naga de 045-05 m 3 nea de 0,7-()m,s2 pase a pate de sud-est ava dimensivmie stu de prov rede0,-0.45 m, Pn intermedi acest gurcanal, ai cre peel aveau ert 412m, sasiguralogiua cu groap ola. Camera de foc era separatddecarera de andere a vasslr pinto platform de lt de form’ circulars eu diametral de 1.6 mm gi grosimea de 015-03 m, conservatt destal do bine. Platforms era preva ct 294 pur cu diametrlevarind inte 0,04 0.08 rm, acoperite eu un stat de 2a, find dispse in dower de a marine spre centr, Plaforma era usin ne de pore camersi defo, iin cert de wn stip Deasupea platform’ se fica port camerei de ardee a vasclr,o pare din pect suc distrugand-se 5 print conducte’ de apa Inaimea persion conserva em de 045-78 mn: grosimea lor varia inte 0,12 1,0 ()em, find ma mcd tn paren superar Diametrl eamerei de ardee a vaslor a nivelulprtarului era de 1,6 m, fart prea superoa = de 1,45 m. fn eamera de ardee a vaselors-u gist doar ¥ fagients de ‘ase ceraice gi 13 oase de animale ‘Groapa olalui era de forms ovals, cu dimensiumle de 25x66 m gi avea fan- dul abit. In umplutura gropi constind din pm de culare cemugie amestcat muss drbune de lm, descoperit may mult ceramicd dest n captor: 38 de fragments ceramice din past fin, 153 de fragments din past 2grunjuoast si doud frarmente leat eu mina Din piménul de umplutura aa mai recuperat:obicfc8 de 2gur de fir, 114 oase de animal gi 70 de bucti de lu ar, Nu say gst rebu mice, eu excepia unui fragment ert la oat, din past ind, lst umf a ta arden, dps fa anda gropi laa, propre de gua cuptor in scopul ceretristratull de cultrd gi evidenieni unor eventale complexe ancotosiee, lord de easeta captor sa execu o parcel ott paeel lc dimenstanle de 2x8 m (Fig. 2) Pann in pareel a sense exemaua in sat suecesive pn Ia adncimes de 105-115 m, recoltdadu-se unmidoril material atseo- Topic un fragment de stil tr, car 2) oachie de sien, 37 de Fagmente cer 2, 12 oase de animale g9 pier Din otal de 280 de fame cramice descaperit in cass upto pars din fondurle Muzsului de Arhelogic si Etografe din Chiginds s-au recuperat doar 122 agente, dntre care 59 fragmente din pasts fina (Fig. 1,312), 62 ramet din pasa zgnngreas (Fg, 5) a fragment a oarta an ator (Fig 4,2) Parcela IV. Locuinta 1; groupa 1 ~ moderna, xropile 2-4 ~ de provici si gropile 5.23 —de pari. Parecla IV a fost executata in marginea de est a sectonului A al ageziri, in partea 24 sting’ a drumului de fara ce duce de la soseaua Chiginau-Vadul loi Voda spre satul Budesti, pe un teren relat drept, putin inclinat spre sud gi est (Fig. 2). In acest loc. Ja suprafaja solului, se ’iscau mulfivilituei de lut ars indiciu al unet construct de suprafafa din lt. Seopul sapaturii consta in dezvelirea stratului de chirpci,determi- nnatea caractenului lui si cercetarea unei eventuale Tocuinte, Initial, sa deschis o parcela de forma rectangulara, cu o suprafata de 36 m?, com= pusi din 9 carouri, cu dimensiunile de 2x2 m ficcare. Pe parcursul dezvelirit vain cilor de lut ars, parcela a fost Lirgita spre est si sud. atingand. drept urmare.o arie de 132m? (33 de carour) (Fig, 6). ‘Stratul de cultura ia partea de vesta parcel era deranjat de fierul plugutui de plan- taj, iar in partea de est — de lucrarile de amenajare a drumulut Pamdntul din parcela s-a scos eu cazmaua in sase straturi suceesive, eu grosimea de 0,20-0,25 m ficcare, pani la adincimea de 1,2 m de la suprafata actual a solulut Lutul galben steril se gisea la adiineimea de 1,0 m. Stratul de depuneti arheologice, cconstituit din paméint cenusiu-inchis, avea grosimea de cirea un metru. find deranjat pana la adkincimea de 0,3-0.5 m de luerivile agricole Straturle I si Hl congineau multe bueigi de lut ars, cele mai multe find depistate sectonil de est al parcelei (carourile 3, 6, 11, 12, 5, 6; mai departe, prescurtat, car) Masa principal a valatucilor de lut ars, semnalati In adincimea de 0,3-0,5 m, zicea ins in stratul I de sdpaturd, Dupa dezvelirea lo s-au conturat dou aglomerani de lu ars de dimensiuni mati si cinci de dimensiuni mici, toate reprezentind resturile un Jocuinte de suprafata, notata locuinta 1 Pe baza rispiindiri aglomerarilor de lt ars ce 28ceau orizontal in pimant, formand tun strat de chimpici cu discontinuitali, sia pietrelor de calcar descoperite in marginea denord-est, sud si sud-estastratului de lut ars, E. Rikman a reconstituitipotetic forma, $i dimensiunile locuinfe. Locuinta era de forma rectangulara st avea dimensiile de L1x6m, find orientata pe directia vest-st, in sensul lungimii. Dupit E. Rikman. pic~ trele gasite Ia marginea aglomeratilor de lutarsau fost utlizate la amenajarea unui So- clu de piatra (Rikman 1975, 87). Noi insi avem rezerve fat de acest punct de vedere ntrucat majoritarea pietrelor s-au semmnalat nu pe marginea locuin(ei, ct in interiorul ci, printre vakitueti de Tut © aglomerare de lut ars de dimensiuni mari (6,0x3.4 m) se conturase in centrul construefiv, far alta cu dimensiunile de 4:4x2,6 m ~ in partea de esta locuingei, Di- ‘mensiunile platformelor miet variau intre 0.4x0,6 m gi 0,4s1.2 m. Grosimea stratulu! de chirpici nu era aceeasi pe intreaga suprafalaa lu, ei varia intre 0,2 si 0,4 m Aglomerarile crau constitute din bucii de Tut ars amestecat cu paie de diferite rmarimi, Majoritatea Tor erau de culoare brung, mai rar intlnindu-se si fagmente de cculoare galben’, rosie, cenusie, neagra si roz. Cei mai mulfi valatuci de Int de dimen- siuni mari aveau amprente de Ia scheletullemnos a locuinjei:nuiele st crengi, mai rar pari si bime, Pe multe bucai de lut s-au observat si amprente de frunze. Majoritatea fragmentelor de lut erau de forma neregulata, uncle din ele inst aveau ambele supra foe plate, $-a mai wisit un valitue de lut de la colful constructit Steatigrafc, platformele de tut au fost cereetate prin intermediul unor scetiuni eu Fayimea de 20 em fiecare Dupa demontarca nivelului superior al stratului de chirpici, in jumatatea estica 25a aglomeririi de lut din partea de vest a louinei, sau depisttedteva bueti de lt de eloare brona ou ambele supra pate (grosimca 25 em), Fragment de Iu cu Smbele suprafee plate s-an gist i ling rstrle pertlu interior al locuinei se ‘eda mos). Ac in eatva loci sa cbservat cs buctiie de It eu fojeplate se margnca cu peretl. ar intran sectors scszat 8 baci suprapuse fn doua sraturi, Sub bucdile acest de lu plate uma statu de depunr arhologice, esemnalindu-se une de nvelae artificial E,Rukman a pesupus cd Bueaile det plate arreprezenta restr de ptrd dela podean fount in carourile 11, 12 gi 16 s-au surprins resturile unui perete interior, orientat pe di reeja nort-sud, perpendicular pe lature lung ale locuinei, Peres imparjealocuin- fain dou incaperi de marin diet, cea din pata de est ocupnd dova tem din spat sical, espectyoteime. Resi de perte aves lungimea de 2.2 3 inafimea de Tem. Pe unele porn: ale pest fagmentledelipturas-a pdstat in posta iil vericals, cdteva dite ele avnd amprente de nucle cu diamerul deem. Mai multe edi de ipitaracu amprente de miele erau cdzote din pert, majoritata dint ele find orientate de-a lanl i, pring ate se constate ch nuislle au fost impltit pe orzo Bcale de lt ars ev amprente de nvicle provenite de la port exterior ai lo- cine era imprstate fir nico ordne pe nteagn supra a statl de chip, neptindu-se senza cum a fst impetite Tudocdnd dup fp ed bedi de lipitrd de ht dea porte median af locin- je, conservate in poze vertical, aveatsuprafa exterioars plat ar eeala cu Amprente de nucle. E- Rikman a conchis cele consti 0 jumstae din grosimea Petter peretele avd grosimea de circa 13 em in resurile de pret conservatnu s-a semnalt nici un indicia care ar 6 put sugera local usiPortle nua fat adnct npn, observand-sc in uncle loci a os ridicat erect peste liptura pode, arn alt loc ~c8 trea direct n construc ek Pere exter, dup earcteral lr, erav west ou perce interior l loin find doar mai masv. Pete scheltal Lemnos din spi snl, att din extro, cSt sidin interior, sau plea lipturi de ln amesteat eu poe, Grosimea poretlrexteno- fra apropat de dimensiunil gropior de pai de pe perimetrllocunti (ase velea mnt jos) Judecand dup funda tune ale gropl, grosimeapanlor sa bircor trade circa 20 em. Acoag diameraaveau gi une amprente de pe mai mul valvei delutarsE,Rikman ins nea exis posibilatea ca perei extern 38 fos mai sub fn deedt stip principal i locunk, ulmi esi i fara ini pereiar(Rikman 1956, 15), Nii la pore exterior nu s-a seal rm de temel spate n pint, ci nd rica, probabil direct deta suprafaa soli Pe intreaga suprafui a drimatuilor de locuin(S, priate valtuci de lt de culoare bun, glbend, cenusie, se evideniau bucaile de lt ars de cuoare rose, spite iz iar in unele cazu grapat in aglomerin mii in cuprnslcarourilor 9 5 i 16. fost semnalatdoaplomerare de ut rs de cu loare rope de dimensiuni mai mar. Unele bucfi de lt de eoare rose se seas Ia suprafta patfonmei de chipici, masa principal ns cea sub un sat de Lut ars de Culoare brand si paral eenuicE. Rikman aconsiderat cd aceasta aglomerare de ut arsde euloare roe arreprezeia esturile nui cuptor bolt, construt dint carcass 26 de nuice,lipite in interior si exterior eu lut amestecat cu paic. Semnificative in aceas- 4a privingé sunt bucitile de lutrogit de forma semisfericd ce proveneau dela cupola cupforului, Mai multe bucati de lu ars de culoare rosie de forma geometric anumit au fost depistate in daramaturile cuptorulus, Dine cle mengionim un fragment de ut plat, cu marginile rotunjite, eprezentind, dupa E. Riknvan, un fragment de la hormul euporulut, Mai multe bucafi de ut ars aveau o singura sau ambele suprafetenetede bucati mare de lut avea 0 suprafaj de culoare neagra cu amprente de nuice, pro- venind, dupa E, Rikman, dela gura focarului (idem, 16) In profilul platformei de chipici din zona restuilor de cuptorau fost surprinse ret straturi suprapuse de lt ars. Stratul superior consta din bucai de lit de culoare brund sireprezenta, probabil, ramasite dela peretii darsmati at loeuinei, Urma apoi un strat de bucitt arse la rosu ce proveneau din dazdmaturle de cuptor,ultimul strat consta din bucati de lut de culoare brand. reprezentind restun de la vatra euptoruli, D demontarea valatuclor din primele doud statue pe o suprafays de 2030 em, s-a surprins un segment din vatra cuptorului constituita din frazmente de lut plate, stins lipite unul de altul, de culoare brund, find pe alocuni acoperite cu cenusa Sub aglomerarile de fut ars Ia adncimea de 0,8-1,0 m dela suprafaja actual a solu, sau depstat 19 gropi de par care au ajutat la preci2area conturulu locuinf. 15 gropicrau dispuse pe perimetrl constructei. formand un dreprunghi cu laturile de 1 $16 m, orientat vestest in sensul lungimis, ce eotncidea cu planullocuinfet recon stituit pe baza rispndirsaglomeriilor de hit Cel mai clarse distingau gropile de pari din marginea de esta locuint. Cin ro- Pi, ovale scilindrice (ne 8-12), cu diametrele de 03-0,45 m gi eu adincimile de 5.10. 15, 20 g1 20 em de la nivelul identifica era dispuse pe o linieoriutata pe dincctia. nord-sud. Distanja dintre ele varia inre 0.6 gi 1,3 m, Umphitura gropilor consta din pimant de culoare neagra, in groapa 8 sau mai wast arbune de Lenn si bucii de ut ars, jarin gropile 11 i 12~ ete un fragment ceramic de la vase luerate la roata. Linia formata de gropile 8-12 coincidea perfect cu latura de esta locuingei, raat pe baza rigpindiri valatueilor de lt ars Inmarginea de suda construfieis-au identifica urmele a patra grop de pan (nr 5, 6.7. 17), situate pe o linieorientata pe direcia vest-est. Gropile de forma ovala gi ro- tunda, cu diametrele de 0,35-0 40 m, aveau perefidrepfi si funduile albiate, Distanfa dintre aceste gropi varia foarte mult. Astfel,gropile $s 6 e giseau Ia distanja de 1,5 ‘muna de alta, far gropile 6 gi 7 = tocma la 2,8 m, in marginea de nord alocuinfei sau depistat cine gropi (ar. 14, 19. 20.21 5118), dispuse peo linieorientati pe drecjia vestest. Aceste gropi erau de Forma oval gi circular, cu dimensiunile varind inte 0,151 0,5 m, Distanta dintre ele varia, de ase ‘menea, foarte mult, Astfel, gropile 19 s 20 seaflau la dstanja de U4 m una de alta, iar sropile 14 si 19 ~tocmai la distanfa de 2.4 m. Adéneimile gropilor eraw de 0,05-0,2 ‘mde la nivel identficari. Umplutura gropitorconsta din pamant negra in groapa 18:mai depistindu-se teva fragmente ceramice cenusi din past zgeunturoas, arn sroapa 19 — bucij de lipitura de lut Cel mai rau era evidenfiatalatura de vest a locuingei, Groapa 5, stuata in partea de vesta constructiei, dupa cit se pare, n-a fost legata de peretele locuintei,reprezentind mai degraba 0 groapai a unei furci ce sustinea acoperigul. in interiors locuint, la 27adincima de 08-1,0 m de la nivel actual de eAleare s-au descopert tre gropi (ar 33.15.16), Bind situate poo line orienta pe directa vest Greapa 23. de forma circulard in pan, avand fund euteaptl erade dimensiuni mai mani: diametrul de 0.7 th gvadincimea de 0.7 m dela nivell identified, Gropile 15 si 16, situate una Kinga ft, erau de dimensiuni mai mic, Goapa 1S avea diametrul de 0.4m giadincimeade ‘2% de la hivehl identifi, iar groapa 16 ~diametrul de 0,58 m gi adncimea de {0.25m. Umplutura gropilorconsta din pimsint negru, in roapa 16 mai dopistindw-se beat de ft ars gi oase de animale, iain groapa 23 ~fragmente ceramice din pat finds zzrunturoas si arbuni de len, Gropile 15, 16 gi23, dupatoate probabiltiie, reprezentau niste gropi de la fp de sustnere a acopcrigulut De planul locus ine. probabil, i groapa 22. deseoperit in partea de sud-vest a constnicjic, kv adincimea de I m de la suprafala actalé a solului. Groapa, de forms val, cu dimensiunile de 0 4x0,65 m,aveaperei drei i fundul runt: adineimea tropi dela nvelul descoperi,era de 0,13 m. In pmanul de umpluturd al acesci fropi sea gst fragmente de lipiturd de Iu i earbune de lem E-Rikman a presupus ed in partea de sud-vest a locunge, la intrare, cu ajutorul parilr din gropte 22, 5. 6, 15, sar fi amenaat un pridvor Noi inst mu subseriem Ia fceasti pirere deoarece, dupa cum am vlzut mai sus, in acelagi sector a locunte a fost construitl si instalafa de foe ‘Numarul apreciabil de fragmente ceramice, matrialulFaunistc,piesele de inven- tar recuperate din statu de depuneriarhcologice de deasupra aglomeririlor de lutars fi din statul de chitpici, caracerizeaza pe deplin constncfa de suprafad, desc mai sus, dreptlocuin Tnstraturle FIT din parcela IV s-adescopert urmatorl material arheoloi = fragmente ceramice hcrate la rat din past find ~ 292; ~ fragments ceramice hurate la rata din past zgrunfuroasi ~ 383. fiagmenteceramice luerate cu mana ~ 18; ~fraumente de amfore —3 ~ oase desnimale ~ 250; = pict 173, inaglomeririle de lt sau gasit ~ fragmente ceramics Iucrate la rata din past fin ~ 90, ~ fragmente ceramice lnrate la rat di past 2grun ~ ase de animale - 36 inafard de acest material arheologc, in pimdnta din straturile 1 gi print vali- tucit de lit ars s-au mai descoperto sere de obicete de inventar. E. Rikman aatribu toate obiectele de inventar louinei 1. fn realitate multe din cle au fost depstate stratul de depuner arheologice de deasupra dirimaturlor de locuin si deci, mu pot fi atrbuit eu siguranf inventor leu | Din piescle de inventar mentiondm. n prim nd: un fragment de fibuld de bronz (Fig, 7.9), un spin de catarama, crt, de asemenca, din bronz (Fig. 78) sin piep- tene fragmentar de os lurat din trei randuri de pleut. prinse eu nituri de brenz, avand pe plieile exteroare ca omament lini inizate (Fig. 7, 13), Dinte obieccle confetionate din lut notim; un recipient de dimensiuni mic, lurat eu mana. utiliza, dupa toate probablttile, pent topirea bronzului (Fig, 9. 2), © fsa de forma 28 bitronconica, lucraté la roatd, din pasta fin (Fig, 7, 7), 0 wreutate fragmentara de la rizboiul de fesut (Fig. 8, 7) 510 alta groutate fragmentara din lut amestecat eu mult nisip pentru plasa de pescuit (Fig, 7, 10), -au mai deseoperit st cateva obicete de fier, din care s-au recuperat: un burgbiu lucrat dint-o bari cu sectiunes rectangulara (Fi 7, 14), un nit cu gimalia rotunda (Fig. 7, 11) 51 un fragment de lama de cusit (Fig. 7. 13) Printre valatucii de lut s-au mai descoperit: 0 piatri de ascusit din gresie (Fig. 7 6), 0 scoicd marina (Fig, 7,5) cateva fragmente de sticl si resturi de coyi de ou. Lacapitolul inventar mai adsiugam inca trei margele, din care una de forma inclar. confeefionati dintr-o roca de culoare maronie (Fig, 7, 4) yi dou din sticla colorati (Fig, 7,2, 3) Din colectile Muzeului de Arheologie si Etografie am mai recuperat o magica sferoidala de stila albastra, inerustata cu pasta alba (Fig, 7, 1) cu marcajul L.1, ne= fiind insd mentionata de E. Rikman, din care cauza o atribuim, ipotetic, inventarulu locuinget 1 in parcela TV, in afara de gropi de pari, s-au mai descoperit inca patnu gropi de dimensiuni mai mari, toate situate Tn apropiere de locuinga de suprafaté nr. 1 Groapa | (car 33) a fost depistata la adincimea de 0.4 m de la nivelul actual al solului sie gasea Kinga peretele de sud al locuintei: de forma rectangular, eu dimen siunile de 0,75%0,80 m, peretit drepti, adincimea de 0.25 m de la nivelul identifica: mplutura consta din pimnt inrosit. Socotim c& este © groapa modem, care ar fi putut serv la depozitarea djecfiilor, pentru solufionarefiind necesare analize de sol Groapa 2 (car. 5, 8) de forma cilindricd, cu diametrul de 1,6 m, fundul ou treapts Groapa 3 (car. 13, 14) de forma cilindricd, cu diametrul de 1,55 m, fundul cu ‘reaped Groapa 4 (car. 16, 18, 22, 23,) de forma cilindried, cu diametnul de 1,55 m, fundul rept Limitele gropilor 2, 3 si 4 au fost precizate la adincimea de 0,8 m de la suprafata actualda solului si aveau adéincimile de 0,40-0,45 m de la nivelul identifica, Umpl tura lor consta din pimant negra lipsit de materiale atheologice. Au fost considerate de E. Rikman gropi de provizut {ncoltal de nord-vest I parcelei IV la adncimea de 0.3 m de fa suprafaja actual. a so- Jului, sea descopert o aglomerae de pie plate de calear, cu dimensiunile de 25 x20x10 cm, dispuse intr-un core, cu diametul de 1,1 m,aelrei destnatc nu poate fi precizata E, Rikman n-a indicat ce materiale arheologice s-au deseopent in strturile IV-VI de ssipaturd, cu toate ed depunerilearheologice urmau gi sub daramaturile de locuint Din deporitele Muzcului de Arheologie si Etnografie am recuperat umatorul ma- terial ceramic, avand marcajul Parcela LV: ~ fragmente lucrate la roata din pasta find ~ 143 (Fig. 10: 11, 1-9, 11), = fragmente luerate la oat cin past zgranturoasa ~ 86 (Fig, 9, 1-6, 8, 9,12) fragmente de amfore - 6 (Fig. 11, 10. 12-16). ~ fragmente din past find, de culoare rosie, de import ~2 (Fig, 11, 11. 17), Parcela V: Locuinga 5, vatra exterioara 1 si groapa I. Parcela V a fost executata in secfonul B al asezarii pe © portiune de teren avaind la suprafaga solului valatuei de lut ars (Fig. 2), 29Infjal s-ndeschis o nied case (sondaul Ide 4m’. Uteror, dupi cea surpring o aglomerare de chirpici. cascta s-a largit. atingand o suprafapa de 44 m* (11 caroun), find renottd de E.Rikman parcel V Pamantul din pareold sa sos eu cazmaua in pau strat sucesive de spar cu grosimen de 0.2-0.25 m Scare pind Ja adneimea de ,0-1,1 m dela suprafa ‘ctal3 a salu, Sub soul vegetal, ros de 0.20.25 m, umn satu! de cult ib cares af itu ealbon stoi Cele mai reeventedescoperi din statu de spur le-a consi bile de lutar, in ele lou mai semnalandwsecrbune de lm, oase de animale i pte de calea. in carourile 12, ta adincimea de 0:2 m dela supra atl a solu sa ds copeito aglomerare de chim de form rectangular x dimensumie de 25.9, oventatl pe directa vstest reprezentind resturileuneiloeuinfe de supra, not 4c E_Rikman locuinaS. Majortatea buco de lit cru de culoae enue la sup fa gi opie fn spurs, mai rarintlnindu-se fragmente de lt de culare brunt gi tena. Mol valtuc de ut aveau amprente de pe ule gi bie. In parte comla a.aglomerii sau semnalat ma multe fragmented lat ars eu ambele suprafte plas, Strnslipte una de alta (restr de podea?) tn marginea de sud aaglomei de at depistat o piatra de calcar. utilizata, dupa toate probabilitatile, la constructia locuintei. Dela suprafta aii de lat ars sau recuperatfagmenteceraice gi oase de animals Lanordest de rimagiele de ocuin fa adncimiea de 06m, de nivel acta ls lulu s-amai descopeitoaplomerare de ut ars de dimensiun mai mic (,680-255020 rm), eu conus carne in compo eprezentnd, dup E,Rikman, vestige wet tetrede foe Dato pul ce gaseama jos cu 0,2 mde ivelul nerioral drm tusilorlcuine S,vatra a es arbutd unui nivel de lecite mai ech, in perimetal earourilor 7 i 8, ln adncimea de I'm dela suprafaja actual a so- lulu, pe fondol pamntlui vo, s-au ientifatimiteleunei grop, nota groapa | GGroapa rade forma cilndrie, cu diametrl de 0.9m. ave fundul dept adncimea ds 0,3 om de Ia niveluldepstr In pamanul de umplitura s-au gist fagmente de Iutars, conus, crbune gi oase de animale In strat de cultura din parelaV, in af de bua de tars sau mai gist oase de animale gi agmenteceramice modelate cu mana gia rats, din past ina zenngroas. fn caro la adncmen de 0.3m dela supra actual a solu, s- descoperito piesa de I oeascth de fir (Fig. 8 10) iar in eaoal 2, laadncimea de 0.5 mun fragment de stil tpi. Un infers doosobitprezintso buco de lt as eu amprente de paie forte clare, avnd pst fioulping Din depostele muzeului am recuperaturmitorl material ceramic provennd dn parcel ¥ — fragmente lucrate la roata din pasté find ~ 8 (Fig. 9 10, 11, 13; 12, 1, 9); ~ fragments Inrate la rath din pasta zarunjuroasi— (Fig. 9, 7,14), ‘Sondajul 1 ‘Sondajul Il, cu suprafaja de 4 m?,a fost executatin sectorul B al agezAri la distanta de 13 m spre vest de parcela V (Fig. 2), A fost sipat pand la adncimea de 0,9-1,0.m de la suprafaja actuald a solulu, in patru stratun suecesive. Sub patura de vegetage 30 {stratul 1) urma stratul de depuneri arheologice, constiuit din pimant de culoare cenu se (straturile 1,1), sub care se aa lutul viu (stratul IV), Straturile | i Hl conjineass tun numar mare de bucifi de Jut ars, semnaliindu-se. de asemenea, cirbune de lemn si pietre de calear. S-au descoperit dou fragmente de vase de sticla si doua cioburi ceramice. insi neputind fi gasite de noi in depozitele muzeului, Sondajul 111, Sondajul 111, cu suprafata de 4 m?, a fost executat la distanja de 20m spre sual de sondajul TI (Fig. 2), Pamantul sa seos cu eazmaua in patra straturi de spatura pana la adancimea de 0,9-1,0 m de la nivelul actual de calcare. Sub solul vegetal (strat 1) unma stratul de cultura (straturile IL, I), sub eare se gasea pamantul galben stil fn afara de bucatile de lut ars, descoperite in primele stratur, sau mai recuperat doar dou fragmente ceramice, unul modelat cu mina gi altul Ia roat, din pasts find arcela VI. Vatra exterioard 1, gropile 1912. Parcela VI a fost deschis in eaptul de est al sector A a agezii a dstana de 210m spre nord de un pod consti pe autotasa Civndu-Vadul Ii Voda pest un trazin de acumulae a ape gil 300m spre non-est deo fintnd Presa espectiva na fost recut planul general de spit ators de E.Rikman (arela VI, uma toare,a fost executati la 170 m sud-vest de paresla VI), din care eauza a fost abit de 901 en aproximaje Fig. 2) fn acasté zona agczri, la suprafja solu se gsc numeroasebucaii de ut ars, fagmenteceramce gi oase de animale In imedita apropiere de parcla VI, da suprafua solu s-au recuperato greutate de ut pent psa de pesuit (Fig. 8. 8). un fragment de yassreciratoare (Fig 25,11) io lam de silex Parela de form pita, cusuprefia de 16 m? ra orienta pe diejia nond-sud Pamntl in parcel sa excavate cazmava n pata statu succsive de sip, pind la adincimea de 090-0.95 m de lanivlul actual de clear l soul, Sub solu ‘vegetal (stratl 1) ura stratul de depuner acheologice(tratrile MI), sub care se sea pind viu neumblat Desi disparate nesrmnifcative, resturite une locuinfe de suprafia, eprezenata de numeroasefagmente de lu ars, sau identifeat fn paeela VI. Aceasts locum. inva fost nota de E Rikman in carol I ancien de 0,200.25 m de a supraffa actual a soll, a sur prins oaglomerare de hut ars de culoare rosie amestecat cu crbune de lem, pe o aie 4e0,8x0,6m 5 grosimea de pind la 0,5 m. Print fragment de lt sau gst oa de animale si teva cioburcoramice lure la roa din past find. E. Rikmanacon- Slderat of aceast aglomerare de lt reprezinérestrile une vette de foc exteioare Sub aglomeravea det, la adncimea de 0.9 m de la suprafaj actual a soul, 2 descoperit o groapa (nr. 2) de forma cilindrica, cu diametrul de 1,0 m, adineimea de (6 m de anivelu identifica eu fandul bia. In pimsntal de umpltur al gropit s-au depisiaterbune de lemn gi mci pete de ru, Dart ful ce sea sub instal de foo, a fost atributa unui eizont de Iocune mai vec dei el leat de fancjionare a vet ‘Groapa 1a fost suprinst la adincimea de 0,9 de la supra actual a sluli 3tDe forma cilindrica, cu diametrul de 0,9 m si cu fundul rotunjit, avea adaincimea de 0.3 mde la nivelul identificarii in pamdntul negru de umplutura al gropii s-au gasit ‘mici fragmento de lut. Groapa 1, din cauza ea intra sub peretele sudic al parcelei, nu a fost dezvelita in intregime, in stratul de cultura al parcelei VI s-au descoperit 24 fragmente ecramice luerate la toatl st II oase de animale. Din depozitele muzeului am putut recupera 9 fragmente ceramice Iuerate la roa, dlintre eare 6 din past’ fini gi 3 din past zeeunfuroasi, Parcela VIL. _ Parcela VII a constituit ultima sapatura practicata in spatial agezari in anul 1955, in perimetrul parcelei respective s-a surprins o parte din resturile unei locuinje de suprafata, notata de E. Rikman locuinfa 2, nereusindu-se ins in aceasta campanie si se degajeze tonta suprafaja ci, Daramaturle locuinfei 2 vor fi dezvelite in integime in anul urmator, prin deschiderea in prelungirea pareelei VII a unei alte parcele, m ‘merotati parcela X, Din aceste considerente nu am procedat la desericrea separata a parcelei VIL, ea urmnd si fe prezentata impreund cu parcela X. 2, Sapaturi 1956. Parcelele VIL-XIL in campania din 1955 au fost investigate prin sipaturi sectoarele A si Bale agezai ctorul C (sudie) find cercetat doar prin recunoasteri de suprafaja, determinitdy intinderea si caracterl li Zona de sud a agezaini se intinde de-a lungul unci pante ce coboara domol spre sud 1 tece apo in albia unui paras. Langimea acestui sector al agezani este de circa 700-800 m, iar agimea de 50-80 m. Sectorul C al agezarit a fost atat in intregime. in unele locuni stratul de depuneri arheologice find distrus complet de fcrul plugului de planta O parte din acest sector al agezarii e acoperita de livada, {In timpul recunoasterior de suprafat, in partea de sud-vest a sectorului Cal aezi- ri, de-a lungul pantei, au fost observate sase pete-aglomeran de culoare mai deschiss decit cea obignuitd a solului, situate la distanja de 10-20 m una de alta, in doua girart paralele. Aceste pete-aglomerini erau de form ovala gi constau din pimaint amestecat ‘cu bucatide lut ars, fragmente ceramice, oase de animale si pietre, reprezentind restu- rile unor locuine de suprafai, fn urma perieghezelor, din aceasta zond, de la suprafaja solului s-au recoltat numeroase fragmente ceramice si trei wreutati de lut, de forma conic, pentru rizboiul de jesut {in campania din anul 1956, sectorul C al agezariia fost explorat prin intermediul a dou parcele: VIII si IX. Parcela VIL. Parcela VIII a fost trasatl in partea de vest sectorului C al agezarii pe un teren Inclinat spre sud, Ia distanta de 13 m spre sud de goseaua Chiginau-Vadul li sd, vizavi do coffl ganda ow ngrideste gospodaria S MT. (Fig, 2). Parcela, de forma patrata, cu suprafata de 161m patru carouri, era orientats pe direc- sia nord-sue. De la suprafaja parcelei s-an cules bucati de lu ars s eiteva fragmente ceramics Pamantul din parcela sa scos eu cazmaua in pat straturi sucoesive, cu grosimea de 0,20-0,25 m ficare, ulin stat, de contol, ind spat in lut vi. Strata de cults, ‘eu grosimea de 0.3-0.4 m, confinea ragmente de lut ats, ealear si oase de animale, fiind putemic distus de plugul modem in carourile 2, 3,4 s-a surprins o ie de pimdnt de euloare inchisi. eu grosimea de 0.3 m, formand in caroul 4 un unghi (urmele nei construct”). fn compozitia acestei figit se wseau fragmemte de crust de vatra $i calear, In limitele fiigici si in imediata apropiere de ea s-au abservat dou aglomerani de oase de animale gi crusta de vata. in coltul de nord-est al earoulut 3 s-a mai descoperito aglomerare mica de cust de vatra si clsbune de lem, inconjurata ce lt de culoare mai deschist in strat de cultura in paccla Vil sas descoperiteiteva fragmento ceramice hua la ‘oat, din past in arin carat 3, a adincimea de 0.35 m dela suprafa actual a soll nga un fagient ceramic Sinaa, sa pst un fragment de stil de origne recent. Parcela IX. Locuinga 4; gropite 1-3. Parcela IX a fost deschisi in partea central a sectorului C al agezani la distanya de 58m spre sud de drumul Chisindu-Vadul lui Voda, vizavi de garajul $.MT., pe supra= fala unei pete-aglomerati, de forma aval, ce se caracteriza prin pamdint de culoare deschisa, amestecat cu bucafi mari de lut ars, fragmente ceramice gi pictre (Fig. 2) Inigial, a deschis o parcela de forma patrata cu dimensiunile de 6X6 m, compus’ din 9 carousi, Pe parcursul dezvelirit aglomerdni de tut, parcelaa fost largita in ditec~ file vest, nord si sud-est, atingind o arie de 62 my, imparfité in 1S carouri de 2x2 m fiecare go easetd de 2x1 m. Pamdntul din parcelé s-a scos in patra straturi sucecsive de sapatura pana la adn ccimea de 0.9-1,15 m de la suprafafa actual a solului, Stratul de depunen arheologice pind la adineimea de 0.7 m a fost afectatde fier plugului de planta. in perefi esti si vestic ai parcelei distingndu-se clar brazdele de plug. ‘Solul din straturle 1 $i I era destul de friabil $1 continea un numar mare de frag- ‘mente de lut ars, oase de animale si pietre. In carourile 7 $i 8 s-au depistat doua aglo~ merari mici de oase de animale. Laadincimea de 0,5 m de la suprafafa actual a solulu, in carourile 3-6, 8, 9. M4 15 s-au surprins patra aglomersr de lut ars, paralele, orientate vestest, eu hingimile de 1.4m, 1,8 m, 2.8 m, 4.8 m, lsfimea de 0,3-0,8 m gi grosimea de 0,1-0.2 m. Aglo- merarile se gaseau la distanja de circa 0,5 m una de alta Bucajile de lut ars erau de forma gi dimensiuni diferite, cele mari avind, de regula, © suprafaa plata iar cealalté cra cu amprente de nuiele si prj. Unele Fragmente de Jt aveau urme de paie si frunze. Lutul era ars puteric. cu suprafata de culoare rosie, iar miezul de culoare bruna, Printre vilatucit de lut ars se wiseau fragmente ceramice. tase de animale pete bate deeaear fauna din aglomerdie de lat ars a gist © Corp sfecidal, tl cand cu o toarta, sparta in eiteva cioburi (Fig. 13. 12). Cana. cilindric $i toarta din bands, este lucrata la oat din pasta fina, lustruita, in usma ar- derii secundare capatind culoarca rosie-ciramizie. Aglomerarile de lut ars, deranjate pauternic de fieral plugului modem, reprezinta vestigile unei locuinje de suprafata. nnotati de E. Rikman focuinfa 4 33in cuprinsu carouilor 1 si 10, 1a aproximativ acceai adfncime ca si resunile loouinei 4, sa deseopeito aplomerace din pict gi Tu, Mai ralte pete de ele, printe care gui fagmente de rgnifa,zacem peste un stat de fragmente de lat ars Farimicioase de culoare bran-rosieticd. Unele baci crau plate, eu grosimes de 3-4 cm In sual de lat su psi cdtevaoase de animales un fragment de fund plat de ‘as ceramic, lerat la roat, dn pasta zgrunproasa (Fig. 27.13). Dupa E. Ribman ceast amenajare din pete glut constituieramiifle uni vetre de foe, legata dup toate probabilitjile, de locuings 4 in stature ll in diramatunilelouins 4 -arecoltat wmtoal material cara: ~ fragmente Iucrate la rata din past find ~ 33, ~ fragments lucrate la rats din pasta zgrunquroasi ~ 26; ~ fragments de amfore— 1 Capiese demne de remareat, menyiondm un eu de fe, lcrat dint-o bard ex sec- tinea rectangular. avn gamalia rotund (Fig, 8, 9). aman di stratul I, nederanjat de lama plagli, continea miei fragmete de lutars, ciobur ceramice gi cirbun. In carol 7 fst depstato aglomerare mck de cass de animale. In strata IV, sub depunerilearicologice uma pimntalgalben tmblat In stature Il iV s-au recuperat 26 defragment ceamicelurate laroata olarulu din pasta zarunpuroasa gi dou din past fina Laadancimea de circa 1 m de la nivelul actual al solului, pe fondul pamantului viu, s-av suprins limite ati grop Groapa I (car. 2. 3), deforma ciffi 8 (7), cu lngimea de 2,3 m gi ifimiea de 1,0- 1.2m, oiemat pe dretia N-S.avea ere oblii st adncimeéa de 015-0,2 mde la nivelul identifica. in pimantal de umpluturi de culoarecenusiv-inchis,amestecat, cu bucifi de lt ars oase de animale, 8 gisit un fragment de vas ceramic modem dd caloae rosie. Groapa 2 (car 10-11), de forma ovala, cu diametrele de 1,2x1,4.m, avea rere putin inclnaf, fandul drept si adncimea de 0.25 m dela nivelul descoperir. np mantul de umplutara, amesteatcu mci bucafele de ut ars icrbune de lem, mai tasit un dime de animal, un fragment de la pref nui vas ceramic zgrunfuros de tp Sntana gi un fragment de oat a unui vas ceramic modem. Groapa 3 (cr 6), de form oval-dreprunghiulara, cu diametrele de 0,7x0,4m, ave peri obi si addncimea de 0.2 m dela nivel identifica. Umplutua consa din péimant de culoare near lipst de materiale arheologie Din colectile muzeuli, in afar de cana si fndul de vas zgrunquros menionate nai sus, am mai recuperat un fragment de tart de la oamford de culoae rosie (Fig 30, 9), Dintrepiescle de inventar mai notim un obieet de fr (Ariba) (Fig. 8 11) neconsemnat de E. Rikman, apartenenta cui la parcela 1X find nesigurd Parcelele VII siX. Locuinta 2; gropile 1-6. Parcelele VII si X au fost executate in partea de est a sectorului A al agezii, la sud, avand ta suprafata solului © concentraic de bucai de 1955 aceasta zona a agczarii era acoperiti cu semanztun de orz. Din zona respectiva, de la suprafaja solului, s-au recoltat interesante materiale arheologice. dintre care 34 rmentionam® un fragment de rigniti de calear cochilifer de culoare rosie, eu dimensi= uunile de 23¢18x3.5 cm, un fragment din partea superioari a unui vas de provizii din ‘pasta zgrunfuroasd, decorat cu motive incizate: lini orizontale drepte si in val (Fig, 25,5), 0 greutate de lut ars de forma conica pentru rézboiul de fesut (Fig. 26, 60), un fragment de vas-strecuritoare de lut ars gio agchie din cremene. ‘Ambele parcele eran orientate pe directia nord-sud, Parcela VII avea Ia ineeput © suprafafi de 120 m? cu lature de 12 m (NS) si de 10.m (VE), Pe parcursul deavelini resturilor de focuin{a, parcela VII s-alingit spre sud si nord, atingind, drept urmare, 0 arie de 150m? (37 de carouri gi 2 casete) (Fig. 14). Parcela X, deschisa Kinga perctele estic al parcelei VII. avea o suprafati de 100 m, cu latura de 10:m, find aleatuité din 27 de carouri. Ulterior, pentru dezvelirea unui mormént de inhumatie, in partea de est aparcelei X s-a adaugat o mica caseti de 1,361,3 m. ‘Numerotarea carourilor s-a ficut in parcela VII de la nord spre sud, iar in parcela X de la vest spre est Paméntul s-a scos cu cazmaua, in parcela VII realizandu-se 6 straturi, pind la adncimea de 1,1-1,2 m, iar in parcela X ~7 stratur, pina Ia adncimea de 1.3-1.4.m de la suprafata actual’ a solului Stratul de depuneri arheologice, constitit din pamént negru, amestecat eu bucaji de tut ars, fragmente ceramice. oase de animale si eirbune de leman, se afla sub solul vegetal, a cdrui grosime era de 0,1-0,25 m. Tn straturile 11 i II, la diferite adincimi de la suprafata solului (40-80 cm), au fost semnalate aglomerdri de lut ars, provenind din daramaturile locuinfei 2. in parcela VIL vilatuci de lut s-au depistat pe intreaga suprafatd, exceptind partea de nord din care cauizl excavatiile in aceasti zona s-au oprit. in parcela X aglomerarea de chirpici era concentrata doar in zona de vest. Marginile de nord si de est ale stratului de chirpici intrau sub peretele parcelei in parecla X aglomerarea de chirpici era concentrata doar zona de vest. Marginile de nord side est ale stratului de chiepici au fost dezvelite {ntregime, in partea de est, ins, valituei de lut intrau sub peretele parcelei Corobordndu-se datele din ambele patcele, s-a observat ci, in linii mar. platforma de chigpici avea forma unui dreptunghi, cu laturile de 12 si 8 m, orientat pe dincetia NE-SV. in partea de nord, de est si de sud platforma de lut avea marginile relatiy drepte. in partea de sud-vest,insa, se evidentia o fisie de bucati de lut ars, cu dime siunile de 2,5-3x7 m, care deforma planul constructiei, E. Rikman a presupus c& in aceastd parte a locuinjei ar fi existat 0 trecere ) spre locuinfa vecini, descoperité in parcela XVII (a se vedea mai jos) Stratul de chirpici nu era compact pe toati suprafata lui, fn interiorul platformei de lut ars existau sase spasii de diferite dimensiuni, in ‘care s-au semnalat foarte putine bucati de ut, In parcela X, la est de masa principal 2 valanucilor de tut ars, in caroul 8 gi la intersectia carourilor 4 si 9, s-au depistat duit aglomerari de tut, cu dimensiunile de 0,630.4 m gi 1.LxI.7 m, care, dupa toate probabilitaile, provencau, de asemenca. din darimaturile de pereft ai locuingei 2 Caracterul resturilor de constructie din parcelele VII si X era identic cu cele din parcela IV. Buciile de Iut ars zceau in pamant, formand un strat de chirpici cu gro- simea de 0,15-0,2 m. Majoritatea fragmentelor de lut erau de culoare brund, multe nd gi de culoare rosie, mai rarintlnindu-se fragmente de culoare neagt si cemusie Cole mai multe buedti de lut de culoare bruni, uncle din ele de dimensiuni mari, pro 35‘vencau din perefid drama ai focuinfe, Majoritatea bucifilor de Iut ars de dimersiunt nari aveau 0 suprafald plat, iar alta ~cu amprente de nuele, prj, paris seindun Uncle bucaiji de lut ars aveau ambele suprafet plate (esturi de podea ). O observatic ddemna de reinut este edn parcelele VI gi X s-au somnalat mai multe fragmente de Jt ew amprente de frunze, dcit in parcela IV. in difeite sectoare ale plaforme’ de chitpici,printe bucaile de lut arse putemic, se gaseau gi multe fagmente de lut arse superficial ‘Stratul de chirpi a fost cerectat prin trasareaindiferitelocur ale ariel de vit de lutarsa eitorva secfiumi, eu lajimea de 0,2 m ficcare, orientate in difeite diet. In profil lor s-aobservat i bucdfile de lu ars erau suprapuse neregulat una pest alta, forménd totug un stat cu grosimea de 015-2 m, S-a mai sesizat cA unele frarmen de hut ars zceau sub platforma de chirp in straul de entra in parca de vest a darimiturlor de locuint, la limita dinte carourte 10 gi 11 din parcela Vil, sa depistat 0 aglomerare de lut ars de culoare rose. Aglomerar: cu dimensiunile de 1,6x1,7 m., se iilja pin fa de nivelul general al stratului de chigpici si era consitita din bucaji de lut de Yorma neregulat si de marimi diferite Unele buf de it era plate, altcle ~ curbilini, Pe edteva frazmente s-au observat amprente de frinze si nucle. Prntre bucaile de lut ars de culoare rosie sau desco- pert dous pictre de calear si edteva fragments eeramice luerate la oat din pas $i zgrunuroasd ‘0 perioada de timp, E, Rikman a considera c& aglomerarea de lu ars de caloare rosie, descrisa mai sus, eprezinta ramasifele une instal de foe, nota cuptoral | in raportl preliminar de sipatur (Rikman 1956, 21-23) st vatra | in articolu despre Jocuinjele din agezarea Santana de Murcs-Cemjachov dela Budesti (dem 1960, 309) in studiteulterioare, in care sa deseris si locuinya nx. 2 din agezarea de la Budest aglomerarea de Iutdiscuatén-a fost consemnati ‘Alte doud aglomerii de lu ars de culoare ric au fost semnalate in carourie 21 22, 27,28 15.16, 21,22 ale parccei VII, ambele iesind putin in relief fa de rivelul ‘general al statu de chirici.Aglomeririleerau de forma oval, dar aveau dimensi- uni diferite Aglomerarea principal (car 21, 22,27, 28) avea dimensiunile de 1,651.4 m si grosimea de 0.2m. in profilul aglomertrii sa sesizat ef buedile de lt ars de caloare rogie zAceau peste un strat de lt ars de culoare bruni cu suprafata de sus pati, sos de 6em, Buca de hiteraw neregulate ca forma si aveau mains diferite, Uncle frag- mente aveau amprente de nuicle gi franze. Sub aglomera Sau gasit 6 piette, dintre care 2 fragmente de pitre de rigif8. La rindul lor aceste Pietre erau suprapuse peste o platforms de pietreneprclucrate de calear i gresecu ‘mensiunile de 1,2s1,1 m.fn jurul une lespezi mari, cu dimensinile de 0,6x0,5x0,1 era aranjate pietre de dimnsiuni mai miei (0,35N0,2x0,08 m), toate arse la supa Altri de aceastsplatfonnd s-au depistatresturle une alte platforme de pie, de forma rectangular. din care s-a stat doar coltul de sud-est de 1, 01,0 m. in profil agiomerari respective -a observate& sub stratul de bucdti de lut ars de culoare rosie, de forma semisferca si sub fragmentele de lt ars de culoare brunt ‘urna pamantul negra amestecat cu mci fragmente de lut ars. Patul de pictre se gisea la adincimea de 05m de la nivell superioral aglomeriride lt as. in uma demantri de lut ars de culoare rosie 36 il strut de chic sa platorme’ do iets s-a depista fagmente ceramic cemii din pasts zgrunturasa, case de animale gi mul cAcbune in mets aproprere de aglomerarea de ut desers8 ma usin parte ei de est incarouile 15, 16,21 22 +a descoperit inci oingramdie det are de culoare roy fu dimensiuile do 1x0.9 m si grosimea de 0.25 m, care consa din bucii mart de futars de culoarepreponderent ose, uncle avand 0 supra pla, altel ~ ad Cin rectangular. Preznt interes descoperte a ie fagmente deltas de euloare rom cu maypnile ridcate.Prnte bucdle de lu ars sau gsi ragmente ceranice CSsbune de lema s efteva pit de calea.Inprofll acess aglomeris-aobservat i agmenicle de lt era depusefntean stat deforma semiseie, sub cre una Staal de cut Tn, E.Rikmanacrezt ci aglomeraie de ut ars de culoare roe, deserise ma sus, eprint vestiile unr instal de fe, amandoua ind nota ins eyptorl 2 inopini lu, aglomerarea de dimensiun mai mics constitu resturile un eupora de Tuves tinea de nsalaia principal un euptoreonstat din ite lt (Rika 1956, 24-25) Instdiul despre loculnele din agezarea de Ia Bude, platforma de pete $1 Selomerava de ita de culoare rosie de deasupa ia fost ott vata (idem 1960, 10) In lucrarileulteioae instalatia data va fins enotatd vata 1 (dem 1962, 126, idem 1967, 10), In ceca ce privestenglomerarea de lit ars de dimensiuni mis, aceasta peste menfonat innit un stadia, exceptnd portal prekiminar de spi in carounle 27 128 din parecla VU lang install de foc descrise ma sus, la aproximatv aceeasadancime, sub stratul de chil sa descopert platform din piste cu-o garding. Dimenslunlepltformei era de 0,75x0,65 m, Gadi partea de vestapltformel ser dicta divet dela aza ei, avndinlimeade 5-7 gm, lijnea de 3-10 em gi lungimea de 0,65 m. Plana cra amenaiat di espezi de talearneprelucrate, de difrte marimi, safe dntre ele find umpte cu pdmdntne- gu. Sub platfornd ura stratl de depunen arbeologie. In coll de sud-vest al aces- te amenajr se gase o pit de glide clear, rut incteva fragment, Pisa, cu diametrl de 04m gi grosimen de 007 m ava in centro gaurd cu dimensinnile de [Ix em, O suprafai a pict em coneav, calla find plats, nprelcrat,E,Rik- mmana considera aceasta amengjare din pcr eprecin& restr ne! insaati de preluerare a produselorcerealice (rn rotativa dep roman) (Rikman 1956, 26) in maginea de esta daramatusilor de locun, a intrseeacarounor 63 7 din parcel Xl adncimean de 0,5 m de a supafta solu, = depitato platforms din plete de forma ovald cu dimensiile de 09x10 m,Pltfoma ra alata din lespe- Bide calear si gresiearanjte en suprafeelenetede in sus. Prine acest espesi feeupera et fagmente de pict: de rgoia E. Rikman a socolt & aoeast platform. feprezin o instalaje de foe, nota in aportlprelininar de spar uptorl ne. 3 {Bikman 1957, 6) In studi din anal 1960 nstalajia respect spare nowt vata ne 3 (dem 1960, 311) iin hurdle uleioae este renotat vata m2 (idem 1962, 126 idem 1967, 10) in coll de nor-est al daria de loeun, sub strat de hip, a adini- mea de 45 m de la sprafaa actual a soul, ama fost depisata oaglomerare din Piette de form neregults cu de [3013 m, Parle zicea la acca Icincime nteun singur nivel. nate despre descoperile din agezarea de a Bu 37desi aglomerarearespectiva na fost consemnat,[n stil lterioare,Ins8, E.Rik- tian considera ca platforma de pete din marginca de nord-est a louinei 2 reprezin.a O instalaie de inl i este nota vtra 3 (Rikman 1962, 126 idem 1967, 10). In straturile I-III gi in aglomerarile de tut ars din parcelele VII si X s-a recoltat 0 canttate mare de eerumied dnte eae: fragments Irate la oat din past find ~993; = fngimente erate la road din past zrunpurasd - 875, ~ Faget hese na 3 ~ fragments de amfore— in darimatrite de pere ai loouigei 2 s-an mai gst dout vase ceramice rate Ja rosa, spate fn citova ciobur:o cad sfeoidala de dimenstuntreduse din past. zgrunjroasa (Fig, 9,9) un caston cu ume dic din past find (Fig. 22.12) in sraunle Ill 9h aglomerisile de Iut ars sau descoperit go sere de obecte de inventar,huerats in dient material: bone, er, pat, ht stl, tote i atribuite de descoperitor invent ocune 2. Meagon’i, tn primol rnd, un fragment de Abul de bronz de pul eu pom imors pe dodesubt (Fig. 15, 1). Aces tip de bul este innit feevent in mommantele din nocropola aferemt, fate ne demonsteardo dat in pls et ambee iu sunt conterporane Din brons 8 mai fost confecfona mac de cs, din cae s-a pista doar un fragment urechiusa find ips (Fig. 15, 2) Din obiectle lucrte din fer not: te cute pastas fragmenta (Fig 16,10, 1,13) un eu Inerat dint bara cu sceiunca circular, avn gma masv, rotunda (Fig. 16,12) un fragment dela 0 veriga,cuseojunea ciculaa Fig. 15,8), oti cu setiumea rectangular (Fi. 16 8) sium obieet a cn destinafic ne este necunoseta (Fig. 16,13) fn unul din depocitele muzeului am mai gist o pies de fir confectonat dintro bard rectangular in secfune eu vrflsubjiatsingustat om 7) (Fig 16, 16), asad mareaul 2, dar nemenjonat de E. Rikman, din care cau o atibuim invent Iu‘ loouinjs 2 eu nesigurans, In statute Il s-a descopert mai multe fragrente de sila provenind de la vase dente Nota pat fragment de perc de euloare ‘era, din cae dowa sunt decorate e fete ovale (Fig. 15.3, 4 6 3, 9). do Fragmente de buze roveneau dela vase de stil transparent una prezentan sub iargneo inczi Fig, 15.7.8), Prine dirimatnle de pert a loci ede gi din cal car, toate ragmentare, sae pte de asc din gresie (Fg 15, 10-14), majoratea find conosntate in zona ei ental, In aglomeriile de Tut ars au fost depistate gi citeva scoici de mare (Fig. 16, 6), identice cu scoicile descoperite in uncle morminte din neeropols instru LI s-au recuperate esol de lat as din cre dou de fem bitenco- sic8 (Fig 16, 1,2) sana indica Fg. 16,3), Din obetele de ut mai mention dou fragmented vase-srecirton din cae unl loorat ara din pst fin 1 acopest ca angoba (Fig. 17, 13) lal erat ca rata din past zgrunjurash (Fig. 17,11) {a capitoalinventar mai adam inca pats marl din cae te de stil colo- rat i una de comand ars (Fig. 16,5). margica din stil este deforma discos, de uloar sialic (Fig, 16, 9), ala globular de euloare alba (Fig 16,4) 3 atia sfericd, inert cu past 38 Yr fn straturite (Il iin darémarurile de locuings s-au gas si multe oase de animale si piete de calear. In marginea de nord a dirdmaturlor de locuinta s-a depistat 0 aglomerare mict din oase de animale (in parccla VII s-au gasit 126 de case i 219 ptr), ‘Stratul de depuneriarheologice, constitit din pAmiint negra amestecat cu fiag- nent ceramice, buciji de lutas gi oase de animale, uma si sub darimaturle ocuin- {21 2, dar nea, dupa E. Rskman, de un nivel de locuire mai vechi in stratul IV, stratularheologic practic nase deosebea de cel din statu Il congi- rad ined un numir mare de cioburi ceramice gi oase de animale in statl V pimantal ra mai deschisf euloare, material atheologicdepistindu-se sult mi putin in sraturile VI 5i Vil uma lutulgalben newmblat, in statul VI recuperinduse céteva buciji de lt ars. dou fragmente esramice dela un vas crt la oat din past find so pita in pareela X, caroul 8, sub dirimaturile Tocunge 2, I adincimea de 0,8 m de la uprfataactualta solu s-a mai descopertoaglomerare de uci deltas, cu di- tmensiunile de 04x0.3 m si grosimea de 0,1-0,15 em, Prntre bucafile de Iutde dimen- Suni mari arse putemic, se glseau gi fragmente de lt arse supericial, depistindu-se deasemenea $1 cirbuni de lemn. Bueafile de It de dimensiuni mart avean 0 suprafa plat, iaralta cu amprente de nicl ev diametal de pana la 4 cm side sendur cu li- fimea de 56cm. Majoritatea buetiorde lu erau de culoare brun-tosietea gi galbend, cle arse superficial avind miczul de culoareneagra si brand E. Rikman a presupus c& accastiaglomerare de lt ars ar constitu nist esturi de lao locunfa de suprafa din etapa timpurie de existent sgezani In straturleIV-VU din parceele VI i X sa descoperit umtoni! material ceramic fragment Irate a oat din past fina — 178 ~fragmente lucrate la rath din pasta zgninfrossé~ 100; ~ fragmente de amfore 2 Siratul de depuner:arheologice din statuileTV-VIconginea un mum mare de boca deltas. oase de animales pictre. Pezin& interes descoperteaa dou bu de zgurh de fier, a unui fragment de zguri ceramic’ si a unui fragment de eust de fier (Fig. 16, 14). S-au mai gasit si doua fragmente de obiecte de fier, al cdror rost ne & Tr parela VI, ls adncimea de I'm de la supafsa actual soll, pe fondu pint vu, au fost suprinse limite a gasegrop, considerate de E. Rikman gropi de par ai louinfl 2 ‘Tre eropi (nr, 2, 6) era disse pe o lini orienta pe directa vestest, la distanja de crea 1,3 m una de alta. De forma oval eu dimensinile relatv mar, de 0,630.7 m, eu pereit drepti si findurile alias, gropilerexpoctive aveauadincinile ¢ 0.25 m de a nivel densi, Umplutiralorconsta din pant negra amexocat cu bued de ut ars Groapa segs Ta nord de tna format de gop 1,2, 6 (ca 43 10). De forma oval x dimensiunile de 0,4530,6 m, find rotunjt,avenaincimea de 0.4m del nivel identfiani. In pdmdntul de umpluturds-adepstare&rbune de lm Groapa 5 a fost deseoperit ta su de linia formata de gropile 1, 2, 6. De forma 39val, cu dimensiunile de 0,6y0,6 m si cu fundul abit, avea adncimea de 0,15 m de la nivelul semnalrit. Umplutura grit consta din bucat de lu ars ‘Groapa 3, descopenta in caseta 2, intra sub taluzul sui al parcelet gi no fost cercetath In pareela X nu s-au deseoperit ume de gropi, dar pe Fond pamsntului vu, ta audineimea de 1,2 m de la nivelul actual l solu, -au surprin etova pete de pint de culoare eenusie si galben, find considerate de E, Rikman drept indict ai unor sropi de par. In marginea de est parceleiX (car 15 5110). la adincimea de 0.8m de fa nvetul sctual al solulu, sa descoperit un mormiat de pentru a cirui dezvelire inteprala s-a deschis 0 caseti de 1,381.3 m (easeta 1). Limitele gropit mormatul ru s-au precizat. Scheletul.orientat vesi-est, 28cea pe spate, laadineimea de | m, iar eraniul la adincimea de 0.8 m de la suprafata actual asolului mnie intinse de-a Jungul compului, caput inelinat spre stinga:fungimea seheletulai~ 1.5 m, lungimea miinilor ~ 0,6 m, lungimea picioarelor~ 08m, Eitimea in dreptul umerilor ~ C4, lagimea in dreptal bazinului~ 0,3 m; Kang antebraqul sting sa wast un fragment de ceitde fe. Din colectille Muzeului de Arhcoloaie si Etnografic am putut recupera urmitorul material ceramic provenind din pareelele VI si X ~ frqgmente Iucrate la roat din past fina ~284 (Pig. 12, 2-5, 7,8, 10; 19; 20; 21 22,23; 131, 9}; ~ fragments luerate la road din pati 2arunquroasi ~74 (Fig. 12, 6; 17, 1-10, 12 14, 15; 18; 24, 1, 10612), ~ fragments Iuerate cu mina — 4 (Fig. 24, 13,15, ~ fragmente de amore ~3 (Fig. 24. 6-8) fragmente din pasta fina rogietica de import ~2 (Fig, 24,5. 9) 42,19); Parcela XI. Gropile 1-8. Parcela XI a fost executati in partea de vest a seetorului A al agezaiii, fa distanfa de 27 m spre sud-est de parcela LV, pe un teren pufin inclinat spre est, de fa supafala cciruia s-au recuperat mai multe bucati de lut ars (Fig, 2) Parccla, de forma unui sant, avea aria de $8 msi consta din 11 carouri, eu supra- fata de 4 m? fiecare, numerotate de la vest spre est, $i din efteva casete, Paméntal din parceli a fost exeavat eu enzmati 4 straturi succesive paina la adkincimea de 1,0-1,1 m de Ia suprafata actuala a solu ‘Stratul de depunen arheologice. cu grosimea de 0.7-0.9 m, se afta sub solu subfire de vegetatic, find despargit de pamantul galben steril printr-un strat de pamsnr fir impuntiti cu grosimea de 0,2-0.4 m, in caroul 5. sub solul de veyetatie, a fost semmalata o aglomerare de ut ars de forma unui semicere cu lungimea de 2 m si ljimea de 0,7 m. Aglomerarea n-a fost dezveliti in intregime, deoarece intra sub taluzul sudic al parcel in earousile 6 si 7. aproximativ la aceeasi adiincime, s-a mai descoperit o aglomerare de lut ars de di- mensiumi mai mici, de 0,.7X0,5 m, Printre valatucii de lut ars ai acestei aglomera s-au fisit dou’ pietre neprelucrate de calcar. Bucajile de lut ars aceau orizontal in pamant, formand un strat de chirpici cu grosimea de 0.2 m, sub care urma stratul de depuneri 40 asheologice. E. Rikman a presupus c& acesteaglomeriri de hut as aF reprezenta re turileunci locuinge de suprafata,notatdlocuinfa 6, care va fi dezvelita in jntrepime in nul wemator, prin deschiderea si siparca unet alte parcele de dimensiuni mai mari ce ‘ya ingloba inca 1 jumatatea sudica a parcelei XI (a se vedea mai jos parcela XVI) in parcela XI s-au deseopert gi cerestat cinei gropi, considerate de E, Rikman sropi de proviail.Limitele unei gropi (nr. 3) au fost stabilit Ia adéneimea de 0,1 m ((), celelalte gropi (ar. 1, 2. 4,5) find idemtiicate la adincimea de 1.0-I,1 m de la rafaja actual’ a solulu Groapa 1 (car. 6, 648.2), de forma cilinricd, cu diametral de 1.8 m seu fundul albiat, avea adéncimea de 0.5 m dela nivelul identiticars. in paméinnul de wmplutura sau gasit fragmente ceramiee, oase de animale si o bucati de lemn carbonizat. La adncimea de 045 m de lanivclul actual al solului in pamantul de pe suprafata gop ‘a gasitcorpul une fibule de bronz cu picioral infigurat (Fig. 8.1) Groapa 2 (cat. 8, cas, 3), de form eilindrica, cu diametrul dé 1,8 m, avea adn mea de 0.15 m de la nivel identifica, Pamantul de ummplutura al gropii continea bhucai de fut ars, fragmente eeramice si oase de animale. La Fundul gropii sa gasit un fragment dinteun pieptene (?) de os (Fe. 8,2) Grospa 3 (ear 9, 10) de Forma tronconica, cu diametrl mare de 1,3 m su fund ‘rept, avea adneimea de 1.1 m de Ja nivelul semnalrii. Umplutura 2ropit consta din ppimant negr si statur intermediare de cenusa, cu grosimea de 2-5 em. in pamantul de umplutura s-au gasit ict fragmente de lu ars, oase de animale sun fragment de perete de la un vas ceramic eenusia lcrat la roa Groapa 4 (car. 10, 11) de forma circular in plan, eu diametrl de 1.5 m, peri testi spre fund gi cu fundul drept, aveaadéncimea de 01 m dela nivelul identifica in pimsinnul de umpluturd al eropi, la adincimea de 0.7 m de a suprafata acmalt a solu, -a deseoperit un recipient de lt lurat cu ména de culoare cenusu-inchis’ Vasul de tip borean are corpul rotunji, gatul scurt, marginea inal st evazata,fundul plat cu o concavitate; intreg vasul este decorat cu ini vertical incizate, apicate. pro- ‘abil, cu un pieptene (Fig. 27, 17). Groapa 5 (cas. 2), deforma cilindrica, cu diametrul de 1,9 m, avea aancimea de (0.4m de la nivel identifici, La fund, groapa avea o scobitura rotunda eu diametrl de 15 em si adéineimea de 10 cm. PAnsdatul de umpluturd continea frazmente ceramic si oase de animale. Spre fundul gropii s-au surprins tei pete de cenusa cu dimensiu nile de SxS em, 10x5 em si 10x10 em si eu grosimea de 2-5 em fn pimntal din straturile I s-a descopent wnndtoral material ceramic ~fragmente luerate la rata din pasta fina ~ 122. ~ fragmente lucrate la roat din past zerunguroas 82: ~ fragmente lnerate eu mina — 2 fragmente de amfore ~ 4 fn afara de ceramica, sa mai descoperit gi ctevapiese de inventar’o dat defer lucraté dint-o bard eu sectiunea rectangulara (Fig. 8,12) pia de ascuyit din aesi, ‘omiargicasfericd din sic albastri (Fig, 28,4) si dout fragmented 2gur de stc in straturile HI-LV s-au deseoperit ~ fragmente ceramice luerate la roat din pasta fina ~ 39; fragmente ceramice luerate la roaté din pasta zerunturoasd ~ 13. atLaadancimea de 0,6 m de ta nivelul actual al solului s-au mai gasito lama de silex 10 fusaiola de hut do forms cilindrica (Fig. 8,3) Din depozitele muzcului am recuperat urmitoarele fragmente ceramice avind ‘mareajul parecla XI ~ fragmente luerate la roata din pasta find — 27 (Fig, 29); ~ fragmente lucrate la roat din past zgrunpuroasA ~ 38 (Fig, 30, 1-5, 7, 10. 14,15); ~ fragmente lucrate eu ména~ 1; ~ fragmente de tort din amfore ~ 5 (Fig. 30,6, 8, 1-13) Parcela XH Locuinta 3; gropile 1, 2 Parcela XII a fost deschisa in partea de sud-vest a sectorului A al agezari, la distan- fade 35 m spre sud-vest de parcela XI gi a 15 m spre nord de dramul Chisindu-Vadul Jui Voda, pe un teren in pant, inelinat de la nord spre sud, avind bucai de lut ars la suprafata (Fig, 2) Inia s-atrasat o parcels de 24 m?, compusd din 6 carouri. Uhterior, pe parcursul dezvelirié aglomerarii de tut ats. pareela s-a largit, atingdnd o suprafata de 60 m= (15 carouri) (Fig. 31), Pamntul din parceld s-a excavat cu cazmaua pana la adénei« ‘mea de 0,3-0,6 m de la nivelul actual al solului, Statul de depuneri arheologice se sisea sub patura de vegetatie, sub care urma apoi lutul viu de euloare galben’, {In carourile 1, 2,4, 5.8, 11,12, 15, fa adincimea de 0,01-0,1 m, a fost semnalatd © aglomerare de Lut ars, cu dimensiunile de 7,2x0,9-2,5 m, orientata pe directia est- vest. Bueajle de lut ars ziceau orizontal in pamént, formand un strat de chirpici cu srosimea de cirea 0.1 m, sub care urma stratul arheologic, in earourile 8 gi 12 s-a bservat ef fragmentele de lut ars erau suprapuse in dou straturi. Bucaiite de lt ars cerau de forma nerezulata si aveau marimi diferite. Unele bucsi de lut ars de dimen- siuni mari aveau o suprafayi plata cu urme de netezire, iar cealalti ~ cu amprente de crengi $1 cu diametrul de 1-5 om. Amprente de frunze nu s-au observat, dar pe foarte multe fragmente de lu s-au semnalat urme de paie si de pleava. Prezint interes ddoua bucaji de lut ars de forma aproape cilindrica eu dimensiunile de 10X7%7 et 1 20x9x9 om. Citeva fragmente de lut aveau o suprafafa neteds, iar ata cu procminente longitudinale. Printre bucatle de lt ars s-au gasit cfteva fraemente ceramice, oase de animate si pietre. Cele mai multe pietre (20) s-au gasit in caroul 3, Prezinta interes 6 piatra cu 0 procminenta la mijloc. Aglomerarile de int ars, descrise mai sus, reprezinté vestigiile unei locuinfe de suprafati, notatd de E, Rikman locuinia 3 seg Sb dinate de locus (ca. i 15) a depista o aglomerare de rbune de {n caroul 5, la adéincimea de 0.13 m de la suprafafa actuala a solului, sau desco- pert resturile unei amenajari din ptetre gi lut, cu dimensiunile de 1,04x0,2-0,3 m, Sub bucatile de lut ars de culoare brund, de forma semisferica, strins lipite una de alta, se aisea un strat de fragmente de lt friable, ase superficial, Mai jos se afla o platforms amenajati din pictre plate de calcar. E, Rikman a considerat e& amenajarea respectiva ar constitui resturile unei vetre de foe Sub dirmaturile de locuin{a, la adincimea de 0,6 m, pe fondul paméntului vi, s-au descoperit doui gropi 42 re Groapa 1 (car. 1-4), de forma ovalé neregulat, cu dimensiunite de 1300.8 m, perf drepi, avea adincimca de 0.25 m dela nivelul identifica. Din pimntal de {impluturi de culoareneagr amestecat eu cenug i cdrbune de emn,s-aurecuperat doui fragmenteceramice gi citevaoase de animale. La fundul gropi s-adescopent patra plat de calear. Groapa 2 (car. 1) a fost dezvelit in trim, deoarece intra sub poretele de vst alparcelei avea dimensiunile de 1¥0,6 m, peel vertical, fundul drept adincimea de 0.2 m de lanivelu identfcdri: umplutura const din pam negns anak. in strani de cultura s-a descopert umatorl matenal ceramic = fragment Inerate la roata din past ina — 60 ~fragmente Iucrate la rat din pasta zgrunqurossa~ 62: ~ fragment de afore ~ 5: in afar de obignuitul material ceramic, inventarl parcclei XI mai cuprindca: 8 arcu de ut ars de forma conic inte fagmentare, de la rizhoil de esut (Fig 52, 1-8), un fragment de pieptone de os (Fig. 33,1), o fussolabitronconia din lit de eulearecomusic (Fig, 33,2), 0 mrgicd din pasta gio bucaie’ defer. Din coecile ‘muzeului am reeupeato pes de ut ars superficial, de forma conic. eu marcajel P X!,nemenfonata de E. Rikian, a cdr wilitae ne seapa (Fig. 32.9) Din depoztele muzcului am recuperat urmatorul material ccramic provenind din pareela Xi ~fragmente erate la rota din pat fina 10 (Fig. 27, 1, 6,8 1D: ~ fragmente erate la rota din pasta zgrunturoasa 5 (Fig. 27.3.4, 7, 10); ~ fragments de amfore 2 (Fig. 27,29) A3. Sapaturi 1957, Parcelele XIM- XX. Parcela XIU. Locuinta 9; groapa Parcela XIII a fost executas in partea de risivita sectorului A al ageziii, la dis- tanga de 30 m spre sud-est de parelete VII si X, pe un teren in pana inclinat de la vest nest, van la suprafts bud de lt ars. fragmente coramice si oase de animale ig.2) Initial, s-a deschis o mica parceld de sondaj, compusd din trei carouri de 4 m? fie- care, Pe parcursal dezveini aglomeranlo de ft ars tau mai adaugat inca 7 carour 3 in patea de nord s4inpartea de vest. rept urmare, parcela XII aatinso suprafa de 40m, avin forma unui dreptunghi Pamantul din parcels sa scos cu enzimaua in sae straturi succesive pind la adin- mea de 0.91.2 m dela suprafaa actual a sluts Statul de depunen arheologice a fost ists dc lcrrie agricole pn la adinc- smea de 0,3 m incarourile 1, 2,4, 5, la adineimea de 0,3 m de ln suprafata actual solu, 5-4 semnalato aglomeraré de lutars, eu dimensiunile de 2,2x04-1,1 m,orentata pe diec- fiaes-vest Bucsle de fut ars de culoare bnina gi galbend zaceau orizontal in pimnt fra nit o ondin,formnd un strat de chimpci cu grosimea de 0.1 m fncaroul 6 la adincimea de 0,45 m de la nivell actual al soll, -a mai depistat 0 aglomerare de lutars de dimensiuni mai mici de 09x04 m gi cu grosimea de 0.2 m 43E Rikman a considerat ed aceste aglomerisi de lut ars reprezinta resturile unei inje de suprafata, notatéToeuinta 9. Dirimaturile de peret ai locuinfe} 9 erau mai putin consistente decat resturile de Tocuinte descrise mai sus, find deranjate mai mult de-a lunwul timpului prin luersrle agricole $1 actiunea torentior. in carourile 2 si 6, finga aglomeririle de tut ars deserise mai sus, s-au semnalat dou aglomeriri mici de edtbune de lemn si cenus’, In straturile T-Il i printre valétueii de lut ars s-a recoltat urmatorul material ar- Jucrate la oat din past fina —224 ~ Fngmenteceramice hart rat din past zrunjuroasi~ 153 ~oase de animale ~ 190: = pete 9 in fara de acest materia arheologic, au mai pst i cteva pese de inven ard care notin: compl nei ible de brn de tpl x icon ntors pe dedesbt 3 4),on fragment de perete de aun vs de stil smtranparenth (Fig. 86,0 Bee tate de lt ars de forma conica penta rizboul de est (Pig 3, 10). un Fagment de “pain deo, treat prin foe, de cular cfenie Fi. 26,4), un tb dn 2s de pase perfect lusteuit si o fusaiola de lut. Tn pimdnral din stature IV - VI sa descoperit umtorul materia! aheologic ~ fragmente ceramice lucrate fa roata din pasta find ~ 24: = fragment eramice nea Ia roa din pasts 2granuroast— 45 ~oase de aninale 8, ~ plete 7 rou 6, 1a igi de stil uprineul erourlor 4 i 6 In adincimea de 12.m dela suprafaa actuals a solu tui, sau surprins limites uneigrop de forma ova, cu dimensunile de 0.80.71 petit verteali i fandul nereult, ances do Ia nivel idetifci = 0.45 m,n Pimdvul de umphuturd al gropi s-au gisit 6 fragmente eramice Irae la roa din pst agrumuroas,2oase de animale, 19 bucdj de clbune de lem si cineifagmen- temic de clear. Din fagmentle ceramics descoperte in parca XI mam putt ecupera nimi icimea de 1.1 m de Ja suprafaa actual a solului, sa mai gisit Parcela XIV. Parcela XIV a fost exeeutatd in sectonul A al ageziril, la distanta de 15 m spre ve de baia $.M-T, pe o porfiune de teren injelenit, avaind la suprafaa fragmente de lt ars si cioburi ceramice (Fig, 2), Parcela, orientati pe dinectia nord-sud, avea forma, uunut san, cu dimensiunile de 2x8 m, flind Tmpartth in patru carouri, numerotate de Ja nord la sud Pamntul din parcel s-a seas eu cazmaua in cinci straturi suceesive, cu grosimea ea de I'm de fa suprafata actual a solu arhcologice uma sub stratul veyetal la adincimea de 0.2 m, la adiincimea de 0,9-1,0-m de la nivclul actual al solului {in parcela XIV nu s-au semnalat urme de complexe de locuire, stratul de cultura 44 | = fiind siricacios in materiale arheologies, din care considerente cercetirile in aceasta zon nu sau mai extins in stratul de cultura al parcelei XIV s-au recoltat urmatoatele vestigitarheologice: = fragmente ceramice Iuerate Ia roata din pasta fina — 46: ~ fragmente ceramice lucrate Ia roati din past zgrunquroasa ~ 65. ~ oase de animale ~ 46: {atdepozitele muzeutui am gasit 11 fragments ceramice provenind din parcela XIV, din care: 6 din pasta fina (Fig, 27, 16) s15 din pasta zgrunturoasa (Fig. 27. 14, 15) in plus, am mai recuperat un fragment de fund concav dint-un vas de sic incolora translucidi cu marcajul P. XIV (Fig. 33, 5), neconsemnat ins de autorul sipaturior din care caza il atribuim spotetic acestei parcele Parcela XV. Vetrele exterioare I si 2; groups 1 Parcela XV a fost executatd in sectoral A al agezari, la distanfa de 61 m spre est de baia S.MLT., pe un teren in panta, usor inclinat de la est spre vest. in acest loc, la suprafafa solulus se gaseau mici aglomerin de lut ars, fragmente ceramice gi oase de ‘animale (Fig. 2). La distanja de 5 m spre sud-est de parcela XV pe suprafata solului sea descopert o fibula de bronz eu picioral infigurat (Fig, 26,1). Inifial, sa trasat o parcela de 2x6 m, impartita in tretcarour, ortentata pe directia nord-sud. Ulterior, pe masura descoperirii unor complexe arheologice, s-au mai adaiu- sat inca cinci earour: patru in partea de vest st unul in partea de sud, Drept urmare, parcela XV a atins o suprafati de 32 m?, Numerotarea carourilor 1-4 s-a facut de la nord spre sud, iar a earourilor 5-8 — de la sud spre nord Pamantul din parcela s-a scos cu eazmaua in cinci straturi succesive pind la ada ceimeade I m de la suprafafa actual a solului. Pan la adincimea de 0.3.0.4 em stratul ide cultura a fost afectat de lucranile agricole, Atat complesele arheologice. cit si ma- joritatca covarsitoare a materialelor arheologice. se eascau in straturle [Il {in caroul 7, 1a adancimea de 0,3 m de la suprafaja actual a solului, s-a depistat 0 aglomerare din lut si nisip, eu dimensiunile de 0,8x0.65 m si grosimea de 0,2 m. Peo suprafafa de 03x04 m se evidengia stratul superior al aglomerari, compus din bucati de lut ars, Dedesubt se gisea un strat de lut near, iar mai jos un strat de mi La distanja de 14 m spre sud de Tngrimidirea descrisa mai sus, la adincimea de $5 m de la suprafafa actuala a solului s-a mai descopent o aglomerare, compusi din fragmente de lut ars si nears, nisip, conus i cirbune de Lemn, de forma circulara, cu diametrul de I m si grosimea de 0.3-0.4 m. in urma demontaniiresturilor constnuctici respective s-au recuperat:§ fiagmente ceramice vera la roatd din past zgrunturoa~ si, 3 oase de animale g1 3 pietre E. Rikman a considerat cd aceste dou aglomeriri reprezinti resturile unor vetre de foe exterioare, cea mai apropiata locuingi, nr. 6, alaindu-se la distanfa de circa 8 m, La limita dintre carourile 3 $16, la adancimea de 0,8 m de la nivelul actual al so- lulu, s-a descoperit 0 groapai de forma ovala, eu dimensiunile de 0.2x0.3 m, avand adéncimea de 0,9 m de la nivelul identificarii. in pamantul de umplutura al gropil, ‘constituit din eemoziom inrosit i in stratul de cultura de deasupra gropii, s-au gait 15 fragmente ceramice luerate cu mina, 15 fragmente ceramice lucrate la roata, un 45fragment de la gura unci amfore (Fig. 34, 1) si22 de onse de animale in stratul In ppimdnnl de deasupra gropi, sa depstat o aglomerare mica de fagmente ceramice fase de animale, cenusa i cdrbune de lemn Din straturile If sa ecuperat urmatorul material arheologic ~fragmente ceramice lems la roata din past find ~ 52: ~ fagmente ceramice luerate la rat din past zgrunfuroasa — 10, ~ fiagmente ceramice luerate eu mana ~ 15 ~fiagmente de amfore ~3; ~oase de animale ~ 74; ~ pictre~ 30. in statu I (Caroul 7) -2 mai gist un ac de os ascupit la ambele capete, perfect left, folostlaimpletieaplasclor de pescuit (Fig 26, 2). Din straturileIV-VI sau reeuperat dor 4 fragments ceramice Iuerate la rat din pasta zgrunjuroasA gi cdteva bedi de lut ars Din colectile muzeului, in afar de fragmenta de amfora descoperit n pimétul de umpluturd al gropi 1, 3-2 mai recuperat doar un fragment ceramic Iucrat la rata din past fing, ars sccundar, avind marcajl P. XY. Parcela XVI, Locuinta 6; gropile 1-10, 12-15 ~de pari: gropite 11 si 16~ de prowisi Parcela XVI a fost executati in sectonil al ageziri a distanfa de 46 m spre nord- cst de baia $.M-T., pe un teren inclinat usor de la vest spre est, arat intens de plugul ‘modem si avand la suprafata bucdt de lut ars, ceramic, oase de animale gi pictre; a fost trasati in scopul dezveliritrestutior unei construcfii de suprafafa semnalate in parcela XI (Fig, 2) fn parcela XVI a fost inglobati si jumatatea sudica a parcelei XI, de parcela XV find separata printr-un martor cu litimea de 0,5 m, scos gi el la finele lueri- rilor (Fig. 35). Initial sa deschis un sant cu dimensiunile de 2x8 m impaitn patra carousi de 4 m?fie- care. fiind orientat pe directia vestest. Numerotarea carounilor s-a ficut de la vest spre est. Ulterior. in scopul dezvelini resturilor de construcfie, s-au efectuat noi adaugin Drept urmare, parcela XVI a atins suprafaja de 160 m?, avand forma unui dreptunghi cu laturile de 16x10 m, compusa din 40 de earouri Pamantul din parcela a fost scos eu cazmaua in patru straturi suecesive, eu gro- simea de 02-028 m fsa, pn Ia adincimea de 1.0m de la supraflaacual & solului Stratul de depuneri arheologice, cemoziom de culoare inschisé. era destul de ‘omogen, E. Rikman insi Ia delimitat in dowd orizonturi de cultura deosebite. Pind Ja adancimea de 0,2-0,3 m stratul de cultura a fost deranjat de luerarile agricole, in carourile 9-13, 251 3, la adincimea de 10-24 cm de la suprafaja solului, au fost sem= nalate doud aglomerari de lu ars de dimensiuni diferite orientate pe direcfia vest-est. Aglomerapile erau dispuse in dow’ siruni paralele ce se mangineau: 0 astfel de confi- urafie ar fi putut fi epatatd in urma intervengici plugulu Lungimea totals a aglomerarit de lut ars din partca de nord era de aproximativ 8, semnalndu-se ins doud discontinuitifi de 1,0 m. Lagimea aglomerarii era de 0,8 m Aglomerarea din carourile 2 si 3 avea dimensiuni mai mici, de aproximativ 3x0.5 m. 46 rr Aelomeriile constau din bucif de ut ars de cuoare brn, rosie i cemusie, are fomaun trate cirpc cu gresimea de 05-0 m, Ma multe bucaji de tas aveau mprente de nucle co diametrl de 1 5-3 em, precum $i de pie fiz, Majoras fragmenclr de it as era de forms nereglata cu margin coljroas, ane aveau ined una Sau ambelesuprafee plate, Prine vlc de lt ars se gisea agente Cernmice,resur Faistoe spt, tliat, probabil, in construct “Aglomerrie de ut descise mai sus reprezint&vesiile une lounge de supra fa notata de E,Rikranloeuinfa 6 Sui diramstunile loeunfi 6 uma statul de depuner arheologce de eloarene- agra. Laadinciica de 0.8m del supra soul au mai fost descoperte ined dou aelomeri de lu ars de dimensiuns mic ce zcsaiin pian sb strat superioe de arsitur ind izolate prin pimaatnegn, O aglomerare de forma oval, cu dimensi mile de 2,590.61 0x04 m, nents pe dines nord-sud, a fost depistata i carole 341 11-Adouaaglomerare, ai mid, ou dimensiunite de 0,940 0,2 mn, a fst seme nal in caroul 2 . Rilman a presupus oi aceseaglomerir de lot ars ar reprezenta resi une Joouine de suprafai car a funciona za timpuri de existe agezaris. cea Gi foun ns, va fost nota, Conturullocunfe 6 va putt fi stabilit pe bazarspndii aglomerior de tut ars, deoarece drat de pee locus respective a fost deranjate mul de-a fangul timpuli de luririte agricole. Forma louie a fost reconstituid cu apros- mmahe de F.Rikman pe bazagroplor de par, depisats sub aglomerse de ut ars, adincimea de 06-08 m dela supra acta a soll. In parcela XV1 au fost descoperit in total 16 propi,dinte care 13 gopi au fost considerate gropi de pari ai loin 6 11 grop erau situate pe perimetrallocuine si formau un drepnghi neregulat cu lanrile de 9 gi 6 m,orenat cu axul lng pe directa vests. Be latra nordic a loeuinfel se sea 6 gop (ar 1 1,2, 3,4, 5); apronimatv la mijle aveaoeurbur goapa 2 find situat ta nord de groapa 3. Groapa 14 (ear 13), deforma oval, cu dimensiunile de 08x07 m, cu pero de {i fndul neregulat, a fost depistaa la adncimea de 0,8 m de la supafaa solu fi aveaadincimea de 0,06 m dela vel identifi In pian de ump de Caloare neagra cu eltbune in compote sau gAsit 3 fragmenteceramice din pas find g3fragmente din past zgranfurasf, 51 bud de Tut ars i 6 oae de animale Groapa I (ear. 9), deforms cin, cu diametul de 0,7 mi fundul neregulat, 4 fst urprins a adams de 0,8 m dela supafja soul aveaaincmca de, m de la nivelul descoperini. Umplutura gropi consta din pnt iropitamestect x bcd de lat ar. Groapa 2 (ca. 10), de forma clinica, cu diametal de 0.7 m si Fund nere gua 2 fost descopert I adincimea de 0.8m de a suprafaa slug avea addncimea de (06m de a nivel identifi, Umpltara gop consa din pant fonoit ames cat ou bucai de lu ar. GGroapa 3 (ear. 2), defo ili cu dicta de 0,7 ma fost surprinstadin- reade 08m de la sprafea solu gaveaadincimeade 012 m de lanivelul descopei Unmplutra const din pint ngs amestca ut ars, crue im ptt a7Groapa 4 (car 3), de forma ovata, cu dimensivnite de 0.8%0,9 m, eu pereti putin inching i findul neregulat, a fost depistt la adncimea de 0,8 m de a ively actual al solulul $i avea adncimea de 0,5 m de la nivelul descoperini, Uimplutura gropi consta din pamant negny amesteeat cu fragmente de Iut ars, edrbune, eran patrezit, cioburi ceramice gi oase de animale ‘Grospa 5 (ear 4), de forma cilindied, eu diametrul de 0.6 m, ew peretit deep si fandul neregulat,a fost seminalat la adincimea de 0,8 m de la suprafaa solu st avea adncimea de 0.08m de la nivelul identificani. Unplutura conta din pimant negnt ra impurital Gropile 14, 1,2, 3.4.5 situate pe latura de nord a locuingei, se aflau corespunzitor la urmatoaree distanfe una de alta 1.2m; I,m; 0,3 my; 1,2.m gi Io m. Pe latura de sud a locuinei se gaseau 4 gropi de pari (ar. 10,9, 8, 7), toa find ‘descoperite la adincimea de 0.8 m de la nivelul actual al solului, Groapa din ell de suud-yest al locuinft va fost surprinst Groapa 10 (car 5), de forma circular in plan orizontal, cu diamtrul de 0.6 m, eu perett obi gi fundal neregult,avea adincimea de 0,17 m dc la nivel descoperitit Umpluturagropit consta din pimant amesteat cu edrbune si cenusa trl de 0.6m, eu pereit inclnag fin soe fond fd erga snort aveaaineimea de 0,15 dlc identifica In pamnul negra de umpluturi, amestocat cu eenusé $i cdrbune, sau dlescoperit 16 bucati de Iut ars, 3 fragments ceramice (I din pasta fina st 2 din past Zzgranroasd) si unos de animal Groapa 8 (ca. 7), de forma oval, cu dimensiunle de 1x0,8 m, ou pereié pun tn- fina i fundul neregulat eu adancitur, aveaadéineimea de 0,3 m de la nivel depi ii, [n pimntul de umplutur’ al gropi, amestecat cu cenusa si edrbune de lem, sau sit un fragment de pahar de sic glbuie transparent’, omamentat eu fafcte ovale (Fig. 36.2) dows fragments ceramice din past find 8 pietre gi 13 oase de animale Groapa 7, de forma rotunda in plan orizontal, cu diameteal de 0,85 m, eu peretti Pufinoblic i fundul neregulat, avea adancimea de 0,15 m de la nivel semnalit ‘Umpluturagropiconsta din pamant negru pigmentat cu c&zbuni de femn pile 10,9, 8. 7 se aflay, corespunzator, la urmstoaree distanfe una de alta: 2m, 1.2m si f.Im Pe latura de esta loewinji, in caroul 4, la adneimea de 0,8 m de la nvelul actual al solului, a fost descoperitd groapa 6, situata peo linie eu gropile 5 $17. Pe Tatura vestica a locuinfs, in afara de grogpa 14 din coll de nord-vest al locui imu s-au descopeit alte stop La distanja de 2-3 m spre sud de laturasudied a locuinjsi 6 s-au depistat, la adin- cimea de 0,6 m dela suprafaa solu, ned doua grop Groapa 12 (ear. 19), de forma oval in plan, eu dimensiunile de 0,880.6 m, cu perefi usor nctinati si fundul nereyulat, avea adéneimea de 0,1 m de lanivelulidenti- in pamantul de umpluturd al gropi, amestecat cu mult lem putrezt, sau es 6 fragmente ceramice din past fini, 2 fragmente din pasts zgrunturoasa gi 6 buci de lutars Groapa 15, de forma rotunda in plan, eu diametral de 0,6 m, peri usorincina- {isi fundul neregulat, avea adincimea de 0,12 m de la nivel sesiari, Uinputura 48 YT ceonsta din pmant negra amestecat cu cemus i cirbune de Tema, in care -au sit tn fagment ceramic din pati find de culoae cenusi, un fragment ceramic din pasts Zanunfuroasa, un os de animal, 18 buciti de lut ars g 5 pietre EE. Rikman a presupus c@ locuinta 6 ar fi avut pe latura et sudica, ta intrare, un pridvor eu dimensiunle de 3x3 m, gropile 125113 reprezentind wropi de pari (2) de fa peretii acestet amen La su de darimaturile de peref ai loins 6 (ear. 16, 18-19), la adneimea de 0.6m pe fondu pimsntulu vio, aw fost semnalate te pete de pinint de culoare mai inchs, de forma circulard, eu diametral de 0,67, fin situate peo ine eu gropile 12 si 13 In marginea de sud-vest a parcelei XVI. in earoul 22 la adincimea de 0,6 m de la suprafata actual a solului,a mai fost deseoperita o groapa (nr. 15) asemanatoare cu tropile de par de pe perimetrullocunjci 6 ‘Groapa 15, de form cilindric, cu diametrul de 0,5 m, aveaadineimea de 0,1 m de lanivolul sesizii ide 0,3 m de la nivel solului antic. In paimsintul de umplutura, amestecat eu cenusa s edrbune de lemn,s-au gist un fragment ceramic din past ina si doua bucafi de tut ars in partea de esta purcelei XVI au fost descoperte ined doua gropi (ne 11 si 16) dle dimensiuni mai mari deedtgropile de pari descrise mai sus, find considerate de E, Rikman gropi de provizi Groapa II (car 31,36), de forma oval strmbi i fundul plata fost semnalati la adincimea de 0.6 m d solului $1 avea adineimea de 0,08 m de a ivelul identifica. fn ima ‘umplutue al gropi nu s-au depistat materiale arhneologice. Groapa 16 (ear. 29) de forma oval, cu dimenisunile de 1,21 tata la. adincimea de 0.8 m de la suprafaa actual. solulu savea adincimea de 0.6 ‘mde la nivelul descoperiit. Umplutura gropii consa din pamant negru amestecat cu lemn putrcat,fagmente ceramiee si oase de animale; a fost recuperat sun fragment de a gura uns amfore in stratul de calturi al parce ~fragmente eeramiee lucrate la rata din past find ~ 190 fragmente eeramice crate la roaté din past zgrunfuroasi ~ fragmente eeramice erate eu mana ~ 12; ase de animale ~ 243; ~ plete 100. Majoritatea coplesitoare a acestor materiale arheologice au fost descoperite in straturile IL “Tot in orizontul superior al stratului de cultura s-au wisit si eiteva piese de in- ‘ventar, dint care mengiondim: un tub din os de paste, lustruit (Fig. 36, 3), o seoaba, Iueraté dint plac de er, rectangular in sectune (Fig 36,8), un fragment de pahar de sticlagalbuie semitransparenti, decorat cu fafete hexagonale (Fig. 36, 1), un fag- ‘ment de la un vas de stcla verzue translucida cu peroil gros, lipsit (?) de omament (Fig, 36, 4), un cut defer, lucrat dnt-o bard cu sectiunea rectangulara (Fig. 36, 6), 0 las de silex i opiate de forma une sfere, cu dowd suprafefeaplatizate, care pare, ‘mai degraba. si aparjna epocii bronzului (Fig. 36,7). in caroul 2, in stratl I de sapa- turd sa mai gasit o pies informa de?”,lucraté dint sim de bronz cu secfunca dimensiunile de 1,35x1,5 m,cu perfil la nivelul actual al aul negra de materiale 49rotunda (Fig, 36, 5), considerate E, Rikman cercl i atribuité nomazilor din see XIEXIe n Din depozitele Muzentui de Arheologie si Emograi, din materialul ceramic r= coltat in parcela XVI. am purut eeupera doar 18 fragmente din pasta find Fi 34, 2.5.7, 39, 12,9), 16 fragmente din past zgrunuroasa (Fig. 34,3). un Faument iurat eu mina 11 fragmented afore (Fig. 37. 3-9. 12-14; 131, 7,10) Parcela XVI. Locuinga 8. Parcela XVII a fost deschist de parcelele VII §i X, aceasta directie (Fig. 2) Parcela, executaté pe un tereninfelenit, usor inelinat de la vest spre est, avea forma ‘unui sant cu dimensiunile de 2x8 m, find ortentaté cu latura lunga pe directia vest-est Parcela a fost impartita in 4 carouri de 4 mfiecarc, numerotate de la vest spre est Pamantul, de culoare cenusiu-inschisé, s-a scos eu cazmana in gase straturi succe= sive, pan la adncimea de 1,2-1,3 m de la suprafaja actual a solu Sub un strat subjire de veyetatie urma stratul de depuneri arheologice - pamant amestecat cu bucati de tut ats, ceramic’, oase de animale si pietre. Cele mai multe bucafi de lut ars au fost depistate in straturile I-(11. in caroul 4, la adncimea de 0,5 m de la nivelul actual al solului. s-a descoperit o aglomerare mica de valatuei de lut ars cu dimensiunile de 0,5x0,55 m si grosimea de 0,25-0,4 m. Bucatle de lut ars, strins legate una de alta, eran de dimensiuni diferte, cele maxime fiind de 0.280, 15 m 1 0,3N0,12x0.1 m, Unele fragments de lut aveau amprente de frunze si de nuele eu diametnul de cava centimets E, Rikman a presupus c aceasta micd aglomerare de lut ars ar constitui resturi- Je unei locuinte de suprafafa, numerotati locuinja &, care era situata intrun gir cu ocuinta2. in stratl de cultura din pareela XVII s-a recoltat urmatoral material arhcologic: ~ fragmente ceramice lucrate la roata din pasta find — 51 ~ fragmente ceramice lucrate la roata din pasti zgrunuroas& — 57: = oase de animale ~ 55. in afar de acest material, in caroul 2, la adincimea de 0,5 m de la suprafaja ac- twald a solului s-a descoperit un fragment din partea superioara a unui pahar cilindrie Acomamentat din sticla incolora semitransparenti (Fig, 128, 9) iar in eatoul 1, la adincimea de 0,7 m, 0 fusaiola de lut sectonul A al agezri, la distanfa de 12 m spre vest scopul de a se unmri daca resturile locuinjei 2 contin gin Parcela XVII Locuinga 7; gropile 2,3, 8— de pari: gropile I, 4 5,6, 7—de provi. Parcela XVII1a fost executata in sectoral Aal stafiuni, la distanta de 70 m spre est de prima cast din marginea de est aS M.T.. la nord de parcelele XI, XV si XVI gi la est de parcela IV, pe un teren in pantd, aratintens de plugul modem, a suprafaa ciruia se gascau bucii de lut ars, fragments ceramice si pietre (Fig. 2). Un interes deosebit prezinti descoperitea pe suprafata parcelei a unei sAbii de fier cu dowd taiguri, avand virful lips (Fig. 26, 8), Initial, s-atrasat un sant de sondaj, orientat pe direefia nord-sud, cu dimensiunile dde 2s8 m, fiind compus din 4 carouri de 4 m: ficeare, numerotate de la sud spre nord, 50 = Unerio, in legiturd cu descoperirea unor resturi de locuinfi, parcela a fost Kirgita in diferite direc, Ca urmare, pareela XVII a atins suprafaa total de 236 mr’, find im- pirfiti in 59 de carouri, namerotate in ordinea adiusiri lor (Fig. 38) Pamdintul din parcela sa seos eu cazmaua in saptestraturi suecesive, eu grosimea de 0.2 m fiecare, pana la adncimea de 14 m de la suprafata actuala a sofului. Sub stratul de ardtura cu grosimea de 03-4 m urma stratl de depuneriarhcologice, de- Timitat de E, Rikman in doua orizonturi de culturd. Paméntul viu se afla la adéneimea de 13-1,4 m de la nivelul actual al solului Resturie une Iocuine de suprafafa, numerotaté de E, Rikman locuinfa 7, au fost semnalate a adéneimea de 0,3 m de la suprafafa actual a solului si eonstau din dowd aaglomeriri de tut ars de dimensiunidiferite. ‘Aglomerarca de lut ars de dimensiuni mai mari cu lungimea de 6 m si kgimea de 4m, fost descoperith in carourile 1,3, 5,7, 17, 18,19, 245i avea orientarca vest-st. Bucijile de lt, pealocun trans legate una de alta alteorizolate prin pmant, ziceau orizontal, formand un strat de chirpici, eu grosimea de 0,2 m, Bucdile de lut ars de culoare bruna, rosie, cenusic eran de forma neregulat, uncle find cu o singura sau cu ambele suprafete plate. Mai multe buciti de lut ars aveau amprente de frunze, paic, nuiele si bame, Printe valatucii de lut ars se mai eascau fragmente coramice. case de animale, pietre si cdrbune de lem, Sub aglomerarea de lut ars urma stratul de depu- neti arheologice de culoare neagr in marginea de nord a aglomerari respective. aproximati la mijlocul ei, fa limita dintre carourile 3 si 5, a fost descoperta o platforma din pietre de forma rectangu- lari cu dimensiunile de 1,5x0,7 m, Pietrele, plate si colfuroase, cu dimensiunile de {60x35x5 em si mai mici, ziceau in doua niveluri. Uncle pietre din nivelul inferior rau arse. Deasupra platformei s-au gisit citeva fragmente de pietre de rigniti, Un fragment mare, cu gaurd, de a piesa mobild a uneirisnif, cea in pamant putin mai 4a nord de patul din pictre si mai jos de nivetul tui (Fig. 28, 12). Sub platforma din pietre s-au gisitfragmente de cirbuni de lem, bucafi miei de lut as, precum site fragmente ceramice din pasta fina si unul din pasta zgrunfuroasa, in stratul de chirpci al aglomeriri de lut, descrise mai sus, sau descoperit uma- toarele materiale arheologice ~ fragmente eeramice Iucrate la roata din pasta find ~ 18, ~ fragmente ceramice lucrate la roata din pasta zgrunfuroasé — 32; ~ fragmente ceramice lucrate eu mana ~ 1; ~oase de animale ~ 7: = pietre — 11 Ladistanga de 2 m spre vest de aglomerarea de lut de dimensiuni mari in carourile 11 $i 13, la adncimea de 0,5 m de la nivelul actual al solului, a fost semnatata inca o-aglomerare de lut ars, eu lungimea de 1,5 m 5 ltimea de 0,25-1,1 m, Bucitile de lut 2aczau in pimant formdnd un strat de chiepici cu grosimea de 0.2 m. Majoritatea fragmentelor de Tut aveau culoare rosie, unele - culoare brund. Pe cifiva valatuci de lut s-au observat amprente de la earcasa de lemn a locuinjei, ume de nuicle, de par, cu diametrele de 2,5-30 em. Din stratul de chimpici al aglomeraiii s-au recuperat mai ‘multe fragmente ceramice de la un vas de facturd romana si cérbune de lemn. particularitate a acestor aglomeriri de lut ars 0 constituia faptul cd ele aveau Burmarginileclarevidetiate, Aste, Ia aglomerarea de dimensiuni mic se distngealatu- ra vestcd, iar fa aglomerarea de dimensiuoi mad se relia marginile de nord, de sud si de est Daxdmaturile respective se ineadrau int-un dreptunghi cu dimensiunile de ‘x4 m, orientat cu fatura lunga pe directia vest-est (Fig, 38), acestea fiind dimensiunile si forma locuinei 7, reeonstituiteipotetie de E. Rikman, Inpariea de nord-st de sud de aglomerarile de lt as, tn carourite 7 27, a fost surprinse dou gropi de dimensiuni mic (ar. 3 $18) Groapa 3, de forma oval, cu dimensiunile de 0.20.3 m, cu pereitugorinctinayi 5 findul rept, a fost semmalata la adncimea de 0.85 m de la nivelul actual al solu siaveaadineimeade 0.2 m de la nivelul sesiziri. In pimantal de umplatur al gropit umestecat cu cirbune de lem, s-au depistat busi de lut ars ev amprente de nuile gi de seanduri Groapa 8, de forms ovala, eu dimensiunile de 0:3x0.4 m cu peteitinlinay st funda nereglat, a fost descopert la adincimea de 1,4 m de la suprafaa actual a soluui gi avea addncimea de 0,15 m de fa nivel identifica, Umplutura prep con- sta din plmant negra amestecat eu buc&ji mick de Iut as In carourile 15, 165122, lanord-vest de daxdmaturile locuingi 7, la adincina de 0.3 im de la suprafafa actual a solu, a fost depstata o aglomerare din piete. Mai jos, la aadncimea de 0.45 m urma o platforma din pietre de Forma neregulata eu dimensiv de 1,6x0,9 m, orienta pe directa vest-est,Platforma era constiuté din picte pate cu manginilecolhuoase de difrte marimi (15x10x5 cm; 25x20 em; Gx4N2 em) izolate una de alta prin pmant negru, Catevapiete de ealear zceau gi sub accast plat forma fr nicio ordne, unele din ee find ase. In marginea de vest a platform, su petre sav aisitedteva buetjele de edtbune de lem, plmntul aici find ars. E. Rkman a presupus cf accastplatfomma din piete ar reprezena restunleunei ev (7) pate ce duesa spre locunja 7. In parca de nord a amenajai din pietre deserise mai sus, in cuprinsul carourilor 12,16 $422, la aincimea de 1 m dela suprafata actual a slut fost descoperitéo groap,notathgroapa 2. Groapa, deform oval, eu (0.S5x0.58 m. cu pereit vertical st fndul drep,avea adancimea de 0,2 m de la nivelal nficini. Umplutura consta din pimint amestecat eu mult nisip. Aceast grap suprapusa partial de pavajul din pict, in vieutea cari fapt E, Rikman a considerate ‘a apne de fuza veche de existent a agri. Groapa 1 fost atribuit, de asemenea, fazsi veci a age, deourece £8 sub diximturlelocuinei. De forma oval, cu dimensiunile de 1.5x1,25 m,c4 peri cobliei si fund drept, a fost descoperita in carourile 738, la adincimea de 1,0 m de ta suprafaa actual asolulu, si avea adincimea de 0.2 m deta nivelulidewificiri GGroapa era umplut cu pimnt negru amestecat cu mic fragments de lt ars, edrbune si lemn pateezit. in partea de sud a parcelei XVIII au fost descoperite patru gropi de dimensiuni sari (a. 45, 6, 7), considerate de E, Rikman gropi de provizi Groapa 4 (car. 4, 5, 7, 9, de forma oval in plan orizontal, eu dimensiunite de 1,2x1,6 em, cu pereti vertical i fund dept, a fost depstaa la adincimea de 12. de la nivelal actual al solu si avea adineimea de 0,2 m de la nivel ideificani in pimantul de umplaturi sau est eine! fragmente ceramice, tei oase de avimals dow buci de lu ars ensiunile de 52 |, ae Groapa 5 (car. 4,5, 6, 8), de forma ovala, cu dimensiunile de |,4x1.9 m, eu peretii usor inclinaji si fundul drept, a fost semnalata la adncimea de 1.2 m de la suprafaia ‘efualé a solului si avea adneimea de 0,2.m de la nivelul identificani. fn pamantul de ‘umphutura al gropii s-au gasit 13 fragmente ceramice si sase oase de animale ‘Groapa 6 (car. 38, 46), de forma cilindrica, eu diametrul de 1.45 m. a fost surprinsa ta adéineimea de | m de la suprafaja actual a solului si avea adincimea de 0.2 m de la nivelul identificaril, Umplutura gropii consta din pamant negru pigmentat cu particule de nisip, in care s-au jasit fragments ceramice gt bulwdiasi de lut ars Groapa 7 (car. 42, 50, 38 si 59), de forma ovalé, cu diametrul de 1.4x1.3 m, a fost depistata la adkincimea de 1 m de la suprafaa solului actual gi avea adincimea de 0.85 ‘mde la nivelul identifica. in pamantul de umplutura de culoare neagra s-au gasit 34 de fragmente ceramice Iucrate la roata (21 din past find si 13 din pasta zerunturcasd). 19 bueati de Int ars, 29 oase de animale, 6 pictre si 3 bucaele de cdrbune de lemn. Din pamantul din straturle III s-au recoltat urmitoarele materiale arheologice: = fragmente ceramice huerate la roata din past fina ~ 328; = fragmente ceramice lucrate la roati din pasta zgrunquroasa ~ 422, — fragmente ceramice lucrate cu mana ~ 8: = fragmente de amfore— 4: ase de animale ~ 416; = pictre — 179. Pe langit materialul ceramic fragmentar, s-au mai descoperit si patru vase sparte jn bucati, dar care au putut fintregite, Toate patru ecipientele a fost Iuerate la roat n pasta fn’, din care: dous ale de forma sferoidala (Fig, 34, 14, 15), strachina cu ‘marginea evazata (Fig, 42, 20) si un castronas bitroneonie (Fig. 34, 10). in pmdntul din straturile [Ill in afsra de pietrele de rgnitd mentionate mai sus, ‘s-au gasit gi alte obicete de inventar, dint care: un topor de fer (Fig. 39, 10), o patra de ascutit din gresie (Fig, 39, 11). 0 penseti (?) de fier (Fig. 39,3), un fragment de la tun recipient de sticla (Fig. 33, 3), 0 phicuja de bronz, un impungator de fier (Fig. 39, T)sicdteva fragmente de obiecte de fer, al cAror rost ne scapa, In straturile IV-Vil din parcela XVIII s-a descoperit un material arheologic mult ‘mai bogat decat in celelalte parcele. Nu excludem insa posibilitatea ea o parte din aceste vestigit sa fi pitruns la aceasta adincime din orizontul superior al stratului de cultura ~ fragmente ceramice lucrate la roath din pasta fin ~ 202; ~ fragmente ceramice Iuerate la roata din pasta 2erunjuroasa ~ 289: ~ oase de animale ~ 281: = pictre — 107. Ca obiecte de inventar notam: treifragmente de pictre de rignita, trei pietre de ascutit din gresie (Fig. 39, 4, 8), fusaiola din lut de forma bitronconica (Fig, 39, 5), un fragment de fund de amford (Fig, 34,9), un castron tronconic de import, acoperit cu firnis de culoare rosie (Fig. 34, 16), dow’ fragmente de pahare de sticld, decorate cu ove (Fig. 33, 6, 8) $i citeva fragmente de obiecte din fier a ciror destinafie mu ne este cunosct in depozitele Muzeului de Arheotogie am mai gasit cdteva piese avand marcajul pparcelei XVII Aceste obieete de inventar, isi, n-au fost menfionate nicdieri de E. 53‘ikman, apartenenia lor la aceasta parcel find nesigurs, Notim: o catarama de bronz cu veriga ovals, avand capetele subfiate si apropiate si spin cu "sa" la mijloc (Fig, 39, 1), 0 verigh ovalé de fcr de lao cataram&, avnd capetele sudate (Fig. 39,2) 510 Imig de aati polit ars (ig, 3,7) in depozitele muzcului in afaré de materalele arheologice menfionate. am mai past ~ fragments ceramice lucrate Ia roati din pasta find ~21 (Fig. 34,10, 11, 13: 131,13) = fragmente ceramice Iucrate la roata din pasta zerunfuroasi~ 6; ~ fragmente de amfore ~2 (Fig. 34, 6, 12; 131, 8) Parcela XIX. Cuptorul pentru redus minereul de fier. Parcela XIX a fost executati in partea de sud-sta sectorului A al agezai la nord- lest de parcela XII si la nord de goseaua Chisindu-Vadul lui Vod8, pe un teren in panta rat, avid la suprafata solului bucati de lu ars si fragmente ceramice (Fig, 2). Initial. s-a deschis o parcela de 16 m*, compus din 4 carousi, Ulterior, in scopul ddezveliniiintegrale a complesului arheologic semnalat in earoul 4, in partea de sud a parcelei sau mat adaugat dou carouri. Drept urmare, parccla XIX a atins o suprafat de 24 m*, avand orientarea cu axul lung pe direcjia nord-sud (Fig. 48) Pamantul din parcela s-a scos cu cazmaua in straturi succesive pana la adareimea de 1,1 mde la nivelul actual de calcare al solului, Pani la adancimea de 0,4 m, stratul de cultura a fost deranjat de lucrarile agricole. In carourile 4 56, la adincimea de 0,8 m de la suprafaja actual a solului, s-a des Ccoperit o groapa de forma circulara, avand jumétatea vestica distrusa de un mermént de inhumayie. Groapa avea adncimea de 0,15 m de la nivetul descoperti si diametrul de 0,8 m lanivelul fundului, Peretii ci, conservagi partial, erau inclinai usor spre fund. Aidt ps ‘fi, cat si fundul erau ungi cu un strat de lut cu grosimea de pina Ia 6-8 em. Li ars superficial, confinea straturiintermediare de lut de culoare neagri, Umplutura cconsta din pamant negru amestecat cu cennsi si cdrbune de lemn, Jumatatea de vest a acestui complex a fost stripunsa de groapa unui monnint de humatic, limitele caruia n-au putut fi precizate, Scheletul se gdsea la adncimca de 5m de Ia suprafafa actuala a solului; orientat nord-sud, intins pe spate, cu cap tors spre dreapta, avand lungimea de 1,6 m; lipsit de inventar fn stratul de cultura al parcelei XIX s-a recoltat urmatonal material fragmente ceramice Iucrate la roata din pasta fini ~ 97; ~ fragmente ceramice lucrate la roata din past zerunjuroasa ~ 9 ~ fragmente ceramice lucrate cu mana ~ 14; ~ oase de animale 35; ~ pietre — 24, {in apropicre de complexul arheologic deseris mai sus, in stratul de cultura sav gisit

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5822)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1093)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (852)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (610)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1717)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1105)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (898)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (349)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1025)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1867)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1948)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (403)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4771)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (809)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4208)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1903)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2522)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3973)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (880)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• Marcel Sturdza - Saucesti - Heraldica

  

  Document182 pages

  Marcel Sturdza - Saucesti - Heraldica

  Gabriel Staicut

  71% (7)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (105)
• Zoltan Szekely - Materiale Ale Culturii Santana de Mures Din Sud-Estul Transilvaniei

  

  Document111 pages

  Zoltan Szekely - Materiale Ale Culturii Santana de Mures Din Sud-Estul Transilvaniei

  Gabriel Staicut

  No ratings yet
• Almanah 2019

  

  Document292 pages

  Almanah 2019

  Gabriel Staicut

  No ratings yet
• George Iarin - Tinuturile Mentei

  

  Document45 pages

  George Iarin - Tinuturile Mentei

  Gabriel Staicut

  100% (1)
• Alexandru Vona Versuri

  

  Document47 pages

  Alexandru Vona Versuri

  Gabriel Staicut

  100% (1)
• George Iarin - Biblioteca Pierduta

  

  Document45 pages

  George Iarin - Biblioteca Pierduta

  Gabriel Staicut

  No ratings yet
• Teodor Paca Poezii

  

  Document35 pages

  Teodor Paca Poezii

  Gabriel Staicut

  No ratings yet
• The Decline and Fall of The Roman Empire 0313326924

  

  Document222 pages

  The Decline and Fall of The Roman Empire 0313326924

  Gabriel Staicut

  100% (8)
• New Europe College Yearbook 1997-1998

  

  Document542 pages

  New Europe College Yearbook 1997-1998

  Gabriel Staicut

  No ratings yet