ASR oo CP 012/41 - 2007 ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA COD DE PRACTICA PENTRU PRODUCEREA BETONULUIPreambul Prezentul cod de practicd pentru producerea betonului a fost elaborat in baza prevederilor art. 4 din Ordine MDLPL nr. 577 (29.04.2008 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei Partea |, nr.374/16.V.2008 si are avize ‘r.2/2008 al Comitetului tehnic de coordonare general al Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice ¢ Locuintelor. Prezentul cod de practica a fost elaborat prin comasarea textelor urmatoarelor documente: - reglementarea tehnicé NE 012/1-2007 "Normativ pentru producerea betonului si executare: lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonulu'’; + standardul SR EN 206-1:2002 “Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, producti § conformitate’ cu amendamentele SR EN 206-1:2002/A1:2005, SR EN 206-1:2002/A2:2005 $i erat: SR EN 206-1:2002/C91:2008 - standardul SR 13510:2006 "Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate Document national de aplicare a SR EN 206-1:2002" cu erata SR 13510:2006/C91:2008, Anexele normative din prezentul cod de practica sunt: anexele A, B si C din standardul SR EN 206-1:2002 anexele F si L din standardul SR 13510:2006 si anexele | si O din normativul NE 012/1-2007 Anexele informative din prezentul cod de practicé sunt: anexele E, J, K din standardul SR EN 206-1:2002 s anexele H, M si N din standardul SR 13510:2006. Anexa D (informativa) Biblografie din standardul SR. EN 206-1:2002 a fost eliminata din cuprinsul codului dt praclicd pentru cd prevederile acesteia av fost preluate la capitolul 2 Reter ative al prezentului coc de practica rs ‘Anexa_G_(informativl) Gerinteprivind exacttatoa_echipamentuui_de_dozare_din_standardy SR EN 206-1:2002 a fost eliminata din cuprinsUl CoduIUT dé practica pentru ca nu mai este valabila confom prevederilor standardulu SR EN 206-1:2002/A1:2005 (aft9.6.2.2). F La capitolul de referinfe normative sunt indicate edie standardelor si reglementairilor tehnice romane vigoare la data elabordrii normativului NE 012/1-2007. Se recomanda ca utlizatorii sa se informeze periodi: asupra celor mai recente editi ale documentelor de referinta, Pentru aplicarea acestui cod de practic& se utilizeaza standardele roman, europene si_intemationale l: ‘are se face referinta (respectiv standardele romaine identice cu acestea) ——E———E———~=_—E—_—_ i oor’: Urmatoarele standardele europene si intemationale la care se face referire in textul codului de practicé nt au standard roman corespondent: ISO 2859-1, DIN 4030-2 si ASTM C 173, ‘Acest cod de practicd face trimitere la Directiva 90/384/CEE care a fost transpuséi In Hotarérea Guvernull 1r.1016/2004 privind masurile pentru organizarea si realizarea schimbului de informatii in domeni: standardelor gi reglementérilor tehnice, precum si al regulilor refertoare la serviclle societati informationale Intre Romania gi statele membre ale Uniunii Europene, precum si Comisia European.CUPRINS Introducer... Domeniu de aplicare . Referinte normative. ~ Definit, simboluri si prescurtari 1 Termeni si definiti... 2. Simbolur si prescurtari Clasificare 4.1. Clase de expunere in functie de acfiunile datorate mediului inconjurator 4.1.4 Semnificatia claselor de expunere. - 4.2 Beton proaspat cs 4.2.1 Clase de consistenta 4.2.2 Clase tn functie de dimensiunea maxima a aaregat r 4.3. Beton inti... . 4.3.4 Clase de rezistenta la compresiune .. 4.3.2 Clasele de mas volumica pentru beton usor 5 Cerinte pentru beton si metode de verificare ... 5.1 Cerinte de bazé pentru materiale componente 5.1.1 Generalitati onan 5.1.2 Ciment 5.1.3 Agregate 5.1.4 Apa de amestec 5.1.5 Aditivi 5.1.6 Adaosurie (inclusivfilerele minerale §1 pigment) 52 Cerne de baz8 pentru compacta betonula 5.2.1 Generalitati . 5.2.2 Alegerea cimentului 5.2.3 Uilizarea agregatelor ... 5.2.4 Utiizarea apelor reciclate.... 5.2.5 Utiizarea adaosurilor 5.26 Utlizarea aditivilor 5.2.7 Continut de clorur 5.2.8 Temperatura betonulul . 5.3 Cerinte referitoare la clasele de expunere 5.3.1 Generalitati .... oo 5.3.2 Valor limita pentru compozitia betonulut. 5.3.3 Metode de conceptie bazate pe performante 5.3.4 Cerinte pentru betonul tumat Sub api... 5.4 Cerinte pentru betonul proaspat 5.4.1 Consistenta ...... 5.4.2 Continut de ciment si raport apalciment 5.4.3 Continut de aer 5.4.4 Dimensiunea maxima a agregatelor ..... 5.5 _Cerinte pentru betonul intarit 5.5.1 Rezistenta 5.5.2 Masa volumica : 5.5. Rezsera a pensirarea ope 5.5.4 Reacta la foc 5.5.5 Rezistenta la uzuré 6 Specificatia betonulut 6.1 Generalitati... 82 Speciiatiabetonulu protect! (cu propitt Speciate) 6.2.1 Generalitat 6.2.2 Date de baza 6.2.3 Cerinte suplimentare ...... 8:3 | Specifcaja betoanelor de compere prescid. 6.3.1 Generalitat 6.3.2 Cerinte de baz 6.3.3 Cerinfe suplimentare 64 Specificatia betoanelor de compazitie prescrisa printr-un standard 2Livrarea betonului proaspait 1 Informa de la uilizatorul betonului pentru producator 2 Informatii de la producatorul de beton pentru utilizator 3 Bonde livrare pentru betonul gata de utilizare ‘4 Informati la livrare pentru betonul de santier. 5 Consistenta la livrare Controlul conformitati si criteri de conformitate 41 Generalitat 2. Control de conformitate al betonului cu proprietati specificate 8.2.1 Control de conformitate al rezistentei la compresiune 8.2.2 Control de conformitate al rezistenjei la tractiune prin despicare 8.2.3 Control de conformitate pentru alte proprietati decat rezistenta 8.3 Controlul conformitatii betonului de compozitie prescrisa, inclusiv a betoanelor de compozitie prescrisa printr-un standard s 8.4 Actiuni intreprinse in caz de neconformitate a produsului 9 Controlul productiei ite i 9.2 Sisteme de control al productiei 9.3 Date inregistrate si alte documente 9.4 Incercari 9.5 Compozitia betonului $i incercarile intiale . 9.6 Personal, echipament si instalati 9.7 Dozarea materialelor componente 9.8 Amestecarea betonului 9.9 Proceduti de control al productiei 410. Evaluare a conformitati 10.1 Generalitati... 10.2 Evaluare, supraveghere si certificare a controlului producti 11. Notarea betonului proiectat (cu proprietati specificate) Anexa A (normativa) Incerc&riinitiale .... ‘Anexa B (normativa) incercari de identificare pentru rezistenta la compresiune ‘Anexa C (normativa) Dispozi{ii pentru evaluarea, supravegherea si certificarea controlului productel ‘Anexa E (nformatva) Indica de aplicare @ conceptuu de performantechivalent a proprietor betonului ‘Anexa F (normativa) Recomandari pentru limitele compozitilor betonulul ‘Anexa H (informativa) Prevederi suplimentare referitoare la betoanele de inalta rezistenta. ‘Anexa | (normativa) Clasificarea medillor atmosferice agresive asupra elementelor din beton armat gi beton precomprimat supraterane ‘Anexa J (informativa) Metode de aledtuire a rejetelor bazate pe performantele pentru durabiltate ‘Anexa K (informativa) Famille de beton ....... ‘Anexa L (normativa) Compozitia granulometrica a agregatelor utiizate la prepararea betonului ‘Anexa M (informativa) Recomandairi generale pentru alegerea cimentului — ‘Anexa N (informativa) Tratarea betonululfunctie de evolutia rezistentei betonului Anexa O (normatva) Cetnte mirime prvi caiicarea si experient profesional a responsabiull pentru controlul productiei a oe Figura 1 - Relati intre standardele SR EN 206-1 si SR 13510, normativul NE 012/1 si standardele pentru proiectare si executie, standardele referitoare la componente gi standardele de Incercéri Figura L.1 - Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 8 mm Figura L.2 - Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 16 mm Figura L.3 - Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 22 mm Figura L.4 ~ Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 32 mm Figura L.5 ~ Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 63 mm .. ‘Schema K.3 - Schema pentru evaluarea unui membru sia conformitatii unei famili de beton ..........0. 43 44 45 a5 45 45 AB AB 47 8 85 86 a7Tabelul 1 - Clase de expunere Tabelul 1a - Combinatii de clase de expunere Tabelul 2 — Valorie limita pentru clasele de expunere corespunzatoare la atacul chimic al solurilor naturale si apelor subterane Tabelul 2a - Condi de utilizare a aditivilor Tabelul 3 ~ Clase de tasare Tabelul 3a - Valori minime ale volumului aerului antrenat functie de dimensiunea maxima a agregatelor Tabelul 4 ~ Clase Vebe Tabelul 5 ~ Clase de compactare Tabelul 6 ~ Clase de réspandire Tabelul 7 — Clasele de rezistenta la compresiune pentru betoane de masa volumicd normal’ §! betoane grele : z Tabelul 8 ~ Clase de rezistenta pentru betoane usoare Tabelul 9 ~ Clasificarea masei volumice a betonului usor Tabelul 10 - Continutul maxim de clor din beton o Tabelul 11 — Toleranfele refertor a valorle specifiate pentru consistent& Tabelul 12 - Evolutia rezistentei betonului la 20 °C a Tabelul 13 ~ Frecventa minima de egantionare pentru evaluarea conformitati .... Tabelul 14 ~ Criteri de conformitate pentru Incercatile de rezistenté la compresiune. Tabelul 15 — Criterii de confirmare pentru membrii unei famil ve Tabelul 16 ~ Criterile de conformitate pentru rezistenta la tractiune prin despicare Tabelul 17 — Criteri de conformitate pentru alte proprietati decat rezistenta Tabelul 18 — Criterii de conformitate pentru consistent o oe : Tabelul 19a si 19 ~ Numérul de acceptare pentru criterile de conformitate aplicabile altor caracter decat rezistenta ce . = Tabelul 20 — Datele inregistrate si alte documente daca este cazul Tabelul 21 —Tolerante pentru dozarea materialelor componente Tabelul 22 — Controlul materialelor componente Tabelul 23 - Controlul echipamentului Sree eee Tabelul 24 — Controlul procedurilor de productie si al proprietor betonului Tabelul B.1 - Criterii de identificare pentru rezistenta la compresiune Tabelul F.1.1 ~ Valorile limita recomandate pentru compozitia si proprietatile betonului pentru clasele expunere X0, XC, XD si XS - Senin Tabelul F.1.2 - Valorie limita recomandate pentru compozitia gi propritatile betonului pentru clasele de ‘expunere XF, XA gi XM. a Pace eer Tabelu F.2.1 - Domenii de utiizare pentru cimenturi conform standardelor SR EN 197-1, SR 3011, STAS 10092, SR 7055 si SR EN 206-1 Tabelul F.2.2- Domenii de utiizare pentru cimentul de tip II M conform standardelor cu SR EN 197-1 si SR EN 206-1 . - - ‘Tabelul F.2.3 - Exemple de utilizare a unor tipuri de cimenturi pentru diferite combinati de clase de Expunere oss... eee seen = foo Tabelul F.2.4 - Exemple privind utlizarea cimenturilor de tip CEM II-M (functie de componenta principalilo constituenti), fabricate in conformitate cu standardul SR EN 197-1 . a Tabelul F.3.1 - Confinutul maxim admis de pari fine in betonul preparat cu agregate avand dimensiunea granulelor cuprinsa de la 16 mm pana la 63 mm pentru betoane de clas C50/60 $i LC> 50/55, 4‘ Tabelul H.1 —Controlul materialelor componente. ae Te 3 Tabelul H.2 ~ Controlul echipamentelor - . 74 Tabelul H.3 ~ Controlul procedurilor de preparare beton si al caracteristiclor betonului de inalté rezistenta 78 Tabelul I.1 — Determinarea clasei de agresivitate a medillor atmosferice cu agenti agresivi in stare gazoasa functie de umiditatea relativa a aerului, de temperatura mediului gi de caracteristica gazelor 7 agresive . 76 Tabelul |.2 - Incadrarea gazelor agresive. . 7 Tabelul 3 - Determinarea clasei de agresivitate a medillor atmosferice cu agent agresivi in stare solid functie de umiditatea relativa a aerului si de caracteristica solidului, in interiorul constructilor 77 Tabelul |.4 - Determinarea clasei de agresivitate a medillor atmosferice cu agenti agresivi in stare solid d functie de umiditatea relativa a aerului si de caracteristica solidului, in aer liber 78 Tabelul 5 — Caracteristica solidulu coe co ee seeTE Tabelul M.1 — Caracteristici ale unor tipuri de cimenturi.. cee 88 Tabelul M.1.1 - Incicareatpulul de ciment functe de atingerea rezistnfe! a 2820 8 Tabelul M.2.1 - Recomandari de utiizare a cimenturilor pentru tumarea betonului pe timp friguros ae Tabelul M.2.2 - Recomandéi de utiizare a cimenturilor pentru turnarea betonului pe timp célduros 89 Tabelul N.1 - Durata minimé de tratare a betonului pentru toate clasele de expunere cu exceptia claselor X0 si XC1 90 2 peer Tarr ER TICEIntroducere Prezentul cod de practica reprezinta documentul tehnic unificat pentru producerea betonului in R Pentru structurile tunate in situ si structurie prefabricate pentru cladir si construct inginerest Prezentul cod de practica CP 012/1-2007 constituie un document tehnic utl pentru producerea betont In relatile contractuale si/sau in caz de litigiu prevaleaza prevederile documentelor invocate in art. Anexa la Ordinul MDLPL nr. 57 /29.04.2008, publicat in Monitorul Oficial al Roméniel, Pe 1r.374/16.V.2008, Contextul de functionare a codului de practic’ in raport cu standardele si reglementdirile tehnice Producerea betonului (materiale componente, proiectare, execulle, metode de incercan etc) este pre in figura 1.EN, Structuti de beton Standarde pentru produsele prefabricate de beton —— Incercairi pe beton in structur SR EN 206-1 Baton sR 13510 SREN 1592 SREW 12670-1 (Eurocod 2) ne a Executia structurilor Projects stuuror de beton aSREN 206-1 de beton Nomatv pet producerea Sec SREVTESO ; SREN 197 Incercari pe beton proaspat simentul SREN 12390 c eae) inert pe ton nr REVO Evauaearezistenebetonuiu cimen Sete Gn struch hidratare limitata gi cu roaster sla SRENTEEGE SR7055 |__Giment Portland all ‘STAS 70082 CCiment pentru drumuri: piste de aeroporturi SREN 450 Cenusa zburatoare pent beton’ SREN 13263 Sllice ultrafina pentru beton SREN 034-2 Aditivi pentru beton SREN 12620 Agregate pentru beton [SREN 13055-7 Agregate usoare ‘SREN 1008 Apa de preparare pentru beton SREN 12876 Pigment Figura 1 - Relatil intre standardele SR EN 206-1 si SR 13510, normativul NE 012/1- 2007 si standardele pentru proiectare si execute, standardele referitoare la componente si standardele de incercari1 Domeniu de aplicare Acest cod de practica se aplica pentru producerea betonului destinat structurilor tumate in situ i structurilor prefabricate pentru cladiri si constructii inginerest Betonul poate fi beton fabricat (preparat) pe santier, beton gata de utilizare sau beton fabricat intr-o uzina de productie a elementelor prefabricate. Alte referinte europene referitoare la produsele specifice, de exemplu produsele prefabricate, unde procedeele intra in domeniul de aplicare a prezentului cod de practica, pot necesita sau autoriza derogari in raport cu prezentul document. Prezentul cod de practica specific cerinfele pentru: - materialele componente ale betonului; - proprietatile betonului proaspat si intarit gi verificarile lor; = limitarile impuse compozitiei betonului; - specificatille betonului; + livrarea betonului proaspat; + procedure de control ale productei; ~ criterille de conformitate gi evaluarea conformitati Prezentul cod de practica se aplicé betoanelor compactate de 0 asemenea maniera inca cantitatea de aer oclus, alta decat aerul antrenat, este neglijabila. Prezentul cod de practic se aplic’ betonului de masa volumica normala, betonului greu si betonului usor. Prezentul cod de practic’ se aplica si betoanelor autocompactante si betoanelor cu agregate din beton reciclat, cu conditia ca aptitudinea de utiizare a acestor agregate s& fie verificata si controlata avand in vedere criterile aplicate agregatelor naturale. Cerinte complementare sau diferite pot sai fie date in alte reglementari tehnice/standarde europene specifice, de exemplu’ ~ beton destinat drumurilor gi altor suprafete de circulajie; - beton utlizand alte materiale (de exemplu: fibre) sau materiale componente neacoperite de 5.1; ~ beton cu dimensiunea maxima a agregatului mai mica sau egala cu 4 mm (mortar): ~ tehnologii speciale (de exemplu: beton torcretat); ~ beton pentru stocarea deseurilor chide si gazoase; ~ beton pentru rezervoare de stocare de substantele poluante ~ beton pentru structuri masive (de exemplu: baraje); ~ beton preamestecat uscat. NOTA - Pe timpul in care aceste standarde europene nu sunt disponibile, pot s& fie aplicate prevederile valabile pe locul de utiizare. Sunt in elaborare standarde europene pentru « beton destinat drumurior si alte suprafete de circulate; + beton torcretat, Acest cod de practic nu se aplicé pentru: ~beton aerat; ~ beton spumat; ~ beton cu structurd deschisa (beton cavernos-poros); = beton ugor cu masa volumica mai mic& de 800 kg/m; ~ beton refractar. ‘Acest cod de practic nu contine cerinte referitoare la sandtate si securitate, pentru protectia operatorilor in timpul productiei si livrérii betonului2 Referinfe normative Documentele prezentate in continuare sunt indispensable pentru aplicarea acestui cod de practica, Pentru referintele datate gi nedatate se aplica numai editia citata in acest articol SR EN 196-2:2006 SR EN 196-3:2006 SR EN 196-6: 1994 SR EN 197-1: 2002 SR EN 206-1: 2002 SR EN 206-1: 2002/ ‘A1:2005 SR EN 206-1: 2002/ A2:2005 SR EN 206-1: 2002/ C91:2008 ‘SR EN 450-1:2006 SR EN 933-1:2002 SR EN 934-2:2003 SR EN 1008: 2003 SR EN 1097-1: 1998 ‘SR EN 1097-2: 2002 ‘SR EN 1097-3: 2002 SR EN 1097-6: 2002 SR EN 1262:2004 SR EN 1992: 2006 SR EN 12350-1: 2003, ‘SR EN 12350-2: 2003 SR EN 12350-3: 2003 SR EN 12350-4: 2002 SR EN 12350-5 :2002 SR EN 12350-6: 2002 SR EN 12350-7: 2003, SR EN 12390-1:2002 ‘SR EN 12390-2:2002 SR EN 12390-3: 2002 ‘SR EN 12390-4:2002 SR EN 12390-5:2002 SR EN 12390-6: 2002 SR EN 12390-7: 2002 SR EN 12390-8:2002 SR EN 12504-1:2002 SR EN 12504-2:2002 SR EN 12504-3:2006 Metode de incercérr ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimica a cimenturilor Metode de incercéri ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului de priza si a stabiltatit Metode de incercéir ale cimenturilor. Partea 6: Determinarea finefi Ciment - Partea 1: Compozitie, specificatil $i crteni de conformitate ale cimenturilor uzuale Beton Partea 1: Specificatie, performanté, productie $i conformitate Beton Partea 1: Specificatie, performanta, productie $i conformitate, Amendament Beton Partea 1: Specificatie, performanta, productie $i conformitate. Amendament Beton Partea 1: Specificatie, performanta, productie $i conformitate. Eraté Cenusa zburétoare pentru beton. Partea 1: Definit, condifi $i criteri de conformitate Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea granulozitatil. Analiza granulometricé prin cernere ‘Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2: Aditivi pentru beton. Definiti, condi, conformitate, marcare si etichetare ‘Apa de preparare pentru beton ~ Speciticati pentru prelevare, incercare si evaluare @ aptitudini de utiizare @ apel, inclusiv a apelor recuperate din proceso ale industria! de beton, ca apa de preparare pentru beton TIncercéni pentru determinarea caracteristicilor mecanice i fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistentei la uzura (micro-Deval) Incercéri pentru determinarea caracteristicilor mecanice $i fizice ale agregatolor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezistenfei la sfaramare Incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice $i fizice ale agregatelor. Partea 3: Metode pentru determinare masei volumice in vrac $i @ porozitafil intergranulare Incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice $i fizice ale agregatelor. Partea 6: Determinarea masei reale $i @ coeficientulul de absorbtie a apel ‘Agenti activi de suprafafé. Determinarea valorii pH-ului solufilor sau dispersilor agentiior activi de suprafata Eurocod 2: Proiectarea structurlor de beton. Standard pe parti Incercare pe beton proaspat. Partea 1: Esantionare Incercare pe beton proaspat. Partea 2: Incercare de tasare Incercare pe beton proaspat. Partea 3: Incercare Vebe Incercare pe beton proaspat. Partea 4: Grad de compactare Incercare pe beton proaspat. Partea 5: Incercare cu masa de raspancire Incercare pe beton proaspét. Partea 6: Densitate Incercare pe beton proaspét. Partea 7: Continut de aer. Metode prin presiune Incercare pe beton intarit. Partea 1: Forma, dimensiuni si alte conditi’ pentru epruvete si tipare Incercare pe beton intarit. Partea 2: Pregatirea si conservarea epruvetelor pentru incercari de rezistenta Incercare pe beton intart. Partea 3: Rezistenta la compresiune a epruvetelor ‘incercare pe beton intarit, Partea 4: Rezistenta la compresiune. Caracteristicile masinilor de incercare ncercare pe beton jntarit. Partea 5: Rezistenta la intindere prin incovolere 2 epruvetelor incercare pe beton intarit. Partea 6: Rezistenta la intindere prin despicare 2 epruvetelor Incercare pe beton intart. Partea 7: Densitatea betonului intarit Incercare pe beton intarit. Partea 8: Ad&ncimea de patrundere a apel sub presiune Incercéri pe beton in structuri Partea 1: Carote. Prelevare, examinare si incercari la ‘compresiune Jncercéri pe beton in structur. Partea 2: Incerc&ri nedistructive. Determinarea indicelui de recul Incercari pe beton in structun. Partea 3: Determinarea forfei de smulgereSR EN 12504-4:2004 SR EN 12620:2003 SR EN 12878 :2005 SR EN 13055-1:2003 SR EN 13242: 2003 SR EN 13242: 2003/ AC:2004 SR EN 13263-1:2005 SR EN 13263-2:2005 SR EN 13577:1999 SR ENV 13670-1:2002 SR EN 19791: 2007 SR EN 45501:2000 SR EN ISO 9001:2001 SR ISO 2859-0: 1999 SR ISO 2859-2: 1998 SR ISO 2859-3: 1998 SR ISO 3310-1: 2000 SR ISO 3310-2: 2000 SR ISO 3310-3: 1998 SR ISO 3951: 1998 SR ISO 4221:2000 SR ISO 4316:1996 ‘SR ISO 7150-1:2001 SR ISO 7150-2: 2001 SR ISO 7980: 2002 SR 3011: 1996 SR 13510:2006 SR 13510:2006) C91:2008 SR 7056:1996 SR CR 1901:2002 SR CR 13901:2002 SR CR 13902:2002 STAS 10092-78 STAS 10329-75, STAS 10812-76 STAS 10814-76 STAS 10946-77 STAS 10943-89 ASTM C173 incerciri pe beton intérit. Partea 4: Determinarea vitezei de propagare @ ultrasunetelor Agregate pentru beton Pigment pentru colorarea materialelor de constructie pe bazé de ciment si/sau var. Spectticatii $i metode de Incercare Agregate usoare, Partea 1: Agregate usoare pentru betoane, mortare $i paste de ciment Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilzare In ingineria Givilé $i in constructii de drumuri Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utiizare in ingineria civld $i Tn construct de drumuri - Erata Silice ultrafind pentru beton - Partea 1: Definiti, conditi si criterii de conformitate Silice ultrafind pentru beton - Partea 2: Evaluarea conformitai Atac chimic asupra betonulu. Determinarea continutului de dioxid de carbon agresiv din apa Executia structurilor de beton. Partea 1: Conditii comune Evaluarea in-situ a rezistentei la compresiune betonului din structuri si din elemente prefabricate Aspecte metrologice ale aparatelor de_cAntént cu funcfionare neautomata Sisteme de management af calit&ti. Cerinte Proceduri de esantionare pentru inspectia prin atribute. Partea 0: Introducere in sistemul de egantionare prin atribute al ISO 2859 Proceduri de esantionare pentru inspectia prin atribute. Partea 2: Planuri de ‘esantionare indexate dupa calitatea limita (LQ) pentru inspectarea loturilor izolate Proceduri de egantionare pentru inspectia prin atribute. Partea 3: Proceduri de egantionare skip Site pentru cemere. Conditi tehnice si verificari, Partea 1: Site pentru cernere de fesaturi metalice Site pentru cemere. Condit tehnice si verificari, Partea 2: Site pentru cemere de table metatice perforate Site pentru cemere. Conditii tehnice si verificéri, Partea 3: Site pentru cemere de folii electroperforate Proceduri si tabele de esantionare pentru inspectia prin mésurare pentru procent de neconformitati Calitatea aerului. Determinarea concentratiei masice de dioxid de sulf in aerul ‘nconjurétor. Metoda spectrofotometrica cu thorin Agenti activi de suprafata. Determinarea pH-ului solutilor apoase. Metoda potentiometric Calitatea pei Determinarea continutului de amoniu. Partea 1: Metoda ‘spectrometricé manual Calitatea apei Determinarea confinutului de amoniu. Partea 2: Metoda spectrometric’ automaté Calitatea apei. Determinarea continutului de calciu si magneziu. Metoda prin spectrometrie de absorbtie atomica Cimenturi cu céldura de hidratare limitata $i cu rezistenfa la agresivitatea apelor cu ccontinut de sulfa Beton Partea 1: Specificatie, performant’, productie si conformitate. Document national de aplicare a SR EN 206-1 Beton Partea 1: Specificatie, performanté, productie si conformitate. Document national de aplicare a SR EN 206-1. Erata Ciment Portland alb ‘Speciticatii regionale si recomandéri pentru evitarea deteriorarilor provocate de reactle alcali-silice in beton Utiizarea conceptului de famili de beton pentru producerea $i controlul conformitafi betonului Metode de incercare pentru determinarea raportului apa/ciment in betonul proaspat Ciment pentru drumuri $i piste de aerporturi Puritatea aerului, Determinarea bioxidului de azot Puritatea aerului, Determinarea amoniaculul Purtatea aerului. Determinarea hidrogenului sulturat Puritatea aerulul. Determinarea clorului Puritatea aerului. Determinarea continutului de acid clorhidric Metode de incercare pentru determinarea continutului de aer al betonulul proaspat, prin metoda volumetrica 10DIN 4030-2 Evaluarea lichidelor, solurilor $i gazelor nocive pentru beton ~ Partea 2: Prelevarea ‘sianaliza esantioanelor de apa si soluri ISO 2859-1:1999 Régles d'échantilionnage pour les contréles par attributs - Partie 1: Plans d’échantillonnage pour le controles lot par lot, indexés d'aprés le niveau de qualité acceptable (NQA) Directiva 90/384/EEC Directive du conseil du 20 juin 1990 pour I'harmonisation des régles des états membres concemant les équipements de pesée non automatiques C 170-1987 Instructiuni tehnice pentru protectia elementelor din beton armat si beton precomprimat supraterane in medii agresive naturale $i industriale NE 012/1-2007 Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarior din beton, beton armat si beton precomprimat — Partea 1: Producerea betonului 3 Definitii, simboluri si prescurtari 3.4 Termeni si definitii Pentru cerintele prezentului cod de practica, se aplica termenil si definitle urmatoare: 344 beton material format prin amestecarea cimentului, nisipului, pietrigului si apei cu sau fara aditvi si adaosuri si ale crui proprietati se dezvolta prin hidratarea cimentului 34.2 beton proaspat bbeton complet amestecat si aflat inc8, intr-un stadiu care fi permite compactarea prin metoda aleas& 34.3 beton intarit beton in stare solida si care a obtinut o rezistenta semnificativa 34.4 beton de santier beton produs la locul constructiei de utilizatorul de beton pentru propria sa utlizare 345 beton gata de utilizare beton livrat in stare proaspaté utllizatorului, de cétre o persoana fizicé sau persoand juridica, alta decat utiizatorul, In sensul acestui cod de practica betonul gata de utilizare este de asemenea beton produs de utlizator In afara santierulu; - beton produs pe gantier, dar nu de utlizator. 316 produs prefabricat de beton produs din beton a carui turnare i al cui tratament sunt efectuate Intr-un loc difert de cel tn care este utilizat 34.7 beton cu masa volumica normala beton a cérui masa volumie& dupa uscare In etuva este mai mare de 2000 kg/m*, dar infeioara sau egala cu 2600 kgim* 34.8 beton usor beton a cérui masa yolumica dupa uscare in etuva este mai mare sau egalé cu 800 kgim’, dar mai micd sau egal’ cu 2000 kg/m’, el este produs integral sau partial cu agregate usoare. 3.4.9 beton greu beton a cérui masa volumica dupa uscarea in etuva este mai mare de 2600 kg/m° 1“3.1.10 beton de inalta rezistenta beton ce apartine unei clase de rezistenta la compresiune superioard la C50/60, in cazul betonului de mas& volumica normalai sau al betonului greu si superioard la LC5O/5S in cazul betonului usor. 3.4.14 beton cu proprietati specificate beton pentru care proprietatle cerute si caracteristicle suplimentare sunt specificate producditorului care este responsabil de furnizarea unui beton care satisface proprietatile cerute gi caracteristicile suplimentare. 3.4.12 beton cu compozitie specificata beton pentru care compozitia betonului si materialele componente de utilizat sunt specificate producatorulul care este responsabil de furnizarea unui beton respectand compozitia specificata. 3.4.13 beton de compozitie specificata printr-un standard beton de compozitia specificata, avand compozitia definita intr-un standard aplicabil la locul unde betonul este utilizat 34.14 familie de betoane grup de compozitii de beton pentru care exista o relatie fiabila intre proprietatile principale, Aceasta relatie ‘este demonstrata prin incercari; demonstratia este consemnata in scrs si pastrata. 3.4.15 metru cub de beton cantitate de beton proaspat care ocupa un volum de un metru cub, dupa compactare conform SREN 123506 3.1.16 autobetoniera unitate de amestecare a betonului montata de obicei pe un sasiu autopropulsat, capabilé s& amestece si s& livreze un beton omogen 3.4.17 malaxor/cuva agitatoare echipament montat de obicei pe un gasiu autopropulsat si capabil s& conserve un beton proaspat omogen in timpul transportului 3.1.18 bend (buncar de transport) echipament utiizat pentru transportul betonului fara agitare, in sensul definit in 3.1.17, de exemplu, camion cu bena basculanta sau buncar de transport 3.4.19 amestec cantitate de beton proaspat produs intr-un singur ciclu de amestecare discontinud, sau cantitate descércata jn timp de 1 minut, de un malaxor cu functionare continua 3.1.20 sara cantitatea de beton transportata intr-un vehicul si continand unul sau mai multe amestecuri 34.21 livrare actiune de livrare de beton proaspat de ctre producator 3.4.22 aditiv produs adaugat in beton in timpul procesului de amestecare, In cantitati mici raportate la masa cimentului, pentru modificarea proprietatilor betonului proaspat sau Intarit 123.4.23 adaos material mineral fin divizat utiizat in beton pentru imbunéttatirea unor proprietati sau pentru a-i confer! proprietati speciale. Acest cod de practica trateazé doua tipuri de adaosuri minerale: + adaosuri considerate practic inerte (tip); ~ adaosuri puzzolanice sau hidraulic latente (tip I!) 3.4.24 agregat material mineral granular apt de a fi utlizat in beton. Agregatele pot fi naturale, artficiale sau reciclate plecand de la materialele utiizate anterior in constructi 3.4.25 agregat curent agregat avand dupa uscare in etuva, o mas volumica > 2000 kgim? si < 3000 kg/m* determinaté conform SR EN 1097-6 3.1.26 agregat usor agregat de origine mineral avand dupa uscare in etuva, 0 mas volumica < 2000 kgim’, determinata conform SR EN 1097-6, sau o masa volumica in vrac < 1200 kg/m’, determinata conform SR EN 1097-3 3.4.27 agregat greu agregat avand dupa uscarea in etuva, o masa volumica > 3000 kg/m’, determinata conform SR EN 1097-6 3.4.28 ciment (liant hidraulic) material mineral fin macinat care, dupa ce a fost amestecat cu apa, formeaza o pasta care face priza gi se intareste prin efectul reactilor si proceselor de hidratare, si care dupa intarire, Isi pastreazé rezistenta si stabilitatea chiar si sub apa 3.1.29 continutul total in apa ‘apa adaugata, plus apa continuta in sila suprafata agregatelor, plus apa din aditivi $i adaosuri utlizate sub forma de suspensii si apa rezultata din adéugare de gheata sau din incalzire cu vapori 3.4.30 continutul de apa eficace diferenta intre cantitatea totala de apa continuta in betonul proaspat si cantitatea de apa ce poate fi absorbité de agregat 3.4.34 raport apa eficace/ciment raport de masa Intre cantitatea de apa eficace si cantitatea de ciment din betonul proaspat 3.4.32 rezistenta-caracteristica valoare-rezistenta sub care se pot situa 5% din populafia tuturor rezultatelor determinarilor de rezistenta posibile ale volumiului de beton considerat. 3.1.33 aer antrenat ule de aer microscopice incorporate intentionat in beton cand se face amestecarea de obicei prin utilizarea agentilor tensicactivi: bulele sunt practic sferice si diametrul lor este tn general cuprins intre 10 um $i 300 um 3.1.34 aer oclus 600 si< 3000_| > 3000 si < 6000 oH SRISO 4316 <6.5 5125.5 55591245 >45 51240 CO; agresiv, SR EN 13577 215 si< 40 > 40 si < 100 > 100 pana la mi saturatie NH.", mgil SR ISO 7150-1 sau > 15 51<30 > 30 sis 60 > 60 si< 100 SR ISO 7150-2 Mg2", mg/l SR ISO 7980 2 300 si < 1000 > 1000 gi s 3000 > 3000 pana la saturatie Sol S0,?, mgikg*, SR EN 196-2° 22000 si< 3000° | >3000° si < 12000 | >12000° si <24000 total Aciditate, ml/kg DIN 4030-2 > 200 Nu sunt intalnite in practic Baumann Gully ® Solurileargiloase a cdror permeabilitate este inferioard la 10° mis, pot a fie casate int-o clas8 inferioaré. ® Metoda de incercare prevede extractia SO." cu acid clorhidric; altemativ este posibil de a proceda la aceasta ‘extract cu apa, daca aceasta este admisa pe locul de utlizare a betonului © Limita trebuie s& rémana de la 3000 mg/kg pnd la 2000 mg/kg In caz de risc de acumulare de ioni de sulfat in beton datorta alternantei pericadelor uscate i perioadelor umede, sau prin ascensiunea capilara NOTA. Valorie limita pentru clasele de expunere corespunzatoare atacului chimic a paménturilor naturale gi apelor subterane indicate in tabelul 2 se aplica gi apelor supraterane in contact cu suprefata betonului 4.2. Beton proaspat 4.2.1 Clase de consistent Tabelele 3, 4,5, si 6 sunt aplicabile In cazurile in care consistenta betonului este clasificata NOTA. Nu evista rela directe intre clasele de consistenté indicate in tabelele de la 3 pnd la 6. In anumite cazu pariiculare, consistena poate de asemenea s& fie specifcaté ca medie a valonior prevazute. Pentru betoanele de Consistenta pémant umed, aceasta Inseamné c& un beton cu un continut redus de apa, studiat pentru a fi compactat print-un procedeu special nu are consistenta clasificala. 19Tabelul 3 - Clase de tasare Clasa Tasarea in mm st de la 10 pana a 40 s2 de la 50 pana la 90 $3 de la 100 pana la 150 84 de la 160 pana la 210 $5” 2220 Tabelul 4 — Clase Vebe Clasa Vebe ins vo? 231 vt de la 30 pana la 21 v2 de la 20 pana la 11 v3 de la 10 pana la 6 va?) de la 5 pana la 3 Tabelul 5 ~ Clase de compactare —————— Clasa Grad de compactare co” 21,46 a de la 1,45 pand la 1,26 c2 de la 1,25 pana la 1,11 cs de la 1,10 panda 1,04 cat <1,04 * C4 se aplic& numai betonulul ugar. Tabelul 6 - Clase de raspandire Clasa Diametru raspandirii inmm FY 340 F2 de la 350 pana la 410 F3 de la 420 pana la 480 Fa de la 490 pana la 550 FS, de la 560 pana la 620 Fe” > 630 422 Clase in functie de dimensiunea maxima a agregatelor Cand betonul este clasificat dupa dimensiunea maxima a agregatelor, clasificarea trebuie sd se faca plecnd de la dimensiunea nominalé maxima a agregatului grosier prezent in beton (Dme.), conform SR EN 12620. NOTA - D este dimensiunea maxima @ sitelor prin care este determinaté granulozitatea agregatului conform SR EN 12620. 4.3 Beton intarit 4.3.1 Clase de rezistenta la compresiune Cand betonul este clasificat dupa rezistenta la compresiune se aplica tabelul 7, pentru betoanele de masa volumica normala gi betoanele grele, sau tabelul 8, pentru betoanele usoare. Valoarea fai este rezistenta caracteristica ceruta la 28 zile, masurata pe cilindri de 150 mm diametru si 300 mm inaltime, si valoarea fexue este rezistenta caracteristica ceruta la 28 zile, masurat pe cuburi de 150 mm latura, NOTA - In anumite cazuri particulare, este posibil de a utliza nivele de rezistenta intermediare in raport cu valorile Indicate in tabelele 7 si 8, daca acesta este permis prin normele de calcul corespunzaitoare. Ase vedea nota 5.4.1 20Tabelul 7 — Clasele de rezistenta la compresiune pentru betoane de masa volumica normala si betoane grele Clase de rezistenta Rezistenta caracteristica, minima pe cilindr Rezistenta caractenistica, minima pe cuburi la compresiune feet fos Nimm' Nimmi C8i10 8 40 12/15 12 15 16/20 16 20 20/25 20 25 625/30 25 30 30/37 30 37 35/45 35 45 40/50 40 50 645155 45 55, 50/60 50 60 55/67 55, 67 C6075 60 75 70/85 70 85 C8095 80 95 690/105 90 105 100/115 100. 115 Tabelul 8 ~ Clase de rezistenta pentru betoane usoare Clase de rezistenta Rezistenta caracteristica minima pe cilindri Rezistenta caracteristica minima pe cuburi” 43.2 Clasele de masa volumica pentru beton usor Cénd betonul este clasificat dupa masa volumica, se aplica tabelul 9. 21 la compresiune fet foxeu Nimm? Nim? cae 8 9 | Lot2t3. 12 13 Lct6/18. 16 18 uc20r22 20 22 | 025/28 25 28 | L.c30/33 30 33 Lc35/38 35 38 Loaoaa 40 44 45/50 45 50 Lc50/55, 50 55 L55/60 55 60 Lo60166 60 66 Lo7oir7 70 77 Loaoes 80 88 |" Aite valori pot f utlizate daca este stabilité gi documentata cu o precizie suficienta © relate cu vaorile de referint pe cilindtTabelul 9 - Clasificarea masei volumice a betonului ugor Clasele de masa volumica | _D7,0 Diz Dia Die D B20 interval de masa volumica >1000 1 | >1200s1 | >1400 si | >1600 si | >1800 51 in kgim® 200 1400 <1600, <1800 <2000 NOTA - Masa volumica a betonului usor poate fi caracterizat& prin valori speciicate. 5 Cerinte pentru beton gi metode de verificare 5.1 Cerinte de baza pentru materiale componente 5.1.1 Generalitati Materialele componente nu trebuie sé contina substante nocive in cantitati care pot avea un efect dunator ‘supra durabilitétii betonului sau provoaca coroziunea armaturilor, ele trebuie sa fie apte pentru utiizarea preconizata a betonulu. Cand se stabileste aptitudinea general de utiizare a unui material component, aceasta nu indic& 0 aptitudine in orice situate si pentru orice compozitie de beton in betonul conform cu SR EN 206-1 trebuie sé se utilizeze numai materiale componente cu aptitudinea de utiizare stabilita pentru cerintele specificate. NOTA ~ Pentru produsele speciale utilizate drept componente in betonul conform SR EN 206-1, care nu sunt acoperite de standarde europene, sau cénd un standard european existent nu trateazéi aceste produse speciale, sau c&nd un ‘anume component difera semnificativ de standardul european, aptitudinea de utilizare poate fi stabilta prin: + agrement tehnic european care se referé in special la utilizarea materialului component in beton in conformitate cu SREN 206-1; - prevederi in vigoare la locul unde betonul este utilizat (standarde / agremente nationale corespondente), refertoare la utiizarea materialului component tn beton in conformitate cu SR EN 206-1, 54.2 Ciment Aptitudinea generala de utilizare este stabilité pentru cimenturi conform SR EN 197-1 NOTA - Pentru alte cimenturi care nu sunt cuprinse in SR EN 197-1 aptitudinea generalé de utlizare trebuie s& se facd pe baza prevederilor altor standarde europene de cimenturi tn vigoare, a standardelor nationale SR 3011, SR 7055, STAS 10092, elaborate avand in vedere principii $i proceduri recunoscute care sunt in conformitate cu’standardul ‘SR EN 206-1. Pentru toate cimenturile pentru care nu exist experienta de utiizare In betoane in tara, folosirea acestora se va face numai pe baza unor rezultate ale cercetarlor experimentale prin care s& se demonstreze comportarea betoanelor la diferitetipuri de solicit fzico-mecanice si de mediu. 5.4.3 Agregate Aptitudinea generalai de utilizare este stabilté pentru: - agregate de masa volumica normala si agregate grele conform SR EN 12620; agregate usoare conform SR EN 13055-1 NOTA - Ullizarea agregatelor din betonul reciciat se face conform SR EN 13242" Agregate din materiale nelegate sau legate hidrauiic pentru utiizare in ingineria civil iin constructii de drumuc si pe baza agrementelor tehnice pentru ‘domenii de uilizare @ agregatelor care nu fac obectul standardului 5.1.4 Apade amestec Aptitudinea general de utiizare este stabilité pentru apa de amestec i apele de spalare recuperate de la productia betonului, conform SR EN 1008. 54.5 Aditivit Aptitudinea generala este stabilté pentru adivi conform SR EN 934-2 NOTA - Compatbilitatea aditvilor cu cimenturie utilizate trebule veriicata prin incercéri preliminare. 5.1.6 Adaosurile (inclusiv filerele minerale si pigmentil) Aptitudinea generala de utilizare ca adaos de tip | (a se vedea 3.1.23) este stabilita pentru: 22-filere conform SR EN 12620; - pigmentii conform SR EN 12876. Aptitudinea generala de utilizare ca adaosuri de tip II (a se vedea 3.1.28) este stabilita pentru: = cenusi volante conform SR EN 450; - silicea ultrafina conform SR EN 13263. 5.2 Cerinte de baz pentru compozitia betonului 5.21 — Generalitati Compozitia betonului si materialele componente cu proprietati specificate sau cu compozitia prescrisé trebuie s8 fie alese (a se vedea 6.1) astfel incat sd satisfacd\ cerintele specificate pentru betonul proaspat $1 intr, inclusiv consistenta, masa volumicd, rezistenta, durabilitatea protectia contra coroziunil a pieselor din otel inglobate, tinand seama de procedeele de produce si metoda prin care se intentioneaza s& se execute lucréfile de beton Cand acestea nu sunt precizate in specificatie, producatorul trebuie 4 selectioneze tipurle si clasele de materiale componente dintre cele a caror aptitudine de utilizare este stabilita pentru condifile de mediu spectfice. NOTA 1 - Daca nu existé prescriptil contrare, compozitia betonului trebuie stabilta astfel incét si se reducdi la minimum fenomenele de segregare gi se separare a ape! din betonul proaspat. NOTA 2 in general proprietatile cerute ale betonului pentru utlizarea Into structuré, nu sunt atinse decat respectand procedurile de execute ale betonul proaspat pe locul de utiizare. De asemenea, suplimentar fata de conditile provazute In acest cod de practica este necesar ca, nainte de a elabora specificatia betonuikitrebuieluate in consideratje cerintele Tefertoare la transport, Ia punerea in oper’, la compactare, la tratamentul inial si ulterior (a se vedea ‘SR ENV 13670-1 sau alte standarde pertinente). Aceste cerinte sunt adesea independente, Daca toate aceste cerinte sunt satisfacute, diferentele dintre calitatea betonului din stuctura si cea a epruvetolor standardizate de incercat, sunt luate in consideratie prin coeficientul partial de siguranta al materialulu (a se vedea SR EN 1982-1-1), Pentru betonul de compozitie specificata intr-un standard, specificarea compozitiel este limitaté la: ~ agregatele naturale de masa volumica normal& = adaosurile in pulbere cu conditia ca acestea s8 nu fie Iuate In consideratie la calculul dozajului in ciment si al raportului apa/ciment; = dozajul minim de ciment, in conformitate cu tabelele F.1.1 gi F.1.2 (anexa F), = tipul cimentului, in conformitate cu tabelele F.2.1, F.2.2, F.2.3 $i F.2.4 (anexa F); ~ aditivi, cu exceptia aditivilor antrenori de aer; = compezitile ce indeplinesc criterile pentru efectuarea incercérilor inifiale descrise la A.5 din anexa A. NOTA 3 - Prescriptile valabile pe locul de utlizare pot enumera tipurile si clasele de materiale componente @ caror aptitudine de utiizare este stabilité avand In vedere conditile locale de mediu inconjurator. 5.2.2 Alegerea cimentulul Cimentul trebuie ales dintre cele a c&ror aptitudine de utlizare este stabilta, luand in consideratie: tehnologia de executare a lucrari; - utiizarea finala a betonului; = conditile de tratare (de exemplu tratament termic); - dimensiunile structurii(dezvoltarea calduril de hidratare); - agresiunile mediului inconjurator la care este expusa structura (a se vedea 4.1); - reactivitatea potentialé a agregatelor fata de alcalile din materiale componente. NOTA - Anexa M (informativa) prezinta recomander generale pentru alegerea unui anumi tip de ciment. 5.2.3 Utilizarea agregatelor Zone de granulozitate recomandate pentru prepararea betonului sunt prezentate fn figurile L.1, L.2, L.3, L4, LS din anexa L pentru diferite dimensiuni nominale maxime ale agregatelor 0/8, 0/16, 0/22, 0/32 si O/63 mm. 5.23.1 Generalitati Tipu, dimensiunile $i categorie de agregate privind de exemplu, aplatizarea, rezistena la Inghet-dezghet, abraziunea, rezistenfa, continutul de fin, etc. trebuie sé fie selectionate tinand seama de: - tehnologia de executare a lucrati - utilizarea finala a betonului; ~ cerintele de mediu Inconjurator la care va fi supus betonul; - toate cerinfele pentru agregatele aparente sau agregatele pentru betonul decorativ 23Dimensiunea maxima nominal superioaré a agregatului (Dns), trebule selectionaté tinand seama de grosimea acoperiri cu beton a armaturilor si dimensiunea minima a sectiunii elementelor. 5.2.3.2 Balast Balastul conform SR EN 12620 nu trebuie utlizat decat in betoane avand clasa de rezistenta la compresiune < 012/15, 5.2.3.3 Agregate recuperate Agregatele recuperate din apa de spalare sau din betonul proaspat pot sa fie utlizate ca agregate pentru beton. Proportia de agregate recuperate nesortate, addugate trebuie s8 nu fie mai mare de 5% din cantitatea totala de agregate. Cand sunt folosite cantitati mai mari de 5%, acestea trebuie sai fie de acelasi tip cu agregatele primare utlizate in beton si trebuie sortate, separand pietrisul si nisipul, pentru a satisface cerinfele din SR EN 12620. 5.2.3.4 Rezistenfa la reactia alcalii-silice Cand agregatele contin varietati de silice susceptibile la atacul alcaliilor (NazO si KO prezente In clment sau avand alte surse) si cand betonul este expus la umiditate, trebuie intreprinse actiuni pentru a preveni o reactie daunatoare alcali-silice, utilizand proceduri cu eficacitate stabilita, NOTA - In functie de originea geologica a agregatelor este necesar sa se adopte precautiuni adecvate {inand seama de experienta obtinuta pe termen lung, in ce priveste utlizarea cimentului in combinajje cu agregatele in discutie. Raportul Tehnic CEN CR 1901” face o prezentare de ansamblu a acestor precauti valabile in diferite tari europene. 5.2.4 Utilizarea apelor reciclate Apele reciclate provenite din productia de beton trebuie utiizate in conformitate cu anexa A din SR EN 1008. 5.2.5 —_Utilizarea adaosurilor 5.2.5.1 Generalitati Cantitatile de adaosur tip | si tip II, pentru a putea fi utiizate in beton, trebuie s facd obiectul incercatilor iniale (a se vedea anexa A), NOTA 1 - Este necesar sé fie luata in consideratie influenta cantitatior ridicate de adaosuri asupra altor proprietali, decat rezistenta (de exemplu durabiltatea), Adaosurile de tipul Il, pot fi luate in consideratie in compozitia betonului, cu respectarea continutului de iment sia raportului apa/ciment, si trebuie utlizate dac& aptitudinea lor de utlizare a fost stabilta Aptitudinea de utilizare a conceptului referitor la coeficientul k este stabilita pentru cenusile volante si silicea ultrafind (a se vedea 5.2.5.2), Daca alte concepte, asa cum este conceptul de performanta echivalentd (a se vedea 5.2.5.3) sau alte modificari ale regulilor conceptului referitor la coeficientul k (valori mai mari pentru k aga cum este definit in 5.2.5.2.2 si 5.2.5.2.3) sau utilizarea altor adaosuri inclusiv de tipul |, sau de combinatii de adaosuri, trebuie sé fie utilizate, atunci trebuie sa fie stabilita aptitudinea lor de utlizare. NOTA 2 - Stabilrea aptitudinl de utlizare se poate face pe una din urmatoarele ci + pe baza unui agrement tehnic european care se referd la utlizarea adaosurilor in beton conform SR EN 206-1; = pe baza unui standard national corespondent sau de prescrip in vigoare la locul unde este utiizat betonul, care se refera in special la utlizarea adaosurilor In beton conform SR EN 206-1 Utilizarea cenusilor ca adaosuri In betoane trebuie sa se facd pe baza avizelor sanitare eliberate de organismele abilitate ale autoritatii de regiementare din domeniul sanatatii si numai pe baza rezultatelor unor cercetari experimentale prin care s& se demonstreze comportarea betonului expus in anumite medii specifice In cea ce priveste caracteristicile de rezistenta si durabilitate in conformitate cu cerinfele SR EN 206-1, in conditile formulate in anexa E. De asemenea, betonul care contine cenusa trebuie sa fie evaluat continuu datorita variatlor adaosurilor, pe centre de colectare (CET-uri) de adaosuri ‘TAdoptat ca SR CR 1901-2002.5.2.5.2 Conceptul referitor la coeficientul, k 5.2,5.2.1 Generalitati Conceptul referitor la coeficientul k permite luarea in consideratie a adaosurilor de tip II prin - Tnlocuirea termenului " raport apalciment " (defini in 3.1.3.1), cu" raport apai(ciment + k x adaos); ~ pentru cerinta referitoare la dozajul minim de ciment (a se vedea 5.3.2) Valoarea reala a lui k depinde de adaosul specific. Aplicarea conceptului referitor la coeficientul k la cenusi volante (zburatoare) conform SR EN 450 $i la silicea ultrafina conform SR EN 13623, utilizate impreuna cu un ciment de tip CEM | conform SR EN 197-1, este definita in paragratele urmateare. Conceptul referitor Ia coeficientul k poate sa fie aplicat la cenusile Volante si la silicea ultrafind utiizate cu alte tipuri de ciment, precum $i alte adaosuri, In masura in care aptitudinea de utlizare este stabilta 5.2.5.2.2 Conceptul referitor la coeficientul k pentru cenusi volante conform SR EN 450 Cantitatea maxima de cenuga volanta de luat in consideratie pentru conceptul referitor la coeficientul k, trebuie s& respecte cerinta: = cenuga volanta/ciment s 0,33 (in masa) Dac se utilizeazé o cantitate mai mare de cenus& volanté, exoedentul nu poate fi luat In consideratie, pentru calculul raportului apal(ciment + k x cenusé volanta), si nici pentru stabilirea dozajului minim de iment. Urmatoarele valori ale lui k sunt permise pentru un beton care contine ciment tip CEM | conform SREN 197-1 CEM 132.5 k =0,2 CEM | 42,5 $i clasele superioare 4 Continutul minim de ciment, necesar pentru clasa de expunere corespunzaitoare (a se vedea 5.3.2), poate sé fie diminuat cu o cantitate maxima de k x (continutul minim de ciment - 200) kg/m’. In plus, cantitatea de (ciment + cenusé volanta) nu poate sa fie mai mic& decat continutul minim in ciment, conform 5.3.2. NOTA- Aplicarea conceptului referitor la coeficientul k nu este recomandata in cazul betoanelor continand 0 combinatie de cenuga volanté gi de ciment CEM |, rezistent la sulfal, pentru clasele de expunere XA2 si XA3, unde substanta agresiva este sulfatul. 5.2.8.2.3 Conceptul referitor la coeficientul k pentru silicea ultrafina conform SR EN 13263 Cantitatea maxima de silice ultrafina, ce poate fi luata in consideratie, pentru calculul raportului apa/ciment si pentru continutul minim in ciment, trebuie s& respecte cerinta - silice ultrafina/ciment < 0,11 (In masa) Dacé se utilizeazd 0 cantitate mai mare de silice ultrafind, excesul nu trebuie luat in consideratie in conceptul referitor la coeficientul k Valorile urmétoare ale lui k sunt permise, pentru un beton preparat cu ciment de tip CEM I, conform SREN 197-1 - pentru un raport apailciment specificat < 0,45; k = 2,0 = pentru un raport apailciment specificat > 0,45; k= 2,0, cu exceptia claselor de expunere XC si XF, unde k = 1,0 Cantitatea de (ciment + k x praf de silice), nu trebuie sa fie inferioara cerintei privind dozajul minim de ciment, pentru clasa de expunere corespunzatoare (a se vedea 5.3.2). Confinutul minim de ciment nu trebuie diminuat cu mai mult de 30 kg/m*, in betoanele destinate a fi utlizate In clase de expunere pentru care dozajul minim de ciment este < 300 kg/m*. 5.2.5.3 Conceptul de performanta echivalenta a betonulul Conceptul de performanté echivalenta a betonului permite modificari ale cerintelor enuntate in acest cod de practica, in ce priveste continutul minim de ciment si raportul maxim apa/ciment in cazurile in care un adaos 25specific este utilizat cu un ciment specific avand clar definite si documentate, caracteristicile pentru fiecare sursé de fabricate. Conform cerintelor de la 5.2.5.1, trebuie demonstrat, c& betonul are performante echivalente cu cele ale betonului de referint&, in special in ce priveste comportamentul acestuia la agresiunile mediului inconjurator si durabilitatea sa , conform cerintelor pentru clase de expunere la care se refera (a se vedea 5.3.2). ‘Anexa E prezinta principille de evaluare a conceptului de performanta echivalenta a betonulul. Cand betonul este confectionat dupa aceste procedur, el trebuie supus unei evalua continue, tinand seama de variatile cimentului $i adaosului Valabilitatea conceptului de performant echivalenta a betonului este stabilta daca cerintele mentionate mai sus sunt respectate (a se vedea nota 2 la 5.2.5.1). 5.2.6 Utilizarea aditivilor Cantitatea totala de aditivi eventual utiizati nu trebuie si depageasca dozajul maxim recomandat, de producatorul de aditivi $i nu trebuie sa fie mai mare de 50 g aditiv (in stare de livrare) pe kg de ciment, in afard de cazul cand s-a stabilt influenta unui dozaj mai ridicat asupra performantelor si durabilittii betonului Aditiviutlizat! in cantitate inferioara la 2 g/kg ciment nu sunt admisi decat dispersafiintr-o parte din apa de amestec. Daca cantitatea totala de aditv lichid (In solutie), este superioard la 3 lim" de beton, confinutul sdu de apa ‘rebuie luat in considerate la calculul raportului apa/ciment. Cand sunt utilizati mai muti aditvi, compatibilitatea lor trebuie verificaté atunci cand se efectueaza ‘Incercarie initiale. NOTA - Betoanele de consistent > S4; V4; C3 sau > Fé trebuie fabricate cu aditivi putemnic reductori de apa sau cu superplastfiang. Betoanele trebuie sa fie preparate cu aditivi. Conditile de utilizare a aditivlor sunt prezentate tn tabelul 2a. Tabelul 2a — Conditii de utilizare a aditivilor N° | Tip beton, tehnologie si condi de tumnare Aditiv recomandat Observatii Betoane de rezistenié avand dasa ‘Dupa caz * | cuprinsa intre C 8/10 si C 30/37 inclusiv_| Plastifant Superplastifiant Betoane supuse la inghet ~ dezghet eae ‘Antrenor de aer Dupa caz 5 Reducator de apa / ~ intens reducdtor de 3 | Betoane cu permeabiitate redusa Nestiienh en = impermeabilizator Dupa caz 14. | Betoane expuse in conditi de agresivitate | Reducdtor de apa / = intens reducator de intensa $i foarte intensa plastiiant apa/superplastfiant = inhibitor de coroziune | Betoane executate monoli avand clasa | Superplastifiant/intens 20.35/45 reducator de apa 6 | Betoane fluide Superplastfiant Betoane masive Plastiiant) superplastifiant + 7 | Betoane turate prin tehnolagi speciale | ( ee inarzietor de priza Tntarziator de pri > 8 | Betoane tumate pe timp c&lduros superplastiiant (Plasttiant 9 | Betoane turnate pe timp friguros "hahaa To | Betoane cu rezistenje manila termene | Accelerator de Tntane L1°_| scurte clorur _t 265.2.7 Confinut de cloruri Pentru continutul maxim de cloruri al agregatelor se considera urmatoarele limite: = maximum 0,15 % pentru beton fara armatura sau alte piese metalice inglobate ~ maximum 0,04 % pentru beton armat gi cu piese metalice inglobate = maximum 0,02 % pentru beton precomprimat. Pentru cimentul CEM III continutul de clor trebuie s& fie de maximum 0,10 % pentru toate tipurile de betoane. CContinutul de cloruri a unui beton, exprimat ca procent de maséi al ionilor de cloruri fata de masa cimentuiui, trebuie s4 nu depaseascai pentru clasa selectionata valorile date in tabelul 10. Tabelul 10 - Continutul maxim de clor din beton. » | Conginutul maxim Utizarea betonului Chasa de corur | de Cr raportat la ‘ masa cimentulu? Beton care nu contine armatur de ojel, sau alte piese oI 1.0 1.0% metalice Inglobate (cu exceptia pieselor de ridicare rezistente la coroziune) Beton contindnd armaturi de ofel sau piese metalice Cl_0,20 0.20% inglobate " 1 0.40 0.40% Beton continand armaturi de precomprimare de ofel 1 0,10 0.10% Cl 0,20 0,20% * Pentru o utilzare specifica a betonului, clasa de utlizare este in functie de prevederile valabile pe locul de utiizare a betonului » Cand sunt utilizate adaosuri de tip I! si sunt luate fn calculul confinutului de cment, atunci confinutul de cloruri este exprimat ca procent din masa ionilor clor fata de masa de ciment plus masa totala a adaosuriior care sunt luate In consideratio Clorura de calciu gi aditivii pe baza de cloruri, nu trebuie utilizati_ in betonul ce confine o armatura de ofel, 0 armatura de precomprimare de otel, sau piese metalice inglobate. Pentru a determina continutul de cloruri din beton trebuie calculaté suma contributillor materialelor componente, cu ajutorul uneia dintre metodele urmatoare sau prin combinarea lor: calculul bazat pe continutul maxim in cloruri al componentilor dacé este stabilit prin standardul de component sau cel declarat de cdtre producator pentru fiecare dintre materialele componente: = calculul bazat pe confinutul de cloruri al materialelor componente, calculat lunar din suma medillor ultimelor 25 determinair a coninutului de cloruri, majorat de 1,64 ori abaterea standard pentru fiecare constituent. NOTA - Aceasta ultima metod’ se aplica tn special agregatelor extrase din mare, pentru cazurile tn care valoarea maxima nu este standardizata sau declarata 5.2.8 Temperatura betonului ‘Temperatura betonului proaspat nu trebuie sa fie mai mica de § °C in momentul livrari ‘in general temperatura betonului proaspat nu trebuie s& depageasca 30 °C in cazul In care nu au fost uate masuri speciale pentru a se asigura c& depasirea temperaturii peste 30 °C nu va avea consecinte negative supra calitafi betonuluiintarit (de exemplu Incercéii prealabile prin utlizarea unui aditiv intarzietor) ‘in cazul in care temperatura aerului este situatd intre + 5 °C si - 3 °C, temperatura betonului nu trebuie sa fie mai mica de + 5 °C. in cazul in care dozajul de ciment este mai mic de 240 kg/m* sau daca se foloseste iment cu caldura de hidratare redusa (de exemplu de clasa 32,5 N) temperatura betonulul trebuie sa fie mai mare de + 10°C la locul de punere opera.La temperaturi ale aerului mai mici de — 3 °C, temperatura betonului trebuie s8 fle mal mare de + 10 °C Trebuie luate masuri corespunzatoare de tumare pe timp friguros care constau in protejarea betonulu Impotriva inghetului. Este recomandat utlizarea cimenturilor cu degajare mare de caldura si /sau aditiv acceleratori de intarire si anti-inghet. Nu se recomanda punerea in oper a betonului la temperaturi ale aerului situate sub - 10 °C. In cazul in care este necesara o alta cerinté referitor la temperatura maxima sau minima pentru betonu roaspai, aceasta trebuie sa fie specificata dnd de asemenea si tolerantele. Toate cerintele de racire sat de incaizire artifciala a betonului trebuie stabilite de comun acord intre producétor gi utilizator. 5.3 Cerinte referitoare la clasele de expunere 5.3.1 Generalitati Cerinfele pentru ca betonul s& reziste la agresiunile mediului inconjurétor sunt date adesea in termeni de valori limita, pentru compozitia betonului si proprietale stabilite ale betonului (a se vedea 5.3.2); alternativ cexigentele pot rezulta din metode de conceptie de performanta (a se vedea 5.3.3). Cerintele trebuie sa tind ‘seama de durata de viata prevazuta pentru structura. 5.3.2 Valori limita pentru compozitia betonulul Jin absenja standardelor europene pentru Incercari directe de performanta a betonulul, din rafiuni de experiente diferite pe termen lung, metodele specificate ale rezistentei la agresiunile mediului inconjurator Sunt date in termeni de proprietati stabilite pentru beton gi de valor’ limita de compozitie. Cerintele pentru fiecare clasa de expunere trebuie specificate in termeni de: - tipuri si clase de materiale componente permise; + raport maxim apa/ciment; ~ continut minim de ciment; - clase minima de rezistenta la compresiune a betonului si in daca este cazul: = confinut minim de aer din beton, NOTA 2 - In prevederile valabile pe locul de ultilizare a betonulu, s-a stabil ca raportul apaciment maxim sa fie indicat prin crestere de 0,05 si continutul minim de ciment prin cregtere de 20 kg/m”. Cat priveste rezistenta la compresiune, ‘este recomandat sa fie indicata in clase, conform tabelului 7, pentru betonul greu gi conform tabelulul 8, pentru betonul Lugor. Tabelole F. 1.1, F.1.2, F.2.1, F.2.2, F.2.3, F.2.4 (anexa F) prezinta congitile compozitionale, proprietatile betonulul si utlizarea cimentunlor. Continutul maxim de parti fine din beton este prezentat in tabelele F.3.1 si F.3.2 din anexa F. NOTA 3 - Este necesar ca prevederile valabile pe locul de utilizare a betonului sa includa cerinfe pe baza unei durate de viata prezumate de minim 80 ani in conditile de intretinere stablte prin proiect. Pentru durata de viafd inferioara sau ‘Superioara, pot fi necesare valor’ limita specificate mai severe sau mai putin severe. In acest caz sau pentru compozifile specificate de beton, sau in condi speciale in materie de protectie contra coroziunii, eferitor la grosimea betonului ce ‘acopera armaturile (de exemplu cand grosimea este inferioara specificatilor ~ prevederilor - SR EN 1992-1-1 relativ la Protectia contra coroziunii), trebuie efectuate studi speciale de catre elaboratorul specificajel, pentru un gantier anume, ‘Sau mai general pentru prescrip nationale. Daca betonul este conform cu valorile limita specificate, betonul din structura trebuie sa fie prezumaat capabil de a satisface cerintele de durabilitate in raport cu utllizarea avuta in vedere in condiile de mediu ‘Inconjurator specifice, cu conditia ca: z betonul este corect pus in opera, compactat si supus la un tratament, de exemplu conform SR ENV 13670-1 sau alt standard adecvat; = betonul ce acoperd armatura sa aib& grosimea minima a cerintelor standardelor de proiectare adecvate, Pentru conditile de mediu inconjurator specifice de exemplu SR EN 1992-1; ~ clasa de mediu inconjurator este corect selectionata a ~ Intretinerea preventiva este re: 285.3.3 Metode de conceptie bazate pe performante Cerintele referitor la clasele de expunere pot fi stabilteutiizand metode de conceptie bazate pe performanta pentru durabilitate si ele pot fi stabilte in termeni de parametri de performanta, de exemplu a masura exfolierea intr-o incercare de inghe{-dezghet. Anexa J (informativa) prezinta indicafi refertor la utiizarea tnor metode altemative de conceptie functie de performantele pentru durabilitate. Utlizarea unel variante depinde de prevederie in vigoare la locul unde betonul este utilizat. 5.3.4 Cerinfe pentru betonul tumat sub apa Jn cazul betonului tumat sub apa pentru executia unor elemente portante, raportul AIC nu trebuie s& depaseasca 0,60. In cazul unor expuneri, suplimentare agresive, de exemplu de tip XA, dozajul minim de ciment trebuie s& fie de cel putin 350 kgim® la 0 dimensiune maxima a granulei de 32 mm. 5.4 Cerinte pentru betonul proaspat 5.4.1 Consistenta Consistenta betonului trebuie determinata prin incercari prin una din metodele urmatoare: - Incercarea de tasare, conform SR EN 12350-2; -Incercarea Vebe, conform SR EN 12350-3; - determinare grad de compactare, conform SR EN 12350-4; jincercarea ca masa de rspandire, conform SR EN 12360-5; ~ metode de inoercéri specifice care au facut obiectul unui acord ine elaboratorul de specticate si producator, pentru betonul destinat unor aplicafii speciale (de exemplu: beton avand consistenta pamantului umed) Metodele de incercare recomandabile pentru masurarea consistentei_sunt metoda réspandirii (conform SR EN 12350-5) pentru betoanele fluide si metoda tasarii (conform SR EN 12350-2) pentru betoanele vartoase, NOTA - Din ratiuni de lipsa de sensibiltate @ metodelor de incercar, de la anumite valor, se recomanda de a utliza ‘neercatile indicate mai sus numai pentru -Indltime a tasarii > 10mm gi < 210 mm; timp de incercare Vebe <30ssi>5s; - grad de compactare 21,04 gi < 1,46; - diametru de raspandire > 340 mm < 620 mm. ‘Acolo unde trebuie 4 se determine consistenta, se aplicé conditia specificata in momentul utiliza sau in cazul betonului gata preparat, momentul liv Daca betonul este livrat Tntr-o autobetoniera sau cuva agitatoare, este posibil de a masura consistenta pe © proba punctual prelevata la prima deversare, Proba punctualé trebuie prelevaté dupa o descércare de aproximativ 0,3 m’, conform SR EN 12350-1 Consistenta poate fi specificata, prin referinta la 0 clasé de consistent, conform 4.2.1, sau in cazurl particulare, print-o valoare specficatd. In acest caz, tolerantele sunt date in tabelul 11 29 a 2 EESTITabelul 11 ~ Tolerantele referitor la valorile specificate pentru consistenta Tasare Interval de valori specificate in mm <40 de la 50 pana la > 100 90 Tolerante in mm +10 +20 +30 Timp Vebe Interval de valori speciicate in s 21 de la 10 pana la 6 <5 Tolerante in s £3 #2 ‘Grad de compactare Interval de valori speciicate 21,26 de la 1,25 1,10 ‘pandila 1,11 Tolerante +£0.10 0,08 £0,05 Raspéndire (intindere) Interval de valori speciticate in mm toate valorile Tolerante in mm +30 5.4.2 Confinut de ciment i raport apa/ciment Pentru determinarea continutului de ciment, de apa, sau de adaosuri, cantitatea de ciment, cantitatea de adaosuri si cantitatea de apa adaugata trebuie inregistratd, prin inregistrarea pe imprimanta inregistratorului de amestecuri, sau cénd nu este utlizat Inregistratorul, plecdnd de la registrul de productie coroborat cu instructiunile de c&ntarire. Determinarea raportului apa/ciment din beton se face prin calcul pe baza continutului de ciment determinat si a continutului de apa (pentru aditivi lichizi, a se vedea 5.2.6). Absorbtia de apa a agregatelor de masa volumica normala $i agregatelor grele trebuie determinata conform SR EN 1097-6. Absorbtia de apa a agregatelor usoare in betonul proaspét trebuie sé fie valoarea obtinut dupa una ora, determinata conform metodei descrise in anexa C din SR EN 1097-6, utilizand valoarea de umiditate a agregatului in stare umeda in locul celei obtinute dupa uscarea in etuva.”” NOTA 1 - Pentru sortuile fine din agregatele usoare se pot folosi metode de incercare $i criteri ce respecta prevederile valabile pe locul de ullizare a betonului Cénd continutul minim de ciment este inlocuit prin continutul minim (ciment + adaosuri), sau cAnd in locul aportului apa/ciment se utiizeaza raportul apai/(ciment +k x adaosuri) sau raportul apa/(ciment + adaosuri) (@ se vedea 5.2.5), metoda trebuie modificata In consecinté. Nici 0 valoare individualé a raportului apd/ciment nu trebuie s8 depageasc& cu mai mult de 0,02 valoarea limita specificata, Cand este necesar determinarea continutului de ciment, a continutului in adaosuri sau a raportulu apalciment din betonul proaspat, metodele de Incercairi si toleranfele aplicate, trebuie s& faca objectul unui acord intre elaboratorul de speciicatie si producator. NOTA 2 ~ Ase vedea Raportul Tehnic CEN CR 13902"* Metoda de incercar pentru determinarea raportulul apaiciment din betonul proaspat * 5.4.3 Confinut de aer Continutul de aer al betonului trebuie determinat, prin mésurare conform SR EN 12350-7, pentru beton de ‘masa volumica normal si beton greu si conform cu ASTM C 173, pentru beton ugor. Continutul volumului de aer antrenat este prescris printr-o valoare minima. Limita superioaré pentru continutul de aer este valoarea minima specifica plus 4 % in valoare absolut. ""abeorbla de apo sgregalola 5 ‘Absorbiia de apa a agregatelor se determina atunci cdnd este necesaré stabilirea continutului de apa eficace, ® Adoptat ca SR CR 13902 30nap torso EARSTESSESEETEE TIE Valorile minime ale volumului de aer antrenat” sunt prezentate in tabelul 3a in functie de dimensiunea maxima a agregatelor. Tabelul 3a - Valori minime ale volumulul de aer antrenat functie de dimensiunea maxima a agregatelor Dimensiunea maxima a ‘Rer antrenat (% volurn) ‘Ker antrenat ( volum) agregatelor (mm) valori medi valor individuale 3 26.0 255 16 255 25.0 22 250 245 32 245 24.0 63 240 235 5.4.4 Dimensiunea maxima a agregatelor Dimensiunea nominalé maxima a agregatelor se determina pe beton proaspat, aceasta trebuie masurata conform SR EN 933-1 Dimensiunea maxima a agregatului cum este definita in SR EN 12620 nu trebuie s@ fie superioara celei specificate 5.5 erinfe pentru betonul intarit 5.5.1 Rezistenta 5.5.1.1 Generalitati Rezistenta se determina, pe baza incercarilor efectuate pe cuburi de 150 mm sau pe cilindri de 450 mm / 300 mm conform SR EN 12390-1, confectionate si conservate conform SR EN 12390-2, din probele prelevate conform SR EN 12350-1 Pentru evaluarea rezistentel pot fi utlizate, alte dimensiuni de epruvete i alte moduri de conservare, cu conditia ca relatle stabiite cu valorile de referinta s8 aiba o precizie suficienté si s8 fie documentate $i Inregistrate, In cazul determinari rezistentei betonului pe probe prelevate la locul de punere in opera din care se confectioneaz epruvete care sunt conservate in alte conditii de temperatura si umiditate decat cele descrise in SR EN 12390-2, rezultatele pot servi numai la determinarea controlului Intariri betonului gi nu la controlul calitati, in sensul atribuirii unei clase de beton, 5.5.1.2 Rezistenta la compresiune Rezistenta la compresiune trebuie determinatd, si este simbolizata fea, cand este determinaté pe epruvete cubice si este simbolizata fjfa-4 Continua 215 2 fat 1486 2h Tabelul 15 ~ Criterli de confirmare pentru membrii unei familii Numarul” nde rezultate de Criteria S incercari pentru rezistentd la ‘compresiune a unui singur Media an” rezultate (fon), beton Pentru un singur membru al familiei z 2h 1.0 3 Bhat 10 4 2 fax + 2.0 5 Bh #25 6 2 fe + 3,0 Inifial abaterea standard trebuie calculata pentru minimum 35 de rezultate consecutive de incercéiri obtinute Pe © perioadé mai mare de trei luni gi care este imediat precedent perioadei de productie pentru care {rebuie verificaté conformitatea. Aceasta valoare trebuie Iuatd Tn consideratie ca estimare a abaterii standard © a populatiel. Valabilitatea valorilor retinute trebuie verficaté pe durata productiel. Dou metode pentru faciltarea estimairi valori c sunt permise, alegerea metodei trebuie facuta in prealabil: Metoda 4 \Valoarea initial& a abaterii standard poate fi aplicata pe durata perioadei ulterioare pentru care conformitatea ‘rebuie verificaté dacd abaterea standard a ultimelor 15 rezultate (S,s) nu se abate semnificativ de la valoarea adoptata pentru abaterea standard. Aceasta este considerata ca valabila cu conditia ca 0.63.0 he * 0,5 2 fe 05 Continua 215 hy t 1.480 2 f= 05 Prevederile referitoare la abaterea standard din 8.2.1.3 trebuie aplicate in mod similar. 8.2.3 Control de conformitate pentru alte proprietafi decat rezistenta 8.2.3.1 Plan de egantionare si de incercari Probele de beton trebule selectionate aleatoriu si prelevate conform SR EN 12350-1 Esantionarea trebuie efectuata pe fiecare familie de beton produs in conditii presupuse a fi uniforme. Numarul minim de probe si metodele de incercare trebuie sa fie conform cu tabelele 17 si 18. 8.2.3.2 Criterii de conformitate pentru alte proprietati decat rezistenta Cand sunt specificate alte proprietat| ale betonului decat rezistenta, evaluarea conformitatii trebuie efectuaté pe durata productiei, perioada de evaluare nu trebuie sa depaseascé 12 luni. 9 Daca rezistenta la Incovoiere este specificata, se poate utiiza acelasi mod de lucru. aje conformitate pentru consistenta ‘Abaterea maxima admis * ‘a rezultatelor incercari ingividuale in raport cu Numarde | limttele ciasei specificate Meta de incercare Numaraiminim de probe sau | Numat de | 27 nraport cu flerantle valorii specificate Valoare | Valoare inferioara | superioara Examinare | __ Compararea fiecare amestec, pentru : - : vizualé | —aspectului cu un livrare in autovehicule aspect normal de beton de consistent’ specificata Tasare SREN 12350-2 | i)frecventa conform cu | asevedea} - 10mm | +20mm tabelul 13, pentru rezistenta | tabelul 19| - 20mm” | + 30 mm? la compresiune Timp Vebe | SREN 12350-3 asevedea| -2sec, | +4:sec, il) in cazul determina tabelul 190] -4sec” | +6sec” confinutului de aer Gradde | SREN 123504 asevedea| -0,03 | +0,05 compactare ) in caz de dubiu la tabelul 19b| 0,05" + 0,07" examinarea vizuala Raspandire | SR EN 12350-5 ‘asevedea| -20mm | +30mm tabelul 196 | -30mm? | + 40mm * Tn absenta limitei superioare sau infeicare in clasele de consistenta la care se referd, aceste abateri nu se aplica » Se aplica numai pentru incercarile de consistenté efectuate asupra descércari initiale din autobetoniera (a se vedea 54.1). 83 Controlul conformitatii betonului de compozitie prescrisa, inclusiv a betoanelor de compozitie prescrisa printr-un standard Fiecare amestec de beton de compozitie prescrisa trebuie sa faca obiectul unei evaluari a conformitai, in ceea ce priveste dozajul de ciment, dimensiunea nominala maxima a agregatelor si proportile acestora, daca sunt specificate si in caz contrar, raportul apa/ciment, precum si cantitatea de aditivi sau adaosuri Cantitatile de ciment, de agregate (fiecare de dimensiunile, sorturile specificate), de aditivi si adaosuri, care sunt consemnate in registrul de productie sau imprimate de inregistratorul de cantariri, trebuie s& orespunda cu tolerantele date In tabelul 21 si raportul apa/ciment trebuie s& corespunda la 0 abatere de + 0,04 a valorii specificate. in cazul betoanelor avand prescrise printr-un standard tolerantele echivalente pot fi date standardele corespondente, Cand conformitatea compozitiel betonului trebuie evaluata prin analiza betonului proaspat, metodele de Incercare i limitele pentru conformitate trebuie s& fac obiectul unui acord prealabil intre utilizator si producator jinnd seama de limitele mentionate mai sus gi exactitatea metodelor de incercéi. Cand este evaluat conformitatea consistentei, se aplicd paragrafele corespunzatoare de la 8.2.3 si tabelul 18. Conformitatea pentru: - tipul de ciment gi clasa de rezistenta; = tipul de agregate; = tipul de aditiv sau de adaos, daca este cazul; + provenienta componentilor din beton daca este specificata trebuie sa fie evaluata prin comparatie Intre Inregistratile din registrul de productie si documentele de livrare ‘a componentelor, cu cerintele specificate. 43Tabelul 19a si 19b - Numarul de acceptare pentru criteriile de conformitate aplicabile altor caracteristici decat rezistenta Tabelul 19a Tabelul 19b AQL = 4% AQL = 15% Numér de rezuitate de] Numar de Numar de rezultate Numar de Incercéri acceptare de incercari acceptare de la 1 pana la 12 0 de la 1 pana la 2 0 de la 13 pana la 19 1 de la 3 pana la 4 1 de la 20 pana la 31 2 de la 5 pana la7 2 de la 32 pana la 39 3 de la 8 pana la 12 3 de la 40 pana la 49 4 de la 13 pana la 19 5 de la 50 pana la 64 5 de la 20 pana la 31 7 de la 65 pana la 79 6 de la 32 pana la 49 40 de la 80 pana la 94 7 de la 50 pana la 79 14 de la 95 pandi la 100 8 de la 80 pana la 100 24 Pentru un numar de rezultate de incerc&ri > 100, numerele de acceptare ‘corespunzaitoare pot fi preluate din tabelul 2A al ISO 2859-1. 8.4 —_Actiuni intreprinse in caz de neconformitate a produsului Masurile urmatoare trebuie luate de producator in caz de neconformitate: + verificarea rezultatelor incercarilor neconforme $i dacd acestea sunt valabile, luarea de masuri pentru liminarea erorlor; = daca neconformitatea este confirmata de exemplu prin repetarea Incercatilor, Intreprinde actiuni de corectie, precum revizuirea de catre conducere a procedurilor de control al productel; - cnd se confirma neconformitatea cu specificatia care nu a fost evidentiaté in momentullivraril, avertizeazai elaboratorul si utilizatorul pentru a evita toate pagubele in consecintai; = consemneaza actiunile privitoare la punctele precedente, Daca neconformitatea betonului rezulté dintr-un adaos de aditiv pe gantier (a se vedea 7.5) producatorul nu este obligat sa ia masuri daca\ luli s-a cerut acest adaos. NOTA 1 - Daca producatoru! a avertizat o neconformitate a betonului sau dace rezultateleIncercarlor de conformitate nu sunt conforme cu cerinfele, rebuie efectuate incercéri suplmentare conform SR EN 1250é-1, pe carote prelevate din structuré sau combinalle de incercari pe carote si incercri nedistructive pe strucura sau elemente’ de exemplu conform SR EN 12504.2 sau SR EN 12504-3. Recomandari pentru evaluarea rezistentei in structurd sau elemente componente ale structuri sunt date in SR EN 13791 NOTA 2 - Se vor avea In vedere si prevederile reglementirior romanesti privind Incercarlle nedistructve si seminedistructve in conformitate cu standardele europene.9 Controlul productiei 9.1 Generalitat Toate betoanele trebuie supuse controlului de productie sub responsabilitatea producatorulul. Controlul productie! cuprinde toate masurile necesare pentru mentinerea caracteristcilor betonului in conformitate cu conditile specificate. Ele includ - selectarea materialelor, - proiectarea betonulul, - productia betonului; - inspeetile si incercarile; - utilizarea rezultatelor incercérilor pe materiale componente, pe betonul proaspat si intérit si asupra echipamentelor; = dacdi este cazul, inspectia echipamentului de transport a betonului proaspat; = controlul de conformitate pentru care prevederile sunt indicate la capitolul 8 Cerinfele pentru alte aspecte ale controlului productiei sunt date in urmatorul capitol. Aceste cerinfe trebuie sf fie considerate finand seama, de modul si volumul productiei, de lucrare, de echipamentele speciale, de procedurile si regulile in vigoare pe locul de productie si de utlizare a betonului. Cerinfe suplimentare pot s8 fie necesare in functie de situatia specialé pe locul de productie sau pentru cerintele specificate ale structurilor sau elementelor speciale de structura, NOTA - Capitolul 9 tine seama de principle standardului SR EN 1SO 9001. 9.2 Sisteme de control al productiei Responsabiltatea, autoritatea si relatile Intre persoanele insarcinate cu conducerea, execulia si verificarea fucrarfor ce afecteaza calitatea betonului trebuie definite si documentate int-un sistem de control al produetiei (manual de control al produce). In particular, aceasta inseamna ca intreg personalul are nevoie de o anumité libertale de organizare si de anumita putere de decizie pentru reducerea riscului de beton neconform si pentru a identifica gi consemna toate problemele de calitate. Sistemul de contol al producti! trebule rvizult cel putin oda la dol anide cate conducerea producstorlu pentru a se asigura de aptitudinea sa de ullizare si de eficacitatea sa. Dosarele acestor revizuin trebule pastrate cel putin trei ani, dacé nu exista obligatii legale care sa impund o perioada mai lunga. ————— Sisteriul de control al productiei, trebuie s& continé proceduri si instructiuni atent documentate. Aceste preveder' si instructiuni trebuie, daca este cazul sé fie stabilte in raport cu prescriptile de control prevazute In tabelele 22, 23 51 24. Frecventa incercailor si inspectilor prevazute de catre producator trebuie sa fie documentata, Rezultatele incercarilor si inspectilor trebuie sa fie Inregistrate. 9.3 Datele inregistrate gi alte documente Toate datele referitoare la controlul productiei trebuie s fie inregistrate, a se vedea tabelul 20. Datele referitoare la control in product trebuie conservate timp de minim trei ani, daca nu existé obliga care s8 impuna o perioada mai lunga. 45Tabelul 20 — Datele inregistrate si alte documente daca este cazul Obiect Datele inregistrate si alte documente Cerinte specificate Caiet de sarcini la contract sau rezumatul cerintelor Ciment, agregate, aditivi, adaosuri Numele furnizorilor si sursele ‘Incercari asupra apei de amestec (nu se cer pentru | Data gi locul prelevari apa potabila) Rezultatul incercérilor | Incercari asupra materialelor componente Data si rezuttatele incercarilor | Compozitia betonutui Desorierea betonului Inregistrarea maselor componentilor pentru un amestec sau pentru o garja (de exemplu dozajul de ciment) Raportul apa/ciment Confinutul de cloruri ‘Codul de membru al familiei Data si locul prelevari probel Destinatia in lucrare, daca este cunoscuta Consistenta (metoda utlizata si rezultatele) | Densitatea, cand este specificata ‘Temperatura betonului, cand este specificat& | Continutul de aer, cand este specificat Volumul de beton din amestecul sau din | sarja testata Numaiul si codul epruvetelor pentru incercéri Raportul apaciment, cand este specificat Incercari pe betonul proaspat Incercari pe betonul intérit Data incercairi Codul si varsta epruvetelor Rezultatul incercairlor de densitate si de rezistenta Observatii speciale (de exemplu profilul de rupere | neobisnuit al epruvetelor) | Evaluarea conformitai Conformitate/neconformitate cu speciticatile Suplimentar pentru betonul gata de utiizare Numele cumparétorului Identificarea santierului, de exemplu locul de | constructie Numéiul si data bonului de livrare, corespunzéitor Incereérilor Bonul de livrare ‘Suplimentar pentru elementele prefabricate Date suplimentare sau diferite, pot sé fie cerute de standardul specific de produs i 94 incercari i Incercétrle trebuie efectuate conform cu metodele de incercare date in prezentul cod de practica (metode de incercare de referinté). Alte metode de Incercare pot de asemenea s& fie utlizate In maisura in care @ putu 88 fie stabilité 0 corelatie sau o relate fiabila Intre rezultatele obtinute cu aceste metode de incercari gi cele de la metodele de referinta. Valabilitatea acestei relatifiabile sau a acestei corelati trebuie sé fie verificata intervale adecvate ‘Aceasta verificare trebuie s& fie efectuaté pentru fiecare loc de productie in care se lucreaza in conditi diferite exceptand situatile in care corelatia a fost stabilité prin standarde nationale sau prin prevederi I vigoare la locul unde este utilizat betonul. 9.5 Compozitia betonului si incercarile iniiale Cand se utilizeazé o compozitie de beton noua, trebuie efectuate incercari initiale, care s8 permité verificarea conformitéti betonului cu proprietatile specificate si a performantei prevazute cu o marja de seouritate suficienta (@ se vedea anexa A). Daca se dispune de 0 experienta indelungata cu un beton sau ¢ 46 orfamilie de betoane similare, nu este necesar s& se efectueze incercari initiale. in cazul unor schimbéi semnificative ale materialelor componente, proiectarea betonului si regulle de alcatuire a retetelor trebuie Fedefinite, In cazul betonului prescris sau avand compozitia prescrisa print-un standard, nu este necesar ca producatorul s& procedeze la incercatiinifiale. Compozitile noi ale betoanelor obtinute prin interpolarea compozitilor de beton cunoscute sau cénd extrapolarea rezistentei la compresiune nu depaseste 5 Nimm* sunt considerate ca satisfac cerinjele pentru ‘ncercatileinitiale. Compozitile de beton trebuie sa fie revizuite periodic, pentru a se asigura ca toate formulele de beton sunt Conforme cu prescriptile in vigoare, tinand seama de schimbarile In proprietale materialelor componente $i de rezultatele Incercarilor de conformitate pe compozitile de beton. 9.6 Personal, echipament si instalatii 9.6.1 Personal Cunostintele, instruirea $i experienta personalului implicat in productia si controlul product adaptat la tipul de beton, de exemplu beton de inalta rezistenta, beton usor. trebuie sa fie Inregistrarile corespunzatoare referitoare la instruirea si la experienta personalului implicat in producti si controlul producteltrebuie tinute Ia zi. NOTA 11h unele 8, exista prescrip speciale referitoare Ia rivelul de cunostnte la instruirea gi la experienta pentru fiecare sacina de efeciuat NOTA 2- Pentru flecare statie de betoane, producstorul de beton trebuie sé numeasca un responsabilcalficat pentru Cont productiel Cerintele privind calficarea si experienja profesionalé a responsabiului pentru controll producteh Sunt prezentate In anexa ©. Responsabill pentru controlul produce trebuie alba cunostinfe sufciente Tn domeniul Botonului gal reglomentarlorspectice si 88 poaté proba acest lucru, Personalul angaat in controlul produce trebuie 8 fie angrenat Intr-un program de formare continua in domenille fabricari, controluui s1 incercéirii betonului (instrurea enc SUSe aod cat mult a wer an Su of de cate or Se conelderd ca este nacesae)- 9.6.2 Echipament $1 instalatit . 9.6.2.1 Depozitarea materialelor Materialele componente trebuie s& fie depozitate si manipulate astfel incat caracteristicile lor sé nu se schimbe In mod semnificatv, din motive de climat de exemplu, prin amestecul lor, sau prin contaminare, astielincat sf fie menfinuta conformitatea acestora cu standardele respective Compartimentele de depozitare trebuie sé fie clar identifcate, de maniera a evita erorile asupra materialelor componente de ullizat ‘Trebuie luate in consideratie instructiunile speciale ale furnizorilor de materiale componente. Trebuie sa existe mijloacele necesare prelevarii de probe reprezentative din depozite, silozuri sau buncare. 9.6.2.2 Echipament de dozare Performantele echipamentului de dozare trebuie sé fie astfel incat in conditi practice de functionare s& poata fi mentinute tolerantele indicate in 9.7. Exactitatea echipamentului de céntarire trebuie s8 respecte conditile de exactitate in vigoare, la locul de produetie al betonului 9.6.2.3 Malaxoare Malaxoarele trebuie s& fie capabile si asigure un amestec omogen al materialelor componente si 0 Consistenté uniforma a betonului pentru un timp de amestecare si o capacitate de malaxor data Autobetonierele gi cuvele agitatoare trebule sa fie echipate astfel Incét s8 poata livra betonul perfect ‘omogen. In plus, autobetonierele trebuie s& fie dotate cu un echipament de masurare $i de distributie ccorespunzétor in cazul In care aditvil trebuie sé fie addugati, sub responsabilitatea producatorului 9.6.2.4 Echipament de incercare Toate faciltatle, echipamentele si instructiunile necesare unei utlizari corecte trebuie sé fie disponibile cnd se cer pentru inspectie si incercati ce trebuie efectu f@ echipamentului, materialelor componente $i betonului Echipamentul de incercare trebuie sé fie etalonat corect in momentul masurarii si producatorul trebuie sé utilizeze un program de etalonare, 47 ROSES eae ESSSEASTIAGESEEEE TTT9.7 Dozarea materialelor componente La locul de dozare al betonului, trebuie sa fie disponibila o procedura documentaté de dozare, care si de instructiuni detaliate despre tipul si cantitatea materialelor componente. Tolerantele de dozare ale materialelor componente nu trebuie si depaseasca limitele date in tabelul 2 pentru toate cantitaile de beton de 1 m* sau mai mari. Cand mai multe amesteouri sunt reamestecat intr-o autobetonier, tolerantele din tabelul 21 se aplica la garja. Tabelul 21 ~Tolerante pentru dozarea materialelor componente Materiale componente Tolerante ‘Ciment + 3% din cantitatea ceruta Apa Toate agregatele Adaosurutiizate in cantitate > 5% din masa cimentului ‘Aditvi 5 adaosuriutlizate in cantitate < 5% din masa 5% din cantitatea ceruta ccimentului NOTA. Toleranja este diferenfadintre valoarea specificata si valoarea masurati Cimentul, agregatele si adaosurile sub forma de pulbere trebuie dozate ca mas; sunt admise alte metod: daca pot fi respectate tolerantele la dozare cerute, si daca aceste metode sunt documentate, ‘Apa de amestec, agregatele ugoare, aditivii si adaosurile lichide pot fi dozate ca masa sau ca volum. 9.8 Amestecarea betonului ‘Amestecarea materialelor componente trebuie efectuata in malaxoare conform 9.6.2.3 si continuaté pana k obfinerea unui amestec de beton cu aspect uniform. Malaxoarele nu trebuie incarcate peste capacitatea lor nominal de amestecare. tn cazul in care se utiizeaza aditivi acestia trebule adéugati In timpul procesului principal de amestecare exceptand aditivii mari reducatori de apa sau aditivi reducatori de apa care pot sa fie adaugati, dup: amestecarea principala. In ultimul caz, betonul trebuie amestecat din nou pana la dispersarea completa < aditivului in amestec si pana ce el a actionat complet NOTA - Int-o autobetoniera, durata de reamestecare dupa adaugarea auitvilor trebuie sa se stabileasca fn funclie de tipul utlajului de amestecare, dar nu trebuie sa fle mai mic de 1 min/m? sau de 5 min pentru o cantitate mai mica de 5m Pentru betonul usor preparat cu agregate nesaturate cu apa, perioada Intre amestecarea initialé si sfarsitu amestecai finale (de exemplu amestecarea intr-o autobetoniera) trebuie prelungité pana ce absorbtia de apa de cétre agregat si evacuarea cvasicompleta a aerului inclus in agregatele usoare nu mai are nici c actiune cu impact negativ asupra proprietatilor betonului intart. Compazitia betonului proaspat nu trebuie sé fie modificaté dupa descarcarea din malaxor. 9.9 Proceduri de control al productiei Materialele componente, echipamentele, procedurile de productie a betonului trebuie sa fie controlate In ce priveste conformitatea cu spectficatile si cerintele din prezentul cod de practic’. Controlul trebuie s& permite detectarea schimbéirlor semnificative susceptibile de a influenfa caracteristcile betonului, in vederea ‘ntreprinderi unei actiuni corective adeovate. Tipul si frecventa inspectillor gi incercarilor asupra materialelor componente sunt cele date in tabelul 22. NOTA - Pentru stabilirea acestui tabel s-a presupus, c& producatorii de materiale componente efectueaza un control corect al producti adaptat pe locul unde sunt produse si c materialele constituente sunt livrate cu o declaratie sau un Cettiticat de conformitate cu specificalile corespunzatoare. In caz contrar, trebuie ca producatorul de beton sa verifice cconformitatea materialelor cu standardele corespondente. Controlul echipamentelor trebuie s& asigure c& sunt intr-o stare ce asigura buna functionare a dispozitivelor de stocare, a echipamentelor de dozare in masa si in volume, a aparatelor de amestecare gi de comand 48Tabelul 22 (continuare! Materialul ] Inspeciialincercarea ‘Scop Frecventa minima ‘component 7 Controlul. | Tnoercare conform | Masurare a Ta prima livrare provenind dintr-o noua suplimentar | SR EN 1097-3 pierderii densitati | surs’, c&nd informafile de la furizor al agrega- in vrac ‘nu sunt disponibile. telor ugoare In caz de dubiu dupa examenul vizual sau grele Cu periodicitate in functie de conditile locale sau de livrare” 3 | Aatiwe Tnspediia bonului de | Asigurare daca | La fiecare livrare livrare si a etichetei, | expeditia este aplicate pe ambalaj* | conforma cu co- Inainte de manda si mar- descarcare carea este originala 3 Tncercan de iden- | Pentru Th caz de dubio tificare conform comparatie cu SR EN 934-2, de __| informatile exemplu densitatea, | fumizate de infra-rosu, etc. producator 10 | Adaosun™ Tnspedjia bonulul de | Asigurarea dacd [La fiecare livrare pulverulente | livrare’ inainte de | expeditia este in gramadi | descarcare conforma cu comanda si sursa este corecta it Thoercare de pierdere | Pentru Ta fiecare livrare pentru betonul cu aer la calcinare a cenusii | identificarea antrenat, cand aceasta informatie nu volante schimbarilor este disponibié de la furnizor continutului de cérbune care poate afecta proprietaile betonului cu aer antrenat 72 | Adaosuriin | Tnspeqjia bonulurde | Asigurarea daca | Ta fiecare livrare suspensie® | livrare®inainte de __| expeditia este descarcare conforma cu comanda si sursa este corecta % Treercare pentru Asigurarea Ta fiecare livrare §1 periodic in timpul determinarea conformitati productiei de beton densitai 14 ‘| Apa Tncercare conform | Asigurare c& apa _| La prima ullizare a unei ape SR EN 1008 ru contine nepotabile de la 0 sursa noua constituenti nocivi ‘in caz de dubiu | Pentru efectuarea de incercr in caz de dubiu, etc. este recomandabil de a preleva proba pe saptamang, pentru fiecare tip de ciment, gi a 0 pastra ° Bonul de livrare sau figa tehnica a produsului trebuie s& contind de asemenea informatii asupra confnutului maxim de clorun gi este indicata analiza datelor privitor la reacta alcali-slice conform dispoziilor valable pe locul de utlizare. © Se recomanda prelevarea de probe la fiecare livrare si conservarea acestora Bonu de livrare trebuie s& contina sau s& fie insoft de o decleratie sau de un certificat de conformitate, confor cerinjelor din standardul sau specifcatia corespunzatoare. * Aceasta nu este necesaré cénd controlul productiei de agregate este certficat.Tabelul 23 - Controlul echipamentului Frecventa minim cantarire Echipament | inspectia/Incercarea Scop Depozite la sol, | Inspectie vizuala | Asigurare a © daté pe saptamana bunkere, etc. conformitatti cu cerintele Echipamentul | nspectia buner___| Asigurarea Ziinie de céntarire | functionari functionaril in conditii de cura tenie gi a func- tionaini corecte a echipamentului de cantarire| Inspectia exactitay | Asigurarea Ta instalare echipamentului de | exactitati Periodic" in functie de prevederile conform 9.6.2.2 nationale In caz de dubiu si tn caz de inregistrare auto- mata a inregistrarilor [cu valorile programate prin metode adecvate ‘conform sistemului de dozare utilizat Dozatoarele | Inspectie vizualéa | Asigurarea Pentru fiecare aditv la primul amestec al de aditivi (in- | functionarit functional in| zilei dlusiv cele conditi de cura montate pe tenie si a func- autobetoniere) flonarii corecte a dozatorului Thoercarea Evitarea eronlor | La instalare exactitti de dozare Periodic* dupa instalare Tn caz de dubiu Contorul de | Compararea Asigurarea Ta instalare apa cantitatireale cu | exactitati Periodic® dupa instalare valorile afigate pe | conform 9.6.2.2 | in caz de dubiu, contor Echipamentul | Compararea ‘Asigurarea Ta instalare de masurare | cantitatireale cu | exactitafi Periodic” dupa instalare continu a | valorile inregistrate In caz de dubiu continutului de | pe umidometru apa a nisi- pul Sistemul de | Inspectie viuala | Asigurarea c | Zilnic dozare echipamentul functioneazé corect [Compararea masel | Asigurarea c | La instalare reale masuratia —_| exactitatea Periodic® dupa instalare Jcomponentilor dozairi este ‘in caz de dubiu prezenta in amestec | conform Jcumasa prevazuts, | tabelului 21 51 ooTabelul 23 (continuar ‘Soop Frecventa minima Echipament | inspectia/incercarea 10 | Aparatura de | Etalonare sau Verificarea| Periodic™ incercari calibrare conform | conformitatii _| Pentru aparatele de incercare a normelor nationale rezistenfei, minim o data pe an sau europene corespunzatoare TT |Malaxoare | Examen vizual | Verifcarea Periodic (inclusiv gradului de autobetoniere) uzurd al materialului * Freoventa este in functie de tipul echipamentului stati! de sensibiltatea sa in functionare si de conditile de productie ale 62‘Tabelul 24 ~ Controlul procedurilor de productie gi al proprietatilor betonulul ince, | inspectialincercarea Scop Freoventa minim Proprietatile | Tnoero&ni Inifale (a | Pentru a Thainte de a ulliza o noua compoziie de betonuluicu | se vedea anexa A) | demonstra ca | beton proprietat Proprietatile spectficate specificate sunt obtinute prin formula propusa cu o mara adeovata Umiditatea | Sistem de masu-| Determinarea | Zinic pentru o veriicare dsconinus nisipului rare continua, masei Frecventa ceruta pentru incercari poate incercair de uscare | agregatelor si | sa fie in functie de conditile locale si sauechivalente | cantitati de apa_| atmosferice de adaugat Umiditatea ] Tnoerear de uscare | Determinarea | Th functie de conde locale Pietrisului | sauechivalente | cantitati de atmosferice agregate si apei ce trebuie addugata Continutul de | Verificarea caniitapi | Objinerea de] Fiecare amestec apa al de apa de amestec | date pentru betonuiui — | adaugata raportul proaspat apalciment Continutul de | Determinare inal | Asigurare cd nu | La efectuaréa Incercarlor Vale cloruri al | prin calcul este depasit | In cazul cresterii continutului de cloruri al betonului confi-nutul materialelor componente maxim de cloruri Consistenja_| Examen vizual Comparare cu | Fiecare amestec tun beton cu aspect normal Theercar de Evaluare a (Cand consistenta este specificata, ‘consistent obtineri valortor | conform tabelului 13, pentru rezistenta la conform: consistentei_ | compresiune SREN 12350-2 | specificatesi__| La incercarile privind continutul de aer sau detectarea In caz de dubiu dupa examenul vizual SREN 12350-3 | eventualelor sau variatii ale cont- SREN 12350-4 | nutului de apa sau SR EN 12350-5 Densitatea | Determinarea Peniru betonul | Ziinie betonului | densitati conform | usor sau greu, Proaspat | SREN12350-6 | pentru supervizarea amestecurilor 51 controtul densitati 53Tabelul 24 (continuare) Tip de] Inspectialincercarea ‘Scop Frecventa minima Incercare | Continutut de | Notarea cantiayi, | Verificarea confi. | Fiecare amestec ciment al | de ciment utlizat* | nutului de ciment betonului si objinerea de proaspat date privind ra- portul apa/ciment 70 | Confinutul de | Notarea cantitaji | Verificarea conji-_| Fiecare amestec adaosuri in| de adaosuri nutului de adao- betonul adaugate® suri si obtinerea proaspat de date pentru raportul apaiciment (ase vedea 5.4.2) TT | Confinutul de | Verificarea mase! | Verificarea Fiecare amestes aditivi in sau a volumului de | continutului de betonului | aditiv adaugat” aditiv proaspat 72 | Raporul | Prin calcul sau Evaluarea obj | Zinic daca este specificat apaiciment in | printr-o metod& de | nerii raportului betonul incercare apa/ciment proaspat | (a se vedea 5.4.2.) | specificat | 73 | Confinutul de |Tncercare conform | Evaluare a obji- | Pentru betoanele continand aer | aer al SREN 12350-7, | nerii continutului | antrenat: primele amestecuri sau sarje betonului | pentru betonul de | specificat de aer | din fiecare productie zilnica, pana la proaspat —_| densitate normal _| antrenat stabilizarea valorilor i daca este _| si betonul greu si | specificat. | ASTMC 173 pentru | betonul usor 74 | Temperatura | Masurarea Evaluarea obj- | Tn oaz de dubiu betonului —_| temperaturi nrerii temperaturi_ | Cand temperatura este specificata proaspat minime de 5°C | - periodic dupa caz sau a valori -fiecare amestec sau sarja cand specificate temperatura este aproape de limita | 75 | Densitatea | Tnoercare conform | Pentru evaluarea | Cand densitatea este specificata, la fel | betonului. | SREN 12390-7° | obtinerii densitatii_ | de frecvent ca pentru rezistenta la | intarit ugor specificate compresiune sau grou. 76 | Incercari de | Tncercare conform | Pentru evaluarea | Cand rezistenta la compresiune a rezistenta la | SREN 12390-7° | obtineriirezis-__| betonului este specificata, la fel de compresiune tentei specificate | frecvent ca si pentru controlul de pe epruvete conformitate a se vedea 8.1 $i 8.2.1 confectionate in tipare * Cand nu este utiizat echipamentul de inregistrare si cénd tolerantele de c&ntarire pentru amestecuri sau garje sunt depasite, canttatile cAntarite se Inregistreaza in registrul de producti. ® Pot de asemenea sé fie incercate In conditi de saturare, dacé este stabilté 0 relatie siguré cu densitatea. dupa uscare In etuvé 5410 Evaluare a conformitatii 10.1 Generalitati Producatorul este responsabil de evaluarea conformitati in conditile specificate ale betonulul. Pentru aceasta producatorul trebuie sa efectueze operatile urmatoare: 8) Incercair initiale, cand sunt cerute (a se vedea 9.5 si anexa A); ©) controlul productiei de producator (a se vedea articolul 9), inclusiv controlul de conformitate (a se vedea capitolul 8). Dac’ se recomanda a se recurge la organisme aprobate de inspectie si de certificare pentru inspectie atunc Controlul productiei si certicarea sa de conformitate depind de nivelul de cerinte de performanta, de modul de productie si de marja de securitate rezultata din compozitie. In general este recomandata inspecta si certiicarea controlului de producte de care organisme aprobate de inspect i de certcare. Aceasta nu este considerata ca necesara pentru betonul avand compoatia Dreserisa itr-un standard cu o foarte mare marjéi de securtate In compozitie (a se vedea capitolu 6), pentru lun domeniu de utilizare restrans si o clasa de rezistenta redusé (a se vedea 6.4). Pentru produsele prefabricate din beton, cerinfele si prevederile referitor la evaluarea conform sunt date mn spectficati tehnice adecvate (standarde de produs gi agremente tehnice), Inspectia pentru controlul productei si controlul conformitati betonuluitrebuie efectuate de cate organisme de inspect si certficare aprobate sau recunoscute, apte pentru a certifica conformitatea cu prezentul cod de practica: 10.2 Evaluare, supraveghere si certificare a controlului de productie Daca este cerut fie printr-un contract fie prin prevederi valabile pe locul de utlizare a betonului, ca controlul Gf Productie al producatorulu sa fie evaluat si supravegheat prntr-un organism de inspectie aprobat si apol ge certficarea de c&tre un organism de certiicare aprobat, atunci se aplica prevederile pentru eveluare, supraveghere si certficare prezentate in anexa C. Seer en cate In anexa C -Prevederi pentru evaluarea, supravegherea gi certficarea controlului produce! din SR EN 206-1" sunt normative pe teritoriul Romaniei. 11 Notarea betonului proiectat (cu proprietati specificate) Daca caracteristicle esentiale ale betonului proiectat trebuie furnizate intro forma prescurtata, trebuie utlizate urmatoarele: + referinté la standardul european SR EN 206-1; Siase 3° rezistonté la compresiune: casa de rezistent’ aga cum este defini in tabelele 7 si 8, de exemplu + Pentru valorile limita, in functie de, clasa de expunere: clasa simbolizata conform tabelului 1, urmaté de prescutarea RO de la numele tari“ care a dat prevederie pentru valor limits, compozitia betonulu gi caracteristcile sale sau seturi de conditi, de exemplu XD2 (RO) cand se aplicd prevederile date do Romania. Valorie limita ale compozitiei betonului se dau {inand seama de Incadrarea Intr-un anumit media de expunere (combinare de clase de expunere) conform tabelelor 1 gi 1a din acest cod de practica ~ continutul maxim de cloruri: clasa definita in tabelul 10, de exemplu Cl 0,20; pimensiunea maxima nominala a agregatulu; valoarea Onay aga CUM este definité in 4.2.2; de exemplu Drax 22 piensitatea: specificarea clasei simbolizate in tabelul 9 sau valoarea specificata, de exemplu D 1,8 din SR EN 206-1; ~ consistenfa: prin clase aga cum este definita in 4.2.1 sau valoarea specificatd, Jn acord cu codul international recunoscut pentru place de inmatriculare ale vehiculelor. Abreviajia numelui tai, alte informati referitoare la alte preveder: 55Anexa A (normativa) Incercari initiale At Aceast anexa contine detalille incercarilor iniiale aga cum sunt indicate in 6.2.1, 6.2.6.1, 6.1 $i 9.5. Incercatile initiale trebuie SA stabileasca c& un beton satisface toate cerinfele specificate pentru betonul proaspat si intérit, Dac producdtorul sau elaboratorul specificatiei pot demonstra ca o refeta este orespunzaitoare plec&nd de la datele rezultate pe baza incercairilor precedente sau pe baza unei experiente dobandite pe 0 durata lung’, aceasta poate constitui o alternativa la incercarie initiale. A.2_ Partea responsabila de incercarile initiale Incercarie initiale trebuie sa fie in responsabiltatea producatorului, pentru betonul cu proprietati specificate, responsabiltatea elaboratorului specificatiel, pentru betonul de compozitie prescrisa si cea a organismelor de standardizare pentru betonul cu compozitie prescrisé Tntr-un standard. A.3_ Frecventa incercarilor initiale Incercairile initiale trebuie efectuate Inainte de a utiliza un nou beton sau 0 noua familie de betoane. Incercatile initiale trebuie repetate dacd a avut loc o schimbare semnificativa fie a componentelor betonului sau a cerinjelor specificate, pe care s-au bazat Incercarile precedente, A4 — Conditii de incercare Ca regula generala, incercérile initale trebuie efectuate pe un beton in stare proaspata a carul temperatura este cuprinsa intre 15 °C gi 22 °C. NOTA - Daca betonarea este efectuat’ pe amplasamentul santierului intr-o mare varietate de condi de temperatura ‘sau daca este aplicat un tratament termic, este necesar ca producatorul sa fie informat despre acestea pentru ca el si poata lua in considerate efectele asupra proprietaplor betonului gi necesarul de incercar suplimentare. Pentru fiecare incercare inifial& a unui beton trebuie realizate minim trei amestecuri si din fiecare amestec trebuie confectionate si supuse la incercéri minim trei epruvete. Daca o incercare initial se efectueazé pentru 0 familie de betoane, numarul de betoane de esantionat trebuie s& acopere gama de compoziti a familie. In acest caz, numarul de amestecuri pentru o reteta poate sa fie numai unu. Rezistenta unui amestec sau a unei garje este media rezultatelor Incercairlor. Rezultatul incercarilinitiale pe beton este rezistenta medie a amestecurilor sau sarjelor. Intervalul de timp intre amestecare $i Incercérile de consistent& precum si rezuttatele incercaiilor trebuie s& fie Inregistrat Pentru a prescrie compozitia unui beton avand compozitia prescrisa, a cérui utlizare este prevazuta la sscara nationala printr-un standard astfel Incat s& se tind seama de toate materialele componente permise, este necesar un numar de Incercari semnificativ mai ridicat. Rezultatele incercarilor initiale trebuie documentate de catre organismul de standardizare responsabil. AS Criterii de acceptare a incercarilor initiale Pentru evaluarea proprietatilor betoanelor in special cele ale betonului proaspat, diferentele intre tipul de amestecare si conditile de amestecare utilizate pentru incercérile initiale si cele utlizate pentru productia curenta trebuie luate in consideratie. 56Fazistenta la Compresiune a betonului avand compoziia aleasé pentru cazul real trebule safe superioara Palorlor fc fin tabelul 7 sau din tabelul 8, cu o anumita maria. Aceasté maya trebuie 8 coreepucda Jone junneeesar pentru satistacerea citerifor de conformitate stipulate in 8.2.1. Trebule ca marja sa fie a Jur ge dublulabateri standard agteptat, sau cel putin dela 6 MPa pana la 12 MPa, in functc de Inctalatile de Productie, materialele componente si de informatile disponibile referitor la vara Criterul de acceptare a incercérilor ntjale ale betonului avand compozita presctisé print-un standard este urmatorut fom 2 fax 12 Consistenfa betonuluitrebuie s& se situeze tn limitele claselor de consistenta In momentul in care betonul este susceptibil de a fi pus in opera, sau inainte de livrare in cazul betonului gata de utlisare Pentru ‘alte proprietati specificate, betonul trebuie s& satisfacd valofile specificate avand maria corespunzatoare. 87Anexa B (normativa) incercari de identificare pentru rezistenta la compresiune Bt Generalitati Aceasta anexa indica detalile pentru incercéirile de identificare cum sunt cele indicate in 8.2.1.1 O incercare de identificare arata daca volumul definit de beton in discutie apartine aceleiasi populatii cu. cea verificata care se conformeaza clasei de rezistent& prin care se face evaluarea conformitafii de catre producaitor. B.2 Plan de esantionare gi de incerca Cand se procedeaz la Incercari de identificare, volumul particular de beton trebuie defint, de exemplu: ~ un singur amestec sau garja in caz de dubiu asupra calitai lor, - betonul furnizat pentru fiecare etaj al unei clédiri sau a unui ansamblu de grinzi/dale sau de stalpi! pereti ai unui etaj, a unei cladiri sau parti comparabile ale altor structuri - betonul livrat pe un santier In timpul unei sptméni, ins nu mai mult de 400 m*. Numarul de probe de prelevat dintr-un volum particular de beton trebuie defini Probele trebuie prelevate din diferite amestecuri sau garje conform SR EN 12350-1 Epruvetele trebuie s& fie realizate si conservate conform SR EN 12390-2, Rezistenta la compresiune a epruvetelor trebuie determinata conform cu SR EN 12390-3, Rezultatele incercarilor trebuie s& provina din media a doua sau mai multe epruvete realizate pornind de la aceeasi proba pentru a fi Incercate la aceeasi varsté. Cnd doua sau mai multe epruvete sunt realizate pornind de la acelasi egantion si cand imprastierea rezultatelor este mai mare 15% din valoarea medie, rezultatele trebuie eliminate exceptand situatile In care ‘© ancheta permite determinarea unui motiv care sa justifice eliminarea unui rezultat individual. B.3 _Criterii de identificare pentru rezistenta la compresiune 8.3.1 Beton supus unui control de certificare a productiel Identificarea betonului este evaluata pentru fiecare rezultat de rezistenta individual si pentru media de" n" rezultate discrete care nu se suprapun dupa cum se indica in tabelul B.1 Betonul este considerat ca provenit dintr-o populatie conforma, daca cele doua criterii din tabelul B.1 sunt satisfacute pentru " n" rezultate derivate din rezultatele rezistentelor probelor prelevate din volumul de beton definiTabelul 8.1 ~ Criterii de identificare pentru rezistenta la compresiune Numéarul " n " al rezultatelor de Criteriul 1 Criteriul 2 redsent ls comprosune rena sari in comprerin Media an vezi | Toate reztateleindviaale ao inom feo 2 fo Nimm* Nimm? ; Neaplabi aes I 2a re 5-6 ft 2 2 fog 4 NOTA Crterile de identiicare din tabelul 81, dau o probabiltate de 1% de eliminare @ unui volum de beton conform, 8.3.2 Beton nesupus unui control de certificare a productiei Pentru volumul de beton definit, trebuie sa fie prelevate pentru incercéir minim trei probe. Betonul este prezumat ca provenind dintr-o populatie conforma daca criterile de conformitate indicate in 8.2.1.3 gi In tabelul 14 pentru o productie initiala sunt satisfacute. 59Anexa C (normativa) pentru evaluarea, supravegherea si certificarea controlului productiei C1 Generalita Cand este cerut pentru controlul productiei (2 se vedea capitolul 9), prevederile pentru evaluarea, supravegherea $i certificarea controlului productiei de cétre un organism aprobat, sunt date in aceasta anexa. €.2_ Sarcinile organismului de inspectie €.2.1 Evaluarea initiala a controlului productiei © inspectie initial’ a statie! de beton si a controlului de producti trebuie efectuaté de organismul de inspectie aprobat. Inspectia initiala are ca scop s8 determine dac& conditile esentiale, in ce priveste personalul si echipamentele pentru o productie corecta si pentru controlul corespunzator al productie! sunt asigurate. Organismul de inspectie trebuie, Inte altele, s8 examineze gi sa veriice: - manualul de control al productiei de la producator si s& evalueze prevederile pe care aceasta le contine In special el trebuie sA verifice daca aceste preveden sunt conforme cu cerintele pentru controlul productiei de la articolul 9 si daca el tine seama de cerintele acestui cod de practic’; - disponibilitatea la locurile prevazute si la persoanele implicate a documentelor elaborate necesare, pentru inspectia echipamentelor si care sunt la dispozitia personalului statiei, = dacé toate mijlocele si echipamentele necesare sunt disponibile pentru efectuarea inspectilor gi Incercérile necesare asupra echipamentelor, materialelor componente $i betonului; - cunostinfele, pregatirea si experienta personalului de productie si de control a productiei; dac& o incercare initial a fost bine efectuata conform cu anexa A a acestui cod de practica si dacé ea a fost raportat de o maniera adecvata Daca se efectueaza incercéir indirecte, sau, dacd conformitatea pentru rezistenta a fost stabilta pe baz de rezultate transpuse din conceptul de familie, producatorul trebuie sa demonstreze organismului de inspectie de 0 maniera satisfécatoare, corelarea sau relatia fiabild intre incercairile directe si indirecte. Pentru a da incredere in rezultatele controlului productiei, organismul de inspectie trebuie sa efectueze ‘ncereéri punctuale in paralel cu cele ale producatorului. Astfel de incercari pot fi inlocuite printr-o supraveghere aprofundata a datelor producatorului gia sisternului de control cand laboratorul de incercari al producaitorului este acreditat si sub supravegherea unul organism de certificare. Toate aspectele semnificative ale inspectiei initiale, in special in ce priveste echipamentul pe locul de producti, sistemul de control al productiei si evaluarea acestui sistem trebuie consemnate Intr-un raport de evaluare. CAnd unitatea de productie a trecut de inspectia initialé satisfacand organismul de inspectie, aceasta trebule elibereze un raport de evaluare din care s4 rezulte conformitatea controlului productiei la capitolul 9 din prezentul cod de practic’. Acest raport va fi transmis producatorului i organismului de certificare aprobat. NOTA - Pe baza acestui raport, organismul de certificare aprobat, va decide certficarea controlului de productie (a se vedea C.3.1). 60C.2.2 Supravegherea continua a controlului productiei periodice Inspectile periodice efectuate de organismul de inspectie au ca obiectiv principal de a verifica daca sunt mentinute conditile iniiale pentru productie si controlul productiei agreat. Raportul de evaluare a inspectiei Initiale este utlizat cao deciaratie pentru controlul de productie. Producatorul este responsabil de mentinerea sistemului de control al productiei. Dacé au fost aduse ‘schimbéri semnificative la locul de producti, sistemiului de control al productiei sau manualului de control al productiei, producétorul trebuie s€ notifice aceste schimbari organismului de control care poate SA ceara repetarea inspectiei In cursul inspectilor periodice, organismul de inspectie trebule s& evalueze cel putin: ~ procedurile de productie, de esantionare si de incercari; - datele inregistrate ; - rezultatele obtinute la incercarile de control a productei in timpul perioadei de inspectie; ~ G8 Incercairile cerute au fost efectuate prin procedurile si cu frecventa adecvata; - c& echipamentele de productie au fost verifcate si Intretinute conform prevederilor - c& aparatura de incercare a fost intretinuta gi etalonata conform programa; + actiunile intreprinse in cazul neconformitafji produselor, ~ trebuie de asemenea verificate bonurile de livrare si declaratille de conformitate. Pentru a da incredere in esantionarea $i incercarile de control a productiei ale producdtoruiui, organismul de inspectie trebuie s8 preleveze, pe durata inspectiei periodice probe punctuale pentru ‘incercairile din productia curenta, Prelevarea pentru acest scop nu trebuie anuntaté in avans. Organismul de inspectie trebuie s& stabileasc’ frecventa corespunzatoare pentru fiecare unitate de productie, pentru care este indicat s8 conduc aceste ‘ncercari tinand seama de conditille speciale. Astfel de incercari, in condifii adecvate, pot sa fie inlocuite printr-o supraveghere a datelor producatorului si a sistemului de control cénd laboratorul de incercair al producaitorului este acreditat si sub supravegherea unui organism de certificare. Betoanele proiectate trebuie incercate pentru proprietatle specificate, de exemplu: rezistenta, consistenta Pentru_betoanele avand compozitia prescris8, incercarile trebuie s& acopere numai consistenta si compozitia Rezultatele Incercarilor curente ale producitorului trebuie s8 fie comparate cu cele ale organismului de inspect. Organismul de inspectie trebuie s& examineze periodic relatille flabile intre si relatile intre membri famililor de beton, ‘cercarile directe si indirecte ca Rezultatele inspectilor periodice trebuie consemnate intr-un raport care este transmis producatorului si organismului de certificare, Inspectile periodice trebuie efectuate cel putin de doua ori pe an, exceptaind situatile in care procedurile de verificare sau regulile de certificare definesc scheme pentru reducerea sau cresterea frecvenei acestora €.2.2.2. Inspectii exceptionale inspectie exceptionalé este necesara: ~ dacé au fost detectate divergente importante la controlul periodic (reinspectare); - daca productia a fost intrerupta in timpul unei perioade superioare la 6 luni; ~ daca este ceruta de producator, de exemplu datorité schimbarii conditilor de productie; ~ daca este ceruté de organismul de certificare si justficata cu document. Continutul, tipul si perioada inspectiei exceptionale, depind de specificl situatiei 61c.3 Sarcinile organismului de certificare C.3.1 Certificarea controlului de productie Organismul de cerificare trebuie s8 certifice controlul productiel pe baza raportului organismului_ de inspectie, care a stabilit ca unitatea de productie a trecut de evaluarea initiala a controlului de productie dand satisfactie organismului de inspectie. Organismul de certificare trebuie s& decida asupra valabiltati certficatului pe bazi de rapoarte de supraveghere continua a controlului productiei.. €.3.2 Masuriin caz de neconformitate Daca organismul agreat identifica neconformitati ale betonului cu specificatia sau daci au fost decelate defecte ale procesului de productie sau ale controlului productiei si producatorul nu a reactionat corect in momentul constatarii (a se vedea 8.4), organismul agreat trebule s& ceara producstorului remedierea defectiunilor intr-un timp suficient de scurt. Actiunile producdtorului trebuie verificate de organismul de inspectie. Daca, trebuie procedat la inspectia exceptionala si la incercari suplimentare In caz de neconformitate, se au in vedere mai ales: -rezistenta; = raportul apai/ciment; + limitarile de baza impuse compozitiel; - densitatea in cazul cand este specificaté la proiectarea betonului usor si greu; = compozitia specificata in cazul betoanelor prescrise. Daca rezultatele inspectiel exceptionale nu sunt satisfacatoare sau dacé Incercétile suplimentare nu au satisfacut crterile, organismul de cerificare trebuie s8 suspende sau sa retraga certificatul de conformitate a controlului productiel, faré nici o scuzé. NOTA - Dupa suspendarea sau retragerea certificatuu de conformitate a controlului product, producatorul nu trebuie ‘88 mai facdreferint la certficatul de conformitate. in cazul unor erori minore, organismul de certificare poate considera c& nu este cazul de a proceda la o inspectie exceptionala si poate accepta dovezi documentare care atest c& erorile au fost rectificate, Aceste dovezi trebuie confirmate in timpul inspectiei periodice urmatoare,Anexa E (informativa) Indicatti de aplicare a conceptului de performanta echivalenta a proprietatilor betonului Aceasta anexé da indicat detaliate referitor la conceptul de performanta echivalenta a betonulul conform celor prezentate la 6.2.5 $1 5.2.3, Incercaletrebuie s8 arate c& performanta betonulu care contine adaosuri este cel putin echivalenta cu cea a betonului de referinta evaluata ca medie a incercArilor. Betonul de referints trebuie: 2 conting un ciment conform cu SR EN 197-1, ca tip gi s8 contina constituenti corespunzétori combinatiei cimentului si adaosului; ~ 88 fle conform cu cerinfele de la 5.3.2 pentru clasa de expunere corespunzétoare. Cand nu exista un ciment corespondent disponibil, este indicat s& se utlizeze un ciment CEM | Programul de tncercari trebuie sé cuprinda toate incercarile care permit s& se demonstreze cA betonul confingnd adaosuri este echivalent cu betonul de referinta, in ceea ce priveste actiunile specifice ale ‘mediului inconjurator rezultate din clasele specifice de expunere. Este necesar ca incercatile sé fie efectuate In acelasi timp si in acelasi laborator acreditat care poseda experienta necesara pentru incercari corespondente. Este necesar ca modul operator pentru efectuarea Incereailor s& asigure un grad de Incredere corespunzator in performantele betonului conform cu eerntels de la 5.3.2 pentru clasa de expunere corespunzatoare $i continand ciment conform SR EN 197-1 Fae neeesar ca gama de compozii pentru care se aplicd aceasté metoda, sé fle limitatd la conditile urmatoare: 7 Cantitatea totala de adaosuri inclusiv cele deja continute atat ca constituent al cimentului, trebuie sa respecte valorile limita date In SR EN 197-1, pentru un tip de ciment corespondent autorizat. Sante Cantitatilor de ciment si adaos trebuie sa fie cel putin egala cu cea corespunzétoare cerintei privind WH}SuOWEP BD USUI UP % OS > eIEMNUED UL Enz no G'Z~ = NES zh = EIUESIZD! BP BSEIO PUEAE Il WHO RZPRZINN OS a 71'S ®1 o}eInuNOS uns JO|MUELID ® ovezign 9p otipued “=FeuOieU oepsepUEIS 1 |-Z61 Na YS NO SjeMWUO}LON Uy ejeougE UnyUBLW JOU e aiezINN ap aEWOP UIAAd PGE MIUAZALA 4, qe jaw garde os oN 6 aude e1eod ox. x [x Tx Tx x x x | x x x vy] mwa9 #248 274 Jo}rege1 ataponasd no BeyUUO|vED Ul eZEEZIIN OS a #2'418 22's s0j109e oqapenaid no eyeyuuoqueD UL eZeEzIIN Og “ v © ° ° ° ° ° ° ° ° ° 8 x x x x x x ° ° ° © 1 v ° ° © ° ° ° ° o ° ° 8 x x x x x x x x x " v x x x x x © ° © x g x x x x x ° x ° x ‘ v x x x x x x x x x s vil x x x x x x x x x s giv x x x x x x x x x 297s VI x x x x x x x x x ov ao x x x x x x x x x Las x x x x x x x x x W390 ewx | zwx | wx | ew. ZX wx_| vax [esx zx bax, oquesew SEI ‘oquuyo oeny Joy6zep-jeyBuy oeyy quow di e1oundxe ap a1ese19 « (21enujuos) 1-2-4 Ineqey69 ‘EVx Svoundhs op sep AHUSd Hejns e| EROPU ES|SZSTS BUBNE WSUS UT yezinn amGan e San eon NX 213undke 9p Bsep 8) Zvx a.oundee op eserp nnuod Hess e| Blea nes EapON Tae LunjuowP eyezin oIngay ‘heyns e| ejuaystzas 4H Woulse dIs9 Mow FEC "feNNs B WeysIz01 WoW UN yezmNN Oy Bs fella Biso ree 2x sroundre ap BSED 0 B| soNPUOD_,"08 9p eluazaId PUED. « ode as ny onde ayeod ag_X TL I ° ° ° ° ° ° ° ° ° ° x x x x x x ° o }o x a [=x x x x x x ° x ° x x x x x x x x x x x w | nwao x x x x x x ° x ° x v Wiara x x x x x x x x x x Lams + | + is'os Se aa eae vou a ‘SIueOeW DEH SHO OeTV Teubzop-TeyBur oeiy ‘ * ‘Sioundxe op 7SSeID o}fo}ol}o ° ° ° x x x x] x}x]x x x x x x x xX x x x x x x x x [x x xX x x x x x Ww x} x}x |x x x x x x x x |x }x |x x x x x x x eS esx [sx [pox aa [ax] ae ZO 1X Ox — ‘eleurap ede Woe = - DHHS Dee 2p ede up unsol9) 28105 of Up Uno} ere}euoques uud esnpul eunizosog | nes ounveoieo wou diy “D|uRUOIS FIBIOIp BUMIZOIOD 2 98u UN YIN ‘BreUNdD Op apseID 1902 NAYS 16 L- 261 NAYS No Jo}epLEpUEYS LOJUOD WI dR ep muOUND naqued alezyN op luawiog - 2°24 Injeqey‘eyns e| ue}sz sounjueUw earezin ouO}eEIGO A189 LyX BlaUNExO ap EBBP eIsed aNeNNS IUIYD DEW ap 729 UI aX # LAX e1oundxo ap ajasep nujued ezeezHNN 28 ON €4X B.0UNcXO Op ese MIIVGK BZHN EA 9S NU A NO yp {sew Up % 05 > oIeMUeD UL eMBz now G-zE= Nes ‘zp = siveIsZON Op eseIO nD 9p tlua6e 1s joy6zop-joy6uy ap soyundoe sndns yeye injnuojaq & aseoyEZUNdseJ0O jEYOdUIOD IUEJ|SUOWS |NZED Ut ‘EZ\IN BA BS °y4X BSE|O Ul asBUNdXe NUed "YOX 1S €OX a10UNda ap ajosepp nujued EZeOzZHIN 25 MN, j30 Yeuunu ‘esew op ede nes exe}ay6zep x o [x x x x x x WX Toubzop-Toubur ere) ounIzeray x e}] 0 oO x x x x x WX ‘psx ‘ayes no Buz x 2[o x x x x x x_| vx FUEL x e [0 [oo x x x x x VIX CIK'SXOX | Supew unjanag = aejouszep x |gg|o ]o x x x x x AX 'Z4X "OX "OX | _ ep iuaGe joybzep-ioysuy es 2] asndns a1eovape eUeWeIy aE x |8e] o | x x x x x x 4x ‘OX soluyajoupiy ilonsuo | x gz] ol] x x x x x x ax ‘Ox areouepe equOWeLa ¢ g “cow vox yoy | (202 Ul nes soueyUI Ul) ninfoysi x e| x | x x x x x X | vox '€0x ‘Ox LOX |S hinoduut oyefojoud aqu91L013 x x x x x x x Geuneou) njdwis UOTE y joa] ta a wy | tre . anmyooios aiongsuog aszsvi| ovao tas | 1 waa | _nqued qyuenojes Jjueuodio ‘a1oundxe op asei9 nwa pov7 VOX ® £OX S1SUNGKS Sp a|aSep Naed EZESTINN SST lunwnup @p uojeq rujued easezjN EsIUod 9159 NAY Hteums e1 uejsizes juowo ezeaziyn en 88 LyX aieundko ap esepo ajsod ‘oneyms ojusYO aRIe ap 269 uy onde as nO eoude oyeod ag _X 0 x x x WX Jeubul ee) ounizeiqy 0 0 0 x Wx ‘pax ‘owe NO @UOZ 0 x x x wx yD DENY 0 0 x x 5X "ZAK “SX “OX upeu unions sielaqBz=p 0 0 0 x VAX ‘ZX "GX ‘OX | _ 9p juaBe #6 jayBzep-jaubur B] asndns aieouerxe e1uewe|3, ° 0 x x €4X ‘OX so1uyaioupiy ifonjsuoy 0 x x x Lax ‘OX ereouaye ojuaweg x x " " OX (ede uy nes sowaqut ui) njnjoyBuy I "OX 'ZOX ‘LOX | eawjodul ayefojo1d aquowel3 x x x x ox (ewueeu) nidwis uojeg Ta ro aa a 1s | a a ee ce 7 THA m4 : LA 1A TA x am . e1ejpaio1d Td a fea a cre ae nquad aiuensjai ta fea re v | Ea | y_ | sauna op sein eijonnsuog / juauoduiog Ts na Ts dd 1s Ns as ds L iris 4-261 Na YS InpzepuEys no steuuoqueo ut feoude} (iuemnsuco Jojedrouud eueuodulc® ep efiauny) Wil Wa dep JojUnjuowo eosezyaN pulnud exdwexa = 24 mreqeLTabelul F.3.1 - Continutul maxim admis de parti fine in betonul preparat cu agregate avand dimensiunea granulelor cuprinsa de la 16 mm pana la 63 mm pentru betoane de clas C50/60 si Dozaj ciment (kgim*) <400 ae eee ‘Continut maxim in par fine (kgim") Le>so/5s < 0,125 mm 500) 400-450 Dozaj de ciment + 100 ‘450 500) 550 = 500 600 72Anexa H (informativa) Prevederi suplimentare referitoare la betoanele de inalta rezistenta Prezenta anexa formuleaza céteva recomandari aplicabile prevederilor relativ la controlul de conformitate, Care se adauga celor date in tabelele 22, 23 si 24 pentru productia de beton de inaltd rezistenta NOTA. Numerele atribuite linilor din tabelele H.1, H.2 si H3 corespund respectvlinilor din tabelele 22, 23 gi 24 in care ele reamplaseaza sau modifica prescripile echivalente Tabelul H.1 ~ Controlul materialelor componente Materialur Inspectie/ncercare ‘Scop Frecventa minima component ‘Apa de consistenya normald SR EN 196-3 Finele de macinare Respectarea SREN 196-6 cerintelor stabilite 1 | Ciment Continutul de sulfa La fiecare livrare SREN 196-2 Pastrare panda Probe martor termenele de incercare Tafiecare ivrare, Incercari prin cernere daca agregatele nu conform SREN 933-1 | Verfiarsa. fac obiectul unor 4 | Agregate sau conform informatilor | Conformal tolerante restranse si furor puna | sranlzt mu benufisaca Je agregatele certticare a contolulul productei Respectarea pee cerintelor 8 | Aditvi Pastrare pana la] La fiecare lvrare Probe martor termenele de Incercare Prima ivrare, in afard de cazul «a Dsteminaea Pentru comperares | Catrenunsice roe substanfei uscate ca fearee cee incercarilor sunt date de catre furnizor Jn caz de dubiu La fiecare livrare Compararea cu densitaea nominal Pant identicarea Ta pecareivrare, In . Masurarea pierderiila__| continutului in carbon | fa" de cazurile 11 | Adaosuri in vrac foo cu efect asupra cand rezultatele m ‘incercarilor sunt date propretaplor botonulul proaspat__| 9° fumnizor i cand do ova 9 dea Gove wTiooe cela toate ree NOTA . Informafi complementare asupra controlului productiei pentru betoanele de inalté rezistenfé pot fl objinute din Meratura perinenta, de exemplu: Buletinul de informare CEB 187; beton de inal rezistonta - Rapor asupre stadiulul actual al problematic: SR 901-1980, Pentru betonul intarit trebule intocmit impreuna cu beneficiarul un plan pentru asigurarea calitatii. In acest plan trebule sa se stabileasca in detaliu toate determindrile necesare asiguréri si controlului calltati betonului. Totodata trebuie sa se stabileascd masurile ce se intreprind in cazul sesizarii unor abateri de la Valorile prescrise precum si persoanele responsabile de aducerea la indeplinire a acestor mAsuri 9% Masurarea densitatii 73as Tabelul H.2~ Controlul echipamentelor Echipament Taspectie Mncercare ‘Scop Depozite la sol ee 1 piccerete a Examen vizual conformitatii cu Zilnic : cerintele Echipament de 1 5 Asigurarea in fiecare zi inainte 3aq__| cantarire pentru Verificarea exacttati de | te ee tor | de prepararea iment, cantarire Seo coal granulometrie Obiinerea Trfiecare 21 Inainte 5 aia Verificarea exactitati' | cantitatlor exacte | de prepararea mM de aditivi betonului conreeeaat Asigurarea in fiecare zi inainte 6a —_| Contor de apa exactititi conform | de prepararea valorile afigate de 96.2.2 betonului contor in momentul Echipamentul de ” ‘Compararea instalari 7 masurare continu’ @ | continutulu real CU pemesie ‘Saptamanal dupa continutului de apa | ore ee exactitai i din agregate valoarea afigata instalare in caz de dubiu ‘Compararea printi-o metoda adecvat’ a ‘conformitatii sistemului in momentul primei de dozare utiizat cu | Veriicarea instalari valorior masurate ale | yerantelor de in caz de dubiu la 8 Sistemul de dozare | componentelor din eal tonto instalarile amestec sau cu valorile i urmatoare ° tabelului 21 5 specificate si in cazul Ti fiecare luna dozarii automate, de dupa instalare asemenea cu valorile inregistrate Aparatura de infiecare zi inainte 10 | incercare de Controlulfunctionarii | Vertoarea de prepararea conformitati laborator betonului Tn fiecare zi inainte Dispozitivele de 11a de prepararea amestecare eee Fara apa de inaintea fiecdrei 11 | Autobetoniere Verificare vizualé tpeloretnintanor | trearcait 74Tabelul H.3 - Controlul procedurilor de preparare beton si al caracteristicilor betonului de inalt rezistenté Tip de incercare | inspectalincercarea Scop Frecvenfa minima Siablirea maser 2. | Continual de apa at | Veriicarea continua | agregatelor sia ‘| ZihieInaintea nisiputu avumieltairisiputu | canttayi de apa | reparal adaugate fonulul Zinic Pentru determinarea_| Inercari mal mut 3 | Continutul de apa al | incercairi de uscare | masei agregatelor si a fr a tf pietrisului ‘sau echivalente cantitatii de apa eon mn funcie adaugate de condiille locale i atmosterce ta fecare confectionare a 4a | Continutul de apa al Verificarea cantitatii_| Respectarea valorilor | corpurilor de proba betonului proaspat de apa* addugate maxime stabilite pentru verificarea rezistentei dar cel mut de 9 or pe 2 Evawvarea objnerl valorior consistentel Consistenta betonului | Verificare conform specificate si s a proaspat SR EN 12350-5 detectarea La fiecare garja eventalelor varia ale continutului apei ~ Verificarea dozajului b Invegistrarea de ciment si pentru 9. | Rozalul de ciment al} canta de iment” | obtinerea datolor | Fiecare amestec adaugate necesare calcul raportului apa/ciment Tnregistrarea Verificarea 10 | Senin ge deosur | cova ge adeosu | continuide | Flecare amesiec adaugate adaosuri Din aero fel iaccena ise Verifcare conform | Evaluarea obtineri' | autobetoniere, dar aaa SREN 2360-3" | renter speaicate | pti probe Caracteristicile de 1 18 | amestecare in Verificare vizuala isspsctonsa! pane horas! nalenoe parametilor amestecar = Pentru betonul de inal rezistonla esto recomandata 9 Inregistrare automata a cantanrlon 75Anexa! (normativa) Clasificarea mediilor atmosferice agresive asupra elementelor din beton armat si beton precomprimat supraterane Medile agresive atmosferice luate In considerare in prezentul normativ se clasificd In patru clase de agresivitate asupra elementelor din beton armat si beton precomprimat: XA 1b - medii cu agresivitate foarte slabé; XA 2b - medii cu agresivitate slaba; XA 3b - medii cu agresivitate media; XA 4b - medii cu agresivitate puternica Clasa de agresivitate se stabileste in functie de starea fizica si natura factorlor agresivi Agentii agresivi pot fi tn stare = gazoasé (gaze agresive de diferite feluri, ceata provenita din condensul vaporilor ce apar in urma Variatiei umiditati sau datorita caracteristicilor de exploatare a instalatilor tehnologice); = solida (séruri, cenusi, praf, pmant etc.) Clasa de agresivitate a medilor atmosferice cu agenti agresivi in stare gazoasa se stabileste in functie de Umiditatea relativa a aerului, de temperatura mediului gi de caracteristica gazelor agresive, conform tabelului i. Tabelul 1 — Determinarea clasel de agresivitate a mediilor atmosferice cu agenti agresivi in stare gazoasé functie de umiditatea relativa a aerului, de temperatura mediului si de caracteristica gazelor agresive Clasa de Umiditatea relativa. | Temperatura mediului, | Caracteristica gazelor agresive rr a aerului, % °c (tabelul 1.2) coun 1.15 max.50 Tard gaze agresive 560 max.50, [gaze agresive din grupa A > 75 max.50 fara gaze agresive XA 2b 1... 75 max.50, gaze agresive din grupa A 560 max.50, jaze agresive din grupa B > 75 max.50 gaze agresive din grupa A XA 3b i... 75 max.50 gaze agresive din grupa B 260 max.50. jaze agresive din grupa C aa > 75 max.50 ‘gaze agresive din grupa B oi. 5 max.50 aze agresive din grupa C La stabilirea clasel de agresivitate a mediulul in stare gazoasa se vor avea in vedere urmatoarele a) la temperaturi ale mediului cuprinse intre 50 °C si 80 °C, clasa de agresivitate din tabelul I,1 se mareste cu o clasé. b) in cazul in care pe suprafata elementelor de constructi este posibilé formarea condensului, agresivitatea se mareste cu 0 clas, daca mediul conine gaze agresive. ) In cazul in care concentratile de gaze agr ive sunt mai mari decat la gazele din _grupa C si umiditatea relativa a aerului este mai mica decat 60%, medille respective se considera In clasa XA 4b. 4) In cazul in care gazele agresive sunt din grupa C gi umiditatea relativa a aerului este mai mare de 75%, in cazurile in care dupa aplicarea corectilor precizate la punctele a), b) si c) rezulté o clasa de agresivitate mai mare de XA 4b, precum sin cazul in care concentratile de gaze agresive sunt mai mari decat la gazele din grupa C si umiditatea relativa a aerului este mai mare de 60%, mediile respective se considera cazuri speciale si se analizeaza fiecare in parte. e) in cazul prezentei mai multor gaze agresive din grupe diferite, clasa de agresivitate se stabileste pentru gazul cel mai agresiv. 76Incadrarea gazelor agresive in grupele A, B si C specificate In tabelul|.1 se face conform tabelului 1.2. Tabelul .2 -Incadrarea gazelor agresive Grupa de Denumirea Formula chimicd_ | Concentrafia gazelor agresi concentratie a gazului agresiv mgim’ aer gazelor agresive Bioxid de sult SOz 0,10 Hidrogen sulfurat HS <0,01 Acid fluorhidric HF <0,02 Grupa A Clor Cl, < 0,05 Acid clorhiric HCI < 0.05 Oxizi de azot NO, NO2 < 0,05 Amoniac NH <0,10 Bioxid de sult SOz 01... 50 Hidrogen sulfurat HS 0,01...0,5 Acid fluorhidric HF 0,02 -.. 0.5 Grupa B Clor Ch 0,05... 0,5 Acid clorhidric HCI 0.05... 1,0 ‘Oxizi de azot NO, NOz 0,05... 1,0 Amoniac NH, 0.1... 5.0 Bioxid de sult ‘SO2 5,1... 50,0 Hidrogen suifurat, HS 0151... 5.0 ‘Acid fluorhidric HF 0.51 ... 5,0 Grupa c Clor Cle 0.51... 2.0 Acid clorhidric HCI 41... 10,0 Onizi de azot NO, NO, 14. 10,0 ‘Amoniac NHs 5.1. 50.0 Observatie : Determinarea concentratiei se face pentru = _ bioxid de suff, conform SR ISO 4221; = hidrogen suifurat, conform STAS 10814; = acid fluorhidric, conform reglementarilor tehnice spectfice; = _clor gazos, conform STAS 10946; + acid clorhidric, conform STAS 10943; ~ _oxizi de azot, conform STAS 10329; = amoniac, conform STAS 10812 Clasa de agresivitate a medillor atmosferice cu agenti agresivi in stare solidé se stabileste in functie de umiditatea relativa a aerului si caracteristica solidului, conform tabelului 1.3, In interiorul constructilor si tabelul 1.4 in aer liber. Caracteristica solidului se ia conform tabelului 5. Tabelul |.3 - Determinarea clasei de agresivitate a mediilor atmosferice cu agenti agresivi in stare solida functie de umi rului si de caracteristica solidului, in interiorul constructiilor Clasa de agresivtate | — Umiditatea relate i arenidal eerie Caracteristica solidutui 61.75 Slab SOUT *Atb 260 ‘ugor Solubil - putin higroscopie 375 slab solubil XA 2b a7 UugOF Solubi- putin higroscopie 260 tugor solubil-higroscopic cae > 75 ‘ugor solubil- putin higroscopic a. 75 Uugor solubil -higroscopic 7Tabelul |.4 - Determinarea clasei de agresivitate a mediilor atmosferice cu agenti agresi stare solida functie de umiditatea relativa a aerului si de caracteristica solidulul, in aer liber Clasa de agreswiate | Umidiatea relativ Sean ‘a mediuiul a aerului, % XA 1b 60 Slab souubi i... 75 slab solubil XA 260 SOF SOTubIT - putin higroscopie > 75 slab solubil XA 3b Si. 75 gor Solubil - putin higroscopic 260. Uugor solubil-higroscopic XAae > 75 Uugor solubilhigroscopic. a... 75 UusOF solubil-higroscopic 4b, indiferent de caracteristica solidului respectiv Widile cu solde cu agresivitate ridicata, notate cu asterisc in tabelul .5, confera mediulul clasa de agresivtate XA de umiditatea relativé @ aerulul Tabelul |.5 - Caracteristica solidului Praf de siliciu Carbonat de calciu Carbonat de bari Carbonat de plumb Oxid de fier Hidroxid de fier Oxid de aluminiu Hidroxid de alumini Clorura de sodiu Clorura de potasiu Clorura de amoniu! Sulfat de sodiu” Sulfat de potasiu Sulfat de amoniu” Sulfat de calciu”” ‘Azolat de sodi” Azotat de potasiu” Azotat de bariu Azotat de plumb ‘Azotat de magneziu Cromatibicromat de sodiu” Cromat/bicromat de potasiu? Cromatibicromat de amoniu” Carbonat de sodiu Carbonat de potasiu Hidroxid de calciu Hidroxid de magneziu Hidroxid de bariu ‘Denumirea agentului agresiv in stare solide Caracteristica soldulu slab solubil gor solubil - putin higroscopic Fluorura de calciu Clorura de calciu Fluorura de magneziu Fluorura de aluminia Fluoruré de zinc Fluorura de fier Sulfat de magneziu” Suifat de mangan Sulfat de zing Sulfat de fier? Azotat de amoniu” Fosfati primari Fosfat secundar de sodiu Hidroxid de sodiu’? Hidroxid de potasiu”” Lusor solubil - higroscopic "Solide cu agresivtate ridicata fala de beton, 78Anexa J (informativé) Metode de alcat a retetelor bazate pe performantele pentru durabilitate J. Introducere ‘Aceasta anexa prezinta pe sourt conceptul si principiile aplicabile pentru o refeta bazata pe performante cu privire la durabilitatea la care s-a facut referinté in 5.3.3. J2— Defini Aceasta varianta considera cantitativ fiecare din mecanismele de deteriorare, durata de viaté a elementelor sau a structurii si crterile care definesc sfarsitul acestei durate de viata. Aceasta metoda poate sa se bazeze pe o experienta satisfacaitoare (In concordant) cu practicile locale in medille inconjuratoare locale, pe date stranse pornind de la o metoda de Incercari de performanta stabllité pentru mecanismul studiat, sau pe utiizarea de modele predictive verifcate. i si recomandari generale 2) anumite actiuni agresive sunt mai bine tratate printr-o apropiere prescriptiva, de exemplu: reactia alealli- silice, atacul sulfatilor, sau abraziunea; b) alte metode se aplicd in special rezistentei la coroziune si in anumite cazuri deopotriva rezistentei la Inghet-dezghet. Aceasta apropiere se poate dovedi corespunzéitoare in cazurile in care: = se cere o durata de viaté cu mult peste 50 ani; - structura este calificata ca" special” aceasta implica 0 probabiltate de distrugere mult redusa; ~ modalitaile de actiune ale mediului Inconjurator sunt particular agresive, sau sunt bine definite; ~ a fost prevaizuta o calitate a executiei de Inalt nivel; - introducerea unei strategii de conducere si de mentenant, cu un eventual calendar de renovare; = trebuie s& fie construite grupe semnificative ale structurii sau de elemente similare; - trebuie s& fie utilizate materiale noi sau diferite; a fost utilizaté metoda conform §.3.2 pentru conceptie, dar a fost observat un defect de conformitate; ©) In practica, nivelul de durabilitate obtinut depinde de combinarea conceptiei, @ materialelor si a executiei 4) sensibilitatea conceptului teoretic, a sistemului structural, forma elementelor si detalile structurale si arhitecturale sunt alt! parametri de calcul semnificativi, ©) compatibiltatea materialelor, metodelor de constructie, calitatea executiel si nivelul de control si de asigurere a calitati, sunt parametrii de constructie semnificatvi f) performantele cerute referitor la de durabilitate depind de durata de viata ceruta, de utlizarea posibila in viltor a structurii, de masurile de protectie specifice, de mentenanta prevazuta in serviciu si de consecintele de distrugere, in mediul inconjurétor local; 9) pentru toate nivelele de performanta cerute, este posibil s& rezulte din diferitele combinati de calcul, de materiale si de executie soluti alternative echivalente; h) nivelul de cunoastere al ambientului microcimatului local este important la determinarea fiabilitstil metodelor de concept legate de performante. 79J.4 Metode de alcatuire a retetelor bazate pe performantele pentru durabilitate La aplicarea variantelor enumerate mai sus, este necesar si se defineascd in prealabil cel putin urmatoarele: - tipul gi forma structurii; - conditile locale de mediu inconjurator, =nivelul de executie; - durata de viata ceruta. Pentru a aduce metoda aleasé la un nivel pragmatic gi practic sunt in general necesare céteva ipoteze si evaluat Metodele care pot fi utilizate sunt urmatoarele: 2) adaptarea metodei conform 5.3.2 bazata pe o experienta practica pe termen lung i a materialelor locale ‘1 pe o cunoastere detailatd a mediului inconjurator local; b) metode bazate pe incercari aprobate si verificate, care sunt reprezentative pentru conditile reale si criterle de performanta aprobate; ©) metode bazate pe modele analitice etalonate in raport cu rezultatele incercarilor reprezentative ale conditilor reale intalnite in practica. Este indicat ca sa fie foarte exact definite compozitia betonului si materialele componente, pentru a permite mentinerea nivelului de performanta 80Anexa K (informativa) Familiile de beton K.1 Generalitat Prezenta anexé furnizeaza detalii asupra utilizarii famililor de beton dupa cum se indicé th 8.2.1.1 K.2 _ Selectia familiei de beton Jn cazul selectiei unei famili pentru controlul producti si al conformitati, producdtorul trebuie s& realizeze Controlul asupra tuturor membrilor familie. In cazul in care experienta de ullzare a conceptului de familie de beton este limitat, sunt recomandate urmatoarele pentru o familie: ~ cient de un singur tip, 0 singurd clasa de rezistenta si o singura sursa; ~ agregate similare de 0 manierd demonstrabila gi adaosuri de tip |; ~ beton cu sau fard aditivi reducatori de apa/plastifianti; - toata gama claselor de consistenta; ~ betoane avand un domeniu limitat al claselor de rezistenta. Este indicat ca betoanele ce contin adaosuri de tip Il, de exemplu adaosuri puzzolanice sau cu actvitate hidraulicé latentd s& fie clasate intro familie difert Este indicat ca betoanele care contin aditivi ce pot sa aiba un impact asupra rezistentel la compresiune: de exemplu aditvil inalt reductori de apa, superplastifianti, acceleratori, intarzietori sau antrenori de aer, sa fie tratate izolat sau in familii separate Pentru a demonstra ca agregatele sunt similare, este indicat ca ele sé fie de aceeasi origine geologica, de acelasi tip, de exemplu: concasate si cé ele au performante similare in beton. Inainte de a utiliza conceptul de familie sau a extinde famille date mai sus, este necesar ca relatile s& fie testate pe date din productia anterioara, pentru a proba cé ele dau un control de productie si de conformitate adecvat 5 eficace. atK.3 - Schema pentru evaluarea unui membru si a conformitatii unei familii de beton La 28 zile, fiecare rezultat individual al Nu Incerearilor este egal saumaimare | ““s! 6 deciara amestecul sau garja ca neconforma (Foca) (Tabelul 14, crteriul 2) {0a Pentru fiecare membru al familiei supus la incercéir, verficat la fiecare perioada de | Nu_| Se elimina acest membru din familie si se evaluare dacé membru apartine familiei dup [>] ‘evalueazé ca un beton individual criteriul de confirmare (Tabelul 16, criteriul 3) yb La fiecare pericada de evaluare, rezistenta medie a tuturor rezultatelortranspuse este mai ‘mare sau egala cu rezistenta caracteristicaa_ |_NU,| Se declaré familia ca neconforma betonului de referint’ plus 1,48 x abaterea standard a familiei (Tabelul 14, criteriul 1) pe intreaga perioada de evaluare jm Se deciara familia conforma pe intreaga erioada de evaluare 82Anexa L (normativa) Compozitia granulometrica a agregatelor utilizate la prepararea betonului Compozitia granulometrica a agregatelor care se utiizeaz& la prepararea betoanelor este descrisé prin procentul de volum al agregatului trecut prin sitele cu ochiuri patrate cu dimensiuni de 0,125 mm, 0,25 mm, 0,5mm, 1 mm, 2mm, 4mm, 8mm, 16 mm, 22mm respectiv 32 mm si 63 mm. Compozitile granulometrice ale agregatelor individuale sau compuse sunt determinate avand In vedere SR EN 933-1 pe site conform SR ISO 3310, Figurile de la L.1 pana la L.§ prezinta zonele de granulozitate functie de dimensiunea maxima a agregatelor. 100 80 a) 2 8 40 2 & 20 ° ° Site cu ochiuri patrate (mm) Legenda © defavorabila @ utilizabila @ favorabila © favorabila pentru compozitie granulometrica discontinua © defavorabila Figura L.1 - Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 8 mm 83100 Treceri (vol %) 40 & 0125028 Site cu ochiuri patrate (mm) Legenda : © defavorabila © utilizabila ® favorabila @ favorabila pentru compozitie granulometrica discontinua © defavorabilé Figura L.4 - Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 32 mm100 0 ‘Treceri (vol %) 2 01s 026 os 1 2 “4 ° 1. NSB Site cu ochiuri patrate (mm) Legenda © defavorabita © utilizabites tavorabita @ favorabila pentru compozitie granulometrica discontinud © defavorabila Figura L.5 - Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 63 mm erAnexa M (informativa) Recomandari generale pentru alegerea cimentului Aceasti anexa prezinta recomandari privind alegerea tipurilor de cimenturi functie de temperatura la punerea in opera a betonului. Alegerea cimenturilor functie de 0 anumitd aplicatie $i mediu de expunere se face avand in vedere recomandarile prezentate In anexa F (normativa). Aceasté anex completeaza articolul 5.2.2 al acestui normativ in ceea ce priveste alegerea tipului de ciment luand in consideratie executia lucrari gi dimensiunile elementelor. Cimentul se alege avand in vedere conditile de executie (Iucréri executate in conditii normale, lucrér executate pe timp friguros, calduros, tumari in elemente masive). Tabelul M.1 prezinta anumite caracteristici ale unor cimenturi, in conformitate cu SR EN 197-1 si standardele nationale, cu indicarea unor aptitudini de utiizare gi a unor domenii in care utlizarea este contraindicata, Tabelul M.1 - Caracteristici ale unor tipuri de cimenturi din Romani Sensibiitatea | Degajare Utizare™ Observati ect latrig de calduré_|_Preferentiala | Containd! particulare ‘Structur Destinat in monolite si Betoane special CEM152,5R | Insensibil | Ridicata | prefabricate masive™, structurilor Betonare pe | mortare, gape | prefabricate; timp friguros Structuri Pe timp monolite si Betoane caiduros CEM142,5R| —Insensibil | Ridicaté | prefabricate masive™, trebuie luate Betonare pe | mortare, gape masuri timp friguros speciale Destinat in Elemente Betoane special Us Insensibil | Ridicaté | prefabricate masive"* structurilor prefabricate Betoane SRI Insensibil | Redusa | rezistente la sulfat 3 | Betoane de cp 40 Insensibil | Redusé ane CEMTA-S Beton, beton 325N sau R | Putinsensibil | Redusa prea CEM IA-S Beton, beton Bacon | Putinsensibil | Medie al Betoane HIAS | Putinsensibi | Redusa ae Necesité 0 cEMIIB , | Beton, beton Sensibil Redus& 5 tratare 32,5N sauR armat prelungt CEMTIS Necesita 0 42.5 Sensibil | Redusa | Beton, beton tratare NsauR prelungita Baton, beton : Necesita o CEM ILA armat Botonare pe a2gp | Foatesensiil| Redus8 | seicnare pe | timpingures | tare timp calduros. ao Tn conformmate cu tabowle F.11, P12, P21, F.20, F.2.3, F.24 Gin enexa F. ** La turarea elementelor masive (avand grosimea egal sau mai mare cu 80 cm) se recomanda utiizerea cimenturilor cu degajare redusa de caldurd. 88Tabelele M.1.1, M.2.1 gi M.2.2 prezinta in completare recomandari generale privind alegerea tipului de ciment functie de conditile climatice la punerea in opera M1 Conditii normale Cand temperatura la punerea in opera, Inainte de decofrare si/sau la punerea in serviciu se incadreaza in intervalul de la 5 °C pana la 25 °C, betonul nu este destinat sai fie in contact cu agenti agresivi (sulfati, saruri de dezghefare etc.) si elementele din beton au dimensiuni normale, cimenturile se pot utiliza conform tabelului M.1.1, in functie de atingerea rezistentei la 28 zile. Tabelul M.1.1 - Indicarea tipului de ciment functie de atingerea rezistentei la 28 zile CEM IIB CEM IA Clasa de. CEM! CEM IA sezistenta Vileza medie de | Vilezamedie de | Viteza medie de atingere a atingere a atingere a rezistentei la rezistenjeila | _ rezistenteila eet 28 zile (beton de | 28 zile (beter de | 28 zie (boton do clas pan la | clas pandla | clasé pana la 25/30) €25/30) 25/30) Vitezi mare de | Vitez mare de_| Vitezé mare de atingere a atingere a atingere a rezistenjeila | _ rezistentel la rezistentel la 42.5NsauR | 26 zile (beton de | 28 zile (beton de | 28 zile (beton de clasdde peste | clasdde peste | clasi de peste 25/30) C 25/30) €25/30) Viteza foarte mare de atingere S25NsauR |“ a rezistentel la 28 zile M2 Condifi speciale M.2.1 Turnare pe timp friguros (< + 5 °C) Tabelul M.2.1 — Recomandari de utilizare a cimenturilor pentru turnarea betonului pe timp friguros Crasa de CEM CEMA CEM CEMIIA rezstenta 32,5N sau R Recomandabil | aoe aay | recom abil T2ENSeR | secoFaafS, | Recomandabi | _ Recomendabil S25NsqUR | seconandabi” ‘Ase vedea af. 8.5 “Tratare gi protectio™ si anaxa E 85 a SR ENV 1670-1 ,Execufia structumilor de beton — Partea I: Generali M.2.2. Turnare pe timp calduros (>+ 25 °C) Tabelul M.2.2 - Recomandiri de utilizare a cimenturilor pentru turnarea betonului pe timp calduros Clasa de CEM! CEMA CEM IB CEM IIA rezistenta a Foaris Foarie ks Recomandabil | recomandabil | recomandabi " 42.5NsauR | orth. | Recomandabil | Recomandabil 52,5NsauR Patin recomandabil b-———— A se vedea art 8.5 “Tratare si protectie” si anexa E 8.5 a SR ENV 13670-1 ,Executia structurilor de beton — Partea I: Generalitat’. 89‘Anexa N (informativa) Tratarea betonul junctie de evolutia rezistentei betonului Evolutia rezistentei descrie raportul intre valoarea rezistentei medii la 2 zile si respectiv 28 zile (determinata in conformitate cu incercarile initiale sau cu betoane de compozitie comparabila) Aceasta anexéi nu se refera la tratamente speciale care se aplica elementelor prefabricate. Durata tratarii betonului functie de tipul de ciment utilizat la prepararea acestuia este specificata. in reglementari specifice de executie. Tabelul N.1 ~ Durata minima de tratare a betonului pentru toate clasele de expunere cu exceptia claselor XO $i XC1 Evolutia rezistentei betonului = feneonas Temperatura suprafejel betonulult Durata minim& de tratare in zie ® in°C. 1225 2 25>t> 15 2 18> t210 4 40>1257 6 Este permisd interpolarea liniaré @ valorlor Wi. 2) Se va extinde cu o durata echivalenta in cazul In care lucrabilitatea este mentinuta mai mult de 5. * Tn cazul in care temperatura este sub 5 °C tratarea trebuie prelungita cu durata in care temperatura indic& mai putin de 5°C 90Anexa 0 (normativa) Cerinte minime privind calificarea si experienta profesionala a responsabilului pentru controlul productiei Responsabilul pentru controlul productiei va avea cunostintele necesare in domeniul producerii betonului si al standardelor specifice materialelor componente si betonului pentru a putea asigura controlul productei in coea ce priveste: ‘a) materialele componente, inclusiv selectarea acestora; receptionarea, depozitarea si gospodarirea materialelor componente: agregate, ciment, aditivi, apa (cand nu se utlizeazé o sursé de apa potabila), in vederea asigurarii caracteristicilor calitative impuse; - aplicarea, dupa caz, a masurilor ce se impun pentru pregatirea agregatelor: sortare, spélare, ‘ncalzirea sau racirea componentilor betonului, b) proiectarea si producerea betonului; ~ respectarea caracteristicilor sortimentului de beton comandat. ©) inspectile, incercarile si utlizarea rezultatelor acestora pentru materialele componente, pentru betonul proaspat si intérit si pentru echipamente; 4) inspectia echipamentului de transport a betonului proaspat; ~ efectuarea, in conditii corespunzéitoare, a transportului betonului; €) procedurile privind evaluarea conformitati Responsabilul pentru controlul productiel trebuie sa trebuie sa fie absolvent de studi superioare in domeniul constructillor sau materialelor de constructii. in cazul statilor de betoane de capacitate sub 35 melora se poate accepta si 0 pregatire profesional de maistru / tehnician constructor. Experienta profesionala in producerea betonului va fi de minimum 3 ani pentru maistru / tehnician gi de minimum 2 ani pentru inginer / inginer colegiu (subinginer) 9