Biografie Camil Petrescu 1894 Se nagte la 9/22 aprile, in Bucuresti, Camil Petrescu. Urmeazi cursurile Colegiuii ,Sfintul Sava” si ale Liceului ,Gh. Lazis”, apoi Facultatea de Filosofie $i Litere. 41914 Debuteaza in revista Facta cu articolul ,Femeile si fetele de azi”. Participa direct la Primul Rizboi Mondial, experienfa tli inspirindu-i cadral romanului Ultima noapte de dragoste, intdia noapte de sazboi” (1930) siun persona) remareabl - Stefan Gheorghidiu. fn impul unui bombardament german, Caml Petrescu sia pieedut auzul la o ureche, iar inGirmitatea il va marea profund, dupi cum reese din ,Jurnal”: ,Surzenia m-a epuizat, fa intoxicat, m-a neurastenizat. Trebuie sf fac eforturi ucigitoare pentru lucruri pe care cei normal le fac firesc”. Este profesor §i gazetar in Timisoara. 1921-1933 Partcipa a gedinfele Sburitorului. Este director al Teatrului Nafional din Bucuresti. 1948 Devine membru al Academici Romane. 1923 Debuteazt editorial cu volumul Versuri. Idee. Cicul morfi” 1957 Moare la 14 mai- Opera Romane: Ultina nogpte de drags, nti nogpte de roi, Pata bi Prcust, Un om inte oameni. “Teatru: Jou eklor, Act venpan, Suflte tar, Danton, Base, Caraga in wreomea lui Novele: Tarn de files Poets Versuri. Ider. Clu! mori, Transedentalia seus Ty 9 amie, Modalitatea etd a tear, Dotrina substan, Hasser-o introduce be isp fnomenleiod Specific literar Prozator modeen prin: aspirafia continua spre autenticitate- ,exprimarce in seis, cu sinceritate, a ceea cea simi, ceea ce a srndi..”. Creafia este cunoagtere§i descoperite personal, expesinfdinterioara, na imaginafc. (Concept artistic folost pentru prima dati de romancierul modem francez Marcel Proust). In acest domeniu se iaspir din: ° jntuifionismul lui Bergson- flosof francea care propune cunoasterea realtii pe baza innit ° fentomenologia lui Hussetl flosof german care neagi cunoasterea stiinfificd, pune lumea ‘exterioati sub semnul intebasi i considert real tira interioasl a omalui ° ‘luxul constiinjel ( Marcel Proust)- naratorii omnisciengi creau universe ireale,lipsite de otiginalitate asa ed singurul mod seal de a cunoaste este propria constingl (deci seri ce gindesc in acel ‘moment)- nu te poti cunoaste decit pe tine folosirea memosiel gia introspecfiei ca instrumente artistice: si nu seria decit ceea ce vid, ceca ce aud, ‘ceea ceinregistrear simurile mel... (..) en ma pot vorbi onest decit la persoana inti” folosirea timpului prezent si subiectiv, folosiea unei perspective narative subiective practicarea romanului de observafe a viefilinterioare, de analiza psibologict romanele nu au subiect, nu sunt monografie, sunt bazate pe idei, pasiuni (ex. Pat dui Proc si Ukima noapte de dag, india noapte de night valorifick sentimental iubiti, gelozia, orgoliul, neinjclegerile de cuply)