Adresa di pi Internet:

www. banaarmaneasca.tk
E-mail: piceavad@cmb.ro
Pareia:
banaarmaneasca@yahoogroups.com
ISSN - 1582 - 7607

Alânceashti unâ oarâ tu trei meshi

Anlu X, nr. 1/2 (39/40) 2005,
Bucureshti-România
32 di padzinji - 40.000 (4) lei

BANA
ARMÂNEASCÂ
REVISTÂ DI INFORMATSII SHI CULTURÂ AARMÂNJLORÙ DI PISTI TUTÙ

Sutsata a tinirlorù studentsâ armânji di Sârunâ la spectacolu di Bucureshti

Editorù: Dumitru Piceava

 2 Nr. 1-2 (39-40), 2005
Revista
“Bana Armâneascâ”
Thimiljiusitâ tu anlu 1996 di
Dumitru PICEAVA
Editatâ di Fundatsia
”Bana Armâneascâ”
Tu aesti numiri: 1-2 (39- 40) -
2004
“Premiili “Bana Armâneasc’” - 2004”
(D.Piceava)..................................2/3
Simpozionlu “Identitatea a...”.....4/5/6
“ùGala a Premiilorù...”...................7/8
Premiul “Omlu a Anlui 2004”......9/10
Festivalu di Folclorù Armânescu, Carti
di loa Andon Kristo...........................11/12
“Esù Armânjlji...” (F. Costea)................13
“Ciudioasa andamusi...” (T.P).........14
“Andamusea...(Mariana Bara)........15
Pi toarâli a ...” (V. Dzega).............16
Nikola Dumba (M. Bara - Khal).....17
Baronlu Sina (DSP) .....................18
“Dzua natsionalâ........” (H.Sima),
Informari (L. Gheorghieva)...........19
“Pricunushtearea” (T.P.)...............20
“Di la vrearea trã sinea a lui...........21
“Vrearea a Armânjlorù.........................22
“Vrearea a Armânjlorù ca unù.......22/23
Comunicatlu ali Academia Românã..24
Dzua natsionalâ..”: A. Kristo, Aura
Pasha, Oara a..” (G. Godi).............25
Zborlu alù I. Perifan..............................26
Deucalion (B. Shtefanovschi).......27
Nacu Zdru (Kira Mantsu).............28
Ndoauâ..”(H.Hristu, M.Bara) .......29
“G. Hagi”, Andamusea...”............30
“Noapti...” (Oani Nicolae)............31
Revista poati s-hibâ yivâsitâ
shi pi Internet la adresa:
www.banaarmaneasca.tk
Poshta electromnicâ:
E-mail: piceavad@cmb.ro
Pareia di muabeti:
banaarmaneasca@yahoogroups.com
ISSN - 1582-7607
Adresa a redactsiiljei:
Sos. PANTELIMON, nr. 258, bl. 47,
sc. D, et. 6, ap. 241, cod 73559,
Bucuresti. Telefon: 021/6282786 shi
0723/609266.
“Fundatia Bana Armâneascâ”
Cont IBAN:
RO37RNCB5017000072800001
- BCR, Sucursala Stefan cel
Mare, 32, sector 2, Bucureshti.
BANA ARMÂNEASCÂ
Premiili “BANA ARMÂNEASC” – 2004 -
Editsia a 8-a, Sâmbâtâ, 26-li di Martsu - 2005
tatea a Armânjlorù.
Zborù di dishcljideari
Tora seara, dupâ
Tinjisiti Armâni shi duruts Armânji,
durusearea a
tinjisits oaspits,
Premiilorù di Tinjii
Vâ spunù bunâ vâ-i dzua shi ghini
Bana Armâneascâ shi
vinitù la aestâ andamusi di adzâ, ta s-
a Premilui Omlu a
loats parti, deadunù cu noi, la Gala a
Anlui 2004, va s-avets
Premiului “Omlu a Anlui” shi a
apuhia, tinjisits oaspits, ta s-vâ
“Premiilorù di Tinjii Bana Armânea-
andâmusits cu tâmâsita muzicâ
scâ”, cumù shi la Festivalu Folcloric
armâneascã shi cu gioclu armânescu,
Armânescu, tsi s-aflâ tu deftira editsii.
atseali lucri cari scotù tru migdani multu
Tuti aesti andamusi culturali armâne-
ghini identitatea a noastâ armâneascâ.
shtsâ di adzâ suntu ndrepati, ashi cumù
Jubileu 2005 - Anlu a Iradeiljei
s-veadi pi benner, di Fundatsia “Bana
Tu a doaua parti a zborlui a meu voi
Armâneascâ” shi di Liga a Armânjlorù
ta s-vâ spunâ tu ndoauâ zboarâ câ,
ditù România, sigura, shi cu agiutorù
estanù, sigura, multsâ di voi cunoscu
vinitù ditù partea a ma multorù sutsãts
aestu lucru, s-axirâ, s-umplurâ, va
culturali armâneshtsâ ditù România,
dzâcâ, 100 di anji (1905-2005) di anda
ditù Vâryâria shi ditù Rep. Machidunia,
a Armânjlorù lâ fu datâ Iradeia
a curi lâ hãristusimù ditù tutâ inima.
(Iradelu) di cãtrã Sultanlu Abdul Hamid
Voiù s-vâ spunù câ tahina, la sediulù
II-lu.
a Sutsatâljei Culturalâ Armâneascâ,
Iavea ti tsi lipseashti ca tuti andamusli
organizãmù Simpozionlu cu thema:
culturali a Armânjlorù di pisti tutù di
Identitatea a Armânjlorù.
estanù s-hibâ adrati sum semnul a 100
Shi, dupâ cumù s-vidzu, fu unù
di-anji di la Iradeia ditù anlu 1905 iara
musheatù shi ahoryea Simpozion, ti
a anlui 2005 sâ-lji si spunâ “Anlu a
furnjia câ, tu chiro di ma multu di 3
Iradeiljei” icâ a Iradelui.
sâhãts, oaspitslji pãrãstisirâ lucrãri di
Sâ shtii câ dzua cându s-deadi
mari sinferù tu tsi mâtreashti identi-
Iradelu, dzua di 9-li di Maiu 1905, dupâ
Hãrgiurli vecljiulù calindar (iulian) icâ 22-li di
Maiù 1905, dupâ nãulu calindarù
ti tipusearea a alushtorù doauâ numiri:
(gregorian), easti Dzua Natsionalâ a
1-2 (39-40), 2005 (1.000 cumãts), furâ fapti
Armânjlorù.
di cãtrã editorlu shi cu agiutorù di la
Atumtsea, Sultanlu Abdul Hamid doilu
tinjisitslji patriots armânji: Niculachi
C., Vasili Yioryi, patronlu ali S.C. deadi unù Irade (unu decretù) tu cari
s-pricunushtea câ Armânjlji suntu unâ
Phonix Internatsional Coexim ITD
shi Costa Rudu, patronlu a mileti ahoryea di alanti milets ditù
Amirãriljea Nturtseascâ.
restaurantului Inter-Macedonia.
Efhãristisimù a tutulorù atsilorù tsi nâ Lipseashti s-adutsemù aminti câ prota
pricunushteari a Armânjlorù ca etnii
agiutarâ pânâ tora ta s-putemù sâ
scutemù tru migdani aestâ revistâ sh- ahoryea fu faptâ pritù unâ Dimândari
datâ di Vizirlu ali Amirãriljea
yinù cu pârâcâlseara cãtrã tuts
Armânjlji cu vreari ti fara sh-cultura Nturtseascâ tu anlu 1878, dupâ tsi
armâneascâ s-nâ agiutâ sh-di aoa shi Turtsâlj chirurâ polimlu tsi-lu avurâ cu
nclo. Mash ashitsi va s-putemu sh-noi, Arushlji sh-cu Românjlji.
tu aradha a noastâ, s-lji-agiutãmù Cu tutâ aestâ protâ pricunushteari
Armânjlji. ama Armânjlji nu s-hârsirâ di multi
ndrepturi sh-ti atsea, tu anlu 1903,
Abonamentili mutarâ caplu sh-elji ashi cumù lu avea
s-facù la adresa a Redactsiiljei. faptâ shi alantsâ crishtinji ditù
Pâhãlu a unui abonamentu ti unù Amirãriljea Nturtseascâ.
anù easti: Ti yivâsitorlji di Lipseashti sâ si shtii câ pricunushtea-
România: 190.000 di lei. Ti rea a Armânjlorù ca mileti ahoryea
yivâsitorlji di tu xeani: 20 $ SUA.
BANA ARMÂNEASCÂ
di cãtrã Amirãriljea Nturtseascâ ditù
anlu 1905 nu fu faptâ pi virisii mea pi
thimeljlu ali unâ mari curbani faptâ di
cãtrã tutâ Armânamea.
Sh-va s-adutsemu aminti aoatsi
alumta sh-curbanea fapti di Pitu Guli,
atselu cari fu caplu a Armânjlor tsi s-
mutarâ contra a Turtsâloru tu anlu
1903 sh-cari agiumnsirâ di adrarâ ti
psânù chiro, ti vârâ 10 dzâli, Ripublica
di Crushuva.
Pricunushtearea a Armânjlorù ca
mileti ahoryea tu anlu 1905 di cãtrã
Sultanlu Abdul Hamid doilu s-featsi
ahâtù pritù curbanea a Armânjlorù
câtù shi pritù agiutorlu a vâsiliilorù ditù
Evropa ca cumù furâ: România, Ghir-
mânia, Italia, Austro-Ungaria shi altili.
Cu tuti aesti agiutoari diplomatitsi
cari furâ aprucheati ditù Europa, anjlji
1905-1907 furâ anji tu cari Armânjlji,
naua mileti pricunuscutâ ditù
Amirãriljea Nturtseascâ, trapsi multi
lâiets ama nu di la Turtsâ mea di la
miletsli vitsini.
Tu atselu chiro vitsinjlji a
Machiduniiljei: Gretslji, Arbi-
neshlji, Sârghilji shi Vâryarlji
nu apruchea ideia ti unâ auto-
nomii a Machiduniiljei, cu
ahâtù ma psânù independentsa
a ljei. Elji nu avea tu mindueari
mash mpârtsârea ali Machidu-
nia shi aestu lucru lâ fu axitù
pân tu soni tu anlu 1913, dupâ
2-lu Polimù Balcanic.
Atumtsea, Machidunia fu
mpârtsâtâ tu patru pãrtsâ a
statilorù vitsini sh-tuti ndre-
pturli tsi li avea amintatâ Ar-
mânjlji tu anlu 1905 furâ chiruti
sh-nu puturâ ta s-hibâ xana-
amintati nitsi adzâ, dupâ 100
di anji.
Maca anlu 1905 fu ti Armânji unu
an di mari ghineatsâ sh-di mari
importantsâ ti pricunushtearea a loru
ca mileti ahoryea sh-ti amintarea a
ndrepturlor a loru, anlu 1913 easti
luxursitù anlu cari adusi nai ma marea
taxirati a Armânamiljei.
Di la anlu 1905, atumtsea cându
Europa u agiutã Armânamea ta sâ-shi
amintâ di la Sultanlu Abdul Hamid doilu
pricunushtearea ca etnii ahoryea di
alanti milets nimusulmani tricurâ 92 di
anji pânâ cându, disnou, Europa sh-
adusi aminti di noi, Armânjlji, shi nâ
deadi nu unâ mânâ mea unù dzeadzitù
di agiutorù. Easti zborlu di Dimândarea
1333, ditù 24-li di Cirishearù 1997, cari
easti mash una plâcârii ca statili s-veadâ
s-facâ tsiva ti Armânjlji.
Recomandarea 1333 nu easti unâ
Rezolutsii, nu easti unâ apofasi cari s-li
leagâ cu tsiva atseali vâsilii tsi u
apruchearâ sh-ti atsea, vahi, ea nitsi nu
fu bâgatâ tu vârâ locù tu paractichii.
Lipseashti s-adutsemù aminti câ tora
di oarâ suntu pricunuscuts ca etnii
ahoryea shi s-hârsescu di tuti ndrepturli
cari li au alanti etnii mash Armânjlji ditù
Republica Machidunia, ditù Vâryârii shi
ditù Australii.
Armânjlji ditù Arbinushii nu suntu pri-
cunuscuts ca etnii ahoryea ama elji,
pritù Sutsãtsli a lorù, tu meslu Brumarù
2004, câftarâ la Chivernisi sh-la Prezi-
dentsia arbinisheascâ ta s-hibâ pricunu-
scuts ca etnii ahoryea. Pânâ tora ama
nu apruchearâ nitsi unâ turlii di apandisi.
Tu tsi mâtreashti Armânjlji ditù Gârtsii
- iu unlu ditù 7-lji tsitãtsenji grets easti
Armânù shi Armânjlji ditù România,
cari suntu ma multu 26.000, nu suntu
pricunuscuts ca etnii ahoryea iara limba
a lorù, armâneascâ, pricunuscutâ di
Europa tu 24-li di Cirishearù 1997,
Românjlji u luyursescu (nica!?) mash
ca unù dialectu a limbâljei a lorù,
româna, iara Gretslji, ca unù idiomù a
limbâljei a lorù, elina.
Iavea ti tsi lipseashti s-u tinjisimù atsea
IRADEI ditù 9-li di Maiu 1905, cari
avea puteari di decret sh-pritù cari
Armânjlji furâ pricunuscuts ca mileti
ahoryea. Ea easti luyursitâ nai ma mari
dzuâ istoricâ a farâljei armâneascâ.
Nr. 1-2 (39-40), 2005 3
Io amù nãdia câ tu aeshtsa anji,
cându easti preztidentu ali România,
Excelentsa a lui Traian Bãsescu, cari-
lji cunoashti ghini Armânjlji, cara va s-
avemù curailu - shi nu va nâ
nchidicãmù unù cu alantu, ca cumù u
featsimù pânâ tora -, ta s-fâtsemù unâ
câftari cãtrã Dumniljea a lui ta s-nâ
pricunoascâ noi, Armânjlji, ca mileti
ahoryea, va s-avemù parti, ca di unâ
dhoarâ dumnidzascâ, di unâ Iradei a
dzâlilorù a noasti, cari tora-lji si dzâtsi
decret prezidentsial.
Dicâtù sâ s-facâ andamusi ca atsea
tsi s-tsânu aoa sh-doi meshi (tu 28-li di
Yinarù) la Academia Românâ,
andamusi cari nâ nfarmâcã suflitli, io
dzâcù câ easti multu ma musheatù, ma
tinjisitù shi tâmâsitù, ti tuts, sâ s-da unâ
Iradei a dzâlilorù a noasti cari, dupâ
minduearea a mea, va s-asunâ tutù ashi
ca cumù asuna aoa sh-unâ 100 di anji
Iredeia a Sultanlui Abdul Hamid II shi
maxus: “Excelentsa a lui, Prezi-
dentul ali România Traian Bãsescu,
di sentimenti di mari ndriptati shi
pãrintescu dorù, li apârâ tuti miletsli
pistimeni, fârâ dyeafurauâ di
dâmarâ (di rasâ) shi pisti.
Prezidentsia ali Româna li
apruche pârâcâliili a Ar-
mânjlorù shi lâ da tuti ndre-
pturli tsivili, cari li au shi
alanti milets niromâneshtsâ
ditù tutâ Vâsilia Româneascâ:
ndrepturi ti sculii armâne-
shtsâ tu a lorù hori (shi câsâ-
badz) shi ndrepturi ta s-disfa-
câ sculii pri armâneasca lim-
bâ, cu dhascalji shi inspectori
armânji, ashi cumù easti
nomlu tu Vâsilia Româneascâ.
Maca s-putea sâ s-facâ ashi
tsiva aoa shi unâ sutâ di anji
câtse s-nu s-poatâ sâ s-facâ idyiulù
lucru sh-tu chirolu a nostu cându tuti
miletsli di pisti locù suntu apârati?
Atumtsea cându va s-da Dumnidzã
ca noi, Armânjlji di România, va s-
putemù s-videmù unâ ahtari iradei ditù
dzâlili a noasti, unù ahtari decretu
prezidentsial, atumtsea va s-putemù s-
nâ ghinuimù sh-noi, ca cumù s-
ghinuescu Românjlji: “S-bânats ghini,
Armânji!
Ashi s-nâ agiutâ Dumnidzã!
Tacu Piceava
 4 Nr. 1-2 (39-40), 2005
Shi estanù, la Simpozionlu “Identitatea
a Armânjlorù”, ndreptu di Fundatsia
Bana Armâneascâ shi di Liga a
Armânjlorù ditù România”, loarâ parti
ma multsâ oaspits ditù România shi di
tu xeani cari pârâstisirâ lucù aminti:
Prof. Ion Cardula (Alexandru atselù
Marli Machidunitlu), Vamghea Mihanji
Steryiu (Arta a filmului, fratslji
Manahi), Prof. Evantia Bozgan
(Armânjlji shi minarea legionarâ di
România), Elena Papatsafa (Scriitorlu
Dimitrie Chioti di Meglenia) shi Maria
M’rginean di Alba Iulia cumù shi
Dumitru Piceava, Parashkeva
Petroska shi Tashu alù Ticâ a curi
lucrãri li publicãmù tu aesti numiri. Tuti
alanti lucrãri va li publicãmù tu unù altu
numirù a revistâljei Bana Armâneascâ.
Sâmbâtâ, 26 -li di Martsu 2005,
Sediulu ali
Sutsata Culturalâ Armâneascâ
Dishcljidirea a Simpozionlui u featsi
Dumitru Piceava, dupâ cari âlji deadi
zborlu alù Yioryi Vârza, vitsepreziden-
tulù ali Sutsata Culturalâ Armâneascâ
di-lji ghinui oaspitslji.
Ma largu D. Piceava azburâ di Anlu
2005, Jubileulu ali Iradeia ditù anlu
1905 shi importantsa a Iradeiljei.
Ti aestâ furnji shi Simpozionlu
“Identitatea a Armânjlorù” s-featsi
sumù semnulù a Jubileului a Iradeiljei
ditù anlu 1905 pritù cari Armânjlji furâ
pricunuscuts ca mileti ahoryea di
alanti milets ditù Amirãriljea
Nturtseascâ.
Iavea tsi mari importantsâ avu atsea
Iradei ti noi Armânjlji cari, tora, dupâ
unâ sutâ di anji câftãmù, pritù tuti
ceareili shi cãljiurli ta s-nâ aflãmù
identitatea a noastâ, cari identitati
armâneascâ, tu niscânti vâsilii, ditu itii
ma multu icâ ma psânu cunuscuti, nu
nâ easti pricunuscutâ.
Ma largu Dumitru Piceava zburâ di
BANA ARMÂNEASCÂ
Simpozionlu
“Identitatea a Armânjlorù“
“Identitatea a Armânjlorù” tu cari achicâseashti, tu prota aradâ, borgea
adusi aminti di tsi s-achicâseashti pritù ta s-nu s-ljea nitsi unâ misurâ, di itsi
identitati shi elementili tsi li- turlii, ligati di nomuri, di administratsii
ncurpiljeadzâ ea: elemente obiectivi, ca icâ pulititsi cari vrea s-ducâ la chirearea
cumù suntu: elementili culturali, a identitatiljei a gruplui, di la atseali
elementili lingvistitsi, religioasi, generali, di dyeafurauâ icâ di asimilari
elementi ligati di numirlu cu fortsa, pânâ la
“MINORITATI”,
a atsilorù tsi formeadzâ p u r t a t i c ù
Dupâ Sumcomisia ti apâra-
atsea etnii cumù shi me- prusvulisitorù.
rea a minoritãtslorù, easti: unù
moria istoricâ di cari Tu a doaua aradâ,
grupù di tsitãtsenji a unui cratù,
unù autorù (Ion aesta easti pricunu-
Diaconu) spunea câ “tu tsi ari hãri etnitsi, religioasi icâ shtearea a tsi easti
treilu milenilum, “Iden- lingvistitsi cari suntu altili di spetsificù shi a elemen-
titatea ali unâ minoritati atseali a populatsiiljei majori- tilorù ahoryea a
s-timiljiuseashti pi me- tarâ, cumu shi unâ cali di oaminjlorù shi a
moria a ljei colectivã, solidaritati, di frãtsilji namisa di grupurlorù shi apufâsi-
cari nu s-disparti di elji, thimiljiusitâ, as shi pritù unâ rea di misuri cari s-da
elementili a ljei etnitsi vreari colectivâ ta s-armânji cali, s-da curagiu shi s-
shi culturali. tru banâ shi a curi scupo easti
lishureadzâ aspunea-
P l u r a r i s m u l ù , ta sâ s-agiungâ isa cu majori- rea shi creashtirea a
bânarea tu idyea tatea tu faptâ shi tu ndreptu”. identitatiljei.
arãlâchi geograficâ a
Ligatù di tuti aesti, statili lipseashti s-
niscântorù identitãts ahoryea, ari ca adarâ icâ s-da curagiu ti adrarea a
timeljiu tsânearea a identitatiljei a ligâturlorù ti tsânearea, aspunearea shi
grupurlorù minoritare, pritù institutsii
creashtirea a identitatiljei a oaminjlorù
culturali, religioase shi di nvitâturâ, pritù
shi a grupurlorù, demec sâ-shi tsânâ
autonomii localâ câtù ma largâ, pritù
shi sâ-shi spunâ shi sâ scoatâ tru
partitsiparea a alushtor grupuri la
migdani elementili spetsifitsi, culturali,
ndridzearea a lucrurlorù publitsi.
lingvistitsi shi religioasi, shi s-li creascâ,
Plurarismulù di identitati nu easti con-
cu tinjisearea a libertatiljei ali cafi unâ
tra la integrarea sotsialâ shi icunomicâ
mea ea da cali ti cafi unù insu ta s-ljea persoanâ.
parti la unâ banâ sotsialâ, fârâ ca pritù Ndreptulù la identitati shi apârari a
aesta sâ-shi chearâ ele-mentili a lui identitatiljei esù ditù ndreptulù a
spetsifitsi. inshilorù shi a grupurlorù di oaminji ta
Asimilarea Easti pulitica di s-hibâ ahoryea andicra di altsâ inshi
strândzeari, di fortsâ ufilisitâ di unù shi grupuri di oaminji.
cratù contra a unui grupù minoritar shi Identitatea a unui insu easti unâ
a atsilorù oaminji cari-lù formeadzâ, apofasi a lui, easti unâ problemâ di
pritù fuvirseri icâ pritù alti cãljiuri, ta liberâ alidzeari; ea nu poati ama s-hibâ
sâ-shi alasâ adetsli, cultura shi loatâ mash dupâ minduearea a lui mea
ufilisirera a limbâljei, dicara identitatea. ea easti ligatâ di criterii obiective, di
Borgea a statiloru easti apofasea a altorù inshi shi di averù.
ta s-pricunoascâ shi s- Suntu speasi actsiunjli di aspârdzeari
apârâ ahâtù identita-tea câti psânù a gruplorù minoritari pritù
a cafi unui insu – spu- asimilarea a loru, pritu tuchearea pi
nearea liberâ a vreari- arada a identitatiljei a loru.
ljei a lui ta s-tsânâ di unâ Mutrindalui tuti aesti shi, ca cumù
minoritati, sigura pi spunea Andre Malraux, unù autorù
timeljlu a elementilorù aspusi câ “eta XXI va s-hibâ eta a
obiective – câtù shi identitãtslorù shi a hãrlorù a lorù etnitsi
identitatea a gruplui natsionali, culturali shi religioasi”.
minoritar. Ca unâ concluzie, ndreptulù
Pritù aesta s- internatsional apârâ ndreptulù la banâ
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 1-2 (39-40), 2005 5
a grupurlorù minoritari, ahâts cãts putea s-lu
tu cari intrâ shi mutreascã signalu di
minoritãtsli natsionali, la televizia
etnitsi, culturali, lingvi- machedoneascã.
stitsi icâ rasiali contra a Camera a noastrã li
actilorù di aspârdzearea registrã ma aljudzã
fizicâ, cumù shi contra tute seri armâneshci
a asimilariljei a lorù cu a Armânjlor ti statlu
fortsa. Ti atsea statili au a noastru. Multe
borgea ta s-apârâ identi- cãrtsã di mutritorlji di
tatea a minoritãtslorù tu Machidunie shi tu
shi a persoanilorù cari statile vitsine tsi lji
facù parti ditù eali. aduc aminte, sãntu
Ndreptulù la identitati martir ti atsea cu cãtã
shi apârarea a identita- harao eara
tiljei yinù ditù ndreptul a D. Piceava namisa di Parashkiva Petroska, Operatorlu, Directorlu aprucheatã emisia pi
persoanilorù shi a adj. shi Jana Mihailova di la Televizia natsional\ ali Rep. Machidunia limba armâneascâ la
grupurlorù si oaminji ta televizie shi u
s-hibâ ahoryea andicra di altsâ inshi shi machiduneascã, sum numa “Stâmâna” zburãscu cât aistã emisie easte mutritã.
grupuri di oaminji. eara emitatã pi 9 di Yinar, anlu 1991. Numa a emisiiljei di tora easte
Aestu ndreptu fu dezvoltatù shi Atumtsea emisiili s-dutsea cafi Scãntseao, ninte 15 di anji u purta
apufâsitù tu Declaratsia pisupra a
Njercuri câti 15 di minute. Protili 15 di numa Stâmâna, a deapoia Hronica
rasâljei shi prigiudicãtslorù rasiali,
minute tu stâmânã ti shcurtu chiro armâneascã. Jurnalishcilj shi mutritorlji
apufâsitâ la Conferintsa generalâ ali
criscurâ tu 20, 25 shi 30 di minute tu a emisiilor pi limba armâneascã sãntu
UNESCO la 27 Brumarù 1978.
stâmânã. Di la anlu 1996 ahurhim cu martir ti fundarea a multilor sutsãts
Declaratsia aspuni câ dyeafurãili
câti 2 ori tu stâmânã câti 30 di minute armâneshci tu ma aljudzã tuts cãsãbadz
thimiljiusiti pi diversitatea culturalâ, di
shi atsea cafi Njercuri shi Sâmbâtã. tu Machedonie, martir ti fundarea a
mediu shi istoricâ suntu legitimi shi câ
Di la anlu 2002 emisii pi limba Uniiljei shi a Ligâljei a Armânjlor di tu
identitatea di arâzgâ nu cârteashti cu
armâneascâ are 3 ori tu stâmânã câti Machidunie, a sutsãtslor shi a
nitsi unâ turlii ndreptulù ta s-bâneadzâ
30 di minute. Pânâ tora, tu chirolu di activitãtslor a organizatsiilor tu alante
ahoryea. - Constitutsia ali Românii,
15 di anji, suntu emitate cama di 1500 stati iu bâneadzâ Armânjlji pi Balcanj,
garanteadzâ, a tutulorù tsitãtsenjlorù, tu Albanie, vãrgãrie, Gãrtsie, Sãrbie,
adyeafurù di natsionalitati, dicara, im- di emisii informative shi ma multu di
Rumãnie, Unia ti Limbã shi Culturã a
plicit minoritarilorù, ndreptulù la 150 di emisii cu cântits armâneshci.
Armânjlor di tu Ghermanie shi
banâ…liberttatea a conshtiintsâljei (art. Protsentul di bânâtorlji cai li mutrescu
Armânjlji di iutsido. Martir ti multe seri
29), libertatea de exprimare (art. 30), emisiile pi limba armâneascâ di la
televizia machiduneascâ easti multu armãneshce.
ndreptulù la informatsii (art. 31) la
Tu chirolu cãndu nu avea nitsi
educatsii shi nvitsâturâ (art. 32) tu mare. Ma multu di 14 di anji emisiile
s-dutsea cu tradutsire-titlu pi limba ãnvitsare a limbãljei armãneascã tu
limba maternâ,etc.
machedoneascã. Ashitse, noi aveam sculiurle, cãndu nu avea liturghie tu
mutritori di ma multu di 2 miliunji, ahâts biseritsle, multsã di Armãnjlji shcea s-
Zorlu ali câts bâneadzâ tu Rep. Machedonia a dzãcã cã emisia pi limba armãneascã
Parashkeva Petroska, nã mutrea shi Armânjlji di tu Albania easte shi sculie shi bisearicã shi tut
(redactor shef la Redactsia di Datâ, Gârtsia di nordu (Njeadzâ- atsea tsi nu avea icã avea shi u chirurã
armâneascâ di la televizia natsionalâ noapti, Aratsi n.a Red.), Vâryâria di Armãnjlji. Cu mare angãtan sã spune
ali Rep. Machedonia) Ascâpitatã shi tu Notlu ali Sârbia, icã ti istoria a Armãnjlor, ti cultura, ti
folclorlu, adetsli, avigljearea a limbãljei
Nji-easti mari harauã câ vinjiù aoatsi
shi tut atsea tsi easte semnu a
cându s-umple jubileilu 15 di anji di
Armãnjlor. Redactsia armãneascã di
emisia pi limba armâneascâ di la
la televiyia machedoneascã eara
televizia machiduneascâ. Televizia
initsiator shi purtãtor tu organiyarea a
natsionalâ tu Rep. Machedonia easti
festivalilor ti nali cãntitsi armãneshci,
unica televizii din lume pi cai s-
inshirã nale nume pi estradã.
emiteadzã emisii pi limba di dada a
Redactsia armãneascã di la televeyia
noastrã limba armâneascã. Cu aistã
machedoneascã easte legalã, easte
ucaze voi s-dau unâ shcurtâ
intratã tu tute documentile shi acti a
retrospectivã a emisiilor pi limba
servislui natsional radio shi televiyia
armâneascã tu tricutslji 15 di anji. Prota
machedoneascã, shi li are tute
emisii pi limba armâneascâ la televizia
Vanghea Mihanji Steryiu shi Steryiu Paris
6 Nr. 1-2 (39-40), 2005
ãndrepturli ca alante, are a ljei ofis,
lãcãrtorlji a ljei, icã jurnalishcilj shi
alantu personal tehnic tu redactsia
armãneascã, easte pãltit idghea cum
shi alantsã lãcrãtori tu aistã televiyie.
Tu chirolu tsi yine redactsia
armãneascã s-alumtã ti amintare ma
mare numir di mutritori, adarã temi
matractive, tsi ma multu s-lu dishteaptã
intireslu la Armãnjlji. Atsea tsi di la
reghistrarea a bãnãtorlji di la anlu 2002
avea aproapea 10 njilji di Armãnji tu
Machedonie, dupu numirlu di 8.500 la
anlu 1994 putem s-dzãtsem cã easte
amintatic a redactsiiljei armãneascã.
Emisiili armãneshci amintatã mare
numir di Armãnji, multu priadusirã ti
dishciptarea a Armãnjlor ti
pricãdearea natsionalã, adarã misie cai
pistipsescu cã va s-intrã tu ma noaoa
istorie a Armãnjlor tu Machedonie shi
ma largu. Lucurlu s-adavdze, neadzim
ninte, cu caplu ãnsus, nu pricunushcem
sinur, nu pricunushcem scãderi di nitsi
unã parte.
Tora aistã a spunire va s+u bitisescu
cu zboarãle ca cai u bitisescu cafi nao
emisie “S-nã videmù cu ghine”-
Haristo
ARMANJLJI DI
PESHTERA
Armânjlji cai bâneadzâ tu a nostru
câsâbã Peshtera sântu pisti 700 di
inshi. Vinirea a lor easte pi trei etape.
Protslji au vinitâ dit Makedonia shi
Tesalia shi dânâsescu s-bâneadzã tu
aestu loc pininga anlu 1700.
Ti aeshtsâ Armânji nu sâ shtie multu.
Aestâ njicâ colonie di Armânji s-
measticâ cu populatsia slav-bulgarâ shi
s-tucheashte.
A daua etapâ di fumelji armâneshtsâ
yini dit Moscopolea pi la anlu 1820.
Muzeulu di Peshtera
BANA ARMÂNEASCÂ
Unâ parte s-dutsi s-
bâneadzâ shi tu
altsâ câsâbadz:
Sofia, Filibeu
(Plovdiv), Pazargik.
Unâ parte di
Armânji vinits dit
horli Castania shi
Nevesca armân pi
aesti locuri tu a
nostru câsâbã –
Peshtera. S-pare câ
sântu aproapea
150-170 di fumelji.
S-veadi câ aestâ
colonie eara nai
cama mare shi cu puteare economicâ.
Multsâ di nâshi sântu pârmâteftsâ,
zânâtceadz, masturi-tufekceadz,
araftsâ, amalâmari, marangoji,
buzâgeadz, hângi sh.a. Aeshtsâ
Armânji yin cu numa “Tsintsari” shi tu
Bulgaria ashi lâ armâne numa –
Tsintsari. Multsâ di Armânji suntu
oaminj cu carte – preftsâ, dascalji.
Aestâ culturâ a Armânjlor shutsâ opsea
a câsâbãlui Peshtera. Bunji nicuchiri –
bârbatslji armânji lucra multu, cathi un
cu tehnia a lui aminta bunj pâradz, a
muljerli armâni shidea acasâ shi avigljea
njitslji, avea angâtan ti casâ, ti tutiputâ.
Tuts Armânjlji avea mari dor ti carte.
Cafi fumealji armâneascâ câfta sculii
bune ta sâ sh-da ficiorlji s-anveatsâ
carte. Ashi cu multâ mirache, deadunù
featsirâ multu ta s-aibâ tu anlu 1846 a
lor sculie. Bunj dascalj shi bunâ aradâ
tradzi la aestâ sculii shi ficiori di populù
Bulgar.
Ca bunji crâshtinj, dupâ sculia,
Armânjlji scoalâ shi Bisearica Stâ-
Mâria tu Peshtera. S-pari tu anlu1857.
Slujba shi lituryia s-fâtsea di tsintsi
preftsâ, s-achicâseashte, pi gârtseashte
câ tu atsel chiro Bisearica tsânea di
Patriarhia gârtseascâ.
Sculia
B i s e a r i c a
Armâneascâ featsi
ca Armânjlji s-hibâ
tinjisits di tuti alanti
milets bânâtoari
Peshtera. Armânjlji
avea greulu zbor tu
chivernisea
câsâbãlui.
Tu ahurhita a
etâljei XX, dupâ
FiFiciorlji alù Tasho alù Tica
revolutsia di Ayiu Ilia unâ colonie di 200
di fumelji di Armânji – Grâmusteanji shi
Crushuveanji yin Peshtera. Sâ spuni di
aushlji armânji câ aeashtsâ sântu
picurari shi cârvânari cu cupii mãri di oi
shi multsâ calji. Buna aradâ tu câsâbãlu
Peshtera – Bisearica shi sculia lâ si arisi
shi aestâ colonie armâneascâ armâni tu
a nostru câsâbã. Noi himù a lor nipots
shi strânipots.
Tu chirolu 1920-1937 unâ parti di
fumeljile armâneshti caftâ tihea shi bana
cama bunâ tu România. Fug ta s-
agiungâ Constantsa shi alti locuri.
Armânjlji tsi armân Peshtera, cându
aflarâ câ Sofia easti litseulu dishcljis
liceulu român, di unâ oarâ pitrec ficiorlji
la sculii, a dupâ polim shi featile a lor.
Anlu 1944 adusi multu mãri alâxiri tu
cratlu Bulgaria shi Evropa. Ti Armânji
eara mare taxirate shi alâsa tutiputa,
cupiile cu oi, calji shi bana a lor
picurãreascã. Lipsea s-dipunã tu
câsâbã shi s-acatsâ ca lucrâtori shi
functsionari – huzmicheari tu fãbrits.
Unâ parte, ficiori shi feate cu mirache
ti care s-anscriarã la universitãts shi
agiumsirâ dascalji, arhitectsâ, ingineri,
yeatsrâ, icunumishtsâ sh.a. Ashi ahurhi
unâ turlie di misticare shi asimilare a
Armânjlor tu a nostru cvrat.
shi Aestu caimo adusi detsizia a
Armânjlor s-adarâ Sutsata
Armâneascâ Peshtera tu anlu 1993.
Protslji eara Armânji sculari di la
Litseulu Românescu cari lâ deadi bunâ
praxi, ma ti lai tihi eara ancljishi 1948
an. Cu tinjie mare voi sâ spun câ aestu
bun lucru lu ahurhirâ: Yioryi al Holianu
a
– Prezidentu, Yioryi al Foli, Tashi al
Galani, Steryiu al Rida, Steryiu al
Preftu, Steryiu al Foli, Toli al Paris.
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr.1-2 (39-40), 2005 7
Aestu multu tinjisit lucru shi buna
condutsiri a Sutsatâljei dishtiptã GALA A PREMIILORÙ
tiniramea shi putsân câti putsân
tiniramea s-adunã cu tricutslji armânji.
BANA ARMÂNEASCÂ - 2004
Ahurhirâ s-adunâ cãrtsâ, fimiridz shi Sâmbâtâ, 26-li di Martsu 2005, brondzu. Eali s-durusescu cafi anù ti
buletine. Vine chirolu shi Sutsata sala ARCUB atsea sitù soni dzuâ di Sâmbâtâ a meslui
amintã club tu un sumteren.. Ashi cum Martsu. Aesti premii tinjisescu
lipseashti tricutslji armânji featsirâ loc Tu seara di 26-li di Martsu 2005, tu sala gãiretrsli, pidimadzlji shicilistisirli a
a tinirlor. Tu condutsire eara aleptsâ ARCUB, Liga a Armânjlorù ditù oaminjlorù di shtiints’, di culturâ icâ ditù
nãu prezidentu shi membri: Dr. Tasho România shi Fundatsia Bana alti tsercljikuri - cari s-aluimtarâ shi s-
al Tica – Armâneascâ aluimtâ ti pâstrarea a areurlorù shi a
prezidentu, ndreapsirâ adetslorù, a limbâljei shi a miletiljei
Yiorzi al Spectacolu di armâneascâ.
Holianu + duruseari a Eali s-durusescu ama nu mash a
vitsepreyidentu, Premiilorù Bana oaminjlorù di arâzgâ armâneascâ mea
Costa al Tica, Armâneascâ. shi a atsilorù oaminji cari nu tsânù di
Stela Pavlova, Tu salâ s-avea aestâ etnii, ama cari-lji agiutâ Armânjlji
Crasmira adunatâ vârâ 200 cu zborlu sh-cu fapta.
Simeonova, di spectatori Estanù s-durusirâ trei premii di Tinjii
Nora al namisa di cari s-
Galani, Ziorzi afla shi Excelentsa
al Cocia. a lui Tihomir
Lucrulu I l i e v s k i ,
anchisi nica ambasadorlu ali
cama ghini. Rep. Machidunia
Condutsirea la Bucureshti.
amintã nãu Dishcljidirea
club tu tsentrul a câsâbãlui. Cu licru ofitsialâ fu faptâ di Dumitru Piceava a
shi pârady di la sutsatâ aestu loc eara curi zborù easti datù la padzinjli 2/3.
arâdâpsit cu multâ mirache. Tora Ti durusearea a Prtemiilorù D. Piceava
dealihea avem casâ ti cultura fu agiutatù di Elena Todicã (tsi s-veadi
armâneascâ. Giocuri shi cântitsi tu cadhurù), studentâ la Facultatea di
s+avdu di feati shi ficiori, di aushi shi Jurnalisticâ.
tiniri. Tu frunti cu doamna Chiratsa Nâinti ta s-ahurheascâ prezentarea a
al Gima shi cu mari dor ahurhi Premiilorù, ta s-nu tsiva di s-hibâ
diucljeatâ, D. Piceava lji-aspusi a Premiulù di Tinjii
Peshtera ansamblul di folclor Bana Armâneascâ” - 2004
armânescu. Tora him etinj ta s+lom musheatâljei prezentatoari ndoauâ stihuri
parti la tuti sãrbãtorli shi festivalurli a di disucljeari, ca unù tratamentu di
Armânjlor. Di unâ oarâ minduim ti profilaxii contra a emotsiilorù shi a Bana Armâneascâ a niscântorù
sculie. Tu club vinirâ treidyãts di feati diucljeariljei. institutsii cari cilâstisirâ ca dealithea ti
shi ficiori. Trei ori tu stâmânâ Armânami.
s+anveatsâ limba armâneascâ. Tu a Premiili di Tinjii Protlu Premiu di Tinjii Bana
nostru club avem unâ njicâ expoyitsii. Bana Armâneascâ Armâneascâ - 2004 fu durusitù a
Adunãm nflucate, stranje, turlii di lu-
Postului di Radio Custantsa,
cre avigljeate di pâpânjlji shi pârintsâlji
Premiili di Redactsia
tu a noastre case armâneshti. Disucljeari
Tinjii Bana armâneascâ.
Adunãm veclji cadure shi ashi avem
Armâneascâ
“retro foto expoyâzitsie”. Cu cârbunji sh-cu nâ chelchi cu-apâ nigritâ,
furâ durusiti Premiul fu
Tinjisim cathi unâ sãrbãtoare, dyua Babâ-mea yitripsea oaminji tsi-avea dixitâ
prota oarâ tu durusitù ali
di fatsire icâ numa di pâtidyare. Cai Vârâ lângoari, shi-lji disucljea-atselji diucljeats M a r i a n a
anlu 1999 sumù
cum va. Aesta easti Armânamnea tu Di mutrirea narauâ-a atsilorù nafimats.
forma di Budesh,
câsâbãlu Peshtera.
«Dhiplumi di realizatoarea
26032005 Cu ierghi di nipârticâ sh-cu niheamâ yinù
Tinjii», iara ditù a emisiiljei pri
Dr. Tasho al Tica, Ayonjea-lji yitripsea-atselji lândzits di virinù. l i m b a
anlu 2002, s-
prezidentulu ali Sutsata a Iara cu zborlu-a ljei dultsi shi-mplinù di harauâ, armâneascâ
adâvgarâ shi
Armânjloru di Peshtera Nâ yitripsea noi totna di mutrirea narauâ. la Postul di
lucrãri ditù
R a d i o
 8 Nr. 1-2 (39-40), 2005
Custantsa. Tu zborlu a ljei di hãristusiri nâsâ
adusi aminti di isturia a alishtei protâ emisii
pri limba armâ-neascâ di la Postul di Radio
Custantsa cari ahurhi tu a 3-a stâmânâ a
meslui Yinarù 1991. Adusi aminti di protslji
realizatori a alishtei emisii: Steliana Bajdechi
shi Aurel Papari iara dupâ elji vinirâ pi-aradâ
Maria Pariza, Sirma Guci, Stelicã Arãu,
Cornelia Pariza, Sorin Calagiu. Pânâ tu anlu
1997 emisiunea eara ndreaptâ ma multu tu
limba româneascâ iara ditù Agustu 1997,
cafi Gioi, aestâ emisiuni pri limba
armâneascâ la Radio Custantsa easti
ndreaptâ di Mariana Budesh.
Cumândusearea a postului di Radio
Custantsa (ditù atselù chiro) mindui câ shi
Armânjlji tsi bâneadzâ tu unù numirù multu
mari Dobrugea, cu tuti câ nu suntu
pricunuscuts ca mileti ahoryea aoa,
România, lipseashti s-aibâ sh-nâshilji unâ
emisiuni a lorù la Radio Custantsa.
Aesta emisiuni ari ca scupo: dishtiptarea
conshtiintsâljei natsiunalâ a Armânjlorù,
scutearea tru migdani shi cunushtearea a
istoriiljei shi a culturâljei a lorù armânea-
scâ, tsânearea shi promovarea iholui safi
armânescu, iho tsi azburashti nai ma ghini
di identitatea ahoryea a Armânjlorù.
Ti aestâ furnjii reprezentantsâlji a
Fundatsiiljei Bana Armâneascâ shi a
Federatsiiljei Liga a Armânjlorù ditù
România loarâ apofasea ta s-duruseascâ
PREMIULU DI TINJII «BANA
ARMÂNEASCÂ - 2004 a POSTULUI
DI RADIO CONSTANTSA - SECTSIA
ARMÂNEASCÂ, ca semnu di tinjiseari
shi pricunushteari ti tuti cilâstâsirli tsi li
BANA ARMÂNEASCÂ
featsirâ sh-li facù membrilji a lui shi directorlu adjunctu ali Televizia
ti tsânearea tru banâ shi natsionalâ ali Rep. Machidunia,
creashtirea a limbâljei redactora Jana Mihailova shi unù
armâneascâ, a adetslorù operatorù cari filmã spectacolu.
armâneshtsâ namisa di Armânjlji
di Custantsa. Treilu Premiu di Tinjii Bana
Doilu Premiu di Tinjii Bana Armâneascâ - 2004
Armâneascâ - 2004 fu durusitù a Postului di Radio
fu Sydney shi a Redactsiiljei
durusitù a armâneascâ
Postului Emisia radio pri limba armâneascâ
di la Radio Sydney easti ndreaptâ shi
Televizii cumândusitâ di Zica alù Dzurdzu shi
Natsionalâ Nik alù Cheaici.
ali Rep. Aestâ emisiuni s-tsâni tu dzua di
Makidunia Dumânicâ, di la oara 16 pânâ la oara
shi a 17. Emisiunea anchiseashti, nâ spuni
redactsiiljei Nik alù Cheaici, cu unâ prezentari a
armâneascâ. limbâljei armâneascâ icâ macedo-
latinâ shi a etniiljei a noastâ
Aestu armâneascâ. Di iu easti a noastâ
Premiu s- origini, ditù cari locuri, ditù Machidunia
durusi ca anticâ, adzâ Gârtsia di nordu, Albania,
semnu di Bulgaria, Fyrom. Adzâ arâspânditâ
tinjii shi di pritù Europa shi lumea tutâ. Deapoia
pricunushteari ti tuts pidimadzlji ahurheashti cânticlu «Europâ, Europâ
faptsâ di cãtrã membrilji a lui ti mutrea sh-câtâ noi», cântatù di tinjisitlu
tsânearea tru banâ shi creashtirea Gica Godi.
a limbâljei armâneascâ, a Yinù deapoia hâbãri, nica vârâ
adetslorù armâneshtsâ cumù shi cânticù, interviu cu Armânji di acasâ
ti tsânearea tru banâ a shi di pisti amari. Unâ sihati nu agiundzi
conshtiintsâljei a lorù etnicâ la ti alti, easti shcurtâ.
Armânjlji ditù Rep. Machidunia. Aesti suntu ndoauâ hâbãri di la Nik
Premiulù fu durusitù ali doamna alù Cheaici.
Parashkeva Petroska, redactora Ti aestâ furnjii a Postului di Radio
shefâ tsi u cumânduseashti Sydney shi a redactorlorù di la sectsia
redactsia armâneascâ. armâneascâ tsi u tsânù tru banâ aestâ
La spectacolu di premieri lo parti emisiuni pri limba armâneascâ,
Armânji di Australia (Sydney)
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 1-2 (39-40), 2005 9

reprezentantsâlji a aestâ andamusi. Premiul

Federatsiiljei “Liga a Sponsorlji di “Omlu a Anlui” - 2004”
Armânjlorù ditù estanù, pri ningâ
România” shi a BCR, a curi lâ si Premiili Omlu a Anlui”, furâ
Fundatsiiljei “Bana pricadi tutâ tinjia durusitù, ti prota oarâ, tu anlu 1998
Armâneascâ” di ditù partea a a tinjisitlui profesor Vasile Barba shi
Bucureshti - noastâ furâ: alù Luis Maria de Puiq (Prezidentul
România, cu apuhia a Teyea Budesh di a Adunariljei Parlamentarâ a
atseljei di a 8-a editsii Voluntari - Comunitatiljei Ivrupeanâ tu atselù
Bucureshti, Ionel chiro, cari andrupã pricunushtearea
ali Gala a Premiilorù
alù Santa alù Todi a grailui armânescu ca limbâ a
“Omulu Anului” shi a Armânjlorù shi câftã apârarea a ljei.
atsiljei di a 2-a editsii di Afumatsi –
Bucureshti shi Nik Va-lji adutsemù aminti: profesorlji
a Festivalui Folcloric Gheorghe Zbuchea di la
alù Cheaici di Syd-
Internatsional Universitatea di Bucureshti, Thede
ney – Australia.
Armânescu, apufâsirâ Kahl shi Max Demeter Paifus di la
Estanù durusimù
s-duruseascâ Universitatea di Wiena cumù shi
ti prota oarâ shi
Premiulù di Tinjii vâsiljelu Mihai ântânjlu a Româniiljei.
Premiulù a Poetlu Ionel Zeanâ, marli fotbalistu
“ B A N A Sponsorilorù. Elù Gicã Hagi, Iancu Perifan di Paris,
ARMÂNEASC” - fu durusitù ali ljirtatlu poet shi scriitorù Ilie A. Ceara,
2004, ca semnu di AFA (Sutsata a Sotir Bletsa, Yioryi Platari, cântâtorlji
tinjiseari shi Armânjlorù di Yioryi Maneca ditù Gârtsii, Nasi al
pricunushteari ti tuti cilâstâsirli tsi li Frantsa) a curi prezidentu easti domnulù Yiuryitsa ditù Rep. Machidunia,
featsirâ sh-li facù membrilji a lui ti Iancu Perifan, cari nâ agiutã cu 700 di profesorlu Neagu Djuvara, poeta
tsânearea tru banâ shi creashtirea a Euro ta s-putemù s-organizãmù Chira Iorgoveanu-Mantsu,
limbâljei armâneascâ, a adetslorù Bucureshti tu anlu 2004, ti prota oarâ, profesorlu Tiberius Cunia shi
armâneshtsâ namisa di Armânjlji di Festivalu Folcloric Internatsional cântâtorlu Hrista Lupci.
Australia. Armânescu.
Cu aestâ apuhii voiù s-efhãristusescu
Premiulù a Sponsorlorù 2004 - ti agiutorlu datù ti organizarea a
AFA alushtorù andamusi shi a sutsãtslorù
culturali armâneshtsâ:
Sponsorlu principal a Sutsata Culturalâ
andamusiljei a noastâ Armâneascâ” di
di estanù fu Banca Bucureshti, prezidentâ
COMERCIALÃ Mariana Bara, Fundatsia
ROMÂNÃ. Easti ti “Moscopole” di
prota oarâ cându unâ Bucureshti, prezidentu
institutsii româneascâ Dima Grasu, Pareia
nâ agiutâ ta s-putemu “Lilici ditù Maiù” di
s-organizãmù unâ Custantsa, prezidentâ
ahtari andamusi Zoe Gica, Pareia
armâneascâ. Lâ “Musheata Armânâ” di
hãristusimù multu ti M. Kogãlniceanu,
aestu lucru shi s-da prezidentu Wily
Dumnidzã ca shi di aoa Wisoshenschi, Sutsata a
shi-nclo s-u tsânâ tutù Scriitorlorù shi a
ashi, câ sh-noi, Armânjlji di România, Artishtsâlorù” ditù Republica
himù tsitãtsenji românji shi avemù Machidunia shi Sutsata a Armânjlorù
Premiul
ananghi di agiutorlu a statlui tu cari ditù Vâryârii, prezidentu Toma Chiurci.
“Omlu a Anlui 2004”
bânãmù. A tutulorù lâ hãristusimù multu ti
Tutùnâoarâ furâ shi ndoi Armânji cari buneatsa, ti cuvârdâlâchea shi ti Estanù Premiulù “Omlu a Anlui”
nâ agiutarâ shi va-lji adutsemù aminti curbanea a lorù. 2004 s-duruseashti a unui Armânù,
sh-elji cu tutâ tinjia cumù shi Sutsãtsli Tacu CULERDA cari, aoa, la noi, easti multu ghini
culturali armâneshtsâ tsi loarâ parti la cunuscutù. Easti zborlu di Gigi Becali.
 10 Nr. 1-2 (39-40), 2005
Armânlu Gigi Becali easti cunuscutù personalitatea a lui shi lumea agiumsi
ca unlu di nai ma avutslji Armânji di s-veadâ tu elù, pritù hãrli cari li ari, unù
România. Elù easti “Protlu Armânù tsi omù cari poati s-u agiutâ miletea
agiumsi nicuchirù, patronù, va dzâcâ, româneascâ. Cu tuti câ easti unù omù
pisti unâ parei di fotbal di România” – avutù elù easti vidzutù shi ca unù omù
easti zborlu di Steaua Bucureshti - shi cu unâ mari vreari ti oaminji, ti pistea
“protlu Armânù tsi agiumsi Prezidentu crishtinâ shi frica di Dumnidzã fârâ
ali unâ Partii puliticâ di România” – mãrdzinji.
easti zborlu di “Partidul Noua Gigi Becali easti vidzutù ca unù omù
Generatie” (PNG) icâ “Partia Nãulu di dealihealui, cari âshi va fumealjea (ari
Bârnu”. trei feati), cari âshi va sotslji a lui cari-
Di anda Gigi Becali fu aleptu tu lji tinjiseashti sh-lji-agiutâ.
analta tesi di Prezidentu a nauljei partii, Elù eastu luyursitù unù dealihealui pa-
triot român, cu vrearea ta s-u mutâ
tu tinjii shi nãmuzi aestâ vâsilii.
Di anda agiumsi avutù mutã ma multi
biserits iara tu chirolu ditù soni agiutã
multi biserits cu pâradz.
Di anda-sh bâgã candidatura la
alidzerli ti analta tesi di Prezidentu a
Româniiljei agiumsi ta s-hibâ ma ghini
cunuscutù, ta s-hibâ alâvdatù ama ta
s-hibâ shi criticatù. Nu di psâni ori âlji
si adusi aminti câ easti hiljù di picurarù,
di canda easti arshini s-crestsâ oi, ashi
cumù u featsirâ Armânjlji di-a lungului
a chirolui. Cu tuti aesti, Gigi Becali
inshi cu ghini ditù aestâ campanii
electoralâ. Tutâ lumea româneascâ
shtii tora câ tu anlu 2004, la tesea di
Prezidentu a Româniiljei, candidã shi
unù Armânù.
La alidzerli tsi s-featsirâ Dumânicâ,
28-li di Brumarù, Gigi Becali fu votatù
di 2-2,36 % ditù numirlu a atsilorù tsi
aleapsirâ. Idyiul protsentu lu avu shi
PNG.. Pritù aestu protsentu Gigi
Becali inshi pi loclu tsintsi, ditù atselji
12 candidats. Fu nâintea a ma
Gigi Becali pi calji mãri...tu Misuhorea a
multorù candidats ghini cunuscuts,
Universitailjei, namisa di simpatizantsâlji
ca cumù furâ Petre Roman, atselù
ali Steaua shi a lui, tu seara anda pareia
tsi fu protlu Prim-ministru ali
a lui inshi campioanâ ali România
România dupâ 1989, Gh. Ciuhandru,
“PNG”, tu ahurhita di anù (tu 10-li di prezidentulù a PNTCD shi altsâ. Cumù
Yinarù 2004), aestâ partii agiumsi s- dyeafuraua namisa di protlu candidatù,
hibâ cunuscutâ tu tutâ România iara Adrian Nãstase shi doilu candidatù,
tu meslu Cirishearù PNG lo parti la Traian Bãsescu eara di 2-3 protsenti,
alidzerli locali tsi s-tsânurâ România tamam câti protsenti amintã Gigi
shi amintã 2,16% di voturi. Pritù aestu Becali, elù giucã tu doilu turù di scrutin
protsentu PNG amintã 666 di mandati rolu di arbitru.
di consilieri la Primãrii shi 1 mandatù Ti mini, ca Armânù, fu unâ mari
di dimarhu (primar) tu unâ hoarâ mirachi câ avui apuhia ta s-negù la
(Costeshti – Argeshi). votari shi, ti prota oarâ tu
Gigi Becali easti Protlu bana a mea, s-potù sâ-nji
Armânù tsi candidã la analta dau votlu a unui Armânù.
tesi di Prezidentu ali Ti aestâ furnjii
România. reprezentantsâlji a Românii.
Tu campania electoralâ fu Federatsiiljei “Liga a
scoasâ tru migdani
BANA ARMÂNEASCÂ
Armânjlorù ditù
România” shi a
Fundatsiiljei “Bana
Armâneascâ” di
Bucureshti,
apufâsirâ sâ-lji
duruseascâ alù Gigi
Becali Premiulù
“OMLU A Teia Sponte, vitse-
ANLUI - 2004, ca prezidentu la F.C.
semnu di tinjiseari S t e a u a , “ m â n a
shi di ndreaptâ shi omlu
pricunushteari a ditù aumbrâ” alù
thâmâsitâljei a lui Gigi Becali.
prudipsiri shi anichisiri tsi li avu tu anlu
2004, ahâtù tu tsi mâtreashti bana a
oaminjlorù namisa di cari bânã câtù shi
tu tsi mâtreashti bana puliticâ.
Ti amârtii ama, Gigi Becali nu cândâsi
ta s-yinâ shi la spectacolù ta sâ-sh ljea
Premiulù tsi-lji si durusi ditù partea a
noastâ.
Editorlu
DOXA (nãmuzea, tinjia,
mãriljea <gloria>) EASTI A
ASVINGÂTORLORU
Steaua Bucureshti, a curi nicuchirù
easti Gigi becali, amintã Sâmbâtâ
seara, 12-li di Cirishearù, mecilu tsi
lu avu pi stadionlu Ghencea cu Poli
Timishoara shi cu aesta amintã shi
titlulù di campioanâ ali România la
fotbal. Dupâ meciù Steaua, deadunù
cu tuts atselji tsi u vorù, yiurtisi
amintarea a titlului tu Misuhorea a
Universitariljei di Bucureshti, iu
“vedetili”, n capù cu Gigi Becali, s-
alinarâ pi mashina a patronlui, una
di nai ma scumpili mashinji di
România.
Ditù chirolu Apriirù-Maiù 1990,
anda Bucureshteanjlji u aveaq atsa
Misuhorea a Universitatiljei shi u
avea declaratâ “Zonâ (nai) liberâ di
comunismu”, trei oaminji di România
acâtsarâ pânâ tora ta sâ s-hârseascâ
shi s-hibâ aplaudats di njilji di oaminji
adunats tu aestu locù: Emil
Constantinescu tu anlu 1996, Traian
Bãsescu tu anlu 2004, anda inshirâ
Prezidentsâ ali Românii shi Gigi
becali, tu anlu 2005, anda pareia a
lui Steaua inshi campioanâ ali
DSP
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 1-2 (39-40), 2005 11

FESTIVALU DI FOLCLOR ARMÂNESCU

“BANA ARMÂNEASC” - 2005 - Deftira Editsii
Festivalu di Folclor armânescu, cari li mbrãtsiteadzâ tuti aesti. Easti zborlu
ndreptu tu a doaua editsii di “Liga a dicara, ahâtù di identitatea a inshilorù, câtù
ArmânjlorùShi di Fundatsia Bana shi di identitatea a grupurlorù cari li adarâ elji.
Armâneascâ, scoasi tru migdani shi Sâ spuni câ, ma multu ca tu vecljiulù chiro,
estanù cumù nu s-poati ma ghini tu dzâlili a noasti identitatea culturalâ easti
mushutetsli a cântitslorù shi a fuvirsitâ di fortsâli
Pareia Musheata Armânâ” cari s-furnisescu tu
sotsietatea di adzâ di
u facù ea, cultura, s-
hibâ idyealui pisti
tutu.Ama, identitatea
culturalâ easati
njedzlu a perenita-
tiljei a miletslorù; ea
da a omlui specifi-
citati shi a grupurlorù
unitati; ea easti
ligature namisa di di culturâ.
tricutlu, prezentulù Aestu easti shi scupolu a nostu ti
shi yinitorlu a lorù. cari ndreapsimù aoa, Bucureshti,
Cultura easti atsea di aestu Festivalù di Folclorù
cari easti ligatâ Armânescu cari, iavea, easti tu a
ntreaga experientsâ doaua editsii.
a omlui, di la amintari Spectacolu ahurhi cu ficiuritslji
pânâ la moarti. Ta s- ditù pareia “Lilici ditù Maiù”,
lu alashi omlu icâ cumândusitâ di Zoe Gica.
giocurlorù armâneshtsâ, atseali grupurli di oaminji fdârâ identitatea a lorù Programlu a lorù fu unlu multu
elementi cari nâ u spunù nai ma vârtosù culturalâ easti s-lji-alashi fârâ di istoria a musheatù: cu poezii, cu cântitsi shi
cari easti identitatea a noastâ lorù shi s-nu lâ pricunoshtsâ ndreptulù a lorù cu musheati giocuri. Shi di aestâ
armâneascâ ahoryea. la banâ. Gioclu shi cântitsli armâneshtsâ oarâ Zoe Gica easti ti alâvdari ti
Sâ shtii câ folclorlu – tu cari intrâ tuti suntu elementi cari u facù shi li lishureadzâ tutu tsi adarâ nâsâ cu ficiuritslji di
plãsãrli (creatsii) artistitsi, literari, ligâturli
muzicâ, plastitsi cumù shi tuti areurli namisa di
shi adetsli ali unâ mileti -, yilipseashti membrilji a
multu limbidi turlia di banâ shi suflitlu sutsatâ-ljei
a atsiljei mileti. armâ-neascâ
Giocurli shi cântitsli armâneshtsâ, cari s h i ,
suntu adets tsi suntu dusi ma largu di tutnâoarâ,
la unù bârnu la altu, tu unâ bunâ misurâ pritù eali s-
suntu ca niscânti “iconji” a banâljei ditù a m i n t â
tricutlu a farâljei a noastâ armâneascâ. cultura,
La noi, Armânjlji, la cari folclorlu easti d e m e c ,
nica unù fenomenù yiu sh-cari anù di adunarea a
anù, di la câdearea a comunismolui, experi-
mcreashti cu ma mari vârtusheami, entsâljei
easti unâ mãrturilji cari yilipseashti un sotsialâ di la
averù ditù dzâlili a noasti cumù shi a unù bârnu la
niscântorù evenimenti ditù tricutlu altu. Pritù
chiro. aesti elementi
Folclorlu armânescu fatsi parti ditù Armânamea Pareia “Lilici ditù Maiù
cultura armâneascâ. Aesta, cultura, a m i n t ã
deadunù cu limba di dada sh-cu religia, suimenjea icâ
bâneadzâ nu ahâtù la unù insu, mea tu conshtiintsa a
dimândarea shi deadunù cu altsâ inshi unitatiljei a ljei
 12 Nr. 1-2 (39-40), 2005
Custantsa. Di ma multu di 10 anji
cântâtoaarea Zoe Gica easti atsea cari
lji-anveatsâ ficiuritslji di Custantsa ta
s -
azburascâ
shi ta s-
gioacâ
armâneashti.
Ânji si
pari câ
nâsâ easti
una di
psânili
Armâni di
Gâidâgilu Ferdu la noi cari
fatsi aestu thâmâsitù lucru di ahântsâ
anji cu mari dorù sh-cu multâ mirachi.
Idyiulù lucru putemù s-lu dzâtsemù
shi di tinjisita doamnâ profesoarâ
Nutsa Wisoshenschi cari, deadunù cu
tinjisitlu a lui nicuchirù, Wily, di anji di
dzâli s-alumtã ta s-tsânâ
apreasâ candela a unù numirù multu ma mari ca atselji
Armânismului tu câsâbãlu
Mihail Kogãlniceanu. Dumniljili
a lorù shi estanù vinirâ cu
pareia a lorù “Musheata
Armânâ” di loarâ parti la
Ferstivalu di Folclorù
Armânescu ndreptu di noi
Bucureshti. Di aestâ oarâ ama,
ti amârtii, vinirâ fârâ gâidâgilu
Ferdu. Pareia Musheata
Armânâ easti singura parei
armâneascâ cari, nica ditù anlu 1999,
anda noi ndridzeamù spectacoli ti
durusearea a Premiilorù Omlu a Anlui,
yini di-lji mâyipseashti spectatorlji cu
giocurli shi cu musheatili a lorù cântitsi
fârshiruteshtsâ.
Sigura, la aestu spectacol nu putea s-
nu hibâ shi pareia “Pilisterlu” di la
Sutsata Culturalâ Armâneascâ”. Cu
thâmâsitili a lorù giocuri shi cu aleaptili
cântitsi a solistilorù vocali (Aurelia
Caranicu–Mihali, Yeanula Yioryi, Flori
BANA ARMÂNEASCÂ
Costea) shi di
aestâ oarâ, ashi
cumù u facù di
ma multsâ anji,
âlji hârsirâ
spectatorlji.
Pri ninga eljei ma
cântarâ Vasili
Topa cumù shi
unâ solistâ
româncâ cari nâ
cântã doauâ
cântitsi ditù
folclorlu
românescu. Nu
putemù s-
agârshimù rolu tsi
lu avu pareia
“Steaua di vreari”, cumândusitâ di aproapea di tahina pareia “Steaua di
Dani Peanci, cari acompanie ahâtù vreari”. Deadunù cu elji cântã shi
cântâtorlji câtù shi giucâtorlji. cunuscutlu cântâtorù Gica Coadâ.
Tinirlji adunats la InterMacedonia, tu
tsi loarâ parti la Spectacol, ca cumù
avea bâgatâ oarâ shi oaspitslji a
noshtsâ ditù Rep. Machidunia, sh-
tricurâ seara cu gimbushi, cu cântitsi
sh-cu giocuri armâneshtsâ nâ searâ
armâneascâ thâmâsitâ.
Tacu BABALI
Ti thâmâsitlu lucru tsi-lù featsirâ la Carti cãtrã Andon Kristo
aestu Festival Folcloric Armânescu di Haristo di ti tinjisitili zboarâ tsi-nji li
Bucureshti cafi unâ parei apruche unâ pitricushi tu tsi mutreashti andamusea
Diplumâ di partitsipari cumù shi câti tsi u ndreapsimù aoaltats Bucureshti,
unâ sculpturâ, ashi cumù s-veadi tu cu apuhia a atsiljei di a 8-a editsii a
cadurù. Premiului Omlu a Anlui shi a Pre-
Ti amârtii ama spectacolu fu niheamâ miilorù di Tinjii Bana Armâneascâ!
shcurtatù ti furnjia câ la sâhatea 8 Haristo sh-tu numa a tutulorù atsilorù
ahurhea importantulù meci di fotbal tsi mi agiutarâ ta s-potù s-organizedzù
dintrã România shi Olanda. aestâ greaua ama aleaptâ andamusi cu
Avemù nãdia câ divârâoarâ va s.himù Armânjlji di România sh-di pi anvâr-
sh-noi agiutats niheamâ ma multu di liga… câ singurù nu pistipsescu s-potù
ma multsâ Armânji shi di ma s-adarù ashi tsiva!
multi Sutsãts armâneshtsâ shi Haristo sh-ti urarea tsi nâ u featsitù:
s-nu ma himù ambudisits di “S-nâ baneadzâ shi “Fara armâneascâ”
niscântsâlji, ca cumù fumù ditù Romania!”.
estanù, iara organizarea va s- Haristo câ nâ aprucheats urarea: S-
hibâ multu ma bunâ. vâ bâneadzâ shi Fara Armâneascâ icâ
SEARÂ Miletea Armâneascâ icâ Populu Armâ-
ARMÂNEASCÂ nescu di Elbasan!?! Cu tinjii,
Dupâ spectacolu di la sala Unù nidiplomatù psânacù, ma aslanù,
ARCUB oaminjlji s-adunarâ la Tsi bâneadzâ alargu di Elbasanù
restaurantulù InterMacedonia. Shi-ndreadzi Bucureshti tu cafi anù
Aoatsi fu ndreaptâ unâ searâ Unù Festival njicù, ma babageanù!
armâneascâ iou cântã, pânâ
 BANA ARMÂNEASCÂ
“Esù Armânjlji nsusù tu munti”
Tu dzua di Ayiu Yioryi, la Sala
Radio di Bucureshti, Sutsata
Culturalâ Armâneascâ ndreapsi
unù spectacol di cântitsi shi giocuri
armâneshtsâ deadunù cu oaspits di
mari simasii - Sutsata a Tinirlorù
studentsâ armânji di Sârunâ.
Pareia Pilisterlu eara sh-ea tu
programù, deadunù cu nica trei
ficiurits di Cãlãrashi. Nâ cântã shi
dl. Vasile Topa. Ficiuritslji di
Cãlãrashi c’ntar’ multu musheatù
shi lâ hãristusimù ti vrearea tsi u
au trâ tutù tsi easti armânescu.
Nâ hârsirâ multu cu mushuteatsa
tsi u spusirâ oaspitslji a noshtsâ ditù
Gîrtsii: Apostolis Micholitsis,
Katerina Asimakopoulou, Siokis
Nikolaos, Katerina Karakana,
Mihalis Palagas, Paraskevi Gotti,
Giorgos Savanakis, Aglaia
Spanogianni, Sotiris Skouros, Dora
Tsabazi, Alexis Bekiris, Vasiliki
Nr. 1-2 (39-40), 2005 13
Basdekidou, Petros Basdaras,
Apostolia Papaeuaggelou, Yiannis
Tzourtzos, Christina
Papaeuaggelou, Dimitris Parasghos
(clarinâ), Mitsialos Vasilis (avyiulii),
Makrigiannis Vasilis (armonicâ),
Tourgoutis Hlias (tumbarelu).
Dupu spectacol fu mari gimbushi
la resta-
urantul
Inter-
M a c -
edonia, CÂNTICLU TI HOARA-A MEA
iu vi-nirâ
multsâ Tini li shtii zârtsinjli-a tutulorù
Armânji ploiurlorù,
t s i Tini li shtii giocurli a vimturlorù
armasirâ Tsi zgrâmâ pit dizvâlerli a urmilorù,
ciudusits Tini lji shtii ocljilj a leasâljei ditù
d i noapti,
giocurli Sh-yita, sh-numa veaclji chischinâ
s h i Pi mutritlu golù tsi ti anvirinâ.
cântitsli
tsi li Dornji, Hoara-a mea dornji!
scoasirâ tu migdani tinirlji ditù Mini earamù puljù tu-a tãu cuibairù!
Sârunâ. Mini earamù natù tu leagânlu di di
Pareia Pilisterlu shi-u spusi marea bratsâli-a tali!
harauâ tsi u avea tu suflitù cu lucurlu Tora escu a tãu Zborù ti mâlâmusitili
tsi lu adrarâ ti organizari, ta s- urmi.
ducheascâ ghini oaspitslji tsi-lji Mi ayunjisescu ca vimtulù cu ploaia
avumù Bucureshti ti trei dzâli. S-u portu hlambura, sh-a tãu Sândzâ
Nâ vini multu greu s-nâ tu mini,
dispârtsâmù di sotslji a noshtsâ di Sh-nâinti ta s-mi facù puljù,
Sârunâ, ama di aoa sh-nâinti va s- Voiù ditù tutâ ifticatea, s-cântu ti tini,
cilâstisimù cama multu ta s-nâ Sh-ti unâ veaclji ghinsâ di vicljimi.
videmù cama ayonjea. Dornji, Hoara-a mea, dornji!
A tali aumbri tora, tu bash laiù s-
Florentina Costea tuchescu,
Ti unâ vicljimi tsi tatsi tu singurâtati
Ti unâ-asunari di clopatù, di petalâ, di
chipurù,
Ti unù cânticù, ti unâ fluearâ, ti unâ-
asunari di tâmpânâ,
Ti unâ ficureascâ vreavâ sh-unù
gâdicosù arâsù.
Dornji, Hoara-a mea, dornji!
Mini va tsâ cântu ti vicljimea,
Ti chirolu tsi treatsi fârâ dânâseari,
Câ aushimea cu vimtulù,
Tutù ma multu mi tradzi câtrâ tini.
Hoara-a mea, dorlu-a meu!
Vanghea MIHANJI-STERYIU
 14 Nr. 1-2 (39-40), 2005
Tinjisiti Armâni shi duruts Armanji,
Ligatù di ciudioasa andamusi di la
Academia Românã dau ma nghiosù
articolu tsi lu-aveamù datâ tu bitisita
a meslui Yinarù pi banaarmaneasca.
Di ciudioasa andamusi antiarmâ-
neascâ di la Academia Românâ ditù
28-li di Yinarù 2005 voiù s-ma spunù
câ ea s-uidiseashti ca doauâ chicuti
di apâ cu ciudioasa andamusi antiro-
mâneascâ di Bucureshti (contra a
atsilorù di Timishoara tsi s-avea
rebilipsitâ) alù Ceaushescu cu
simpatizantsâlji a lui ditù 21-li di
Andreu 1999. Cu atsea apuhii s-featsi
defi sh-elù, Ceaushecu, cumù shi
regimlu a lui di tiranii.
Di la ciudioasa andamusi antiarmâ-
neascâ di la Academia Românâ ditù
28-li di Yinarù 2005 ahurheashti ca
dealithea sâ s-facâ defi psefta teorii
cumù câ limba armâneascâ easti unâ
cu limba românâ, cumù shi atsea câ
Armânjlji, taha, suntu, ca populù, unâ
cu Românjlji!
S-nâ avdâ Dumnidzã!
Tacu Piceava
Vinjiri, 28-li di Yinarù 2005, di la
sâhatea 10 pânâ la sâhatea 14 tu Aula
ali Academia Românâ s-tsânu unâ
Sesiuni di comunicãri “shtiintsifitsi”
antiarmâneshtsâ. Easti ti a doaua oarâ,
dupâ câdearea a comunismolui, cându
tu Aula ali alishtei analtâ institutsii,
Academia Românã, sâ zburashti di
Armânji. Prota oarâ fu cu vârâ 4 anji
ma nâinti. Atumtsea avea zburâtâ mash
doamna Matilda Caragiu Mariotseanu.
Di aestâ oarâ ama pri ningâ nâsâ ma
zburârâ prof. Nicolae Saramandu, prof.
Nicolaea Serban Tanashoca shi nica doi
profesori românji. Thema fu Aromânii
shi Aromâna – azi.
Zborlu a tinjisitslorù profesori tsânu 4
(patru) sâhãts. Cu altâ apuhii va s-
azburãscu di tsi fu tu aesti 4 sâhãts. Di
Sesiuni di comunicãri “shtiintsifitsi”
antiarmâneshtsâ la Academia Românã
aestâ oarâ ama, va s-caftu sâ scotù tru
migdani ca tsi s-tihisi tu atseali ndoauâ
minuti ditù bitisita a andamusiljei.
Shi va s-ahurhescu cu unâ turlii di
Motto: România, care a fost atât de
generoasã cu aromânii, a avut numai de
pierdut de pe urma lor….” Nicolae
Saerban Tanashoca
Di cara-sh bitisi zborlu tsi sh-lu avea ti
spuneari, zborù ligatù di “Istoria
aromânilor. Probleme si perspective”,
profesorlu Nicolae Serban Tanashoca,
Armânù dupâ tatâ, ma
adâvgã ndoauâ zboarâ cari
bâgã câpachi la tutù tsi avea
zburâtâ nâs sh-tuts alantsâ
zburâtori di nâintea a lui.
Iavea-li “lumbãrsitili” zboarâ
ditù soni a tinjisitlui profesor
di istorii di la Universitatea
di Bucureshti: “România,
cari fu ahâtù di cuvârdoanji
cu Armânjlji, ti cari hãrgiui
ahâtù di multsâ pâradz ti
elji, di lâ adrã sculii shi
biserits, avu mash cheardiri
dupâ elji...”
Aesti zboarâ cârtilivoasi canda mi
dishtiptarâ dupâ 4 sâhãts di ascultari sh-
dinâoarâ mi featsirâ s-nji-aducù aminti
di tuti lâietsli tsi li pâtsârâ pâpânjlji shi
pârintsâlji a melji di cara furâ adushi
Dobrugea. Aesti thimisiri mi featsirâ sâ-
nji cherù arâvdarea shi s-grescu cu
nvirinari: Nu easti dealihea, nu easti
dealihea! Doamna Matilda Caragiu
Mariotseanu ânji featsi semnu di la
prezidiu ta s-tacù shi io u ascultaiù. Tsi
avdzâmù ma largu di la domnulù
profesor Tanashoca bâgã câpachi la
câpachi. Nâs avea spusâ atseali strâmbi
lucri ti noi, Armânjlji, ta s-poatâ s-nâ
scoatâ ocjilj shi s-nâ spunâ câ himù fârâ
di tinjii andicra di statlu România, atselù
cari nâ featsi ahâtù di multu ghini. Nâs
aspusi ma largu
ashitsi: “La noi,
tu tsara a noastâ
(România),
atselù cari va ta
s-caftâ ca
Armânjlji s-hibâ
pricunuscuts ca
minoritati etnicâ
easti fârâ di
bunù gustu,
BANA ARMÂNEASCÂ
easti fârâ duchiri… Ashi tsiva nu s-poati.
Tu craturli ditù Balcanji potù s-caftâ s-
hibâ tsi vorù elji ama aoatsi (România)
nu s-poati ashi tsiva…!
Di cara s-avdzârâ aesti zboarâ nitinjisiti
lumea din salâ ahurhi s-azburascâ cu
boatsi mutatâ shi doamna Matilda
Caragiu Mariotseanu, di cara ma adâvgã
ndoauâ zboarâ, âncljisi andamusea.
Lumea ahurhi s-azburascâ cu boatsi
ma mutatâ shi s-aduna câtâ prezidiu.
Doamna Matilda Caragiu adusi aminti
câ nâ aflãmù tu Aula ali
Academia Românâ shi câ la tsi
s-avea zburâtâ pânâ atumtsea nu
s-da nitsi unâ turlii di apandisi.
Doamna Meghea, cu boatsi
multu mutatâ, vahi ti furnjia câ
domnul Vasile Barba fu multu
criticatù, aspunea ta s-fâtsemù
unâ conferintsâ di presâ shi s-
dãmù apandisi la tutù tsi sâ zburâ
aoatsi. Steryiu Samara, multu
nvirinatù shi apufâsitù câ
lipseashti sâ s-caftâ tsiva, s-dusi
la microfonù, cari nica eara
dishcljisù, shi spusi ca lumea s-nu fugâ
din salâ shi s-fâtsemù unâ shedintsâ..!?!
Dinâoarâ vini unù domnu shi, di cara
dzâsi ma nâinti câ sh-elù easti, taha,
Armânù, nâ dzâsi câ aoatsi nu s-fatsi
câvgã shi s-apâryisimù Aula.
Mini atumtsea neshù di-lji dedù ndoauâ
revisti ali doamna Matilda Caragiu
Mariotseanu, ta s-nu-nji ma agârshea-
scâ numa sh-deapoia neshù ayonjea di
lu aflaiù profesorlu Tanashoca.
Dumniljea a lui eara, tu una di cohili a
salâljei, anvârligatù di ma multsâ Armânji
shi, niheamâ vinitù tu fatsâ, asculta
ciudisitù, fârâ s-apândâseascâ, tuti
atseali tsi-lji li spunea Armânjlji. Unlu di
elji, Santa alù Todi, lu antriba, cu zboarâ
apitrusiti shi apufâsiti: cari eshtsâ tini bre
di nâ dzâts câ nu avemù ndreptu ca noi
Armânjlji di România s-câftãmù ta s-
himù pricunuscuts ca minoritati etnicâ?
Câtse nâ ljeai tini ndreptulù aestu? Fârâ
ta s-apândâseascâ la ntribãri sâ shtsâ,
lo ditù geantâ unâ carti shi lji-u deadi ali
unâ doamnâ. Mini atumtsea âlji dedù
numirli ditù soni a revistâljei Bana
Armâneascâ shi, di cara-nji li lo, lji-
aspushù ashitsi: România, nu câ nu chiro
cu adutsearea a Armânjlorù Dobrugea
ma amintã multu di multu. – - Tsi
 BANA ARMÂNEASCÂ
amintã? Mi ntribã nâs. Mini atumtsea lu
ntribai desi shtii câts Vâryari s-afla
România tu chirolu cându furâ adushi
Armânjlji. Nu nji-apândâsi shi io atumtsea
lji-aspushù câ tu atselù chiro eara
România vârâ 230-250.000 di Vâryari.
Tu chirolu a nostu vrea s-eara nai psânù
1 milion… Nu nji-apândâsi tsiva sh-tricu
di-lji asculta ntribarea a unui altu
Armânù…
Tinjistlu profesor di istorii Nicolae
Serban Tanashoca lu aveamù cunuscutâ
pritù Justin Tambozi, tu chirolu cându
eara senator, shi Gheorghe Zbuchea.
Earamù la unù restaurantu tu unâ searâ
shi muabetea, sigura, ligatâ di Armânji,
cura mushatù. Entipusea (Impresia) cari
nji-u featsi atumtsea fu multu bunâ.
Easti, ca dealithea, cumù spunea shi
doamna Matilda Caragiu di elù, unâ
tâmpânâ di carti, easti ca unâ
enciclopedii. Azburâmù atumtsea shi
multi lucri chiola shi pri armâneashti. Di
aestâ oarâ ama, entipusea cari nji-u featsi
a njia cumù shi a multorù Armânji ditù
Andamusea di la
Academia Românã
Viniri 28 di Yinarù 2005, la sihatea 10
tahina, tu Aula Mari di la Academia
Românâ, vârâ 50 di armânj di Bucureshti
shi Custantsa vinirâ s-ascultâ unu bairù
di conferintsi cu tema: AROMÂNII SI
AROMÂNA – AZI. Di la Sutsata
Culturalâ
Armâneascâ
(shi di la alti
S u t s ã t s
armâneshtsâ
i c â armânj ditu salâ nu avurâ izini s-
româneshtsâ)
ditu Românii
eara: Mariana
Bara, Yoryi
Vârza, Yoryi Hagivreta, Santa alu Todi,
Alexandru Gica, Vasili Topa, Yoryi Vrana,
N.Chihaia, Mihai Sima, Iancu Mataranga,
Tacu Piceava, Nicu Beli, Zoe Carabash,
Costicã Canacheu, Steryu Samara, Mita
Rida, Nicolae Cusha, Justin shi George
Tambozi, Corneliu Zeana, Alexandar
Zikov, Miticã Darlaiane; Irina Paris,
Aurica Piha, Tashcu Lala; Chiratsa
Meghea, Adriana Docu; Hristu
Cândroveanu, D.Nacea, Lifteri Naum;
Emil Bratu; Roxana Badralexi, Dima
Lizeta. Eara tu salâ shi profesori di la
Universitati, cercetãtori di la Institutili di
Lingvisticã, Etnografii shi Folcloru: Iulia
Wisoshenski, Emil Târcomnicu,
I.Ghinoiu, di la Ministerlu di Culturã, altsã
salâ cari lu ascultarâ, fu multu urâtâ.
Nu pistipsescu câ aestu omù nvitsatù,
Armânù pritù tatâ, ma fu vârâoarâ tu
aestâ halâ. Shi nitsi nu pistipsescu câ
va s-ma hibâ. Vahi duchi câ nu easti ti
shicai cu atselji Armânji apufâsits shi
cu mari vreari ti miletea a lorù.
Di tsi amintaticù avu România dupâ
tsi lji-adusi Armânjlji, ma nâinti tu
Cadrilater sh-deapoia, dupâ 1940
Dobrugea cumù shi di tsi amintarâ shi
tsi chirurâ Armânjlji tsi furâ mutats ditù
locurli a lorù di daima shi adushi
România (vârâ 42.000- 60.000 di sufliti)
sâ shtiu multi lucri ama lipseashti ca
aesti lucri s-hibâ scoasi diznãu tru
migdani. Aesti lucri, fârâ di alta,
lipseashti s-hibâ una di themili a noasti
di muabeti tu mass-media a noastâ
armâneascâ shi nu mash, cara s-poatâ.
Lipseashti s-nâ u spunemù isturia a
noastâ, ashi cumù fu ea shi s-putemù
s-nâ câftãmù ndreptrurli tsi nâ si cadù
di la Dumnidzã.
Tacu Piceava
armânj etc.
Dischljisi adunarea prezidentulu ali
Academii, Eugen Simion, cu mshati
zboarâ shi alâvdãri ti armânjlji tsi
adusirâ mari doarâ tu cultura românâ,
nica di cându s-thimiljiusi Academia,
la 1866. Aspusi câ suntu cunuscuts
tu Românii ti ambistimenj, duruts ti
soi shi ti armânami, axi ti culturâ.
Tema eara ti problemili a armânjloru
shi a limbâleji a loru AZÂ, ama tu
conferintsi nu para s-featsi unâ mutritâ
ti tutâ armâneamea di azâ, nitsi atselji
azburascâ icâ s-antreabâ tsiva tu soni,
câtse – dzâsirâ organizatorjlji - ashi
easti arada la Academii. Aestu lucru
alâsâ unâ entipusi urutâ.
Acad. Matilda Caragiu Mariotseanu
aspusi câ tu problema limbâ – dialectu
lucârli suntu di multu limbidz, câ
aromâna easti dialectu ali strãromânâ,
ama nu ali româna di azâ. Nâsâ dzâsi
ideili tsi li ari aspusâ tu Dodecalogu,
câ armânjlji suntu tu crizâ di identitati,
ma câ lipseashti sâ-sh tsânâ limba shi
nu fu sinfunâ cu pareia di Freiburg.
Unâ documentatâ shi noauâ mutritâ tu
isturia a armânjloru adusi Nicolae
Sherban Tanashoca. Adunarea aspusi
veacljea ideologii ditu România tu
problema armâneascâ shi partea
shtiintsificâ fu ca baia anicatâ tu aestâ.
Mariana BARA
Nr. 1-2 (39-40), 2005 15
Tinjisits
Armânji,
T u t ù
ashtiptamù s-
adyivâsimù pi
aestu grup ù
hâbari di la
Sesiunea ti
Armanji di la
Academia
Românâ, ama
atseali tsi li-
apruchemù nu
puturâ sâ
spunâ ti tuti
muabetsli tsi
s-featsirâ
aclo. Haristo alu Tacu Piceava ti
cartea tsi u pitricu, mash ti zborlu
tsânutù di Tanashoca.
Hâbarea di la Irina shi Lifteri Naum
fu mash «informativâ» shi alâvdâ-
atoari... Multu ghini, ama minduescu
câ va s-eara multu ma ghini ma s-
eara bâgati pi grupù zboarâli tsi li
dzâsirsâ tuts mãrilji a noshtsâ nvitsats
armânji dit ù România, cari
cumândâsescu nica calea a armâna-
miljei... Elj azburãscu tu numa a
armânjilorù ditù România shi ditù
Balcanù shi lipseashti sâ shtimù cari
easti minduearea a lorù di adzâ, ditù
eta 21! Câ, shtim ù ghini, mash
zboarâli a specialishtslorù, a academi-
cienjilorù suntu luyursiti cându easti
zborlu di amintarea di-ndrepturi!
Populu nu easti antribatu; easti mash
câtâyursitù câtse mindueashti ashi i
alta turlie!
Câtse aestâ ciudoasâ tâtseari?
Adyivâsimù multi hâbãri tsi nu suntu
di mari simasii, multi ori chiremù
chirolu s-adyivâsim ù hâbãri
personali... Unù ahtari evenimentu ca
atselù di la Academia Românâ di
Bucureshti easti, ti noi tuts, di mari
simasii...Nu-i tricutù chirolu shi, poati,
vârâ di-atselji tsi furâ aclo va nâ
pitreacâ muabetsli di la Academie.
Nu-i zborlu ti-ndoi cari puturâ s-da di
eali (cumu hiu sh-mini!)... Easti zborlu
câ ahtãri muabets ofitsiali lipsescu
pitritseari la câtù ma multsâ armânji...
Câ, pânâ tu soni, easti zborlu di
yinâtorlu a armânamiljei!
Kira Mantsu
 16 Nr. 1-2 (39-40), 2005
PI TOARÂLI AARMÂNJLORÙ DI UNÙ CHIRO
DITÙ AMIRÂRILJEAAUSTRO-UNGARÂ
Textul lu scrieai dupu tsi nâ turnãmù
di Viena. Njershu sh-mini cu taifa a
mea Viena.
Thede Kahl shi nicuchira a lui,
Marilena, u organizarâ excurzia
aestâ ti ashtiptari a Pashtilui
armânescu.
Earamù multsâ. Vinjirâ di tu
Românii unù autobusù mplinù. Di tu
Albanii. Di Viena unâ Armânâ. Di
tu Frântsii vini nai ma marli shi nai
ma mushatlu om: Alexandru
Puznava cu pârintsâlj a lui. Nica nu
ari doi anji, ma easti Alexandu shi
easti Armânù. Mini cu fumealjea a
mea purtãmù nclinâciunji di la Italii
shi di la Machedonii. Aestu câsâbã
lu aveamù vidzutâ pi caduri, pi tv
shi shteamù câ-i mushatù shi
chischinù. Mash nu shteamù câ
sucãchili atseali li avea câlcatâ shi
Armânji nâinti s-yinimù noi. Nu
shteamù câ atselji Armânji avea
adratâ pãlãts, bâserits, unù mâhâlã
armânescu.
Imnamù tuts calea shi nâ ciudu-
seamù pi mushutetsli a pãlãtslorù shi
a istoriiljei adratâ tu chirolu ali Austro
Ungarii.
Eara dzâli cu soari. Canda shi
Dumidzã vru s-nâ da unâ ma mari
lunjinâ tu shtearea a noastâ.
Sâmbâta vidzumù tutù. Dumba Platz
shi unâ casâ mari iu nâuntru shuira
valtseri. Dzâsirâ câ ti adrarea ari datâ
pâradz shi Armânlu Dumba.
Deapoaea lomù calea câtâ la
catedralâ. S-videa di alargu cipita a ljei.
Tritseamù pi niga restoranturi cari au
bâgati measi shi scamnuri nafoarâ pi
stradâ. Unù di Armânjlji di tu Românii
sâ shtsâ câtâ la niscântsâ shidzuts la
measâ nafoarâ di unù restorantu shi
lji-antribã desi suntu Armânji. Eara
Makedonji cu unù Armânù tu mesi. Sâ
spusi câ-i di Shtip. Mini shi muljearea
lji zburâmù pi armâneashti, elù nâ turna
pi makedoslavâ. Statuili alù Dumba shi
ali hilji-sa nâ ashtipta la catedralâ. Ca
ti prândzu u vizitãmù strada shi
bâsearica iu dixearâ lu ashtiptãmù
pashtili. Intrãmù tu cafinelu cari unù
chiro eara armânescu. Shidzumù s-nâ
discurmãmù. Ninga noi avea doi ficiorì
BANA ARMÂNEASCÂ
Tu ea, tu protlu etaj, avea tipuri. Aclo
Mihail Boiagi u avea tipusitâ Gramatica
armâneascâ. Tu aestu mâhâlã armâ-
nescu vârâ minduea câ Armânjlji suntu
shi unâ featâ cari zbura armâneashti. unù populù ahorghea shi câ lâ lipseashti
Unlu di eljì sâ shtsâ câtâ la noi shi nâ gramaticâ. Poati câ cu unâ altâ ahtari
gri pi chischina limbâ armâneascâ: excurzii, altsâ Armânji va s-ducâ s-li
veadâ locârli pri iu ari bânatâ shi
lucratâ aestu mari omù ti Armana-
mea. Dizvâleari shi prezentari a
banâljei alù Mihail Boiagi tricutâ
Viena.
Tu idghiulù mâhâlã bâna shi
Armânlu Tirche. Atsel arhundu
Tirche carli lji ari datâ pâradz a
Sârbului Vuk Karagic ta s-lu
scoatâ dictsionarlu sârbescu. Nu
shtiu desi Sârghilj li au turnatâ
aeshtsâ pâradz. Cara s-nu,
lipseashti sâ shtimù câ nica nâ
suntu borgi. Cari poati adzâ s-lji
achicâseascâ aeshtsâ Armânji tu
atselù chiro cumù cânta, s-hârsea,
bâna tu bana di tu xeani? Poati Noi
cari adzâ bânãmù tu xeani. Cari
shtii iu lâ si dusirâ suflitli anda
Moartea cu coasa li ari purtatâ la
murmintsâ?
Poati noi anda la alantâ etâ va
Icoanâ di la bisearica armâneascâ nâ aflãmù cu elj shi va-lù duchimù
(greco-vlâheascâ) di Miskolc dorlu a lorù ti patrida shi armâ-
namea. Dumânica nâ dusirâ la
murmintsâ. Tsicara câ ponjlji eara
“Armânji hits?” verdzâ shi lilicili cu mushuteatsâ, di tuti
Deapoaea ahurhi muabeti canda s- pãrtsâli s-videa moartea.
nâ shteamù di totâna. Sâ spusi câ-i di Njearsimù s-lu vizitãmù suflitlu alù
tu Gârtsii shi câ nveatsâ aoa, Viena. Nicolaus Dumba. El eara aclo la
Alantu ficiorù shi feata eara Grets. Ma, murmintili a lui shi shtiu câ s-hârsi anda
Armânlu a nostru shi zbura cu noi pi nâ vidzu shi anda lu avdzâ zborlu
curatâ limbâ armâneascâ. Mash
câti vârâ oarâ lâ didea explicatsii
pi gârtseashti a doilorù.
Tu unâ dzuâ nvirnatù câ limba s-
cheari. Tu idghea dzuâ hârsitù câ
vahì limba nu va s-chearâ. Dixearâ
lu ashtiptãmù Pashtili tu bâsearica
armâneascâ deadunù cu limba
gârtseascâ.
Hristolu Anye - Dealihina Anye.
Canda shi Armânamea anye Intrarea tu parculù “Dumba” di Tattendorf!
diznãu tu sucãchli aesti. Noi nâ tsânumù armânescu anvârliga.
di adetea armâneascâ. Dininti a bâsea- Potù s-achicâsescu câ Armânlu aestu
ricâljei nâ greamù pi armâneashti. Di ashtiptâ anjì shi anjì pânâ sâ-lj yinâ
la unâ parti s-avdza:”Aoa himù, aoa!”. nishtiuts di zârtsina a lui shi sâ-lj bagâ
Desi casten icâ nu li dzâtseamù idghili un buchet di lilici.Tuts earamù cu mari
zboarâ a Armânjlorù cari tu casili stri tinjii pi prosupuri shi tuts cari earamù
noi sh-grea ta s-ducâ la bâsearica shi nâ tsânumù di adetea armâneascâ. Cu
deapoaea tu cafinelu andicra di ea. boatsea analtâ nâ greamù pi armânea-
Alichitâ di bâsearica unâ casâ analtâ. shti: “Mutrea cari ari niga el, mutrea
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 1-2 (39-40), 2005 17
dininti”. Nai ma mari harauâ fu atsea F umealjea di ninga Vieni, favricâ
tsi zborlu armânescu lu avdzârâ shi
BRAHMS, JOHANN STRAUSS,
Dumba s-tradzi Nicolaus Dumba tsi eara avdzâtâ câ
lucra cama multu
dit ù ho ara armâ-
FRANZ SCHUBERT, BEETHOVEN shi pârmâtii ti xeani.
neascã Blatsi, adzâ tu Gârtsia di nordu.
MOZART. Dupu 15 di anj, la 1868, Theodor u vindu
Protlu di aestâ fumealji tsi agiumsi Vieni,
Tuts aeshtsâ suntu angrupats ninga shi favrica al Nicolaus, sh-di atumtsea ti
fu Sterio Dumba (1794 - 1870), afendâ-
diniti a murmintilui alù Nicolaus Dumba. hoara Tattendorf sh-ti oaminjlji di aclo
Ma, eljì shtea ti su a avdzâtlui mecena Nicolaus. S-pari
ahurhi unâ nauâ banâ. Cu tuti câ la anlu
Armânjlji? Shtea câ cã elù agiumsi Vieni
1865-´66 sh-avea adratâ unâ pãlati dipù
Dumba easti Armânù? la anlu 1817, ama
tu chendrulù di Vieni (pãlati ti cari
Tsi nâ armâni a nauà? tu cartea al Ioanis
nvitsãmù câ adzâ nu mata easti tu avearea
Cându va s-yinâ chiro- Tsafetas sh-ali
a soiljei Dumba), dupu tsi u ancupârã
lu anda ficiorì armânji Elviri Konecny,
favrica, Dumba apufâsi s-bâneadzâ
cu dascalji a lorù va s- ishitâ Sârunâ la anlu
deadunù cu fumealja ân hoarâ. Tu
ducâ Viena la excurzii 2002, nvitsãmù cã
shcurtu chiro, tu favricâ agiumsirâ di
ta s-lâ bagâ tufi di lilici ashi cumù s-aflâ tu
lucra 180 di oaminj, numirù multu mari
a atsilorù cari u deadirâ arhiva a fumealjilei
ti atsel chiro sh-ti unâ hoarâ njicâ. La
mushuteatsa a muzicâ- Peyfuss-Tirka (cu
1870, Nicolaus Dumba ljea titlul „om di
ljei clasicâ? cari Dumbanjlj eara
tinjii“ tu hoarâ. Dupu unù anù bagã
Barimù tu inimâ soi) Sterio Dumba
thimeljù a sutsatâljei a pompierlorù. La
armâni unù ponù cu agiumsi tu Avstrii
harauâ câ mãrlji autorì 1873 s-apreasi focù mari tu Tattendorf
prota oarâ la anlu
di muzicâ clasicâ tu shi biseaica arsi aproapea di dipù. Cu aestâ
1808. Sigur easti
murmintsâljì suntu furnjii Nicolaus Dumba deadi pâradz ti
ama, câ la anlu
aproapea di un Ar- unâ nauâ yiudimâ, ti orgâ sh-ti firidz
1819 adrã deadunù
mânù. Fu unâ impresii (vitralii). Cu tuti câ dupu religii eara
cu fratslji a lui
ti niagârsheari. Nikolaos Dumba crishtin ortodoxu, Nicolaus deadunù cu
Theodor sh-Nicolaus
Nâinti sâ anchisescu vreamù sâ scriu firma di emburlâchi „Gebrüder M. nicuchira shi feata a lorù s-dutsea daima
tsiva shicãi. Unâ adavgari a textului ti Dumba“ („Fratslji M.Dumba“). Dupu tu bâsearica catolicâ. Pânâ adzâ nica
Molovishti. Ma armash fârâ zboarâ. Iu moartea a fratslorù, Sterio armâni armasirâ nyrâpsiti numili a lorù pi scamnili
earamù aseara, iu himù adzâ, iu va s- singurù s-li ducâ ninti lucurli di ditù bâsearica di Tattendorf.
him mâni? Sh-câ tutù zburâmù ti bâsearits nu
emburlâchi shi u creashti firma di u adarâ
Dumânica ti prândzu njearsimù tu ca unâ apunti di emburlâchi anamisa di
hoara iu Dumba u avea fabrica shi Apiritâ sh-Ascâpitatâ, anamisa di
avearea. Adzâ aclo ari unù parcu cu
amirãriljea Avstro-Ungarâ sh-Amirãriljea
numa a lui. Mâcãmù la restorantulù shi
Otomanâ. Aestu lucru va s-aducâ multsâ
deapoaea giocuri shi cântitsi armâne-
paradz a alishtei fumealji di everyets.Di
shtsâ. Harauâ cu ponù tu inimâ câ vini
tutã soia Dumba nai ma cunuscut tu
oara s-nâ dispârtsâmù. Vinirâ lãcârnji,
Amirãrilja Avstro-Ungarâ agiumsi
boatsi zgrumatâ. Canda canâ s-nu vrea
Nicolaus Dumba, faptu la 24-li di Alunarù
ta sâ vdzimù. Mash câ lucurlu nâ
ashtipta cu budzâ fârâ arâsù. Chiaimeti 1830 Vieni, sh-tsi fu sh-unù di nai ma
nâ yinea câ nu putumù s-armânemù la avutslji oaminj ditù aestu câsâbã. Avearea
spectacolu di dixearâ. tsi u alâsã dupu moarti agiumdzea la 9
Dauâ dzâli earamù tu “armânesculù pânâ di 10 miliunj di guldenji. Ama,
locù a ciudiilorù” iu cu multsâ nu nâ Nicolaus Dumba eara avdzâtù nu mash
cânushteamù ma, cu tuts earamù soi, ca emburù avutù ama sh-ca omù poli-
frats shi surãrì. Tsicara câ preagalea nâ tic, colectsionar shi ninti di tuti ca omù
chiremù, anda nâ aflãmù noi Armânjlji cu mari vreari ti artâ sh-maxus ti
himù Armânji cu hrisusita limba a noastâ muzicâ.
armâneascâ. Hristolu Anye! Anjlji revolutsionari 1847-1848 âlj tricu
Va s-da Dumidzã s-duchimù câ deadunù cu frati-su Michael, Athina la
Armânamea anyeadzâ? pitricutlu ali Avstrii tu atseali locuri. La Irini Dumba, la
S-pistipsimù shi s-plâcârsimù. 1852 anlu s-dusi deadunù cu Alexander Shtephans Dom (Viena).
Shi Haristuseari ti Thede shi Marilena Ziegler tu Eghiptu (Misirii), nvitsãmù ditù
câ nâ arâvdarâ shi câ nâ deadirâ cartea alù Ziegler “Meine Reise im
lipseashti s-agârshimù câ ti unâ di
lunjinâ ti unâ parti di istoria a Orient” (“Cãlãturia a mea tu Orientu”).
bâsearitsli a sutsatâljei armâneascâ-
diasporâljei armâneascâ. La anlu 1853 cusurinlu a lui Theodor gârtseascâ di Vieni, adzâ bâsearica
Vanghiu Dzega Dumba ancupârã unã favricâ di textile gârtseascâ „Ayiu Yioryi“, multsã pâradz
tu hoara Tattendorf (Niederösterreich) ari datâ Nicolaus Dumba. Numa a lui easti
 18 Nr. 1-2 (39-40), 2005
tricutâ sh-adzâ nica tu
intrata di bâsearicâ. Iara
alantâ bâsearicâ tut di
Vieni a sutsatâljei armâ-
neascâ-gârtseascâ,
bâsearica „Ayiu Tria-
dha“, s-adrã ma multu cu
pâradzlji a baronlui Sina
(tsi eara tut di arâditsinâ
armâneascâ). Tu anjlji
1880 tu hoara Tattendorf s-adrã unâ
nauâ sculii shi unâ gârdinitsâ, sigura
tutù cu agiutorlu al Dumba. Cathi anù
ti Cârciunù nâs u avea adetea s-da
dhoarâ nu mash a njitslorù di-n hoarâ
ama sh-a oaminjlorù tsi lucra la favricâ
shi sigura câ pute nu-lji agârshea
oarfânjlji. Aestâ adeti u dusi ninti dupu
moartea a lui, hilji-sa, Irini Dumba.
Anlu 1888 fu multu greu ti huryeatslji
tuts, ama atselji di Tattendorf nu u
vidzurâ ahâtù mari zorea di itia câ
Dumba lâ deadi mari agiutorù. Tu
chirolu câtù fu nâs n hoarâ, multsâ
avdzâts oaminj tricurâ pritù
Tattendorf. Va s-adutsemù aminti
mash ndoauâ numi: Johannes Brahms,
Franz Liszt, Richard Wagner, printsul
Rudolf. Cumù spuneamù ma ninti,
Nicolaus Dumba fu shi omù politic.
La 1870 anlu fu aleptu tu parlamentulù
reghional. Pânâ atumtsea elù eara
cumù shi afendâ-su mash unù omù
ditù aradha ali amirãriljea otomanâ ditù
Avstrii. Pânâ la 1896 fu membru tu
comisia di Finantsi. Tu 1872 fu aleptu
sh-tu comisia di sculii sh-ditu 1890
intrã sh-tu comisia di nomuri ti ftohi,
tsi eara atumtsea nãu adratâ. Ditu 1870
pânâ tu 1885 fu membru sh-tu
Camera a Deputatslorù iu fu iara tu
comisia di finantsi pânâ tu 1879. Pi
ninga aesta eara membru sh-tu comisia
di control a borgilorù di stat, sh-ditù
1878 fu viceprezidentu a alishtei
comisii.
Tu Yizmâciunù 1885 amirãlu lu
numâsi Dumba membru ti tutâ bana
tu “Herrenhaus”. Tinjia s-intrâ tu aestâ
organizatsii u avea mash bârbatslji tsi
dâdea mari agiutorù a câsâbãlui iu
bâna, a bâsearicâljei, a icunomiiljei icâ
a artâljei. Tu Herrenhaus, Nicolaus
Dumba eara tu comisia di buget, iu ditù
1892 fu viceprezidentu sh-ditù 1895
prezidentu. Tu idyiulù chiro eara sh-
tu comisia politicâ sh-deapoa sh-tu alti
ma multi comisii ma njits.
Ama, ashi cumù dzâtseamù nica ditù
ahurhitâ vrearea a lui ti artâ sh-maxus
ti muzicâ eara multu mari. Nâs
agiumsi s-hibâ cunuscutù ca
avigljitorù sh-oaspi a artilorù
mushati sh-a oaminjlorù di artâ.
Fu membru di tinjie la anlu 1880
la Academia a Artilorù, fu
membru tu comisia di artâ a
Ministerlui ti Culturâ shi-nvets, tu
curatoriul a muzeilorù ditù
Avstrii, viceprezidentu tu sutsata
Oaspitslji a Muzicâljei sh-multi alti.
Ditù 1870 sh-pânâ muri, Dumba agiutã
multu la adrarea ali unâ “nauâ Vieni”, cumù
s-dzâsi deapoa. Ashi numa a lui easti ligatâ
di adrarea a casâljei a Parlamentului shi a
casâljei di concerti Musikverein, cumù sh-
di adrarea a monumentilorù ti adutseari
aminti alù Beethoven, Brahms, Makart,
Mozart, Radetzky, Raimund, Schiller,
Schubert sh-altsâ. Ca dhorù di partea a
câsâbãlui Vieni, cându umplu 60 di anj,
Dumba fu tricut tu cartea di malâmâ a
nai ma tinjisitslorù oaminj di Vieni. Tu
chirolu câtu bânã lo multi medalii, ordine
di tinjie, nu mash ditù Amirãriljea Austro-
Ungarâ ama sh-ditù xeani.
Nicolaus Dumba s-asteasi ditù banâ la
23 di Martsu 1900, Budapesta iu eara la
unâ andamusi di redactsie la efimiridha
„Die österreichisch-ungarische Monar-
chie in Wort und Bild“ („Monarhia
Austro-Ungarâ tu zbor shi cadhur“).
Truplu a lui fu adusù Vieni shi-ngrupat
ningâ soia Dumba, tu mirmintsâlji ditù
chendru (Zentralfriedhof). Dupu 3 anj di
dzâli, ama s-lo apofasea s-hibâ dizgrupatù
shi-ngrupatù tu idyilji mirmintsâ aradha
cu mãri numi ditu lumea a muzicâljei, ca
semnu di tinjii ti pidhimolu tsi-lù featsi bana
tutâ tu aestâ aradhâ. Ninti s-moarâ avea
dimândatâ sâ-lji cântâ la groapâ unù Corù
di Schubert sh-di cându, cându s-cântâ
tu bâsearicâ tra s-lu aducâ aminti. Doauli
vreri âlj si featsirâ. Pânâ adzâ nica
bisearica di Tattendorf fatsi cathi an
„Dumba-Messe“ (Slujbâ ti adutseari
aminti Dumba), shi un parcu, unâ pâzari
sh-geadeia iu eara favrica âlj poartâ numa.
Atseali cama di 200 di manuscripti
muzicali ditu colectsia alù Dumba, tsi furâ
fapti pishcheshi dupu moartea a lui, suntu
unâ multu mari aveari ti vivlioteca a
câsâbãlui Vieni.
Nicolaus Dumba deadunù cu nicuchira
a lui Maria avurâ mash unâ featâ - Irini,
cari clirunumsi tutâ avearea di la afen-
su. A câ eara tut ca lândzitâ, Irini dusi
ninti adetsli a afen-sui sh-agiutã multu,
deadunù cu mamâ-sa, a oaminjlorù di-n
hoarã. Nica di njicâ, la anlu 1887, ea avea
BANA ARMÂNEASCÂ
câdzutâ greu lândzitâ di plumunj,
lângoari tsi u purtã cu nâsâ pânâ muri,
la 26 di Martsu 1920. Atselj ditù soni
anji ditù banâ âlj tricu tu unù locù di
yitripseari di Elvetsia. Truplu a ljei ama,
fu adus Vieni shi-ngrupat ninga soia
Dumba. Maria Dumba, bânã nica 16 di
anj dupu moartea a hilji-sai. Ea s-asteasi
ditu banã la 26 di Sumedru 1936 tu
hoara Tattendorf sh-alâsã tutâ avearea
clirunumii a unui nipot al Dumba.
Baronlu
Simion Sina
Tu unâ hâbari datâ di RGN aflãmù
câ Institutlu di Cercetãri a Gretslorù
ditù Ungaria, tu colaborari cu
Institutul Istoric Habsburg, organizã
unâ conferintsâ cu numa „Podul cu
lanturi” (Apuntea cu sângiri).
Andamusea, tsi s-tsânu Vinjiri, 25-
li di Martsu, la sâhatea 10, la sediulù
ali Academia Ungarâ di Shtiintsi di
Budapesta, piatsa Roosevelt nr. 9, avu
ca themâ rolu a emburlorù grets tu
Monarhia Austro-Ungarâ.
Di mari sinferù fu câ la aestâ
andamusi sâ zburâ shi di rolu tsi lu
avu cunuscutlu mecena a culturâljei
maghiarâ, baronlu Simion Sina, cari,
cu tuti câ easti di arâzgâ armâneascâ
(macedoromânã, tu textu) Gretslji lu
luyursescu ca unù emburù grecù.
S-bagâ oarâ câ Academiili di
Ungaria, România shi Gârtsia, aesti
analti institutsii culturali (tu cari suntu
adunats nai ma cunuscutslji ânvitsats,
loyiotats shi artishtsâ ditù unâ vâsilii)
cilâstisescu, fârâ astâmâtsiri, ta sâ
scoatâ tru migdani rolu tsi lu avurâ tu
cultura a lorù niscântsâlji di Armânji
nvitsats, emburi icâ mecenats cari
agiumsirâ ta s-bâneadzâ tu sinurli a
vâsiliilorù a lorù.
Ti amârtii ama, tsi nu vorù ta sâ
scoatâ tru migdani aesti analti
institutsii easti pricunoashtirea câ
aeshtsâ nvitsats icâ emburi mecenats,
di la cari amintarâ ahântu di multu,
suntu di arâzgâ armâneascâ, ta s-nu
tsiva di s-lâ urfânipseascâ avearea a
lorù culturalâ, ca cumù spunea Eugen
Simion, prezidentulù a Academiiljei
Românâ.
Tacu Piceava
P.s.: “Apuntea di sângiri” di
Budapesta easti adratâ di baronlu
Simion Sina.
 BANA ARMÂNEASCÂ
DZUA NATSIONALÂ A ARMÂNJLORÙ
YIURTISITÂ BUCURESHTI
Luni 23 di Maiu, dicsearã la sihatea
19.00, cu furnjia a Dzuâljei Natsionalâ a
Armânjlorù, Sutsata Comunitatea
ndreapsi unù musheatù spectacolù di
muzicâ, giocuri shi puizii la Teatrul
Nottara di Bucureshti tu unâ salâ di 400
di locuri tsi s-umplu tutâ di Armâji.
Spectacolu fu complexu shi avu
elementi traditsionali, veclji di folcloru
armãnescu ama shi elementi nãi, avu
muzicã shi giocuri ama shi puizii.
Tu ahur-
h i t â
zburârâ:
prezi-
dentul a
Comuni-
tatiljei, dl.
Costica
Canacheu
si vice-
prezidenta,
d n a .
M aria na
Bara, cari
spusira ti
câftãrli adrati di nyrâpsearea a Armânjlor
ca minoritati natsionalâ shi ti ndrepturili
tsi nâ si pricadù: anvitsarea a limbâljei
armâneascâ tu sculii, slujbâ pi armãneashti
tu bâserits, mass-media pi armâneashti.
Tutunâoarâ sâ zburâ di proiectili culturali
tsi ari tu nãieti s-li adarâ Comunitatea di
aoa shi nclo.
Furâ câlisits ti aestâ dzuuâ pisimâ: -marli
a nostu cântâtorù Yioryi Maneca cu unâ
parei di instrumentishtsâ ditù Veria tsi nâ
hârsirâ dipù multu cu iholu vecljù
armânescu. Tutâ sala cãntã deadunu cu
elji shi furã dealihea momenti di
niagârsheari.
Mushati cântitsi shi giocuri veclji
armâneshtsâ spusirâ tinirlji di la Pilisterlu
shi solistili Aurelia Mihale, Ianula
Gheorghe shi Florentina Costea tsi furâ
acompaniati di instrumentishtsâlj di Veria.
Pareia Pira (unâ parei di tiniri tsi inshirâ
aoa prota oarâ tu migdani) shi cântâtoarea
di la Opera Românâ cu unâ boatsi aleaptâ,
Mirela Cucotu (acompaniatã la pian) tsi
scoasirâ tu migdani unâ altâ turlii di iho ti
cântitsli armâneshtsâ.
Poetlu armânù George Vrana tsi yivâsi
ditù puiziili a lui nai ma mushatili.
La yiurtii avumù shi oaspits di la
Ministerlu ti Praxi, di la Consiliul
Judetsean Cãlãrashi, di la Patriarhii,
consulul ali Vâryâria la Bucureshti, ama
shi reporteri di la efimirida “Gardianul”,
di la Radio România Internatsional shi
Radio România Actualitãtsi. Postul di
Televizii Etno TV filmã tutu spectacolu.
Dupu specatacolù s-tsânu unù cocktail
iu oaminjli puturâ sâ s-adunâ cu sots tsi
nu lji-avea vidzutâ di multu s-cânoascâ
lumi nauâ
shi s-facâ
moabeti
pi armâ-
neashti.
Fu unâ
d z u â
musheatâ
shi di
m a r i
simasii ti
noi shi
avemù
nãdia câ
atsljei tsi
vinirâ oaspits armasirâ cu entipusi
mushati shi cu niheamâ ma multâ vreari
ti cultura shi ti limba armâneascâ.
Halciu Sima
Notâ editorù:
1. Lipseashti adâvgari câ spectacolu
ahurhi cu zborlu ali Flori Costea cari
zburâ, nicândisitorù, ca cumù avea sâ
zburascâ shi alantsâ doi zburâtori, di
Iradeia ditù anlu 1905.
2. Poetlu George Vrana, cari fu câlisitù
pi stsenâ ta s-aspunâ ndauâ di
thâmâsitili a lui poezii, azburâ ma nâinti,
cu ciudiseari, di câftarea tsi u featsirâ
atselji di la sutsata Comunitatea - ca
Armânjlji di România s-hibâ
pricunuscuts ca minoritati natsionalâ
ahoryea - shi scoasi tru migdani câ elù
nu easti sinfunù cu unù ahtari lucru mea
va ta s-armânâ tu lumea a lui di
fantazmi...!?!
3. Organizatorlji nu spusirâ tsiva
atumtsea, sh-nitsi ma amânatù, di
Sponsorlji a alishtei andamusi. Vahi ti
furnjia câ sponsorlu principal fu “Liga
a Armânjlorù di România”!
Nr. 1-2 (39-40), 2005 19
Informari
Vâ informãmù câ tu Rep. Machi-
dunia va s-aiba ma multi manifestatsii
cu cari va s-yiurtiseascâ jubileulu 100
di anji di la pricunushtearea a
andrepturlorù natsionali a Armânjlorù.
Fu adratù unù Comitetù ti organizari
ditù reprezentantsâ ditù tuti sutsãtsli shi
dauli partii armâneshtsâ dit ù
Machidunii.
Vinjirea, pi 13-li di Maiù, fu dishcljisâ
expozitsia cu cãrtsâ di Armanjlji shi ti
Armanjlji tu biblioteca Fratslji Miladi-
novtsi. Tu idghea bibliotecâ, Vinjiri, la
sâhatea 12 va s-hibâ promovatâ cartea
“Traghedia a unlui câsâba” di Dori
Falo, tradusâ pi limba machiduneascâ.
Sâmbâta, tu hotelu Alexandar palas,
va s-tsânâ andamusi forumlu a sutsatâ-
ljei a biznismenjlor ù armânji dit ù
Machidunii.
Dumânicâ, la sâhatea 11, la hotelu
Alexandar palas, va s-ahurheascâ
Academia ofitsialâ. Patron a academi-
iljei easti Branco Tsrvencovschi,
prezidentu ali Republica Machidunia.
La Academia va s-hibâ dati placheti
ti jubilelu 100 di anj a prezidentului
Tsrvencovschi, Parlamentul machidu-
nescu, Adunarea popularâ ali Republica
Turchia (placheta va u-ljea ambasa-
dorlu ali Turchii), a Consiliului ali
Europa shi a domnului Shterio Nacov,
omlu cari pânâ tora nai ma multu agiutã
ti populu a lui.
Vechlji cântitsi armâneshtsâ va s-
cântâ cântâtoara Caliopi shi cântâtorlu
Chiriu Liacu di la Opera ali Machidunii.
Televizia machiduneascâ va s-da
emitari directâ pi canalu doi di aestâ
manifestatsii.
Lunea, pi 23-li di Maiù idghea, tu
hotelu Alexandar palase, va s-tsânâ
tribina di shtintsa “Armânjlji ca factor
politic shi integrativ” cari s-organizea-
dzâ cu Institutlu ti istorii natsionalâ ali
Machidunii. S-ashteaptâ oaspits ditù
Vârgârii, Albanii shi Rumânii.
Bituli, Vinjirea, pi 20-li di Maiù, va s-
hibâ dishchljisâ expozitsia “Udã
armânescu tu Muzeilu di Bituli”, a
Sâmbâtâ, pi 21-li di Maiù idghea, tu
muzeilu di Bituli, va s-tsânâ Simpozium
shtintsific “Ninti shi dupu Iradeaua”.
Sutstata a poetslor shi scriitorlor
Armanj, Vinjirea, pi 20 di mai, tu
biblioteca Frtaslji Miladinovtsi la
sahatea 8 dicseara organizeadza Seara
a poetslor cu expozitsii.
Ljubitsa Gheorghieva
 20 Nr. 1-2 (39-40), 2005 BANA ARMÂNEASCÂ

reprezentantsâ- Machidunia, lipsea ta s-hibâ adusâ

PRICUNUSHTEAREA… lorù a niscâtorù
vâsilii di lucrulu
aminti shi tinjisitâ shi Chivernisea di
Bucureshti ditù aestu chiro ca unù
Cu ndoauâ dzâli ma nânti di yiurtisirea thâmâsitù tsi-lù featsirâ vâsiliili a lorù
semnu di tinjiseari ti cilâstisirli tsi li featsi
a Dzuâljei Natsionalâ a Armânjlorù di aoa sh-unâ sutâ di anji, cându-lji Chivernisea ali România ditù chirolu a
estanù lomù unâ thâmâsitâ shi tinjisitâ pricunuscurâ Armânjlji ca mileti anjilorù 1905, cari s-alumtã ca baea di
hâbari di la doamnâ Ljubitsa Ghorghieva ahoryea di miletsli musulmani shi multu ti amintarea a Iradeiljei ti Armânji.
di la “vlasredactsia” di Scopia. nimusulmani sh-lâ deadirâ ndrepturli Sh-ti aestu lucru va s-aducù aminti sh-
Dumniljea a ljei nâ dâdea di hâbari câ tsi li avea tuti alanti milets nimusul-minduierli a unui tinjisitù Armânù ligati
tu Rep. Machidunia furâ ma multi mani ditù Amirãriljea Nturtseascâ. di Iradeia ditù anlu 1905: “Putemù s-
andamusi armâneshtsâ cari yiurtisirâ Cu aestâ apuhii lipseashti s- criticãmù, s-angiurãmù unù guvernu
jubileulu di 100 di anji di la pricunu- adutsemù aminti câ ti amintarea a di tora i ditù alti perioadi ma nu easti
shtearea a ndrepturlorù natsionali a alushtorù ndrepturi ti Armânji tinjisitù lucru sâ spunemù nivreari ti
Armânjlorù. (Iradeia ditù anlu 1905) cilâstisirâ tuunù populù sh-ti unù statù - cari s-
Ca tuti aesti andamusi sâ s-poatâ s- atselù chiro sh-featsirâ mari curbani va s-hibâ elù -, câ nu nâ arisea-shti
hibâ ndreapti, nâ spunea nâsâ, fu ananghi isãsh Armânjlji. S-cunoashti alumta politica a guvernului di adzâ icâ a
ta sâ s-adarâ unù “Comitet ti organizari sh-curbanea tsi li featsirâ Pitu Guli guvernilorù di ma nâinti cari nâ
tu cari intrarâ reprezentantsâ adusirâ shi znjia di la anlu
ditù tuti sutsãtsli shi ditù dauli 1913”.
partii armâneshtsâ ditù Rep. Pricunushtearea di cãtrã
Machidunia” (!?!). Multu bunâ Armânjlji ditù Rep. Machidunia
aestâ hâbari. Nu pistipseamù ca a Chivernisiljei ali România icâ
vârâoarâ reprezentantsâlji a a Chivrnisilorù a tutulorù alanti
tutulorù sutsãtslorù armâneshtsâ vâsilii tsi cilâstisirâ shi agiutarâ
cumù shi a atsilorù doauâ partii amintarea a Iradeiljei ti Armânji
armâneshtsâ ditù Republica aoa sh-unâ sutâ di anji, sh-tsi
Machidunia, multsâ di elji mârits nu furâ adusi aminti la aestu
shi superfândâxits, puturâ sâ sta Jubileu, vrea s-eara, ca deali-
di zborù shi, chiola, sâ s-achicâ- thea, unù semnu chibarù di
seascâ shi s-ljea apofasi tinjiseari sh-di bunâ vreari tsi
deadunù! Di unù ahtari lucru nu Searâ armâneascâ cu Armânjlji di Sydney- Australia yinea ditù partea a lorù, sigura,
nji-amù avdzâtâ sâ s-tihiseascâ (pricunuscuts ca etnii macedo-latinâ ahoryea sh-tu numa a tutulorù Armânj-
pânâ tora ni tu Rep. Machidunia lorù, cu tuti câ, iavea, dupâ
shi nitsi tu vârâ altâ vâsilii. shi pareia a lui di alumtâtori cari, di ahântu chiro, eali, Chivernisili a
Iavea câ Armânjlji ditù Rep. cara adrarâ, easti ndreptu ti psânù alushtorù vâsilii, nu vorù s-lâ ma
Machidunia puturâ s-adarâ aestu lucru chiro, Republica di Crushuva, pricunoascâ a Armânjlorù ndrepturli tsi
- sh-di aestâ oarâ u loarâ nâintea a chirurâ tuts tu alumta tsi u avurâ tu li avea amintatâ atumtsea.
tutulorù alantsâ Armânji -, shi, ti aestâ anlu 1903 cu Turtsâlji. Cu idyea vreari sh-tinjiseari,
furnjii, axidzãscu tuti alâvdâciunjli ditù S-cunoashti tutùnâoarâ câ ti
partea a noastâ. Vahi, vârâoarâ, idyiulù amintarea a Iradeiljei ditù anlu 1905 Tacu PICEAVA
lucru va s-tihiseascâ sh-cu Armânjlji ditù cilâstâsirâ multu shi vâsilii ditù
alanti vâsilii shi, câtse nu, unâ idyea Europa ca cumù furâ Italia, Frantsa, Domnule Dumitru Piceava,
achicâseari sâ s-tihiseascâ sh-cu repre- Ghirmânia, Amirãriljea Austro- Tinjisite Doctor,
zentantsâlji a Armânjlorù di pisti tutù. Ungarâ sh.a. Ia câ a ta “Njicâ pricunushteari”
Tutù tu aestâ hâbari aflãmù câ Sigura nu lipseashti agârshitâ shi adutsi unâ mari tinjii: Presidentul ali
mintimenjlji reprezentantsâ a tutulorù România cari, pritù Chivernisea ditù Rep. Machedonii, declareadzâ
Armânjlorù ditù Rep. Machidunia, di atselù chiro, cilâstisi multu ti Armânjl ca “parti a popului
cara shidzurâ di zborù sh-minduirâ ghini, amintarea a Iradeiljei ditù anlu 1905. armanescu”!
apufâsirâ s-duruseascâ “placheti ti jubi- Sultanlu Abdul Hamid doilu fu Important easti câ tini eshtsâ tu
leulu 100 di anji” a prezidentului ali Rep. ananghisitù ta s-da Iradeia dupâ tsi balantsâ: va tinjiseari sh-rolea ma mari
Machidunia, Branco Tsrvencovschi, ali România avea datâ unù ultimatumù istoricâ a statlui Român ti amintarea
Adunarea popularâ ali Republica câ va s-arupâ ligâturli cu amirãriljea ali “Iradeia 1905”, ca andrupari a
Turchia (placheta fu loatâ di ambasador- a lui ma s-nu da unù ahtari Iredei ti alumtâljei a ARMANJLOR TI AESTA
lu ali Turchii), alù Consiliu ali Europa etc. Armânji. AMINTARI !
Dupâ mini fu unâ apofasi multu bunâ, Dupâ mini sh-nu mash, sh-caftu CU MULTÂ VREARI ARMÂNEA-
multu tinjisitâ sh-multu mintimenâ. ljirtari a mintimenjlorù reprezen- SCÂ sh-tinjiseari,
Cu aestâ apuhii lâ si adusirâ aminti a tantsâ a Armânjlorù ditù Rep. Andon di Elbasan
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 1-2 (39-40), 2005 21

Dzua Natsionalâ a Ar- niscântsâ di elji suntu oaminji itsrâ

mânjlorù, dzuâ di sãrbãtoari,
Di la vrearea trâ sinea a lui shi multu patriots. Di tuts atselji tsi
dzuâ pisimâ ti Armânji. la sivdaia trâ sinea a tutulorù lji-ascultã nai ma multu âlji lo hari
di zborlu a unlui di elji tsi lu-
Toia, Armânù di România,
tsi s-afla tu nai ma marli sh-ma Natsionalâ. Shi, ti mari tinji, la ncljeamâ Nicea. Vahi easti zborlu di
musheatlu Hotelù di Scopia - a curi yiurtisearea a dzuâljei a lorù pisimâ loa yeatrulu Nicea di Bituli.
nicuchirù easti, ca ditù tihiseari, tutù parti sh prezidentulù a cratlui a lorù, Alù Toia âlji lo ashi di multu hari di
unù Armânù - sh-loa parti la Republica Machidunia, cari lâ zburâ a cumù zburâ aestu omù câ, tu bitisitâ,
andamusea ti yiurtisearea a Dzuâljei tutulorù Armânjlorù multu tinjisitù shi s-dusi la elù shi-lji câftã zborlu ta sâ-lji
Natsionalâ a Armânjlorù, mutrea musheatù. hibâ publicat tu revista Bana
ciudusitù cumù, dinâoarâ tsi li bâgarâ Dupâ doauâ dzâli, Luni, 23-li di Maiù, Armâneascâ!?!
pi nâ measâ revistili Bana Armâ- Toia a nostu loa parti la Teatrul Nottara - Tsi dzâts yeatre, va-lù badz tu revistâ
neascâ, oaminjlji adunats aclo sâ di Bucureshti la yiurtisearea a Dzuâljei zborlu alù Nicea? mi ntribã nâs.
silighirâ sh-li loarâ tuti tu psânù chiro. Natsionalâ a Armânjlorù. Aoatsi ama - Ma sâ-nji lu dai sigura câ va-lù
Mutrea la elji cutulburatù sh-nu-lji nu câ nu putu ta s-veadâ tsi avea vidzutâ publicù, lji-apândâsii mini.
yinea s-pistipseascâ ti cari furnji la andamusea di Scopia ama nu putu Tu aeshtsâ nauâ anji di anda u scotù
oaminjlji atselji li loarâ ashi di ayunjisitù ta s-veadâ nitsi barim vârâ consilierù, revista Bana Armâneascâ nu-nji avui
tuti revistili adusi di elù di vârâ omù di la Primãria ali Capitalâ cari parti di unâ ahtari câftari. Pricunoscu
Bucureshti…! Sh-nu câ li loarâ ama s-hibâ tu salâ shi sâ-lji tiniseascâ Ar- câ ea easti fârâ preaclji. Shi aesata ti
sh-multsâ di elji sh-li yivâsea… mânjlji di Bucureshti sh-di România la furnjia câ ea yini di la unù omù avutù
Nu njicâ-lji fu ciudia atumtsea cându, unâ ahtari dzuâ pisimâ. Ciudiosù lucru! shi cari nu shtiu desi u ari yivâsitâ vârâ-
dupâ psânù chiro, altsâ Armânji, cari Tinjisitlu a nostu Toia lipseashti s-ma oarâ revista Bana Armâneascâ a câ
avea aflatâ câ elù fu atselù tsi li avea shtii câ tihiserli di la yiurtisearea a lji-avea câdzutâ tu mânâ di multi ori.
adusâ revistili di Bucureshti, âlji câfta Dzuâljei Natsionalâ a Armânjlorù di Anda-lù cunuscui Toia, cu niscântsâ
ta s-lâ da shi a lorù câti unâ cumatâ. estanù di Scopia sh-di Bucureshti sh-u anji ma nâinti, elù eara unù omù nu
Nu mata avea di iu s-lâ ma da. undzescu niheamâ sh-cu tihisearea di multu cunuscutù ama avutù. Pirmislu
Atseali eara tuti: 150 di cumãts. Ahânti la Gala a Premiilorù “Bana Armânea- a lui easti unù pirmisù di pirmisu.
putu ta s-ljea T. Cushea, unù altu scâ” ditù meslu Martsu di estanù. Easti unù omù fronimù, nu s-plândzi
Armânù di Bucureshti tsi nchisea cu Atumtsea, ti furnjia câ a Redactsiiljei di canâ sh-nu criticâ canâ. Ljea lucrili
elù Scopia. armâneascâ di la Televizia ali Republica ashi cumù suntu. Easti niscânti ori
- “Nji-acâtsai bileaia cu revistili a Machidunia âlji fu durusitù “Premiulù stresù sânâtosù la gepi shi, di nai ma
tale, Yeatre! Di cara li loarâ tuti atsesali di Tinjii Bana Armâneascâ”, la multili ori, cuvârdã. Atumtsea nu-lù
revisti di pi measâ unù fudzea di la mini spectacol vini di lo parti shi vitseprezi- dorù pâradzlji. Di va s-hibâ sâ s-
shi-unù altu yinea ta sâ-nji caftâ dentulù a alishteii televizii cumù shi tihisescâ ta s-shedz la measâ cu elù la
revistâ”, ânji dzâsi Toia, ca ti shicai, ambasadorlu di Bucureshti ali unâ hani pots s-mâts shi s-bei câtù s-
dupâ doauâ dzâli anda agiumsi Republica Machidunia. vrei. Elù pâlteashti. Di va s-hiba ama
Bucureshti. Tutù atumtsea âlji fu durusitù Premiulù ta s-cutidzedz sâ-lji caftsâ s-tsâ da
Sinferlu a Armânjlorù di Scopia ti di Tinjii shi a Redactsiiljei armâneascâ vârâ pârã ti revistâ, ca cumù feciù mini
revista Bana Armâneascâ âlù bâgã pi di la Radio Custantsa. Di aoatsi vini la di ahânti ori, nu va tsâ da tsiva.
mindueari Armânlu a nostu, Toia. Nu Spectacol mash realizatoarea a Iavea ti tsi mirachea alù Toia ca zborlu
shi shtea sh-nu sh-avea avdzâtâ emisiuniljei pri limba armâneascâ. Di alù Nicea s-hibâ publicatù tu revista
vârâoarâ di unù ahtari lucru. A lui, di Directoarea icâ di vârâ altu Bana Armâneascâ, ta s-poatâ s-hibâ
cându sâ shtii ca emburù shi ca omù reprezentantu di la Radio Custantsa, yivâsitù di ma multsâ Armânji, ânji si
avutù, totna oaminjlji, Armânji icâ di cari lipsea s-yinâ s-ljea parti la spectacol pari câ easti una multu aleaptâ. Pritù
altâ dâmarâ, âlji câftarâ pâradz sh-nu ca cumù eara câlisits, nitsi nu fu zborlu. aestâ mirachi Armânlu a nostu Toia
altutsiva. Ciudioshi Armânjlji aeshtsa Ma multu di ahâtù, cu atsea apuhii, tricu, cu zori easti ndreptu, di la vrearea
di Scopia… Sâ-lji caftâ a lui mash unâ redactorâ di la aestu postu di radio trâ sinea a lui la vrearea trâ tuts. Iavea
revista Bana Armâneascâ sh-nu tsiva mi lo la telefon shi, di cara nji-aspusi marea jgljioatâ psihologicâ tsi u featsi
pâradz? Mari ciudii cu elji! Dinâoarâ câ u ncljeamâ Steliana Bajdechi, mi Armânlu a nostu Toia dinâoarâ cu
ahurhi s-mutreascâ la elji sh-cu ma urminipsi cu boatsi mutatâ shi multu calea a lui di estanù la Armânjlji di
mari sinferù. Bâgã oarâ câ aproapea apufâsitâ câ, di va s-hibâ di s-nu u scotù Scopia. Elu tricu di la sivdaia trâ sinea
tuts sh-u undzescu cu Armânjlji di di pi Diplomâ sintagma “Redactsia a lui la sivdaia trâ tutù gruplu, trâ tutâ
România. Cu tuti aesti, dupâ psânù armâneascâ” shi s-armânâ mash postul Armânamea, va dzâcâ.
chiro ama avea s-veadâ câ elji, nâpoi, di Radio Constantsa, emisiunea Âlji oarâ bunâ yineari tu aestâ parei
s-alidzea cu tsiva di atselji di România. armâneascâ di la aestu postu di Radio shi sâ-lji hibâ lucrulu ambarù:
Aestsâ Armânji di Scopia, pi ningâ va s-hibâ ncljisâ!?!
atsea câ au mari mirachi ti unâ revistâ S-nâ turnãmù la Toia a nostu cari, tutù Unù Armânù tsi u-featsi aestâ
scoasâ Bucureshti, shtiu sâ-sh yiurti- mutrindalui la Armânjlji adunats la jgljioatâ
seascâ multu musheatù Dzua a lorù andamusea di Scopia, bâgã oarâ câ Di-anda eara elù, tu prota-a lui njeatâ.
 22 Nr. 1-2 (39-40), 2005 BANA ARMÂNEASCÂ

“VREAREA A AROMÂNILORÙ” “VREAREA A AR -

Noi, Armânjlji ditù FARA iutsido au bânatâ, tu itsi culturâ shi “ C aftâ shi va tsâ si da“ suntu
vâsilii. Vrearea crishtinâ ti laolu di
ARMÂNEASCÂ DITÙ ROMÂNIA, zboarâ ditù nvitsâturli a Hristolui.
anvârliga, câshtiga ti ghineatsa
ditù fâlcãrli Bucureshti, Cãlãrashi, Aveamù nãdia câ ashi va s-tihisea-
alântorù, ti mushutsarea a banâljei,
Ialomitsa, Tulcea, tsi nâ andâmusimù scâ shi cu “Vrearea a Armânjlorù” shi
ti arhundipseari cu formi shi turlii
aua Bucureshti, azâ 16 di Apriirù 2005 va-lji si da tuti atseali tsi li câftã.
ahoryea, suntu anyrâpsiti tu
tu Adunarea Generalâ di cathi anù, Armasimù ama mash cu nãdia.
documentili bizantini imperiali, cari
“Vrearea a Armânjlorù”, dupu cumù
zburãscu ti elji tu Sâmtulù Munti,
Di cara luyursimù câ zuyrâpsirea s-veadi, easti unâ câftari pritù cãrtsâ
tu emburlâchea ali Amirãriljea, tu
niuidisitâ, scâdearea maxusù shi a niscântorù Armânji di la Sutsata
fuga ân cârvani, tu andridzearea a
nihâbârsearea a identitatiljei a noastrâ “Comunitatea Aromânã din Româ-
ligâturlorù di tugireti cu Europa ditù nia” cãtrã exusiili pulititsi române-
armâneascâ suntu itii ti cari limba shi Ascâpitatâ shi cu Orientulù. Tu eta
cultura armâneascâ s-aspargu dzuâ di dzuâ shtsâ ca Armânjlji s-hibâ pricunuscuts
17 shi 18 Armânjlji eara tu Balcanù ca minortitati natsionalâ.
shi agiumsirâ tora fuvirsiti cu chirearea, atselji tsi mutarâ unâ pulitii Lipseashti s-pricunushtemù câ ea
icunomicâ shi culturalâ fârâ preaclji easti unâ câftari thâmâsitâ sh-câ eara
lomù apofasea câ vini oara s-aspunemù tu atselù chiro tu Amirãriljea
vrearea a Farâljei Armâneascâ ditù mari ananghi di ea.
Otomanâ – Moscopoli.
România ti scutearea tu migdani a Va s-aducù aminti câ tu veara a
identitatiljei etnicâ shi culturalâ a Adzâ ama, ti ascâparea shi ti anlui 2002, dupâ unâ shcurtâ andamusi
Armânjlorù ditù România, ca parti a crishtearea a aveariljei culturalâ cu Luis Maria de Puiq, cumândusea-
popului armânescu ditù Balcanù shi tu armâneascâ easti ananghi ta s-hibâ rea ali Sutsata Culturalâ Armâneascâ
idyiulù chiro lomù apofasea s-anchisimù adrati institutsii moderni, uidisiti cu di Bucureshti lo apofasea ta s-facâ
s-pitritsemù câftãrli lipsiti la chivernisi ta atseali europeani, UNESCO tricu unâ Câftari la exusiili româneshtsâ ca
s-himù anyrâpsits ca minoritati natsionalâ limba armâneascâ tu cartea a Armânjlji s-hibâ pricunuscuts ca
tu Românii. limbilorù tsi agiumsirâ tu piricljiu a minoritati etnicâ.
chireariljei. Consiliulù ali Europâ S-agiumsi cu atsea Câftari pânâ la
Armânjlji vorù s-hârseascâ di ndreptulù apruche Dimândarea 1333 ti Vasile Dâncu, Ministrulù a Informa-
tsi lâ si pricadi tu catandisea di minoritati tsânearea tu banâ shi cultivarea a tsiilor ditù atselù chiro shi aclo s-
natsionalâ sh-tsi easti ndreptulù di thimeljiù limbâljei armâneascâ. dânâsi. Itia câ s-dânâsi unâ ahtari
a omlui shi a tsitãtseanlui: s-anveatsâ tu Câftari nu fu Ministrulù mea unâ parei
sculii limba shi cultura armâneascâ, s-aibâ Luyursimù câ dhoarâli tsi nâ li di Armânji cari s-lâhtârsi cându avdzâ
mass-media pi armâneashti, s-cântâ alâsarâ stripâpânjlji a noshtri nu di ashi tsiva shi dinâoarâ lu nchidicã
armâneashti tu bâsearicâ. lipseashti s-chearâ. Eali prindi s-hibâ lucrulu ta s-hibâ dusù ma largu. Nu lâ
cunuscuti di tuts Armânjlji shi tutâ thimisescu numili a atsilorù “domnji
Furnjia di nai marea simasii ti cari dunjeaua. Eali lipseashti s-intrâ tu armânji” ti furnjia câ niscântsâ di elji
anchisimù aestâ cali easti atsea câ tu arada europeanâ ca valori suntu lândzâts, altsâ suntu nâintats tu
chirolu di tora mash anyrâpsearea tu nomù armâneshtsâ. ilichii iara altsâ di lâhtârsitslji di
a identitatiljei poati s-ducâ ma largu shi s- atumtsea sta ascumtsâ tu pareia tsi
arhundipseascâ turlia istoricâ tu cari România fu nica ditù anchisita a fatsi Câftarea di tora.
Armânjlji daima eara anamisa di alantsâ shi ljei ca vâsilii natsionalâ, unù agiutorù Ca Armânjlji di România s-poatâ
tu dunjeauâ: urdinarea niastâmâsitâ, harea ti Armânji, tu unâ turlii tsi adzâ nu tu yinitorù ta s-armânâ tru banâ ca
di moabeti, mirachea ti alti culturi shi alti s-uidiseashti, câtse ashi eara unâ comunitati ahoryea shi s-nu hibâ
lucri. catastisea tu atsea etâ. Ta s-armânâ tuchits shi asimilats di cãtrã popu-
Di anda s-apreasi eta tu Balcanù, elji tu banâ pâpânjlji a noshtsâ, tu inshita latsia româneascâ majoritarâ, namisa
adrarâ unâ civilizatsii europeanâ, tu cari a etâljei 19 shi featsirâ curbani di cari bâneadzâ, easti di mari ananghi
s-astâvârsescu dhoara romanicâ shi atsea identitatea a lorù ta s-aflâ andrupu- ca elji s-hibâ pricunuscuts ca minori-
bizantinâ, cu valori morali crishtini tinjisiti.
mintu la vâsilii cama vârtoasi, câtse tati natsionalâ (etnicâ) ahoryea shi sâ
Armânjlji di iutsido shtiu câ suntu mileti ashi eara lucârli tu atsea etâ. s-hârseascâ di tuti ndrepturli di cari
ahoryea, tsi zburashti idyea limbâ. Strategia a noastâ, ti ascâpari di la s-hârsescu tuti alanti minoritãts etnitsi
chireari sh-ti dezvoltarea a limbâljei, ditù România sh-di pisti tutù.
Dhoarâli culturali di zâmani a Armânjlorù a culturâljei armâneascâ, easti atsea
suntu di tuts luyursiti tu duhlu di s-nâ spunemù identitatea a noastâ Câftarea aesta, va dzâcâ, easti unâ
ecumenismu tsi li anveashti. Mirachea ti ahoryea shi s-intrãmù tu simfunia Câftari thâmâsitâ ama turlia di cumù
cunushteari, tu prota aradâ, plurilingvismlu multiculturalâ europeanâ shi fu faptâ ea nu-nji si pari tutù ashi di
shi apruchearea alântorù âlji featsirâ axi universalâ. uidisitâ shi di tinjisitâ andicra di tuti
Armânjlji tu tutâ istoria a lorù, oaminji tsi alanti 33 di Sutsãts shi Fundatsii
intrarâ dealithea multu ghini tu aradâ armâneshtsâ ditù România.
 BANA ARMÂNEASCÂ
MÂNJLORÙ” CA UNÙ “DUHÙ DI ECUMENISMU”
Aestâ Câftari cãtrã exusiili pulititsi
româneshtsâ easti faptâ di cãtrã “Noi,
reprezentantii Comunitãtii Aromânilor
din România”, tu varianta pri limba
românâ iara pri limba armâneascâ: “Noi,
Armânjlji ditù Fara Armâneasacâ ditù
România...”
Lipseashti sâ scutemù tru migdani câ
ea nu easti faptâ ashi cumù lipseashti
nitsi tu limba românâ shi nitsi tu limba
armâneascâ. Iavea ti tsi:1.Aestâ Su-
tsatâ poartâ numa di: “Comunitatea
Aromânã din România” (CAR), cari
easti unâ aplo Asociatsii, unâ aplo
Sutsatâ tutù ashitsi cumù suntu shi
alanti 33 di Asociatsii icâ Sutsãts shi
Fundatsii armâneshtsâ ditù România.
“Comunitatea Aromânilor din
România”, cumù sh-dzâsirâ câ, taha,
suntu elji, easti cu tutù altutsiva.
Tu ea intrâ tuts membrilji ditù Sutsata
“Comunitatea Aromânã din România”
deadunù cu tuts membrilji ditù tuti alanti
33 di Sutsãts shi Fundatsii armâneshtsâ
ditù România cumù shi deadunù cu tuts
Armânjlji ditù România cari nu facù
parti ditù aesti Sutsãts icâ Fundatsii
armâneshtsâ.
2. “Noi, Armânjlji ditù Fara
Armâneasacâ ditù România”
Sâ shtii multu ghini câ zborlu Fara
easti sinonim cu miletea, cu populu, cu
laolu, cu ghimta, cu ginsa, cu ratsa
icâ cu yintunjea. Pritù eali s-achiseashti
dâmara a tutulorù Armânjlorù nu ditù
unù locù icâ ditù unù cratù mea di pisti
tutù. Armânlji ditù România suntu unâ
parti ditù Fara armâneascâ. Elji,
deadunù cu Armânjlji ditù Vâryârii, ditù
Gârtsii, ditù Arbinushii, ditù Rep.
Machidunia cumù sh-cu tuts atselji ditù
alanti vâsilii plãseadzâ (adarâ) deadunù
populu, miletea icâ fara armâneascâ.
Iuva tu lumi vârâ Sutsatâ icâ vârâ
parei, adyeafurù di tsi turlii easti ea, nu
ari ndreptulù ta sâ-sh bagâ numa icâ
sâ-sh ljea ca pseudonumâ numa a
atsiljei mileti icâ a atsilui populù. Cari
adarâ ashi tsiva fatsi unâ nitinjisiri, unâ
pângâniri, unù sacrilegiu, va dzâcâ,
andicra di atelù populù.
Di aoatsi s-tradzi concluzia, nica ditù
ahurhitâ, câ atselji tsi u cumândusescu
tora aestâ sutsatâ, CAR, pritù nvi-
shtearea a ljei cu alti stranji, tsi nu suntu
a ljei, caftâ ta s-lji-arâdâ ahâtù Armânjlji
câtù shi exusiili româneshtsâ di la cari
câftarâ thâmâsitlu lucru.
Cripãri mãri avui atumtsea anda vruiù
ta s-achicâsescu niscânti lucri ditù aestâ
Câftari ca cumù fu cu fraza: Dhoarâli
culturali...suntu...tu duhlu di
ecumenismu...” (V. pag. 22).
“Duhlu di ecumenismu!? Duhlu
(spiritlu, suflitlu ali unâ yiitati), shtii tutâ
lumea tsi easti, ama tsi turlii di prici easti
aestu “ecumenismu”? Câftaiù tu tuti
dictsionarli armâneshtsâ sh-nu lu aflaiù.
Loaiù pi aradâ deapoia shi dictsionarli
româneshtsâ shi inglizeshtsâ sh-iara nu
lu aflaiù iuva. Aflaiù ama unù zborù
aprucheatù di elù: “ecumenic” (ditù cari,
vahi, s-tradzi shi atsea prici...!?) pritù
cari s-achicâseashti: “Cari ari puteari s-
u cumânduseascâ ntreaga bâsearicâ
crishtinâ”, ca cumù easti sinudhlu. Tu
altu dictsionarù pritù “ecumenic” s-
achicâseashti general icâ universal.
Vahi aesta easti achicâsearea shi a
priciljei cu numa di ecumenismu, zborù
tsi nu s-aflâ tu tuti dictsionarli tsi li avemù
noi, ama cari s-aflâ, vahi, tu dictsionarli
filozofitsi a yrâmâtitslorù tsi-lji bâgarâ ca
pseudonumâ a sutsatâljei a lorù numa
sâmtâ a farâljei noastâ!?
Vahi! Ama sintagma “tu duhlu di gen-
eral icâ di universal” tutù ca la Yeandoni
asunâ!
Nu mata easti ananghi ta s-nâ mindu-
imù la tsi puturâ ta s-dzâcâ membrilji a
exusiilorù româneshtsâ atumtsea anda
yivâsirâ “Vrearea a Armânjlorù” shi
deadirâ pisti unu zborù nicunuscutù di elji
sh-tsi nitsi nu s-aflâ tu dictsionarli a lorù?
Istoria a Armânjlorù easti pãrãstisitâ
tu aestâ Câftari mash cu ndauâ lucri
generali. S-aspuni câ Armânjlji suntu
autohtonji tu Balcanji, câ documentili
bizantini thimsescu di elji câ s-afla sh-la
Sâmtulù Munti, câ tu etili 17-18 s-afla
tu Balcanji sh-u mutarâ Moscopolea. Cu
ahtãri psâni shi generali lucri ditù isturia a
Armânjlorù dzâts câ aestâ Câftari easti
faptâ tamam di unù nvitsatù filo Mucanù
(icâ filoGrecù) sh-nu di niscântsâ Armânji
tsi vorù ta s-adarâ unù lucru thâmâsitù
sh-di mari ufelii ti tuts Armânjlji.
Nu s-aspuni tsiva di loclu iu s-amintã,
iu s-apreasi populu armânescu di canda
Armânjlji, suntu unâ “generatsii
spontanee” icâ suntu câdzuts di iuva din
tserù ndreptu tu loclu a Balcanjlorù icâ
Nr. 1-2 (39-40), 2005 23
tu locurli române-
shtsâ shi s-aflarâ tora
sh-elji ta sâ-sh caftâ
ndrepturli!?
Nu s-aspuni tsiva di Armânjlji cari
vinirâ România. Di iu vinirâ? Câtse
vinirâ? Câti sufliti di Armânji agium-
sirâ tu aesti locuri? Câti sufliti di Ar-
mânji suntu tora România, ashi cumù
s-aspuni tu catayrafia ditù anlu 2002?
Câftarea cãtrã Chivernisi lipsea ta s-
hibâ una aplo, fârâ lucri minuti, s-hibâ
limbidi sh-apufâsitâ.
Tu sonea a alishtei Câftãri lipsea ta
s-hibâ, ashi cumù easti tinjisitù, numa
cu ipuyrãfia icâ simnâtura a atsilui cari
u cumânduseashti aestâ Sutsatâ di
Armânji. Maca curaiù (curaj) nu easti
ecumenismu (tsiva) nu easti!
Documentar. Pri ningâ aestâ Câftari
lipsea ta s-hibâ adâvgatù unù Memoriu
icâ unù Documentar di ma multi paginji
pritù cari sâ si scoatâ tru migdani cu
apudixiri pritù documenti istoria atsea
di dealihea a Armânjlorù.
Altâ turlii exusiili româneshtsâ nu va
u ljea tu luyurseari aestâ Câftari (ca
cumù shi u featsirâ) ti furnjia câ va s-
ljea tu hãbãrsiri atseali tsi lâ spuni
Academia Românâ (vedz pag. 24).
Aestâ Câftari, ta s-hibâ cu ma multâ
puteari shi s-poatâ s-anichiseascâ,
lipsea ta s-hibâ faptâ nu mash di unâ
singurâ Sutsatâ mea lipsea ta s-hibâ
faptâ deadunù sh-cu alanti Sutsãts icâ
Fundatsii armâneshtsâ cari au ahtãri
videri. Lipsea ta s-hibâ loati tu luyur-
seari chiola shi atseali Sutsãts armâ-
neshtsâ cari au alti videri ti furnjia câ
eara ndreptulù a lorù ta sâ-sh spunâ
minduearea a lorù tu aestâ problemâ.
Calea tsi u loarâ Armânjlji di Româ-
nia ta sâ-sh amintâ ndrepturli tsi lâ si
pricadù pritù pricunushtearea a lorù ca
minoritati natsionalâ icâ etnicâ easti ca
unù polimù. Maca prota alumtâ cu
exusiili româneshtsâ fu zâptâsitâ tamam
di niscânti fortsi armâneshtsâ, alumta
di tora fu zâptâsitâ di exusiili
româneshtsâ.
Avemù nãdia câ yinitoarea alumtâ a
Armânjlorù cu exusiili româneshtsâ va
s-hibâ asvingâtoari shi elji va s-poatâ
sâ s-hârseascâ di tuti ndrepturli di cari
s-hârsescu alanti minoritãts natsionali
di România.
S-nâ agiutâ Dumnidzã!
Tacu PICEAVA
 24 Nr. 1-2 (39-40), 2005
ACADEMIA ROMÂNÃ -
COMUNICAT - Luni, 6 iunie2005
Academia Romana a luat cunostintã
cu surprizã de initiativa unui grup de
aromâni (armâni) din tara noastrã de
a se constitui intr-o minoritate nati-
onalã, distinctã de români, ca popor
armânu, cu o limbã proprie, armâna.
Ne aflãm în fata unei diversiuni,
izvorâte din interese mercantile ale
unor cercuri din tarã si din strãinãtate,
ce ignorã adevãrata istorie a acestei
ramuri a romanitãtii rãsãritene si a dia-
lectului aromân care, împreunã cu cel
dacoromân, cel meglenoromân si cel
istroromân, formeazã limba românã.
Aceastã chestiune fundamentalã a
lingvisticii românesti si romanice a
constituit, între altele, obiectul a douã
sesiuni stiintifice, organizate în Aula
Academiei Române, la 31 octombrie
1994 si la 28 ianuarie 2005: “Limba
românã si varietãtile ei locale”,
respectiv “Aromânii si aromâna
astãzi”.
Aducem la cunostintã forurilor
competente si publicului larg cã
Academia Românã, în deplin acord cu
specialistii de bunã credintã din tarã si
din strãinãtate, nu poate fi de acord cu
o astfel de initiativã, din urmãtoarele
motive:
1. Aromânii sunt o parte integrantã a
poporului român, iar limba lor este
româna, caracterizare datã de oamenii
de stiintã români si strãini, din Evul
Mediu si pânã astãzi. Acestea sunt date
istorice imposibil de schimbat, cãci
limba, argumentul de bazã, pune în
evidentã acest lucru.
Unitatea limbii române vorbite la
nordul si la sudul Dunãrii este atât de
concludentã, încât se poate spune nu
numai ca aromâna (ca si meglenoro-
mâna si istroromâna) si dacoromâna
sunt asemãnãtoare, ci cã sunt chiar
identice în trãsãturile lor fundamentale,
constituite de-a lungul secolelor (cu
unele exceptii in vocabular, cel mai
sensibil la schimbãri, în contactele cu
alte limbi).
2. Aromânii din România au venit de
bunã voie în aceastã tarã, mai ales în
secolele al XIX-lea si al XX-lea, tocmai
pentru cã s-au considerat români, spre
a avea o patrie a lor, spre a nu se mai
simti nedreptãtiti în
locurile unde, de
fapt, s-au nãscut si
unde sunt
autohtoni.
Prin marile personalitãti pe care le-au
dat în România ei au îmbogãtit prin
operele acestora patrimoniul cultural
national românesc; absenta lor din acest
patrimoniu ar sãrãci cultura românea-
scã, pe de o parte, iar pe de alta - aceste
contributii nu si-ar gãsi locul în alte
culturi. De aceea, a admite constituirea
unei minoritãti aromâne ar fi cea mai
mare absurditate a istoriei
contemporane a aromânilor.
3. Academia Românã i-a considerat
întotdeauna pe aromâni ca parte
integrantã a acestui popor, fãrã deose-
bire de locul de origine. Inca de la
constituirea Societãtii Literare Române
(1866), devenite Societatea Academicã
Românã (1867), fiecare provincie
româneascã a avut - potrivit numãrului
de locuitori - 4, respectiv 3 sau 2
membri fondatori, între care si doi
aromâni: Ioan D. Caragiani si Dimitrie
Cozacovici (Cosacovici). De-a lungul
anilor, alte mari valori ale vietii publice,
literelor, stiintelor si artelor din rândurile
aromânilor au fost primite in Academia
Românã: mitropolitul Andrei Saguna,
scriitorul si filologul George Murnu,
strãlucit traducãtor al “Iliadei” si
“Odiseei”, lingvistul si folcloristul
Pericle Papahagi, scriitorul si diplomatul
Marcu Beza, lingvistul Theodor
Capidan, autorul monografiilor
fundamentale consacrate dialectelor
aromân si meglenoromân, unul din
redactorii de bazã ai Dictionarului limbii
române, scriitorul si filologul Cezar
Papacostea, istoricul literar Dumitru
Caracostea, inginerul, specialist in
astronauticã, Elie Carafoli, pictorul Ion
Pacea etc.
La aceastã ilustrã galerie se cuvine a
fi adãugati poetul si omul politic Dimitrie
Bolintineanu, lingvistul si etnologul
Tache Papahagi, autorul impunãtorului
Dictionar al dialectului aromân,
strãlucitul actor Toma Caragiu si
numerosi alti reprezentanti ai stiintei,
culturii si artelor din trecut si de astazi.
4. In tãrile de la sud de Dunãre,
aromânii - ca si meglenoromânii -
reprezintã minoritãti nationale
autohtone, alãturi de popoarele
BANA ARMÂNEASCÂ
majoritare, ce au constituit state
nationale, si alãturi de alte minoritãti.
Ei sunt acolo singurii vorbitori ai unei
limbi romanice, printre alte limbi, toate
neromanice. Rezolvarea statutului lor
politic si cultural-lingvistic depinde de
autoritãtile din tãrile respective si de
vointa lor proprie, exprimatã individual
si colectiv. In orice caz, aromânii din
România nu pot fi minoritari printre
români (asa cum sunt minoritarii reali:
maghiarii, tiganii, sârbii, bulgarii,
ucrainenii, slovacii, polonezii si altii).
5. Specificul aromânilor din tara
noastrã (traditii culturale, mod de viatã,
obiceiuri, port, folclor, prozã si poezie
dialectalã) poate fi si este exprimat,
cultivat si pãstrat fãrã ca acesti români
sã fie considerati minoritate nationalã,
ceea ce nici nu sunt de fapt. Cât
priveste participarea lor la viata social-
politicã a tarii, ei se bucurã de aceleasi
drepturi ca si toti românii, ajungând unii
- dupã cum se stie - deputati, senatori
si ministri.
In concluzie, toti aromânii nord- si
sud-dunãreni sunt români (armâni), cu
specificul lor dialectal, folcloric si
etnografic, în cadrul generosului popor
român, unul din cele mai numeroase si
mai puternice din Sud-Estul Europei.
Cei care vor, azi, sã se constituie într-
o minoritate nationalã aromânã în
interiorul României încalcã în mod fla-
grant datele reale ale istoriei si,
totodatã, valorile noastre morale si
spirituale comune.
Academia Românã
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 1-2 (39-40), 2005 25
furâ dati cu mari buneatsâ di partea a
DZUA NATSIONALÂ A ARMÂNJLORU fumealjiljei Carasimu Cornel shi
Mihaela, tsi cumândâsescu aestu
YIURTISITÂ TU SUA SHI ALBANIA restaurantu. Vârâ 120 Armânji s-
adunarâ la aestâ andamusi, ascultarâ
Tinjisits Frats Armânji, shi cultura armâneascâ. boatsea di malâma alù Gica Godi cari
Tu seara di 22.05.2005, tu câsâbãlu Ti mults anji Dzua Natsoinalâ a lansã shi unù CD cu cântitsi
Parmeti, s-featsi adunarea ti 100 di anji Armânjlorù, 23 Maiu !
armâneshta, ascultarâ shi ma multsâ
a Dzuâljei Natsionalâ a Armânjlorù. Andon Kristo ficiurits cari aspusirâ poezii
Tu aestâ adunari loarâ parti repre-
(cumândâsits di d-na Godi).
zentantsâ di la Sutsãtsli Culturali
armâneshti ditù Albanii, a Forumul a
S âmbata, 21 di Maiù, s-yiurtusi New Azburârâ Gica Bujdoveanu shi Gica
Tinirlorù Armanji, Armânj di Parmeti York Dzua Natsionalâ a Armânjilor shi Godi, cari adusi hâbari ditù lumea
shi ditù hoarili di anvârliga di Parmeti. tutunâoarâ 100 di anji di la Iradelu datù armaneasca. Cânticlu shi gioclu
Adunarea s-featsi tu sala ali Casa di di Abdul Hamid doilu, pritù cari anamisa di Gica shi Mihai Godi tsânurâ
Culturâ a câsâbãlui Parmeti. pricunushtea Armânjli ca mileti pânâ la 3 tahina.
Simpozionlu lu dishchisi presidentulù ahoryea tu Amirãriljea Otomanâ.
ali S.C. “Armânjlji din Albania”, prof. Adunarea s-adrã la restaurantulù Aura Pasha
Vanghel Shundi, cai tsânu shi referatlu Harmony shi tutâ mâcarea shi bearea
“23 Maiu, Dzua Natsionalâ a Armânj-
lorù, isturia shi actualitetea a ljei.”
Referatlu “Armânjli di Parmeti shi OARA A DISHTIPTARILJEI
cultura a lorù” di Dimitri Liçi, presid. a
fillialijei SC di Parmeti. Ti voi, tsi OARA A DISHTIPTARILJEI
Referatlu “Experientsa di 5 anj ti cumândâsits grupurli
nvitsari limba armânâ la shcola armâneshtsâ di pi Tinirame, tinirame,
facultativâ di Diviaca” di Coci Jancu, internet, Mariana Ai thimelju di pirifanji,
dascal la aestâ shcolâ. Caragicu shi Tacu Piceava: Amù vârâ Câ hii soi Alexandrinâ
Referatlu: “Lucrulù a filialiljei ali SC stâmânâ di cându ampulisescu s-
Arhundeascâ arâdâtsinâ.
cu tiniri armânji ti inimusirea a lorù la pitrecù cânticlu “Oara a Dishtiptariljei”
lucrul ti nvitsari limba, cultura shi
pi dauli grupi, ca tinjiseari a Dzuâljei Tinirame, tinirame,
tsivilizatsia armânâ” di Andon Kristo,
Natsionalâ, ma tutù s-toarnâ nâpoi, cu Lãi vlâstaru di Armâname,
presid. a filialiljei SC Elbasan.
tuti câ-lù njicshuraiù di ma multi ori Spuni tora a ta giunami,
Referattl: “Rolea ali Rivista Frãtsia ti
pânâ la aestâ formâ ditù soni. Chirolu nu-ari arâvdari!
inimusearea a activiteturlorù ti nvitsari
Ascultats-lu shi dats-lji cali, cara s- R.
limba shi cultura armânâ”, di Jani
Gusho, shef redactor a Rivistâljei shi putets. Nu, nu shedz pi minduiari!
vitsepresid. ali SC. Cu tinjii, G.Godi Fâr-di tini soia cheari,
Ncljinâciunji deadi preftulù armânù Câ bati la thimeljlu a ljei
Dimitri Veriga, di la biserica Sâmtu OARA A DISHTIPTARILJEI Pâtoclu a cheardiriljei!
Sutiri di Curceaua. Hristolu anye! Analtsâ stiznji di vreari,
Avumù Salutãri ti Dzua Natsionalâ a Vâ orù s-avets sânâtati shi ghini v- S-veglji a noastâ msheat-aveari,
Armânjlorù ditù partea a Secretarlui di aflaiù cu unù canticù! Mushuteatsâ fâr-aradâ,
Stat...shi a Ambasadorlui ali Românii Easti unù cânticu-ACLJIMARI cãtrã Hrisusitlu graiu di dadâ.
tu Albanii, domnulù Costandin Eremia. tinrirlji armânj ta sh-aspunâ vrearea ti R.
Lo parti shi salutã shi primarlu a atseali hãri a farâljei cari nâ alegù di Tinirame, tinirame,
câsâbãlui. Tu salâ eara expozitsia cu alanti milets, cari nâ da identitati. Lãi vlâstaru di Armâname,
foto ditù bana a Armânjlorù. GRAILU DI DADÂ ma ninti di tuti! Talji funea di fârmatsi
Dupu simpozium tuts partitsipantsâlj Minduescu sh-mini ca voi tuts câ itsi Cari nâ curmâ a noastâ boatsi!
loarâ parti la unâ harauâ cu cântitsi, dzuâ, mesù, anù tsi trecù suntu znjii ti S-ai tu minti dipriunâ
muzicâ, giocuri, retsitãri, cai acompa- noi, câ chirolu nu n-ashteaptâ sh-câ Câ tsi s-vearsâ nu s-adunâ,
njearâ la prândzu cai lu ashtiptarâ somnulù-pâmoarâ tsi n-apitrusi va Câ pâdurea a s-hibâ dârmi,
Armânjli di Parmeti. curmari unâ oarâ ma ninti. Shi cumù Di cârvealji a s-aflji sârmi?
Tu soni partitsipantsâlj s-dispârtsârâ tiniramea easti Nãdia, cânticlu OARA R. Poartâ hlambura cu hari
pitù câsâbadzlji a lorù cu urarea: S- DISHTIPTARILJEI” maxusu ti ea fu Ti a pâpânjloru ihtibari,
bâneadzâ Dzua Natsionalâ a anyrâpsitù. Câ-i oara Armânamiljei,
Armânjlorù! Elji fudzirâ cu sentimenti Sh-câ s-aproachi Dzua Natsionalâ a Oara Dishtiptariljei!
buni sh-cu obligatsea ti lucrari cama Armânjlorù, cu ahâtu ma ghini.
multu ti vigljeari shi prucupseari limba Dumnidzã s-adavgâ! G. Godi
 26 Nr. 1-2 (39-40), 2005
Zboru alù Iancu Perifan tsânutù
Larisa -Gârtsia tru anlu 1998, Cirishearu
Mi hârsescu multu câ hiu aua la voi, la
Armânjlji di Larisa. Vâ dzâcu Bunâ dzua!
Ashi dzâtsea shi cântâtorlu armânù di
Tricol la radio Athena. Shi câdu
reporterlu lu antribâ ca sâ shtibâ
armâneashti, vlâheashti elu dzâsi: Veveia,
la noi Tricol nu dzâtsem Kalimera, noi
dzâtsem Bunâ Dzua shi io cu mana
azburãscu armâneashti. Ea nu shtii
gârtseashti! Shi mini, Iancu Perfan, nu
shtiu gârtseashti. Hiu Armânù faptu tu
Vârgârii shi bânedzu Paris, tu Evropa,
di pisti 40 di ani. Hiu ansuratù cu unâ
Armânâ di Baiasa shi am doi ficiori shi
unâ featâ. Azburãscu cu elji ân casâ,
armâneashti. Tu Frantsa, nu easti, ni
arshini, ni fricâ. Shi noi nâ-u vrermù
limba a noastâ! Merçi, haristo, a
livendzâlorù anvitsts, cari organizarâ
aestâ andamâsi iu va s-azburascâ tri
limba armâneascâ! Shi nica unâ oarâ
haristo, câ elji nu suntu Armânji, ma
Grets, democrats (aua s-amintã
Democratsia) shi evropenji! Adukirâ câ
bânãmù, dupu multi pulemati, doxâ-lji
tru Evropa, fârâ gârnitsi, fârâ sinuri, shi
iu ndrepturli a omlui suntu tinjisiti.
Va s-azburãscu tri Istoria a Armânjlorù,
ashi cum s-anveatsâ la Sorbona, Paris!
Vlahilji, bâneadzâ tru Makidunii.
Makidunia, fu mpârtsâtâ, la anlu 1913,
la Vurgari, Sârghi, Albaneji shi Grets!
Shi câ bana a lorù eara multu greauâ, cu
sinurili, unâ parti di elji emigrarâ tu
Românii, iu s-aflâ shi astâdz. Suntu pisti
100.000 di Armânji tru Românii !
Lumea ditu Balkan, nâ dzâcu Vlahi (ashi
dzâtsea Germanjlji, la atselji tsi zbura unâ
limbâ latinâ, câ noi azburâmù unâ limbâ
latinâ), altsâ nâ dzâcu Cutsovlahi. Slavlji
nâ dzâcu Tsintsari (di la zborlu slav Sin
Tsar, Hilji di Vâsilje! Elji dzâcu câ noi nâ
trâdzemù, taha, di la Aurelian, Imperator
Roman care s-trapsi ditu Dacia, câ nu
putea s-dânâseascâ Barbarlji, nghios di
Dunâ, cu oameni di pi ningâ elu. Ashi câ
shi noi, dzâcù elji, himù vinits aua, la
anlu 271 dupâ Hristo, cumu suntu vinits
shi elji pi la anlu 600 dupâ Hr.)
Di cându himù Vlahii? Tru Makidunia
alù Alexandru bâna Makedonji.
Makidunia, tru kirolu alù Filip, s-tindea
di la Marea Adriaticâ shi pânâ la Marea
Lai. Alexandru u dusi pânâ tru India.
Pânâ astâdzâ, nu fu altu ma livendu ca
Alexandru. Cezar, cându eara la
murmintulù alù
Alexandru, câtu
iuva tru Africa,
plâmsi. Tsi adrã elu
la 33 di anji, shi tsi feciù mini la 50 din
anji? Cu moartea alù Alexandru câdzu
shi Makidunia. Unâ altâ mileti s-muta.
Eara Romanjlji. Shi prota vâsilii tsi u
câlcarâ, fu avuta shi avdzâta Makidunii!
La 168 a Ch., la Pinda, ningâ Caterina,
fu bâtutù Perseu, vâsiljelu ali Makidunii.
Shi di atumtsea armasirâ Romanjlji tru
locurili a noasti. Shi di amisticarea
Makedonjloru cu Romanjlji, inshrâ
Armânj1j1, VIahii. Shi loarâ 1imba latinâ
cari u azburâmù di 2000 din anji. Gârtsia
fu câlcatâ shi ea, a nu sh-alâsã limba!
Tsi 1imbâ azbura nâinti Makedonjlji? Nu
shtimù! Ea nu s-angrâpsea shi nu
armasi vârnâ documentu. A elji
angrâpsea tu limba greacâ. Tru atselù
kiro, istoria aspuni, câ tru Evropa, dauã
limbi s-angrâpsea: Greaca shi Latina!
Romanjlji, dupâ 100 din anji di la câlcarea
ali Makedonii, câlcarâ shi Galia ! Shi Galji
loarâ limba a Romanjlorù shi astâdzâ nu
ari Gali, nu ari limba gâlikeascâ, ashi
cum nu ari Makedonji shi nitsi limba
makedonâ. Azâ are Armânj i shi
Francezi, cu limbâ latinâ shi Francezi
shi Armânji, Vlahi. Niscântsâ di aoa
dzâcu câ Vlahlji eara Grets. S-videmù
tsi dzâtsi istoria? Tucidide, scrii câ
Brasidas dzâtsi, câ Makedonlji eara
Varvari, nu zbura gârtseashti. Aesti s-
angrâpsea pi la anlu 400 a. Ch.
Demostene, pi la 350 a.Ch.
angrâpseashti, tu Olintica 1, câ Filip eara
Makedon shi tu Filipica 3, angrâpseashti
câ nu eara Grecu shi câ nu ari vârnâ
ligâturâ cu Gretsli. Rufus anvitsatù ro-
man scrii tri lirnba Makedonâ. Plutarch,
filozof, scrii câ Alexandru azbura cu
oaminjlji a lui lirnba makedonâ. Tit Liviu
scrii: Pi Etol i, Acananieni, Makedoni
milets cari au unâ l i m b â .
Pausani angrâpseashti: Dupu armi shi
dupu limbâ âlji cunuscurâ câ eara
Makedonj. I.Kordatu adavgâ: dupu tsi-
lji citi Tucidide, Demostene, F.Arianus,
Tit Liviu, Pausanias, Seneca shi multsâ
altsâ, câ:” makedonika glosa denito
eliniki!” Anvitsats armânji ditù Eladâ,
dzâcù câ Armânjili eara huzmikeari la
Romanji shi anvitsarâ limba latineascâ
tsi u azburãscu di 2.000 di anji.
Makedonjli s-misticarâ cu Romanjli.
Pompei eara contra alù Cezar. Pompei
cu giumitati di Senat, s-trapsi tu
Makidunii. S-bâturâ la Pfarsala . Anâkisi
BANA ARMÂNEASCÂ
Cezar. Senatorlji cu
ashkerea a lorù s-trapsirâ
tu muntsâlji a noshtsâ.
Pompei fudzi tru Africa.
Ashi câ sândzâli a nostu
easti sândzi di dipù ma
livenda mileti -
makedonjlji - cu dipù ma shtiuta shi
mintimena mileti, Romanjlji.
Limba easti unâ limbâ di Domnji. Shi
Armânjli furâ di totna Domnjii! Easti
arshini câ Armânji di a noshtsâ s-dzâcâ
câ noi himù soi di huzmikeari! Xenjlji
nâ tinjsescu! Mutritsi tsi avemù datâ la
tuti miletsli ditù Balcan.
La 15 di Augustu 1986, domnul Averof
avea unâ conferintsâ la televizia greacâ.
Shi jurnalishtsâlji âlji bâga ntribãri tri
Makidunii. Shi elù azburâ shi tri Armânji.
Elu dzâsi: Vlahilji au tut tsi lipseashi, tra
s-hibâ pricunuscuts sh-ca unâ minoritati
etnicâ. Unâ fimiridâ di aua s-
ciudisea câ Averof azburâ tri Vlahi. Vârâ
jurnalistu nu avea antribatâ aestu lucru.
Noi nâ ciudisimù di ciudia a lorù. Putea
Averof s-azburascâ tri Makedonia, tri
Vurgari, tri Turts shi s-nu azburascâ tri
Armânji? Di cându suntu Vârgarii aua
(di la anlu 600 d.Ch.), di cându sunt
Turtsâ (di pi la 1300 shi tsiva). Vlahilji
nu vinirâ, eli erau aua. Nu di multu eara
câlisitâ, la Sorbona Prof. Fanula
Papazoglu, profesoarâ di Istoria veaclji
shi di arheologie, la Belgrad. Armânâ di
Bitolia! Eara faptâ Dr.Honoris Causa. U
ntribai: Doamna, tsi spuni Istoria tri
Armânji? Di cându noi himù aua? “Di
cându s-apreasi eta, Mr.Perifan!” Di
totna. Shi nâ dzâcu câ noi nu avenù
istorii! Ia s-videmù tsi dzâcu Cronicarlji?
Piscus, cronicar bizantin, era
ambasador alù Theodosie Il- lu pi ningâ
Atila. Angrâpseashti pi la anlu 450 d.Ch.
tu Istoria a Imperiului Bizantin: Tutâ
lumea tru Balkan azburashti limba latinâ.
Theophanes, shi elu istoric bizantin cari
lo parti cu armata bizantsului, la polimlu
cu Avarlji avdzâ, cumù unù soldat gri:
Torna, trorna, fratre. (Pi armâneashti:
toarnâ-ti, toarnâ-ti, frate). Kendrenos,
pi la anlu 1000 scrii: Vlahii, lu vâtâmarâ
fratili a Tsarlui vargar Samuel David:
anamisa di Kasturia shi Prespa! Nicetas
Coniates, cronicar Grec, scrii pi la anlu
970, câ Vlahilji sunt ca tserghilji tu
muntsâ! Shi elù dzâtsi, câ Tesalia s-
cljeamâ Megalo Vlahia. Geoffroy de
Villeharduian pi la 1200 angrâ-pseashti
tri Micro Vlahia, tri Megalo Vlahia shi
tri Vlahia Albâ. Chalcondilas, cronicar
 BANA ARMÂNEASCÂ
Grecu, scrii câ VIahilji s-aflâ pânâ tru
Laconia (Peloponesu). Loclu anamisa
di Ianina shi Trikol s-clljeamâ Vlahia di
Nsus (Dolopia). Tuti aesti Vlahii, furâ
di la anlu 980 shi pânâ la anlu 1259.
Phrantzes, cronicar Grecu, scrii câ
Micro Vlahia s-aflâ tru Etolia shi
Acarnania. Valahia di Nsus s-aflâ tru
Epir! Rabinlu Veniamin di Tudela
angrâpseashti la 1170: Dupâ arâulu
Sperkios s-aflâ Valahia. Vlahilji bâneadzâ
tu muntsâ! Suntu livendz shi lishori ca
Tserghilji.Vârâ nu lâ poati. Vârâ vâsilje
nu putu sâ-lji calcâ.
Shi nica unâ: Eara pi la 1085! Vâsielu,
Issac II Anghelos, di Bizants, vrea s-
mâritâ feata cu Vâsiljelu Ungur Bella.
Shi lipsea sâ-lji facâ pricâ. Shi bâgã forù
(dãri) mari la avutslji armânji. Shi doi
Celnits armânji, Petru shi Asan, s-
dusirâ Bizants, ca si-s plângâ câ multu
greali suntu câftãrli. Asan, cari eara ca
sertu, s-cârti cu Vâsiljelu. Shi unù gen-
eral, cari eara acolo, âlji deadi unâ
pliscutâ. Nu s-azburashti ashi cu
Vâsiljelu! Dolji frats s-turnarâ tu
muntsâ, acasa, shi cu Vârgarlji deadunù,
featsirâ Vâsilia Vlacho-Bulgar. Dupu
Petru shi Asan fu vâsilje fratili a lorù
ma njiclu, Ivanoe, IANI TSARLU. Elù
ljea carti di la Papa Inocentsiu III-lu, la
1204. Bâsearica eara dispârtsâtâ di la
1054. Shi tsi-lji angrâpsea-shti Papa: Di
sândzâ Roman vâ trâdzets. Shi elù, Iani
Tsarlu, lji-apândâseashti: Nâ hârsimù
multu câ nâ adusitù aminti di sândzili
tsi curâ tru vinili a nosti shi di patrida di
iu nâ trâdzemù: Tri Papa, Elu easti
Dominus Valahorum et Bulgarorum!
Vâsiljeu a Armânjloru shi a Vurgarilor!
Pi la 1270 kiru aestâ vâsilii shi di
atumtsea nu mata avumù Vâsilii. Shi cu
vinita a Turtsâlorù, ahurhi kiro greu tri
tutù Balkanlu. Shi tri noi !
Shi tu kirolu a Turtsâlorù s-alumta
Armânjli tri crishtinâtati shi trâ ndrepturli
a omlui. Cumù featsi shi Riga Fereu.
Livendu ca vârnâ altu! Suntu 200 din
anji di cându fu tâljiatù di Turtsâ shi,
Belgrad fu arcatù tu Duna. Videts tsi
Istorii avemù! Shi s-alavdâ Gretslji cu
ea! Tora, kratu nu vremù! Tora vremù
s-putemù s-nâ tsânemù limba shi aestu
lucru nu fatsi znjii la vârâ di miletsili cu
cari bânãmù deadunù. Aestâ easti
politica ali Evropâ! Shi noi featsimù unâ
sutsatâ, Paris, tu anlu 1979, shi tu anlu
1980 pitricunù memoriu la Madrid la
C.S.C.E . tru cari câftãmù ndrepturi
Nr. 1-2 (39-40), 2005 27
ca s-putemù s-armânemù Armânji, s- armâneascâ fu adratâ la anlu 1813, di
putemù s-nâ tsânemù limba! Câ limba Mihali Boiagi tru Austro-Hungaria. Câti
easti suflitlu ali unâ mileti: Kiru limba, Craturi tru Balkan avea gramaticâ tri
kiremù shi noi ca Armânji. Shi dupu 17 limba a lorù? Vurgâria u avu 1 a
di anji di bâteari pi la ushili ali Evropâ, 1828! România pi la 1860! Avemù nu
deadunù cu livendulù sotsù, Vasili mash gramaticâ, avemù unâ mushatâ
Barba, Dumnidzã vru ca tru 24-li di literaturâ, poemi mushati.
Cirshearù 1997, la Consiliulù ali
Europâ, unâ dzuâ ntreagâ s-azburâ tri
limba armâneascâ shi tri Armânji. Shi
s-deadi Dimândarea 1333, pitù cari DEUCALION – Nae
s-caftâ a cra-tur1orù iu bâneadzâ Arofie.
Armânj: Albania, Rep. Makidunia, Sfulgur di-n tser,
Sârbia, Vurgâria, Gârtsia shi România noaptea dzua u fac.
s-aibâ angâtanù tra s-nu kiarâ lmba
armâneascâ. Bumbuneadzâ.
Easti una aveari ali Evropi! Armânjlji Vrondul mintea u-arupe.
au ndreptu ca limba a lorù s-hibâ Muntsâlj di dor aurlâ.
angrâpsitâ tru jurnali shi tru cãrtsâ. S- Vimtul lumâchi frândze,
hibâ bâgatâ cafi dzuâ la Radio shi la arburlji lj-pindze.
televiziuni. S-poatâ Armânjlji s-avdâ la
Apa pit hime aghunjuseashte.
Bâsearicâ liturghia pi limba a lorù. S-
Unde analte di himaroyuri
hibâ bâgatâ la shcoalâ, aclo iu suntu
vârtoasi,
ficiori di armânji, di dauâ-trei ori tru
poartâ bârtsâ ca case,
stâmânâ, ca s-poatâ s-anveatsâ câtse lâ
si dzâtsi Vlahi, Armânji, s-anveatsâ
dinjicâ dzenj sh-pâdurr ntredz.
Istoria a lorù, s-anveatsâ iu bâneadzâ Apa di loclu arushitâ,tsâ-s pare,
Armânjlji. Ashi cumù fac tuti miletsli. sândzi vom,
Shi cari s-li pâlteascâ tuti aesti hãrgi? muntsâlj pliguits.
Cratlu iu bâneadzâ Armânj1i, iu
lucreadzâ tri atselù Cratu, pâltescu Mutrescu cum undile,
foruri. S-nu yinâ Cratu xenù s-measticâ lu-aneacâ câmpul,
tu vâsilii xeanâ. Ashi u vedi Evropa ngricat di poame sh-hyiptu coptu.
aestu lucru. Tu Frantsa, Bretonjlji pi
ningâ limba francezâ anveatsâ shi limba Hoor di sfulgur aprease,
bretonâ. Au Radiouri pi limba a lorù. Au cupiy di oi arse.
Televiziuni pri limba a lorù. Shi suntu, Aerlu pi fripturâ anjurdzeashte,
ma buni francezi. Tru Alsacia shi locurle apuse apa li guleashte.
Lorena, tri cari s-au bâtutâ Francezlji Laolu, tut pi tut chiru.
cu Ghirmanjlji, suti di ani, adzâ, elji Tutâ, tu nâ oarâ s-tihisi.
anveatsâ pi ningâ limba francezâ la
shcoalâ shi limba a lorù di dadâ. Tricu Ocljilj nj-mutrescu.
kirolu a shovinismilorù ditùu secolul 18 Truplu nu-nj minâ.
shi 19! Câtù deadirâ Armânjlji tru Nj-si arucuti mâratâ,
Balkan? Vini kirolu ca lumea s-bâneadzâ mash nâ lacârmâ sândzinatâ.
tru isihii. “Nndrepturli a omlui” di cari
tuti Craturli zburãscu, s-hibâ tinjisiti shi Amirâ fâr di armatuladz,
nu zboru mortu. câmpiyle fâr di aghuyats.
Evropa intrâ tru unâ perioadâ, iu cadù
gârnitsili, sinurli. Astâdz, nu pots s- Arinâ tu palmile nj-acatsai,
alâxeshtsâ numa a omlui, fârâ vrearea a numeros lao nj-adunai.
lui, cum s-fâtsea tru Balkan altâ oara.
S-umplurâ locurle gulite,
Cunushtemù frats cu numa a lor
ca lumâchile cu bubuchi
Ciolacu. La mpâtsârea a Balkanlui elji s-
aflarâ tru trei Vâsilii. A atsilui ditù Vârgârii fitrusite.
Ftiotida avutsâ.
âlji deadirâ numa Ciolakof, tru Sârbii,fu
Ftia adâoarâ s-amintâ
Ciolakovski shi, tu Gârtsii, Ciolakis.
Tetova; 06.09.2004.
Aestu lucru, astãdz eas ti arâdeari.
Brane Shtefanovski
Va nâ si dzâcâ câ aestâ limbâ a noastâ
nu s-angrâpseashti! Prota gramaticâ
 28 Nr. 1-2 (39-40), 2005
NACU ZDRU – 85 di anji
La 21-li di Yinaru, patriotlu armânu
Nacu Zdru umplu musheata ilichie di
85 di anj.
Vârâ di noi nu shi-adusi aminti sâ-lj
pitreacâ-ndoauâ zboarâ, unâ urari …
Sh-mini nj-adushu aminti niheamâ
amânatu shi-lj loaiu tilifonea dupâ dzua
di-amintari.
Mi hârsiiù s-lj-avdu boatsea nica
tinirâ, mplinâ di harauâ shi humorù.
Nacu Zdru easti unlu di protsljii
Armânj cari, dupu 1960, mindui s-
tipuseascâ unâ rivistâ armâneascâ –
FRÂNDZA VLAHÂ.
Amintatu Cândruva, Nacu Zdru (ca
multsâ altsâ Armânji ditù Gârtsie)
acâtsã calea a xeanilorù, tu Americhie.
Fu unâ apofasi loatâ nu mash ti
sinferlu a lui icunomicù, ama shi ti-atsea
tsi-avea tu minti: s-lucreadzâ ti
armânami.
Protlu numiru di rivistâ alânci tu
meslu Sumedru 1977 shi rivista
bâneadzâ pânâ adzâ.
Tu-ahurhitâ scutea 4 numiri tru-anu
shi deapoaia câti 8. Unu mari copusu
cari lipseashti tinjiseari, ma multu câ
Nacu Zdru tipuseashti aestâ rivistâ pi
hârgiurli-a lui. Vârâ nu lu-agiutã, vârâ
nu lu-ntribã desi ari ananghi di tsiva
… U featsi mash cu vreari shi cu nâdia
câ aestâ cali dishcljisâ di elù, dupu anji
lundzâ di chisâ culturalâ tu armânami,
va u calcâ shi-altsâ Armânji… Shi-ashi
fu. Dupâ altsâ anji, ahurhi s-alânceascâ
Paris rivista “Trâ Armânami” (editoru
Iancu Perifan), Freiburg “Zborlu a
Nostru” (editoru Vasili Barba). Dupu
câdearea comunizmolui ahurhirâ s-
alânceascâ rivisti shi tu vâsiliili
balcanitsi, iu bâneadzâ Armânjilji.
“Frândza Vlahâ” lipseashti tinjiseari
ca semnu di mari vreari ti armânami
shi ti cultura a ljei. Nacu Zdru easti
unu autodidactu. Limba tu cari-nyrâpsi
rivista easti ashi cumù u shtii nâs. Atsea
tsi adrã multu ghini Nacu Zdru easti
câ tipusi multi articoli ti Armânji tu
limba armâneascâ, anglicheascâ,
gârtseascâ. “Frândza Vlahâ” dusi, ashi
cumù putu, unâ alumtâ: trâ populu shi
limba armâneascâ, trâ pricunushtearea
a loru tu Evropa, ti amintarea di-
ndrepturi.
Avuiu haraua s-lu cunoscu Nacu
Zdru, mi-adunaiù cu elù di ma multi ori
shi lu luyursescu di
multsâ anj ca “Lali
Nacu”.
Fuiù oaspitâ tu casa a lui shi-a
nicuchirâljei Aurica, New York, aoa sh-
multsâ anj… Tu casa a lorù aflaiù unâ
câldurâ shi mushuteatsâ tsi nu potù s-u
agârshescu… Sh-mâcaiù nai ma bunili
piti armâneshtsâ! Teta Aurica easti
avdzâtâ ti aesti piti… Ama nu mash ti-
aestâ. Aurica Zdru easti shi-unâ
avdzâtâ cântâtoari…
Eara la 1985 shi di New York mi dushu
cu Lali Nacu la Protlu Congresu Inte-
rnatsionalu di Limba shi Culturâ armâ-
neascâ di Mannheim, tu Ghirmânie.
Dzâlili tricuti deadunù la aestu
Congresù mi-apruche sh-ma multu di
Nacu Zdru – omù ahoryea, cu suflitù
shi cu purtaticù tsi nj-adutsi aminti di
celnitsljii di vâr chiro!
Tricurâ anj, shi altâ oarâ, lo calea ditu
Gârtsie câtâ Americhie pitù Frankfurt
… Lu-ashtiptamù tu aeroportu, n-
aflãmù greu shi diunâoarâ ishi dinintea-
a noastâ unù “actorù americanù”, cu-
arâslu pi budzâ shi va s-giurai câ easti
marli shi niagârshtilu Spencer Tracy (cu
cari multu undzeashti)!
Altâ oarâ featsimù cali lungâ tu
Americhie tra s-lji fâtsemù uspetsù:
San Diego, iu s-mutã.
Di ma multsâ anj, tra s-hibâ ninga
hilju-su … Eara idyiulu: mplinù di
harauâ, puteari shi … shicâgi! Nu va
s-agârshimù canâoarâ calea faptâ cu
elù di San Diego tu Mexic (la sinuri)!
Câ lu-avemù tu vreari, câftãmù s-n-
adunãmù cu nâslu câti ori putemù …
Veara, cându himù tu Gârtsie, lomù
calea câtâ Cândruva, iu Lali Nacu
mutâ unâ casâ iu yini veara sâ-s
discurmâ shi s-bâneadzâ ca vâr chiro.
Dinintea a casiljei trecù cupii di oi,
aynanghea s-vedù muntsâlji di câtâ
Arbinishie, niheamâ ma-nclo easti
bâsearica (altâoarâ armâneascâ) shi
anvârliga multâ soi di-alù Lali Nacu:
nipots, cusurinji cari bâneadzâ Paris,
Vudena, tu Americhii… Ama tuts s-
toarnâ veara Cândrova. Hoara-lj
tradzi ca unù magnitu… Hirlu nu s-
arupsi … Aoa shi-ndoi anj avu provlimi
cu “politsia” gârtseascâ… Vrurâ sâ-
lj ljea casa, s-lu-avinâ ti ispetea câ
Nacu Zdru “fatsi propayandâ armâ-
neascâ”! … Eara oaminji tsi agârshirâ
câ Gârstia easti vâsilii dimucraticâ,
BANA ARMÂNEASCÂ
ditù Evropa di adzâ shi
câ nomurli suntu altili
di-atseali ditù chirolu di
ninti di Polimù …
Oaminji cari
arushunarâ unâ vâsilie
tu cari lipseashti s-
dumneascâ tinjisearea a ndrepturilorù
a omlui… Dupu cãrtsâ pitricuti la
Evropa shi America, Nacu Zdru putu
sâ s-toarnâ Cândrova, loclu iu s-amintã
shi iu va sâ-shi treacâ ausheaticlu…
Feciu cu Lali Nacu unu musheatù
filmu, tra s-armânâ mârtirii ti bârnurli
di dupu elù…
Tuti aesti anyrâpsiti suntu lucri multu
personali, ama ti-atselji tsi nu lu
cunuscurâ Nacu Zdru, vruiù s-lâ
pitrecù unù cadurù adratu cu ocljii shi
cu suflitlu-a meu.
S-bâneadzâ Nacu Zdru nica multsâ
anji shi alumta a lui s-hibâ trâ noi unâ
paradiymâ di vreari trâ fara
armâneascâ!
Kira Mantsu
P.s.: Nâ pari arãu ama nu avemù unù
cadhurù cu Nacu Zdru.
Limba armâneascâ tu sculiili
ditù Rep. Machidunia
Tu câsâbãlu Shtip, Rep. Machidunia,
limba armâneascâ s-anveatsâ
facultativ la Sculiili Primari. La
Fakultetlu di Pedagoghii limba
Armaneasca s-anveatsâ tu patru
semestri (doi anj), ca limba externâ shi
poati cafi unù studentu s-u nveatsâ.
Ari doi reprezentantsâ a Armânjorù
tu Consiliulu Local cari intrarâ ca
“Armânj” di dauâ partii Armaneshtsâ
(Consiliulu ari 21 repr.). Ari emisia pi
limba armâneascâ cari s-dutsi tu
programa 13 di anj shi easti unica
emisia pi radio local shi emisia cari s-
dutsi “life” cu contacti cu ascultatorlji
, emisia iu jurnalistslji nu suntu paltiti
shi lucreadza mash di entusiasmu shi
vreari ti limba di dadâ.
Tuti aesti andrepturi suntu dati di
statlu R.Makidunia shi suntu ti
Armânjlji, cari tu Makidunia suntu
popul constitutiv.
Va plâcârsescu, spunets-nji un
câsâbã di tu craturli iu bâneadzâ
Armânjlji cari easti niheam aproapi di
Shtip? Cu tinjii,
Ana-Marija
 BANA ARMÂNEASCÂ
Ndoauâ di problemili armâneshtsâ vidzuti di Horea Hristu
shi unâ apandisi ali Mariana Bara
CÂTSE NÂ-AVINÂ SOI DI SOI DI
CHIDERI?
Ca s-nu ni njirãmù shi s-nu nâ ciudusimù cându va s-nâ
yinâ hâbãrli di la Academia Românã undzeashti ca noi s-
nâ mutrimù tu yilii, s-nâ mutrimù ahândosù ca s-nâ
giudicãmù ndreptu.
Tu itsi locù, tu itsi statù, itsi Armânù saylami shtii câ
Armânjlji suntu unù populù cu unâ limbâ ahoryea di tuti
limbili, limba armânâ. Noi, tuts Armânjlji vremù s-nu nâ
chearâ limba shi aistâ s-fatsi cu discljidirea a sculiilorù shi
a bisertsâlorù pri limba armânâ. Ca aistu yisù s-hibâ
dealihea undzeashti ca statili tu cai bânãmù s-nâ
pricunoascâ ca mileti ahoryea. Ma cumù s-nâ pricunoascâ
cându nvitsatslji armânji cu numâ shi boatsi, cumu sunru
Hristu Cândroveanu, Nicu Saramandru, Aurel Ciufecu,
dzâcù câ noi himù Românji.
Cu aistâ teorii Armânjlji Mihail Kogãlniceanu shi Dimitrie
Bolintineanu lu cândâsirâ Cuza s-facâ sculii shi biserits pri
limba românã la Armanji ditù bugetlu a statlui român. Tutù
cu aistã teorii, câ himù Românji, nvitsatslji a noci chindruits
dupâ studii România agiutarâ la emigrarea România a ma
multu di 32.000 di sufliti di Armânji. U featsirâ aistâ di u
ascâparâ unâ parti a popului armânù.
Di aoa sh-ninti ânvitsatslji a noci ditù Românii avea unâ
seati câ nu avurâ unâ tsarâ shi s-arucarâ tu politica
natsionalistâ româneascâ aproapea di sufletlu a lorù.
Deapoia, tu chirolu a comunismului ishirâ multsâ Armânji
nvitsats. Ditù elji agiumsirâ tu tesi (functsii) importanti pânâ
la membri tu Academia Românâ. Dupâ tsi câdzu communi-
smulù, nvitsatslji armanji natsionalishtsâ deadirâ mâna cu
nvitsatslji românji ditù comunismu shi featsirâ soi di soi di
congresi, multi Bridgeport, tu cai s-nâ ângroapâ ghini câ
Armânjlji suntu Românji shi limba armâneascâ easti unù
dialectu a limbâljei românâ.
Avui di multu ori ocazia (apuhia) aoa, America, sâ stau
di zborù cu Zahu Panã (Dumidzãl s-lu ljiartâ), unù poet
armânù cai fu sots cu tati. Ari poezii tradusi tu limba
armâneascâ ditù Eminescu di unâ mari mushuteatsâ. Lu
ntribai maca nu pistipseashti câ limba armâneascâ nu-i
unâ limbâ ahoryea câtse tradutsi poezii tu limba
armâneascâ. Zburâi shi cu poetul, Constantin Colimitra
shi cu altsâ Armanji ânvitsats. Agiumshu la concluzia câ
aishtsâ ânvitsats natsionalishtsâ nu va s-da vloarâ nâpoi di
la idheia a românismului cu tuti câ sh-tricurâ tiniretsli tu
hapsi. Ma nâpoi nu va s-da vloarâ nitsi Armânjlji cu pozitsii
buni tu comunismu cu tuti câ a lorù lâ easti lishorù s-prezintâ
unâ teorii dealihea cai u ducheashti itsi Armânù.
Noi, tuts alants Armânji cai nu himù ahântu di cunoscuts
ma himù multsâ, cu girul i fârâ girul (asiyuripsirea) a
Academiiljei Românâ va s-nidzemù ninti s-u crishtemù
limba shi populu armânescu.
Dupâ un chiro cheaditsli tuti va s-chearâ di la Dumidzã.
Nr. 1-2 (39-40), 2005 29
ARMÂNLU ARMÂNI ARMÂNÙ
Iradeia di pi 22-li di Maiù, anlu 1905, datâ di sultanul Abdul
Hamid 2-lu, pitù cai a Armânjilorù lâ pricunoscu ndrepturli
tsi li-avea shi alanti milets cai bâna tu Macedonia, s-avemù
sculii shi biserits pri limba armânâ.
Recomandarea 1333 di pi 24/ 06/1997 datâ di Adunarea
Parlamentarâ a Consiliului ali Europâ pit cai s-fatsi
pricunoashtirea a grailui armânescu ca limba armânâ.
Maca Armânamea nu avu tihi di un statù, tora cându
Comunitatea Europeanâ nâ pricunoashti limba armânã,
undzeashti ca tu tuti statili iu bâneadzâ Armânji: Albania,
Grecia, Romania s-himù pricunuscutsi ca populù ahoryea
shi atumtsea vremù nu vremù va s-himù Minoritati cu tuti
ndrepturili.
Mash tu R. Macedonia noi himù pricunuscuts ca populù
armânù tu constitutsii cu ndrepturili tuti amintati.
Ninti shi dupâ Iradeia a sultanului tu Macedonia, Romania
dusi unâ politicâ di desnatsionalizari a Armânjlorù,
mutândalui sculii shi biserits la cai pitritsea dascalji shi
preftsâ românji. Ashi featsirâ shi Americanjlji cu Indieanjlji
di agiumsirâ la chireari.
România amintã mult di la ahtari investitsii, dupâ cum dzãsi
prezidentul ali Academia Românâ, cultura românâ easti
nidispârtsâtâ di Armânji.
Tutù tu atselù chiro, Gretslji dusirâ politicâ di
desnatsionalizari a Armânjilorù altâ soi: pitù teroari. Multsâ
Armânji cai câftarâ ndrepturli dati di sultan furâ vâtâmats,
casi arsi fârâ altâ câbati, mash câ zbura limba armânâ.
Tu dzua di adzâ ahântù Romania câtù shi Gârtsia caftâ s-
atragâ Armânji di partea a lorù. România lâ da bursi di
studii a Armânjlorù ditù Balcanji, luyursinda-lji Românji.
Gârtsia lâ da permisi di lucru la tiniri shi la altsâ pensii la
Armânjlji ditù Albania cai s-declarâ Vlaho-elenj.
Armânulu shtii shi maca dzãtsi câ-i Grecù i câ-i Român
elù arâmâni Armânù, di atseauâ elù nu da cu ciciorlu la tihi.
Niscântsâ Armânji mâcâ nâ pâni bunâ ditù propaganda
româneascâ, altsâ ditù propaganda greacã. Sinferurli
personali batù intireslu natsional ma multu câ nu avemù
unâ tsarâ shi nu va s-hibâ furnjii di polemicâ pit Armânji.
Armânamea s-aibâ cât ma multsâ nvitsats ca s-potâ s-
bitiseascâ tsi avem ahurhitâ.
Tinjisite Horea Hristu, Niscântsâ Armânji mâcâ
nâ pâni bunâ dit propa-
Multu limbidù li arâdâpsish ganda româneascâ, altsâ dit
luyiili (turlii) di dukeri shi propaganda greacã.
sinferuri, ama shi furnjiili ditu Interesili personali batù
isturii ti catandisea di adzâ intereslu natsional mai ales
a Armânamiljei. cã nu avemù unâ tsarâ shi
Atsea u dzâseshi multu nu va s-hibâ furnjii di
ghini shi multu mintimenù: polemicâ pit Armânji.”
“Armânul shtii shi maca Aoa suntu problemili di
dzâtsi câ-i Grecù i câ-i adzâ (shi nu mashi di adzâ)
Românù el arâmâni a Armânamiljei shi di aoa
Armânù, di atseauâ elù nu ankisescu tuti câtiyursirli.
da cu ciciorlu la tihi. Mariana Bara
 30 Nr. 1-2 (39-40), 2005
GICA HAGI
AXI 40 DI ANJI
Tu 5-li di Shcurtu, Gica Hagi ancljisi
40 di anji. Elù easti luyursitù unlu di nai
ma mãrlji sportivi di daima ali România.
Ti aestâ furnjii tu mass-media româ-
neascâ s-anyrâpsi shi s-azburâ multu
di tsi adrã Gicâ Hagi ti România câtù
fu fotbalistu. Tora, dupâ cumù sâ shtii,
Gicâ Hagi easti antrenor la pareia di
fotbal Galatasaray Istanbul.
Nafoarâ di unù jurnalù, tu cari s-adusi
aminti câ Gica Hagi easti Armânù, tu
nitsi unù altu jurnalù, cari li vidzui io, la
Radio icâ la vârâ televizii, nu s-adusi
aminti câ easti Armânù.
Ca unâ anapudhilji, di vârâ ndoauâ
dzâli ama, pi la posturli di Radio
Hâbari mistiryipsitâ
Aoaltats, tu unâ andamusi
mistiryipsitâ, la sediulù a Sutsatâljei di
Culturâ Macedo-românã (SCM-R)
(unù locù,
t u t ù
mistiryipsitù,
iu eara
ascumtâ
pânâ tora
a e s t â
prota a
n o s t â
Sutsatâ),
s-tihisi unâ
thamâ!
Thama fu
câ domnulù Hristu Cândroveanu,
cunuscutlu a nostu scriitorù shi poetù,
prezidentu ditù eta yinyits ali SCM-R,
cu niheamâ videri filomucâneshtsâ, fu
alâxitù ditù tesea di prezidentu. Tu loclu
alù nâs vini, ti nipistipseari, domnul
Gheorghe Zbuchea, unù tinjisitù
Românù di arâzgâ româneascâ.
Câ domnulù Hristu Cândroveanu sh-
deadi demisia icâ fu alâxitù pritù unâ
babageanâ agudeari di palati, nu
shtimù! Shtimù ama câ nãulu
prezidentu a SCM-R easti, ti prota
oarâ, unù Românù-Românù.
S-bagâ ntribarea: Nu s-putea ca nãulu
prezidentu ali SCM-R, nai ma veaclji
sutsatâ armâneascâ, cari axi iavea, 125
Bucureshti,
avdzâi di ma
multi ori
boatsea a
tinjisitâljei
doamna
Matilda
Caragiu
Mariotseanu
cari aspunea:
“Io nu
d z â s h ù
canâoarâ
câ aromâna
easti unâ
altâ limbâ di
a t s e a
românâ shi câ Armânjlji vrea s-
hibâ unù altu populù di atselù
di anji di anda s-amintã,
s-hibâ unù Armânù di
Armânù icâ unù Armânù
icâ unù Macedo-armânù, haidi shi
unù Macedo-Românù?
Anda nâ andâmusimù la ciudioasa
andamusi di la Academia Românâ,
domnulù Cândroveanu, di cara sh-
pizui niheamâ di mini ti furnjia câ
doamna Matilda Caragiu nji-agârshi
numa tamam atumtsea anda vru ta
s-azburascâ di mini (s-mi criticâ icâ
s-mi alavdâ!) sh-di cara lu ascultã
profesorlu Nicolae Sherban
Tanashoca cumù azburashti ti
Armânji shi tsi videri di hânducuseari
a Armânamiljei ari, ânji dzâsi:
Mutrea-lù ghini, elù va s-hibâ nãulu
Prezidentu a SCM-R. Cu elù nu va
vâ imnâ cu unâ cu doauâ! Isapea di
acasâ ama, nu s-uidiseashti cu atsea
ditù pâdzari.
La alidzerli mistiryipsiti tsi furâ cu
psânù chiro ma nâinti, ti furnjia câ sâ
zbura mash pri limba românâ shi nu
putea sâ s-aleagâ Armânlu di ni-
Armânù, partizanjlji alù Gheorghe
Zbuchea, cari bâgarâ thâmâsitù tu
practichii sculia shi tactica a
babageanlui Canâleu, puturâ di s-
infiltrarâ, di s-hipsirâ, va dzâcâ,
sânâtosù namisa di Armânjlji di aclo,
lji-aputrusirâ shi lji-anichisirâ pritù votù.
Aesti hiindalui nomurli a democratsiiljei
lipseashti tora s-lu apruchemu shi s-lu
tinjisimù nãulu prezidentu ali SCM-R,
BANA ARMÂNEASCÂ
romnân. Easti unâ nregistrari di la
Sesiunea di la Academia Românâ.
Âlji urãmù alù Gicâ Hagi “Trâ
multsâ anji”, s-nâ bâneadzâ, s-hibâ
sânâtosù, s-aibâ multi anichisiri tu
tesea di antrenor shi, nu vrea s-hibâ
arãu ca, câtivârâoarâ, sâ-shi aducâ
aminti sh-elù câ easti, nâpoi (totushi),
Armânù!
Cu dyeafuraua câ tinjisita doamnâ
Matilda Caragiu Mariotseanu easti
ma multu di unù antrenorù shi cu ma
mari influentsâ, cu ma mari puteari
pisupra a suflitlorù shi a banâljei a
atsilorù tsi u ascultâ, âlji urãmù shi a
dumniljei a ljei idyili lucri tsi-lji li urãmù
alù Gicâ Hagi.
Cu tinjii shi vreari armâneascâ,
Tacu Piceava
câ altâ cali nu avemù!
Ca s-nu fâtsemù ashitsi nu sâ shtii
desi nãulu prezidentu ali SCM-R,
domnulù Gheorghe Zbuchea, a câ s-
pâtidzã tora cu puscâ armâneascâ shi
sh-lo noaua numâ di Yioryi Zbuc
(vreavâ, loscutù, lavâ, asunâturâ etc.),
nu va s-caftâ la Chivernisi ca
Armânjlji di România s-hibâ
pricunuscuts ca dealithealui, ca
Românji shi nu cumù ânyisãmù noi,
neoarmânishtsâlji?
Unù vecljiu “neoarmânistu”,
Tsi-lù pishmânipseashti Hristu!
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 1-2 (39-40), 2005 31

URMINII SHI PÂRÂCÂLSIRI

UNÂ NOAPTI FÂRTUNOASÂ
Vinjiri seara, la oara 20, la Teatrulù inshi tu miydani. Featsi cumù featsi Ti atselji tsi pitrecù articoli ta s-hibâ
publicati tu revista “Bana Armâneascâ”
Nottara vidzumù piesâ di theatru “ Toma shi lji-arâsi Mucanjlji: câ taha
Articolulù lipseashti:
Unâ noapti fârtunoasâ” di Ion Luca stranji armâneshtsâ, câ taha zboarâ 1.S-hibâ ânyrâpsitù pri limba
Caragiale, nai ma marli dramaturgu armâneshtsâ. Ashi scoasi tu padi unâ armâneascâ;
român, (cari easti, s-pari) di arâzgâ piesâ multu originalâ. Aua, Romania, 2. s-aibâ tematicâ armâneascâ;
armânâ. Regia fu adratâ di Toma aestâ piesa s-ari giucatâ multu, di 3. s-hibâ ânyrâpsitù pi nai multu doauâ
Enache. paginji di computerù, 4 paginji la
Mi arisi machina di ânyrâpseari icâ 6 paginji
multu anyrâpsiti di mânâ;
4. s-ufiliseascâ grafia a revistâljei “Bana
piesa.
Armâneascâ”;
Njershu 5. Materialili niufilisiti nu s-pitrecù
aclo cu nâpoi;
mintea s- 6. S-hibâ ânyrâpsitù cu zboarâ tsi s-
vedù tsiva aflâ tu dictsionarlu alù Tache Papahagi;
cu multâ 7. s-nu hibâ pitricutù sh-la alti revisti;
specificitati 8. Sartsina, borgea icâ apândâsirea ti
armâneascâ, articolulù publicatù âlji cadi a autorlui.
50%, dimi Redactsia
“Bana Armâneascâ”
c â
stranjili
tuti shi
rolurli a Iu s-dutsi aistu ficiorù
muljerlorù (a lui C.Ceganu, cai dusi la
Actorlji Aurica Piha shi Toma Enache dixescu chitchi shi Thunman cartea al Cavalioti)
eara pi
armâneashti. hiritimati di la Vanghea Mihanji-Steryiu dupâ spectacolu cu
idyea piesâ di theatru datu Scopia Iu s-dutsi aistu ficiorù
Nu fu dipù ashi, shi tsi strindzi n-sinù cu dorù?
mash 20% di zboarâ furâ pi regizori shi cu actori multu mãri. Toma sumù unù tserù ncarcatù cu niorù,
armâneashti, ama amintaticlu ti nu avea aradâ s-adarâ aestu spectacol, imna elù singuritorù.
armânami easti câ avemù unù mari ma mea câ fu gioni shi inshi n capù. Niorlji când ljea di ploaeadzâ,
regizorù armânù cari, cu aestâ furnjii Bravo Toma! Elù si-apunâ shi s-uhteadzâ,
Piesa easti achicâsitâ cartea sâmtâ s-nu-lji si audâ
ghini di Românji ama ti câ di tuti lji e ma scumpâ!
Armânjlji ditù România ari U ari scrisâ pi ngrâtseashti
unâ opsi di primansusù. sh-pri mushata rãmâneashti,
Minduescu câ Armânjlji Cavalitotlu tinjisitù,
ditù alti craturi balcanitsi Trâ a lui limbâ duguritù.
Iu s-dutsi aistu ficiorù,
nu va u achicâseascâ. Io
tsi nâ strindzi n-sinù cu dorù
intrai tu salâ cu unâ
cartea canda lji si e maljii
prigiudicatâ: tsi va sâ
La Thunman, tru Ghirmânii!
spunâ Toma pritù aestâ Shi Thunman, omù cu hari,
piesâ giumitati mucânea- cartea eara s-u studiascâ,
scâ, giumitati armânea- Tru Ivropi s-da hâbari
scâ. Naca... câ sh-e nâ farâ rãmâneascâ!
Ama pân tu soni agârshii Shi nu farâ di aradâ,
shi inshii di aclo cu unâ ma atsea tsi putu s-adarâ,
mari harauâ: Toma easti Tru Balcanj unù alt Paris,
unù regizorù multu bunù. Moscopoli, Paradis...
S-nâ bâneadzâ! (ditù cartea nauâ cu poezii “Bunâ-
vâ dzua, Rãmânji”
Oani COLA Tirana, 2004
Toma Enache deadunu cu cântâtorlu Ilia Colonja
Pero Tsatsa ditu Machidunii
Pareia “Pilisterlu” di Bucureshti shi Pareia a tinirlorù studentsâ
armânji di Sârunâ (nghiosu) tu unu spectacolu di Bucureshti