Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • P 83 81 Instructiuni Tehnice PT Calculul Si Alcatuirea C Tiva A Structurilor Compuse Otel Beto PDF

    Uploaded by

    Ioana Bubulina Hainute
    10 views41 pages

    Original Title

    P-83-81-Instructiuni-Tehnice-Pt-Calculul-Si-Alcatuirea-C-Tiva-a-Structurilor-Compuse-Otel-Beto.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    10 views41 pages

    P 83 81 Instructiuni Tehnice PT Calculul Si Alcatuirea C Tiva A Structurilor Compuse Otel Beto PDF

    Uploaded by

    Ioana Bubulina Hainute

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 41
    ANSTRUCHIUNI TEHNICE PENTRU CALCULUL Indicativ: P. 83-81 St ALCATUIREA constRucTIVA a structuig. [Le LOR COMPUSE BETON-oTEL Intocuieste: P, 83-74 1. PREVEDERI RALE 1-h- prezentele instructiani tehnice cuprind prescriptii_ pen. {Ey calculul si alcatuirea constructiva a ‘clemehtcler compus beton-ofel, prevederile acestora find aplicatile te constructii civile si industriale sub forma de: element compuse pentru plansee intermediare; elemente speciale de acoperis de tip grinda Cu inima plina si cu 2ibrele avind structurs compusi; estacade ramen uloare de benzi transportoare; poduri industriale ct tip estacada ete. 1-2. Prezentele instructiuni tebnice se refera Ia elementele fompuse beton-ofel realizate dintr-o grind’ de otel (profile Ia- Tuite sau grinzt alcjtuite din elemente nituite sae sudate), fare conlucreazdi, prin’ intermediul unor clemente mecanice de Jegiturd, cu o placa de beton armat, turnata meelit peste grinda de ofel, sau realizata din elementé prefabrieete monolitizate ¢upa montaj. Elementele de iegiturs preiae fortele de legatura Xa hivelul. suprafefei de contact dintre grinds de otel si placa Ge beton si ancoreaza totodata placa de grinds impotriva fortelor de ridicare. . Aderenta natural a betcnulai pe suprafata de contact a plkcii cu grinda de ofel si efectul capetclor de satus sau de su- Tuburi ale sccfiunilor compuse de ofel aflate pe aceasta suprafati de contact nu se considera elements de legitura si ca.atare nu se iau in considerare in calcul. Elaborate de . INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE Aprobate de ICCPDC PROVECTARE $I DIRECTIVARE IN consrrcyuf decizia ar. 47 (LC-CP.D.C. ~ FILIALA TIMISOARA) din 14 mai 1981 (CCP.D.C. ~ FILIALA cL rate sudate sau nituite) sau carcase sudate spatiale de ofel si la, raaeeealucrarca este asigurata numai prin aderenfa, lipend we Rentele mecanice de legaturi; asemenea grinzi se caleulecrs si se alcdtuiesc ca elemente de beton armat cu armitucs ot 1.4. Instrucfiunile tehnice se refera atit la elementele com Puce peton-otel realizate cu placa din beton armat exceutats na Seregate grele, cit sila cele cu placa executata cu agregate usoare sp eguiementele: compuse beton-ofel fara eforturi initiate Otel tn suri inifiale introduse prin preincovoierea grinsit do otel fn sens invers actiunii incarcirilor. Inainte de Tealizarea jegiturilor cu placa de beton, se calculeazi cu meteda stiri limita, conform prezentelor instructiuni Elementele compuse beton-ofel cu eforturi inifiale in grinda de ofel sau in grinda compusi, introduse prin pretensionarea cu cabluri sau fascicole de sirme de ofel de Inalts rezistenti, pind Ia elaborarea metodei de calcul 1a’ stiri limita proprie acestor Gjumente, se vor calcula in domeniul clastic pe bare motein en indicate in literatura de specialitate. Independent de metoda folosita in calculul elementelor com. Puse, forta de lunccare necesara caleululut elementelor de legitu: Se determini corespunzator capacitafii portante 4 grinvil compuse. 2. PRINCIPLE FUN DAMENTALE DE C, LeUL ’ : Verificarea elementelor compuse 2.1. Caleulul elementelor compuse beton-otel se face privind Verificarea compgrtarii lor corespunzatoare la. stinle limita, Ge Pet apare in diferite etape (executic, exploatare, eventaat Geperitare. transport si montaj). Verificarea se face Ia cele et éclavorabile condifii de solicitare, cele mai deferoratice carac- Siecticl ale materialclor in fiecare caz considerat, precum sila cfeclele defavorabile ale variatici dimensiunilor geometrice: Stabilirea celor mai defavorabile’conditii de solicitare Ivate in considerare fn calcul se face conform prevederilor dig capi- tolul ,,Determinarea solicitirilor’, 6 * ; Stabilirea celor mai defavorabile caracteristici ale materia- lelor luate in considerare in calcul se face confernn prevederilor capitolului 3. Efectele defavorabile ale variafiei dimensiunilor geometrice seia in considerare, de Tegula, impreuna cu efectele variabilita- filor caracteristicilor mecanice’ ale materialelor ‘a cazuri speciale se pot prevedea coeficienti suplimentari ai conditiilor de lucru. 2.2. La calculul elementelor beton-ofel se iau in considerare urmatoarele stiri limita: a) stiri limita ale capacitatii portante: . — Tezistenga; = Stabilitatea formei sau a pozitici; — oboseali ii: b) stari limita ale exploat — deformatii (sageti) — deformatii specifice critice: Nerificarea la starea limita de stabilitate a Pozitiei se face numai fn cazul grinzilor compuse independente Determinarea solicitarilor 2.3. Clasificarea si gruparea incircirilor, cocficientii de su- pisdncarcare precum si valorile normate si de caledi att parame- trilor care caracterizeazi incircarile (intensitifi, frecventa ete) se iau conform prevederilor din standarde, {Cocticientii dinamici (de impact) se iau in considerare inde- Pendent de coeficientii de supraincarcare Incarcirile directe, rezultate din incarcarile utile, temporare de lungé durata, se pot considera a actiunt de lung’ durata cu * Sntreaga lor intensitate 2.4. In calculul solicitarilor sau a altor parametri care ea- In concede, iferitele stari limita (spre exemplu, sageti) ee fa, in considerare ‘urmitoarele incarciti pearcari de caleul, Ja cea mai defavorabilé grupare de incarcari, pentru starile limita de rezistenta si stabilitate: py dueateati normate, fn gruparea fundamentals de incarcari, pentru celelalte stari limit’, cu exceptia urmitoare : Rentru calculul Ta staréa limita de oboseala, tn cazul soliei. “illo repetate produse de actiunea dinamies a masiasieg si utila- 7 jelor cu amplasament fix, se iau in considerare incircirile de calcul corespunzitoare acestei actiuni dinamico, jar celelalte incarcari cu valorile lor normate. ; 2.5. La determinarea solicitarilor in elementele,structurilor Static nedeterminate, necesare verificdrii Ja diferite stiri lim Se recomanda si se ia in considerare modul real de lucru al ele mentelor sau al structurii la starea limit considerata, tinind scamla de proprietitile de deformatii ale betonului si otelului, de influenfa fisurarii betonului intins si de efectul ‘contractiel si curgerii lente a betonului. Se permite, pentru simplificare, ca determinarea solicitarilor Sa se faci cu metodele mecanicii constructiilor, ca pentru corpuri clastice si omogene. In aceasta situatie, se poate tine seama de cfectul curgerii lente a betonului, inlocuind, la determinarea secti< unilor transversale de calcul ale grinzilor compuse, modulul de cla~ sticitate £, al betonului cu moduluyl deformatiei totale £,z sau E,,. In condifiile simplificatoare prevazute in aliniatul precedent se poate admite ci efectele incarcarilor sint practic proportionale cu marimea lor; rezulta ci solicitarile de calcul se pot deduce din solicitarile normate (produse de incircarile normate) multi. plicate cu coeficienti de supraincarcare 2.6. Diferenta de temperatura intre placa de beton armat si grinda de ofel nu se ia in considerare la calculul solicitarilor la plangeele cladirilor inchise si la acoperigurile prevazute cu termoizolatie peste placa de beton. Ja acoperisurile neizolate termic, care deservese ‘clidiri incilzite, se va lua in considerare in calcul o diferenfi de tempe- raturé At? — 416°C intre placa de beton si grinda de ofel Pentru structurile situate in ger liber, aceasti diferenta de temperatura se ia egala cu At? = 410° Diferenja de temperatura intre grinda de otel si dala de beton se poate realiza pe o durata scurta de timp (24 ore) astfel ca eforturile unitare se determing fird'a se lua in considerare curge- rea lentd a betonului. Verificdri la starile limit’ ale capacitatii portante 2.7. Verificarea la starea limita de rezisten{i a grinz compuse beton-ofel se face cu Iuarea in considerare a comportirii Clastico-plastice a betonului si ofelului; se admite ipoteza c: betonul intins, cind axa neutra cade pe placi, nu preia eforturi. stig Ctificatea rezistentei grinzilor compuse se Gitia ca solicitarea de calcul cea mai defavorabiis og A ey ata corntlt egal cn capacitatea portant’ a section (M), caleu 1ata conform prevederilor capitolului 3 vere: inte ta vatificarca la starea limita de stabilitate a formei {late locali a inimii grinch de ofel (valoarea) genes verifi- neglijarce eho Om Prevederilor STAS 10108/0-18 aving ks Cen tr alates efectului de incastrare realizat de dala de wen ee donsmiarginea superioars a inimii grinaii de orete oe ee Tua in considerare eforturile care apar pe gtinda de ofel, determinaren’ scestora ficindu-se pe sectiunea compuss: ° eee .9- Verificarea la starea limita de oboseala « i conditia ca eforturile unitare normale in beton a tel, eae sonform capitolului 6, si mu depaseasea rezistenfele de calenl a oboseala prescrise la paragrafal 3 16° ue 2-10. Eforturile unitare provenite din contractia

    You might also like