Professional Documents
Culture Documents
Buget de Stat
Buget de Stat
Buget de Stat
PROCESULUI
BUGETAR AL
REPUBLICII MOLDOVA
CHIŞINĂU 2009
"DFBTUœ MVDSBSF BQBSF ÔO DBESVM 1SPJFDUVMVJ 5SBOTQBSFOƄB GJOBOƄFMPS QVCMJDF JOJƄJBU ſJ TVTƄJOVU
GJOBODJBS EF 1SPHSBNVM "ENJOJTUSBƄJF 1VCMJDœ ſJ #VOœ (VWFSOBSF BM 'VOEBƄJFJ 4PSPT-.PMEPWB.
3FGFSFOƄJ:
7BMFSJV 1SPIOJƄDIJ, EJSFDUPS FYFDVUJW, $FOUSVM "OBMJUJD *OEFQFOEFOU v&YQFSU-(SVQw
"OBUPMJF $ÔſMBSV, SFEBDUPS-ſFG, SFWJTUB &$0
3BJTB (IJMBO, ſFG 4FDƄJB 'JOBOƄF ÔO ÔOWœƄœNÉOUVM QSFVOJWFSTJUBS, DVMUVSœ, .JOJTUFSVM EF
'JOBO- ƄF BM 3FQVCMJDJJ .PMEPWB
5BUJBOB .BOPMF, QSPGFTPS VOJWFSTJUBS, EPDUPS IBCJMJUBU ÔO FDPOPNJF, ſFGVM $BUFESFJ 'JOBOƄF
ſJ
$POUBCJMJUBUFB 'JSNFJ, 6OJWFSTJUBUFB 5FIOJDœ B .PMEPWFJ
0MFH 4USBUVMBU, QSPGFTPS VOJWFSTJUBS, EPDUPS ÔO FDPOPNJF, ſFGVM $BUFESFJ #œODJ ſJ "DUJWJUBUF
#BODBSœ, "DBEFONJB EF 4UVEJJ &DPOPNJDF B .PMEPWFJ
"DSPOJNF .............................................................................................................................5
1SFGBƄœ..........................................................................................................................................7
" $F SFQSF[JOUœ #VHFUVM............................................................................................9
*. #VHFUVM EF TUBU........................................................................................................................................14
1.1. 'VODƄJJMF ſJ PCJFDUJWFMF #VHFUVMVJ EF TUBU ..........................................................................................15
1.2. 3FHVMJMF TBV QSJDJQJJMF CVHFUBSF...............................................................................................................16
1.3. 7FOJUVSJMF #VHFUVMVJ EF TUBU ...............................................................................................................17
1.4. $IFMUVJFMJMF #VHFUVMVJ EF TUBU........................................................................................................22
**. #VHFUVM BTJHVSœSJMPS TPDJBMF EF TUBU.......................................................................................27
2.1. $F SFQSF[JOUœ TJTUFNVM QVCMJD EF BTJHVSœSJ TPDJBMF...........................................................27
2.2. 7FOJUVSJMF #VHFUVMVJ BTJHVSœSJMPS TPDJBMF EF TUBU ................................................................................28
2.3. $IFMUVJFMJMF #VHFUVMVJ BTJHVSœSJMPS TPDJBMF EF TUBU....................................................................29
2.4. 1SPDFTVM CVHFUBS BTPDJBU TJTUFNVMVJ QVCMJD EF BTJHVSœSJ TPDJBMF........................................30
***. #VHFUFMF VOJUœƄJMPS BENJOJTUSBUJW-UFSJUPSJBMF (6"5)..................................................32
3.1. $F SFQSF[JOUœ #VHFUFMF 6"5.......................................................................................................32
3.2. 7FOJUVSJMF #VHFUFMPS 6"5 ........................................................................................................33
3.3. $IFMUVJFMJMF #VHFUFMPS 6"5..............................................................................................37
*7. 'POEVSJMF BTJHVSœSJJ PCMJHBUPSJJ EF BTJTUFOƄœ NFEJDBMœ ..........................................................38
4.1. $F SFQSF[JOUœ TJTUFNVM BTJHVSœSJJ PCMJHBUPSJJ EF BTJTUFOƄœ NFEJDBMœ...............................38
4.2. 7FOJUVSJMF 'POEVSJMPS BTJHVSœSJJ PCMJHBUPSJJ EF BTJTUFOƄœ NFEJDBMœ ('"0".) ................................38
4.3. $IFMUVJFMJMF '"0" ..................................................................................................................39
# 1SPDFTVM CVHFUBS...............................................................................................43
*. &MBCPSBSFB #VHFUVMVJ EF TUBU..............................................................................................44
**. &YBNJOBSFB ſJ BEPQUBSFB MFHJJ CVHFUBSF EF DœUSF 1BSMBNFOU .....................................................46
***. &YFDVUBSFB #VHFUVMVJ EF TUBU...........................................................................................................47
*7. 1SPDFTVM CVHFUBS BTPDJBU #VHFUFMPS VOJUœƄJMPS BENJOJTUSBUJW-UFSJUPSJBMF..................49
7. $POUSPMVM GJOBODJBS QVCMJD JOUFSO .............................................................................................52
7*. "VEJUVM FYUFSO ÔO TJTUFNVM CVHFUBS ....................................................................................................53
·OUSFCœSJ ſJ SœTQVOTVSJ.......................................................................................................57
$F SFQSF[JOUœ vBOVM CVHFUBSw...................................................................................................................57
$F SFQSF[JOUœ QSPEVTVM JOUFSO CSVU....................................................................................................................57
$BSF TVOU PCJFDUJWFMF QF DBSF MF VSNœSFſUF FMBCPSBSFB ſJ JNQMFNFOUBSFB $$5. ÔO 3FQVCMJDB .PMEPWB 57
$F PSHBO FYFSDJUœ DPOUSPMVM BTVQSB SFTQFDUœSJJ MFHJTMBƄJFJ GJTDBMF........................................57
·...............................................O DF NPE CVHFUVM QVCMJD QPBUF JOGMVFOƄB DSFſUFSFB FDPOPNJDœ 58
$F ÔOTFBNOœ vCVHFU TPDJBMw.......................................................................................................................59
$F QSFTVQVOF SFGPSNB CVHFUBSœ QSPNPWBUœ ÔO QSF[FOU ÔO 3FQVCMJDB .PMEPWB ................................59
$VN TF DBMDVMFB[œ ſJ TF QMœUFſUF DPOUSJCVƄJB EF BTJHVSœSJ TPDJBMF EF TUBU .........................................59
$F DBUFHPSJJ EF QFOTJJ TF BDPSEœ ÔO TJTUFNVM QVCMJD EF BTJHVSœSJ TPDJBMF ...........................................60
CUPRINS 3
1F MÉOHœ QFOTJF, MB DF BMUF JOEFNOJ[BƄJJ ſJ BKVUPBSF BV ESFQUVM BTJHVSBƄJJ EJO TJTUFNVM QVCMJD =
EF BTJHVSœSJ TPDJBMF....................................................................................................................................................................60
$F SFQSF[JOUœ $BSUB FVSPQFBOœ B BVUPOPNJFJ MPDBMF............................................................................................................60
$F QSFTVQVOF BVUPOPNJB MPDBMœ.....................................................................................................................................60
$BSF TVOU JNQP[JUFMF ſJ UBYFMF HFOFSBMF EF TUBU......................................................................................................................61
$BSF TVOU JNQP[JUFMF ſJ UBYFMF MPDBMF...........................................................................................................................................61
$F SFQSF[JOUœ EFTDFOUSBMJ[BSFB........................................................................................................................................................61
$BSF TVOU FGFDUFMF ſJ DPOTFDJOƄFMF EFTDFOUSBMJ[œSJJ GJTDBMF......................................................................................................61
$VN QVUFN FWBMVB OJWFMVM BVUPOPNJFJ GJOBODJBSF MPDBMF...............................................................................................62
$F JOTUJUVƄJF TUBCJMFſUF NœSJNFB QSJNFMPS EF BTJHVSBSF PCMJHBUPSJF EF BTJTUFOƄœ NFEJDBMœ......................62
$VN QPBUF GJ EF[WPMUBUœ ſJ ÔNCVOœUœƄJUœ BDUJWJUBUFB EF DPOUSPM JOUFSO ſJ BVEJU JOUFSO
ÔO TJTUFNVM CVHFUBS.....................................................................................................................................................................63
$BSF FTUF NPEBMJUBUFB EF MVBSF B EFDJ[JJMPS ÔO TFDUPSVM QVCMJD ſJ DVN TF BKVOHF MB BDFMF TVNF
EF DIFMUVJFMJ ſJ WFOJUVSJ DBSF TVOU ÔOTDSJTF ÔO CVHFUVM QVCMJD......................................................................................63
$BSF TVOU DPOTFDJOƄFMF SFEVDFSJJ MB [FSP B DPUFJ JNQP[JUVMVJ QF WFOJUVM BHFOƄJMPS FDPOPNJDJ .............64
#JCMJPHSBGJF...............................................................................................................................................................................................67
(MPTBS....................................................................................................................................................................69
"OFYF.......................................................................................................................................... 71
ACRONIME 5
6 GHIDUL PROCESULUI BUGETAR AL REPUBLICII MOLDOVA
PREFAŢĂ
Fondurile asigurǎrii
Bugetele UAT
obligatorii de asistenEǎ
Co
Mijl
Tr Fon
Bug mp Pr medicalǎ
an oac
duri
Bu oie
sf etul one
er get cte Bugetele raioanelor
espec
asi nta Fondul pentru achitarea serviciilor
spec
iale
fin
ur ul
gur de medicale
iale
i de Bugetul
anI unitǎIii teritoriale autonome
ǎril baz
in
sta (UTA)
ate cu statut juridic special
te or ǎ
t
rb soci din Fondul de rezervǎ al asigurǎrii
ug ale sur Bugetul municipiului BǎlIi obligatorii de asistenIǎ medicalǎ
et
ar
de se
ext
e stat
Bugetul
er municipiului Chiçinǎu
Fondul mǎsurilor de profilaxie
ne
Transferuri interbugetare
BUAT
14%
FAOAM
BS
9%
62% BS
FAOAM
48%
4%
Bugetul
de stat
18,6%
BASS
9,8%
BUAT 'JH. 4. 1POEFSFB
6,6% DIFMUVJFM- JMPS CVHFUVMVJ
Transferuri între
QVCMJD ÔO QSP- EVTVM
bugete JOUFSO CSVU, 2007
8,6%
4VSTB: FMBCPSBU EVQœ
$BESVM EF DIFMUVJFMJ QF
CC F UFSNFO NF- EJV 2007-2009,
hh A 2008-2010,
ee O
l l A
2009-2011.
t t M
u u 3%VQœ DVN SF[VMUœ EJO GJHVSB 4, QPOEFSFB DIFMUVJFMJMPS CVHFUVMVJ QVCMJD ÔO
i i ,
QSPEVTVM
ee 6
JOUFSO CSVU B GPTU ÔO BDFTU BO EF 47%. ·O QBSUFB ESFBQUœ B GJHVSJJ TVOU JO-
EJDBUF
l l % QPOEFSJMF ÔO 1*# BMF DFMPS QBUSV GPOEVSJ DPNQPOFOUF BMF CVHFUVMVJ
QVCMJD,
i i JODMVTJW BMF USBOTGFSVSJMPS JOUFSCVHFUBSF.
pp · O TDPQVSJ BOBMJUJDF FTUF VUJMœ ſJ SFDPNBOEBCJMœ EFUFSNJOBSFB
r u
BDFTUVJ JO- EJDBUPS ÔO EJOBNJDœ. "TUGFM, GJHVSB 5 DPOƄJOF FWPMVƄJB DIFMUVJFMJMPS
i b
QVCMJDF
vl (GœSœ USBOTGFSVSJ JOUFSCVHFUBSF) ſJ QPOEFSFB BDFTUPSB ÔO QSPEVTVM JOUFSO
CSVU
a i QFOUSV QFSJPBEB 2003-2007.
t c
ponderea în PIB, %
ee
25000
44
54
27
20000 42 'JH. 5. %JOBNJDB DIFMUVJF-
, , 40 MJMPS CVHFUVMVJ QVCMJD ÇGœSœ
mil. lei
15000
82
38 USBOTGFSVSJ ÔOUSF CVHFUF) ſJ
%% 10000 36
QPOEFSFB BDFTUPSB ÔO 1*#
34 4VSTB: FMBCPSBU EVQœ
5000
$BESVM EF DIFMUVJFMJ QF
32
UFSNFO NF- OJV 2007-2009,
0 30
9313131423 2008-2010,
13153770082003 2004 2005 2006 2007 2009-2011.
42995
85485
%VQœ DVN 2991
SF[VMUœ
EJO SFQSF[FOUBSFB HSBGJDœ, DIFMUVJFMJMF QVCMJDF
FYQSJNBUF ÔO NœSJNF BCTPMVUœ (ÔO NJMJPBOF MFJ) DVOPTD P FWPMVƄJF
BTDFOEFOUœ, EFſJ, EBDœ DPNQBSœN NœSJNFB BDFTUPSB DV WBMPBSFB QSPEVTVM
JOUFSO CSVU, PCTFSWœN P SFEVDFSF B QPOEFSJJ DIFMUVJFMJMPS QVCMJDF ÔO 1*# ÔO
2007 GBƄœ EF BOVM QSFDFEFOU.
$SFſUFSFB DIFMUVJFMJMPS QVCMJDF FTUF DBSBDUFSJTUJDœ OV EPBS QFOUSV 3FQVCMJDB
.PMEPWB, DJ ſJ QFOUSV NBKPSJUBUFB ƄœSJMPS. "TUGFM, QF QMBO NPOEJBM TFDUPSVM
QVCMJD, JODMVTJW DIFMUVJFMJMF QVCMJDF, DVOPTD P UFOEJOƄœ PCJFDUJWœ EF FYUJOEFSF,
EFDMBO- ſBUœ, ÔO TQFDJBM, EVQœ BM %PJMFB 3œ[CPJ .POEJBM. &YJTUœ OVNFSPBTF
DBV[F DBSF FYQMJDœ BDFBTUœ DSFſUFSF. &DPOPNJTUVM HFSNBO "EPMG 8BHOFS B
ÔODFSDBU Tœ FYQMJDF BTDFOTJVOFB TFDUPSVMVJ QVCMJD ſJ, JNQMJDJU, B DIFMUVJFMJMPS
QVCMJDF, GPSNVMÉOE MFHFB FYQBOTJVOJJ DSFTDÉOEF B BDUJWJUœƄJJ TUBUVMVJ
(CPYB MBUFSBMœ).
A. CE REPREZINTĂ BUGETUL? 13
$MBTJGJDBSFB CVHFUBSœ BDUJ-
3BƄJPOBMJ[BSFB ſJ FGJDJFOUJ[BSFB HFTUJVOJJ #VHFUVMVJ QVCMJD JNQVO WJUœƄJ
PSHBOJ[BSFB TJTUFNVMVJ EF DMBTJGJDBSF B WFOJUVSJMPS ſJ DIFMUVJFMJMPS WPS GJ
QVCMJDF. GJOBOƄB
$MBTJGJDBSFB CVHFUBSœ FTUF VO JOTUSVNFOU UFIOJD EF TJTUFNBUJ[BSF, VSNœSJSF UF $ÉU
ſJ DPOUSPM BM SFBMJ[œSJJ WFOJUVSJMPS QVCMJDF ſJ FGFDUVœSJJ DIFMUVJFMJMPS QVCMJDF. EF
$MBTJGJDBSFB CVHFUBSœ SFQSF[JOUœ HSVQBSFB WFOJUVSJMPS ſJ DIFMUVJFMJMPS NVMU
CVHF- UBSF ÔOUS-P PSEJOF PCMJHBUPSJF ſJ EVQœ DSJUFSJJ VOJUBSF. USFCVJF
&MBCPSBSFB DMBTJGJDœSJJ CVHFUBSF FTUF SFBMJ[BUœ EF DœUSF .JOJTUFSVM Tœ TF
'JOBOƄFMPS ÔO BſB GFM ÔODÉU WFOJUVSJMF Tœ TF HSVQF[F QF TVSTF EF QSPWFOJFOƄœ ſJ DIFMUVJ
BMPDBƄJJMF CVHF- UBSF QF DBUFHPSJJ EF DIFMUVJFMJ, DFFB DF BTJHVSœ DVOPBſUFSFB BTDœ
TUSVDUVSJJ TJTUFNVMVJ EF WFOJUVSJ ſJ DIFMUVJFMJ CVHFUBSF. QFOUSV
$MBTJGJDBSFB CVHFUBSœ-UJQ FTUF FMBCPSBUœ EF .JOJTUFSVM 'JOBOƄFMPS ÔO CB[B BQœSBS
4UBUJTUJDJMPS 'JOBODJBSF (VWFSOBNFOUBMF (('4) FMBCPSBUF EF '.*. 1F CB[B FB
TDIFNFJ DMBTJGJDœSJJ CVHFUBSF TF PSHBOJ[FB[œ FWJEFOƄB CVHFUBSœ, BTJHVSÉOEV- OBƄJPO
TF ÔOSFHJTUSB- SFB, QSFMVDSBSFB ſJ GVSOJ[BSFB EF JOGPSNBƄJJ DPNQMFUF QFOUSV UPBUF BMœ,
WFOJUVSJMF ſJ DIFMUVJFMJMF CVHFUBSF, DBSF TVOU HSVQBUF ÔO GVODƄJF EF BOVNJUF KVTUJƄJF,
DSJUFSJJ. NFOƄJO
6OB EJO DPNQPOFOUFMF EF CB[œ BMF SFGPSNFJ CVHFUBSF QSPNPWBUF ÔO FSFB
QSF- [FOU ÔO 3FQVCMJDB .PMEPWB ƄJOF EF ÔNCVOœUœƄJSFB TJTUFNVMVJ EF PSEJOJJ
QMBOJGJDBSF ſJ FYFDVUBSF CVHFUBSœ, JODMVTJW QSJO NPEFSOJ[BSFB DMBTJGJDœSJJ QV-
CVHFUBSF. "TUGFM, ÔO PDUPNCSJF 2008, QSJO PSEJOVM NJOJTUSVMVJ GJOBOƄFMPS QSJWJOE CMJDF ſJ
DMBTJGJDBƄJB CVHFUBSœ, T-B JOJƄJBU USFDFSFB EF MB TJTUFNVM EF DMBTJGJDBSF CB[BU TFDVSJU
QF ('4 1986 MB VO OPV TJTUFN GVOEBNFOUBU QF ('4 2001 (GJH. 1, UBCFMFMF 1-4 EJO BUFB
"OFYF). ·O TDPQVSJ BOBMJUJDF, DMB- TJGJDBSFB CVHFUBSœ ſJ FMFNFOUFMF BDFTUFJB WPS OBƄJPO
GJ FYBNJOBUF ÔO DPOUFYUVM CVHFUFMPS ſJ GPOEVSJMPS DPSFTQVO[œUPBSF BMœ,
JOUFHSBUF ÔO #VHFUVM QVCMJD. ÔOWœƄœ
· O BDFTU (IJE OF WPN QSFPDVQB, ÔO TQFDJBM, EF #VHFUVM EF TUBU. NÉOU,
5PUPEBUœ, QFOUSV B PCƄJOF P JNBHJOF DÉU NBJ DPNQMFUœ BTVQSB GJOBOƄFMPS ſUJJOƄœ
QVCMJDF, WPS GJ FYBNJOBUF ſJ DFMFMBMUF USFJ CVHFUF o #VHFUVM BTJHVSœSJMPS ſJ
TPDJBMF EF TUBU, #VHFUFMF VOJUœƄJMPS BENJOJTUSBUJW-UFSJUPSJBMF ſJ 'POEVSJMF JOPWBS
BTJHVSœSJMPS PCMJHBUPSJJ EF BTJTUFOƄœ NFEJDBMœ. &TUF JNQPSUBOU Tœ NBJ F,
NFOƄJPOœN ÔODœ P EBUœ Dœ JOUFHSBSFB WFOJUV- SJMPS ſJ DIFMUVJFMJMPS BDFTUPS DVMUVSœ
QBUSV DPNQPOFOUF ÔOUS-VO GPOE DPNVO o #VHFUVM QVCMJDo BSBUœ DÉU EF NVMƄJ ,
CBOJ B DPMFDUBU ſJ DIFMUVJU TUBUVM OPTUSV ÔO SFBMJUBUF. BTJHVS
BSFB ſJ
*. #VHFUVM EF TUBU BTJTUFO
ƄB
· O QSFTœ, ÔO EJTDVƄJJMF QBSMBNFOUBSF ſJ, ÔO HFOFSBM, ÔO WJBƄB QVCMJDœ,
TPDJBMœ
TF PCJſOV- JFſUF Tœ TF ÔOƄFMFBHœ QSJO OPƄJVOFB EF #VHFU BOVNF #VHFUVM EF
3œTQV
TUBU. &TUF CVHFUVM WJ[BU BUVODJ DÉOE USFCVJF BDPQFSJUF DIFMUVJFMJMF MFHBUF
OTVSJMF
EF QBHVCFMF QSPEVTF EF DBMBNJUœƄJ OBUVSBMF TBV DÉOE TVOU BV[JUF ÔOWJOVJSJ Dœ
NBJ QVƄJOJ CBOJ WPS GJ BMPDBƄJ QFOUSV FEVDBƄJF DPNQBSBUJW DV TPMJDJUœSJMF MB
DBESFMPS EJEBDUJDF. BDFTUF
ÔOUSFC
$F SFQSF[JOUœ #VHFUVM EF TUBU œSJ QPU
· O MFHJTMBƄJB 3FQVCMJDJJ .PMEPWB OPƄJVOFB EF #VHFU EF TUBU OV FTUF GJ
EFGJOJUœ ÔOUS-VO NPE FYQMJDJU, EFſJ ÔO -FHFB QSJWJOE TJTUFNVM CVHFUBS ſJ BGMBUF
QSPDFTVM CVHFUBS (5JUMVM *, BSUJDPMVM 1) ÔOUÉMOJN P EFGJOJƄJF BENJOJTUSBUJWœ BOBMJ[É
TJNQMœ QFOUSV OPƄJVOFB EF -FHF CVHFUBSœ BOVBMœ, BDFBTUB ÔOTFNOÉOE MFHFB OE
BOVBMœ QSJO DBSF 1BSMBNFOUVM BQSPCœ #VHFUVM EF TUBU, DBSF DVQSJOEF TVSTFMF CVHFUV
EF WFOJUVSJ ſJ EFT- M EF
UJOBƄJB DIFMUVJFMJMPS QFOUSV VO BO CVHFUBS. TUBU.
#VHFUVM EF TUBU FTUF: f 6O QMBO BM NPEVMVJ ÔO
DBSF (VWFSOVM WB GJOBOƄB
f 6O QMBO EVQœ DBSF (VWFSOVM DIFMUVJF CBOJJ QVCMJDJ. $F
BDUJWJUœƄJMF
A. CE REPREZINTĂ BUGETUL? 15
· O BOJJ’80, ÔOTœ, VOFMF ƄœSJ (46" ſJ .BSFB #SJUBOJF) T-BV EF[JT EF Obiective ale
QPMJUJDB EF TUBCJMJ[BSF, ÔOMPDVJOE-P DV TUSBUFHJB GJOBODJBSœ QF UFSNFO NFEJV Bugetului public
Ç.FEJVN-5FSN 'JOBODJBM 4USBUFHZ). .FOƄJPOœN Dœ EJO 2002 ſJ 3FQVCMJDB .PMEPWB pentru perioada 2009-
B ÔODFQVU Tœ QMBOJGJDF CVHFUVM BOVBM ÔOUS-P QFSTQFDUJWœ QF UFSNFO NFEJV (CPYB 2011
MBUFSBMœ). "DFTU JOTUSVNFOU EF QMBOJGJDBSF CVHFUBSœ EF QFSTQFDUJWœ B PCƄJOVU În domeniul veniturilor pu-
EFOVNJSFB EF $BESVM EF DIFMUVJFMJ QF UFSNFO NFEJV Ç$$5.). blice: asigurarea echităţii,
· O DPSFTQVOEFSF DV BDFTUF GVODƄJJ ſJ QPSOJOE EF MB TJUVBƄJB stabilităţii şi transparenţei
FDPOPNJDœ ſJ TPDJBMœ EJO ƄBSœ, (VWFSOVM GPSNVMFB[œ PCJFDUJWFMF QF DBSF fiscale, optimizarea
USFCVJF Tœ MF BUJOHœ #VHFUVM QVCMJD, JODMVTJW #VHFUVM EF TUBU. presiunii fiscale şi
3œTQVOTVSJ MB ÔOUSFCBSFBvDÉU EF SFVſJU ÔſJ FYFSDJUœ GVODƄJJMF ſJ ÔſJ extinderea bazei fiscale.
ÔOEFQMJOFſUF PCJFDUJWFMF #VHFUVM EF TUBU w USFCVJF Tœ PGFSF BOBMJ[B În domeniul cheltuielilor
CVHFUBSœ. publice: susţinerea şi
*OGPSNBƄJJ VUJMF EFTQSF DPOƄJOVUVM #VHFUVMVJ EF TUBU, #VHFUVMVJ dezvol- tarea sectorului real
BTJHVSœSJMPS TPDJBMF EF TUBU, #VHFUFMPS VOJUœƄJMPS BENJOJTUSBUJW-UFSJUPSJBMF ſJ al econo- miei naţionale,
'POEVSJMPS BTJHV- SœSJMPS PCMJHBUPSJJ EF BTJTUFOƄœ NFEJDBMœ QPU GJ HœTJUF QF reabilitarea infrastructurii,
VSNœUPBSFMF QBHJOJ XFC PGJDJBMF: salarizarea funcţionarilor
publici şi an- gajaţilor
.JOJTUFSVM 'JOBOƄFMPS o XXX.NG.HPW.NE
bugetari, asigurarea
#JSPVM /BƄJPOBM EF 4UBUJTUJDœ o XXX.TUBUJTUJDB.NE transparenţei şi
$BTB /BƄJPOBMœ EF "TJTUFOƄœ 4PDJBMœ o XXX.DOBT.NE modernizarea sistemului
.JOJTUFSVM &DPOPNJFJ ſJ $PNFSƄVMVJ o XXX.NFD.HPW.NE judiciar, optimiza- rea
.JOJTUFSVM 4œOœUœƄJJ o XXX.NT.HPW.NE cheltuielilor în sistemul de
.JOJTUFSVM 1SPUFDƄJFJ 4PDJBMF, 'BNJMJFJ ſJ $PQJMVMVJ o XXX.NQTGD.HPW.NE prestare a serviciilor şi
îmbunătăţirea calităţii servi-
.JOJTUFSVM "ENJOJTUSBƄJFJ 1VCMJDF -PDBMF o XXX.NBQM.HPW.NE ciilor publice.
$VSUFB EF $POUVSJ o XXX.DDSN.NE
În domeniul datoriei de stat:
-FHJTMBƄJB 3FQVCMJDJJ .PMEPWB o XXX.KVTUJDF.NE atragerea împrumuturilor
"EJƄJPOBM, CVHFUFMF 6"5 TVOU QVCMJDBUF ÔO QSFTB PGJDJBMœ B SFTQFDUJWFMPS VOJUœƄJ externe noi la condiţii cât
UFSJUPSJBMF. mai favorabile în scopuri in-
vestiţionale şi pentru suport
1.2. 3FHVMJMF TBV QSJODJQJJMF CVHFUBSF bugetar, menţinând nivelul
1FOUSV NBSFB NBKPSJUBUF B BTQFDUFMPS MFHBUF EF QSPDFEVSJMF CVHFUBSF datoriei de stat ca pondere
OV FYJTUœ SFHVMJ TBV TUBOEBSEF VOJWFSTBM BDDFQUBUF EVQœ DBSF BDFTUFB Tœ GJF în PIB sub 30 la sută,
SFHMFNFO- UBUF ÔO MFHJTMBƄJF. 5PUVſJ, QSPDFEVSJMF CVHFUBSF ſJ MFHJTMBƄJB DBSF ƄJOF diminua- rea poverii
EF BDFTUFB TF JOTQJSœ EJO NBJ NVMUF QSJODJQJJ TBV SFHVMJ DPOTJEFSBUFvDMBTJDFw. deservirii datoriei de stat
externe, rambursarea
"DFTUFB EJO VSNœ TF QSFPDVQœ NBJ NVMU EF GB[FMF QSFBMBCJMF EF QSFHœUJSF ſJ
datoriei faţă de Banca
BEPQUBSF B CVHFUVMVJ (QSPDFEVSJMF CVHFUBSF FY-BOUF). ·O QFSJPBEB SFDFOUœ,
Naţio- nală a Moldovei şi
DÉUFWB ƄœSJ BOHMP-TBYPOF ſJ-BV JOUFHSBU ÔO MFHJTMBƄJF SFHVMJ DF WJ[FB[œ o ÔO necontrac- tarea noilor
QBSUJDVMBS (EBS OV FYDMVTJW) o QSP- DFEVSJMF CVHFUBSF QPTUFSJPBSF (FY- împrumuturi*.
QPTU).
"DDFOUVM GJJOE QVT QF QSJODJQJJMF EF SFTQPOTBCJMJUBUF, USBOTQBSFOƄœ, TUB-
CJMJUBUF ſJ QFSGPSNBOƄœ, TVOU QSJWJMFHJBUF DFSJOƄFMF EF SBQPSUBSF ſJ JOGPSNBSF
CVHFUBSœ, ÔO TQFDJBM PCMJHBƄJJMF FYFDVUJWVMVJ EF B SBQPSUB MFHJTMBUJWVMVJ EFTQSF
SF[VMUBUFMF CVHFUBSF.
-VÉOE ÔO DPOTJEFSBSF VMUJNVM BTQFDU, PCƄJOFN 10 QSJODJQJJ TBV SFHVMJ
CVHF- UBSF (CPYB EJO ESFBQUB). 'JFDBSF EJOUSF BDFTUF QSJODJQJJ FTUF JNQPSUBOU,
EBS ÔOUS-P NBOJFSœ JOFHBMœ. 6OFMF QPU GJ DPOTJEFSBUF EF P JNQPSUBOƄœ 10 principii pentru
DPOTUJUVƄJPOBMœ ſJ BS USF- CVJ JODMVTF ÔO $POTUJUVƄJF. "MUFMF ſJ-BS HœTJ P FYQSFTJF procedu- rile bugetare
NBJ SFVſJUœ ÔO SFHMFNFOUœSJMF DF ƄJO EF QSPDFEVSJMF CVHFUBSF. 1. Autoritatea. Pentru
5SFJ QSJODJQJJ o BVUPSJUBUFB, VOJWFSTBMJUBUFB ſJ SFTQPOTBCJMJUBUFB o TVOU fiecare etapă a procesului
BUÉU EF JNQPSUBOUF ÔODÉU KVTUJGJDœ JOUFHSBSFB ÔO $POTUJUVƄJF B EJTQP[JƄJJMPS buge- tar trebuie de precizat
DBSF Tœ MF WJ[F[F. cine deţine puterea
1F MÉOHœ BTQFDUFMF QSF[FOUBUF QÉOœ BDVN, USFCVJF Tœ BDDFOUVœN ſJ decizională. Supremaţia
FYJTUFO- ƄB VOFJ SFHVMJ EF CB[œ DBSF WJ[FB[œ WFOJUVSJMF ſJ DIFMUVJFMJMF CVHFUBSF, legislativului în materie de
ſJ BOVNF SFHVMB FDIJMJCSVMVJ CVHFUBS. &DIJMJCSVM CVHFUBS ÔOTFBNOœ Dœ UPUBMVM finanţe publice face parte
WFOJUVSJMPS integrantă din acest
principiu.
USFCVJF Tœ GJF BDFMBſJ DV UPUBMVM DIFMUVJFMJMPS. 1FOUSV B-ſJ TBUJTGBDF PCJFDUJWFMF
EFDMBSBUF, (VWFSOVM DIFMUVJF CBOJ QVCMJDJ. /BUVSB BDFTUPS CBOJ DFSF DB * adaptat după Prognozele
(VWFSOVM Tœ TF DPOGPSNF[F VOVJ QMBO SBƄJPOBM EF BDƄJVOF GJOBODJBSœ, DFFB DF Cadrului de Cheltuieli pe
Termen Mediu (2009-2011),
QSFTVQVOF Dœ CVHFUVM USFCVJF Tœ GJF FDIJMJCSBU. Ministerul
Finanţelor, Chişinau, 2008.
WFOJ- UVSJMF, EJGFSFOƄB GJJOE GJOBOƄBUœ EJO ÔNQSVNVUVSJ. ·O BDFTU DB[, EFGJOJƄJB
FDIJMJCSVMVJ CVHFUBS FTUF NPEJGJDBUœ, BTUGFM ÔODÉU TVNB WFOJUVSJMPS ſJ ÔODBTœSJMPS
EJO ÔNQSVNVUVSJ USFCVJF Tœ GJF FDIJWBMFOUœ DV TVNB EF DIFMUVJFMJ ſJ
SBNCVSTœSJMPS EF EBUPSJJ. &YQSJ- NÉOEV-OF BMUGFM, EJO CVHFU QPBUF GJ DIFMUVJU
FYBDU BUÉU DÉU FTUF BDVNVMBU.
· O DPOUJOVBSF, USFCVJF HœTJUF SœTQVOTVSJ MB ÔOUSFCœSJMF MFHBUF EF
TVSTFMF EF WFOJUVSJ CVHFUBSF, DÉOE ſJ DVN TVOU DIFMUVJƄJ CBOJJ BDVNVMBƄJ ÔO
'JH. 6. 4USVDUVSB WFOJUVSJMPS
CVHFU, DVN TV- QPSUœ TUBUVM QPWBSB EBUPSJJMPS DPOUSBDUBUF ſJ DVN TVOU
#VHFUVMVJ EF TUBU, NJMJPBOF
ÔOSFHJTUSBUF ÔNQSVNVUVSJMF ſJ SBNCVSTœSJMF EF EBUPSJJ.
MFJ
1.3. 7FOJUVSJMF #VHFUVMVJ EF TUBU 4VSTB: FMBCPSBU ÔO CB[B
7FOJUVSJMF #VHFUVMVJ EF TUBU ÔOSFHJTUSFB[œ ÔO VMUJNJJ 5 BOJ P FWPMVƄJF $BESVMVJ EF DIFMUVJFMJ QF
UFSNFO NFEJV 2007-2009, 2008-
BTDFO- EFOUœ ÇGJH. 5). 1FOUSV BOVM 2008, #VHFUVM EF TUBU FTUF BQSPCBU MB
2010,
WFOJUVSJ ÔO TVNœ 14658 NJMJPBOF MFJ (GœSœ USBOTGFSVSJMF
2009-2011.
JOUFSCVHFUBSF).
16000
milioane lei
12000
8000
4000
0
568111
359042003
4 2004 2005 2006 2007 2008,
73790 6 aprobat
701755
'JH. 5. %JOBNJDB79WFOJUVSJMPS
8 #VHFUVMVJ EF TUBU ÇGœSœ USBOTGFSVSJ JOUFSCVHFUBSF)
4VSTB: FMBCPSBU ÔO CB[B $BESVMVJ EF DIFMUVJFMJ QF UFSNFO NFOJV 2007-2009, 2008-
2010,
2009-2011
100%
80%
60%
Principii clasice 2.Anualitatea. Autoritatea bugetară este conferită pentru o perioadă bugetare de natură
de 12 luni. financiară şi nefinanciară
3.Universalitatea. Veniturile şi cheltuielile publice trebuie să fie înscrise în bugetul de sunt public disponibile în
stat cu sumele lor globale. Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli timp util. Ter- minologia
bugetare anume. bugetară este bine explicată.
9. Stabilitatea. Faţă de buget
4. Unitatea. Veniturile şi chel- tuielile publice trebuie să fie înscrise într-un singur
şi datoria publică sunt
docu- ment, pentru a asigura utiliza- rea eficientă şi monitorizarea fondurilor publice.
stabili- te obiective care să
5. Specialitatea. Veniturile bu- getare trebuie să fie înscrise în buget pe surse de se înscrie în contextul
provenienţă, iar cheltuielile publice – pe categorii de destinaţie şi după conţinutul lor ajustat în mod regulat al
economic. unui cadru bugetar pe
6. Echilibrul. termen mediu.
10. Performanţa.
Principii moderne Rezultatele aşteptate şi cele
7.Responsabilitatea. Execu- tivul îşi dă darea de seamă în faţa legislativului despre recent con- statate ale
maniera în care şi-a respectat responsabilităţile. În cadrul executivului, responsabili- programelor bu- getare sunt
tăţile gestionarilor de buget sunt foarte exact precizate. O instanţă externă de audit raportate în buget.
întocmeşte, cel puţin o dată pe an, un raport despre exe- cutarea bugetului pe care îl Performanţa este asociată cu
prezintă legislativului. principiile de eficienţă, eco-
nomie şi eficacitate.
8.Transparenţa. Funcţiile diferitelor organe de stat sunt clar stabilite. Informaţii
A. CE REPREZINTĂ BUGETUL? 17
7FOJUVSJMF DVSFOUF 1FOUSV B VSNœSJ DÉU NBJ
7FOJUVSJMF DVSFOUF TVOU BDFMFB MB DBSF TUBUVM SFVſJU FWPMVƄJB ſJ TUSVDUVSB
BQFMFB[œ ÔO NPE PCJſOVJU, ÔO DPOEJƄJJ DPOTJEFSBUF WFOJUVSJMPS GJTDBMF, QPBUF
OPSNBMF ſJ DBSF TF ÔODBTFB[œ MB CVHFUVM EF TUBU DV P GJ GPMPTJU UBCFMVM 1.
BOVNJUœ SFHVMBSJUBUF.
%JO GJHVSB 6 PCTFSWœN Dœ ÔO TUSVDUVSB WFOJUVSJMPS
#VHFUVMVJ EF TUBU WFOJUVSJMF DVSFOUF EFƄJO QPOEFSFB DFB
NBJ NBSF ſJ TVOU ÔO QFSNBOFOUœ DSFſUFSF.
· O DPNQPOFOƄB WFOJUVSJMPS DVSFOUF JOUSœ
VSNœUPBSFMF DBUFHPSJJ EF WFOJUVSJ:
1) WFOJUVSJMF GJTDBMF;
2) WFOJUVSJMF OFGJTDBMF;
3) GPOEVSJMF ſJ NJKMPBDFMF TQFDJBMF.
$FB NBJ JNQPSUBOUœ TVSTœ EF WFOJUVSJ DVSFOUF QFOUSV #VHFUVM EF TUBU
TVOU
WFOJUVSJMF GJTDBMF ÇGJH. 7). "DFTUFB DSFTD EJO BO ÔO BO ſJ TVOU GPSNBUF EJO:
1) impozitele directe
2) JNQP[JUFMF JOEJSFDUF.
*NQP[JUFMF EJSFDUF TF TUBCJMFTD OPNJOBM ÔO TBSDJOB VOPS QFSTPBOF GJ[JDF TBV
KVSJEJDF, ÔO GVODƄJF EF WFOJU TBV BWFSFB BDFTUPSB, QF CB[B DPUFMPS EF
JNQVOFSF QSFWœ[VUF EF MFHF. "DFTUF JNQP[JUF TF ÔODBTFB[œ EJSFDU EF MB
DPOUSJCVBCJMJ MB BOVNJUF UFSNFOF. 1FOUSV BDFTUF JNQP[JUF FTUF DBSBDUFSJTUJD GBQUVM
Dœ TVCJFDUVM, EFTUJOBUBSVM ſJ TVQPSUBUPSVM JNQP[JUVMVJ FTUF VOB ſJ BDFFBſJ
QFSTPBOœ, DV UPBUF Dœ VOFPSJ BDFTUF FMFNFOUF OV DPJODJE.
*NQP[JUFMF JOEJSFDUF TF TUBCJMFTD BTVQSB WÉO[œSJJ CVOVSJMPS ſJ QSFTUœSJJ
TFSWJ- DJJMPS. &MF OV TF GJYFB[œ EJSFDU ſJ OPNJOBUJW BTVQSB DPOUSJCVBCJMJMPS.
1MœUJUPSJJ JN- QP[JUFMPS JOEJSFDUF TVOU UPƄJ DFJ DBSF DPOTVNœ CVOVSJ EJO
DBUFHPSJB DFMPS JNQVTF, JOEJGFSFOU EF WFOJUVSJMF, BWFSFB, QSPGFTJB TBV TJUVBƄJB
QFSTPOBMœ B BDFTUPSB.
100%
80%
60%
40%
20%
0%
2003 2004 2005 2006 2007
Fonduri çi mijloace 821 923 1094 1294 1332
Venituri nefiscale 531 396 675 892 1353
Venituri fiscale 3953 5089 6742 8476 10394
'JH. 7. 4USVDUVSB
WFOJUVSJMPS CVHFUBSF
DVSFOUF, NJMJPBOF MFJ
Din ce surse statul poate obţine venituri? 4VSTB: FMBCPSBU ÔO CB[B
Veniturile bugetare se con- stituie din: $B- ESVMVJ EF DIFMUVJFMJ QF
– impozite UFSNFO NFEJV 2007-2009,
– taxe 2008-
– granturi 2010, 2009-2011.
– alte încasări.
Veniturile bugetare nu in- clud împrumuturile de stat şi încasările din operaţiunile cu
A. CE REPREZINTĂ BUGETUL? 19
Tabelul 3. Evoluţia veniturilor nefiscale, milioane lei
2003 2004 2005 2006 2007
Venitul net al Băncii Naţionale 221 6 192 163 314
Alte venituri 310 390 483 729 1039
Total venituri nefiscale 531 396 675 892 1353
4VSTB: FMBCPSBU ÔO CB[B $BESVMVJ EF DIFMUVJFMJ QF UFSNFO NFEJV 2007-2009, 2008-2010,
2009-2011.
Fondurile şi mijloacele speciale. Mijloacele speciale
ale instituţiilor publice sunt definite şi reglementate prin
articolul 12 al Legii privind sistemul bugetar şi procesul
bugetar. Astfel, se consideră mijloace speciale ale
institu- ţiilor publice veniturile acestora obţinute de la
efectuarea lucrărilor şi prestarea serviciilor contra plată,
precum şi din donaţii, sponsorizări şi din alte mijloace
băneşti, intrate legal în posesia instituţiei publice.
Mijloacele speciale ale instituţiilor publice (tabelul 4 din
Anexe) se includ în buge- tele respective, se consideră
venituri şi sunt direcţionate pentru cheltuielile legate de
desfăşurarea activităţii statu-
tare a acestor instituţii, în conformitate cu principiile şi regulile de
elaborare, aprobare şi executare a bugetelor corespunzătoare.
4VSTB: FMBCPSBU ÔO CB[B $BESVMVJ EF DIFMUVJFMJ QF UFSNFO NFEJV 2007-2009, 2008- FDPMPHJDF MPDBMF.
2010,
2009-2011.
%VQœ DVN SF[VMUœ EJO EBUFMF QSF[FOUBUF ÔO UBCFMVM 5, ÔO QFSJPBEB 2003-
2006 WFOJUVSJMF EJO GPOEVSJMF TQFDJBMF BV DSFTDVU, QFOUSV DB ÔO 2007 BDFTUFB Tœ
TDBEœ DV 38 NJMJPBOF MFJ.
1FOUSV BOVM 2008 ÔO CVHFUVM EF TUBU TVOU JODMVTF VSNœUPBSFMF GPOEVSJ
TQF- DJBMF2: GPOEVM QFOUSV ÔODVSBKBSFB EF[WPMUœSJJ DVMUVSJJ OVDVMVJ, GPOEVM
SFQVCMJDBO EF TVTƄJOFSF TPDJBMœ B QPQVMBƄJFJ, GPOEVM TQFDJBM QFOUSV NBOVBMF,
GPOEVM TQFDJBM QFOUSV QSPNPWBSFB ſJ EF[WPMUBSFB UVSJTNVMVJ, GPOEVM OBƄJPOBM
QFOUSV TVTƄJOFSFB ſUJJOƄFJ, GPOEVM FDPMPHJD OBƄJPOBM ſJ GPOEVSJMF
2
Conform Legii bugetului de
stat pe anul 2008.
Tabelul 6. Formarea şi utilizarea fondului naţional pentru susţinerea ştiinţei, 2007, mii lei
Denumirea indicatorului Preciza Executa Modific Modific
t t are are
absolu relativ
tă ă
A 1 2 3=col. 4=col.2
2- x 100% /
col. 1 col.1
Venituri, total 325, 352, 27,9 108,6
0 9
inclusiv:
1. Defalcări în mărime de 0,5% din granturile fundaţiilor, 10,0 35, 25,3 353,0
instituţiilor şi organizaţiilor internaţionale 3
2. Defalcări în mărime de 2% din valoarea totală a serviciilor 145, 249, 104,6 172,1
prestate contra plată, a operaţiunilor de arendă a spaţiilor, a 0 6
executării comenzilor sau contractelor, precum şi din alte
venituri ale organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării
subordonate Academiei de Ştiinţe a Moldovei
3. Defalcări în mărime de 3% din profitul rămas la dispoziţia 80,0 8,7 -71,3 10,9
Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală
4. Defalcări în mărime de 10% din profitul rămas la dispoziţia 90,0 59, -30,7 65,9
agenţilor economici cu autofinanţare din subordinea 3
Academiei de Ştiinţe a Moldovei
Cheltuieli, total 282, 102, -180,1 36,2
1 0
1. Premierea şi susţinerea financiară a cercetătorilor ştiinţifici 129, 91, -38,0 70,7
şi a tinerelor talente 8 8
2. Acordarea de burse pentru rezultate deosebite în sfera 152, 10, -142,1 6,7
ştiinţei şi inovării 3 2
Excedent (+) / Deficit (-) 42,9 250, 208,0 584,8
9
Sold la începutul anului 259, 259,
9 9
Sold la sfârşiul anului 302, 510,
8 8
4VSTB: FMBCPSBU EVQœ "OFYB 8 MB -FHFB CVHFUVMVJ EF TUBU QF BOVM 2007 ſJ JOGPSNBƄJB
.J- OJTUFSVMVJ 'JOBOƄFMPS.
(SBOUVSJMF FYUFSOF SFQSF[JOUœ BMPDBƄJJ OFSBNCVSTBCJMF EF MB BMUF ƄœSJ TBV
JOTUJ- UVƄJJ JOUFSOBƄJPOBMF. $POGPSN DMBTJGJDBƄJFJ WFOJUVSJMPS CVHFUBSF, HSBOUVSJMF
FYUFSOF QPU GJ (J) HSBOUVSJ QFOUSV TVTƄJOFSFB CVHFUVMVJ ſJ (JJ) HSBOUVSJ QFOUSV
GJOBOƄBSFB QSPJFDUFMPS JOWFTUJƄJPOBMF.
A. CE REPREZINTĂ BUGETUL? 21
5SBOTGFSVSJMF. $POGPSN $MBTJGJDBƄJFJ CVHFUBSF, ÔO DBUFHPSJB USBOTGFSVSJMPS 06.00. Învăţământ
JOUSœ: 06.04. Învăţământ
superior
1. 5SBOTGFSVSJ QFOUSV DIFMUVJFMJMF DVSFOUF QSJNJUF EF MB CVHFUF EF BMU OJWFM.
2. 5SBOTGFSVSJ QFOUSV DIFMUVJFMJMF DBQJUBMF EF MB CVHFUFMF EF BMU OJWFM. 5BCFMVM 9 DPOƄJOF
3. .JKMPBDFMF ÔODBTBUF QSJO EFDPOUœSJ SFDJQSPDF EF MB CVHFUFMF EF BMU OJWFM. HSVQVSJMF EF DIFMUVJFMJ DBSF
4. 5SBOTGFSVSJMF EF QFTUF IPUBSF. GPSNFB[œ DMBTJGJDBƄJB
GVODƄJPOB- Mœ, NœSJNFB ſJ
Tabelul 8. Evoluţia transferurilor la bugetul de stat, milioane lei TUSVDUVSB BDFTUPSB.
200 200 200 200 200 5PUPEBUœ, GPMPTJOE EBUFMF
3 4 5 6 7
Transferuri de la bugetele UAT la bugetul de 38 30 57 140 0
EJO BDFTU UBCFM, QPU GJ
4VSTB: FMBCPSBU ÔO CB[B $BESVMVJ EF DIFMUVJFMJ QF UFSNFO NFEJV 2007-2009, 2008- JEFOUJGJDBUF EPNFOJJMF,
2010, SBNVSJMF ſJ TFDUPBSFMF EF
2009-2011. BDUJWJUBUF DBSF BV GPTU
%JO UBCFMVM 8 SF[VMUœ Dœ FWPMVƄJB USBOTGFSVSJMPS MB CVHFUVM EF TUBU ÔO QFSJPBEB GJOBOƄBUF QSJPSJUBS EJO
2003-2007 B GPTU OFVOJGPSNœ. #VHFUVM EF TUBU ÔO
QFSJPBEB BOBMJ[BUœ.
1.4. $IFMUVJFMJMF #VHFUVMVJ EF TUBU
$IFMUVJFMJMF CVHFUBSF TVOU EFUFSNJOBUF EF BMPDBƄJJMF TUBCJMJUF ÔO -FHFB CV-
HFUBSœ BOVBMœ.
-FHFB QSJWJOE TJTUFNVM CVHFUBS ſJ QSPDFTVM CVHFUBS DMBTJGJDœ DIFMUVJFMJMF
CV- HFUBSF ÔO DPSFTQVOEFSF DV $MBTJGJDBƄJB CVHFUBSœ. $MBTJGJDBƄJB CVHFUBSœ
HSVQFB[œ DIFMUVJFMJMF CVHFUBSF DPOGPSN:
o DMBTJGJDBƄJFJ GVODƄJPOBMF;
o DMBTJGJDBƄJFJ PSHBOJ[BƄJPOBMF;
o DMBTJGJDBƄJFJ FDPOPNJDF.
$MBTJGJDBƄJB GVODƄJPOBMœ GPMPTFſUF ESFQU DSJUFSJJ EPNFOJJMF, SBNVSJMF,
TFDUPBSFMF EF BDUJWJUBUF, TQSF DBSF TVOU EJSJKBUF SFTVSTFMF GJOBODJBSF QVCMJDF
TBV BMUF EFTUJOB- ƄJJ BMF DIFMUVJFMJMPS MFHBUF EF FGFDUVBSFB VOPS USBOTGFSVSJ ÔOUSF
EJGFSJUFMF OJWFMVSJ BMF BENJOJTUSBƄJFJ QVCMJDF, QMBUB EPCÉO[JMPS MB EBUPSJB
QVCMJDœ TBV DPOTUJUVJSFB EF SF[FSWF MB EJTQP[JƄJB BVUPSJUœƄJMPS FYFDVUJWF. &MF
SFGMFDUœ PCJFDUJWFMF QPMJUJDJJ GJOBODJBSF B TUBUVMVJ.
"DFTU DSJUFSJV FTUF JNQPSUBOU QFOUSV SFQBSUJ[BSFB SFTVSTFMPS GJOBODJBSF
QVCMJDF QF EPNFOJJ EF BDUJWJUBUF ſJ PCJFDUJWF DBSF EFGJOFTD OFWPJMF QVCMJDF
ſJ SFQSF[JOUœ PCJFDUJWVM QSJODJQBM VSNœSJU MB FYBNJOBSFB ſJ BQSPCBSFB
QSFWFEFSJMPS CVHFUBSF EF DœUSF 1BSMBNFOU.
$MBTJGJDBƄJB GVODƄJPOBMœ SFQSF[JOUœ HSVQBSFB GVODƄJJMPS BVUPSJUœƄJMPS QVCMJDF,
DPOGPSN DœSFJB TF QSF[JOUœ DIFMUVJFMJMF CVHFUBSF.
$MBTJGJDBƄJB GVODƄJPOBMœ (UBCFMVM 1 EJO "OFYF) DPOTUœ EJO EPVœ QœSƄJ:
HSVQVM QSJODJQBM ſJ HSVQVM DBSF GPSNFB[œ P UPUBMJUBUF EF 4 TFNOF3 QSF[FOUBUF
ÔO TDIFNB EF NBJ KPT:
%F FYFNQMV:
A. CHELTUIELI
În cadrul şedinţei Grupului consultativ al Donatorilor pentru Moldova, care s- a
desfăşurat în decembrie 2006 la Bruxelles, Uniunea Europeană, în comun cu or-
ganismele financiare interna- ţionale şi donatorii externi, a decis să aloce Moldovei
cca
1.2 miliarde dolari SUA în perioada 2007-2010 pentru implementarea eficientă a
Planului de Acţiuni Republi- ca Moldova-UE şi a Strate- giei de Creştere Economică
şi Reducere a Sărăciei. O parte importantă din această sumă îi va reveni Bugetului
Public Naţional, inclusiv Bugetului de stat în formă de granturi şi credite.
3
Anexele nr. 2 şi 8 la Ordinul
ministrului finanţelor nr. 91 din
20 octombrie 2008.
"TUGFM, ÔO 2005 SBNVSB QSJPSJUBSœ B GPTU DFB B PDSPUJSJJ TœOœUœƄJJ, DBSF B ÔO-
SFHJTUSBU ÔO TUSVDUVSB DIFMUVJFMJMPS #VHFUVMVJ EF TUBU P QPOEFSF EF 15%. 1F MPDVM
EPJ FTUF QP[JƄJPOBUœ BTJHVSBSFB ſJ BTJTUFOƄB TPDJBMœ DV 14% ÔO UPUBMVM
DIFMUVJFMJMPS #VHFUVMVJ EF TUBU, VSNBUœ EF EPNFOJVM ÔOWœƄœNÉOUVMVJ ſJ
USBOTGFSVSJMF MB CVHF- UFMF 6"5.
· O 2006, BMœUVSJ EF PDSPUJSFB TœOœUœƄJJ, QSFPDVQBSFB QSJODJQBMœ ÔO
GJOBOƄBSFB EF MB CVHFUVM EF TUBU B GPTU OJWFMBSFB QSJO USBOTGFSVSJ B CVHFUFMPS
6"5. 1P[JƄJB B EPVœ FTUF EFƄJOVUœ EF BTJHVSBSFB ſJ BTJTUFOƄB TPDJBMœ ſJ
ÔOWœƄœNÉOU.
· O 2007 USBOTGFSVSJMF EF MB CVHFUVM EF TUBU MB CVHFUFMF 6"5 BV
DPOTUJUVJU 17% EJO UPUBMVM DIFMUVJFMJMPS, EFWBOTÉOE TFNOJGJDBUJW TFDUPSVM PDSPUJSJJ
TœOœUœƄJJ ſJ BTJHVSBSFB ſJ BTJTUFOƄB TPDJBMœ, BNCFMF QMBTÉOEV-TF DV DÉUF 13%
QF QP[JƄJB B EPVB ÔO QSJPSJUœƄJMF CVHFUVMVJ EF TUBU. "DFBTUœ FWPMVƄJF JOEJDœ
BTVQSB DSFſUFSJJ EF- QFOEFOƄFJ BVUPSJUœƄJMPS "1- GBƄœ EF BENJOJTUSBƄJB QVCMJDœ
DFOUSBMœ ÔO EFUSJNFOUVM BVUPOPNJFJ GJOBODJBSF MPDBMF.
$MBTJGJDBƄJB PSHBOJ[BƄJPOBMœ B DIFMUVJFMJMPS CVHFUBSF TJTUFNBUJ[FB[œ
DIFMUVJF- MJMF CVHFUBSF QF UJQVSJ EF ÔOUSFQSJOEFSJ, JOTUJUVƄJJ, PSHBOJ[BƄJJ ſJ
NœTVSJMF DF SFGMFDUœ EJTUSJCVJSFB BMPDBƄJJMPS ÔOUSF CFOFGJDJBSJJ EJSFDƄJ EF
NJKMPBDF EJO CVHFU.
A. CE REPREZINTĂ BUGETUL? 23
$MBTJGJDBƄJB PSHBOJ[BƄJPOBMœ TJTUFNBUJ[FB[œ DIFMUVJFMJMF EVQœ:
". BVUPSJUœƄJMF QVCMJDF CFOFGJDJBSF, ſJ BOVNF: BVUPSJUœƄJ QVCMJDF DFOUSBMF ſJ
MPDBMF ſJ BMƄJ CFOFGJDJBSJ EF NJKMPBDF EJO CVHFU4;
#. UJQVSJ EF JOTUJUVƄJJ, PSHBOJ[BƄJJ ſJ NœTVSJ GJOBOƄBUF EJO CVHFU.
$MBTJGJDBƄJB FDPOPNJDœ B DIFMUVJFMJMPS CVHFUBSF. $POGPSN *OEJDBƄJJMPS NFUP-
EJDF QSJWJOE BQMJDBSFB DMBTJGJDBƄJFJ FDPOPNJDF B DIFMUVJFMJMPS CVHFUBSF FMBCPSBUF EF
.JOJTUFSVM 'JOBOƄFMPS, DMBTJGJDBƄJB FDPOPNJDœ B DIFMUVJFMJMPS CVHFUBSF
SFQSF[JOUœ HSVQBSFB DIFMUVJFMJMPS CVHFUBSF DPOGPSN DPOƄJOVUVMVJ MPS
FDPOPNJD.
$MBTJGJDBƄJB FDPOPNJDœ DPOTUœ EJO EPVœ QœSƄJ (UBCFMVM 2 EJO "OFYF): BSUJDPM
ſJ BMJOFBU, DBSF GPSNFB[œ P UPUBMJUBUF EF 5 TFNOF QSF[FOUBUF ÔO TDIFNB EF
NBJ KPT5:
A. CE REPREZINTĂ BUGETUL? 25
$BUFHPSJB DSFBSFB SF[FSWFMPS EF TUBU TF SFGFSœ MB BSUJDPMVM vDSFBSFB
SF[FSWFMPS EF TUBUw (DIFMUVJFMJMF QSJWJOE QSPDVSBSFB NBUFSJBMFMPS QFOUSV DSFBSFB
SF[FSWFMPS EF TUBU, QSFDVN ſJ DIFMUVJFMJMF QFOUSV USBOTQPSUBSFB ſJ QœTUSBSFB MPS) ſJ
vDSFBSFB UF[BVSVMVJ EF TUBUw (DIFMUVJFMJ QFOUSV BDIJ[JƄJPOBSFB NFUBMFMPS ſJ
QJFUSFMPS QSF- ƄJPBTF, QSFDVN ſJ QFOUSV SFTUBVSBSFB ſJ QœTUSBSFB MPS).
$BUFHPSJB QSPDVSBSFB EF QœNÉOU ſJ EF BDUJWF OFNBUFSJBMF TF SFGFSœ MB
BSUJDP- MFMF vQSPDVSBSFB EF QœNÉOUw ſJ vQSPDVSBSFB EF BDUJWF OFNBUFSJBMFw
(EF FYFNQMV, QSPDVSBSFB ESFQUVMVJ EF FYQMPBUBSF B CPHœƄJJMPS
TVCTPMVMVJ).
$BUFHPSJB USBOTGFSVSJ DBQJUBMF TF SFGFSœ MB BSUJDPMFMF vUSBOTGFSVSJ DBQJUBMF ÔO
JOUFSJPSVM ƄœSJJw (EF FYFNQMV, USBOTGFSVSJ DBQJUBMF QFOUSV TVTƄJOFSFB WJUJDVMUVSJJ),
vUSBOTGFSVSJ DBQJUBMF QFTUF IPUBSFw(USBOTGFSVSJ JSFWPDBCJMF, GœSœ SFDVQFSBSFB
PSHB- OJTNFMPS JOUFSTUBUBMF DV EFTUJOBƄJF DBQJUBMœ), vUSBOTGFSVSJ DBQJUBMF DœUSF
CVHFUFMF EF BMU OJWFM ſJ ÔOUSF DPNQPOFOUFMF CVHFUVMVJw.
$BUFHPSJB USBOTGFSVSJ DBQJUBMF QFOUSV JNQMFNFOUBSFB QSPJFDUFMPS GJOBOƄBUF
EJO TVSTF FYUFSOF TF SFGFSœ MB BSUJDPMFMF vDPOUSJCVƄJB (VWFSOVMVJw, vDPOUSJCVƄJB
EJO HSBOUVSJ FYUFSOFw ſJ vDPOUSJCVƄJB EJO DSFEJUF FYUFSOFw.
1SPDVSBSFB EF BDƄJVOJ. $BUFHPSJB QSPDVSBSFB EF BDƄJVOJ JOEJDœ
DIFMUVJFMJMF TUBUVMVJ QFOUSV QSPDVSBSFB EF BDƄJVOJ.
$SFEJUBSFB OFUœ. ·O DBUFHPSJB DSFEJUBSFB OFUœ JOUSœ:
o ÔNQSVNVUVSJMF BDPSEBUF CVHFUFMPS EF BMU OJWFM NJOVT QMœƄJMF ÔO DPOUVM
BDIJUœSJJ MPS;
o ÔNQSVNVUVSJMF BDPSEBUF ÔOUSFQSJOEFSJMPS OFGJOBODJBSF NJOVT QMœƄJMF ÔO
DPOUVM BDIJUœSJJ MPS;
o SFTUJUVJSFB NJKMPBDFMPS MB CVHFU
o TVNFMF ÔNQSVNVUVSJMPS BDPSEBUF QPQVMBƄJFJ DV BNBOFUBSFB BSUJDPMFMPS
EJO NFUBMF QSFƄJPBTF ſJ QJFUSF QSFƄJPBTF ÔO 4FSWJDJVM EF MPNCBSE BM
7JTUJFSJFJ EF 4UBU
o TVNFMF ÔNQSVNVUVSJMPS SBNCVSTBUF EF DœUSF QPQVMBƄJF DV SFTUJUVJSFB
EJO BNBOFU B BSUJDPMFMPS EJO NFUBMF QSFƄJPBTF ſJ QJFUSF QSFƄJPBTF ÔO 4FSWJDJVM EF
MPNCBSE BM 7JTUJFSJFJ EF 4UBU.
1FOUSV B TQPSJ USBOTQBSFOƄB ſJ SFTQPOTBCJMJUBUFB ÔO TJTUFNVM CVHFUBS, DIFM-
UVJFMJMF QVCMJDF TVOU DMBTJGJDBUF ſJ EVQœ QSPHSBNF (UBCFMVM 3 EJO "OFYF).
1SPHSBNVM SFQSF[JOUœ P TFSJF EF BDUJWJUœƄJ DBSF ÔOEFQMJOFTD BDFMFBſJ PCJFDUJWF
TQFDJGJDF (EF FYFNQMV, QSPHSBNVM 56.00 v4FDVSJUBUFB BMJNFOUBSœw).
$MBTJGJDBSFB DIFMUVJFMJMPS EVQœ QSPHSBN QPBUF TFSWJ QFOUSV EPVœ TDPQVSJ:
o JEFOUJGJDBSFB ſJ DMBSJGJDBSFB PCJFDUJWFMPS ſJ QPMJUJDJMPS;
o NPOJUPSJ[BSFB QFSGPSNBOƄFJ PQFSBUJWF QSJO JOEJDBUPSJ EF QFSGPSNBOƄœ,
DBSF TF QPU SFGFSJ MB JOUSœSJMF, JFſJSJMF TBV SF[VMUBUFMF VOVJ BOVNJU
QSPHSBN.
26 GHIDUL PROCESULUI BUGETAR AL REPUBLICII MOLDOVA
**. #VHFUVM BTJHVSœSJMPS TPDJBMF EF TUBU
A. CE REPREZINTĂ BUGETUL? 27
$POGPSN MFHJJ, #VHFUVM BTJHVSœSJMPS TPDJBMF EF TUBU FTUF JOEFQFOEFOU EF
CVHFUVM EF TUBU. "DFBTUB ÔOTFBNOœ Dœ WFOJUVSJMF DBSF TF DVQSJOE ÔO BDFTU
CVHFU OV QPU GJ VUJMJ[BUF QFOUSV BMUF DIFMUVJFMJ CVHFUBSF EFDÉU DFMF QFOUSV DBSF
TVOU SFQBSUJ[BUF QSJO QSFWFEFSJMF CVHFUVMVJ SFTQFDUJW.
1SPJFDUVM MFHJJ CVHFUVMVJ BTJHVSœSJMPS TPDJBMF EF TUBU TF FMBCPSFB[œ BOVBM
EF DœUSF (VWFSO, QF CB[B QSPQVOFSJMPS $BTFJ /BƄJPOBMF EF "TJHVSœSJ 4PDJBMF.
6000
'JH. 9. %JOBNJDB WFOJUVSJ-
5000 MPS #VHFUVMVJ BTJHVSœSJMPS
4000 TPDJBMF EF TUBU, NJMJPBOF
3000 MFJ
2000 4VSTB: FMBCPSBU EVQœ
"OVB- SVM 4UBUJTUJD BM
1000
3FQVCMJDJJ .PM- EPWB o
0 2007, #JSPVM /BƄJPOBM EF
Al2 3 4 5
2 4UBUJTUJDœ BM 3FQVCMJDJJ
te9 6 32003
7 1 2004 2005 2006 2007
.PMEPWB, $IJſJOœV, 2008.
le4 9 4 4
3
Al8 6 8 1
4
$BMJUBUFocEF DPOUSJCVBCJMJ MB TJTUFNVM QVCMJD EF BTJHVSœSJ TPDJBMF P BV:
aIi
o BTJHVSBƄJJ
i
DBSF EBUPSFB[œ DPOUSJCVƄJJ JOEJWJEVBMF EF BTJHVSœSJ TPDJBMF;
o BOHBKBUPSJJ;
di
o QFSTPBOFMF
n DBSF ÔODIFJF DPOUSBDU EF BTJHVSBSF;
bu
o QFSTPBOFMF
ge DBSF ÔſJ EFTGœſPBSœ BDUJWJUBUFB, ÔO CB[œ EF DPOUSBDU
JOEJWJEVBM EF NVODœ, MB BOHBKBUPSJJ DBSF OV TVOU ÔOSFHJTUSBƄJ ÔO DBMJUBUF EF
tu
l
SF[JEFOƄJ ÔO 3F-
deQVCMJDB .PMEPWB.
$PUFMF (UBSJGFMF)
st DPOUSJCVƄJJMPS EF BTJHVSœSJ TPDJBMF EFQJOE EF DPOEJƄJJMF EF
at
NVODœ OPSNBMF C TBV TQFDJBMF ſJ TF BQSPCœ BOVBM QSJO MFHFB #VHFUVMVJ
BTJHVSœSJMPS TPDJBMF
ot EF TUBU.
el
%VQœ DVNe
SF[VMUœ EJO UBCFMVM 11, UBSJGVM UPUBM BM DPOUSJCVƄJJMPS EF
BTJHVSœSJ TPDJBMF
de EF TUBU PCMJHBUPSJJ ÔO BOVM 2007 B GPTU EF 29%, GJJOE GPSNBU
as
EJO UBSJGVM ÔOig CB[B DœSVJB TVOU DBMDVMBUF DPOUSJCVƄJJMF EF BTJHVSœSJ TPDJBMF
EBUPSBUF EF BOHBKBU
ur (24%) ſJ UBSJGVM ÔO CB[B DœSVJB TVOU DBMDVMBUF DPOUSJCVƄJJMF
EF BTJHVSœSJ TPDJBMF EBUPSBUF EF TBMBSJBU (4%).
ǎr
i
.FOƄJPOœN,
so UPUPEBUœ, UFOEJOƄB QF UFSNFO NFEJV EF SFEVDFSF B UBSJGVMVJ
QFOUSV BOHBKBUci (QÉOœ MB 21% ÔO 2010-2011), DV DSFſUFSFB QBSBMFMœ B UBSJGVMVJ
al
QFOUSV BOHBKBUe (QÉOœ MB 7% ÔO 2010-2011).
28 GHIDUL PROCESULUI BUGETAR AL REPUBLICII MOLDOVA
Tabelul 11. Tarifele contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, %
20 20 20 20 20
07 08 09 10 11
Efectiv Propuneri pe termen
mediu
Tarifele contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, 29 29 29 28 28
total
inclusiv:
pentru angajat 25 24 23 21 21
pentru salariat 4 5 6 7 7
A. CE REPREZINTĂ BUGETUL? 29
DBSF ÔM BSF EF SFBMJ[BU QSPHSBNVM SFTQFDUJW, EF DPTUVM QSPHSBNVMVJ DBSF QPBUF GJ
BDPQFSJU EJO #VHFUVM BTJHVSœSJMPS TPDJBMF EF TUBU ſJ/TBV EJO #VHFUVM EF TUBU.
2.4. 1SPDFTVM CVHFUBS BTPDJBU TJTUFNVMVJ QVCMJD EF BTJHVSœSJ TPDJBMF
'JJOE QBSUF B CVHFUVMVJ QVCMJD OBƄJPOBM, BDUJWJUBUFB CVHFUBSœ BTPDJBUœ TJT-
UFNVMVJ QVCMJD EF BTJHVSœSJ TPDJBMF TF DJSDVNTDSJF BDUJWJUœƄJJ CVHFUBSF MB OJWFM
OBƄJPOBM, DVOPTDÉOE BDFMFBſJ FUBQF ſJ EFTGœſVSÉOEV-TF QF CB[B BDFMPSBſJ
QSJODJQJJ, EBS QSJWJUF QSJO QSJTNB QBSUJDVMBSJUœƄJMPS TJTUFNVMVJ QVCMJD EF
BTJHVSœSJ TPDJBMF.
4QFDJGJDJUBUFB TJTUFNVMVJ QVCMJD EF BTJHVSœSJ TPDJBMF TF PCTFSWœ, ÔO QSJNVM
SÉOE, MB FUBQB EF FMBCPSBSF B QSPOPTUJDVMVJ WFOJUVSJMPS ſJ DIFMUVJFMJMPS #"44.
"TUGFM, QSPDFTVM EF FMBCPSBSF B BDFTUVJB JODMVEF VSNœUPBSFMF USFJ EJSFDƄJJ
(GJH. 10).
A. CE REPREZINTĂ BUGETUL? 31
***. #VHFUFMF VOJUœƄJMPS BENJOJTUSBUJW-UFSJUPSJBMF (6"5)
Bugetul local
Venituri proprii Fonduri speciale
-B SÉOEVM MPS,
WFOJ- UVSJMF QSPQSJJ
BMF CVHF- UFMPS 6"5 TF
GPSNFB[œ EJO
JNQP[JUFMF ſJ UBYFMF
MPDBMF, QSFWœ[VUF QF
GJFDBSF UFSJUPSJV ÔO QBS-
UF, ÔO DPOGPSNJUBUF DV
$PEVM GJTDBM ſJ TF WJSFB-
[œ EJSFDU ſJ JOUFHSBM MB
CVHFUFMF SFTQFDUJWF.
1VUFN BGJSNB Dœ
HSBEVM EF BVUPOPNJF
MPDBMœ B VOFJ DPNVOJ-
UœƄJ EFQJOEF, ÔO NBSF NœTVSœ, EF QPOEFSFB WFOJUVSJMPS SFBMJ[BUF QF QMBO
MPDBM DPNQBSBUJW DV BMUF TVSTF EF WFOJUVSJ BMF CVHFUFMPS MPDBMF. *EFBMœ
BS GJ TJUVBƄJB EBDœ WFOJUVSJMF QSPQSJJ BS BDPQFSJ DIFMUVJFMJMF FGFDUVBUF
ÔO TDPQVM TBUJTGBDFSJJ OFWPJMPS MPDBMF. ·O SFBMJUBUF, BDFTU MVDSV TF ÔOUÉNQMœ
GPBSUF SBS.
6O FGFDU JNQPSUBOU BTVQSB WPMVNVMVJ ſJ TUSVDUVSJJ WFOJUVSJMPS
QSPQSJJ ÔM QPBUF BWFB QSPDFTVM EF EFTDFOUSBMJ[BSF.
.JKMPBDFMF TQFDJBMF SFQSF[JOUœ WFOJUVSJMF JOTUJUVƄJFJ QVCMJDF
PCƄJOVUF EF MB FGFDUVBSFB MVDSœSJMPS ſJ QSFTUBSFB TFSWJDJJMPS DPOUSB
QMBUœ, QSFDVN ſJ EJO EPOBƄJJMF, TQPOTPSJ[œSJMF ſJ EJO BMUF NJKMPBDF
CœOFſUJ JOUSBUF MFHBM ÔO QPTFTJB JOTUJUVƄJFJ QVCMJDF. -JTUB MVDSœSJMPS ſJ
autorităţile APL trebuie să fie de
natură suficient de diversificată şi
evolutivă, pentru a le permite să
urmeze, pe cât posibil, evoluţia
reală a costurilor exercitării com-
petenţelor acestora.
5. Protejarea UAT cu o situaţie mai
grea din punct de vedere financiar
necesită instituirea de proceduri
de egalizare financiară sau de
măsuri echivalente, destinate să
corec- teze efectele repartiţiei
inegale a resurselor potenţiale de
finanţare, precum şi a sarcinilor
fiscale care le incumbă.
Asemenea proceduri sau măsuri
Carta europeană a autonomiei lo- cale despre resursele financiare ale nu trebuie să restrângă libertatea
autorităţilor administraţiei publice locale (APL) de opţiune a autorităţilor
1. Autorităţile APL au dreptul la re- surse proprii, suficiente, de care pot administraţiei publice locale în
dispune în mod liber în exercitarea atribuţiilor lor. sfera lor de competenţă.
2. Resursele financiare ale autorităţi- lor APL trebuie să fie proporţionale cu 6. Autorităţile APL trebuie să fie
competenţele prevăzute de con- stituţie sau de lege. con- sultate, într-o manieră
3. Cel puţin o parte dintre resursele financiare ale autorităţilor APL trebuie adecvată, asupra modalităţilor de
să provină din taxele şi impozitele locale, al căror nivel acestea au repartizare a resurselor
competenţa să îl stabi- lească în limitele legale. redistribuite care le revin.
4. Sistemele de prelevare pe care se bazează resursele de care dispun
A. CE REPREZINTĂ BUGETUL? 33
EF VUJMJ[BSF B NJKMPBDFMPS TQFDJBMF QF UJQVSJ TF TUBCJMFTD EF DœUSF BVUPSJUœƄJMF - USBOTGFSVSJ DV
"1- DPOGPSN DPNQFUFOƄFJ MPS. EFTUJOBƄJF TQFDJBMœ,
'POEVSJMF TQFDJBMF. "VUPSJUœƄJMF "1- QPU DPOTUJUVJ GPOEVSJ TQFDJBMF QFOUSV QFOUSV FYFSDJUBSFB
TVTƄJOFSFB VOPS QSPHSBNF EF JOUFSFT MPDBM. 'POEVSJMF TQFDJBMF QPU GJ GPSNBUF GVODƄJJMPS TVQMJNFOUBSF
EJO: (J) EFQVOFSJMF CFOFWPMF BMF QFSTPBOFMPS KVSJEJDF ſJ GJ[JDF QFOUSV EFMFHBUF EF (VWFSO.
TPMVƄJPOBSFB QSPCMFNFMPS EF JOUFSFT MPDBM ſJ (JJ) WFOJUVSJMF QSPWFOJUF EJO EFTGœſVSBSFB 5PUPEBUœ, QPSOJOE EF MB
MPUFSJJMPS MPDBMF, DPODVSTVSJMPS ſJ B BMUPS NœTVSJ PSHBOJ[BUF EF BVUPSJUœƄJMF BDFTUF TVSTF EF WFOJUVSJ,
"1-. MFHJTMBƄJB TUBCJMFſUF SFQBS-
$FMFMBMUF EPVœ DPNQPOFOUF BMF WFOJUVSJMPS CVHFUFMPS MPDBMF, ſJ BOVNF UJ[œSJ TUSJDUF BMF WFOJUVSJMPS
EF- GBMDœSJMF EF MB WFOJUVSJMF HFOFSBMF EF TUBU ſJ USBOTGFSVSJMF GPSNFB[œ ÔOUSF CVHFUFMF 6"5.
DBUFHPSJB EF WFOJUVSJ MPDBMF QSPWFOJUF EF MB OJWFM DFOUSBM. "TUGFM, WFOJUVSJMF
7FOJUVSJMF QSPWFOJUF EF MB OJWFMVM DFOUSBM BM HVWFSOœSJJ BV DB QSJODJQBM CVHFUFMPS TBUFMPS
PCJFD- UJW DPSFDUBSFB VOPS EF[FDIJMJCSF DBSF JOUFSWJO QF QMBO MPDBM BUÉU WFSUJDBM (DPNVOFMPS), PSBſFMPS
(OJWFMVM JNQP[JUFMPS ſJ UBYFMPS MPDBMF OV BDPQFSœ DIFMUVJFMJMF OFDFTBSF (NVOJDJQJJMPS, DV FYDFQƄJB
GVSOJ[œSJJ TFSWJDJJMPS QVCMJDF), DÉU ſJ PSJ[POUBM, EFPBSFDF OV UPBUF DPMFDUJWJUœƄJMF NVOJDJQJJMPS #œMƄJ ſJ
MPDBMF BV BDFMBſJ QP- UFOƄJBM GJOBODJBS, EFſJ UPBUF BV PCMJHBƄJB EF B PGFSJ $IJſJOœV) TF GPSNFB[œ EJO
TFSWJDJJ FDIJWBMFOUF EJO QVODU EF WFEFSF DBMJUBUJW ſJ DBOUJUBUJW. TVSTFMF JOEJDBUF ÔO UBCFMVM
-FHFB QSJWJOE GJOBOƄFMF QVCMJDF MPDBMF SFDVOPBſUF EPVœ DBUFHPSJJ 13.
QSJODJQBMF EF WFOJUVSJ QSPWFOJOE EF MB OJWFMVM DFOUSBM:
o EFGBMDœSJ DPOGPSN OPSNBUJWFMPS QSPDFOUVBMF EF MB WFOJUVSJMF HFOFSBMF EF
TUBU;
o USBOTGFSVSJ.
%FGBMDœSJMF EF MB WFOJUVSJMF HFOFSBMF EF TUBU DPSFTQVOE BſB- OVNJUVMVJ TJT-
UFN EF QBSUBKBSF B UBYFMPS ſJ JNQP[JUFMPS ÔOUSF EJGFSJUFMF OJWFMVSJ EF
HVWFSOBSF. 4JTUFNVM EF SFQBSUJ[BSF B BDFTUPS TVNF FTUF TUBCJMJU MB OJWFM DFOUSBM,
BVUPSJUœƄJMF MPDBMF OFBWÉOE QSBDUJD OJDJVO DPOUSPM BTVQSB DVBOUVNVMVJ MPS. %F
SFHVMœ, FYJTUœ DSJUFSJJ DMBSF EF SFQBSUJ[BSF, EBS EF NVMUF PSJ TF
OFHPDJB[œ.
5SBOTGFSVSJMF SFQSF[FOUÉOE NJKMPBDF GJOBODJBSF BMPDBUF DV UJUMV EFGJOJUJW ſJ
ÔO TVNœ BCTPMVUœ TVOU EF EPVœ UJQVSJ:
- USBOTGFSVSJ EJO DPOUVM GPOEVMVJ EF TVTƄJOFSF GJOBODJBSœ B 6"5, QFOUSV
OJWFMBSFB QPTJCJMJUœƄJMPS GJOBODJBSF BMF BDFTUPSB;
7. Subvenţiile alocate UAT trebuie, pe cât posibil, să nu fie destinate finanţării unor b) defalcări efectuate de
proiecte specifice. Alocarea de subvenţii nu trebuie să aducă atingere libertăţii UAT, ale căror venituri
fundamentale a politicilor autorităţilor APL în domeniul lor de competenţă. bugetare depăşesc cu
8. În scopul finanţării chel- tuielilor lor de investiţii, autorităţile APL trebuie să aibă 20% nivelul mediu de
acces, în conformitate cu legea, la piaţa naţională a capitalurilor. cheltuieli buge- tare
pentru un locuitor pe
teritoriul respectiv*.
______________________
Fondul de susţinere finan- ciară a UAT se formează din: * Legea privind finanţele
a) alocaţii aprobate anual în bugetul de stat; publice locale, Capitolul II,
articolul 10.
Tabelul 13. Sursele de formare a veniturilor bugetelor satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor, cu
excepţia municipiilor Bălţi şi Chişinău)
1) încasări directe şi integrale ale a) impozitele şi taxele locale;
următoarelor tipuri de impozite, b) impozitul privat (conform apartenenţei patrimoniului);
taxe şi alte venituri: c) taxa pentru eliberarea de către autorităţile administraţiei publice locale de
nivelul al doilea a licenţelor pentru practicarea anumitor genuri de activitate şi a
autorizaţiilor;
d) taxa pentru patenta de întreprinzător în partea ce revine bugetelor locale;
e) încasări din arenda terenurilor şi locaţiunea bunurilor domeniului privat al
unităţii administrativ-teritoriale;
f) impozitul pe bunurile imobiliare;
g) alte venituri.
2) defalcări de la următoarele a) impozitul pe venitul persoanelor juridice din teritoriul unităţii administrativ-
teritoriale tipuri de venituri generale de respective;
stat: b) impozitul pe venitul persoanelor fizice.
3) transferuri de la bugetul
unităţii administrativ-
teritoriale de nivelul al doilea
şi de la bugetul municipal
Bălţi.
4) mijloace speciale.
5) fonduri speciale.
4VSTB: FMBCPSBU EVQœ -FHFB QSJWJOE mOBOƄFMF QVCMJDF MPDBMF.
5000
4000
milioane lei
3000
'JH. 15. %JOBNJDB WFOJUV-
2000 SJMPS #VHFUFMPS VOJUœƄJMPS
BENJOJTUSBUJW-UFSJUPSJBMF
1000
4VSTB: FMBCPSBU ÔO CB[B
22345 $BESVMVJ EF DIFMUVJFMJ QF
0
98675 UFSNFO NFEJV 2007-2009,
175972003 2004 2005 2006 2007 2008-2010, 2009-2011.
29068
A. CE REPREZINTĂ BUGETUL? 37
*7. 'POEVSJMF BTJHVSœSJJ PCMJHBUPSJJ EF BTJTUFOƄœ NFEJDBMœ
A. CE REPREZINTĂ BUGETUL? 39
"TUGFM, 'POEVMVJ EF CB[œ (GPOEVM Fondul de 'JH. 17. /PSNBUJWFMF
rezervǎ
QFOUSV BDIJUBSFB TFSWJDJJMPS NFEJDBMF) ÔJ 2% SFQBS- UJ[œSJJ '"0".
SFWJO 94% EJO UPUBMVM WFOJUVSJMPS ÔODBTBUF Fondul 4VSTB: FMBCPSBU ÔO CB[B )
EF $PNQBOJB mǎsurilor Cheltuieli P- UœSÉSJJ (VWFSOVMVJ
de profilaxie administrativ
/BƄJPOBMœ EF "TJHVSœSJ ÔO .FEJDJOœ. 2% e 2%
3FQVCMJDJJ
'POEVMVJ .PMEPWB EFTQSF BQSPCBSFB
EF SF[FSWœ BM BTJHVSœSJJ PCMJHBUPSJJ EF 3FHVMBNFOUVMVJ DV QSJWJSF
BTJTUFOƄœ NFEJDBMœ ſJ GPOEVMVJ NœTVSJMPS EF MB NPEVM EF DPOTUJUVJSF ſJ
QSPGJMBYJF BENJOJTUSBSF B GPOEVSJMPS
- DÉUF 2%. BTJHVSœSJJ PCMJHBUPSJJ EF BTJT-
1FOUSV BDPQFSJSFB DIFMUVJFMJMPS BENJ- UFOƄœ NFEJDBMœ OS.594 EJO
14.05.2002, .POJUPSVM
OJTUSBUJWF TVOU SFQBSUJ[BUF 2% EJO WFOJUVSJMF
Fondul 0mDJBM BM 3FQVCMJDJJ
ÔODBTBUF EF $PNQBOJB /BƄJPOBMœ EF de .PMEPWB OS. 66- 68/691
"TJHVSœSJ ÔO .FEJDJOœ. bazǎ
EJO 23.05.2002.
94%
5BCFMVM 20 DPOƄJOF JOGPSNBƄJJ EFTQSF
EFT- UJOBƄJB NJKMPBDFMPS GJOBODJBSF
BDVNVMBUF ÔO 'POEVSJMF DPOTUJUVJUF EF
$PNQBOJB /BƄJPOBMœ EF "TJHVSœSJ ÔO
.FEJDJOœ.
Tabelul 20. Destinaţia mijloacelor financiare acumulate în Fondurile constituite de Compania Naţională de
Asigurări în Medicină
Fondul pentru achitarea
Fondul de rezervă al Fondul măsurilor Acoperirea
serviciilor medicale
asigurării obligatorii de de cheltuielilor
(fondul
asistenţă medicală profilaxie administrative
de bază)
presupune:
se utilizează pentru se utilizează pentru: se utilizează pentru: – salarizarea
acope- rirea cheltuielilor – acoperirea cheltuielilor – realizarea personalului angajat
necesare realizării supli- mentare, legate de măsurilor de al Companiei şi
Programului unic al îmbolnăviri şi afecţiuni reducere a riscu- agenţiilor teritoriale
asigurării obligatorii de urgente, a caror rată anuală rilor de (ra- murale);
asis- tenţă medicală, şi depăşeşte media luată în îmbolnăvire; – acoperirea cheltuielilor
anume: baza calculării Programului – efectuarea de deplasare;
– asistenţa medicală unic pentru anul respectiv; exami- nărilor – întreţinerea
urgen- tă la etapa – compensarea diferenţei profilactice sistemului
prespitaliceas- că; dintre cheltuielile efective (screening) în informaţional şi a
– asistenţa medicală legate de achitarea scopul depistării infra- structurii
prima- ră; serviciilor medicale curente precoce a organizatorice;
– asistenţa medicală şi contribuţiile acumu- late îmbolnăvirilor; – efectuarea controlului
spe- cializată de (veniturile aşteptate) în – finanţarea cali- tăţii serviciilor
ambulatoriu; fondul de bază; manifes- tărilor medicale şi a
– asistenţa medicală – echilibrarea şi cu menţinerea expertizelor
spita- licească etc. compensarea diferenţei promovării respective;
dintre cheltuielile efective modului sănătos – cheltuieli operaţionale;
ale mijloacelor finan- ciare de viaţă; – procurarea
acumulate în fondurile de – alte activităţi de mijloacelor fixe, a
bază ale agenţiilor pro- filaxie şi utilajului necesar cu
teritoriale şi media pe ţară prevenire a efectuarea defalcărilor
în situaţii temei- nic riscurilor de îm- de amortizare;
motivate; bolnăvire, – cheltuieli de
– acoperirea cheltuielilor acceptate pentru gospodărie şi birotică;
de acordare a asistenţei finanţare de către – instruirea şi
medicale persoanelor Consiliul de ad- perfecţiona- rea
neasigurate la etapa ministraţie al cadrelor;
prespitalicească, în caz de Compa- niei. – alte activităţi ce ţin de
urgenţe medico-chirurgi- ad- ministrarea
cale majore ce pun în Companiei.
pericol viaţa persoanei, şi
asistenţei medicale primare
acordată de către medicul
de familie, care cuprinde
examenul clinic, cu
recomandarea
investigaţiilor
şi tratamentului.
4VSTB: FMBCPSBU ÔO CB[B )PUœSÉSJJ (VWFSOVMVJ 3FQVCMJDJJ .PMEPWB EFTQSF BQSPCBSFB
3FHVMBNFOUVMVJ DV QSJWJSF MB NPEVM EF DPOTUJUVJSF ſJ BENJOJTUSBSF B GPOEVSJMPS BTJHVSœSJJ
PCMJHBUPSJJ EF BTJTUFOƄœ NFEJDBMœ OS. 594 EJO 14.05.2002, .POJUPSVM 0mDJBM BM
3FQVCMJDJJ
.PMEPWB OS. 66-68/691 EJO 23.05.2002.
3000 200
2500 180
160
2000 140
120
1500 100
1000 80
60
500 40
20 Cheltuieli
0 0
Venituri
01
31712004 2005 2006 2007 2008, 2008,
9744 1 Deficit (-) / Excedent (+)
aprobat estimat
326
'JH. 18. %JOBNJDB DIFMUVJFMJMPS 'POEVSJMPS EF BTJHVSœSJ PCMJHBUPSJJ EF BTJTUFOƄœ
NF- EJDBMœ, NJMJPBOF MFJ
4VSTB: FMBCPSBU ÔO CB[B $BESVMVJ EF DIFMUVJFMJ QF UFSNFO NFEJV 2007-2009, 2008-2010,
2009-2011.
A. CE REPREZINTĂ BUGETUL? 41
42 GHIDUL PROCESULUI BUGETAR AL REPUBLICII MOLDOVA
B. PROCESUL BUGETAR
PARLAMENTUL
Etapa 1. Elaborarea bugetului (cadrul
macroeconomic, strategia çi prioritǎţile de
Etapa 2. Aprobarea bugetului anual politicǎ bugetarǎ, previziuni bugetare
detaliate)
AUDITUL EXTERN
I
Ministerul Finanţelor I Banca Naţionalǎ
Prognoza balanţei a Moldovei
II de plǎţi, a
IV V creditelor, a
obligaţiunilor
Datele externe çi a altor
economice de indicatori de
Estimǎrile
bazǎ necesare politicǎ monetar-
Note
pentru preliminare metodologice creditarǎ a statului
elaborarea de venituri referitoare la
proiectului çi cheltuieli elaborarea
proiectului
Bugetului de III
Bugetului de
stat stat
Propuneri
Guvernul
pânǎ la data de 1 mai de buget
Cadrul bugetar
pe termen
Autoritǎţile publice
mediu
A. CE REPREZINTĂ BUGETUL? 45
**. &YBNJOBSFB ſJ BEPQUBSFB -FHJJ CVHFUBSF BOVBMF EF DœUSF 1BSMBNFOU
1SPDFEVSJMF DBSF GPSNFB[œ DPOƄJOVUVM BDFTUFJ FUBQF B QSPDFTVMVJ CVHFUBS
TF EFTGœſPBSœ ſJ FMF ÔO UFSNFOF QSFTUBCJMJUF ſJ TVOU QSF[FOUBUF ÔO GJHVSB 21
(OVNFSFMF FUBQFMPS TVOU JOEJDBUF ÔO DPOUJOVBSFB DFMPS EJO GJHVSB
20).
Curtea de
Conturi
VII
Aviz asupra
proiectului
Proiectul Legii Legii bugetare
bugetare anuale anuale
pânǎ la 1 octombrie a fiecǎrui an
VI
I
Guvernul PARLAMENTUL
XI XII Adoptarea
Examinarea Examinarea Examinarea Legii
X proiectului Legii Aprobarea / proiectului Legii Aprobarea / proiectului bugetare
bugetare respingerea bugetare anuale respingerea Legii bugetare anuale
anuale în prima proiectului în lectura a proiectului anuale în (pânǎ la 5
lecturǎ Legii anuale doua Legii bugetare lectura a treia decembrie)
în prima anuale în
lecturǎ
Raportul çi lista recomandǎrilor asupra proiectului legii bugetare anuale
IX
Comisia parlamentarǎ pentru buget çi finanţe
Aviz asupra
proiectului
Legii bugetare
anuale
V
I
I
I
Comisiile parlamentare
permanente
în 10 zile dupǎ
adoptare solicitǎ de la
autoritǎţile
publice centrale
planurile de
finanţare a
acestora
Ministerul 'JH. 22. 1SPDFEVSB EF SF-
Finanţelor în 45 zile QBSUJ[BSF MVOBSœ B
dupǎ
publicare WFOJUV- SJMPS ſJ
Aprobǎ DIFMUVJFMJMPS
repartizarea
lunarǎ a
4VSTB: FMBCPSBU ÔO CB[B
veniturilor çi -FHJJ QSJWJOE TJTUFNVM
cheltuielilor CVHFUBS ſJ QSPDFTVM
Bugetului de CVHFUBS.
stat conform
Clasificaţiei
bugetare
Consiliul local 1
7
Executorii de buget
Instituirea unitǎIilor
Ministerul Finanţelor
– Reglementeazǎ modul çi conIinutul raportǎrii
Constatǎri çi de audit intern,
– Evalueazǎ implementarea auditului intern
– Organizeazǎ sistemul de management financiar
recomandǎri çi control
numirea çefilor rezultate din
– Asigurǎ buna administrare în cadrul instituIiilor
acestor unitǎIi activitatea depublice
audit
Planuri çi
rapoarte Raportul anual consolidat
Unitǎţile de audit anuale pânǎ la 1 martie privind controlul financiar
intern sau Serviciul a fiecǎrui an public intern
Control financiar çi anual pânǎ
revizie la 1aprilie
Guvernul
'JH. 27. $PPSEPOBSFB BDUJWJUœƄJMPS EJO EPNFOJVM DPOUSPMVMVJ GJOBODJBS QVCMJD JOUFSO
4VSTB: FMBCPSBU ÔO CB[B -FHJJ QSJWJOE TJTUFNVM CVHFUBS ſJ QSPDFTVM CVHFUBS.
·OUSFCBSF:
Ce reprezintă „anul bugetar”?
3œTQVOT:
Douăsprezece luni consecutive pentru care se elaborează, se
aprobă, se execută şi se raportează bugetul public naţional.
În Republica Moldova anul bugetar începe la 1 ianuarie şi se
termină la data de 31 decembrie a fiecărui an.
În Regatul Unit al Marii Britanii, însă, anul fiscal începe la
1 aprilie şi durează până la data de 31 martie a anului viitor.
·OUSFCBSF:
Ce reprezintă produsul intern brut?
3œTQVOT:
Prezentăm următoarele două definiţii pentru noţiunea de
pro- dus intern brut (PIB):
– Valoarea bunurilor şi serviciilor produse într-o ţară pe durata unui an.
– Principalul agregat macroeconomic al sistemului de conturi naţionale, care reprezintă rezultatul final
al activităţii de producţie din unităţile producătoare rezidente (atât în sfera producţiei materiale, cât
şi în sfera serviciilor nemateriale) şi care corespunde valorii bunurilor şi serviciilor produse de
aceste unităţi pentru consumul final*.
@@@@@@@@@@@
* "OVBSVM 4UBUJTUJD BM 3FQVCMJDJJ .PMEPWB, #JSPVM /BƄJPOBM EF 4UBUJTUJDœ, $IJſJOœV, 2007.
·OUSFCBSF:
Care sunt obiectivele pe care le urmăreşte elaborarea şi implementarea CCTM în Republica Moldo-
va?
3œTQVOT:
Prin Cadrul de cheltuieli pe termen mediu se urmăreşte:
- %F[WPMUBSFB ſJ QSF[FOUBSFB VOVJ DBESV DVQSJO[œUPS ſJ SFBMJTU EF SFTVSTF DBSF Tœ GJF VUJMJ[BU ÔO
NBOBHF- NFOUVM DIFMUVJFMJMPS QVCMJDF;
- $SFſUFSFB QSFWJ[JCJMJUœƄJJ QSPDFTVMVJ EF QMBOJGJDBSF CVHFUBSœ QF UFSNFO NFEJV;
- 3BƄJPOBMJ[BSFB NPEVMVJ EF BMPDBSF B SFTVSTFMPS, BTJHVSÉOE P MFHœUVSœ NBJ TUSÉOTœ ÔOUSF
QSPHSBNFMF EF DIFMUVJFMJ ſJ QSJPSJUœƄJMF EF QPMJUJDJ QVCMJDF;
- 0GFSJSFB VOPS DPNQFUFOƄF NBJ FYUJOTF NJOJTUFSFMPS ſJ BVUPSJUœƄJMPS QVCMJDF ÔO QSPDFTVM EF BMPDBSF
ſJ VUJMJ[BSF B SFTVSTFMPS QVCMJDF.
·OUSFCBSF:
Ce organ exercită controlul asupra respectării legislaţiei fiscale?
3œTQVOT:
În Republica Moldova controlul asupra respectării legislaţiei fiscale, asupra calculării corecte, vărsării
depline şi la timp la buget a sumelor obligaţiilor fiscale este exercitat de Serviciul Fiscal de Stat.
Structura organizatorică a Serviciului Fiscal de Stat se aprobă de Guvern, iar raza de activitate a
organelor fiscale teritoriale şi raza de deservire a contribuabililor – de către Inspectoratul Fiscal
Principal de Stat de pe lângă Ministerul Finanţelor. În componenţa Inspectoratului Fiscal Principal de
Stat intră:
ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI 57
• Inspectoratul Fiscal de Stat al mun. Chişinău,
• Inspectoratul Fiscal de Stat al mun. Bălţi,
• Inspectoratele Fiscale de Stat raionale,
• Inspectoratul Fiscal de Stat al U.T.A. Găgăuzia.
·OUSFCBSF:
În ce mod bugetul public poate influenţa creşterea economică?
3œTQVOT:
Există numeroase teorii economice care, în bază de calcule empirice şi simulări, încearcă să
identifice dependenţa creşterii economice şi a calităţii acesteia de variabilele bugetare. Dintre acestea,
considerăm că cel mai reuşit explică această relaţie aşa-numitele modele de creştere economică
endogenă1.
Pentru a stimula creşterea economică durabilă, politica fiscală trebuie să promoveze o anumită struc-
tură a veniturilor şi cheltuielilor bugetare. Dacă considerăm veniturile publice, creşterea presiunii fiscale
distorsionează comportamentul agenţilor economici, afectează producţia şi, în cele din urmă, creşterea
economică. Totuşi, gradul distorsiunii este diferit în funcţie de tipul veniturilor publice. Dacă efectul im-
pozitelor şi taxelor de consum (taxa pe valoarea adăugată, accizele, taxele vamale etc.) este mai puţin
distorsionar (impozite neutre sau nedistorsionare), impozitele pe venitul persoanelor fizice şi juridice
sunt venituri cu un efect distorsionar puternic (impozite distorsionare). Totodată, în unele condiţii,
creşterea ponderii impozitelor neutre în totalul veniturilor bugetare poate conduce la influenţe pozitive
asupra creşterii economice. Aceasta se întâmplă atunci când veniturile provenite din impozitele şi
taxele neutre sunt folosite pentru finanţarea cheltuielilor publice productive. În categoria impozitelor
distorsionare intră impozitul pe venitul persoanelor fizice şi juridice, impozitul pe bunurile imobiliare,
contribuţiile asigurărilor sociale obligatorii etc. Menţionăm, însă, că impozitele distorsionare, deşi
afectează într-o măsură mai mare creşterea economică comparativ cu cele neutre, totuşi, prin faptul că
realizează alte obiective ale politicii fiscale, sunt necesare.
În mod similar, deşi creşterea cheltuielilor publice conduce la extinderea cererii şi, prin aceasta,
stimu- lează creşterea economică, totuşi, nu toate categoriile de cheltuieli publice au acelaşi nivel de
influenţă pozitivă asupra creşterii. Astfel, aşa-numitele cheltuieli productive (investiţiile în capitalul uman
– în educaţie şi ocrotirea sănătăţii, în infrastructură, întreprinderi etc.) au un efect pozitiv asupra
creşterii economice, pe când consumul guvernamental nu avantajează creşterea. Acesta din urmă
include, în primul rând, cheltuielile legate de susţinerea ramurilor economiei naţionale, cheltuielile cu
caracter social, etc. şi for- mează categoria cheltuielilor publice neproductive. Menţionăm, totodată, că
cheltuielile neproductive, ca şi impozitele distorsionare, îndeplinesc anumite funcţii de politică
economică şi socială, existenţa acestor cheltuieli fiind necesară.
Previziunile care urmează din modelele de creştere endogenă pornesc de la clasificarea elementelor
bugetului public în patru categorii: venituri distorsionare şi nedistorsionare şi cheltuieli productive sau
ne- productive. Prin urmare, pot fi identificate patru variante de îmbinare a categoriilor de venituri şi
cheltuieli publice şi, în fiecare caz, influenţa acestora asupra dezvoltării economice trebuie cercetată
separat. Astfel, finanţarea cheltuielilor productive prin impozite nedistorsionare influenţează pozitiv
creşterea economică. Varianta opusă – îmbinarea cheltuielilor neproductive cu impozitele distorsionare
– are un impact negativ asupra economiei. În celelalte cazuri, influenţa politicii fiscale asupra creşterii
economice nu este clar determinată şi poate fi atât pozitivă, cât şi negativă. Vom asocia calitatea
politicii fiscale promovate de guvern cu ponderea impozitelor nedistorsionare în totalul veniturilor şi
ponderea cheltuielilor productive în totalul cheltuielilor bugetului public: cu cât ponderea impozitelor
nedistorsionare este mai mare, cu atât este mai înaltă calitatea politicii fiscale. În mod asemănător, în
cazul cheltuielilor bugetului public al Republicii Moldova – cu cât ponderea cheltuielilor productive în
totalul cheltuielilor publice este mai mare, cu atât politica fiscală este mai stimulativă.
1
Barro, R. J., Government Spending in a Simple Model of Endogenous Growth, în Journal of Political Economy, 98 (5),
1990, pp. 103-26; King R. G., Rebelo S., Public Policy and Economic Growth: Developing Neoclassical Implications, în
Journal of Political Economy, 98 (5), 1990, pp. 126-151.
2
Secrieru A., Stratulat O., Politica fiscală în perspectiva extinderii autonomiei financiare locale, în Culegerea de studii
şi comunicări ştiinţifico-practice „Descentralizarea fiscală. Provocări pentru Republica Moldova”, Editura „Epigraf”,
Chişinău, 2006, pag. 14-28.
3
Tamás D., Golovanova N., Kovács G., Micevska M., Redkin V., Transition, Fiscal Policy and Growth: Evidence from
Russia and Hungary, Budapest Economics (Hungary), Center for Fiscal Policy (Rusia), Center for Development
Research, University of Bonn (Germania), 2004.
ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI 59
a) Baza de calcul (lunară) a contribuţiei individuale de asigurări sociale pentru asiguraţi o constituie
salariile individuale realizate lunar, recompensele, inclusiv sporurile şi adaosurile în bani şi în
natură, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă.
b) Baza lunară de calcul la care angajatorul datorează contribuţia de asigurări sociale o constituie
fondul de retribuire a muncii şi alte recompense realizate de asiguraţi.
·OUSFCBSF:
Ce categorii de pensii se acordă în sistemul public de asigurări sociale?
3œTQVOT:
În sistemul public de asigurări sociale se acordă următoarele categorii de pensii:
– pensia pentru limita de vârstă;
– pensia de invaliditate;
– pensia de urmaş.
·OUSFCBSF:
Pe lângă pensie, la ce alte indemnizaţii şi ajutoare au dreptul asiguraţii din sistemul public de
asigurări sociale?
3œTQVOT:
Asiguraţii din sistemul public de asigurări sociale, în afară de pensie, au dreptul la:
– indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente
în afara muncii, de boli profesionale şi de activitate de muncă, inclusiv indemnizaţie pentru
îngrijirea copilului bolnav;
– prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă;
– indemnizaţii de maternitate;
– indemnizaţie unică la naşterea copilului şi indemnizaţie pentru creşterea copilului până la împlinirea
vârstei de 3 ani;
– ajutor de şomaj;
– ajutor de deces.
·OUSFCBSF:
Ce reprezintă Carta europeană a autonomiei locale?
3œTQVOT:
Consiliul Europei a recunoscut întotdeauna importanţa decisivă a democraţiei la nivel local şi
regional. În 1957, la Consiliul Europei a început prima fază a elaborării unei structuri a consilierilor
locali şi regionali prin înfiinţarea Conferinţei Permanente a Autorităţilor Locale şi Regionale din Europa.
La un interval de peste trei decenii, Conferinţa a fost restructurată şi transformată în Congresul
Autorităţilor Locale şi Re- gionale al Consiliului Europei, printr-o Rezoluţie statutară adoptată de
Comitetul Miniştrilor, la 14 ianuarie 1994. Această modificare radicală de structură a fost determinată
de progresul regionalizării pe continent, de progresul autonomiei administrative locale şi regionale din
multe ţări – membre, precum şi de rolul jucat de Conferinţa Permanentă a Autorităţilor Locale şi
Regionale din Europa în promovarea democraţiei locale în Europa Centrală şi de Est. Congresul
funcţionează ca organ consultativ al Consiliului Europei. Congresul ajută noile state – membre ale
Organizaţiei să-şi îndeplinească sarcinile practice necesare realizării unei autonomii locale şi regionale.
Activităţile fostei Conferinţe şi cele ale actualului Congres se sprijină pe Carta europeană a
autonomiei locale.
Carta europeană a autonomiei locale (STE. nr. 122) a fost semnată la Strasbourg la 15 octombrie
1985 şi a intrat în vigoare la 9 septembrie 1988. Atât prin principiile pe care le afirmă, cât şi prin
mijloacele pe care le preconizează, ea constituie un exemplu de aplicare a principiului subsidiarităţii
(boxa din dreapta) în organizarea unei societăţi.
·OUSFCBSF:
Ce presupune autonomia locală?
3œTQVOT:
Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă ale autorităţilor administraţiei
publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în cadrul legii, în nume propriu şi în interesul populaţiei
locale, o parte importantă a treburilor publice*.
ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI 61
3œTQVOT:
Consecinţele descentralizării fiscale pentru stabilitatea macroeconomică şi creşterea economică în
diferite ţări variază semnificativ de la o ţară la alta.
Există suficiente dovezi că în ţările dezvoltate, de regulă, descentralizarea fiscală influenţează pozitiv
creşterea economică.
Relaţiile reciproce dintre descentralizarea fiscală şi guvernarea macroeconomică reprezintă o
problemă foarte complexă şi merită o atenţie deosebită în cazul ţărilor în dezvoltare. Există o
recunoaştere crescândă din partea specialiştilor în elaborarea politicilor publice şi a experţilor a faptului
că descentralizarea fiscală, fără ca autorităţile APL să respecte disciplina fiscală, iar oferta de
descentralizare să conţină stimulente de prudenţă în îndatorare şi managementul cheltuielilor, poate
agrava dezechilibrele fiscale şi, prin aceasta, afecta stabilitatea macroeconomică generală. Impunerea
unor constrângeri stringente asupra îndatorării guvernelor locale şi monitorizarea eficientă a poziţiilor
fiscale ale UAT reprezintă elemente adiţionale im- portante în descentralizarea fiscală.
Descentralizarea fiscală reuşită depinde, de asemenea, de măsura disponibilităţii experienţei la nivel
local şi de abilitatea guvernelor locale de a gestiona un volum sporit de resurse şi de a asigura un
management eficient al cheltuielilor. În plus, devoluţia (transmiterea de la nivelul central la nivelele
locale ale guvernării publice) surselor de venit trebuie să fie în corespundere cu redistribuirea
proporţională a funcţiilor legate de cheltuieli spre guvernele locale şi cu eforturile de în- curajare a
mobilizării veniturilor la nivelele inferioare ale guvernării.
·OUSFCBSF:
Cum putem evalua nivelul autonomiei financiare locale?
3œTQVOT:
Autonomia financiară a autorităţilor APL poate fi măsurată prin calcularea unor coeficienţi la care la
numărător sunt diferite categorii de venituri sau cheltuieli ale bugetelor locale, iar la numitor - fie totalul
veniturilor sau cheltuielilor bugetelor locale, fie produsul intern brut. După calcularea acestor coeficienţi,
trebuie observată evoluţia lor în timp. De exemplu, putem determina:
- raportul dintre veniturile locale / regionale şi produsul intern brut;
- raportul dintre transferuri şi totalul veniturilor bugetare locale;
- raportul dintre veniturile fiscale locale / regionale şi totalul resurselor locale / regionale;
- raportul dintre ponderea veniturilor fiscale şi cea a transferurilor de la stat;
- ponderea veniturilor fiscale locale / regionale proprii şi PIB etc.
Figura de mai jos prezintă valorile pentru unii indicatori ce caracterizează autonomia financiară
locală. Din analiza acestor date reiese concluzia despre creşterea în perioada 2003-2007 a nivelului
centralizării, respectiv – reducerea autonomiei financiare locale a autorităţilor APL în Republica
Moldova: ponderea transferurilor creşte atât ca pondere în totalul veniturilor bugetare locale, cât şi în
produsul intern brut, prin urmare, ponderea veniturilor proprii ale bugetelor UAT scade.
50%
în %
4
Pon 21 29 21 21 21
0 000
der 01 0
% 1
ea v%0
%0 0 %0 %0 %
·OUSFCBSF: enit 3 43 5 6 7
uril33 % 4 5 5
Ce
or 0%instituţie
3
%%% stabileşte mărimea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală?
UA
T în
%21444
9 %1 5 6
PIB
% %%%
2
Pon
62 0
GHIDUL PROCESULUI
der BUGETAR AL REPUBLICII MOLDOVA
ea %
tra
eru0
rilo
r în
%
PIB
0
Pon%
der
3œTQVOT:
ea
tra
Mărimea
nsf primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală se calculează de către Ministerul
Sănătăţii
eru şi se aprobă anual prin Legea fondurilor obligatorii de asistenţă medicală.
rilo
·OUSFCBSF:
r în
Cum
tota poate fi dezvoltată şi îmbunătăţită activitatea de control intern şi audit intern în sistemul buge-
tar?lul v
enit
3œTQVOT:
uril
Dezvoltarea
or
unor instituţii şi sisteme moderne de control intern şi audit intern este una din direcţiile
reformei bugetare.
În prezent, în principalele instituţii publice sunt lucrative zece unităţi de audit intern. Totodată, nu
există un cadru metodologic care să armonizeze activitatea acestora. Pentru a înlătura lipsa de
coordonare şi in- tegrare a unităţilor de audit intern în cadrul Serviciului Control Financiar şi Revizie al
Ministerului Finanţelor, fost creată Unitatea Centrală de Armonizare care urmează să elaboreze cadrul
legislativ şi metodologic pentru auditul intern în Republica Moldova.
În plus, managerii şi angajaţii din sectorul public continuă să considere auditul intern identic cu
inspec- ţiile financiare şi nu în calitate de funcţie suport şi consultanţă pentru creşterea performanţei
instituţiilor şi organizaţiilor publice.
Pentru a dezvolta un sistem modern de control financiar intern public, se impune 4:
- înţelegerea şi conştientizarea conceptelor de responsabilitate managerială, control financiar şi audit
intern în instituţiile, organizaţiile şi întreprinderile sectorului public din Republica Moldova (prin
programe specializate de instruire);
- trecerea Unităţii Centrale de Armonizare în subordonarea directă a Ministerului Finanţelor;
- armonizarea practicilor naţionale de control intern şi audit intern cu standardele şi metodologiile in-
ternaţionale existente în aceste domenii;
- trecerea de la desfăşurarea inspecţiilor financiare „de sus în jos” la un sistem modern de Control fi-
nanciar intern public. Reorganizarea Serviciului Control Financiar şi Revizie al Ministerului
Finanţelor în Serviciul central de audit intern, cu recalificarea corespunzătoare a specialiştilor şi
funcţionarilor etc.
·OUSFCBSF:
Care este modalitatea de luare a deciziilor în sectorul public şi cum se ajunge la acele sume de
cheltuieli şi venituri care sunt înscrise în bugetul public?
3œTQVOT:
Bugetele nu sunt neutre faţă de ideologiile şi tehnologiile politice. Una dintre cele mai greşite opinii
despre bugetul public este aceea că prevederile şi politicile bugetare sunt bazate pe analize, ipoteze şi
concluzii tehnocratice. În realitate, însă, numeroase prevederi şi politici bugetare sunt alegeri politice
de- liberate ale guvernului aflat la putere. Deciziile privind veniturile şi cheltuielile publice, deficitele
bugetare şi datoria publică sunt frecvent bazate pe strategii politice şi favorizează anumite grupuri din
societate.
În acest sens, este concludentă afirmaţia fostului vicepreşedinte al SUA Al Gore: „Dacă, după toate,
Washingtonul este, în primul rând, un oraş politic, bugetarea este, în primul rând, un proces politic” 5.
Atât alegătorii, cât şi membrii organelor executive şi legislative iau decizii prin intermediul votării. Vo-
tarea poate fi considerată un model universal de adoptare a deciziilor colective. Cheltuielile şi veniturile
bugetare care vor fi aprobate depind, nu în ultimul rând, de procedura cu ajutorul căreia, în baza prefe-
rinţelor individuale, urmează să fie identificat punctul de vedere care va fi considerat în calitate de
poziţie a întregii societăţi.
De regulă, consumatorii de bunuri publice în calitatea lor de alegători nu sunt implicaţi direct în deter-
minarea mărimii concrete a impozitelor, a particularităţilor programelor din domeniul învăţământului şi
ale celor din domeniul asistenţei sociale, influenţând nemijlocit doar componenţa organelor puterii.
Votând la alegeri, votanţii procură bunurile publice „în set unic”. Formarea acestor seturi, oferirea
acestor seturi alegătorilor sub forma programelor electorale, luarea unor decizii detaliate cum sunt cele
asociate
4
Adaptat după Strategia pentru dezvoltarea controlului financiar intern public.
5
În From Red Tape to Results: Creating a Government That Works Better and Costs Less: Mission-Driven, Results-Oriented
Budgeting, Washington DC, 1993.
ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI 63
aprobării bugetului public, monitorizarea şi controlarea executării lor este funcţia politicienilor
profesionişti. Aceştia din urmă sunt intermediari între alegători şi sectorul public.
Politicienii care propun „seturi” de decizii aferente bunurilor publice pot fi comparaţi cu antreprenorii
care furnizează consumatorilor bunuri private. Pentru a reuşi în domeniul lor, şi unii, şi alţii trebuie să
urmeze conjunctura. Comportamentul raţional al întreprinzătorilor presupune maximizarea profitului,
comportamentul raţional al politicienilor are la bază aspiraţia de a obţine cât mai multe voturi din partea
alegătorilor. Ca şi pe piaţă, în politică are loc o selecţie naturală specifică, iar acei care nu acceptă sau
nu au abilităţi de a se adapta la conjunctură, sunt eliminaţi de concurenţi.
Anthony Downs a introdus în economie o teorie economică a partidelor, care poate fi exprimată în
felul următor: „Partidele politice nu sunt interesate de alocarea eficientă a resurselor în societate;
fiecare caută doar să fie reales prin maximizarea numărului de voturi pe care le primeşte. Chiar dacă
statul are capacitatea de a mişca societatea spre ..., acesta o va face numai dacă este forţat de
competiţia con- tinuă dintre partide. Astfel, problema crucială este dacă concurenţa dintre partide
forţează întotdeauna guvernul spre un optim.. .”
Pentru ca sistemul democraţiei reprezentative să funcţioneze eficient, trebuie îndeplinite unele con-
diţii:
– alegătorii să fie informaţi;
– lupta pentru voturi din partea politicienilor să fie concurenţială;
– formarea de platforme ale partidelor politice să se bazeze pe coaliţii largi;
– sistemele de vot să fie sensibile la preferinţe;
– distorsiunea creată de comportamentul strategic (cel care nu reflectă adevăratele preferinţe) să fie
minimizată etc.
Deficienţele proceselor politice pot fi soluţionate prin formarea aşa-numitor grupuri de interese.
Grupu- rile de interese fac legătura dintre stat şi societatea civilă. Ele acţionează şi transmit prin diferite
semnale (conferinţe, reuniuni, lobby, demonstraţii, greve) cererile societăţii civile (grupurilor sociale),
adresate procesului politic, pentru a fi luate în considerare la elaborarea deciziilor.
Concurenţa grupurilor de interese pentru influenţa asupra structurilor puterii cere costuri considerabi-
le. Cheltuirea resurselor în scopul obţinerii de la stat a drepturilor şi avantajelor exclusive, generatoare
de beneficii pentru deţinătorii acestor drepturi din contul altor membri ai societăţii, poartă denumirea de
goană după rentă.
·OUSFCBSF:
Care sunt consecinţele reducerii la zero a cotei impozitului pe venitul agenţilor economici?
3œTQVOT:
Fiind complexe, consecinţele cotei zero la impozitul pe venitul persoanelor juridice, trebuie, prin
urmare, abordate din mai multe puncte de vedere:
– Integrarea economică mondială şi inovaţiile tehnologice reduc barierele pentru fluxurile de capital şi
forţa de muncă. În aceste condiţii, menţinerea impozitelor naţionale asupra capitalului care este din
ce în ce mai mobil, devine tot mai dificilă şi costisitoare. Aceste evoluţii probabil vor incita, şi în
conti- nuare, declinul cotelor impozitului pe venitul corporativ în Europa de Est, iar prin creşterea
presiunilor competiţiei fiscale, şi în Europa de Vest. Cercetările recente demonstrează existenţa
unei interacţiuni strategice în stabilirea cotelor impozitului pe venitul corporativ în ţările din Europa
de Est. Prin urmare, cota zero la impozitul pe venitul persoanelor juridice în Republica Moldova
poate încuraja declinul de mai departe al cotelor la acest impozit în ţările din regiune.
– Nu este suficient de evident că reducerea cotelor la impozitul pe venitul persoanelor juridice va
avea ca efect redirecţionarea semnificativă a fluxurilor de investiţii străine directe în ţările CSI şi
ţările Eu- ropei de Sud Est, alţi factori (de exemplu, mediul instituţional) fiind mai importanţi pentru
atragerea ISD în aceste ţări6. Cu atât mai mult, este posibil ca reducerile cotei impozitului pe venitul
corporativ în orice ţară particulară să fie urmate de alte ţări din regiune, reducând în continuare
importanţa relativă a impozitelor. Pentru a spori substanţial ISD, Republica Moldova şi alte ţări din
regiune trebuie să accelereze reformele structurale direcţionate spre îmbunătăţirea calităţii
climatului de afaceri, inclusiv prin întărirea protecţiei drepturilor de proprietate, reducerea corupţiei
şi ridicarea calităţii serviciilor publice.
6
Totuşi, impozitele pot fi relativ mai importante pentru atragerea ISD în noile ţări – membre ale UE.
ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI 65
66 GHIDUL PROCESULUI BUGETAR AL REPUBLICII MOLDOVA
BIBLIOGRAFIE
1. $POTUJUVƄJB 3FQVCMJDJJ .PMEPWB, .POJUPSVM 0GJDJBM BM 3FQVCMJDJJ .PMEPWB OS. 1 EJO 18.08.1994.
2. -FHFB QSJWJOE $VSUFB EF $POUVSJ OS. 312 EJO 08.12.1994, .POJUPSVM 0GJDJBM BM 3FQVCMJDJJ .PMEPWB OS.
25 EJO 21.02.2003.
3. -FHFB QSJWJOE TJTUFNVM CVHFUBS ſJ QSPDFTVM CVHFUBS OS. 847-9*** EJO 24.05.96, .POJUPSVM 0GJDJBM BM 3FQVCMJDJJ
.PMEPWB OS. 19-20/197 EJO 27.03.1997.
4. -FHFB DV QSJWJSF MB BTJHVSBSFB PCMJHBUPSJF EF BTJTUFOƄœ NFEJDBMœ OS. 1585-9*** EJO 27.02.98, .POJUPSVM
0GJDJBM BM 3FQVCMJDJJ .PMEPWB OS. 38-39/280 EJO 30.04.1998.
5. -FHFB DV QSJWJSF MB NœSJNFB, NPEVM ſJ UFSNFOFMF EF BDIJUBSF B QSJNFMPS EF BTJHVSBSF PCMJHBUPSJF EF
BTJTUFOƄœ NFEJDBMœ OS. 1593-97 EJO 26.12.2002, .POJUPSVM 0GJDJBM BM 3FQVCMJDJJ .PMEPWB OS. 18-19/57
EJO 08.02.2003.
6. -FHFB QSJWJOE TJTUFNVM QVCMJD EF BTJHVSœSJ TPDJBMF OS. 489-9*7 EJO 08.07.1999, .POJUPSVM 0GJDJBM BM 3FQVCMJDJJ
.PMEPWB OS. 1-4/2 EJO 06.01.2000.
7. -FHFB CVHFUVMVJ BTJHVSœSJMPS TPDJBMF EF TUBU QF BOVM 2008 OS. 271-97* EJO 07.12.2007, .POJUPSVM 0GJDJBM
BM 3FQVCMJDJJ .PMEPWB OS. 203-206/798 EJO 28.12.2007.
8. -FHFB CVHFUVMVJ EF TUBU QF BOVM 2008 OS. 254-97* EJO 23.11.2007, .POJUPSVM 0GJDJBM BM 3FQVCMJDJJ
.PMEPWB OS. 192-193/745 EJO 13.12.2007.
9. -FHFB GPOEVSJMPS BTJHVSœSJJ PCMJHBUPSJJ EF BTJTUFOƄœ NFEJDBMœ QF BOVM 2008 OS. 268-97* EJO
07.12.2007,
.POJUPSVM 0GJDJBM BM 3FQVCMJDJJ .PMEPWB OS. 203-206/792 EJO 28.12.2007.
10. -FHFB QSJWJOE GJOBOƄFMF QVCMJDF MPDBMF OS. 397-97 EJO 16.10.2003, .POJUPSVM 0GJDJBM BM 3FQVCMJDJJ
.PMEPWB OS. 248-253/996 EJO 19.12.2003.
11. Legea privind administraţia publică locală OS. 436 EJO 28.12.2006, .POJUPSVM 0GJDJBM BM 3FQVCMJDJJ
.PMEPWB OS. 32-35, EJO 09.03.2007.
12. -FHFB QSJWJOE EFTDFOUSBMJ[BSFB BENJOJTUSBUJWœ OS. 435 EJO 28.12.2006, .POJUPSVM 0GJDJBM BM 3FQVCMJDJJ
.PMEPWB OS. 029, EJO 02.03.2007.
13. )PUœSÉSFB DV QSJWJSF MB BQSPCBSFB 4USBUFHJFJ EF EF[WPMUBSF B DPOUSPMVMVJ GJOBODJBS QVCMJD JOUFSO OS. 74
EJO 29.01.2008, .POJUPSVM 0GJDJBM BM 3FQVCMJDJJ .PMEPWB OS. 28-29/147 EJO 08.02.2008.
14. $VSUFB EF $POUVSJ B 3FQVCMJDJJ .PMEPWB: 1MBO EF EF[WPMUBSF TUSBUFHJDœ ÇBQSJMJF 2006 o EFDFNCSJF 2010),
$IJſJOœV, &EJUVSB v1POUPTw, 2006, 76 Q.
15. 0SEJOVM NJOJTUSVMVJ GJOBOƄFMPS OS. 91 EJO 20 PDUPNCSJF 2008 QSJWJOE DMBTJGJDBƄJB CVHFUBSœ.
16. &WBMVBSFB DIFMUVJFMJMPS QVCMJDF ſJ B SFTQPOTBCJMJUœƄJJ GJOBODJBSF: 3BQPSU BTVQSB QFSGPSNBOƄFJ
NBOBHFNFO- UVMVJ GJOBOƄFMPS QVCMJDF, $IJſJOœV, .JOJTUFSVM 'JOBOƄFMPS, JVMJF 2008.
17. "OVBSVM 4UBUJTUJD BM 3FQVCMJDJJ .PMEPWB, #JSPVM /BƄJPOBM EF 4UBUJTUJDœ, $IJſJOœV, 2007.
18. (JHJOFJTIWJMJ /., 1JBULPXTLJ .., .BUIJTFO +., "TNVOETPO *., 3FQVCMJD PG .PMEPWB: 4FMFDUFE *TTVFT, *.'
$PVOUSZ 3FQPSU /P. 08/134, *OUFSOBUJPOBM .POFUBSZ 'VOE, "QSJM 2008, 78 Q.
19. .BOVBMVM $POTJMJVMVJ &VSPQFJ, #JSPVM EF JOGPSNBSF BM $POTJMJVMVJ &VSPQFJ MB #VDVSFſUJ, #VDVSFſUJ, 2006,
624 Q.
20. 4FDSJFSV "., 'JOBOƄFMF QVCMJDF: JOTUSVNFOUF ſJ NFDBOJTNF GJOBODJBSF EF JOUFSWFOƄJF HVWFSOBNFOUBMœ,
$IJſJOœV, &EJUVSB v&QJHSBGw, 2004,- 424 Q.
21. 5IF -FHBM 'SBNFXPSL GPS #VEHFU 4ZTUFNT: BO JOUFSOBUJPOBM DPNQBSJTPO, 0&$% +PVSOBM PO #VEHFUJOH,
4QFDJBM *TTVF, 2004, 7PMVNF 4, /P. 3.
BIBLIOGRAFIE 67
68 GHIDUL PROCESULUI BUGETAR AL REPUBLICII MOLDOVA
GLOSAR
ANEXE 71
72 GHIDUL PROCESULUI BUGETAR AL REPUBLICII MOLDOVA
Veniturile bugetare
111.00.
Impozite pe venit
310.00 Transferuri pentru cheltuieli 411.00 Granturi interne
curente primite de la bugete de
alt nivel
1
Anexa nr. 2 şi 8 la Ordinul ministrului finanţelor nr. 91 din 20 octombrie 2008 privind clasificaţia bugetară.
74 GHIDUL PROCESULUI BUGETAR AL REPUBLICII MOLDOVA
Tabelul 2. Clasificaţia economică2
Co
dul
Articolu Alineatu
lui lui
100. 00. CHELTUIELI CURENTE
110. 00. Cheltuieli pentru mărfuri şi servicii
120. 00. Plata dobânzilor
130. 00. Transferuri curente
190. 00. Transferuri curente pentru implementarea proiectelor finanţate din surse externe
200. 00. CHELTUIELI CAPITALE
240. 00. Investiţii capitale şi reparaţii capitale
250. 00. Crearea rezervelor de stat
260. 00. Procurarea de pământ şi de active nemateriale
270. 00. Transferuri capitale
290. 00. Transferuri capitale pentru implementarea proiectelor finanţate din surse externe
500. 00. PROCURAREA DE ACŢIUNI
510. 00. Procurarea de acţiuni
600. 00. CREDITAREA NETĂ
610. 00. Creditarea netă
2
Anexele nr. 3 şi 9 la Ordinul ministrului finanţelor nr. 91 din 20 octombrie 2008 privind clasificaţia bugetară.
3
Anexa nr. 6 la Ordinul ministrului finanţelor nr. 91 din 20 octombrie 2008 privind clasificaţia bugetară.
4
Anexa nr. 7 la Ordinul ministrului finanţelor nr. 91 din 20 octombrie 2008 privind clasificaţia bugetară.
ANEXE 75
Tabelul 5. Fondurile speciale: surse de venituri şi direcţii de cheltuieli
Codul Denumi Surse de Direcţii de cheltuieli
din rea venituri
Regist fondul
rul ui
fondur
ilor
speci
ale
5 Fondul 1. Defalcări din volumul investiţiilor prevăzute în 1. Lucrări de constituire a bazei normative
0 pentru Bugetul de stat în construcţii
1 finanţarea 2. Defalcări din volumul investiţiilor efectuate din
lu- crărilor alte surse
de con-
stituire a
bazei
normative în
construcţie
5 Fondul 1. Taxe pentru inchirierea manualelor, neachitate 1. Reeditarea manualelor
0 special pentru anul de studii 2006/2007 2. Distribuirea manualelor către raioane
4 pentru 2. Taxe pentru inchirierea manualelor în anul de 3. Achitarea plăţii pentru prima ediţie a
manuale studii 2007/2008 manua- lelor pentru învăţământul liceal
3. Dobânzi de la depozite bancare 4. Servicii bancare
4. Plăţi compensatorii de la bugetele UAT pentru 5. Asigurarea funcţionării fondului
închirie- rea manualelor de către elevii din familii
socialmente vulnerabile
5. Taxe pentru închirierea manualelor pentru elevii
din şcolile-internat, acoperite de la bugetul de
stat
6. Plăţi compensatorii de la bugetul de stat pentru
ma-
nualele de limbă maternă din instituţiile alolingve
5 Fondul 1. Defalcări în mărime de 1,5% din valoarea 1. Menţinerea şi dezvoltarea fondului
0 pentru costului comercial al exportului de nuci, de genetic de nuc
8 încurajarea produse derivate din nuci şi lemn de nuc 2. Producerea materialului de înmulţire şi
dezvoltării sădi- tor de nuc altoit în pepiniere şi
cul- turii dezvoltarea bazei tehnico-materiale a
nucului pepinierelor
3. Înfiinţarea şi întreţinerea până la
intrarea pe rod a plantaţiilor producţie-
marfă de nuc altoit
4. Promovarea dezvoltării culturii nucului
5 Fondul 1. Plata din partea persoanelor juridice care 1. Acordarea de ajutoare materiale
1 repu- blican prestează servicii de telefonie mobilă nemijlocit din mijloacele fondului
2 de susţi- 2. Plata suplimentară obligatorie obţinută din 2. Asigurarea activităţii direcţiei executive
nere socială perfectarea şi eliberarea certificatului de a fondului
a populaţiei înmatriculare a automo- bilului 3. Transferuri la fondurile locale pentru
susţi- nerea materială a persoanelor
defavorizate
şi alimentarea în cantinele de ajutor
social
5 Fondul 1. Defalcări în mărime de 0,5% din granturile 1. Premierea şi susţinerea financiară a
1 naţional fundaţiilor, instituţiilor şi organizaţiilor cerce- tătorilor ştiinţifici şi a tinerelor
6 pentru internaţionale talente
susţine- rea 2. Defalcări în mărime de 2% din valoarea 2. Acordarea de burse pentru rezultate
ştiinţei serviciilor prestate contra plată, a operaţiunilor deose- bite în sfera ştiinţei şi inovării
de arendă a spaţiilor, a executării comenzilor
sau contractelor, precum şi din alte venituri ale
organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării
subordonate AŞM
3. Defalcări în mărime de 3% din profitul rămas la
dispoziţia Agenţiei de Stat pentru Proprietatea
In- telectuală
4. Defalcări în mărime de 10% din profitul rămas la
dispoziţia agenţilor economici cu autofinanţare
din
subordinea AŞM
5 Fondul 1. Taxa de executare în mărime de 5% din suma 1. Organizarea conferinţelor şi seminarelor
1 pentru real percepută sau din valoarea bunurilor cu invitarea cadrelor didactice şi a
8 dezvoltare percepute experţilor internaţionali în domeniul
a executării docu- mentelor executorii
sistemului 2. Întărirea bazei tehnico-materiale a
de structuri- lor teritoriale
executare 3. Deplasări pentru studierea experienţei
în domeniul executării silite
4. Plata sporurilor la salariul executorilor
jude- cătoreşti
5. Activităţi de instruire şi formare
profesională
a cadrelor din sistemul de executare
ANEXE 77
Tabelul 8. Delimitarea competenţelor în efectuarea cheltuielilor publice pe bugetele UAT
construcţia şi întreţinerea drumurilor de interes raional;
De la bugetele raionale sunt construcţia obiectivelor publice de interes raional;
finanţate cheltuielile ce ţin întreţinerea instituţiilor de învăţămînt liceal, cu excepţia celor de competenţa
unităţilor de: administrativ-teritoriale de nivelul întâi, instituţiilor de învăţămînt secundar
profesional, şcolilor-internat, gimnaziilor-internat cu regim special, activitatea metodică în domeniul
învăţământului, precum şi de alte activităţi şi instituţii care deservesc populaţia
unităţii administrativ-teritoriale respective;
acordarea de asistenţă socială şi întreţinerea instituţiilor din domeniul asistenţei
sociale;
coordonarea şi desfăşurarea activităţilor sportive şi a altor activităţi pentru
tineret; întreţinerea teatrelor, televiziunii publice locale;
4VSTB: FMBCPSBU ÔO CB[B -FHJJ QSJWJOE mOBOƄFMF QVCMJDF MPDBMF Ç$BQJUPMVM **, BSUJDPMVM 8) OS. 397-97 EJO 16.10.2003, .POJUPSVM
0mDJBM BM 3FQVCMJDJJ .PMEPWB OS. 248-253/996 EJO 19.12.2003.
78 GHIDUL PROCESULUI BUGETAR AL REPUBLICII MOLDOVA
Tabelul 10. Delimitarea competenţelor în efectuarea cheltuielilor publice pe bugetele UAT
De la bugetul municipal
amenajarea teritoriului şi urbanistică
Bălţi şi bugetul
municipal Chişinău sunt construcţia şi întreţinerea, în limitele localităţii, a drumurilor, străzilor şi podurilor
finanţate cheltuielile ce construcţia obiectivelor publice de interes municipal
ţin de:
construcţia, întreţinerea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă, de canalizare, de
epurare a apei, salubrizarea localităţii
ANEXE 79