Boas PAROL EN SERIO. Instituyia care reglementeaz limba spaniola este Real Academia de la Lengua Espafiola, cu sediul la Madrid. In accasté institutie sunt reprezentate toate {rile unde spaniola este limb& oficial’. Asadar, standardul limbii spaniole moderne mu este limba metropolei, ci, mai degrabi, o limbs de compromis. in acest manual am dorit i reflectim limba spaniold asa cum este vorbiti in Spania, doar ultima lectie dedicat limbii spaniole vorbite in Hispanoamerica. ‘Vom folosi termenul ,Hispanoamerica”, si nu America Latina” deoarece acesta din urmd inglobeaz& si Brazilia, tari unde se vorbeste nu spaniola, ci portugheza. Manualul acoperd cu relativ’ profunzime gramatica limbii spaniole clasice si ‘moderne. Aceasti carte poate fi folositt cu succes de cei care doresc s& se inscrie la universitate, la sectia de limb% spanioli, iar vocabularul utilizat in texte este cel intrebuinat zilnic in diferite domenii. ‘Vii urlim succes in invatarea limbii spaniole ! Mulpumiri Speciale multumiri d-nei Mihaela Busoiu pentru neprefuita sa contributie ta imbundtitirea acestei c&rti. Autorat CATEVA NOTIUNI DE FONETICA Alfabetul ‘Spaniola foloseste alfaberul latin' adaptat, bineimeles, specificului limbii. Acest siste de scriere a suferit schimbari de-a lungul timpului, iar actualmente cuprinde 28 de ltere Aa Ff Li Pp vv Bb Ge ul Qa Kx ce Hh Mm = Rr Yy Chch li Na Ss Zz Da qj Na Tr Ee Kk Oo Uu Cele mai multe dintre aceste litere nu pun probleme deosebite vorbitorului limb& roman’, pronungindu-se aproape identic cu corespondentele lor romAnes Exist ins& cdteva deosebiri de care trebuie s& sinem cont: c in faja vocalelor a, 0, u aceastf liter’ se pronunti ca si in limba romar Exemple: casa (cast), Cérdoba, in fata vocalelor e, i se pronunti ca un s interdental, limba sprijinindu-se incisivii superiori, foarte apropiat de th (0) din limba englez’. Exemple: cielo (ce centro (centri). ch Acest grup grafic red& sunetul exprimat in romaneste prin ce, ci si poate fi ur de orice vocalé. Exemple: mucho (mult) se pronunti /muc'o/, iar noche (noapte) pronunys /noce/. 1, Spaniola a folosit si alte sisteme de scriere. Cele mai vechi fragmente serise in acea limba (ec. XI d.Cr.), versuri de incheiere a unor poeme mai lungi in arabi si ebrai (numite jarchas), s-au seris cu caractere arabe, respectiv ebraice. Mi4 EL ESPANOL EN SERIO CATEVANOTIUNI DE FONETICA s Q In fata vocalelor a, 0, u aceastA litera se pronungi ca si in limba roman’. Aceast4 litera exist numai in grupurile que si qui, care se pronunji c Exemple : gato (motan), gobierno (guvern), In fata vocalelor e si i g se pronunti ca litera A in limba romani. Exemple: gente (oameni, lume) se promungi /hente/, iar girasot (floarea-soarelui) se pronunyi ThirasoV. Grupurile gue si gui redau silabele ghe si (asadar, tn aceste grupuri litera u mu se aude! pronunja /ghera/, iar dguila se pronunts /aghila/, Dac& litera u din geupurile mai sus amintite este scrisi cu dou’ puncte deasupra (simbol numit in spaniol& diéresis), atunci trebuie cititi. Exempla: antigiedad (antichitate) se citeste /antiguedad/. respectiv, ghi din limba roménd Exemple: guerra (rizboi) se H Aceasta este 0 litera muta, adicd nu se pronunti niciodats, Exemple: hielo (gheata) se pronunta /ielo/, iar fwevo (ou) se pronunté /uebo/. J ‘Se pronungi ca litera f in limba roman. (Vezi mai sus g spaniol din grupurile ge, gi). K Liter folosita in cuvinte de origine strdind, Se pronungi la fel ca in limba romana. Exemplu : kilogramo (kilogram). u ‘Acest grup redi un sunet care nu existi in limba romani. Se pronunté ca un 1 muiat, varful limbii lipindu-se de dinji de jos, iar mijlocul limbii de cerul gurii'. N Aceasti liter, intélnitt numai in alfaberul spaniol, se pronunti ca n muiat (scris gn) din italiand si francezi (fr. Champagne). spin prin Balean si Tureia (as-num 8 serie in dialect lor arhaic de spaniolS. 1. Acest sunet va fi usor de oronuniat oeniru cei care stu limba rus8. finde8 si in aceastt Sefarz) folosesc $i azi scrierea ebraie’ pentru ‘grupurile rominesti che, respectiv chi (asadar, litera u nu se aude!). Exemy ‘quién (cine) se pronungS /chien/, iar queso (brénza) se pronungi /cheso/. R Dacé apare un singur r in interlorul sat la sfarsitul cuvantului, acesta se pron cca gi in roméneste. Daca el apare la inceputul cuvéntului, va reda un sunet cart rizat printr-o vibratie mai puternic& si mai prelungitd. Acclasi sunet cu 0 vib puternicd si prelungitt este redat in interiorul cuvéntului de x dublu. Asadar, rr simplu initial din ratén (soarece), c&t sir dublu din tierra (pamént) redaw su: ‘mai sus amintt, specific limbii spaniole. v Se pronungi la fel ca gi litera b, Exemplu: vaca se pronungi /bacal. x Se pronunté la fel ca in limba roménd. Exemplu: raxé /taksi/. Except constituie toponimele México si Texas. in aceste cazuri litera x se pronuntt Asadar, vom spune /méhico/ si /tehas/. Y ‘Se pronungi ca é din limba roman’. Exemplu: ley (lege) se pronuntl /lei/. ZL Se pronungi ca un s printre dingi, limba sprijinindu-se pe incisivii superiori, f apropiat de th (Q) din limba englez8. Exemple: mozo (baiat; chelner), nariz ( Pronuntia sa este identicd cu cea a grupurilor spaniole ce, cl. Aceasti descriere a pronungiei spaniole are scopuri pur pedagogice si nu pre s& trateze in mod exhaustiv toate nuangele de pronuntare a unei limbi vorbite de 400 de milioane de oameni. La baza acestei descrieri se aflé dialectul zonei cents Spaniei. Pentru tofi cei care gisesc c& pronuntia literei 2 este prea dificil’, avem 0 imbucuritoare. Atat in Andalucfa (Andaluzia, provincie din sudul Spaniei), cét toate firile hispanofone din America, oamenii vorbesc spaniola .fir% si-si16 EL ESPANOL EN SERIO Accentul Inainte de a aborda aceasta temé, trebuie sk limurim unele concepte : 1, Cind spunem ,accent” ne referim la ,accentul fonetic”, la faptul de a pronunta 0 silaba mai puternic decdt celelalte, nu ins& la simbolul grafic (°) pus deasupra vocalei accentuate si numit ilde in spaniolA. Acesta din urma este accentul grafic. fn romana exista accent fonetic. Cuvantul mucicd, de pild’, este accentuat pe 1, iar omenire este accentuat pe i. Cuvintele romanesti copii (cu sensul de ,.mai multi oameni de varstd frageda” si accentuat pe primul 1) si copii (cu sensul de mai multe lucruri identice” si accentuat pe 0) se deosebese doar prin accentul lor. Agadar, pe parcursul acestei clrji, prin accent vom infelege ,accentul fone- tic” (indiferent dact el este indicat grafic sau nu), iar prin tilde ,accentul grafic” (indicat cu simbotul *). 2, Accentul in limba spaniola poate cldea pe oricare dintre silabele unui cuvant, 3. In cazul accentuarii cuvintelor, silabele se numri de la condi”. Asadar, vom vorbi de ,ultima silaba", ,penultima silaba” si ,antepenultima silaba" ‘Sa invipim urmtoarele reguli de accentuare : 1. Cuvintele terminate in -m, -s sau vocald se accentueazi pe penultima silab§ (in afari de cazul cind accentul grafic ne arati altfel). Exemple: casa (cas) se termind in vocala, de aceea silaba accentuatt este penultima (ca-). Cuvénnul nu are tilde pentru c& se supune regulii. Bosques (pAduri) se termini in s, de aceea silaba accentuati este penultima (adici bos-). Cuvantul nu are tilde deoarece se supune regulii. 2, Celelalte cuvinte, adic& cele care nu se termind in -m, -s sau vocali, se accentueaz’ pe ultima silaba (in afar de cazul cand tilde ne arati altfel). Exemple: calor (cdldura) nu se termind in -n, -s sau vocald, de aceca silaba accentuatd este ultima (or). Cuvantul nu are accent grafic (tilde) pentru cA se supune regulii. Nariz (nas) nu se termini in -m, -s sau yocald, de aceea silaba accentuati este ultima Griz). Cuvantul nu are tilde pentru c& se supune regulii, Tilde se foloseste atunci cind aceste reguli mu sunt respectate, De exemplu, cuvantul drool (copac) nu se termini in -n, -s sau vocald, de accea ar trebui accentuat pe ultina silab8. Practica ne aratl c& accentul se afl, de fapt, pe pemultima silaba, drept pentru care aceasta are accent grafic. Cuvanrul cancion (cites) se termind in -n, de accea ar tebui accentuat pe nennltima cilahi Nenarana anranml om nf tate CATEVA NOTIUNI DE FONETICA ‘cuvdntul, prin urmare, nu respect regula, apare accentul grafic, side, Acest lu imampl cu toate cuvintele accentuate pe antepenultima silabi. Ele vor imotdeauna fide, indiferent de terminatie. Exemple: fisico (fizie), répido (& dvulo (oval) La aceste reguli fundamentale se adaugi urmatoarele 1. Atunci cénd avem un grup de dout vocale, din care una este i sau 1, daci ve sau u este accentuati, atunci ea are in mod obligatoriu accent grafic ( Exemple: In cuvantul dia avem un grup de dow vocale, din care una | fntrucit vocala i este accentuati, are accent grafic. in cazul cuvantult (ghimpe) avem un grup de doud vocale, din care una este u. Deoatece vo este accentuatl, are accent grafic. 2. Accentul grafic serveste uneori pentru a deosebi cuvinte omofone. Si ccéteva exemple : el (articol houirat) el (el) si (daca) st (da, sine) te (te) 1é (ceai) tu (iu) i (aw) Trebuie semnalat 8, in afara cazului de mai sus, cdnd accentul grafic s¢ pentru a deosebi doua cuvinte, cuvintele monosilabice nu au accent grafic. Problema accentului grafic in limba spaniold este foarte complexa. Regu ‘mai sus reprezint doar o introducere. In lectia 17 vom trata tema in mod exhat Alte informatii Despre scrierea limbii spaniole trebuie si mensionim dou lucruri mai obignuite : 1. Spte deosebire de roménd si alte limbi europene in care exist un singur pus la sfarsitul intrebari, in spaniol& exist dou semne de intrebare, unul « pune la inceputul intrebarii (un simbol inversat ¢) si altul 1a sfarsirul a {identic cu cel romanesc), Exemplu: ;Cémo estas ? = Ce faci? 2, Existé si dowd semne de exclamatie, unul care se pune Ia inceputul prop exclamative (aratd ca un semn al exclamirii inversat ;) si altul care se p sférsitul intebari (identic eu cel rominesc). Exemplu: ;Qué simpatico es! simpatic este!(°F, NTO) = jHola, Luis! = jJosé! {Cémo estés, amigo? ~ Estoy muy bien, gracias a Dios. 2Y ti? ~ No tan bien. Estoy un poco cansado. ~ vA dénde vas? ~ Voy al Museo de Arte Moderna Reina Sofia. ~ iQué interesante! ;Dénde esté el museo? : = E] museo esti cerca de tu oficina. Es un lugar muy interesante. Ah hay cexcelentes obras de arte moderna, ~ Efectivamente muy interesante. jAy, Dios mio, qué tarde es! Bueno, tio, adiés, ~ 1Adiés, Luis, saludos a la familia! @ Vocabular cad6nde? adios ahi amigo bien cerca de preporitie care aratt direcyia misctrit (ca in engleza 10) si care in romana se traduce, dup caz, prin in sau la. A introduce, de asemenea, complementul indirect (dativ) si complementul direct (acuzativ) cénd acesta din urmi se referd la oameni, Asupra acestui aspect vom reveni intr-o lectie viitoare. incotro? la revedere acolo prieten C4 bx > ENCUENTRO. es iHola! interesante ‘un poco vas voy prepozitie care aratf locul unde se afld sau se intimplX ceva, romant se traduce, dup& caz, prin fn sau la. pers. a Ila sg. a verbului ser (@ fi). Pentru utilizarea aces verb veri partea de gramatic’ a lect ‘fi (pentru utilizarea acestui verb vezi partea de gramatic lectiei) excelent mulgumesc exist, este, sunt (pentru ullizarea acestui verb vezi partea gramaticd a lectiei) Bund! interesant loc modern muzeu foarte ‘opera (cu referire Ia opere de arti picrurald, sculptural, lite sau de orice alt naturel, nu inst si la genul muzical, m ‘pera In spaniol’) birow ce..! regind salut ite, aga de unchi, in cazul in care este vorba de o expresie popular ‘interpelare s-ar putea traduce in romAneste prin mai”. Al poate fi tradus prin ,tip”. Exemplu: zQuién es ese tlo ? este tipul acela ?). wu un pic, putin ‘mergi (pers. a Ta sg. - vom fnvija conjugarea acestui intr-o leete viltoare) merg siENCUENTRO 20 EL ESPANOL EN SERIO ®& Expresii 4C6mo ests? Ce mai faci? (literal: Cum esti?) {Dios mio! Doamne! (expresie folositi in numeroase contexte expri- mand surprizi, deceptie, bucurie, durere etc.) {Gracias a Dios! Slav Domnului! Saludos a... ‘Salutri lui... & Gramatica Genul substantivelor in spanioli exist substantive de doud genuri: masculin si feminin. Ca s& deosebim substantivele masculine de cele feminine trebuie si ne insusim urmitoarele reguli: Substantive masculine: 1. Cuvintele terminate in -0, Ex. aio (copil), techo (acoperis), suelo (sol). caballo (cal). Excépyia 0 constituie cuvantul mano (mini) care, la fel ca i echivalentul sSu rominesc, este feminin, 2. Cuvintele de origine greceasc& terminate in -ma si -ta sunt masculine, Ex. sistema, problema, dilema, teorema, profeta, planeta, anacoreta. 3. Alte cuvinte terminate in -a, printre care: dfa (zi), mapa (hart8), vodea (voted), pacha (pas, demnitate a imperiilor persan si turc). Substantive feminine: 1, Cuvintele terminate in -a. Ex. casa (cast), abuela (bunic’), muchacha (fat), ‘montaia (munte). Excepjiile le putem vedea mai sus, la substantivele masculine, punctele 2 si 3. 2. Cuvintele terminate In -i6n. Ex. cancién (cAmtec), emocion (emotie), presion (presiune). 3. Cuvintele terminate in -ad si -ed. Ex. ciudad (oras), caridad (caritate), pared (perete), merced (invechit : favoare). 4. Cuvintele terminate in -ez. Ex. sencitlez (simplitate), estupidee (stupizenie). 5. Cuvimtele terminate in -sis. Ex. dosis (doz), tesis (teza). Exceptie: andlisis (analiz8) care este cuvant masculin, 6. Cuvintele terminate in -itis. Ex. otitis (iti), apendicitis (apendicit (dacd se refer la 0 femeie). Ex. comunista (comunist sau comunisti ‘novelista (romancier sau romancier’), prosista (prozator sau prozatoare). 2. Unele cuvinte (cel mai des denumiri de profesie) terminate in -e pot fi, du az, masculine (daca se referd 1a un barbat) sau feminine (daca se refer’ lz femete). Ex. jefe (sef sau sef8), asistente (asistent sau asistentt), drabe (at sau araboaic’). . Cuvinte cu alte terminasii decat cele descrise anterior : ‘Atunei cdnd avem de-a face cu cuvinte terminate in vreuna dintre terminat analizate mai sus, acestea nu prezinti probleme majore. Ce facem torusi atunci cé tun cuvant are o terminatie diferith de cele descrise inainte’? Acesta este cazul mul cuvinte terminate in consoan sau in -e. [n aceste cazuri nu putem da reguli cl care si duc intotdeauna la rispunsul corect, cel mai bine fiind si consultim die} narul. Totusi, intrucét nu putem avea intotdeauna un dicjionar la indemand, in caz nevoie trebuie sii ne orientim dup anumite criterit pentru a stabili genul cuvann cu o oarecare marji de eroare. S& examindm wei asemenea criterii pe care le v aplica numai atunci céind un cuvént are o terminayie diferité de cele examinate primele paragrofe ale acestui subcapitol : 1) Un criteriu aproape cert este asa-numitul ,gen natural”. Dac un cuvant refer la 0 persoana de gen masculin, cuvéntul respectiv este masculin, daca se refer la o persoand de gen feminin, este feminin. Ex. hombre (bart si rapaz (biajel, puslama) sunt evident de gen masculin, iar mujer (fern este de gen feminin. Acest principiu este valabil si la animalele mari. Ex. (leu) si tigre (tigru) sunt de gen masculin, ele referindu-se la masculii u specii. De pildi, cuvantul ratdn (sobolan), desi este masculin, se poate re ‘atat la masculii, ct i la femelele acestei specii de rozStori 2) Dac& cuvantul spaniol are un echivalent roménese coetimologic, adick aceeasi origine, atunci este foarte posibil ca acel cuvant spaniol si aib ace ‘gen ca si echivalentul siu rominese. Ex. drbol (arbore), aire (aer) si (Soare) au acceasi origine ca si echivalentele lor roménesti, ele fiind de masculin in ambele limbi. La fel se intimplii cu cuvintele flor (floare) si (are), care au aceeasi origine ca si echivalentele lor roménesti si sunt de feminin in amandow’ limbile. Acest criteriu, desi foarte folositor, se doved: gresit in mai multe cazuri, precum leche (lapte) si pared (perete), care sun! gen feminin in spaniola, in timp ce echivalentele lor romnesti sunt de2 EL ESPANOL EN SERIO. sau concret, are mai multe sanse si fie masculin, Ex. nube (nor), spre deosebire de echivalentul su roménesc, este masculin, reloj (ceas) este de gen masculin, Acest criteriu este inst foarte pufin sigur, el ardtind doar o inclt- nate si nicidecum o reguld. Pluralul substantivelor Pluralul substantivelor nu prezintk probleme deosebite. Trebuie si retinem doar urmitoarele reguli : 1. Dac substantivul se termind in -a, -o sau -e, adSughim terminatia -s. ENCUENTRO Exemple: casa (casi) > casas nfo (copil) = nifios hombre (birbat) hombres 2, Dac substantivul se termind in oricare alté liters (i, u sau consoand), adjugém terminatia -es. Exemple: — drbo! (copac) => drboles Jabalt (pore mistret) > —_jabalies ‘bambi (bambus) > _bambiies Un caz aparte il constituie cuvintele terminate in -2, Pentru a forma pluralul, consoana z se transforma in -c-. Este vorba de o simpli conventie ortograficd pentru a nu schimba cu nimic pronungia cuvéntului. Exemple: nariz (nas) = narices andaluz (persoan’ din Andalucia) 3 andatuces Articolul nehotérat fin spaniol& articolul nehotirat are patra forme, in functie de genul si numArul substantivului pe care i] insojeste. macentin feminin Exemple: un muchacho (un biiat) unos muchachos (niste b&ies!) una anciana (o batr’n’) unas ancianas (niste bawrane) Articolul hotdrat ‘Asemenea articolului nehotirat, articolul hotirat are patru forme, in functie de ¢ ‘si numArul substantivalui pe care fl insoyeste. masculin feminin se al la pl. los tas Exemple: ef silldn (foroliul) los sillones (fot a mesa (masa) las mesas (mesele) ‘Atunci cénd un substantiv feminin singular incepe cu a accentuat (atentie referim la accentul fonetic si nu neapZrat la cel grafic!), folosim articolul hott jin loc de ef, Asadar, spunem ef dguila (vultural), ef arte (arta) etc. Acest luc inseamn’ nicidecum c& respectivele cuvinte ar wdeveni” masculine. Ele 1 feminine si primese adjective in forma lor feminin’. Exemple: ef dguila t (vulturul alb), ef arte moderna (arta modern). Exceptia de la aceasti reg constituie la drabe (arSboaica). Aceasti excepyie se justifict prin nevoia de a di acest cuvant de ef drabe (arabul). Dac articolul hotirét masculin este precedat de prepozitia de apartenent « de prepozitia a, el se contopeste cu prepozifia, astfel de + el = del. Exemplu: ef coche det jefe (masina sefului). Aici, in loc « el jefe ghsim del jefe. a + el = al. Exemplu: Voy al museo de arte moderna (Merg ta muzeul ¢ moderna). Putem vedea c& in loc de *a el museo apare al museo. ‘Acest fenomen se numeste ,contragere” si este obligatoriu, formele de elmw EL ESPANOL EN SERIO Verbe cu sensul de a fi - introducere In spanioli existi trei verbe cu sensul de a fi. Este foarte important s3 cunoastem diferenfele dintre ele, de aceea le vom examina chiar din prima lectie. Haber Acest verb inseamnd a fi in sensul de a exista, a se afla. Atunci cénd spunem neste pine”, de fapt vrem si spunem c& ,existh paine”. Cei care cunose alte limbi ru vor avea probleme la folosirea acestui verb, deoarece el coincide cu expresiile there is/there are din engleza, il y a din francezi si es gibt din german’? Verbul este impersonal si nu se acord& cu subiectul logi Exemple: Hay un nitio en el parque. Este un copit in parc. (exist, se afl) Hay dos nifios en el parque. Sunt doi copii in parc. (exist, se afl8) Dupa cum putem vedea, desi in primul caz subiectul logic este singular, iar in al doilea este plural, verbul ramane neschimbat. Aceasta se datoreazi faptului c& verbul ‘haber este impersonal. El nu se acorda cu subiectul logic. Ser/Estar ‘Aceste dou verbe inscamni si ele a fi. Utilizarea lor constituie una dintre cele mai dificile probleme ale striinilor care studiazA limba spaniold. Cu un pic de logic, aceasti dificultate poate fi totusi dep&sitd. S& vedem mai inti conjugarea lor. ser estar yo (eu) soy estoy 16 (tu) eres ests 41, ella (el, ea) es est nosotros (noi) somos estamos vvosotros (voi) sois estdis ellos, elas (Gi, ele) son estén ‘Sa rejinem urmétoarele reguli: 1, Atunei cand numele predicativ al predicatului nominal este un substantiv, ENCUENTRO fintotdeauna estar. Exemple: Barcelona estd en Cataluia (Barcelona ¢s | | 2, Atunci cind se exprima localizarea, adic& locul unde se afl ceva, fo | Catalunia), Mis padres estén en la montafia (Paringii mei sunt 1a munte). 8) Dacdi adjectivul se refera la o caracteristicd innscutA, la o insusire natu subiectului, folosim verbul ser. Exemple: EU sol es caliente (Soarch ceald), El hielo es frio (Gheata este rece), Marfa es rubia (Maria este bk Dolores es inteligente (Dolores este desteaptt), Juan es joven (Sua \ tinds)!, Lucia es hermosa (Lucia este frumoast (e frumoast de la natur’] b) Dacd adjectivul se refer’ ta 0 stare doblnditk (urmare a unei schin atunci folosim verbul estar. Exemple: José esid enfermo (José este boln sa nseut bolnav)), Qué bonita esid Lucta hoy! (Ce frumoasi este astizi! {ne referim asadar nu la frumusejea innascuti, ci la una dobane ajutorul machiajului si al imbrictmingi), José estd cansado (Jost este | [nu s-a nascut obosit, ci ,a devenit” obosit dupa un efort)), El abuel ‘muerto (Bunicul este mort {0 fi trait odati ca s& poatt muri), «e) Daca adjectivul se refera la 0 stare dobéndita dupa un proces lent (p cresterea), folosim cel mai des verbul ser. Exemple: El drbol es ¢ (Copacul este mare), EI aso es enorme (Ursul este enorm). Dack vr accentuim nu starea, ci schimbarea suferité putem folosi totusi verbal Exemplu: El ni estd grande (Copilul este mare). in acest caz se sub ch acest copil a crescut mult de cdnd vorbitorul [-a vazut ultima cari, neapdrat cl ar fi mare in termeni absoluji (lucru desrul de neobisnuit per copil). Alt exemplu este El drbot estd grande (Copacul este mare). Aces il poate spune un batrin care revede un copac dupi 70 de ani si cx diferenja sensibili de marime de c&nd I-a vizut ultima oar, 4) in cazul in care numele predicativ este un adjectiv, traditia are dese | cuvant de spus. De exemplu, pentru multe trasturi fizice si psihice ‘buingim verbul estar, desi sub lumina stiingei moderne ele nu sunt ne dobindite. Exemplu: Ef estd loco (El este nebun). De asemenea, se util verbul ser atunci cand aceste triséturi nu sunt innscute, Exemplu: El v tonto (Batramul e prost). ©) Daci numele predicativ este un participiu, folosim ser daci este vor ' iateza pasivd si estar daci indeplineste funcie predicativa, Exemple : } 3. Atunci cand numele predicativ este un adjectiv, situatia devine nuantatt. |PY 26 ELESPANOL EN SERIO in primul caz, usa este supust actiunii de a fi deschisi de cineva (diateza pasiva), in al doilea, usa este deja deschis8. 4, In afard de aceste reguli generale, exist si unele specifice : a) Expresiile ya fi bine"/,a fi ru, a sta prost” se construiesc cu verbul estar, Exemple: Estoy muy bien (Sunt foarte bine), Estds mal (Ti-e ru), Eso estd ‘muy mal (Acest lucru este foarte ru). b) Expresiile a fi al cuiva”, ,a fi din”, ,a fi pentru” se construiesc cu verbul ser: Ese libro es de mi primo (Cartea aceea este a verigorului meu), Yo soy de Rumanta (Sunt din Rominia), Este regalo es para ti (Acest cadou este pentru tine). ©) Expresiile ,a fi cu”, ,a fi fra” se construiesc, cel mai adesea, cu verbul estar: El nifo esié con sus padres (Copilul este cu parintii sti), El perro esté sin su amo (Cainele este far stipanul sit). In tectiile viitoare vom reveni la problema verbelor serlestar, Adjectivul in limba spanioli exist’ doua tipuri de adjective: adjective cu patru termi adjective cu dou’ terminarii. a) Adjectivele cu patru terminarii se acorda dup’ gen si dup numar. Atunci cind {ntalnim in dieyionar un adjectiv terminat in -o, avem de-a face cu un adjectiv cu patra terminatii, Formele sunt: El gato es blanco. Motanul este alb. La paloma es blanca, Porumbita este albi, Los gatos son blancos. Motanii sunt albi. Las palomas son blancas. Porumbitele sunt albe. FolncitS fn aneactt carte nm ete nannteat nen tntatn ENCUENTRO b) Adjectivele cu dou’ terminatii se acord’ doar dup’ num&r. Atunci intdinim un adjectiv terminat in -i sau in consoand, avem de-a face cu un adject oui terminayii. Formele sunt: sg. grande! pl. grandes sg. feroz* pl. feroces Exemple: El ledn es grande y feroz. Leul este mare si feroce. La anaconda es grande y feroz. Anaconda este mare si feroce. Los leones son grandes y feroces. Leli sunt mari si feroce. Las anacondas son grandes y feroces. Anacondele sunt mari si fen Exceptia o constituie adjectivele referitoare la nationalitate sau cettjenie. | dintre ele pot avea patru terminatii, chiar daci forma de masculin singular se te! in consoani, Acestei categorii ti aparfin adjectivul espaitol (spaniol) si adjec referitoare 1a nafionalitate terminate in -és, precum : danés (danez) ‘escocés (Scotian) finds sau finlandés (finlandez) Srancés (francez) galés (galez) inglés (englez) ‘Si veder formele acestor adjective : masculin —_ferninin. sg. espaftol espafiola pl. espatioles _espatfolas masculin —_feminin8 EL ESPANOL EN SERIO Prepozifiile a si en Una dintre cele mai obisnuite greseli ale vorbitorilor romani de limba spaniola este confundarea acestor dou’ prepozitii. Confuzia se naste din asemiinarea fonetica dintre en si fn, pe de 0 parte, si a si la, de cealaltS parte. Cei care au invitat franceza fac aceeasi analogie, crezind ci, de dragul latinititi, prepozitiile spaniole se intre- buinjeaz& ca si cele franquzesti. Gresit! De la bun inceput trebuie s& inkiturdm acest viciu logic, dact dorim s& ne exprimam corect in spaniolt, Prepozitia en se foloseste cu verbele statice (adic’ acele verbe care nu exprima miscare), indiferent de prepozitia folositi in ronvind. Ea arati unde se afld ceva. Asadar, avem: Hay muchos libros en la biblioteca (Sunt multe crt in biblioteca) si Vivimos en Bucarest (Locuim in Bucuresti). Prepozitia spaniold en se poate traduce foarte bine prin in sau at din englezi. Prepozitia a se intrebuinjeazd cu verbele dinamice (adici acele verbe care exprim& migcare), indiferent de prepozitia folositi in roman’. Ea arati incotro se ‘misc ceva sau cineva. Spunem, asadar: Vamos a Esparia (Mergem in Spania) si Vamos a ta universidad (Mergem la universitate). Prepozitia spaniold @ se poate traduce foarte bine prin to din englez’. Adverbele interogative ;dénde? si za dénde?! Adverbul interogativ ¢dénde ? inseam’ unde” in sensul strict al euvntului (Prk si poatd insemna si ,incotro”). El se foloseste cu verbe statice. Exemple: ;Dénde est el nuseo ? (Unde este muzeul?), ¢Dénde trabajas ? (Unde luerezi?), Adverbul interogativ a dénde ? inseamn& ,incotro”. El se foloseste cu verbe dinamice. Exemplu: A donde vas ? (incotro mergi?). Aceste adverbe nu sunt reciproc inlocuibile. Asadar, ar fi gresit si spunem *, donde esté el nuseo ? sau *:Dénde vas ? vw Exercitii 1) Identificagi genul urmatoarelor substantive : a) pdjaro (pasire) ©) pagina i} tema ‘m) naturaleza b) realidad f) pared (perete) —_j) sintesis. nn) artista ©) ocasién (ocazie) —_g) viento (vant) —_—ik) acci6n (acjiune) 0) mano ENCUENTRO, 2) Addugati articolul nehot&rat si traduceti propozi a) Hay papel sobre el escritorio. (papel = hatie, escritorio = birou, n de seris) b) Ella es __una nifia muy simpética. ©) Hay __ personas muy extrafias en la parada de autobuses. (parada = op! statie) 4) __ libros estin sobre la mesa, otros no. (otro = alt, sobre = pe, mest masa) 3) Adiugafi articolul hotirat si traduceti propozitile : a) {Donde esta __ ciudad de Valencia? b) iEsella__doctora? (doctora = doctoriti) ©) __ verdad no es tan hermosa. (verdad = adevar, hermoso = frumos) d) __ arboles son maravillosos. (drbol = copac (m.'], maravilloso = minun ©) __ café estéfrio. (café = cafea [m.]) £) ___casas son blancas y altas. (alto = inalt) 4) Ad’ugati, dup’ caz, formele corecte ale verbelor ser sau estar si tradi propozitile: a) La ciudad de Tasi__en Rumania. b) Ella cestudiante de medicina. ©) Mi padre viejo y cansado. (mi = meu, padre = tati, viejo = bi cansado = obosit) 4) Eloso muy grande. (050 = urs, grande = mare) ©) La ventana cerrada. ) No ») ‘con mis amigos. (con = cu, mis = mei, amigo = prieten) b) Te ‘muy inteligente.Lectia 2 UN DiA DE MI VIDA Todos los dias me levanto temprano. Desayuno répidamente y me apresuro a salir ‘pues temo llegar tarde al trabajo. A mi jefe no le gustan los atrasos. Desgraciada- ‘mente, los autobuses se atrasan con frecuencia. Espero en la parada de autobuses media hora y me desespero. Tomo un taxi que me Ileva al trabajo. Ni siquiera con el taxi logro liegar a tiempo pues siempre hay un embotellamiento en la calle. Llego tarde y mi jefe esta en la entrada de la oficina con los brazos cruzados y una expresién brutal en la cara. Lo saludo amablemente y paso rapidamente. Escucho, sin embargo, las palabras que murmura, demasiado desagradables para este texto didéctico, Sobre el escritorio hallo una tonelada de trabajo. {Trabajo y mas trabajo! Nunca se acaba! Es la hora del almuerzo. Como. algo ligero en un pequefo. café cerca de Ia oficina, descanso cinco minutos y retorno a mi escritorio. Al final del dia regreso a mi casa, ceno, bebo un vaso de vino tinto y miro la televisién demasiado cansado para comprender algo. Este.es, en pocas palabras, un dia de mi vida (si considerdis que ésta es vida). @ Vocabular a tiempo Ja timp: acabarse a se termina al final a sfarsit algo ceva almuerzo_ prinz amablemente Politicos (adv.) apresurarse a se grtbi beber abea brazo bray UN DIA DE MI VIDA GUNDIADEMIVIDA cenar a lua cina cerca de aproape de cinco ccinci comer amanca comprender a ingelege considerar considera cruzado ncrucisat (participiul verbului cruzar = a incrucisa) demasiado prea desagradable neplicut desayunar ‘a lua micul dejun desesperarse a dispera descansar a se odihni dia (m.) ai didéctico didactic ‘embotellamiento ambuteiaj, blocaj de circulagie entrada intrare escritorio birou (mast de scris) escuchar a asculta esperar a astepta esta ‘aceastii (adjectiv demonstrativ) ésta_ aceasta (pronume demonstrativ) “este. acest (adjectiv demonstrativ) éste acesta (pronume demonstrativ) expresién expresie hallar a gisi, a afla hora ord Jefe sef ligero lejer lo il lograr (+infinitiv) a reusi levantarse ase sculaminuto mirar murmurar ni siquiera oficina palabra para poco pues gue ‘Tépidamente regresar retornar salir saludar si siempre sin embargo sobre tarde television temer temprano texto tinto todo tonelada trabajo vaso vida vino EL ESPANOL EN SERIO minut ase ita a murmura nici macar birow (inctpere de Iucru) cuvént pentru payin saci “care (pron. relativ — atengie : que scris fara tilde) repede (adv.) ase im a se intoarce (sinonim folosit ceva mai rar decét regresar) a esi (vezi conjugarea in lecfia urmatoare) a saluta tact intotdeauna, mereu torusi, pe, deasupra tarziu televiziune (in acest caz cu sensul de ,,televizor”) ase teme devreme (adv.) text rosu (despre vinuri) to ton, lucru, muncé, serviciu pahar via vin UNDIA DEMI VIDA & Gramatica Pronumele personale yo eu ti a él el ella ea pronume politeje sg. usted Dvs. (sg.) pers. I pl. m. nosotros nol pers. I nosotras noi vosoiras voi vosotras vol ellos ei ellas ele ustedes Dvs. (pl.) Despre pronumele personale trebuie s& adiugim urmitoarele : 1. Nosotros (noi) se foloseste atunci cand grupul de persoane la care pron it numai din bérbati sau din barbati si femel. Nos an sup de persoane la care pronumele se referd se referd este alcdtuit numai din barbati sau din barbati si femei. Vosorras ‘este folosit cand grupul de persoane la care pronumele se referd este ab exclusiv din femei. 3. Pe ling aceste pronume exist! si pronumele de politeje usted (dur voastra” dacd va adresati unei singure persoane) si ustedes (,dumneavos doc’ vi adresaji mai multor persoane). un pronume la pers. a Il-a sg, genul neuru, ello, inrebuinjat |34 ELPAROL ASH UN DIA DE MI VIDA Verbul - tipuri de conjugare, itivul tonice. Faptul c& terminatiile prezentului indicativului pentru persoanele I si 8 rea { are infinitivul terminat in -ar, a I-a in| plural sunt tonice (adic au accent fonetic) este d iru a inelege nere, ‘itiyile flexiunit verbale a timpului prezent al indicativului. De aceea trebul ‘rejinem acest am&nunt. ‘Cele dows pronume de politete, usted si ustedes, primesc forme verba persoana a Ill-a singular si, respectiv, plural. Exemple: usted habla = dun voastra (sg.) vorbiti, ustedes hablan = dumneavoastra (pl.) vorbisi. Reflexivul Formele reflexivului se obtin antepunind verbului formele pronumelui refi Exemple ‘yo me lavo ti te lavas ase lava ella se lava usted se lava nosotros nos lavanos vosotros os lavas ellos se lavan ellas se lavan ustedes se lavan Dys. (pl.) v4 pala Cand verbul este la infinitiv, pronumele teflexiv se serie dupa verb, ley acesta. Exemple: a se spdla = lavarse, a se scula = levantarse, a se sup ‘enfadarse. Faptul e& un verb este reflexiv in roman nu inseamn& neapdrat cl el este 1¢ $i in spaniold, De asemenea, un verb poate si fie reflexiv in spaniolé si st reflexiv in romana. in mAsura in care aceste diferente apar, le vom semnz aceasti lectle am putut observa urmitoarele cazuri : desesperarse. = adispera mirar = aseuita descansar = ase odihniEL ESPANOL EN SERIO UN DIA DE MI VIDA. Cazul fn spaniolt substantivul nu se declind, categoria ‘cazului fiind exprimati prin 5 pozitii. Adverbele derivate din adjective ‘Adverbele se pot forma din adjective prin addugarea ‘sufixului -mente la forma de feminin singular a adjectivului. Exemple : sincero (sincet) > sinceramente (in mod sincer) serio (setios) > seriamente (in mod serios) correcto (corect) > correctamente (in mod corect) ‘omini se redi prin cazul genitiv) este exprimat! prepoziqiei de, Exemple: la casa de Pedro (casa tui Pedro) ‘acuzativ) este introdus de ‘animat) sau nu prezinti ni este un lueru sau un anin ‘a mis amigos (li iubesc pe prie hermano (it astept pe fratele me ‘Complementul direct (redat in romani pri pozitia a (in cazul in care complementul di prepozitie (in cazul in care complementul Bxemple: Amo los coches (lubesc masinil mei), Espero el tren (Astept trenul), Esper {In cazul adjectivelor cu dou terminafii, sufixul -mente se adaugi la forma de singular a adjectivului. Exemple: rriste (ust) > __tristemente (in mod tris ‘amable (politicos) > amablemente (in mod poli feror (feroce) in cazul dativ) este introdus de ‘este om, animal sau lucru prezenfa unui pronume per: ‘Acest lueru pare complicat, d: Complementul indirect (redat in romét pozitia a (nu conteazi dack complementul ‘afari de preporitia a, complementul indi dativ care ,anticipeazi” complet este, pentru ci acelasi fenomen e lento sau lentamente (in mod lent) > bonito (in mod frumos) > _feo (in mod writ) vs Exercitii ‘Asadar vom spune: El atleta corre rapido (Atetul alearga repede), Et anciano camina lento (Batramul merge incet), io habla bonito (Copitul vorbeste frumos), El tenor canta feo (Tenorul citi La fel se intimplt cu adverbel m) cubrir (a ae cobor!) _j) caminar (a umbla) n) subir (a ures 2) e) barrer (a mStura) i) correr (a fugi) inalt) $i bajo (ios), fuerte (puternic, tare), care coincid cu forma de mascul lar a adjectivului. Exemple: El avin wuela ‘muy alto (Avionul zboard fort El pdjaro vuela bajo (P&stirea zboar’ jos), El boxeador golpea fuerte (Boxerul loveste tare). Adverbele aliamente, bajamente $i fuertemente existi dar au alte sensuri. Allamente se foloseste pentru a modifica ‘adjective. Exempla: un trabajador altamente calificado (un muncitor cu inaltt calificare, cuvant cu cuvdnt: un muncitor inalt calificat). Bajamente are sensul de sin_mod josnie”. Exemplu: (EL sa purtat josnic). (arti) ——_k) abrir (a deschide) 0) asculta) 4) cantar (a cinta) h) llamar (a chema) 1) mirar (a se wita) p) bailar (a dat 2) Conjugati urmatoarele verbe reflexive: 1) ducharse (a face dus) d) decidirse (a se hotir!) hn) levantarse (a se scula) _e) baftarse (a face baie) ) terminarse (a se tert alejarse (a se indep?38 ELESPAROL EN SERIO. 3) Completati urmatoarele propozitii cu verbul dintre paranteze. Traduceti propozitile : periédicos todas las mafianas. (periédico = ziar, ventanas por la noche? (ventana = fereastra, por la l noptii) te la mesa. (dinero = bani, sobre = pe) ‘vacaciones nosotros (escuchar) misica y (des- en la playa. (durante las vacaciones = in timpul vacanjelor, playa = evantarse) tarde y por eso no a tiempo. (por es0 = de aceea, llegar = a sosi, escuela {a timp) la escuela tiempo = (ser) desvergonzados y no , cuenta = nots de plat) (pagar) la cuenta. (Contratar). (cambiar = a schimba, frecuentemente = in mod frecvent, des, nadie = nimeni, contrarar = a angaja) Lectia 3 EN EL BAR Los viernes por la noche suelo ir a un bar cerca de mi casa, Me gusta la m Jin y el hecho que es barato. Hay otros Iugares més earos que, sez ‘opinién, son menos bonitos. Voy frecuentemente y conozco a todos los mozos aquel muchacho alto y moreno. Es muy simpético aunque, ¢ jere divertirse. Hoy hay mucha = {Quiere usted cerveza ? iNo, por Dios! Te digo que quiero algo diferente y tii me recomiendas ce {Sabes bien que siempre bebo cerveza! = {Qué dice de un vino tinto? — No. Después me duele la cabeza. ~ iUn vino blanco? = No, Después me duele el hfgado. = Un martini? — No, demasiado dulce. = {Un cofiac? ~ Un cofiac si. ;Me puedes traer un cofiac’? ~ {De eval cofac, de aque! que cuesta mil pesetas el vaso, © de aquel ot ccuesta dos mil pesetas el vaso? = {Mil pesetas? {Dos mil pesetas? Pero... gti que crees? ‘millonario? {Tengo ¢BL ES PAROL EN SERIO) @ Vocabular algo ceva alto inalt aio an aquel acel aqui aici aunque desi bar bar barato ieftin ‘bonito framos cabeza cap cara fata aro scump cerca de aproape de cerveza, bere cien o su cliente client (cuvant care poate fi masculin sau feminin, dup’ caz) como ‘conj. asa cum, precum, Atentie: como firi tilde. Cu tilde ar fi adverbul interogativ cum”. ‘conozco pers. I sg. prez. ind. de la conocer (a cunoaste) cofiae coniac geval? care cuesta pers. a Iil-a sg. prez. ind. de la costar (a costa) decoracién decor dejar alsa demasiado prea después apoi diferente diferit digo. pers. I sg. prez. ind. de la decir (a spune) divertirse ase amuza frecuentemente _frecvent (adverb derivat dintr-un adj Jume (in sensul de jadunare de oameni in francez4 gens, in engleza peop ‘germana leute sau in rust lidi, Cuv singular cu sens colectiv. a plicea pers. I sg. prez. ind. de la hacer (a face) fapt ficat “Salut! astizi amerge {i (dativul pronumelor ét si ella), iar in acest text are sensul va" (dativul pronumelui personal pentru pers. a Il-a sg. mai pugin o mie mitionar el mismo = acelasi, la misma = aceeasi, los mismos = ace las mismas = aceleasi brunet —chelner baat muzica au opinie, parere alt pentruEL ESPANOL EN SERIO quiere pers, a lla sg. prez. ind. de la querer (a vrea) “por fa noche ‘noaptea, in timpul noptii (expresii similare : por la mafana quiero pers. I sg. prez. ind. de ta querer (a vrea) ; dimineata, in timpul diminetii, por la sarde = dupt-amiaz8) quizas (adv.) poate imi pare riu. Lo siento mucho = Imi pare foarte ru. Tecomendar a recomanda ...2 Ce spunesi despre... (pers. a H-a sg. de politeye usted) {Qué dices de...? Ce spui despre... “Por Dios! Pentru Dumnezeu! (expresie de surprizi, emoti, wistey etc.) sin duda ‘ard indoialt i ir tilde) ‘cu tilde) siento pers. I sg. prez. ind. de la sentir (a simi). Vezi expresiile in lecjia trecut am invlfat conjugarea regulati a verbului la prezentul indicative idiomatice de mai jos. Yn continuare vom examina neregularititile acesteia'. Cel mai adesea ac simpatico simpatic neregulartisi se supun unor reguli, pe care trebuie si le invajim in mod logic (€ ‘sin aa Exist tei tj sirve soler te tengo todo traer traigo =e (a gisi) me yo eve viene pers. a IILa sg. prez. ind. de la venir (a veni) tt cencwentras vielo vechi 4, ella ‘encuentra a a nosotros. —_encontramos jvosotros —_encontrdis © ExpresiiEL ESPANOL EN SERIO afar’ de nosotros si vosotros. De ce nu are loc $i aritat in lecjia trecuti, terminatiile verbale pentru tonice, adici accentuate (ne referim la accentul fo Diftongarea este strins asociai{ cu problema accentu suferi diftongare, vocala care diftongheaz§ este cea accentuaté, De exemplu, la forma entiendo vocala e a diftongat in ie pentru cX accentul clidea pe ea. Daci terminatia este sonic, adic& accemtuat’, accentul se muti de la rAdicin’ la terminatie si, din acest motiv, vocala nu mai diftongheaz. Cele spuse mai sus nu inseamni nicidecum c& orice verb care confine un e sau un se conjugt in . Neoluecas, *colueca... De fapt, noi nu putem prevedea, v, dack un verb are sau mu diftongare. Lista acestor verbe este prea lunga pentru a putea fi inviyatl pe de rost. Asadar, diftongarea este o trésdturd leticald, 0 caracteristic& proprie cuvan trebuie invatath impreund cu acesta!. Dintre verbele invajate in aceastt lectie, ifiongare: soler (a obi divertirse (a se }, recomendar (a ). S& vedem conjugarea verbelor poder si querer. ‘querer poder yo quiero yo. puedo to quieres ti puedes él, ella quiere i, ella puede nosotros queremos nosotros —_podemos vosotros — queréis vosotros. —_podeis. ellos, ellas quieren ellos, ellas pueden Echilibrul fonetic Echilibrul fonetic inseamnf c& ultima vocal a temei prezentului suferd urmiitoarele 1 0 devine u la toate persoanele in afari de nosotros si vosotros. Exemple : ‘servir (a servi) podrir (a putrezi') yo sirvo yo pudro 8 sirves e pudres 41, ella sirve 1, ella pudre nosotros —_servimos nosotros _podrimos jvosotros servis Hvosotros §——podris ellos, ellas _sirven ellos, ellas _pudren. Formele verbale de pers. | pl. si pers. a If-a pl. nu suferti modificarile imp echilibrul fonetic datoritS faprului cd accentul trece de la ridacina verbul ‘terminatia acestuia. ‘Verbele care sufer’ acest fenomen sunt pufine si pot fi invlyate?: 1 a incinge 6. corregir acorecta 2 ir aconcura 7. derretir a topi 3. acconcepe, a zimisli 8. despedir a concedia, refl. asi rimas-bun “4. conseguir a face rost de 9. elegir —aalege 5. constrefir a determina, a obliga 10. expedir _¢ expedia AL Podrir inseam a putrezi” in sensul stu tranzitiv. Exemplu: madera (Umezeala putrerese Yemnul). Podrirse inseam’|. embestir a lovi din plin a frige @ putrezi a conduce, a guverna Forme de ,yo neregulat” La unele verbe, forma de pers. I sg. este neregulath si trebuie invigati pe de rost, celelalte persoane find regulate. Exemple: 20. rendir 21. reair 22, reir 23. repetir 24. seguir EL ESPAROL EN SERIO. a preda acerta aride a repea aurma r saber (a sti) ‘traer (a aduce) yo sé yo traigo to sabes oy traes al, ella sabe él, ella rae nosotros ——_sabernos nosotros _traemos vosotros sabes vosotros —_traéis ellos, ellas saben ellos, elias _traen Thacer (@ face)! poner (a pune) yo hago yo Pongo to haces tc ones: él, ella hace él, ella pone nosotros hacemos nosotros. —_poniemos vosotros —_hactis vosotros —_ponéis ellos, ellas hacen ellos, ellas_ponen ENEL BAR Verbele care au forme de ,yo neregulat” nu sunt multe si pot fi invafate : verb pers. 1 sg. caber (a incipea) quepo caer (a cXdea) caigo dar (ada) doy decir (a spune) digo 12, valer 13. venir (a veni) venga La acestea se adaugi toate verbele terminate in -cer si -cir (-cer si -cir prec ide vocalX). Aceste verbe au la pers. | sg. forma in -zco, Exemple: (a cunoaste) jyo conozco yo conduzeo, ta conduces i, ella conduce nosotros —_conducimos jvosotros ——_conducis conducenELESPANOLEN SERIO Un caz aparte Il constituie verbele fener (a avea), venir (a veni) si care prezinti 0 dubla neregularitate. Verbele tener si venir au ,yo neré celelalte persoane prezinti diftongare. Verbul decir are yo neregula celelalte persoane prezinti echilibru fonetic. ‘vosotros construi ellos, ellas construyen Alternanta ortograficd gij si c/z ‘ener venir roductivl a acestui manual stim eB litera g urmati de a, 0 § a g din romind in aceeasi pozit inte de e sii se promu 7 baie ibe yenee ra ¢ urmatd de a, o si u se promunfa ca | ti tienes fa vienes pronunta aproximativ c: aiella tiene él,ella viene nosotros tenemos nosowos —_venimos, vosotros _tenéis vosowes vents, Regulile ortografice mai sus amintite determin’ unele neregula ellos, ellas tienen ellos, elias vienen conjugarea verbulul, SK vedem despre ce este vorba: ace coger (@-apuca) | yo igo cojo ti dices cones A, ella dice coge decimos cogemos ; eet voso cogis ; es ellos, elas cogen . litera g a fost inlocuitd cu j. Acest lucru inseamnt o formi de .yo neregulat”’ Nicidecum. Litera g a fost in pul de a pistra fonemul /h/. Acelasi lucra se intimplé cu Alte neregularitai In afar de nereguiaritijile expuse mai sus, exist alte cAteva aspecte minore ¢ . trebuie retinute. ‘transform’ fn -y-. Acest lucru se fntimpla la verbele terminate in -uir, Exempla: mezo ‘construir meces (a construi) mece50 ELESPAROL EN SERIO. La pers. I sg., litera c a fost inlocuit’ cu z numai cu scopul de a pstra fonemul 701 (asemandtor, dup cum am arttat, cu th din englezi). Verbele ser si ir Aceste verbe sunt foarte neregulate si se sustrag regulilor expuse mai sus. Conjugarea verbului ser la prezentul indicativului a fost studiatd in lectia 1, iar cea a verbului ir este prezentata in continuare. Principala dificultate a conjugérii aces verb consti in faptul cX infinitivul este complet diferit far de tema prezentului. Infinitivul acestui verb este de fapt o forma supletiva, adic o forma care provine dincr-un alt verb, actualmente dispirut’. In rest, este un verb destul de regulat pe tema var, cu 0 form’ de ,yo neregulat”, voy. ir (a merge) yo voy ti vas al, ella va nosotros vamos vvosotros vais ellos, ellas van Concluzie Prezentul indicativului in spaniol’ prezint& urmitoarele neregularitati: 1. Alternante vocalice: diftongare si echilibru fonetic. Denumirea de ,alternange vocalice” se datoreste faptului c& anumite vocale ,alterneaz8” cu altele, Retineti ‘acest termen, deoarece il vom intrebuinja de multe ori pe parcursul cirtii, De fapt, cel puyin 50% din arta conjugatii verbului spaniol (dacd nu si mai mult) consti in stipénirea alternantelor vocalice. Trebuie si stipaniti bine regulile de alternangi vocalic& deoarece ele se vor complica in mod simyitor in viitoarele lectii. De aceea insusij-le bine acum, altfel veti intimpina greutAi in lectile viitoare, 2, Alternanfe ortografice. Se numesc astfel deoarece nu reflecté o neregularitate a limbii, ci, mai degrabi, imperfectiunea sistemului spaniol de scriere. 3. Forme de ,yo neregulat”, _ENEL BAR wa Exercitii 1) Conjugati urmatoarele verbe cu diftongare : a) contar (a povesti, €) encender {) dormir (a dormi) m) cerrar a numara) (@ aprinde) (@ inchide) b) sentir (a sim) ) volar (a zbura) j) despertarse 1) empezar (ase trezi) (a incepe) 6) sentarse 8) morder k) morir (a muri) 0) comenzar (a se ageza) (a musca) (@ incepe) €) entender by mentir 1 acordarse ) pensar (a 2 (a intelege) (a mingi) (@-si aminti) 2) Conjugati urmitoarele verbe cu echilibru fonetic: 1) vestirse @) pedir (a cere) g) cefir (a tncinge) j) corregir "(ase imbrica) (@ corecta) “b) medir (a masura) e) elegir (a alege) h) reir (a ride) —_—&) sonreir (@ ©) podrirse (a putrezi) f) tefir (a vopsi) {) refiir (a certa) 1) repetir (ar Bicone! urmitoarele propozitii cu verbul dintre paranteze. Traduceti propoz . Yono (acordarse) de su nombre, ¢ Ta (acordars ‘Ta siempre (vestirse) bien y por eso (Ger) bien todas partes, (vestirse (ech. fon.] = a se imbrica, visto = vizut, e partes = peste 101) . EL (despertarse) a las cinco de la mafiana y (ac a las diez de la noche. (despertarse (dift.] = a se tezi, cinco = acostarse {dift.] = a se culca, diez = zece) . Ella (dormir) todo et dia y después (quejarse (Goler) la cabeza. (dormir {dift.] = a dormi, quejarse [v. re be plinge, doler (dift.] = a durea, cabeza = cap) . Nosotros (poder) hacer muchas cosas, el problema es (querer). (poder (dift.] = a putea, mucho = mult, casa = ‘querer (dift.] = a vrea) 1. Vosotros s6lo (sonreit) y __ (repetir) décilmente b profesor (ecir). (sélo = doar, sonrefr (ech. fon.] = a zambiLectia 4 MIS ABUELOS Mis ubuelos ya no viven. De hecho tengo s6lo unos recuerdos de la infancia y ‘unas cuantas fotos. En esta foro podéis ver a los dos viejos en su blanc: adobes. Ellos vivian en un pueblecito manchego que se llamaba... que se Hamaba... iQué importa como se lamaba! No me acuerdo, Ast que mejor digo como Cervantes en las primeras palabras del Quijote: ,En un lugar de la Mancha de cuyo nombre no me quiero acordar...”/Mi abuela éa una mujer muy hermosa y todos los ‘muchachos 1a pretendfan, Mi abuelo era un hombre bueno pero feo. Parece que a mi abuela no le imporiaba La gente de la época pensaba diferente. Quizés ella era artidaria del reftén ,E! hombre es como el oso, cuanto més feo mas hermoso”. Mis abuelos trabajaban mucho y no tenian tiempo refinamientos de la vida social. No sabjan a ciencia cierta quién gobernaba el pais (de hecho no lo gobernaba nadie), ‘no sabian el valor de la moneda en Ia bolsa de valores 0 la politica de visados de ‘Suecia, No les interesaba. Vivian tranguilos en su pedacito de paraiso. Eran correctos, decentes y honorables. Los viejos ya no estén, {Sabéis? los echo mucho de menos. @ Vocabular adobes chirpici, vatiruci ash aga bolsa de valores, bursi de schimb, bursi de valori ‘bueno b Gasita como correcto cuanto més... mis... cuyo_ - epoca writ poz (cuvant de genul feminin pentru c& este prescurtart la fotografia) a guverna fapt frumos barbat a se numi (reflexivul de mar= a numi, a chema, as din La Mancha mai bun ‘moneda femeie ‘sau, off in spaniolf este de genul masculin)ELESPANOL EN SERIO tical, proverb (sinonim cu proverbio) social social s6lo doar, numai (atentie: sélo cu tilde) cy al stu, al lui, al ei, al lor, al Dvs, Aici, a lor. Suecia Suedia tiempo timp trabajar a lucra, a munci tranguilo linistit unos cuantos cativa valor valoare vide viata viejo batrén visado viz ya deja, numai. Exemplu: EY ya no trabaja aqui = El nu mai lucreazi aici. © Expresii de hecho iQué importa... ! los echo mucho de menos mie tare dor de ei Nott En un lugar de La Mancha de cuyo nombre no me quiero acordar...” (intt-un loc din La Mancha al cArui nume nu vreau s& mil care incepe Don Quijote de la Mancha, Observati po ‘nainte de quiero. Este vorba de verbul acordarse (a-s ‘La verbele de conjugarea | imperfectul indicativului se formeazt or: tema prezentului + aba + terminafille personale (Q, -5, 8, -m ‘La verbele de conjugarea a Il-a si a Ill-a imperfectul indicativuh urmator: tema prezentulut + fa + terminatile personal comer iyo comia a comias fella comfa comiamos Hyosotres —_comiais ellos, ella comfan yo to 4, ella nosotros. vosotros. ellos, ellas Singurele verbe neregulate la imperfectul indicativului sunt, bineineles, ser irELESPANOL EN SERIO [nosotros vosotros ellos, ellas ombre bueno. Contragerea nu are loc nici atunci cind Sgubstantiv feminin sau la plural: una buena mujer, dos buenos hombres. Urn label ne arati formele apocopate ale acestor adjective : Adjectivul Forma apocopati mase. sg. . Te bueno ‘buen ne deseori de stil gi ‘| poate constitu, agadar, un capriciu, Exist inst unele reguli in aceast& privingt : “ma al primero. primer re adesea caracter explicativ, indicdnd o trisiturl generalt gi santo san Exemplu: Ja blanca nieve (2ipada alba). Precedind substan- tercero ‘ercer ‘alguno algin, blanca s-ar putea ingelege ci, dupa pirerea noastr’, ar exista si zipadi de alth culoare. Alt exemplu ar fi: el ardiente fuego (focul arzltor). Adjectivul se antepune pentru c& orice foe este arzitor, Tot aga, spunem: ef frlo 2. Grande (mare) si cualquiera’ (oricare, oarecare) sunt adjective cu dou Gaaiferent de genul acess), Exemple (0 mare victorie). Urmiftorul tabel ne arati formele apocopate djective: in stil poetic. Exemple: ef caballero de la on aquel glorioso dfa (in ziva aceca avem un asemenea caz:...en su blanca | casita de adobes . ‘Adjectivul Forma apocopata sg. 3. Uneos . In funetie de pozitia acestuia, grande gran — ley Exemple: “cualquiera cualquier 1 * Dos grandes bidlogos = doi mari biologi (mari din punct de vedere profesional). Dos bidlogos grandes = doi biologi mari (mari din punct de adjectivului > vedere fizic). ‘© Clerta noticia = 0 veste anume, Una noticia cierta = 0 stire cert. ‘+ Elpobre campesino = sirmanul gran. El campesino pobre = yiranul stirac. * Cualquier persona = orice persoan’, Una persona cualquiera = un om oarecare, Aaa spaniol are urmatoarele grade: pozitiv (exemplu: caliente = ids caliente = mai cald), super Adjective apocopate (contrase) Exist unele adjective care se contrag atunci cdnd preceda substantivul. Elementul de comparatie este introdus de conjuncila que [fp Bsa casa es mds bonita que ta otra, Casa aceea este mai frumoasi decat© EL ESPANOL EN SERIO Unele diferente privitoare la utilizarea articolului hotérat (responder) al teléfono porque oe in roméné si in spaniola lamar). (porque = deoarece, creer = a erede, Ula Este bine si atragem de la inceput atent ‘ ; i (Poder) creer lo que él nos ( articolului hotrat in roman: . Ninguno de nosonees re (saber) nad: Putem spune “meng da : ] Ja huelga de los choferes de autobiis. (esperar = a astepta, nada = articolul nehotirat (exe sobre = despre, lwelga = greva, chofer = sofet) alte cuvinte (exe 7 Bi (estar) tan sorprendidos que no (poder ¢, sorprendido = mirat, surprins) estiidiar) todo el dia para pasar el examen. (pasar = a = Bucarest) . (obosit = cansado, n rsidad (cu artico! hotarat carta de los companeros. vw Exercitii 1) Conjugati urmétoarele verbe la imperfectul indica a) hablar (a vorbi) e) correr (a fugi) i) dormir (a ) beber (a bea) .. f) abrir (a deschide) j) contht (a povesti) n) poner ©) vivir (a locui) a) cergar 0/60. fnchide) 4) soler (a obisnui) 1) decir (a spune) __p) olvi 4) cantar (a canta) : (Soler) caminar todas las noches,/ 2. 14 fh (hablar) tanto que nos aga de malt, nos = ne) 3. EL munca (Cansarse) de repetir la misma historia. (la misma aceeasi)