MINISTERUL EDUCATIE! $1 INVATAMINTULUI Elemente de algebra superioara Manual pentru clasa a Xl-a Lei 485C, NASTASESCU |, STANESCU [Matematica Manual pentru clasa a Xl-a Elemente de algebra superioaradde Mi torul Educafioi gi Invapimintului eu ne. 39490/1978. Referenfi: Cont. univ. dr. N. Radu Cerootitor dr. ", Spiren Prof. LV. Maat Prof. Florina Saon Prof. Maria Pufaian Redactor: Prof. Valentin Radu Telnoredactor: ana ‘Pimpin Coperta: N. Sibu " Manualul a foat elaborat th nul 1980, pe basa progeamei goolare aprobate CAPITOLUL | Permutari ‘Am facut cunostina cu notiunea de permmutare a unci mulfimi finite ined din clasa a X-a (Algeoré, lasa a X-a). Fiind data o mulfime finits A, avind x lemente, ea se poate ordona in diverse moduri, in sensul of fiecdrui element ‘al si i se asociazi un anumit numér de la 1 1a n, numit rangul elementului. Molfimea A cu o astfel de ordine se mumeste permutare « acestel muljimi. Se ara, de asdmenca, of a face 0 permutare a elementelor mulfimii A este totuna cu a defini funofie bijectivé a multimii A pe ea insigi (Algebra, clasa a Xa), ‘S& presupunem acum ci elementele mulfimii A sint numerotate de In 1 Jan; deot A = {ayy 2 =» dq} (adicd mulfimes A este ordonats). ‘mullimo a, oste prirul element, ay este al doilen element, .., dq este ultimul element. Davi 9: A A este 0 functie hijectiva, atunci putem serie olan) = ai (k=4, 2, vo n), ay find nul dintre elomentelo ay doy «=» dni: deci is este ‘unul dintre numerele {1, 2, .. n}. Se observa cit in felul acesta funotiei bijec- tive @ i se asociani funotin bijeotiva o: {1 2, ny m} -» {1 2, mum} definite prin egalitaten o(k) = ix Invers, unei fune}ii bijective « a mulfimii {1, 2, .y m} pe ea insisi i se poate asooia o functie bijectiva a mulfimii A. Din acelte motive in cele eo ‘urmeazi vom stidia permutirile mulfimii (4, 2, .., 8} sau, ceca o¢ esto acelagi Tucru, funojiile bijective ale mullimii {1, 2, ..,n} pe ea insti. 4. Nofiunea de permutare (substitutie). Si notam eu A muljimea pri- molor n numere navurale, adic A= {1, 2, .., m).. © funchio bijectiva 9: AA se numesto permulare, (substitupie) de gradul n. Yom nota mulf.mea tuturor permutirilor do gradul n cu S, sau dy, iar ‘lomontele din 5, le vom nota cu literele mici grecesti: 9 8, = a % S¥ ‘obignuiegte ca 0 permutare « do gradul n si se noteze astfel: roe ae on b (cds.at «a op) 2adic printr-un tablou in care in linia a doua se scot in evident toate valo- rile funotiei . Deoarece o esto o functie bijeotivi, toate acestoevalori oft), (2), «5 o(n) sint distincte doud cite dova gi sint tot numerele 1, 2, «4 1 eventual, in alta. ordine, CGunoagtem din Algebra pentru clasa a X-a e& numdral tuturor pernuti rilor de gradut neste n!, {In multimea 3, distingem un element remareabil gi anume functia iden- tio’ 14: A A, eave poarti denumiron de permulare identici, notatd cu Folosind notatia (1) pentru permutiri, atunci e aro serieroa aaa) gece Idontion (adiea, fonchia idoaticn a mulfimii A= (1}). 3) Dactin = 2, atunciS, are 21 = 2 elemente, Acgsteolemeate sat pormutile (f 3) eermotarn scotia) 95 veemutaron(}*) Hes at eat deta) 2% Produul (Compuneea) pennutvilor. Fe « f+ douk perm ie grainl n, adich o€Sy se5q) Cum oA gti A oA ant foolh Bijeaive nl mint Apo on nny ao sens ef yorhin de compenomna ne 4 acsto fund ore eto toto fui bijertiva ase veden manus de A gebri, clasa a 1X-a), Reamintim oi taten: A +A gi osto dofinita prin egal (s0)(a) = o(c(a)), oricare ar fi a@A. Deoi so este permutare de gradul in; aceast permutare poarta de- numirea de produsul (sau compunerea) permutarilor o si x (in aceast ordine). Se noteazi mai simptu or. Operatia prin care din permutirile o gi x objinom permutarea ot poarti denumiren de tmmultirea (sau compuneren) permutarilor. Folosind notafia (1) pentru permutiri, dacd : (iste iera(th space! alunci produsul o: ee.serie astfel 1 2 n = ’y ea o(s(2)) aan @) Notim o* = 00; 8 =o" a; a = o%o; ...; 6"! = oa; Obsersait. 4) Trebuie observat ch nu are sens $4 vorbim despre produsul a dou per rmutiri de grade diterite, 3) Cind 9 six sint-doua permutai de acelagi grad, ulem face allt produsul at : ‘tpl prods so, ‘Bsemplu, Si considerin perimutirile de gradul 9 42 8)siee( 4 2 2). Produ ov eae permtaree ' tae (tt), (EEN GT)-(G5 0) fence y(02). won(FENE Tela: bar ice ; spree tamatrit compaverit) permit Prank Seppe ompon fn oven Al cane STS) aver urmatorele ppt ala ans pert 4° Inmulfirea permutirilor este asociativd, adic oricare ar fi permutarile y, 4, Odin Se ven (40) = (ey) ‘Aeoast proprietate a tamultirii ne permite si folosim serierea: 990) = (p)8 = 98. 2 Blament ners. Pormtaren identi do gradul » oe) esto clement neutru pentru inmulfirea permutarilor, adicd oricare ar fi ¢ESy ayer ee ont oofiebiectiv este inversabilt (Algebra, clase TX-a},avem Br enti eng lit vane wf pene y5y ea o permutare @ ES, astfel incit Permtara ¢! se mimes nese pera 9 1254). sayersa permutteli geste pou: ania gene Baemplu. Conerin permatace 9 = ( In exemplut pe care I-am dat marinainte s-a aratat cf dacd a = ( 4 i ai r= (123): ama ot = . ay lor rnin Toko 9 sak dn Sain gonral 9 # 4, ack Imolieapermatii ru este comutativd : fe 3 Transporifii, Fie i,j @A = {1,2 an mh, é# je Definim funetia sy: A >A prin ogalitaten ° 4 daca k = i, alk) = Fi dact k ® Radach k # i, jSe wade xy ere 0 funolebijstvd, desi @ permutare do gradol n. 0 autfal do pormutare se numeste transpocfie si se noteaza simpla 1, Folosind serierea (1) a permutirilor: Le No pa e mers a= =( hea Rodi AS eat ce y Se vad ok ty prt efentiv numa sumerle ij if oaloulim +}; daci k # i, j, atunci 4) dc ap = pa ericaro ar fi @ & Spy 8 we arate 08 om 6 Demonstrate. 84 notém cu Jy permutiile impave de gradul n, Pie xy o teansporiie de gtadul n,fixath, Dock putem defini functia f= Ay ~» Jn, fla) — ose. Funchin este Dijectiva. Inteadevir daek flo) = flo"), atunch ov = o's, do unde (one = [o'sg)¥$ $i deck o = of. Dovi feale injeciva. Fie va; din consecinga 1, exultd chee An, Darse vedo esr) = (rra)ty—'es8 = + deci festesurjectivd, In conchae, F este bijectiva, Deci An sl fy au acelasi numar de elemente, Cum Sq dy U la si AnnyCAPITOLUL 1 Consideriim un sistem de m ocuafii liniare eu n noounoscute. Guts + dase bo + yy Zn = bay nts + date be + dana = a tt} Onna + oot dan 4, unde ay (d < i 0 jst undo pent k fik> Ta4, 2, ., m se numegle transpusa matricei A. Drie A ft 7) mu St se determine toate matricele X = fllQ) astfel b 3 Se observa cd ‘A osteo matrice de tipul (n, m) gi se obline din A tuind liniile, ‘respectiv coloanele, lui A drept coloane, respectiv linii, pentru ‘A (mai procis prima Tinie a matricai 44 sto prima coloand a matricat A, a, doua linie a lui ‘A este a dovn coloani a lui A 5.a.m.d), In particular, dact A este o matrice piteatick de ordinul n, abunei trans- pusa sa ‘4 este de asemenea 0 matrice pitratici de ordinul n. Daci k= 1 atunoi ‘aj = ay, si deci diagonala principal a matrieci ‘A este aceeasi eu diagonala principali a matriesi A inet: AX = XA. rie a =( 7 A) ssa ge caleuleze Ann > 4) ng os a) ‘Daca (ease a wits (at dle + (ad — belly avestel mattis este 4A Exem Pi Si to 8) 4; 0-9 a) team (22); maica 4 el de vp (5) Tampa von (2 ; -1) =, ack fe) = at 430-4 24 ae (A : | aio Ja | 1a ats 2) Dai ( i “| toe ops el math A ae Fe A -( 4) © Ms (2), 38-80 determine AM > 1) wt puck A, beets ate ch. oaiaton AB ~ 2A qt impos | Gotrming AL) ate Ins | ait pace Faia trie 2 si ra Ue 2, S& se determine matricoa X din ecuatia: soo 4 aa1n2 Uxmtoaie propio writ ako dite, Demonstrator 9 # Deck A, B= Mya (C), atunos NA+ Bm tA 4D. F Dock AS Aim) 9B flagAC), abune! MAB) = Wa 8 Dac A @ Mm (0) 91.0.2 C, atunet avi se cunoasle of avem egalitaten: ef (EC) 5 a 2 6, 3 0, Exercitit 4 | 18, 84 se determine « gi y, dacd avem: aie beam 735k i 2 Ot a emae(et elit). ot ante) a eS el aia Blairs wera) 15, Dac w este 0 ridin’ a ecuatiel st + 2 + 1 = 0, si se calc a) A+ B, AB i BA. 3 Ri @ mh D) ay Bg Ae ) AR BA é lath uhse dotormine valorite tal x @ R pentru cane avem: Created X tind © matrice pateatn de ontinul doi cu elements numero reae oo) 5, Se considers A -( Se core Pie A o matrice pitratica de ordinn doi, Daca A# = 0, atunet uma slementelor de pe diogonala principalé a matics! A este eyala eu 200, ab naa oh ext ont de matrioe A =(" re vein pte ew Aah slab yded a |. Pie M muljimea matricelor patratowle ordinul doi de forma (' ‘ unde a, bea, Dein funetia act) ree pe tos y= (5!) ‘ Hal fle +3") = fle) + fle’), ies hae HA on be 1) BA se arate cf matricen 4 este do forma ( ) ty} 88 so demonstreze cA girucile og gi by sint convergente gi au limita zen 28. $4 notam cu Mt rulfimea tuturoe matcicelor de Uipul (mn) In care toate elementele int numorole -+1 sau —1 qi asifel inet produsul numerolor din Fiecare linie gi din evans eoloand 88 fie —4. 81 so calculoze numarul clementelor mall EGi es) 3A, 81 40 ealoulexo suma CAPITOLUL Itt Determinanti 1. Determinanfi de ‘ordinul 2 gi 3. Fie sistemul de doud ecuatii liniare cu Eirok ecuaterute nz + az = by 2 Si notim ou A matrices cosficientilorsitemulai (4), adie an( *) eno A este o matrice patratici de ordinul doi Resolvarea sistemului (J) este bine cunoseuts. Aplicind metoda reduoeri objinem sistemul echivalent, (aise — eta = hen ~ eis, (asades ~ aus) 22 = abe — bats Presupunem of aires — auxin # O; atunei solia. sistema (1) esto betas — ashy ei eh Se observ c& numitorul din egalitil (2) se exprima a produsul elementslor de pe dlagonala principal a matrieal A din cave se roade:produsel clomentalor do po dingonala tooundari a motria! A. ‘Aceat-aumie fl notm ou det A gill numim determinant matrice A, #20 Anal, determinant de ordinal doi (deoerece matticea A esto da ordinvl doi) ‘Acast numir se noteazs de chicei gi astfel: { yyy + dot = Dy Deci avem egalitaten ; ya Jansen -Produsele ayi0sn, dxatq 8¢ numeso termenii detrminantului de ordinul doi. r a Bae mairices A= vem det rivea A fj A; mM A = atm — aratss. £8 ao aee I Ar °4 revenim In formulele (2) care dau sotutiile sistemului (1). Se observa ¥% namardtorul formulei care dX valoarea lui x, este tot un determinant de drdinul doi, gi anume determinantul matricet " a e) be ay ‘Acoasti matrico so obfine din A inlocuind prima coloand a matricei A ou ‘eoloana formata din elementele 6, gi b,- Analog, numiratorul formulei care 4% voloarea lui 2» este un determinant de ordinul doi, si anume determinantul satricei fay ty). Basia oxi formulele (2) se pot resrie sub forme by as, by ar (3) ay tae an! Formulele (3) poartii denumiren de formule tui Cramer. Sk considerdm acum un sistem de trei ecustii liniare cu trei necunoseute. dat + Gaate + anete ® dat + aayte + a09% si nots on A maticesensficenilor, acted A=lan am au)" Rorolvarea sistemului (4) 0 vom face prin motoda redueerii, Dacd inmuljim prima ecuafie din (6) eu das gia doua cu —ais fi le adutim, obtinem eeuatia (ryt — ait) + (@ixtna — Aatia) 22 = batan — ats 6) Analog, Inmuljind prima ecuafic cu day gi treia cu —ays fi apoi adunind, objinem eoualia (airs — aayais}ets + (@radss —~ Qantas) ts = bag — daca. (6) Cu eouatiile (5) si (6) formim sistemul (assay — anty9)y + (Angles —~ Oana) ta (ay30o3 — e510s3)21 + (23s009 ~ Asus #0 = bydas — Doty caro oste un sistem de dow eouafii ou doud necunoscute. Dacl in sistemul (7) inmulfim prima ecuatie cn aygtg — dsatns gi a doua cu —(a3pt23 — asa) fi apoi Te aduntim obinem ‘[(@rrtss — wana) erarss — vaanias) — (nx Agy%yg)(@1y%es ~ @ea'ua) 1 — = (han — beta) (atan — asatis) — (sem — Dota) Onin — dents). te — bom ery Desficind parantezele, avem (tisdentaa + aiateatan + dyatextee — ayadadan — caytaytag ~ ayAstea)e = = Didsatn + diatesha + diabatan — dasdaghy ~ Caabsdny — Bydeatgy 8) Numirul care este coeficientul Jui x in ecuafia (8) il notim eu det A gi Ml numim deverminantul matricei A, sau inci, determinant de ardinul treé {deoarece matricen A este o matrice de ordinul trei). Acest. numar se noteank de obioei gi astfel: Deci avem egalitates % an ay| Din (9) se vedo c& formula care d& valoarea determinantului de ordinul trei are gase termeni, numiti termenii determinantului de ordinul tre. Bont e mathen Aplicnd formula (2), aver: det A = (—i)-1-3-44 18a (—t)-8 (ri) aed Bad + ‘Observam c& formula (9) care d& valoarea determinantului de ordinul trei este greu de finut minte, Pentru aceasta ae'stabileste o reguli simpla pentru Meatsa + Aedvatay + Astextay = tyyasatsy — tastartas — cntastan O} caleulul determinantului de ordinul trei. Se formeazi urmétorul tablow: se Bereta wc gan mayo adden ace at la Tinie gi apoi'a doua linio a matricei A. In felul acesta so obfine un tablow eu 4 OX y Tormenii eu somnul (-+) in dezvoltarea determinantului de ordinul troi sint cei caro se objin prin inmultirea elementelor in sensul sigetilor continui, adicd: anvtaatss, davdyufse, @sydxdss iar tormonii eu somnul (—) sint cei care objin prin inmultirea elementolor In sensul sigetilor punctate, adic: Gaydeytsa, Gsxdaydsa, daydaates- Rogula oxpusii mai fnainto dupa care s0 face desvoltarca detorminantului Ue ordinul trei se numeste regula lui Sarrus.Mele phe, BA, Consdecdra ronl3ea Formolele (10) s6 numese, de ase 2, Dofinifia determinantului do ordinul n. In cele ce urmenz’ vor cata si dim definitia doterminantului unet matrice patretice de ordinul n in ofa {el inelt pentru n= 2 gi n = 3 ai objinom determinanfii de ordinul 2 yi 3 In dofiniroa dotorminangilor do ordinvl 2 gi 3 am iitlizat rozolvarea afi iniare. Acost procedeu este greu de folosit pentru caaul frenoral, datoriti ealoulelor laborioase care intervin. Noi vom utiliza alta motodi: analizind formulsle eara dav determinan{ii de ordinul 2 gi 3, vom Aedduce o loge generald prin care Yom defini determinantul de ordinul n. Tn apitolul urmitor vom arita oi formula determinantului de ordinvl n, aga Dect tyra ae ayaa coum o dim mai jor, ne va permite obtinerea unor formule de tip Cramer eae eek bee pntru rezolvarea sistemelor den eouafii liniare cu n necunoscute. iene, formutele Ini Cramer de rexolvare sistemelor de o Si ne reintoareem Ia ecuatia (8) care di valoaren Ini x. Se observa ef Sa reamintim formulele determinanfilor de ordinul 2 §i 3: meibrul doi este tot un determinant de ordinul tri gi anume este determi ; f antl matricri de ardinul trei eare ge obtine din matricea A, rfatrices coe Bin elie ay = ua onfilor, prin Snloeuirea primed coloane cu coloana termenilor liberi di a aaa] a Sistemul (2). Deci formola (8) se poate serie asltel eo He) = aqdaatas + Mixtenian + Gideon — aise, — z=| an as) Gy. dae asa Constatiim of termenii determinantilor de ordinul 2 gi 3 sint produse de Procedind exact oa cum am fieut pentru obfinerea ecuatiei (8), avem si | elemonte apartintnd la Ini gi coloane distinete. In plus, orice astfel de produs ecuatiile care dau valovile Tat xy i 39 ri 2 ci din elemente aparfinind la linii gi coloane distinete) este termen an ae a aa] formula detorminantului rospectiv | Si consideriim acum 0 matrice patratiok de ordinul n Jan a ay ay ay A an Ow ae}; AE My (CO): WRG elie lett aa fae nn ‘Vom forma toate produsele posible den elomente aparfintnd la linii si coloane [an ae as distinete, Un astfel de produs este de forma is te gale ain en, tas () unde. iy, fay sy fm stint ton ina o. Insoamni eX putem considera permutaren de gradul n salle nae) si deci produsul (1) se serie falunei valorile lui 2, 22 gi 25 sint dae be Ita ordin euye ao aut Vag 65 ass A bie uaa nin = Ato) Gah + + «det Numarul toral al produselor de forma (1) este egal ou. numtirul tuluror permutirilor de grad n, deci m1 ementele spulfimii {1, 2, ..) n}, evehtual,”‘Finind cont de formulele determinanfilor de ordinul 2 i 3, in mod natural formula determinantului de ordinul n trebuie si confind toate produsele (1 aap) «++ Matas unde ¢ parcurge toate permutiio lui $,, Mai rimino de aflat somnul cu earo apare produsul Gio) @aee) «+ - Gna Si rovenim din nou la formulele determinantilor de ordinul 2 si 3. Si Tuim de exemplu din formula determinantului de ordinul 3 tormenii cu somnul (4): aneadss, aradester dyxtaidoe. Se observii ok permutiirile asociate acestor termeni: Aa ea Bc aeas =a hen G saben G ta slat permutari pare, deci sommul lor este +4. act nim aouin termenii eu semmol (—) estes dutietan, teem permutivile asociate acestor termeni: eet (27 “=O ta) mG 3 a) a 2 4 sint permutari impare, desi au signatura (semnul) — 4. ‘Acasta observatii ne sugereazi ex in definijia determinantului de: or- dial n, produsal augue Guay) brebuie sh Aib& semmel (+) sau (—) dup ctim permotaren o are signature (semmul) 1 sau —4. ‘Acuin slater tn misurd si definim determinantul de ordinul n. i Nuineul det A oF efa)asoynabas += Mats 2) 0a tuturor pormutirilor do gradul n si e(a) esto aura pormutieli 2 se numeste deferminantul matrive: A sau, ual simpli, determinant do ordinul n gi se noteazi do obicel asitel: 40 5, oto romp Oy tao Sim dot A= [om Ge = On|, 7 Jaan Ont + Produsul ajqtaye) ++ Agus 8¢ numeste termen at determinantului de ondinul n. So obignuiogta si so spun despre elomentela, nile gi coloanele matricei A “ol stat clomentelo, linile, respeotiv coloanela determinantului det A. Uneoti rumévul det A ae mai noteaz presourtat gi || 800 | aulyeen~ 13S Oteroapi, 4) Nofiumea do determinant al unct matrice aro sons nomat pentra matric ile deouebive intre mattice gi determinantul sau: matsioea este @ Tar determinaatul matsoei eete un nomdt, 2) In formula doterminantului unei matrice exista nt terment dintre care at nt es 4 au comaut (+), far A au tema (-) 8) Dack Ae _M(R} (respectiv A= _flQ), espectiv Ae fly(2)), tunel det A este un name real fespestiv rafional, respactiy intro), 6) Definfia doterminantuli so aplich gi matrioclor de ordin can del A = 6, 5) Asa cum a fost defint doterminantat de ondinul n, pontru n = 2 gin ‘minantul de ordinal 2 respectiy 3 3, Propristifilo determinantilor. Formula determinantului de ordinul 2 este simpli, formula determinantului do ordinul 3 este doja complicatit. Aci avem avantajul oi avem,o regula simpls, regula lui Sarrus, care ne permite si caloulim destul do ugor un determinant de ordinul 3, Dacd fa sehimb avem de caleulat determinanti de ordinul n> 4, formula prin care este definit, determinantul de ordinul n, in general este aproape impcsibil de aplicat, atorita caloulelor laborioase ce apar. De exemphi, pentru un determinant de ordinul 4 avem 41 = 24 termeni in formula sa, pentru n = 5 avem 51=120 termeni de calculat, iar pentru n= 410 avem 101 = 3628800 termeni de caloulat. Din aceste motive se cauta si se scoatd in evidenti o serie de pro. prietiti ale determinanfilor de ordinul n, care simplifies de multe ori calculul 4, clnd A = (a4). In acest ‘obfinom deter. ~ Proprietatea J. Determinantul unei matri¢e coincide eu dcterminantal ma- trieei transpuses Adied dae A _71,(0) atumei.dot A = dot 4 Demonstrajic. Pie A= (ay)cien 9 'A = (lash ciy Matlees transpust a Tui A. 13S iE Deei lays =a, oFicare ar Him 1, 2, uy mi j= 4, 2 aot A= 3> diol n. Aven ota) °Saany ) lease! ast) ---!eacay Dy sew %scae Seeman) acd notim of) = ky, atunel i= oi) gt dock produsul ele) o¢1) Mere) --- Snoem) =} 9-. gn 20-4, \ 8Cyl elo Cum mumersle iy fa ny fy 8EME-mUIMETEE 4, 2, 4m alld ordine, iar tnmulfiea numerelor este comutativa, atunct edocs) °° Snap) = (185-91 anne => gaye {1 deo! orice tarmon din suma (4) se rogasegts ca termen In sume (2) gi invers. Dect ‘det A= dot tA, Obeervati. 1) Propietatea 4 ge sorie gi astiet: fa Gane Gan | [yoann | fut stan [alti ano Ome, Meg = eoarece «(a) + eventual 2) Proprietatea 4 arata cA ori de elte ori avom o proprietale adevivata seferl ‘oare 1a nille unui determinant, aceeasi proprictate cote odeviral gi pentru oloanelo determinantutul