Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • CSM CC

    Uploaded by

    Redactia Cotidianul
    623 views13 pages
    csm-cc

    Original Title

    csm-cc

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    csm-cc

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    623 views13 pages

    CSM CC

    Uploaded by

    Redactia Cotidianul
    csm-cc

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 13
    <5 | Sia SLar. 74/0 | Sa ralorses mM | Paclamental 28 octombrie, 2020 Republi Moldova Deputat in Parlamentul Republicii Moldova Curtea Constitutional a Republicii Moldova, 200. ‘mun, Chigindu, str. Al, Lapugneanu, 28, TIONAL ‘R REPUBLICH MOLDOVA ae ee SESIZARE privind exercitarea controlului constitutionalititii unor prevederi din pet.t alart.l din Legea nr.1932019 pentru modificarea unor acte legislative referitoare Ja modificarea art.3 alin.(8) din Legea nr.947/1996 cu privire la Cons Superior al Magistraturii in partea ce tine de procedura de selectare de cltre a Hota Parlament a profesorilor de drept titulari, precum. 53/2020 p Parlamentului tunor membri ai ‘onsiliului Superior al Magistraturii I AUTORII SESIZARIL Sergiu Litvinenco ~ deputat in Parlamentul Republicit Moldova, mun.Chisinau, bd. Stefan cel Mare si Sfint 105, bir.617, tel: 0 692 67 436 Veronica Rosea ~ deputat in Parlamentul Republicii Moldova, mun.Chisi Stefan cel Mare si Sfint 105, bir.608, te.: 0.696 46 769, bd IL OBIECTUL SESIZARIL Prezenta sesizare are ca obiect controlul de constitutionalitate a unor prevederi fin pet al artI din Legea nr-193/2019 pentru modificarea unor acte legislative referitoare la modificarea art alin(3) din Legea nr.947/1996 eu privire 1a Consiliul Superior al Magistraturii in partea ce fine de procedura de selectare de citre Parlament a profesorilor de drept titulari, precum si a Hotdrarii Parlamentului nr.53/2020 privind numirea unor membri ai Corsiliului Superior al ‘Magistratus Repu Mado, D204 Cin lahe@patament ad TM Sten clare St 105 sonra II. CADRUL NORMATIV PERTINENT 1. Prevederile relevante ale Constitutiei Republicii Moldova surt urmatoarele: Articotul 1 Statul Repul (1) Republica Moldova este un stat suveran si independent, unitar si indivizibi. lien Moldova (2) Forma de guvernimmint a statului este republica. (3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, in sare demnitatea omului, drepturile si libertjile lui, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezint valori supreme si sint garantate, Articolul 6 Separatia $i colaborarea pute win Republica Moldova puterea legislativa, executiva si judecdtoreasca sunt separate si colaboreazi in exervitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constitusci.” Articolul 66 Atributiile de baz -Parlamentul are urmitoarele atributii de baz’: a) adopt legi, hotirari si moti b) declard referendumuris 6) interpreteaza legile si asigurd unitatea reglementitilor legislative pe intreg teritoriul tics 4) aprobs directile principale ale politiii interne gi exteme a statuluis ©) aprobii doctrina mititard a statu 1} exereiti controlul parlamentar asupra puterii executive, sub formele si in limitele prevazute de Constitugie; ) ratificd, denunti, suspend si anuleaz actiunea tratatelo: internationale heiate de Republica Moldova; 1) aproba bugetl statului si exerciti controll asupra luis ’) exercitd controlul asupra acordaritimprumuturilor de stat, supra ajutorulu economic si de alti naturé acordat unor slate strine, asupra incheieri acordurilor privind imprumuturile gi ereditele de stat din surse sine; j) lege si mumeste persoane oficiale de stat, in ewarile previzare de lege; aprobs ordinee si medalile Republicii Moldova; 1) dectara mobilizarea partial sau generals 1m) declar starea de urgent, de asediu gi de rizbois 1) initiazd cercetarea si audierea oriciror chestiuni ce se refrd la interesele societti ©) suspend activitatea organelor administatiei publice locale, in eazurile previzte de lese; ) adopts acte privind amnistia; 1) indeplineste alte atribufi,stabilite prin Constitute gi leg” Articolul 116, Statutul judecitorilor (Uludecitorii instanfelor judeeBtoresti int indopendongi, impartiali_ gi inamovibil, ptrvit leg. Q\Judecitoritinstantelor judecdtoresti se numesc in functie de Presedintele Republieii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturi, in conditile legit. Judecitorii care au susfinut eoneursul sint namiti in fanctie pentru prima dati pe un termen de 5 ani. Dupa expirarea termenului de 5 ani, judecitorii vor fi num in funetie pind fa atingerea plafonului de vrst, stabilit in condi leet. (6) Sanctionarea judecttorilor se face in conformitate cu leges. Consiliul Superior al Magistraturii An 122, Componenta (1) Consiliul Superior al Magistraturii este aleatuit din judectori gi profesori titular alegi pentru o durata de 4 ani, (2) Din Consiliul Superior al Magistraturii fac parte de drept: Presedintele Curfi Supreme de Justitie, ministrl jusitei si Procurorul General, Articolul 123 Atributile (1) Consitiul Superior al Magistraturit asigurs numirea, transfe-area, detasarea, promovarea in funetie si aplicarea de masuri disciplinare fata de judecdtor (2) Modul de organizare si funeyionare al Consiliului Superior al Magistraturi se stableste prin lege organic’. 2. Prevederile relevante ale Legii cu privire la Consilial Superior al Magistraturil sunt urmacoarele: Articolul 1. Consiliul Superior al Magistraturii ~ organ de autoadministrare Judeciitoreasca Consiliul Superior al Magistraturii este un organ independent, format in vederea organizirii si funetiondrii sistemului judecitoresc, si este garantul independenyei autoritiiijudecttorest Articolul 3. Componenta (1) Consitiul Superior al Magistraturii este constitit din 15 membr 2) in componenta Consiliului Superior al Magistraturit intr judecatori si profesori de drept titular, precum si Presedintele Cunt Supreme de Justitie, iinistul juste’ gi Procurorul General care sint memibri de dept. () IV. EXPUNEREA ARGUMENTELOR iN SPRIJINUL SESIZARU La 20 decembrie 2019, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, in lectur’ final, Lezea nr.193/2019 pentru modificarea unor acte legislative. Conform art. pet.1 din aceasta, Legea nr.947/1996 eu privire Ia Consiliul Superior al Magistraturi (republicati in Monitorul Oficial al Republieii Moldova, 2013, nr.15-17, art.65), cu modificdrle ulterioare, se modificd dupa eum urmeaza: ” Articolul 3. {a alineatul (1), eifrele "12" se substtuie cu cifrele "15"; alineatele (3) si (4) vor avea urmatorul cuprins (3) Cinei membri ai Consiliulut Superior al Magistrarurii din randul profesorilor de dept titulart sunt muiti de Parlament, eu vonul majoritdtit deputatilor alesi, in baza propuneritor Comisiei juridice, mumiri si imunitaqi a Parlamentului, Comisia juridicd, numiri si imunitati organizeazd ur concurs public ind la expirarea mandatului membrilor numift sau in decurs de 30 de zle de ta data aparifiei vacangei funciel. Coneursul public include cel pujin examinarea dosarelor yf audierea candidarilor. Comisia juridicd, numiri si imunitiyi iurocmeste avize argumentate pentru fiecare candidat selectat si propune Parlamentului numirea cavestora, (&) Sapte membri din réndul judecctorilor, precum si sapte membri supleanti sunt alesi in Consiliul Superior al Magistraturié prin vot seeret de citre Adinarea Generala a Judecdtoritor, dupa cum urmeazit: patru din cadrul jutecttoriitor, dot din cadrul curilor de apel si unul din cadrul Curt Supreme de Justi, Se consider alesi in calitate de membri si de membri supleanti ai Consiliviui Superior al Magistratrit candidat judecdtor! care au acumulat mai mult de jumatate din voturile celor prezent la sedina Adinarii Generale a Judecdtorilor, conform ordi descreseitoare a mumdrului de voturi objinute. Membriisupleantisuplinese funciile vacate de membri ai Consiliului Superior al Magistrawit din réndul judecdtorilor corespuncitor nivelului instanfelor judecttoresti pentru care au fost alesi, in ordine deserescitoare a numeirului de voturt objinute.”. Asifl, conform acest legi, CSM va fi format din 15 membr, eu trei mai mi decit pind la momentul operieii modificirlor. Doi membri de drept titular din réndul profesorilor urmau a fi alesi de catre Comisi juries numii si imunitai iar un membru din rindul magistrayilor urma afi desemnat de catre Adunarea general a judecstorior. Ca urmare, Consiliul Superior al Magistraturi este aledtuit din gapte membri jiudecétorialesi dintre judecitori de Adunarea Generalé a Judecatorilor, cinei membri profesori titular, desemnati de Parlament si trei membri din oficiu, specificaji le articolul 122 alineatul (2) din Constitujie ~ presedintele Curtii Supreme de Justitie, ul justiiei si procurorul general La data de 31 ianuarie 2020, Presedintele Republi Moldova a promulgat legea in cauzl,accasta find publieaté gi fa Monitonil Oficial al Republsii Moldova in acccasi zi Jn consecina,procedura alegeri a patru membri din findul profesorlo ular (2 fanctit au rimas vacante plus dou’ not fancti create prin modifiirle legislative Imenfionate) ale CSM a fost lansati in conformitate eu modifictile adoptate in ecembrie 2019. Concursul a fost anunjat de eitte Comisa jurdied, nuit immunity a Perlamentlui Republicii Moldova la 6 febmuarie 2020. in cadrul acestui exerciti, 18 solctanti au depus dosarele de patieipare, un candidat a fost exclus din concurs, in tmp ce ceili 17 aa fost invita la un intrvin Ia 13 martie 2020, La 10 martie 2020, componen{a. comisillor permanente ale Parlamentulu, inclusiv a Comisieijuridice, numiti si imunitafi,a fost modificati, Un reprezentant sl opozitiei parlamentare a fost inlocut cu un membru al Partidului Detroerat,ceea ce & condus 1a aceea e& majoritatea de 6 membri (din 10) erau exponentii majoritati parlmentare PD-PSRM. De mentionat c& absolut tofi membrii Comisied juridice, num si imunitat din afara major parlamentare at pirisit exerifiul denumit concurs onganizat la 13 martie 2020, evocind politizarea excesiva si formalitatea proceduri, Tofi au menfionat cd aga numieul concurs este o formalitat, edstigatort find decisiprintr-un Lrg politic ordinar in interionul majoriti parlamentare PSRM-PD. La data de 17 martie 2020, Parlamentul « adoptat cu 55 de voturi de ai parlamentarilor PSRM gi PD Hot rea Parlamentului nr.$3/2020 privind numirea ‘unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Conform acestei: temeiul art3.alin.(3) din Legea nv.947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturi, Parlamentul adopta prezenta hotarare. Art], ~ Se numese in calitate de membri ai Consiliului Superior al Magistraturl, pentru un mandat de 4 ani, urmitorii profesori de drept titular: BELEI Elena CIUGUREANU-MIHAILUTA Carolina COPTILET Valentina CRETU Ion. Art.2. ~ Prezenta hotdrare intr in vigoare la data adoptarit.” Trebuie de precizat cA, inainte de adoptarea Legii nr.193/2C19, Guvernul a solicitat Comisici de la Venetia si ofere o opinie urgent pe marginea legii. Astfel, desi legea a fost intre timp adoptatd, Comisia de la Venetia gia expus opinia la 22 januarie 2020, inainte ca legea si fi fost promulgata de Presedinte, Desi amendamentele propuse nu au fost considerate problematie la acea etap’, Comisia de la Venetia a recomandat ca mem non-judeedtori ai CSM si nu fe alesi doar din rindul profesorilor titular (ins8 aceasta ar fine de modificarea Constitute’), ins — mai important ~, pentru asigura © sustinere mai larga, aprotarea membrilor de catre Parlament si se fed nu prin majoritate simpli, ei print-o majoritate calficat. Sau ~ ca opfiune altemativa ~ organizarea concursului si fle apanajul unci comisii independente si nu a unei comisii parlamentare, care, prin esenfa sa, este una «@ prion polite Proiectul de lege nu a fos niciun mod modificat in rezultatul Opiniei Comisiei de la Venetia, find promulgat si publicat la 31 ianuarie 2020. Imediat dups alegerea noilor membri ai CSM, Comisia de la Venetia la data de 20 martie 2020 a adoptat © nowt Opinie, de data aceasta vizind modificarile constitufionale propuse, referitoare la CSM gi la sistemul judecatoresc. in aceasta opinie, Comisia de la Venetia analizeazi proiectul privind modificares Constitutie in coroborare cu recentele modificari si evolugii in jurul CSM. Astfel, Comisia de la Vene}ia a criticat dur modul in care au fost alegi cei patra noi membri ai CSM, statudnd ci aceasta duce In politizarea organului de autoadministrare a sistemului judecttorese: “Comisia nu poate deedt sa reamimeased rotul crucial al CSM in asigararess faptului ca sistem judiciar din Moldova este atét independent de irfluenta politica, cat $i asigurét autoadministrarea, Reformele legislative recente si modul in care au ‘fost implementate im corespund asteptarilor atat ale comunitayii internationale, cat si ale soeleripii moldovenesti. Scopul si Sensul autentic al reformei constitutionale analizate devine diseutabil. Prin urmare, Comisia de la Venetia si Direetia solieita autoritatilor moldovenesti si suspende punerea in aplicare a modificdritor legislative din decembrie 2019 si ianuarie 2020 si numirea a patru membri laici ai CSM in asteptarea unel reforme minufioase a dispozitillor constituionate privind CSM. Aceste nominalizéri ar trebui s& alba foc dupa adoptarea amendamentelor constinyionale, intr-o procedurd care asigurd transparenta yi garanyit suficiente impotriva politi ‘Trobuie de mentionat 8 actele Comisici de la Venetia, chiar daca nu sunt obligatorit stricto sensu, ele negenerind sanctiuni in eventualitatea in cate statele cesueazit in implementarea dispozitilor sale sunt determinante daci un stat doreste SA respecte princpiile democratice gi cele ale statu de drept, De alfel, mai multe acte ale Comisiei de la Vanesia sunt recunoscute ca definitrii inelusiv in jurisprudenta CCartii Europene « Drepturilor Omului ~ de exemplu, Hotirirea pronunfat in Cauza Petkov si alli impotriva Bulgariei din 11 junie 2009 sau Hotardrea promuntaté in Cauza Grosaru impotriva Roméniei din 2 marti 2010. Pornind de la aceste consideren . consider c& atat legea de modificare a legit organice de organizare si functionare a CSM (in partea sesizati), eat si hotirarea Parlamentului de numire in funetie a noilor membri ai CSM (nr.53/2020), sunt neconstitutionale prin raportare la art. 6 din Legea Suprems “Separatia si colaborarea puterilor”, ducind, in esenf, la politizarea si controtul politi al CSM-ului de eatre majortatea parlamentars in prim rind, Guvernal nu a respectat prevederile Legiprivnd transparent {n procesul decizional, Proiectl de lege a fost aprobat in Guver Ia 4 decembre, fri oricare consultat publi prealabile, dup cum oblig lege. fn nota informatvg Ia proiectul de lege se vorbeste despre consultarea proiectului gi recepfionarea avizelor necesare, isd avestea se refereau la un proiect anterior, desi similar cup subiect, dar totusi diferit dup conyinut, care fusese consultat public in perioada guvemului anterior, in septembrie-octombrie 2018. Intl doile, modul in care « fost votatproietul in Parlament, ind aprobat in prima leeturd chiara doua zi dupa aprobarea in Guvern, pe S decembsie, 2019, lar in a doua lectur’ fiind votat peste doua siptimtni, fir a mai astepta Opinia Comisiei de la Venetia, care fusese in mod urgent solicitaté (deseris mai sus). Mai mult decit atit, proiectul a fost adoptat in lipsa avizelor institutiilor relevante (or acestea fusese transmise in octombrie pentru un alt proiect, diferit de cel 8 adoptat), si in lipse expertizet anticoruptie. Legea nr. 100 cu privire Ja actele normative (art. 35) prevede: “Expertiza anticoruptie este obligatorie pentru toate proiectele actelor normative, inelusiv pentru proiectele actelor normative elaborate de

    You might also like