1” a — 2cuRrs — Lb 0g A AXELE SI PLANURILE DE ORIENTARE IN ORGANISM 1. Axe: a) Axul longitudinal (vertical): cel mai lung segment de drepte ce se poate trasa imaginar in PAN - Pentru om: de la vertex pana la planul poligonului de sustinere (podea) b) Axy sagitale: sunt orientate antero-posterior (vestro-dorsal)si sunt perpendicular pe cel longitudinal ¢) Axg transversale: orientate de la dreapta spre stanga si perpendicular pe cel longitudinal 2. Planuri: a a) Planul medio-sagital (median sau al simetrici bilaterale planul determinat de ombilic si axul longitudinal (respectiv de axcle longitudinal si sagital) ~ Prin intersectarea cu suprafata corpului determina pe acesta linia mediana anterioara si posterioara b) Planuri paramediale (pa paralele cu cel mediosagital ale sau sagi ¢): toate planurile ¢) Planuri frontale: toate planurile verticale paralele cu fruntea in PAN Cayecde- fog . d) Planuri transversale (orizontale) - toate planurile __Perpendiculare pe axul longitudinal. ( ‘Etajele si regiunile cavi HirocoHARU AR. a 13) Ountuten Die eS ner ) floue olbderuive ds. \ faa. Idaca shy. ay HiPO GA STU Scanned with CamScannerEtaj I = etaj superior: TI Efjul mijlociu: IM Etajul inferior: Regiunea hipocondrului drept (1): Regiunea hipocondrului stang (3) Regiunea eplgasiriog/ 2) Regiunca flancului abdominal drept (4) Regiunea flancului abdominal slang (6) Regiunea ombilicala sau mezogastru (5) Regiunea fosci iliace drepte (7) Regiunea fosei iliace stangi (9) Regiunea hipogastrica (8) Scanned with CamScanneranares corpus Une" |, ALCATUIREA CORPULU! UMAN Topografia Peyres=lel-llele si sistemelor de organe (in corpul omenese, cebu si tesuturile alcatuiesc i sisteme de organ . ; onGrganele sunt formate din grupari de celule si tesuturi care sau diferentiat In vederea indep! anumitor funetii in organism, Organele nu functionez- za izolat in organism, ci in stransa corelatie unele cu altele. Pentru organele inteme, se foloseste curent termenul de viscere. . Sistemele de organe sunt unitati morfologice care Indeplinese principalele functii ale organismului: de relatie, de nutritie si de reproducere. = Segmentele corpului uman . © 9 Corpul uman este alcatuit dir: cap, gat, trunchi si membre! Capul, impreuna cu gatul, formeaza extremi- tatea cefalica a corpului. Capul este alcatuit din partea craniana, care cores- punde neurocraniului (cutia craniana), si partea facia- 1a, care corespunde viscerocraniului (fata). Gatul este segmentul care leaga capul de trunchi si prezinta elemente somatice (muschi, oase, articula- tii) si viscere (laringe, trahee, esofag, tiroida, parati- Toide etc). Trunchiul (fig. 1, 2) este format din torace, abdo- men si pelvis. In interiorul lor se gasesc cavitatile: toracica, abdominala si pelviana, care adapostesc vis- cerele. Cavitatea toracica este separata de cavitatea abdominala printr-un muschi numit diafragma. Cavitatea abdominala se continua cu cea pelviana, care este limitata inferior de diafragma perineal, Membrele. Cele superioare se leagé de trunchi Prin a ree Portiunea lor libera are trei seamente: brat, antebrat si mana; cele inferioare teoga de trunchi prin centura pelvang, si portiunea lor libera prezinta, de asemenea, trei segmente: coapsa, gambé si picior. pe ‘si raporturi anatomice if cnt Precizarea pozitiei segmentelor . tuiese corpul omenese se folosese. ts lene tee orientare, axe si planuri (fig. 3). Corpul omenesc este alcatuit dupa principal sime- triei bilaterale,fiind un corp tri a Aten tridimensional, cu trei axe Axele corespund di eI aie Tn gh, Smensunior spat si se in | Fig 1 Vedere anterioart 2 cavittior tunchiuh castes (1 mediastix 2 cavitate pleural: 3. cavitate pericerdasy abdominal (4k cavitates peh oO at Axul longitudinal, axul lungimii compult, estoy, tical la om si are doi poli: superior (cranial) si infsig (caudal). EI pleaca din crestetul capului si merge ping la nivelul spatiului delimitat de suprafata talpioe, Axul sagital sau anteroposterior este axul gus mii corpului. Are un pol anterior si altul posterio. Axul transversal corespunde latimii copii Este orizontal si are un pol stang si altul drept. Planurile. Prin cate doua din axele amintite trece cate un plan al corpului. Planul sagital trece prin axul longitudinal si sag tal, Planul care trece prin mijlocul corpului (megan) ‘impartindu-| in doua jumatati simetrice, se numese ‘Subdiviiunle cavitati 2 ‘sting: 3. abdomen lateral ‘4, peri 5. inghinal “Tinghinal drept & abdomen steel rept 9. Scanned with CamScannerts plan medio-sagital Planul medio-sagital este planul simetriei bilaterale. Planul frontal merge paralel cu fruntea si trece prin axul longitudinal si cel transversal. El imparte Porpul intro parte anterioara (ventrala) si alta poste- rioara (dorsala). ‘Planul transversal sau orizontal trece prin axul sar gital si transversal. El imparte corpul intro parte supe para (craniala) si alta inferioara (caudala). Planul trans- Yersal este numit planul metameriei corpului. Aceste Ax longitudinal Fig. 3, Planuri si axe ale corpului. Niveluri de organizare Celule, tesuturi, organe, sisteme de organe, organism Exista diferite niveluri de organizare a corpului uman, fiecare contribuind in final la cel morfo-functio- nal al intregului organism (fig. 4). Celula + Celula este unitatea de baza morfofunctionalé $i genetica a organizarii materiei vii. Poate exista singura sau In grup, constituind diferite tesuturi, axe si planuri se folosesc 9i pentru precizaree al celementelor componente Ia nivelul fiecarul orga" Nomenclatura anatornica Odata cu axele $i planurile corpului ati facut cu" nostinta cu unii termeni: cranial, caudal, ventral, dar sal, medial, lateral, sagital, frontal, transversal. ‘Cand se vorbeste de membrele corpului, 9 fol sesc termenii proximal, pentru formatiuni apropiate de centuri, si distal, pentru cele mai inde partate. La mana, se foloseste termenul volar sau palmar, pentru formatiunile palmei, iar la picior, termenii plan ‘ar, pentru formatiunile din talpa piciorului si dorsal, pentru formafiunile superioare ale labei piciorului, Superficial si profund sunt termeni care arata gradul de apropiere fata de suprafata corpului. +CUVINTE CHEIE + organe, sisteme, viscere, sagital, longitudinal, + } transversal, proximal, distal, palmar, plantar, volar ; TEME SI APLICATII © Gasifi raspunsul gresit. Planurile de orientare ale corpului sunt: a. sagital; b. frontal; c. longitudinal; d. transversal. © Completati spatiile punctate cu termenii cores- punzatori. Planul frontal merge paralel cu trece prin axul si axul .. imparte corpul intr-o parte ... Forma celulelor este toate au forma globuloasa, dar ulterior pot deveni fusi- forme, stelate, cubice, cilindrice etc; unele, cum sunt celulele sangvine, ovulul, celulele adipoase sau carti- laginoase, isi pastreaza forma globuloasa. Dimensiunile celulelor variaza in functie de spe cializarea lor, de starea fiziologica a organismului, de condifile mediului exter, varsta etc. Exemple: hema- tia — 75,, ovulul — 150-200 p, fibra musculara stria- ta — 5-15.cm; media se considera 20-30 w. Structura celulei In alcatuirea celulei distingem trei parti compo- nente principale: 1. membrana celulara; 2. citoplasma; 3. nucleul. Scanned with CamScanner——— Atcetures corpului uman Fig 4. Nivelui de orgenizare a corpului *onjoara celula, ii confera forma si separa structurile interne ale celulei de mediul extracelular. Este alcatuita, in principal, din fosfolipide si protein. Fosfolipidele sunt astfel dispuse, incat portiunea lor hidrofila formeaza un bistrat, in interiorul caruia se afla cuprinsa portiunea lor hidrofoba. Acest miez hidrofob restrictioneaza pasajul transmembranar al moleculelor hidrosolubile si al ionil Proteica este cea care realizeaza ful ale membranei si mecanismele di membranar. Proteinele se pot afla nctille specializate le transport trans- Pe fata externa sau fluid al membranet 7 ‘celulare: rat Geer 3, proteins 4 Tosti fob; 5. colesterol llcolipids 7, lucia tumar: 1. atom; 2. molecula; 3. macromolecula; 4, organit; 5. celula; 6, fesut; 7. organ; &. sistem de organe; 9. organism. ( 1 embrana ceil membrana plasmatic, pls: interna a membranei, precum si transmembranar Dy oarece proteinele nu sunt uniform distribuite in cad structurii lipidice, acest model structural a fost deny mit modelul mozaic fluid (Fig, 5). Membrana conti &i glucide (glicoproteine si glicolipide), atasate pe f ei externa, Acestea sunt puternic incar cate negatiy ® celuleé: 1. aparat Golgi; 2. memb Teticul endosia ”"2020m; 5. cromatina, 6 ment oplasmare omnat Pugos;&.eltplasins 9, a ie. "ted 1 nucleu: 12 eentriol 13. m= Scanned with CamScannerColula La unele celule, citoplasma prezinta diferite prelun- iri acoperite de plasmalema. Unele pot fi temporare si neordonate, de tipul pseudopodelor (leucocitele), altele permanente: microvili (epiteliul mucoasei intes- tinului, epiteliul tubilor renali), cili (epiteliul mucoasei traheei) sau desmozomi, corpusculi de legatura care aza celulele epiteliale. sistem coloidal, in care mediul de dispersie este 2p2, jar faza dispersata este ansamblul de micelii coloi- dale ce se gasesc in miscare browniana. Functional, citoplasma are o parte nestructurata, hialoplasma, $i © parte structurata, organitele celulare (fig. 6). Aces- tea sunt de dous tipuri: comune tuturor celulelor, si specifice, prezente numai in anumite celule, unde e structura complexa, la nivelul a. Organite comune Organite Structura 1. Reticulul ‘Sistem canalicular, care leaga plasmalema de stratul exter al mem endoplasmatic (RE) RE neted RE rugos (ergasto- plasma) 2 Ribozor (corpusculit hut Palade) 3. Aparatul Golgi (dictiozomi) 4, Mitocondriile '5. Lizozomii 6. Centrozomul branei nucleare Retea de citomembrane cu aspect diferit, in functie de activitatea celulara Forma diferentiata a RE. Pe suprafata externa a peretelui mem branos prezinta ribozomi Organite bogate in ribonucleoproteine, de forma unor granule ovale sau rotunde (150-250 A), Exista ribozomi liberi In matricea Citoplasmatica si asociati RE neted, care formeaza ergastoplasma (RE rugos) ‘Sistem membranar format din micro- si macrovezicule si din teme alungite, situat in apropierea nucleului, in zona cea mai activa a citoplasmei Forma oval, rotunda, cu un perete de structura trilaminara (lipo- proteica). Prezinta un invelis extern (membrana externa), urmat de ln interspatiu, si, spre interior, o membrana interna, plicaturata, formand creste mitocondriale. In interior se gaseste matricea mito- condriala, in care se afla sistemele enzimatice care realizeaza fos- forilarea oxidativa (sinteza ATP) Corpusculi sferici raspanditi in Intreaga hialoplasma, Contin enzi- me hidrolitice, cu rol important in celulele fagocitare (leucocite, ‘macrofage) Situat in apropierea nucleului, se manifesta in timpul diviziuni ce- lulare. Este format din doi centrioli clindrici, orientati perpendicu- lar unul pe celalalt si inconjurati de o zona de citoplasma vascoasa indeplinesc functii speciale. Functii ‘Sistem circulator intracitoplas- matic Rol important in metabolis- mul glicogenului Rol in sinteza de proteine ‘Sediul sintezei proteice Excretia unor substante celu- lare Sediul fosforilarii oxidative, cu eliberare de energie Digerarea substantelor si par- ticulelor care patrund in celu- 1a, precum si a fragmentelor de celule sau tesuturi Rol In diviziunea celulara (ipseste in neuroni) (centrosfera) b. Organite specifice * Miofibrilele sunt elemente contractile din sarco- plasma fibrelor musculare. ‘© Neurofibrilele constituie 0 retea care se intinde in citoplasma neuronului, in axoplasma si in dendrite. © Corpii_Nissl (corpii tigroizi) sunt echivalenti ai ergastoplasmei pentru celula nervoasa. In afara organitelor comune si specifice, in citoplas- ma se mai gasesc si incluziunile citoplasmatice, care au caracter temporar si sunt reprezentate prin granule de substanta de rezerva, produsi de secretie si pigmenti. ste o parte constitutiva principala, cu rolul de a coordona procesele biologice celulare fundamentale (contine materialul genetic, contro- leaza_metabolismul celular, transmite informatia genetica). Pozitia lui in celula poate fi centrala sau excentrica (celule adipoase, mucoase). Are, de obi- cei, forma celulel ‘Numarul nucleilor. Majoritatea celulelor sunt mononucleate, dar pot exista si exceptii: celule binu- cleate (hepatocitele), polinucleate (fibra musculara striata), nucleate (hematia adulta). Scanned with CamScannertl renee i Jara prezinta permeabilitate selee pp Ton ‘ i pot fi intre 3 si 20H celul earn Dienst eel "elute, find 1 tener ite wee arin ty tor ; iv imb bidirectional de substay coe naam cect THe etl Ch 7 multi nucleol te nutritive $i Per ionic, care determina aparita cy uctura 1 Struct a snl sau mak MUN ME rye ‘embrana nuclear’, poroasé, este dat ina exter- ‘ura trilaminata, constituita din dous fote, uns er Mipre maticea ctoplasmatica Peru endor 7 ir citomembranele ret! aise continua cv Siderenta miezului nuclear. Nt plasmic a one exist un apatia nuit SPs erinucleer. Sub membrana Se afd carloplasm Petre colodala cu aspect omogen. La river gxista o retea de filamente subli Tine de eromatin, din cae, a inceputl meaza cromazomil, alc D a eal ‘proteine histonice si nonhistonice, atitatl mil de ipide si oni de Ca si Me poo CUVINTE CHEIE=~"=~ | ‘membrana celulara, citoplasma, nucleu, ovul, sper~ fe. ribozomi, reticul endoplasmatic, mitocondri, lizozomi, centrozom, nucle i, aparat Golgi TEME $1 APLICATII Coloana din stanga cuprinde organitele comune din citoplasma, iar cea din dreapta, unele dintre functille acestora. Asociafi organitele cu functille cores- punzatoare: 1. ribozomii a. circulatia intracitoplas- matica b, sinteza proteica . fosforilarea oxidativa cu eliberare de energie d. exeretia unor substante celulare e. rol in diviziunea celulara f. digestie intracelulara 2 mitocondrille 3, reticulul endoplasmatic 4, aparatul Golgi 5, lizozomii 6, centrozomul Proprietatile celulei Celulele au o serie de proprietati ge . " ‘ it nerale si - cil cre le esgura indepliea roll echo ansambll xganfsmul Dine acest propia sin teza proteca reproducerea cellar sf metabolism cellar au fost deja studiate. Proprietati importante ale ¢ sunt ‘insa atat transportul tran: roan de si potentialul de membrana, meer ant cum si un tra rentilor ere implicate in transportul transmem, wan eet gropate in gous catego rine ms nar potare nu necesita prezenta UNOr proteing cambranare transportoare (carausi) si mecanisme membrarmsta prezenta unor astfel de protene. in prima categorie fac parte difuziunea si osmoze, ir din a doua, difuziunea facilitata si transportul activ. Un alt mod de @ clasifica transportul transmem- branar fine cont de consumul energetic necesar pen. pramtalizarea lui, Astfel, exista transport pasta care nu necesita energie pentru a se desfasura si cuprinde ‘ifurionea, osmoza si difuziunea facilitata, i trans. port activ, care necesita cheltuiala energetica (ATP), { Mecanisme care nu utilizeaza proteine transportoare Difuziunea (fig. 7). Moleculele unui gaz, ca si mo: leculele si ionii aflati intr-o solutie, se gasesc intro miscare dezordonata permanenta, rezultat al energiei lor, Aceasta miscare, numita difuziune, determina ras- pandirea uniforma a moleculelor intr-un volum dat de gaz sau solutie. De aceea, ori de cate ori exista 0 dife- renta de concentrate (gradient de concentratie) intre doua compartimente ale unei solutii, migcarea mole culara tinde sa elimine aceasta diferenta si sa distr: buie moleculele uniform. _— Datorita structurii sale, membrana celulara nu reprezinta o bariera in difuziunea moleculelor nepo larizate (liposolubile), de exemplu Q, sau hormonii _Exterion | Fig. 7. Difuziunea: ‘oni 2 protein interat; 3 stratur Fstop al Scanned with CamScannersteroizi, Moleculele organice, care prezinta legaturi covalente polare, dar nu sunt incarcate electric, de exemplu CO,, etanolul sau ureea, pot, de asemenea, difwza prin membrana celulara. Moleculele polarizate i mari, de exemplu glucoza, nu pot traversa mem- brana celulara prin difuziune si, de aceea, au nevoie de proteine transportoare. De asemenea, membrana nu permite pasajul ionic liber; acesta va avea loc doar la nivelul canalelor ioni- ce cu structura proteica, formatiuni membranare cu dimensiuni atat de mici, incat nu pot fi vizualizate chiar cu ajutorul microscopului electronic. Osmoza este difuziunea apei (solventului) dintr-o solutie. Pentru ca ea sa se produca, membrana care separa cele doua compartimente trebuie sa fie semi permeabila (sa fie mai permeabila pentru moleculele de solvent decat pentru cele de solvit). Apa va trece din compartimentul in care concentratia ei este mai mare (solutie mai diluata) in cel cu concentratie mai mica (solutie mai concentrata). Forta care trebuie aplicata pentru a preveni os- moza se numeste presiune osmotica. Ea este propor- fionala cu numarul de particule dizolvate in solutie. (Mecanisme care utilizeaza proteine transportoare Moleculele organice polarizate si cu greutate mol- eculara mare traverseaza membrana celulara cu ajuto- tul proteinelor transportoare membranare. Acest tip de transport este specific, saturabil (va exista un trans- port maxim pentru o anumita substanta) si pentru aceeasi proteina transportoare poate aparea com- petitia intre moleculele de transportat. Difuziunea facilitata. In acest caz, moleculele se deplaseaza conform gradientului de concentratie si nu este necesara energie pentru transport. Transportul activ (fig. 8) asigura deplasarea mo- leculelor si a ionilor impotriva gradientelor lor de con- centratie si se desfasoara cu consum de energie furnizata de ATP. Este de mai multe tipuri: ~ primar: pentru functionarea inei tre este necesara hidrolza directa a ATP I acco COE proteinele transportoare se numesc ~ secundar (cotransport): energia necesaré pentru transferul unei molecule sau ion impottiva gradientu- lui sau de concentratie este obtinuta prin transferul altei energii conform gradientului ei de concentratie. De exemplu, pompa de Na*/K*. O categorie speciala de transport este cel vezicu- lar. Acesta poate fi: endocitoza, In care materialul ex- tracelular este captat in vezicule formate prin invag area membranei celulare si transferat intracelular, sau exocitoza, in care material intracelular este captat in vezicule care vor fuziona cu membrana celulara, iar -80 mv. ° Timp (ms) > Fig. 9. Potentialul de actiune, Potentialul de actiune este un réspuns de tip ,tot ia nic’: stimuli cu o intensitate inferioara pragu lui, subliminari, nu provoaca depolarizarea si decien. area unui impuls, iar stimulii supraliminari nu deter ming o reactie mai ampla decat stimulul prag ~ Panta ascendenta: depolarizarea apare dupa atingerea potentialului prag si se datoreana cresterii Permeabilita i la"; acesta va intra ru acest ion, care leschid atunci cand valoarea prag, Sunt voltaj-dependente si care se di Potentialul de membrana atinge —Panta descendenta (epolarizarea): potentialul revine catre valoarea de Fepaus. Acest fapt se dato- reaza lesiri K* din celula prin canale speciale pentry acest ion, care se deschid, de i aimed oa asemenea, in prezenta i 4 reprezinta intervalul de fj Perioada refrac fill de obtinat ot Potente atid doua perioade refractare: & vioada refractar absolut, pe parcurgy Cit indifgrent de itensitatea stimulului, nu se po’ “ indiferent ential de actiune. Cuprinde panta 3% dents a potenfialului de actiune so portune dn dente a pata si se datoreaza inactivarit canalelo pst tru Na’, actara relativa, pe parcursul ¢ ( perioada eft al doilea potential de actin, ee Stirulul este suficient de puternic. Potential deat tne obtinutestfel are o viteza de aparitie a panic tendente mai mica si o amplitudine mai redves de ; I. rr sential de aclune, data generat In cree al une! membrane excitable, va stimula randy zonele adiacente ale acesteia, propagandu'se in sensuri, pana la completa depolarizare a membact Transmiterea depolaizarii in lungul unei fibre nen: se sau musculare poarta denumirea de impuls (nx muscular). + ropretail speciale ale celuelor sunt contract. tatea (proprietatea celulelor musculare de a transfor. me energia chimica @ unor commpust in energie mec. nica) si activitatea secretorie. Fiecare celula sine zeazA substantele proteice si lipidice propri, necesae pentru refacerea structurilor, pentru crestere sinmu. fire. Unele celule s-au specializat in producerea de substante pe care le ,exporta" In medial intem (eae tie endocrina) sau extern (secretie exocrina), parcurst actiune. Depolarizarea creste ce = Canalele voltaj-dependente > Nat difuzeazt Pentru Nat se deschid in celula Potentialul de membrand Variaza de la -65 mV la +40. Potentialul de membrané. revine la -65 mV Depolarizarea scade Canalele voltaj. Pentru K* se deschid ‘dependente K+ difuzeaz’ in afara cell Fig. 10. Difuziunea ionlor de sodiu si de potasiu. Scanned with CamScanner