Astfel, observatile anterioare reunite se consttule inte-o defini conformitate cu aimee aise ara on stitule intr-o definitie a moralitétii si a eticii in CAA EE TEST EP Perr reser SS eons en Se saa Sea eee UTICA este stiinta defini i validarifacestui vod. Dac ran REDS Meets oe oe ee wae feferions ceca Ba in ed ‘obisnuit andarde si conduite morale ezinté studiul formal al acestora. Din acest motv, studiul etill este adesea numit SP SAEED in stuciut eticit ne vom confrunta eu o lists de termeni, uni termeni representind Concepte cheie, pe care le vom dezvolta, pe larg, in continuere MORALA &F. DEX: Provine din moalis (at), moral.) si reprezintsansamblul fecuTSilor sufetewu spuale Ee o stare afecivi,dspotije sufleteascd temporars care prveste puterea, dorina,fermitatea de » sopena Pericolele, oboseala,cfcutile si se caracterizeaz3 prin cua, tie sufleteasch Este o ramurd al eich, eipling a filozofe. Exist moral socal cresting, prima, de obcel, sprijnindu-se pe a doua, Movaltanes € un cod al condutei care poate avea dreptsurs8 un contract social lgi naturale, precepte divine sae standarde individual. Dowd concepte particularetrebuie exact injelese, find general valabile:orcne ae, in orice situate, obligati si drepturl. Importanta lor este egalé in mod normal, lr incSlcarea uncia ¢ exclude pe cealata. Dihotomia antinomicd de la baza etic (rlatia burly sau poativnegatl) se regiseste, invariabi in modul nostru de géncire: definim, de exemplu, vitui(htlegorea,iteartata) ‘mult mai usor prin aspectul contraponderal al vcilo (Coomia, ne cunea), 'invers. Moraltates nu este, astfel,o problema de optiune, ci, mai degrab o raportarebisensual3, cu at&t ma mult cu ct pov au atv sunt situational relative. f. DEX: Privine din valeur (fr), valor, ons (lat) si desemneaza o Insuyie m unor luerun faptey el fenomene de a corespunde necesittilor sociale i idealuilor generate de acestea, traducandu-se prin ‘suma calititilor care dau pres unui obiect, uneifinge, unui fenomen etc. Am putea defini mal simplu ‘ca reprezentind acele principli, standarde ce cAlduzesc actiunile omului. Valoarea etic este dat de ersonalitatea omului, de tot ce- defineste si caracterizeaz, este binele si bunul uman scumulat. Valoarea este nu numai un pret al obiectelor, dar i 0 calitate a Persoanelor, este ceva spre care flecare tinde, atat pe plan profesional, cat si moral. Claifcarea valorlor poate avea ca urmare dezvoltarea personals. Stabilirea acelor valor trebule si fie compatibila cu propria noastra existent’ individuals, dar si cu existenga noastré ca fnte sociale. Valoarea este cea care ne poate ajuta in procesul de luare a deciailor. f. DEX: Provine din éthique (fr), ethicus (at) si este sting care se ocupa cu studil teoretc al valorlor g condiie! umane din perspectiva prncipilor morale si cu rolul lor in vata social. Mal pe seurt, desemeneazS totalitatea normelor de conduitd morals corespunadtoare. Etica este un ansamblu de actuni$fapte chee gi ‘morale pe care fiecare individ le accepts le respects, dup cum crede de cuviintS. Etica implied respectul fat8. de sine, individ si comunitate, respect ce include necesitatie, valorile, convingerile si perceptile individuale. Etica medical este mai profunda si mai complex3. Este stiinta si arta de a ingriji bolnavul. Ea necesita cunostiinge profesionale temeinice, bun simt, empatie, receptivitate la problemele celor care au nevoie de ajutor, atasament, rabdare, daruire de sine, intelegere si respect pentru individ, intai ca om, apoi ca pacient. Atat etica, cat si bicetica, constituie o parte componenti, de sine stitStoare, a gindiri filosofice, este orientati spre o cercetare complex a moralei sia modelelor conceptuale de interpretare a acestela BIOETICA) cf. DEX: Provine din bioéthique (Fr), bioetica(it.) i reprezint& morala stiingel in general si a medicinel 3 In special, care interzice comercializarea corpului uman si traficul de organe, Este o directie stiintific’s Interdisciplinar8 preocupata de analiza atitudinel morale a omului fatS de animale, de plante, de Vietate in sine (dar si de biosferi). La jumatatea anilor ‘90 Dictionarul Oxford definea bioetica dent discpliril care studiad!] problemele etice rezultate din progresele medicell{I biologiel, Putem observa c& aceasté definitie se referd mal ales la ceea ce, Tn acceptiunea actuala, se tntelege prin termenul de etic: biomedical. Intre timp, noi ramuri au apSrut In cadrul biceticit etica mass-mediel, etica icologia este studiul (VALOAREA) ETICA implicit, in termenul validare, viafa este standardul de valoare: 0 moral] corect3 (valid) este una care vine In Int&mmpinarea viel Scanned with CamScanner= MODULUI 41 - DEONTOLOGIE $1 ETICA PROFESIONALA | eas _| Bites blomedicalé (biomedical ethics) -etica in medicina si biologte-, care la randul ot ene inclusé tn Sea Bsn ny ts Gc mecluTa ete in prevent etiea medical (medical ANG) ete REG beetle (bioethics) etica biomedical, etica mass-metiel etica economical poles, even ‘mediulul S16). Practc,pan8 pe a jumatates anil ‘90 termenl de bloctis (sau bioeied medial) teprezenta Pisani uct cu etlea medicals, tn termenil descrisi de cBtre dictionarul Oxford, Apol dewvolta ca Bioeticila Impus o redefinire a termenilor aga cum am vizut mal sus. ¥ COD ETIC cf. DEX: Cuvantul cod provine din code (fr) si desemneaz’ un ansamblu de regul, de preceple sau de Conant reeritoare la conduit’, Este un sistem de simboluri, care are destinatia de a reprezenta #1 a Sransmite o informatie, este un cfru, ReprezintS o reflectare a valorilor,serveste la simbolizarea principilor dupa care un grup profesional sau o organizatie se defineste pe sine. Este mai mult decst un document administrativ, mai mult decat o list de regul, dup3 care un membru al organizatiel sau al unui grup Profesional poate identifica sau exclude comportamentul deviant. Codul etic cuprinde norme de conduits obligatori in tegaturs cu exercitiul indatorrlor profesionale ale personalului care ofer’ servic sociale, precum si principiile $i valorile care stau la baza furnizrii serviciilor sociale. TPRINCIPITETICE f. DEX: Cuvéntul principid provine din prindpium (lat), prinpio (ft), prindpa (ft) sl Sel Genre pan elementul fundamental, ideea, legea de baz’ pe care se intemelaz3 o teore stiintfics, un sistem poli, Juric, o norma de conduité etc. Reprezintétotalitatea legilor si a notiunilor de baz8 ale unel discipline, fllnd elementul primordial, cauz8 primara sau punct de plecare a ceva. Principle etice si standardele Morale, aplicate in munca asistentelor medicale sunt comune cu principille morale ale valorilor universale, Principiile eticii biomedicale furnizeaz& concepte si un limbaj care poate fi folosit pentrua identifica aspectele pozltive sau negative ale profesiel, pentru a reflecta asupra lor $i pentru a defini poziile etic. CONDUITA cf. DEX: Cuvantul conduit provine din conduite | fr.) si desemnificd felul de a se purta, ETICA comportamentul. Normele de conduit cuprinse in codul etic sunt in concordanta cu reglementarile legale in vigoare din domeniul presupus. STANDARDE “J’cf. DEX: Cuvantul standard provine din standard (engl) sl desemneazd un ansamblu de homecare ‘TICE’ ~~ | reglementeazé calitatea, caracteristicile, forma eticii, concretizandu-se sub forma unui document i ‘care sunt consemnate aceste norme. TEORI ETICE ef. DEX: Cuvantul teorie provine théorie (fr), theoria (Iat.) si prezint’ o forma superioara a cunoasteri stiintfice care mijloceste reflectarea realitst, Este un ansamblu sistematic de idei, de ipoteze, de legi si concepte care descriu si explic fapte sau evenimente privind anumite domenii sau categorii de fenomene. Teorile etice contin reguli si principii mor Astfel, teorille etice servesc ca fundament pentru judecr normative sau actiunii. Sunt dou’ mari tipuri de teoril etice: teoria teologic’ §i teoria deontologics. f. DEX: Provine din déontologie (fr), etimologic definindu-se din greac& prin deon = ceea ce trebuie facut al logos studiu. Este doctrina privitoare la normele de conduita sila obligatile etice ale unei profesiuni (mai ales a celei medicale). Totodata este o parte a etici, ce studiaz normele si obligatile specifice unel activi profesionale. Deontologie medical! reprezint’ totalitatea regulilor si uzantelor care reglementeazi relatille dintre medici sau dintre acestia si bolnavi lor, find sinonim cu etica medical&. Este 0 teorie despre datorie, despre originea, caracterul si normele obligatiei morale in general. Deontologia este un compartiment al et care se ocupa cu studiul normelor si obligatillor specifice unel activitati profesionale. ¢f. DEX: Etimologic analizind, cuvantul competent provine din compétence (f.) si reprezinta capacitate a cuiva de a se pronunta asupra unui lucru si/sau de a exercita anumite atributii, pe temeiul unei cunoasteri adénci-a problemei in discutie. Constituie capacitatea de a lua deciaii, in limite definite, pentru realizarea activitatilor specifice postulul. Responsabilitatea reprezint3 obligatia de a indeplini sarcinile si se inscrie in limitele ariei de competent’. in momentul depasiri limitei de competenté si declinarii acesteia, persoana se se declaralipsita de autoritate (legals) sau f Stirea necesard pentru a judeca See a se pronunga into problems. : | confidential (fr. si presup I refer’ la Inti DEONTOLOGIA LIMITE DE COMPETENTE ine un mod prin care se poate ae Pore nator eae x Le sau) a informati inta un secret medical 3 nu pot fi divulgate Je sirecunoasterea dreptulul pe care are individul la Scanned with CamScanner4 — 3- {ANDRA RADU eee | intimitate $I la pastrarea secretului tn ceea ce ppriveste persoana Sa. Aslstentul medical trebule sa respecte ‘lorie sf optiunile pacientilor, chiar s1atuncl cand nu este de acord cu ele # trebule sa evite sa Impuna ‘alorile sale personale pacientilor pe care | Inglleste. interpretarle moderne ale teorel confidential permit incalcarea acesteia, Justificarea unei astfel de actiuni divulgatoril bazandu-se pe ideea ca nici un drept nueste absolut, atat timp cat si cel care beneficaza de acest drept incaca alte norme si poate provoca daune ‘celor din jur sau lu insusi. in nursing se pune un accent deosebit pe dezvoltarea si educarea principalulul latribut al comunicarii si anume ascultarea. “ABUZUL cf. DEX: Provine din abus (fr), abusus (lat) $1 presupune incalcare a legalitSti, desemnand coneret 0 fapta ilegal8, Exist mai multe tipuri de abuzuri, fiecare definit sub forma unui delict. Astfel puter vorbi despre abuzul de putere reprezint’ un delict svarsit de cineva prin depasirea atributilor sale. ‘Abuaul de incredere reprezint’ o forms de inseliciune care consti din Insusirea ilegal8, instrSinarea sau refuzul de restituire a unui obiect incredintat spre pstrare sau spre utilizare. Abuzul de drept este un delict care const8 in exercitarea unui drept cu nesocotirea scopului siu social-economic. "AUTONOMIA ‘DEX: Provine din autonomie (fr), autonomia lat.) sl reprezint dreptul (unui stat) regluni) nationalitati sau minorititi nationale etc.) de a se administra singur, in cadrul unul stat condus de Putere central, Este acea situatie a celui care nu‘depinde de nimeni, care are deplind libertate in actiunile sale,Autonomia deriva din cuvantul grecesc autos = siguransa) si normos (= lege, regula), adica lege sigura, In discursurile contemporane are Injelesurl largi, incluz3nd drepturile individuale, intimitatea si alegerile. Autonomia necesitd abllitatea de a alege singur, fara constrangeri externe. RESPECTUL PENTRU PERSOANA. cf. DEX: Cuvantul respect provine din respect (fr.), respec (lat.) si presupune o atitudine sau sentiment de stim, de consideratie sau de pretuire deosebiti fat de cineva sau de ceva. Respectul este asezat la baza activitatii practice, fiind in stréns8 corelatie cu principiile de autonomie, de beneficiu, de a nu face rau, de dreptate sau justtie. Respectul fat8 de ceilalti nseamn’ amabilitate fat de cei din jur, bune maniere $i s8 spui ceea ce simti fara si jignesti. Este o strad3 cu dou’ sensuri: ca sé fii respectat, trebuie s& respecti. Ins8 nu trebuie s& uitdm nici o clip’ cd respectul se céstigS, iar a'l respecta pe cel de lénga tine presupune s nu Tl permiti orice, oricand, oriunde. Limitele sunt foarte importante in relagille interpersonale. Respectul pentru oameni desemneaz’, de fapt, dreptul persoanei la autodeterminare sau autonomie, capacitatea de a decide singur. INFORMARE $I CCONSILIERE cf. DEX: Informarea provine din informer (fr.), informare (lat. sise defineste prin a da cuiva Informatil despre ceva sau despre cineva, a face cunoscut, a Instiinga. Consultare provine din consulter (fr), ‘consultare (lat.) si se defineste prin actiunea de a intreba, a cere o parere, un sfat sau a lua avizul unel Persoane autorizate. Cu alte cuvinte este actiunea ce presupune a cerceta, a examina un text, un izvor etc. pentru a se informa sau a se documenta. Pacientii trebuie s& aiba posibilitatea de a lua decizil informate referitoare la tratamentul si ingrijirea de care au nevoie pe baza unor informatii bazate pe dovezi. Aceste decizli trebuie recunoscute ca parte integrant& a procesului decizional, Informatitle verbale trebuie completate cu materiale scrise si/sau materiale audiovizuale, inclusiv Informatii despre alte optiuni. Trebuie indicate grupuri de sprijin ce activeaza in domeniul ingrijrt. DATORIA ef. DEX: Reprezint® obligatia legal sau moralé fagé de una sau mai multe persoane. Datoria necesitd, abilitatea de a face bine si de a stimula actele lor benevole cum ar fi buniitatea, dig lPenialt afectiunea. Confidentialitatea este un principiu care se refer la intimitate. ADEVARUL/ JERACITATEA f, DEX: Provine din verum (lat.) probabil intr-un compus de tipul ad de verum saul Gawero (IE) da veras (sp.) si reprezinta concordanta'intre cunostinfele noastre si realitatea obiectiva, veridicitate, Este obligatia de a spune adevarul si a nu minti in cadrul ingrijrilor’de sdnatate, Veracitatea Teprezintd obligatia de a spune adevarul, de a nu minti pacientul. Relatia intre asistentul medical si | pacient trebule s8 se bazeze pe adevar. UPERVIZAREA ef. DEX: Provine din superviser (fr) si presupune a controla si revizui din nou. Este un mecanism eficient de formare a practicienilor din profesile de sprijin si poate conduce la cresterea calitStii servcilor, dar si a calit&til viet profesionistilor expusi la stresul major de a aborda persoanele aflate in suferint3. Este consideraté 0 etap aproape obligatorie pentru profesionistii exigenti. La nivel individual sau colectiv, este © forma de formare continua si de autocontrol al calitati, prin concentrare asupra evolutiei practic acestuia, Avem treltipuri de supervizare despre care trebuie si vorbim: G Supervizare administrativ’ -presupune promovarea si mentinerea unor standarde riicate de muncé, coordonarea si adecvarea practicilor profesionale cu politicile interne institutional administrative, Scanned with CamScanner= MODULUI 41 - DEONTOLOGIE $1 ETICA PROFESIONALA ‘asigurarea unui cadru profesional ujor de condus. Principala preocupare este referitoare la corect, CeficientS si adecvata implementare a politicilor 1 procedutilor. Principalul scop este asigurarea aderentet la politica s! procedura intern’ promovat8 pentru profesionigt. Supervizorul, este mandatat 88 supravegheze munca supervizatulul, adic’ se asigur’ de faptul cd politica institute! este Implementatd, aplicat3, ceea ce presupune, evident 0 functie de control 3, in paralel, responsabiltatea de a capacita supervizatul pentru a-4latinge un maxim de randament profesional. Supervizare educationalA ~ dezvoltarea educativa a fiecdrui membru al unel echipe profesionale, intr-o manierd calculatd, astfel potentind intreaga resurss de auto-realizare a persoanei yi de descoperirea a posibilitatilor de eficentizare profesionals. Principalul scop este de a disipa \gnoranta $1 a dezvolta aptitudinile st abilitatile. Supervizati pot fi ajutati astfel + 8 infeleag dientul mai bine coon tientizeze mai bine proprille react’ If spunsuri fat | de dlient Infeleag_ dinamica interaciunilor profesionist-dient ‘nfeleag_ maniera proprie de interventie i consecintele acestora 5 exploreze c i diferte dea lucra au un dient intr-o situatie similar * Supervizare suportivl ~ mentinerea unor relaji de mune’ in armonie si culivarea unul spit de coetiune’. In supervizarea suportivs, principals preocupare este satisfactia profesionald 4! morals a angajatului. Angajatii sunt perceputt in ipostaza de a se confrunta cu o varietate de agenti stresori corespunzStorilocului de muncé care, in afara unui ajutor care s&-iajute s8 depSseascd aceste situati, pot afecta intr-un mod foarte serios si poate conduce la implementarea unor servicii mai putin satisfacatoare pentru clienti. Pentru profesionist este, in ultima instant3, 0 problems de burn-out. Kadushin sustine faptul c& celelalte dous forme de supervizare se centreazd pe nevoi instrumentalein timp ce supervizarea suportivl se centreaza pe nevoi expresive. f, DEX: Provine din charité (fr), caritas (lat) si atesté o atitudine miloass, filantropies, pling de generozitate fat8 de cineva. Sor. de caritate este acea sori de ocrotire, Infirmiers, Reprezinté un act de bundtate/ mild cresting fat8 de cei aflati in nevoie in general sin stare de sdrdcie indeosebi. La origini se afid preceptele morale promovate de citre toate marile religit (Judaism, Crestinism, Buddhism, Islam) ~ dragostea fat3 de Divinitate manifestatd prin dragostea fat de aproapele tu. Activitatile caritabile au caracterizat dintotdeauna unul din rolurile jucate de orice religie, ele fling prezente incd din antichitate, si constau in ajutorarea celor infirmi, bolnavi, sSraci/ dezavantajati cu alimente, imbracdminte, adSpost 1 ingrjire medical” in asezdminte special amenajate pentru acestia fie de cStre cei mai bogati fie prin grija unor comunitayl sau a institutilor religioase. Filantropia reprezint’ de asemenea, 0 atitudine si actiunea de ajutorare a celor aflati in nevoie, insd este putin mai cuprinzStoare decst actiunea caritabild, avand in unele cazuri drept scop promovarea/ asigurarea bun si indivizilor. Actiunea caritabils/ filantropic3 a suferit transformari importante odatd cu trecerea de la statul ‘spectator a statul provident_*. In secolele XVIII-XIX gaseste statul “surghiunit de citre burghezie in rolul de spectator” si putin mai tarziu statul tsi asums gi rolul se jandarm pentru a pistra ordinea ca un bun ce privilegia patura celor bogati. Apare insa o libertate anarhic! ale cirei inconveniente determin’ trecerea statului in rolul de arbitru, cea ce presupunea faptul ci el “Ti alind pe rinitl gi Hacc ‘opreste bratul care loveste prea tare. In aceasta functie de patronaj, asistenta oficializeazi caritatea, far3 2-1 modifica prin aceasta spiritul, In ospicii, spitale publice sau orfelinate, statul se substitule ‘ordinelor religioase pentru a asigura supravietuirea celor nevoiasi"s. Treptat, actiunea caritablli/ EEstotaah ‘este puternic dublatA de noile actiuni ale statului tutore si, dup& cel de-al dollea rdzbol ale statulul provident, crsistalizat in statul bundstiril sociale. ‘Kagushin. A - Sapandgon in Shoal Work (rd. edn), New York: Columbia University Press, 1992, p20 "row & Bowne, ~The Sal Wisk paver. ganar harry dy care ander str gy Buchan: Open Urey Pres, 1935. “Hosting F 6 Shchet.K-Sgervison nthe Hdjig Rotesions Annu, yup acerca approach Miton Keyes: Open rovers Press, 1969 “cf Kadushin, A Superson hn Soaal Work (3rd edn). New York: Columbia University Press, 1992, preluat din Dawson, J 8. - The casework perviay Ina tary agency, cap 6 Farrly, 1926, pp. 293. * Dogan Mattei & Felassy Dominique « Exancrnia md | Jum tate cata! um tate socialist, Ed. Alternative, Gucureyt, 1992 * Dogan Matte’ & Pelassy Dominique ~ op at. * Dogan Matte’ & Pelassy Dominique ~ ap at SS |— Scanned with CamScanner