Awe Ct € Vi —— NORWE, afirmative ~ ex: si fii sincer, tolerant ete Prohibitive — ex: s nu furi, 8 nu minfi ete * conditionale — ex: daca vrei si fii respectat atunci respecti-i gi tu pe ceilalfi $i mai multe categorii de nome: * norme generale ~ reflectd tipul de comportament in cadrul unei colectivitati * Morme particulare — pentru grupuri sau colectivitati determinate (familiale sau profesionale) * norme speciale — se adreseaz4 unor grupuri restranse — militari, cluburi, societai secrete Aceste nojiuni si principii etice, morale sunt reglementate ined din antichitate prin diverse coduri. Moralitatea * Reprezinté gradul in care normele morale sunt respectate de citre 0 colectivitate, un grup sau 0 persoand. * Ea rreprezinta calitatea morala © aunei actiuni, © aunei persoane sau © aunei colectivitati * Trebuie facut diferenfierea de moravuri, care reprezinté modele tradifionale, relativ stabile de comportament, specifice unui grup etnic sau cultural 2.Ramurile eticit 1-ETICA TEORETICA Cuprinde: + metaetica + etica normativé Metaetica * Se ocupi de studiul regulilor logice, generale ale oricarei morale, indiferent de ce anume recomandé, sustine sau condamna morala respectiva + Studiazi natura moralititii, limbajul etic, rajionamentul etic, motivatia si decizia eticd, enunturile etice, functia practica a limbajului moral, respectiv prin capacitatea judecatilor etice de a schimba opiniile si atitudinile oamenilor, natura obiectivi sau subiectiva a judecijilor morale, legitura dintre judecata eticd si comportamentul uman Etica normativa + Studiazi confinutul normelor, principiilor si valorilor specifice unor sisteme morale + Justificarea i ierahizarea sistemelor morale + Evaluarea actiunilor si comportamentelor morale (spre exemplu produce argumente cu privire la caracterul bun sau rau inerent unor acfiuni morale cu consecinfele lor) (Cuprinde trei tipuri mari de teorii etice: i. Etica deontologica - vizeaza obligatiile si datoriile etice, deciziile si judecdtile morale cu temei intr-un principiu moral Etica finalisté - vizeaz& scopul final al deciziilor si actiunilor morale iii. Etica virtutilor i. Etica deontologica + Datoria este necesitatea de a indeplini o acjiune din respect pentru lege. + Legea moral supremi ia forma ,imperativului categoric” definit de Kant prin: ,actioneazS ca si cand maxima acjiunii tale ar trebui si devin’, prin voinja ta, lege universalé a naturit si actioneaza astfel incét si folosesti umanitatea atit in persoana ta cAt si in persoana oricai Scanned with CamScannerImperativul categorie * Dupi Kant reprezinta 0 lege morali inerenta rafiunii umane, cu caracter aprioric, independent Se orice interese empirice umane, exprimand datoria ope * Tot in conceptia Tui Kant, moralitatea acfiunilor si comportamentului unui subiect nu depinde nici de dorinfe, nici de sentimente, care nu pot fi temeiul unei actiuni morale, pentru c& acestea, oricat de admirabile ar fi, nu sunt supuse voinfei. — * Kant opune imperativul categoric, imperativului ipotetic, care are un scop practic si este subordonat atingerii lui ee + Impune termenul de datorie moral ca si un atribut pe care rafiunea il foloseste in virtutea propriei alcatuiri structurale . Trebuie respectata de citre orice subiect, indiferent de circumstanfe, de aceea spunerea adevarului nu poate fi limitata de nici un fel de considerente laturalnice Deontologia - Provine din limba greacii - ,deontos”- ceea ce se cade, ceea ce este necesar, wlogos”- stiinté Desemneazi studiul datoriei morale, natura si forma acesteia in calitate de component’ a constiinfei morale + Este un ansamblu de norme morale specifice unei anumite profesiuni (medicina, drept, stiinta), cuprinse intr-un cod scris sau transmis prin traditie si acceptat de tofi practicantii acelei meserii Deontologia medicali reprezinti ansamblul normelor referitoare la conduit’, drepturile si obligafiile medicului in raporturile sale cu ceilalfi medici, cu personalul paramedical si cu bolnavii ii, Etica finalist sau teleologica Promoveazi utilitarismul care reprezinta 0 doctrina eticd ce priveste moralitatea actiunilor ca fiind total dependent de consecinjele sau rezultatele lor benefice (spre exemplu faptele ‘oamenilor in relafie cu normele sociale sau divine au un confinut intrinsec valoros nu prin faptul i sunt obligatori, ci datoriti binelui pe care il produc). + Utilitarismul isi are originea in Anglia sec XVI prin opercle lui J.Bentham, J.S.Mill si H.Sidgwich care susfin c& o actiune este justa sau injusta dupa utilitatea ei. + Impune principiul utilitarismului drept ,proprietatea prezenti in orice obiect de a tinde si produc plicere, bine sau fericire, sau si preintimpine aparitia durerii, rdului sau nefericirea persoanelor implicate” Teza fundamentala a utilitarismului, formulati de Bentham, este ,principiul maximei fericiri”, potrivit creia binele suprem il reprezinti asigurarea celei mai mari fericiri posibile pentru un numar cat mai mare de oameni (fericirea fiind conceputé drept maximizarea plicerii gi minimizarea dure Hedonismul este 0 doctrini etic potrivit céreia fericirea, definita prin prisma plicerii este socotité scopul unic si potrivit al actiunii umane Adepfii utlitarismului au incercat si distingé intre acte despre care credem ci due la fericire si acte care duc in fapt la ea Identificarea fericirii cu plicerea a fost respinsi inca de pe vremea lui Socrate, iar Epicur atrigea atenfia cd nu trebuie sé ne lisim dominati de pliceri, cici acestea se pot transforma in nepliceri care si ne domine + Bentham flicea distinctie intre diferite surse de plicere sugerand ca alegerile individuale trebuie si fie edlauzite mu de calitatea placerii ce poate fi obfinutS, ci de cantitatea ei + Mill a introdus o distinctie calitativi intre placeri ,superioare” (intelectuale) $i ,inferioare” (senzoriale) * Actual existé utilitarismul actelor potrivit caruia fiecare actiune individuala trebuie evaluat dupa rezultatele pe care le produce si utilitarismul regulilor care se referi la utilitatea unor reguli privitoare la anumite tipuri de aciuni Scanned with CamScanner3 1. Dificultatea practich de a-l aplica - greutatea determinarii scopului final al unei actiuni individuale 2. Caracter inechitabil - de exemplu cAnd fericirea majoritafii se obtine prin sacrificarea unei minoritagi 3. Unilateralitatea sa - moralitatea este analizati exclusiv prin prisma aciunilor si a consecinfelor, niciodati prin cea a motivelor sau a intentiilor iii. Etica virtujiilor Se prezinté sub doud forme: iii.1. un cod de virtui $i vicii morale care fixeaz valorile etice si oferd un centru de referin\é viefii morale individuale si a colectivitatii, fiind adaptat in functie de modificarile sociale, culturale si teligioase iii.2. tipologii sau caracterologii care descriu scheme tipice de comportament reprezentative pentru atitudinea si profilul moral al unui subiect dintr-o colectivitate Virtutea Este o insusire pozitiva a caracterului care consti in urmirirea statornici a binelui moral, cu respectarea idealurilor etice, a principiilor si normelor morale Este o trasatura de caracter pozitiva si o calitate umana demna de admirat pentru ci reprezinta conformitatea dintre viata sau comportamentul oamenilor si principiile sau valorile morale (mu orice calitate umani este si moral - de exemplu inteligenta. adic& nu putem prefui inteligenta calaului care isi executa victima) Viciul Reprezint& un deficit al conduitei morale prin alterarea unor trebuinte Desemneazi acea insusire a caracterului care se manifesta prin pornirea statornicd de a comite fapte imorale, déundtoare, patimi, defecte, cusururi, néravuri + Exist o competitie permanenti intre virtutile fundamentale ale sufletului si vicii, mediate de temperanj (renuntare la pliceri excesive), curaj (suma pasiunilor superioare) si infelepciune (rafiunea); dezordinea si confuzia acestor parti vor crea lasitate, ignoranfé, intemperanyi Virtutea nu este inniiscuti, ci se dobandeste prin educafie si practica spiritual iii.1. Codul de virtui Exist doud tipuri de virtuti ©. virtufi intelectuale sau dianoetice - care sunt in numir de cinci: arta, stiinfa, infelepoiunea practicd, infelepciunea speculativa si intelectul intuitiv gi virtutile etice sau morale - cu referire la caracterul propriu-zis care se definesc ca linie de ° mijloc intre excesul gi lipsa unei calitati wer Scanned with CamScanner