(SS Ae Fiziologia muncii JAMENTE Sanatatea muncii studiaz’ impactul proceselor de muncé si al mediului asupra starii de sindtate a lucritorilor gi, pe baza acestora, dezvolta masuri sanitare-igienice gi de tratament si profilactice, care vizeazd imbuntayirea conditiilor de munca, facilitarea acestuia, prevenirea bolilor generale si profesionale gi cresterea capacitigii de munca. Progresul stiimific si tehnologic in Eundamentele fiziologiei muncii Bazele fiziologiei 3. Principalele probleme ale sindtisii muncii in agriculturd, Sinitate in munc atunci end ati cu pesticide, Prevenirea bolilor Ia muncitorii agricoli Problemele de sinitate profesionald in agriculturd se referd in primul rand la principalele sectoare ale producyici agricole - animale, pasiri de curte si zootehnie. Cresterea animalelor este o economic diversificatd, incluzand cresterea cmii si a bovinelor lactate (bovine), cresterea porcilor, cresterea ovinelor, cresterea cailor, ete. In ciuda diversitayii industriilor de animale, conditiile de munca din ele, 4, VP Klyauzze, Curs preferential ,Salubritate si sinitate in munca”, 2011 Obiectul si conyinutul salubritayi si sindtiyii muncii Formarea si dezvoltarea sindtaqii si sindtiyii muncii Bazele fiziologici muncii Reglementarca normativa si legal a problemelor de salubritate si sindtate profesionali Factorii nocivi si periculogi in mediul de muncé. Morbiditate industriald Cerinye de igiend pentru proiectarea 4i intreyinerea industriei 5. PROTECTIA MUNCIL Protecyia muncii include masuri pentru facilitarea si imbundtdyirea conditiilor de muncé, introducerea proceselor de productie pentru gestionarea forei de muncé §i inlocuirea mecanizarii gi automatizirii procesclor lor intensiv si nocive, introducerea tehnologiilor avansate si a masurilor de precauye si eliminarea cauzelor care produc daune gi vatimari lucrtorilor si angajajilor. De asemenea, include igiena si 6. Istoria psihologiei muncii Studiul psihologiei muncii gi aplicarea acestor cunostinye pentru imbundtiirea activitayii muncii a inceput in primii ani ai secolului XX. In America, inigiatorul studiului psihologic al muncii a fost inginerul Frederick Taylor. El a sugerat analiza forei de munci, adicd. evidensiagi elementele sale, normalizati si rayionalizayi-le gi selectayi, de asemenea, cei mai potriviti lucritori pentru profesie. Lucririle lui Taylor au fost puse la punct 7. Finantarea securitiyii munei Finanyarea protecyiei muncii este asigurati de proprietar. Angajatul nu suport niciun cost pentru misurile de protectie a muncii, Fondurile de protectie a muncii sunt create la intreprinderi, in industri gi la nivel de stat, in conformitate cu procedura instituita de Cabinetul de Ministri al Ucrainei, Aceleasi fonduri pot fi create de guvemele locale si regionale pentru nevoile regiunii. La unitate 8. Psihologia muncii si specificul acesteia Sarcina specialistilor in psihologia muncii include studiul caracteristicilor psihologice ale oamenilor in legatura cu activititile lor profesionale; se studiaz& legile formar Jcompetentelor de muncd; se releva influena mediului industrial asupra stirii si eficacitayi activitiyii umane. in psihologia inter, gama de probleme asociate cu analiza activitigii muncii, 9. Planificarea si finanarea mAsurilor de protectie a munci Planificarea se realizeaza pe baza planurilor intocmite: prospectiv (5 ani) - un set de imbunatiiri planificate ale condigiilor de protecyie a muncii. Ele fac parte dintr-un plan de =I - Scanned with CamScanner~ Oboseala si capacitateade munca. 9 ! PSs wy Oboseala este o stare complexa gi tranzitorie care apare in organism ca o consecint& a muncii exercitati un anumit timp gi cu o anumiti intensitate; ea se manifest’ obiectiv prin sc&derea posibi Oboseala poate fi comparatd ca un butoi umplut cu apa; perioadele de odihni recuperatorie tilor functionale ale organismului si subiectiv printr-o senzaie caracteristic’. sisteaza umplerea butoiului. Pentru a avea certitudinea ci butoiul nu se Tevarsa, trebuie si ne asigurdm c fluxul si refluxul sunt la acelagi nivel de magnitudine. Cu alte cuvinte mentinem sin&tatea si eficienta proceselor recuperatorii prin eliminarea / anularea stresului. Existé o relafie bine definita intre munca, capacitate de munca si oboseali. Oboseala poate fi: iziologicd : stare reversibila care dispare prin repaus si mai ales prin somn. - Cro1 + corespunde fazei a 2-a, de rezistentd, din cadrul sindromului general de adaptare. ~ Surmenajul : corespunde fazei a 3-a, de epuizare, din cadrul sindromului general de adaptare. Factorii etiologici ai oboselii, in esenta, sunt: factori individuali factori ai organizarii muncii factori ai mediului de munc& factori ai relatiilor psihosociale Profilaxie : L Factori dependenti de conditiile de munca propriu-zise (organizarea muncii, timpul de muncé, regimul de munca). TI. Factori dependenti de conditiile de mediu. Activizarea odihnei: alternarea unei forme de activitate cu alta. CAPACITATEA DE MUNCA reprezint& posibilitatea organismului uman de a menfine aceeasi intensitate a efortului necesar activititii optime profesionale, timp cat mai indelungat, fir a modifica cantitatea si calitatea produsului muncii si fara a influenta negativ, imediat sau indepirtat starea de sandtate. io-psiho-sociald care oglindeste raportul intre posibilitatea de prestatie fizicd este 0 nofiune i solicitarea activitiii profesionale. este totalul posibilitiilor de a efectua o cantitate maxima de munci. ; este performanta pe care o poate realiza omul cu maximum de posibilitati de care dispune. FACTORII CARE DETERMINA CAPACITATEA DE MUNCA A. FIZIOLOGICI Scanned with CamScanner_starea de sanatate _alimentatia ~ constitutia morfo-functionala _ exercifiul si antrenamentul - sexul - varsta B. PSIHOLOGICI - aptitudinile de munca + generale + specifice - interesul sau motivatia - vointa - atitudinea fata de munca - dispozifia de munca ict determinata. capacitétii de munc& datoriti tivitatii musculare inca pentru o activitate st rganismului si al ridicas ¢ in organism sub influenta ac a capacitatii de mu Exercitiu : crestere ‘Aatrenament : procesul de intarire 4 0 modificarilor functionale si structurale ce au lo’ repetate $i cu efort crescind. Aptitudinile : insusiri ale personalititii care condifioneaza execufia izbutité a —\\— de activitate. anumitor forme Scanned with CamScannerfssme | er— PSSM 4 Evaluarea conditiilor de munca si de mediu D Capacitatea de munei si bolile profesionale ; ; ; eaes Crpneitaten de muned este disponibilitatea organismului de a presta Ja nivel maxim anumite ler care pot fi apreciate prin efortul depus. fectul acjiunii simultane a mai multor factori la un moment dat, ce se Capacitatea de muned este ef ri a dat, ce se _ presta la un nivel maxim o activitate utila concretizeazi in potenfialul functional‘al organismului de a din punct de vedere social. Factorii, care influenfeaza asupra capacitiii de munca, sunt: + Factori biologici — determin capacitatea de munc& din interior (varsta, confinutul si organizarea alimentafiei, starea de sinatate, etc.). + Factori psihologici — determina capacitatea de munca sub raportu (aptitudini, temperament, caracter). + Factori economico-sociali— influenteaza capacitatea de munci din exterior, ei reprezentand conditiile in care se valorificd posibilitajile organismului. | Iaturii personalitaii umane Evolufia eapacitafii de muned este urmitoarea: + Capacitate de munci crescénda (faza de adaptare/acomodare). + Capacitate de munca optima (nivel relativ constant al performantelor). + Scdiderea treptata a capacitafii de munca (aparitia oboselei). Capacitatea de muncé poate fi evaluat’ prin urmitoarele metode: + Analiticd sau statisticd — cu o anumiti periodicitate se stabilesc consumurile de timp pentru fabricarea unei unitati de produs. + Fiziologicd — aprecierea schimbirilor fiziologice in organism pe parcursul schimbului (temperatura, tensiunea). + Energetic’ — evaluarea modificarilor metabolice in organism. + Subiectivi ~ metoda combina’. Capacitatea de muned nu se menjine pe intreaga durati a desfégurdrii activitafii la acceasi parametri. Una din cauzele care duce la reducerea capacititii de munca sunt imbolnivirile profesionale — afectiuni produse ca urmare a exercitirii unei meserii sau profesii, afectiuni cauzate de factori nocivi, fizici, chimici, biologici, precum gi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman in procesul muncii Natura bolilor profesionale gi a noxelor care le provoact sunt stabilite prin norme legale: + Intoxicatii + Boli infectioase * Cancer pulmonar + Nevroze de coordonare + Boli datorate vibrafiilor + Hipoacuzie (zgomot) + Cataract * Boli de iradiatie. Scanned with CamScanner—-2— Oboseala: cauzele si metode de evaluare fn urma solicitarilor organismului de citre activitatea umand apare o stare de obosealii. Starea de oboseala are o bazi obiectiva determinata de consumul de energie in timpul activitifii, urménd ca aceasta si fie compensata prin alimentafie si odihnd. Ea indeplineste o funefie de protectie a organismului semnalnd individului respectiv c& au fost atinse limitele de solicitare pe care organisrmul nu le poate depisi. Cauzele care determina oboseala sunt: 1. Legate de factorul uman (deficiente de ordin fiziologic, la nivelul proceselor si calitatilor psihice, stiri afective negative). 2. Legate de magina (caracteristicile functionale al de control si reglare, gradul de automatizare). 3. Legate de caracteristicile mediului (temperatura, zgomot, umiditate, mediul social). 4, Legate de sarcina de muned (regimul de munc&, monotonia muncii, suprasolicitarea, responsabilitate inalt8). Je utilajului, starea utilajului, cimpul semnalelor Formele oboselii: + Oboseala muscularé * Oboseala senzoriala * Oboseala vizuala * Oboseala auditiva * Oboseala general * Oboseala nervoasi * Oboseala mintala * Oboseala cronica. Deci, oboseala se reduce la 2 forme: muscular si nervoasa. Depistarea factorilor generator ai oboselii presupun o studiere atenta a muncii, iar inkiturarea cauzelor oboselii impune cunoasterea riguroasi a Tnodului in care diferiti factori de natura fizicd, psihicd sau nervoasa se recupereazi asupra potentialulni de muncé al omului. Metodele de investigare si evaluare a oboselii se impart in metode directe si indirecte, Metodele directe se folosesc pentru determinarea oboselii musculare cu ajutorul unor aparate speciale. Dintre metodele indirecte amintim masurarea productiei, deoarece aceasta depinde de un numir important de alfi factori ca de exemplu, interesul pentru cdstig, conditiile sociale gi elementul psihologic de munca. Aparitia oboselii poate fi aménati in anumite limite, iar dupa ce a aparut poate fi atenuaté prin: + Reglementarea duratei zilei de muncé, a duratei siptimanii si a concediilor de odin’ + Organizarea corecti a regimului de muncé, a pauzelor de odihna si prin organizarea muncii. Stresul este situafia in care buna stare a organismului sau integritatea sa fizic’ si psihicd este ameninfati, persoana neavind la dispozifie rispunsuri gata fabricate pentru a reduce ameninfarea. situatie devine stresant in urmatoarele conditii: Scanned with CamScanner7 Solicitiri numeroase + Subiectul se simte amenintat + Subiectul este izolat + Subiectul este impiedicat si-si desfiigoare activitatea. Evaluarea conditiilor de munca si de mediu Factorii ce provoac’ oboscala sunt: de mune sunt: + Durata zilei de munca — conform legislatiei mu va deptsi 8 ore in cazul de 40 ore pe sptiman’. + Regimul de munci ~ presupune organizarea activitiilor in mai multe schimburi, pentru intreprinderile de prelucrare se practica activitati in 2-3 schimburi in perioada de sezon. + Gradul de intensificare al muncii ~ se reglementeaz de normele de productie sau de timp in vigoare si vor corespunde nivelului organizatoric, tipului productici, etc. Experienfa in munca si cerinfele tehnice vor determina categoria din care face parte executantul, categoria activititilor va corespunde categoriei tarifare a muncitorului. Nivelul organizatoric al procesului de munca. Principaléle conditii de mediu sunt: microclimatul, iluminatul, mediu sonor, vibratiile, caracteristicile acustice, conditii de design industrial si aspect estetic, etc. terizeazi prin temperatura, umiditatea relativa a aerului, viteza aerului. Microclimatul se carac eri si pe perioade ale anului Conditiile optime se vor specifica pe tipuri de incap Condifii de microclimat Tipul Perioada rece Perioada calda incdperit temperatura umiditatea % viteza m/s temperatura umiditatea % viteza m/s Clidiri administrative 19-21 35-60 0,15 22-25 35-60 Cladiri industriale 18-20 35-60 0,25 20-23 35-60 Pentru a crea condifii confortabile in ce priveste microctimatul, incdperile industrale si administrative se vor condifiona cu aer. dupa caz se va combina iluminatul general cu cel local. Va Tuminatul va avea valori optime 300 fluxi, tare, control vizual la ecranul luminos. fi un factor determinant pentru activititile de inspectare, so intensitatea zgomotului in decibele si frecventa herti. Zgomotul in productie se caracterizeaz prin peste 800 Hz. Frecvenfa este considerati joasa pana la 350 Hz, medie 350-800 Hz, inalta — — Scanned with CamScanner