Riscurj Scurile de ace; accidentare si imbolnavire profesional.“ 1 sectorul medical Bi 3192006 ani ng 2552010 $i HG. 1242/2011 privind norme in unitate sa aden ntl 5. Punctul 1, angajatorul este obligat prin actvitile ‘dentifice pericolele si si evalueze riscurile pentru fiecare munca, r Q i de manag pet’ executant, sarcina de munca, mijloace de munca si mediul Mune®/sau posturi de lucru siangajator de stat sau private pe baz de relatie contractuald i Sj Poartd numele de munca profesionals. Condifle de emcee ietorice gi media Ince fe i ee desfisoard munca profesional, se humece coi fore si meiiv incre f) i -—_— * — suprasolicitare * stres © oboseala * rise electric * rise chimic * rise biologic, etc, in cadrul sectorului medical pot fi identificate citeva medi de munca proprii diverselor u1 medicale: + Servicii medicale (se © Blocuri operatorii de diagnostic (radiologie, laborator) + Servicii gi sectoare de ingrijiri ambulatorii + Sectoare administrative (birouri) Servicii de nutritie (bucatarii) Servicii de spalatorie tehnice si de echipamente sanitare Zone de pasaj, sili de asteptare cu paturi) De asemenea, in spital existi citeva grupuri socio-profesionale care sunt supuse in permanent diverselor riscuri de accidentare gi imbolnavire. Acestea sunt: ‘= Personal medical superior (medici) Personal de ingrijire medicala (asisten{i medicali Pacienti (cronici, cu spitalizare de lungi duratf, bolanavi acu “externe") « Vizitatori cu prezenfé in general programata infirmiere, ingrijitoare) i, pacienti aflaji la consultafii Riscurile de accidentare si imbolnivire profesional pot si apari si in cadrul unor procese de muned precum: ae ‘+ Activitati medicale (diagnostic, terapie, ingrijire curent’) \ ‘Activitafi comune sectoarelor publice (munca de birou, intretinere tehnicd, pregatirea alimentelor) cemplu de 4 ¢ pot fi identificate in sectorul medica Ne Pin ‘area accidental, lacerafia fesuturilor $i fracturi, + lezarea coloanei vertebrale, . absenja echipamentului de protect individual, insuficienta intretinere a sistemelorelectrice gi mecanice. sistem Scanned with CamScanner§ ins& cele mai A lale ae mai freevente riscuri sunt accidentele prin infeparea cu acul si afeeiunile musco-scheleting™, relor si coloanei lombare potrivit Institutului American pentru Sdnatate in Muncd. ed ~PRiseuri i Infirmien Aparite a afesfumilor musco-scheleice a % ortopedie le din sectiile cu paturi, personalul auxiliar (ingrijitoare), brancardierii (sectit de triaj, chirurgie, erovedie, geriatric, neurologi, et) asistentele ‘medicale si medici (chirurgie, ortopedie, stomatologie) Feprezintl personalul medical care este in mod constant expus ja riscuri de suprasolicitare musco- \ apare in urma desfasurarii unor activitafi so Suprasolicitarea musco-schel + Ridicarea gi transferul pacientului (pat-cdrucior/targs) + Repozitionarea bolnavului in pat (manevre de ingrijire si terapeutice) : 2 L Nae bolnavului cAtre servicii de primire-extemnare, investigatii paraclinice, sali de terapie, aie etc. + Transportul materialelor rnico-sanitare 5i al alimentelor sau medicamentelor Activitati de igienizare a localului(spalare suprafete, dezinfeetie, schimbare lenjerie) desfagurate in spafii dimensional si ambiental necorespunzatoare. De asemenea, suprasolicitarea musco-scheletit poate si apa i atunci cand personalul medical partcip& laboratoare, servicii de necropsie etc. Ja terapii recuperatorii (kinetoterapie, masaj terapie, hidroterapie), Zilnic angajatii din sectorul medical se expun gi unor factori de rise fizici: lectrice: © Incendii + Electrocutare « Ambianfa termica non-confortabila nta fonica ‘« Sectoare medicale cu nivele fonice ambiante crescute: Cabinete stomatologice « Blocuri operatorii « Sccfii de autoclavare © Birouri interioare « Laboratoare + Bucatarii + Centrale termice 2 Unitati de protezare-intretinere echipamente tehnice imite maxim admise de zgomot pentru locuri de munci cu solicitare neuropsi psihosenzoriali deosebiti: «50 dB pentru silile de operatic si tratament 1 G0aB pentru laboratoare, birour, inciperi cu caleulatoare, cabinete medicale, sali de studiu, clase, amfiteatre, biblioteci « Efectele expunerii la zgomot: hipoacuzia si surditatea de perceptie bilateral Efecte extraotice: perturbarea atentiei, a puterii de concentrare, efecte cardiovasculare, endocrino- vegetative ‘Ambian{ luminoas& gi cromatica Radiatii ionizante « Radiafia laser etc. In sectorul medical se folose: fcamtajsde dezinfectan{i, sterilizanti, medicamente, reactivi delaborator, produse de spAlare $1 curlfenie, iigrediente si produse alimentare, pesticide indi i frecum servieii de spill, servicil de aprovizionae, blocuri operator, eabinete Imedicle, conte de Scanned with CamScannerne reeducare, farmacii i, labo . Toate acestea prezinti on mse analize medicale, cantine, in sptale (depozite, magazii subsoluri). ii mult sau mai putin ridicate de accidentare si imbolnavire profesional. Angajatii din sectorul medi m sscurl - ; cdnd au loc activititi recat se expun riscurilor de accidentare si imbolnivire medical atunc! + inteparea cu acul de seringa Spargerea nedoritd a fiolei sau a flaconului + Eliberarea de aerosoli in timpul preparkriiie De Tasemeneay si produsele_biologive) (singe, wins fecale, vom, transpirafi) pot contamina intea de dorp, lenjeria dé pat, Acestea prezint rise pentru infirmiere, spalatorese etc sanitatea istrarii medicamentelor. personalului din sectorul medical poate fi afectati de diferite [eategorit de medicam nte |precum cancerigeni, corozivi, toxici, iritanti etc. enero Anusile de protectie folosite de personal pot provoca o serie de manifestiri alergice si iritante: + dermatité alergica de contact 7 dermatita de contact iritanti urticarie de contact urticarie generalizata dermatiti de contact imediata manifestiri respiratorii (astm bronsic) soc anafilactic Expunerea ocupafionalé a diferiti pent Piologici(poate contribui la aparitia hepatitel B, hepatitei C, hepatitei A, varicelei, rujeolei ete. | ~~ in vederea prevenirii tuturor acestor riscuri si nu numai, angajatorii trebuie sa fie constienti c& starea de Hane toca de muncd poate fi asiguraté doar prin prevenirea acestorriscuri $i protejarea sind salariatilor. In sectitle radiologic] si imagistica, ‘asistentii medicali sunt expusi zilnic 1a 0 cantitate de radiatii ionizante, ceca ce ii predispune la aparitia unor mutati genetice care pot provoca Svolutia mai multor tipuri de fancer (in special al sangelui, sanilor, glandei tiroide sau de piele).Exista si pericolul de afectare a embrionului/fatului (la Ssistentele insarcinate), cu aparitia ulterioara =a = unor ‘maladii ccongenitale la nou-nascut. In sectiile de laborator si in cele de anatomie patologica (si nu numai) asistentii medicali i ; fa ator asistenti i cu anumite pulber, cUTeatvi,arosli si alte substante potential ee (amet pongo predispun la aparitia bronhopneumopatiei obstructive eronice sau a astmul ade oe) care 2 altor boli ale aparatului respirator. ronsic profesional si Asistentii medicali intra zilnic sau aproape zilnic in contact si . : f ontact si cu alte produse chimice consi . siawe (neicament, substan dezinfetnte sav antiseptic, ate, reativi de ab 7 Sreesel ae estezie), dar care auun rise relativ crescut pentua dezvolta aia ear contact si alte afectiuni dermatologice, sau doar “banale” dureri de cap. le cap. alergice, dermatite de Scanned with CamScannerAsistent i sistentele i a: lace ae in general au probleme mai multe la nastere decat media femeilor, iar cele care ‘amente citostatice au un risc sensibil crescut de avort spontan. P a ; cr ae sau fice pot aparea si dn ale cauze. Zinie muncest inn medi iluminat prose Cu cole gat foarte pritenos, ctcodata suport nate zgomote neplace, cateodata ai probleme Gin pore ads lilePacientior. In Romania te pot asteptaoricand Ia violenta verbala sau fizica psihica in anumite ous Seen internati in spitalele de stat. La toate acestea se adauga si epuizarea Asistentii care luc conditii lipsite de satisfactii profesionale sau a unei balante munca-viata personala. See aear nee ae etal eal astm dereglari hormonale din asistentele medi Programului de munca/somn/telaxare. In alte tari s-au facut studi care arata ca asistentele medicale sunt mai predispuse decat majoriatea populaie la sinucidere si abuzul de substante Bineinteles, exista si problema accidentelor profesionale: lucrul cu diferite materiale taictoare sau ae ¢ evident periculos. Exista si riscul de accidente electrice, mecanice, de incendii sau de cturi. Intr-un studiu din SUA din anii °90 se arata ca Asistentele Medicale au o rata anuala mai mare a accidentelor profesionale (18,6% la 100 de angajati full-time) decat muneitorii in constructii grele (13,8% la 100 de angajati full-time) sau minerii (7,5% la 100 de angajati full-time). Unasistent medical sta foarte mult timp in picioare sau in pozitii incomode, se suprasolicita fizic de multe ori (“hai sa ‘mutam pacientul asta de 100 si ceva de fig mai sus pe pat") si mai si parcurge distante destul de lingi mergand de colo-colo prin sectie sau spital. Toate sistant tamziu eoloana vertebrala, incheieturile si articulatiile, ceea ce predispune eee in rau a unor afectiuni articulare, dureri de spate, gat si picioare sau chiar leziuni la ni 2 eziuni la nivelul c: i vertebrale. oloanei Scanned with CamScanner