Celula oa
Mai mult de 100 de trilioane de celule alcatuiesc corpul uman. Cele mai multe dintre
aceste celule contin genele si alte informatii necesare pentru a ,,construi" un organism
uman. Multa din aceasta informatie genetica se gaseste in nucleul celulei, care este un
fel de ,,centru de control” care pastreaza tot materialul intr-un singur loc.
Celula este unitatea functionala de baza a organismului nostru, numarul celulelor din
organism fiind de ordinul miliardelor. Este o mica structura vie care schimba
informatii, fabrica proteine si se reproduce, transmitand astfel patrimoniul genetic
situat in nucleul sau sub forma de aDN. un grup bine organizat de celule cu functie
similara formeaza un organ.
Elementele componente ale celulei:
membrana celulara: este situata la periferia celulei si este responsabila de gestionarea
activa a schimburilor cu exteriorul. Aceasta controleaza trecerea ionilor, a apei sia
moleculelor mici printr-un sistem de canale si de ,,proteine purtatoare” care transporta
moleculele dintr-o parte in alta a peretelui in vederea echilibrarii presiunii intracelulare.
In ceea ce priveste moleculele mari, peretele membranei se deformeaza creand vezicule
care pot fie sa expulzeze deseurile si produsele celulare (exocitoza), fie sa captureze
particulele (endocitoza) sau chiar alte celule (fagocitoza). Pe membrana celulara se
gasesc receptori (proteine membranare) capabili sa recunoasca molecule exterioare)
semnale nervoase, hormoni) sau virusi. Dupa ce s-au recunoscut, vor putea sa se fixeze
pe receptorii membranei si sa patrunda in celula. De asemenea, cu ajutorul acestor
receptori membranari, celulele specifice se recunosc si se reunesc pentru a forma un
organ specializat.
@ citoplasma are o structura de gel apos si inglobeaza toate organitele interne.
a mitocondria este sediul fosforilarii oxidative. Mitocondriile produc energia
necesara sub forma de ATP. Proteinele sintetizate vor fi dirijate catre exterior sau
utilizate de celula pentru propria constituire.
- lizozomi: zesponsabili de catabolismul celular
- aparatulfgolgi este sediul maturarii proteinelor. Acesta pregateste expulzarea
proteinelor eliminate prin excretie de catre celula.
- ribozomii sunt responsabili de transmiterea ARN-ului organitelor. Ei sintetizeaza
proteinele codate de catre ARN copiind ADN-ul din nucleu.
- reticulul endoplasmic este 0 retea de membrane in care circula nutrientii, este de
asemenea locul sintezci lipidelor si eliminarii toxinelor. Se disting doua tipuri de reticul
endoplasmic: reticul endoplasmic neted si reticul endoplasmic rugos
- centriolul Jemthersmuh |
nucleul : este sediuf de transcriere al ARN-ului, Prezinta membrana nucleara si nucleol
Scanned with CamScanner—2-
aza conceptiei, se formeaza oul, din cateva zeci
iferentieze incepand cu cea de-a sasea Zi,
Jin. Celulele embrionului se diferentiaza,
fiecare din ele avand o pozitie specifica
— Tipuri de celule:
In primele patru sau cinci zile care urme:
de celule, toate identice, care vor incepe sa se di
pentru a forma embrionul, placenta si sacul vite
Ja randul lor, in mai multe mii de tipuri celulare,
sio functie bine determinata.
Pancreas,
Tipuri de celule - Morfologie!
1, Celule epiteliale
Sub denumirea de celule epiteliale se grupeaza toate celulele care acopera suprafata
externa a corpului, dar si cavitatile interne care au legatura cu exteriorul: tubul digestiv,
aparatul genital si urinar, caile respiratorii. Acelasi lucru se intampla si in cazul celulelor
endoteliale, care acopera, de exemplu, suprafata interna a vaselor sanguine, sau
mezoteliul, care acopera pleura sau peritoneul.
Dupa aspectul lor, celulele epiteliale sunt:
a) Pavimentoase (aplatizate)
b) Cubice (inaltimea acestora fiind egala cu latimea lor)
c) Cilindrice (inaltimea acestora este mai mare decat latimea lor)
Celulele epiteliale sunt dispuse, in functie de locatia lor, in unul sau mai multe
straturi si sunt unite intre ele. Unele sunt prevazute cu cili vibratili (cai aeriene) sau cu
microvilozitati (intestin), care orienteaza fluxurile de praf sau de secretii. Altele mor,
putin cate putin, fiind invadate de cheratina (piele).
Unele celule epiteliale, situat adanc in piele sau in mucoase, au o functic glandulara. Ele
produc si elibereaza:
-un lichid apos: glandele sudoripare, glande salivare
- un sebum gras: glandele sebacee ale pielii
Scanned with CamScanneré - 3
- un mucus protector: bronhiile, stomacul, intestinul
- un mucus lubrifiant: glandele vulvo-vaginale
- un amestec complex: laptele glandelor mamare. Aceste celule glandulare sunt dispuse
fie sub forma de tubuli, simpli sau ramificati, fie sub forma de alveole, dezvoltate la
capatul unui conduct, care fac legatura intre ele la suprafata. Ele scot elementele
nutritive din sangem cu ajutorul polului bazal si isi elibereaza secretia in lumenul unui
organ.
2. Celule conjunctive
Celulele tesutului conjunctiv sunt distribuite in substanta fundamentala, intre fibrele
conjunctive. Ele nu sunt alipite. Toate celulele conjunctive deriva din cele patru tipuri de
celule tinere, sau blastice, care se divizeaza dand nastere unei noi celule tinere si unei
celule care evolueaza spre forma matura. Astfel, stocul de celule blastice ramane
constant. Se disting:
a) Fibroblastele: sunt situate in tesutul conjunctiv nespecializat, ele se vor diferentia, de
exemplu in fibrocite, in tesut fibros, adipocite, tesut adipos s.a.
b) Condroblastele: acestea vor evolua, devenind condrocite in cartilaj
c) Osteoblastele: acestea se vor transforma in osteocite, in tesut osos
) Hemocitoblastele: acestea vor da nastere globulelor rosii, albe si plachetelor sanguine,
dupa fragmentarea megacariocitelor. Forma acestor celule variaza foarte mult, in functie
de rolul si de pozitia lor.
3. Celulele musculare
Sunt specializate in functia de contractie si contin filamente capabile sa alunece unele
peste altele, in vederea scurtarii lungimii celulei, pentru ca apoi sa revina la lungimea
initiala. Se disting:
a) Celule striate ale muschilor scheletici: controlate de sistemul nervos voluntar, sunt
rezultatul fuzionarii mai multor celule: fiecare fibra poseda mai multi nuclei.
b) Celule striate ale muschiului cardiac: particularitatea unora dintre ele este aceea de a
genera propriul influx nervos. Ele sunt legate de celulele vecine prin intermediul
discurilor intercalare.
c) Celulele netede (nestriate): acestea sunt cele ale muschilor situati in peretii aparatului
digestiv, ai cailor urinare, ai uterului sau ai vaselor sanguine. Ele sunt controlate de
sistemul nervos vegetativ, independent de vointa.
4, Celulele nervoase
Sunt impartite in doua tipuri principale:
a) Gliocitele: formeaza nevroglia si reprezinta aproximativ jumatate din volumul
sistemului nervos central.
Scanned with CamScanner‘ he
- astrocitele: au forma de stea, sunt cele aan si mai numeroase din corpul omenesc.
Prelungirile lor stabilesc contacte cu capilarele sanguine, neuronii si meningele
- oligodendrocitele: se aseamana cu astrocitele, dar sunt mai mici si mai putin
ramificate. Prelungirile lor formeaza si mentin membrana de mielina care acopera axonii
sistmului nervos central.
- neurolemocitele: sunt celule Scwann, acopera axonii din sistemul nervos periferic.
- celulele satelite, aplatizate, acopera corpii celulari ai neuronilor din ganglio
sistemului nervos periferic.
b) Neuronii: sunt celulele cele mai specializate ale corpului omenese; durata lor de viata
poate depasi 100 de ani. Ele poseda un corp celular central, fibre aferente, dendritele si o
fibra aferenta: axonul. Lungimea si numarul fibrelor le diferentiaza in neuroni unipolari,
bipolari si multipolari. Daca functia tuturor neuronilor este aceea de a transmite influxuri
nervoase, unii din ei sunt specializati in transformarca unui stimul (sunet, durere, miros,
gust s.a.) intr-un influx electric transmis spre creier.
Imbatranirea celulara este un fenomen normal, in timpul caruia, chiar daca milioanele de
celule continua sa fie produse, in mod normal, in fiecare minut, mai multe tipuri, in
special celule musculare si nervoase, nu se mai divid.
Imbatranirea are mai multe cauze:
- genetica: dupa aceasta ipoteza, gene imbatranirii fac parte din patrimoniul genetic
personal: incetinirea actiunii lor are loc in functie de individ. Astfel si imbatranirea are
Joc in functie de fiecare individ in parte.
- glucoza: zaharul, care este cel mai abundent din organism, este adaugat aleatoriu
proteinelor, in celule, dar si in mediul extracelular si formeaza legaturi ireversibile intre
proteine. Odata cu varsta, numarul acestor legaturi creste, ceea ce contribuie la
tigidizarea si la pierderea elasticitatii tesuturilor de senescenta.
- radicalii liberi: acesti agenti oxidanti determina aparitia ridurilor, a rigiditatii articulare
sia intaririi arterelor. Unii cercetatori sustin ca imbatranirea este doar un fenomen
celular, dar altii considera ca acesta este un proces care isi are originea in organism.
Celulele excitabile:
- neuronii si micitele au o proprietate comuna care face ca celulele sa fie foarte
importante pentru mentinerea exhilibrului intern al organismului: ele sunt dotate cu
excitabilitate clectrica. Din aceasta cauza, ele se numesc celule excitabile, ceea ce
inseamna ca ele pot raspunde la anumiti stimuli, datorita producerii de semnale electrice
numite potentiale de actiune.
Neurotransmitatorii sunt eliberati in momentul propagarii unui potential de actiune intr-
un neuron
Atunci cand un potential de actiune se propaga intr-un miocit, acesta se contracta si
produce o activitate, cum ar miscarea unui membru sau trecerea sangelui din inima in
vasele sanguine.
Scanned with CamScanner