PARCURI S$! GRADINI (Parcuri, grdini, tere, 1 INTRODUCERE omulul gi ca in toate manifesticilc omencyt, De frumos, consumo mare parte din bugetcle noascrs, publice 9i particula i viaja gi i da far mee, Desi plrerile in materie de frumos au pot fi do eat subiective si deci foarte diferite uncle de alicle, totugi tn privinga gridinilor exist: armonie desavas, Siti, edci toate popoarele in toate timpurile au iu bit frunza verde, iarba si florile, Parcurile 9i gradi nile ne plae, le gisim frumoase gi le conside:im ca una din cele mai agreabile podoabe ale casei seu ale oragulu Dar mentalitatea noastré nu se mulfumeste numai eu 0 motivare de ordin estetic. Pareurile aces‘ea, care, in definitiv implici o chel- tuiald, existé mumai pentri a ne incinta och.tl sau ne folosese ceva ? Cu alte cuvinte, sunt un lux sau © necesitate ? Rispunsul nu poate fi de cit e& sunt utile; nict mu poate fi un alt rispuns la astfel de intrebare pusi la Snceputul unui studiu despre parcuri, Daci un co- fetar s'ar apuca si serie articole de reviste, in loc si-si vada de prajituri sisi le vindi, gi dacd ar pune chestiunea utilititii prajiturilor in viata pimanteas- ca, de sigur cd va argumenta cu toati seriozitatea si cu toata convingerea ci singurul farmec al existen tei noastre trecitoare este un tort de socoladi. Ua filolog, care ar disouta utilitatea filologici, iar gasi o utilitate enorma. Nu exista nimic inuti] in Jumea aceasta mare. Dar ceea ce este de refinut aici, si aceasta este interesant, este ci utilitatea gridini- lor gi parcurilor este cu totul de alt ordin de cat a bijuteriilor sau luxului; parcurile nu sunt numai u- tile, ele sunt indispensabile intr’un oras mare, cdc sinatatea si vigoarea populatiei depinde gi de exis- tenta lor. Desi argumentarea ar putea incepe cu timpurile preistorice — ca si amintim ci omul este un animal care a trait totdeauna in aer liber —, totugi ne mul- ne compli mnuri de joe si sport, P&durl si loes i de recreate) ae ING. T, RADULESCU fumim Yamin incom ou Adam 9a atragem lage om vent pe me, a fost instalat tnt Bost ble — si ed, deci, de mide ant ideal emul Gage Bre vid ete tras im ace liber, intro grb, le tre copay iar 9 fort Semnifcaty este gi faptul ck fn forcaga intone till favinse a fst lat. de. popudait mal preaapate Dupi sute i lide ani de trai in sate gi origale miei cu earscter rural, populatia care triage fn ore gele noastre devenite in ultiml tmp orage mari, Be isopte in condifit de vial eu total schimbate Populafia oragelor mati din far nu are 0 Vechime mai mare de doud-trei gencratii de viaté urbana, edi majoritatea are ascendenti rurali intr’o proportie ‘mult mai mare de edt a oragclor din strainitate, Noi mu avem inci nostalgia pidur'lor si ¢ efmpiel in ase ag m&suri ca locuitorii oragilor mari din apus, pen- trucd inci n'am fost complect despa de natura si zhu avem oraye mari, de eat de foarte putia timp. De aceia inc’ nu se intilneste la noi accl exod fn mass’ al" populatiei afard din orag in zilele de sirbitoare, fie pentru citsva ore, fie pentru o zi sau doud (week-end) cum intalnim in strainatate, La noi g&- sim din contra, foarte multe spirite extaziate in fata artificialului, in fata unei imensitati de pavaje.gi de clidiri, pentru c& accasta e rar gi nou in oragele noaa- tre, Suntem inci foarte multi aceia eari intr’un pate sau grédin&, admirim maj mult clAdirile gi instala- fille, podurile suspendate si térmurile impietruite, aleele pavate gi bordurile de beton, profuziunea de flori si de plante exotice si in general, iubim mai pu- tin natura simpli si nemestesugit’. Nu facem prin a- ceasta o imputare, ci constatim numai o stare de spirit normal la o populatie, unde viata in orage mari este de dati recent. Totusi, prin mirirea pro- centului de populatie urban’ fafa de cea rural, — un fenomen general in toat& lumea — se transformaa rrolul pe eare & fon och i eg in Cireus Maxi nai putin Dar in evul mediu gi mo Jocuri a just nel un ro don tt ail exerlile de Sri, Jo ee ele, nu erau de cat simple distractii Se net inte ptr sole rie 1 gridinle mu ermu de cht tot pentru sot hi gis Love XIV Patra fete pats eos ntl bs Ane sy eiet an fk Tocpet a se est lip plantafior in orge: atfel Ladovie XIV, dupa conerea mini true Gourbt da odin af ae fac o larga oenturd de plantain jural Patiala 28 salveze poporal de mieria fn cae tiesto”). Ordinal na s's execu fatale plo esta, clei confura ingust. si necom- lett pe care o are Pari, esto remutatal iminllor fortifcailor, far ma indeplinirea deci mareui rege, Parisienilor le-a trebult deci 200 ani a sir fafpuiasd centura lor de pantate; la noi, a Bucuresti, ideea centuret de plantatie este veche 1) Schacroo, Wits Glin Sie Gyanasik Spiel vad Spot. 33, tprocent de populatic 7 de a vorbi gi o mica € taki gi microbi, Dar influ. : binefacitoare consté in faptul cd ne da posibi sh respirim un aer fird praf, far fum gi fir fume ddunitonre sinatai, ne dau amb 9 theo jmpul verii, ne depirteazi de sgomotul si migca Tes iexcle os pric prea ie txt te vioreazi psihicul loeuitorilor oragelor mar Unul din eele dintdi si mai indezirabile defect viefei urbane moderne si a modului de muncé, faptul ef omul este lipsit de actiunea dirceté a ra- zelor solare, Deasupra acestei suprafete de patra mii de hectare acoperita cu edrmizi, piatr’ si asfalt, ca- re constitue par‘ea cliditi din Bucuresti, pluteste 0 ceatil format din praf si fum, eare ia o foarte mare parte din eficacitatea razelor solare (razele ultra, vio- Jete nu ajung pani la moi). O plimbare intz’o zi fru- moasi spre searé, pe dealurile de pe malul drept al Dimbovifei dinspre satul Rogu, sau dela Manistirea Viciresti, ne va da idee despre calitaten atmosfere! Pe care Bucuregtenii sunt obligati s& o respire. Dar $i cand soarele stribate pind la no} — eel putin ra- ele producitoare de cBldurs — ne sustragem ace Mi hute un organ “ao aan baa eee os ot } Desvcitaren fisiok a copiilor pl eduitilor cate foarte Squarurile mici la intersectiile de strazi, in sgomo- ified in viaje urband, dnd ma au loc und i migearea de pe stra, acope a ‘ccupafii in aer ibe forages ree m Gridinile, pareurile gi terenurile spostive contxi bue Ia educafia eateticd a cotifenilor gi desvolté iu birea de naturi si de frumos. In acelag timp, mi rese spiritul do sociabilitate prin viafa gi ocupafille fn ger liber in comun, gi au gi snfluenfa moralé, mic- sorind criminalitatea gi vielle; in plus, aa influent chiar si asupra accidentelor de eireulafic, miegorin- fie militara; due numirul, cici copii mi mai sunt siliji si ee suri find prifuite 9 de Jonce pe stradi, daci au locuri de joc inchise In sfargit, parcurile mai au gi un efect material, are nu poate imine ne apreciat : mirese valoarea 5, Gridinile particulare mai mari, a chor valoare pentm ora se méreste daci sunt in continuarea par- dusiri, cireuasie lor, parcurile gi gridinile 2. Apde, afari de acclea care au o navigatie prea intensé. 8, Terenurile de joc si sport gi Verenurile de instruc- acestia din urmé in mult mai mle’ mi- multe ori inchise pentru le terenurilor din jurul lo e Parourile gi gridinile sint printre cele mai frumoa- urilor publice - 0 podoabe ale unui aras, podoabe vi, podosbe nepre- "'g, Institutilo mari, care an eléditi rdativ mich gi : fuite, dar sint fm acelag timp gi cole maj indispensa- putine, in raport cu suprafetele plantate in mijlocal hile institufii sanitare, clirora se gisese (uncle spitale, geoli, acadeanii, 1m- I SPATH LIBERE VERZZ. eo F : 7, Grédiniviile, colonitle de mici gridinige (Lauben ‘4 kolonien) pepinierele. eee win general tot ce e verdeati sau ape, recreatie, lie . mist nt; nn intra acl tot sgomot, Numim spatii libere tot ce este neclidit intr'um "iste # sport; nu intré aici tot ce e praf, sgomot, fum’ : fi ciroulatie, de exemplu strizile de’ cireulatie gi crag. Dintre acestea, numim spatii libere veri pe ">: ide agiriabbese, chlax che wa Gnesi a acelea care sunt plantate cu copaci, iarbi sau flori. ee : ae coped Cea ipaaceey ore, nevolgsce Un tetreg sistem de ispafll i Witthins Maou! of Ustea ae Ubere verzi, cari s& {ndeplinenscl ecopuri diferite 91 parks editura A. S. Barnes and Co. New-York, 1928, pags Vs ‘si Satisfacd cerintele populatiei in raport cu numarul 2) Blum, Schimpff. Schmidt, Stadtebau, pag. 83.a ac aan qe, perisate 22 DFP ae port Ie Moplice | 18™P. » total 28m. ziru plimbare $1 teremari de 59 nt a ea eae eres ism se gisesc statistici si date a iere i parourilor existente $i ro ae fo titerite orage din lume, precum si raportil ee ae ee eo 9 sugratata satis bere Bi Snel re ei ern Pee cacmraeje comte do sci, Pate! art ola grey, Fapt esto of pe tebuese ee Shee dental dom de eva 20% i chiar Jove din sapratoa clita a crap, cae 58 fe re dervate pone pai bere ttf Te tbe quantum suprafeelr,trebuie cB fine’ rama de flu lounfelor (case de report sa fatale), Se raporal tare supafesle earilor si a’e cldirilor, de densitatea populatici, de marimea orasului, de componenta si ccupatile populatiei si de multe alte imprejurari locale. Va trbul dct stadt sit corag in parte. special a fieedrui 1) Grater Conia, Regal Pang Connie, Fst Repot December 1929, pag. 10. is ants este oh et ragull. Pe ‘sdict © Tesi. tateg sunport as ee ia imate, iat do spa eal ‘ncvole de © oat i toute call public, ds aa oxereta eae wt re, e930) mint i imiie math, te rate ia o stant ven migionce a oh fie oituat sea seopul lor et ari fn mi 1a enturd de planeatie complect ag, Kultur tm Spiegel der Li In interiorul oragelor, in partea claditi, gradinile existente na se vor putea mari ugor din cauza clidi- rilor invecinate gi, de cele mai multe ori, mu va fi ni- mie alteeva de facut de edt de pistrat ceeace exist’ si de a veghea ca s& nu se stirbeasci nimic din ele, — multe, pufine edite sunt. Noi grdini mu s'ar putea fnfiinfa de cét pe terenuri eftine dela periferie sau prin mutiri ocazionale de giri, stabilimente indus- triale, cazirmi, ete, La Bucuresti de exemplu, prin daramarea atelierelor girei de nord, devine liber un teren de céteva hectare (4,5 hectare) si ar fi o mare gresali daci nu s'ar ereia acolo un parc, ins’ un pare veritabil, iar nu mici insule de verdeat’ rispindite Printre clidiri, céei squarurile prea mici nu pot sipidure si vad lac, aga cum tne dn nas Stee Jeaank glow fol aeumpe sau patterucl ou devone ae, ft Bin ra oa tistice, numai pentru ochi. It trebuie naturi simpli ana Aeneas alenge si ai se joace pe iarbi, iar daci va putea sk "tn irivinta unicieh greater 4a si masa gi si se cules pe larbs verde va fi si mai pain vine alc : gratuit fin amare arin pits mm sah un ore eon 4 trebuie arté multi fm aranjamente de detaliv, ci in prof te sate {fm Buletinal Sceietiii Po fsmenjrea de nsambhs — ak treiue dep tat jtacnice din Soptemine 1000, a0 tara In afart de aceste parcuri interfoare, oragele mari "eumes municipiulul Bucuresti” ca $i cele mic! de altfel, au mevoie de fmprejurim: pentru reereatie, plimbare si agrement: piduri, ape Ul. ELEMENTE CONSTITUTIVE, regiumi pitaresté fo vecinitate ALE PARCURILOR Funetiunea acestora este de a da ocazie publi- cului s& petreack mai multe ore, o zi fntreagit sau 1. Copacid izolat chiar mai multe zile fn miflocul naturel, nu prea de. parte de orag. Nu putem aduce natura fn mijloos! Un copac izolat, bitran gi viguros, poate fi un ele- oragului, dar putem da ocazie orisenilor si {asi ei in ™ent de infrumusetare de un efect nebimuit, fie prin it cal mate mirimea i forma lui, edd e privit din depirtare, Alocarea de terenuri pentru pareuri, terenri de fle prin frunzigul si umbra lui cin stim sub ramu- joc sh sport, pareuri de joc ete., iar se poate studia Tile lui, Unai astfal de copee trebuie st-i purtim separat cf numai ca o parte integrantd din planul ge- %¢tiasi grifi ca unui monuinent istorie, si nu trebuie eral de amenajare a oragului, pentru ef este tn to. distrus clci astfel de rarititi nu pot fi inlocuite decat gitura cu repartizarea suprafetei totale dup diferi- ™™ai dup& multe zeci de ani, sau poate-niciodatt. 4 tele feluri de. fntrebuintéri, Amolasamentul gi fntin- Dac st in calea unej strizi noi de deschis, sau derex lor este in legiturl cu sistemul de cirevlatie. nei alel intr’un pare, se pot gisi diferite mijloace de de #1 pistra: daca e in trotuar sai in dreptul bordurei, eu stabilirea cartievelor industriale, comerciale, loenit, cu densitatea populatiei, cu cresterea proba- trotuarul se poate largi in dreptul lui, ficind ea bor- 7 bi a vooulatiei. etc. dura si descrie 0 curbi ocolitoare; daci e in partea Planul general al soatiflor libere trebue si tink carosabili a nouei strizi, se poate face un cere in ju- seamii atat de necesitatile nrezentului cit side cele Tul lui de cel pufin 2 metri diametru marg’nit en 0 bordura pentru al feri de izbiturile vehiculelor si roare pentru 2550 anianti: un mi teva ca i ‘caracter intim, poate si Sees are si le mangiie copiit mic! 2. Grup de copaci, ae Grupirite cole mai cbisuite sunt alele si bosthe tele. O alee de plot sai 0 alee de tl, sau de castan Fig. 4 — Versa, Versales, vedere spre vest (dupa Ameri Una din cele mai grandioa ‘noase a rele Rel ‘seh iva format d 1, ines p perspec boule si fe Sie cau 1a alece principe ag Becca re li 7 wwitorului nigte caleane diform: cate ht ef pri alei largi 5° P ceptionale: efind © te a srt indepirtat liber, cum e cazul la Versailles (f 4) sau cind perspectiva este inchisi prin ca tn de un monument 1: anische Ar chitektur de W. Hegemann) se perspective de parc frances,; fiat chiar de = fp ster oekss ee Bucuregt! Ingusti. pentru Tang ea 88 poati pr Arcalui a al doilea, ori cat de mult s'ar Soseaua Kiseleff din punct de ved! construit 1a rondi acest rond. Din c fre ramurile celor dou poate vedea din depirtare de cit o parte mick din monument (fig. 5). Indiferent dact Arcul de Tr umf se va termina sau se va Girma, 0 promen: de lungimea soselei Kissclef trebuie largita si s'ar putea ajunge Ja acest rezultat, daci se renunta de a se fnlocui copeeii ce se distrug dela sine cu timpal din cele doua siruri dealungul pirtei pavate si daci se ingrijeste de pe acum ca celelalte giruri de copaci si fie complectate sore a forma peretii viitori ‘Aleele prea Jungi sunt monotone, daci nu sunt fn- trerupte din loc in loc pentru a deschide vederea la- teral spre alte privelisti mai variate Un drum drept si lung de mai multi kilometri prin- tr’o pidure, pare ci nu s° mai ispraveste, chiar ednd eparcurs cu automobilul, dacé la dreapta si la sténga mu se vede de cit peretele drept, format de copaci, ‘mereu aceiagi copaci, si nimic alteeva. De aceia, in proectul pentru amenajarea pidurei Bineasa, pro- mt gsirari de copaci, ochiul n sain principale Farmecul decora'iv const 6 suprafati intinea, unifor fri varia, este odlhnitoare pentru ochl. Dar acest farmee exist numai daci aver suprafefe relativ mari, edt mai mari si dae iarbe exte bime ingrijiti. far mu edna ostru, peluzsle ft mai greu praful strizilor. De aceia fasiile de iarbi dealungul trotuarclor Hing’ bor- durin pot reugi decit dack au lingime de ediva metri, Acelag Tuer putem spine si despre rea foarte Vaudabila de altfel, facut In Bucuresti ou grupuri de flori pe trotuare, pe bulevardul Golescu Nimic mai trist de edt si vezi flori stropite eu noroiul svarlit de automobile seu pline de praful strizil, eu toati ingrijirea deasebitl ec Ii se di. Att pentru iarbi cAt si pentru flori, este necesar si se prezinte in suprafete mari, in masé, dae vem s& obfinem efecte decorative. Contrastele dintre suprafati mare uniform, odihnitoare, de iarbi si alte suprafete cu culori vii saii palide, stralucitoare sau mate, deschise sa inchise, de o singuré euloare saut impestritate, sunt elemente decorative mult mai importante de eft prin conturul sau forma accor suprafefe, Fapul dacé florile sunt din specii rare sau seumpe, are o important mai redus’: un parter eu useati sau prifulti, La elim te rou de intretinut, eutiv de ansambl a arebeaerty si straturilor de flori, atrs Se a amanunt simplu, care fea si de o amportantd es ee Pentru ¢a 0 su orig a — iarbi si lori — si se vadi bine, trebue si fie si- jos de eit ochiul privitorului; eu efit si se vadi ca inte’o care ar 14 cum e un parter tuatd mult m ‘mai jos, cu atat mai bine. Treb ferfurie, Aceasta mu este 0 teorie de estet putes fi discutabili, ci un adevir matemetic, Tmagi- nea pe care ne- di o suprafati pland este eu att ma: mare cu cit unghiul format de raza vimual& gi acel plan este mai aproape de un unghiu drept. De aceia, daci peluza este orizontali, ea trebuie si fle situati mai Jos de eft aleea pe unde se plimibi Privitori; sf fle adénciti, ea oft mai adincl, ey a- tét mai bine. In orice eaz simu fe tndltatd cum sla flout Ja squarul din pista Mihai Vodi din Bueu- fi Dacd pel cat in dung. ee Glinat pe © coast de deal bine de pe aleele de jos 5 Ape ‘Apa si vegetafia sunt nedespi coral apa se utlizeazi sub forma bazene, cascade, fintani tgnitoare turale de aph sunt esle mai indicate spre a fi ingle bate gi utilizate in spate verzi pentru eX aiei se pot obtine rezultate mari cu cheltuial& putin’; dela emo. nile naturale de apa pln la lucriirile de arti (eases, de, fiiténi) este o scara intreagi intermediara unde fantezia artistului gi gustul epocei au un mare cimp de activitate (fig. 7). In afari de clementul estetic pe care-] prezinti. apa, trebuie avut in vedere {n mod special utilizarea pentru sport gi sinitate, Sportul de barei cu panze cere o Suprafati mare de api si este un Sport costisitor; barcile cu vasle pont iult mai eftine gi constitue un sport mult mai rue indeména unei popnlatii mai namerone La instalatiile de bai tn ape mari (réuri, lacuri) S Pot amenaja si bazine artifictale pentru a %° putea utiliza si fn alte anotimpuri de eft vara Cursurile na.Dambovit ee penetrate Partea din avai de abetor este improprle peara ar ar puten tot antate scela e& cate tn lent d al Inaieat pentru a fl amenaja sreurt pea Dele parti ale e. i aoe lve aga Kael (Geman IV. TERENURI DE JOC PENTRU COPM. 1. Terenuri de joo pentru copit mict ( iar ei un curs de api edt de mic poate si dea un cs ‘aspect cu totul deosebit unui pare intreg, occa ce © i ta 6 ant) Terenurile trebuiese ast majate ca at u 0 cheltueala relativ redus, fere copiilor mici un loc unde ae oath fuca nese ] 8 pot obtine efecte foarte mari, Cursurile de ap din tingheriti, unde sh respire un acr euraty anal dies | si de ling orage, ar trebui si aii malurite plantate Tind trebuie si fie gl un loc de recreafie penton tw: ] e fasii mai langi sau mai inguste, dupa posibii- sotitoarele eapiilor — mame, si un rezervor de act eurat p diata veoinktate, Unde si fie agezat 7 oicl, guvemnante, ete, tru locuitori din ime- cerinta mai mare pentra ast~ fel de terenuri este in cartierele de case de raport, unde locuitorii mu au gridini gj deci sunt siliti sigh uc copili in alte locuri ca si respire aet eurat gi sh se jonee, Dac prin apropiere existi vre-o gridind pulblich sau teren de sport, loeul de joc va fi agezat intro parte a unui astfel de teren. Dar aceasta se intame ‘pla rare ori, fn cartierele cu populatie deast gi a- tunci-trebuie ciutat un teren separat, de preferinti . : in interiorul blocurilor construite, mai bine de e&t Ia Fig. 8. — Promenads pe malulriului Muddy In Boston : , (dupa Koch, Gactenkunst im Stidtebau) strada. ‘ = La 100 copii mai mici de 6 ani, ar trebui un ace tafi gi cu alei (neintrerupte de proprietiti particu- menea teren de foc, ceea-ce coresounde la 0 popula- Jare) dealungul apei, iar proprietafile care au cli- tie de circa 1000 locuitori, Bineinteles, tm aceasth diri spre ape, si fie prevazute cu gridini pentru a mie de locuitori mu trebwie si fie socotiti si locuie {infrumuseta drumurile de plimbare ale publicului torij care au pe lang’ casi o griidin’, cared dispen- (fig. 8). seazi de a utiliza teremul de joc.operta cu nisip — I sre Parte sere de tem ax, bton de Ce ah @ marfim e je; sf fe un aie ficutt econom! lat pe alee. ng fe nip, far au allo trbule fut 0 sin ete at) ID ecsae Bocirea au Je, dine de face narte dint ‘Cind terenul mr ering, este nea eS Bie mae cet OM ee Bee eal rat indicat oi Jozi fn furl focrtul de fe. unde si 8 cu ani t85- 4 fint4nd, san cel putin o cuvetl a nitare (vee figura 4 dela finelescetut stud) fia choet moct in plsaie, tn Ameria th inte org din Buropa, se amenaead ba ne de circa 20 em. adincime, unde eopl se pot juea in api. Coplalinbeste apa, fi place st se jonce a verge ho Hoel ae Der ant de bazene sunt costisitoare prin aceia cd apa trebuie primenité foarte des, pentru a evita infectiuni; in plus, este indoitnic daca sinitatea copilor m este primejdvita. Totusi fn anumite fmprejurdri star pu- tea tncerea sila noi astfal de bazene, 2. Locuai de joc pentru copii intre 6 i 14 ani. Copii din primele clase primare se joacé gi ei dese ori im nisip, dar fncep si nu se muljumeascé cu 9. upatii aga de linigtte si au nevoie de un loe mai opt wa tren de 8 dee de OX nik cu planta nee a eee Me tatd de apros? ig, 10. — Teren de joc de copi din America (dup Welt, Parka) O colonic de cisufe in miniatura, cu pereti de plasS de arma ea atin aer poate impirti int’o portiune rezervati copiilor mici si oalta pentru copii mari, sau poate servi pentra un numir mai mare de copii (fig. 11), Terenul de joc trebuie situat, acolo unde aerul e cu- rat — flird fum de fabrici si fri miros de gropi de Suncale sau de mlastini — si, pe cat posibil, in mij- Jocul unui cartier de loouinfe. Intr'un oras mic poate fi situat la manginea orasului. Ar fi de dorit ca ast- fel de terenuri si fie situate ling, sau in apropierea seolilor, sau ca Seolile si aib& loc destul ca si le poati san mit In multe orage si mai ales Ia Bucuresti, Sau ficut multe greseli in aceast privinti. Noi avem foarte multe seoli eu Curti insuficiente, pavate cu bo-i Mterendd ay renee | arn lata OC a eens Amensjarea un ou atét mai bine, fns& in nici un caz si nu ee ia din strictul necesar terenului de joc, efci jocul este desti. natia principali a acestor terenuri. Suprafaja trebuic astfel amenajati ca si lase apa si p&trundl (64 fe : oroasi) si nu faci praf si si nu fie perieuloasi pen tru jucitori. Dupé o ploaie trebuie si se usuce repede 51 apa si aibi scurgere, astfel cd in unele cazuri vor trebui instalafii speciale in acest scop. Idealul ar fi ea terenul de joc si fie acoperit ou iarbi, dar la climatul nostra, iarba este foarte greu de ingrjit, mai cu seam& acolo unde este cdlcati asa de mult cum este cazul la un teren de joc. Ca spatiu necesar, in Olanda se tinde la 10 mp, de ficcxre copil, suprafata de teren de joc propriu zis, in care mu se socoteste ceea ce se ia pentru planta- fie alei sau instalafii. In America, aceasti cifra este socotiti ca minimum (Weir, Parks, pag. 21), Distan- fa de parcurs pani Ja un astfel de teren si nu fie mai mare de 800 metri. V, TERENURI DE JOC $I SPORTURI PENTRU ADULTI, Prima cerinté este aceia general, ca terenul si fie astfel situat in cat si aib aer curat, prin urmare va PARCURI §1 GRADINT te tubrick cane re umply aru de laa fe putin mal tat og tru ca apele ala pol "h soare, sh fle apleat Ga d-vest dac8 © poalbll dupa aman, van pinde de sport re neral. de eel palin se amenajena4 Gout De acelaytenen de na cind pe alta, Ini fa band Acolo unde atleticn se exercith in ano@ oblqmatt, ‘bund preparare a. elementelor sportive: eats ri. gi © plist de alerginl, care inconjurl supre trebulese fmprejmuite eu 2.53 metri indifime, dae Pe teren au loe serbiri eu intrare eu platy deed te: ‘enul e numai pentru exerci, Impreimnuiren poste fl ‘ai joasi si mai putin solid n a ° rare pentru Hecare categorie te, lar egirea trebule amenajati astfel ea si per- a terenulul eft mal repete 5 fra inghe- suialt; de asemenea si drumurile dimprejur trebuie corespundi acestei cerinte, In timpul joculti, gi serbiritor, publicul trebuie si Jase o distant’ Mbert de 18 metri pind In marginea terenulut reservat fo- curile, si fm asest scop se face o balustradh sau um gard viu. Balustrada trebuie si fie solidi st bine fixati pe stdlpi puternici, ca si pont rezista aplsirit sau tmpingerti involuntare a publiculul; e wm am aunt dea sine infetes, insi in practic’ mu se respect totdeauna. Marginea suprafefei rezervate jocului, se marchea- 2 pe teren prin linii de var stins, Mai trebule apot © césufi pentru jucitori, pentru vreme rea, im bricat, pistrarea materialului de sport, closete, dus ‘suri, ete, Pe teremurile unde au loc gi serbiiri, mai tre- bbuese si tribune, parte acoperite, parte deschise. Ge- Je acoperite se ageazi de obicei pe latura lung’ din- spre vest sati sud, cele deschise, pe partea opust, In 2eelag corp cu tribuna acoperita, se pot amenaja ea- bine de imbracat, toilete, duguri, restaurante, ete, Pentru public mai este necesar si se construiasck, lun dispozitiv foarte simplu cu diferite tablite asezate Ja inlfime in care si se arate situatia jocurilor in orice moment. Cea maj bund orientare a teremului este eu latura Tungi spre nord-nordvest, astfel ca nici una din par- golonsiuni. (Lig. 12) Pentru football-asociaie, an- 110 m. ir litimea 64 pind la 73 m, Pentru mateb-t- 1 internationale se preserie 104%68 mm. orfile, compuse din céte doi stalpi orizontali gi 0 bart ert, tebuie sath o nmin de 7235 1m, in litime si 2,438 m, indltime, Pentru rugby, te- renul trebuie si aibé 95—100 lungime plus cite 15 1m, la flecare capit si 0 Tatime de 66—70 m. Portile au Tumina de 5,50 sau 6 m, litime pe 3 m. indltime. Pentru hockey, terenul de joc are 40 pani la 55 m. Jifime si $0 pani la 100 m. Iungime. Pentru oind, te- renul ce joc are 5090 m. Pentru tenis (Lawn-Ten- 1's) trebuie un Joc de 19 m, Lifime pe minimum 34 'm, lungime in care intr gi fasile de teren de pe mar- —~I nate re tere a ving Rg. 13.— Sehija unui teren de sport (dup’ Scharroo, Wis) Pentru jocul de tenis trebuie un loc amenajat nu- ‘mai pentru acest joc; cea mai mare parte insi din celelalte jocuri, atletism si sporturi curente, pot fi exercitate pe unul si acelag loc cum ar fi un teren de 11075 metri, ineonjurat de o pisti de alergiri de 6—T m. lirgime, Un teren sportiv in care si incapa oats acestea, precum si tribunele si publicul privitor, Star putea amenaja pe un loc de 240X130 metri (fig. 13), adic pe un teren de peste 3 hectare, Daca ¢P 0% — 25% A a stable separa dl ‘etn, ma ‘dln funda bai } é - Vi DIERETE TERENURE PeNeKU KECKEAG lid wie a sung pak Ia Bab bolineum, pentru a sven, ‘nga. Pandan 1. Strand, cone ea art sau obleote asouts | @) Bille ta apo curgitoare (mare, riuri, cur) Gin cur | dire pe mat strat de 20 em. de pus un strat de alsip de | 2) Wil inchise, unde cabinole g{locul de bac aunt acelagi groslme, fake dt remltate sll Staee impreund intr’o clidire agezath pe api sau pe mal. re pentruck wisipal se murdaseyte repade @l apa Be 3) bil plutitoare, unde cabinele gi bain phitese pe | turburd pontoan Basinele plutitoare, Se recomandé acolo unde ape _ 0) Bille in ape statitoare pot ti amenajate sau ea are nivel prea variabll gi se doosebesc de eelo fie, bil Inchise, la care apa se aduce eu ajutorul pom- numal prin acela e& plutese pe aps eu ajutoral pone ‘ pelor sau din conducte, sau ca bai én Jegitura cu un toanelor, care pot fi de fier, beton ] canal eau un stavilar Basincte inchise eu pereli masivi. Acesten pot £ Agesarea, Biile in acr liber sunt foarte mult agre- situate fie ling riuri sau laeuri, de unde se epro- te de public. Hste natural ai se faci amenajiti spe- ciale atat pentru a le facilita cat si pentra se evita contra sindtafii sau viefii cetitenilor sii fie curata, de jcate sunt Apa acela, la ape eurgatoar ionte de orag sau de fabrivele au scurgere in acca api. Desi apele raurilor sunt destul de inofensive i ‘coea ce priveste bac rille, totugi in timp de epidemii de tifos eau holeré, nu trebuie si se fack bae in astfel de ape, La apele din Jacurile formate art ‘ical, prin stdvilare, trebue atenfie in aceasta privinfd, pentruci primenirea apei se face mult mai ineet de curile naturale mari, in la sau fn rauri Cele mai agreate tipuri de stranduri sint acclea complect libere (Freibad) : o plajé de nisip de fntin- dere cat mai mare, deoparte apa si de cealalté cabine- Je, Totusi, pentru siguranta. publicului, se desparte 0 portiune din apa de la mal, forméndu-se basine. Basine five. Din apa curgitoare se desparte o por- fiune formand un basin cu perefi ficsi, care merg pind la fund, Forma basimului este pitrati sau dreptunghiulard; la dimensionarea lui se socoteste in medie 2,4 mp. de fiecare persoani. Are o parte mai adanci, pentru inotitori, dela 2,00 la 4,00 m. adénei- Vizioneaz& cu apa necesard, fie in orice alt loc, unde se pot aproviziona cu apa din conduete sau din pu- i proprii eu ajutoral pompelor. (Strandul Kiselef din Bucuresti), Basinele sunt fieute de obleeiu din ‘ii gi fundul impermeabile pentru a 8 evita comunicarea cu apele subterane. beton, eu pe Curifirea gi incdlzirea apei. In cele mai multe ea. zruri, va fi nevoe de instalatii speciale pentra eurafi- rea apei, ca si mu fie turbure, si mu aibi bacterii, etc, Pentru aceasta trebuesc filtre, basine de decan- tare, tratament cu diferite materii chimiee, ozon, raze ultraviolete, etc., dupa caz. Oricum ins, este nevoe de supraveghere si cercetare regulata a stéril de curifenie @ apei, indiferent daci apa e limpede saul nu, edci gio apd foarte clara poate comtine a. moniac sau bacterii sau alte impurit i}. Apa trebuie schimbati e&t mai des, in total sau in parte, idea lul find de a se schimba la fiecare 24 ore. Tot aga de bine este daci se di api: proasp&ti in mod regue lat, in proportie de 1/10 sau 1/20 din capacitatea ba- sinului pe orf, iar odati pe siptiman’ pleeti si spilarea fundului si peretilor. golire com- Apa in rauri gi lacuri are in timpul verei in mod obignuit o temperatura convenabili: pentru bae, InsiPe, joe sunt arm pen He tt ecsare Wir st tnt rl apa sb pin tin) pi eat aU do ay cma gron 9 fh mae plone; apo ean, clocte 9 oma co fare important, ee eee pera eee cal rb fac unite de aint in bai, Tn fg 14 dio vdae din aon a tran in Tanna (Germania) 2, Terenuri de golf. Caracteristica acestui sport fata de celelalte, este 4 fi rebue un teren mult mai intins. Pentru un golf de 9 giuri trebuese cirea 30 hectare, iar pentru un golf de 18 giuricirea 60 hectare, fard fnsi ea aceste citre ai fe apliabie tn toate eazurle,cici depinde (dupa Wasmuths Monssbefe far Aritcktr und Stiteba care produc fum. Terenul nu trebue si alba o supra: fed plani, oi din contr’, si fie ondulat si acoperit cu iarbi. Intretinerea ierbei in bund stare, este una din operatille cele mai dificile, gi necesita instalatit costisitoare de drenaj gi alimentare cu api, si o srifire contin, care nu se poate face de eat de spe- cialigti. Pe terenul de golf este indispensabili si 0 constructie pentru club, Terenul de golf dela Bucuresti este situat in re gitnea rezervatd parcului magional, Desigur este cit ‘Se poate de favorabil pentru terenul de golf ca si fie situat fntr'un pare, tending care se giseste si in multe orage din strdinitate, Insi un pare de golf nu Poate servi in acelag timp gi pentru golf gi Plimbarea publicului, gi nici teremul, care este dea. chis publicului, nu poate servi tn acelas timp si pen- tru golf. O separatie trebue si existe; in acest caz, pentruee } ceia ion Construirea tri aproape tot spafiul melor publicului, eare iau tot, sau din jurul locului de sport, pre- aint oarecare dificultifi, de aceca e de preferat ca Jocul si fie la poxlele unei coaste, sau linga taluze existente, care ar putea fi amenajate mai ujor pen- tru public. Altfel va fi nevoe si se construiascd, tri- Dune in iniltime, ceea ce ridicd gi costul, si aduce gi dificultti in amenajarea exterioaré a stadionulu de unde s’ar vedea dosul acelor tribune. La Bucuresti s’a ficut din acest punct de vedere, © alegere fericiti a terenului de pe coasta dealului dela cazarma Cuza pentru stadiomul O. N. E. F. (fig. 15) insi din punet de vedere al cireulatiei vehi- culelor si imprejurimilor, mai sunt inbunititiri de a- dus. O legituri a stadionului cu parcul existent al Societitii de Dare la Semn din vecinitate, ar fi de dorit, si este usor de realizat. PARCURI $1 GRA In atari de campamen soldat 9h de eure no doy im {ard in atrainatate Sala fabricllor nam praful ‘na ab Yastart bi ap de iat rile care, fn afar ling o sph curgatoare sau Jangi tn lac, unde oe P ta si face te de dorit ca mupratata ‘Us more numdr de orage din America au organ tru campament, de ex, Loe Angelea 00 Yocuitort in patra terenunt de mping; Oaldand (po 8.700 in 1925) are patru; Detroit (populajie 1.242.044 in 1925) are ‘oui, ete. Dar cele mai multe eampamente simt or- ganizate de alte institugit de eft primriile gi anume de cercctasi gi diferitele alte asociatil, clubmuri, sta- Dilimente comerciale gi industriale, ete VIL. PLANTATII PE STRAZI, BULEVARDE $1 PROMENADE, Sistemul de a planta copaci pe toate strizile de carecare lirgime, fara a fine seam’ de earacterul (de locuit, comerciald, arter’ de elreulatie) este prea simply si duce le rezultate cu totul in dis- proportie cu intengiile gi cu cheltuelile. Intrefinerea copacilor de pe strizi este mult mai grea gi mult mai costisitoare de e&t Intr'un pare; eopacti inghiesuii {ntre case gi de multe ori in umbra lor, eu acratie insuficient la radicin8, pugi si triiased tnt’um me- diu n-priehnie, intr’un ser plin de un praf fin, care se depune pe frunze gi le astupa porii, nu pot sh se desvol'® de et cu mare greutate i cu foarte multi ingrijire, ‘Un copae eu 0 coroan’ sinitoas’ trebuie si aib’ cel pufin 5 metri distanta de la clidiri*), pentra a nu fi stingherit in eresterea lui si pentru a mu lua, din lumina ferestrelor. Prin urmare, la strizile unde casele mu sunt re- trase din aliniere, n'ar trebui si se planteze copaci de edit pe trotuarele care au cel putin 5,50 m, largime, Pe striali 1) Stibben : Der Stédtebau”gence wgazinelor, Te fe strizlle c378 der eT Fae machisk vedere MARIN Te se atotare lie: in neko co it sunt mul es real eheltuellor ae ms zi ardor mon seriae comercials sau pe wil de crouse Ba nr a ral, pli Ue pe satel eee eee & Comunal al oragului Cra- clare pe © oral cial ingustd, ia urma pl ite de ani de zile ale comerciantile ee cae s 1a; consiliul a hota- Ht scatreacopclor bine a feat, eu tot repre: ar fil. 2a sale come ion o ; ate fnlocai in parte, lipsa plantafilor, cu pomi i- tan, dack cx 24, ma ble prin Incheon perspective’ strizei eu 0 plantatie Ia capatul ei, asa in cit trecitorul si o vad fn fata lui tot timpul of arcunge aces? fel de strizi. Avem exemple de a- cest gen Ja Roma, Genua gi in glte orage italiene, sau in Germania la Frankfurt pe Main, sau in Franga, Un {foarte bun mijloc ar fi decorarea baleoanelor si feres- ‘eel eu flor, o podoabi de foarte mare efect, dack ¢ alatle mare, se tare arveste £08! ‘webu! foeren b> Fig 16. — Rochester, strad totr'un carte fagads neimprejmit hn sau de totul redusica loc de recreatie sau od trai in aer liber, din cauza micimej ei si a vecing imediate a striizii. De aceia, multe orage din strii- nitate (Berlin — Wilmersdorf, Essen), gi mai ales in America, gridina de fatada are un rol mai mare 1a Infrumugetarea strizii si e tratati ca ficind par te din ea. Se lasi neimprejmuiti, formand fisii larg de iarbi. verde in fata easelor, intrerupte de ciritt Pavate, care duc la intrarile easelor, ici si colo eéteLetchwor oe Pa. 18. 9 pevati este foarte cu trofuar oumal pe © parte. Grain Fe otada tari, iriprejmuire joass cu gard viv st plasd de sirmd. (dups Purdom, Satelite Towns) In toate cazurile insi, gridinile de fatada trebuie sii aibi o lirgime maj mare; si nu fie sub 4 metri, 1) Efect explicabil prin aceia ci peluzele inclinate se vid mult mai bine de pe alea dela baza lor, de cit cele orizontale, dup’ um am ardtat mal sus si at de al parcurilor, z fe acestea, bulevardele gi promenadele, an ca : nefiune de a servi ca acces sau leghiurd in- dintr'un sistem de parcuri sau a oragului. Hle servese in acelag mp si la infrumusejarea oragului si la inbunitay rea atmo are, sau cu vehicule, Pot servi gi pentru punerea fn Joare a unei priveligti rare, cum ar fl pe manginea fluviu sau la mare. In pirtile Virgite din loe ale unei promenade, pot fi amenajate tere: nuri de sport sau de joc pentru copii. In toate eaml- rile, astfel de bulevarde sau promenade trebuie s& aiba o lingime mare — cele mai multe aga numite bulevarde sunt simple str’zi — de la 40 metri in sus, si nu aibi cladiri cu caracter comercial si 88 mu aib& de loc, sau numai in anumite ore, cireulatie de vehi- cule grele. rei, Sunt locuri de plimbare pe jos, ¢&- unui 11 ee an a ccreajie BO care g «ta pa a Seooandl a funetiuni di eoaate ponte =r coreatie acta we eseurior P= Bet clot IS, moe mal 3 Ome al oti admire ot op eet Ss epic mira un obiect de arta inchis inte'o eas am ai admira un ea aa se ie a oe ule aes een Unban, 1108| posi do Desai pe care He viiten, dar at a ae Seem ‘obiectele * mult tyl dea atis aa a ie rune englezgti a avut dele Tneeput an gy an i em pal ecard tl POCuTUoCWOPSRE MS 2 ede re oe i bateiol gi'veri gi cu multe baal ate pe un spafin TE" ere Harel, pgduri cu copa : eh se ce dint matin atl ap = Ree TS cag eano ma ot rn pid ae a SIT purr capo: dante ta pare cele cAteva ore cht ati acolo; a grt sr pein de pare 998 CU irgete in pA it att seo riding In fig. 6 we ara um pois de Pa dinie public, sau parcurile formale din pire cen- ee co godew, orgele noasre ou ai tale ale oragelor noastre, publica este simpla spec. ridin Ue orardfrumusfe 9 eu o-etraorda bO- rut a ‘ 4 : Capers ‘Ve trebui deci si dim mai pufink importants pa! Fre Sia Ted do jue” aa Bier ono dora at atin 8 setae er cate de Jo trangunté 1 tea spune of par a este 0 gr te de pare prin 8 vin din e In ce mai malt gridit de eft yareuri unde publicul si aibé cit se poate mai mare * ea Mbertate, In grédinile si pareurile din pirfile cen e T Carhcl park, nt Ais emglemgta (port), Se eaiMinileeapaeteseeE basen in exte ‘posibil de eat ‘ senna la origine, oc ingrédit, loc inchis. Cuvintul in masurd redusi; parcurile periferice pot fi tratate cesta s'a introdus apoi gi la celelalte popoare pen- in ambele feluri, iar pidurile gi parcurile exterioare tu a desemna acco ,teremmmi destinate si amena- trebule si fie compleet libere pentru publi dete pentru recreafia populate prin earacterul si Stilurile de grédini, Desi stilurile sunt numai ale ex are da ae ese i natura” (definigia par- culture si epocei care lea ereiat si mu se pot trax {uior dati de Hot, peisagist american din secolal planta in alte civilizaii, totus vom mentiona citeva, Med ceuitet alt mare pisagst al Statelor U-” pentruct. unele din earacteristicele Ine pot fi utile. nite din seeolul trecut, a fixat natura sj functiunea ‘dinile italiene, din timpul renagterei, prezinti vvoate aah, Lind un Joe unde populatia urban caracteristicele unniitoure : poate gisi in cea mai mare masura ad e ih a 4 éteatie pe care o poate da aspectul lin de ile os 51 In arhitectura clidirilor unde inedperile in- ‘Hoare aveau forme regulate geometrice, cireulare,Fig. 2 ‘sau cu diferite boschete de copaci. Apa juca de ase- ‘menea un rol important si, in afard de fantanile din centrele parterelor, era utilizaté in forma de cas cade, bazene, canale, ete (fig. 20) Gridinile franfuzesti, sub Ludovie XIV au fost creiate pentru viata dela curtea regelui. André Lendtre a pus in locul teraselor fnalte, i- talienesti, terase de mi e legate prin trepte Jargi si comode; fiecare terasi este destul de mare pentru @ primi 0 desvoltare aparte cu largi alei de plimbare si cu parteruri. Parterurile de dimensiuni foarte mari, sunt grupa- te dupa axele principale ale palatului si marginite fn spatiu de pereti tunsi de arbusti, sau de alei de co- “invecinat (ig. 21). nt simple pi or batrini, pe pe: ul gi mim squar, oFi tnt mici, ovie&t de re- Un grup de act gio mick care se tae sub un tnghi foarte ascusit, lantat de eite sute de metri pitrai, trial cu eireulajie mare, ax o valoare i de dimensiuni mici, sunt neori ntru infrumusejare, pentru a aduce © noth eabilé in monotonia strazilor, penta a masa. wn. colt uritt, dar mu pot fi considerate ca squaruri tn adeviratul infeles al cuvantulul Squarurile englezsti (square inscamni patrat, patrulater) sunt ins veritabile locuri de odihni gi recreate, au 0 suprafafi dela un pogon sau ttn hee- tar in sus gi sunt retrase de sgomotul si cireulatia, strazilor. Marginile sunt de obicei plantate eu eopaci, arbugti gi gardur vi, iar mijlocul, © mare peluai, ea- racteristicd in gridinile britanice Gridinile si parcurile publice. In aceast& rubric’ ne vom ocupa de gridini si parcuri publice pentra re creatie pasiva, iar nu de parcuri de joc si sport (Spiel. park), Acestea din urmi au o functiune determinati, iar amenajarea lor se face in primul rand dup’ eri- terii utilitare gi numai ca accesoriu intervine frumu- sefea peisajului. In cele dintai ins, predomin& peisa-a dea se bucura de prive Nt frames de na urd, de a te n colt feum oe pir un scr carat 9 dea gi pin on gl ds tindere pentru nervii sun coat e Ee an rad de porlajin eanderulal deservit de acel as, A ce peeilele ae ee eet pare, pot fi tolerate in Jocuri dis'incte si sep inele jocuri si sportur ae In Giymigiu de exemplu, degi are 15 hectare, mu putes (olera Jocuri de tenis sau alte jocuri gi sporturi — afar de patinaj in timpul emnel — pentru ce ult prea mic fafa de cartierul pe care deserveste. Este asa de mare aglomeratia de public, ineat fn cele aile sau ore, o plimbare in Cigmigiu este tot aga de fritantd pentru nervi, a gi.0 sedingé de tribsmal se 0 pierdere Ja burs De aceia recomancdim si nu se permit. amenajarea de terenuri de joc (afar de loeur de je pentru copii ‘mici), in gridinte publice existente in oras: tre, de cit exceptional, end au o si mare fat de populate, si exist siguranta cd li istea nu va fi primejduit, La pr pot avea in Gridinile din carti goard, Cu cit gridinile se gisesc in cartiere mai bogy te si cu populatie m>i putin densi, ele pot fi proesete cu trasee mai complicate, fie geometrice, fie nature lstico. La proectarea aleclor de pie‘oni, trcbue fim seami si de directiile de cireulatia pie‘onitor, ear traverseazi griidina pentru a merge dintr’o stradi, int‘alta; trebue sili se ugureze accasti, cireulatie, Sa na se faci abuz de alei. Nu trobue ‘confundata, gridina publicd eu gridina particulara; pe langé cash unde de obicei gridina nu poate fi mare, se pot face foarte bine eliréri gi poteci mai multe, ca sh avem pe unde ne plimba fami s& cledm pe flori sau iarba, dar gridina publick nu poate consta din‘r’o retea de alei u cAfiva copaci si ceva verdeati pe de mangini Aici totul trebue tra‘at in linii gi suprafefe mar, cit mai mari, iar divizarea trebue redusé la mini mum. Dac ocul prea mic fati d> numirul agteptat ue Si fie de un desen eét mai mult geometrice gg entaneFig. 23, — Vedere di Hyde-Park, Londra (Dupi Koch, Gar Un exemplu de pare mic eu alei pufine, avem in parcul Monceau din Paris, care este remarcabil gi din alte punete de vedere (fig. 25). ‘Si mu se caute o variatie prea mare in topografia terenului; nimie mai deplasat de eat movile artifi- ciale si imitafii de stanci, cu intengia de a da impresia munte. Dar nici #8 na se faci mari de plasiri de pdmint pentru a se da forme regulate. sax ntru a se exeeuta un anomit plan de gridind, Ja un. teren cu total alti configusafie. La tntoc mirea planulul, trebue tinut seami de regula o& cea utilizeazi partion ‘teremalui, cu minimum de cheltucl. sm perspectiv si vederi largi, pani la mari in ct mai multe directiuni; acestea dan ‘monumentelor, mi este de recomandst agezarea momumen elor publice in gr&dini, Totugi, se pot ageza statai de literati, muzicien, artigti fn ge- neral, daci m sunt nici prea multe gi niei de dimen- siuni prea mari, de asemenea si statucte decorative, In ce priveste asezarea blnellor, trebue si avem in vedere anumite eriteri In primul rnd, se vor ageza bénci in locuri care lasi privirea liber spre o pajiste larga, cat s¢ poate de mare, sau spre apd, Sau spre un peisagin atrigi- tor, sau in depirtéri mari, spre orag, cdmp, munte, sau mare; eu alte cuvinte, in locuri cu vederi imtere sante gi in depirtare, Acestea sunt odihnitoare giFig. 24 — Aten Park Philadephia (ups Foi, Buitog. Height) Eli cae impos pe ol al tveryon aver a! se ere Saenenren citi lsd spoil petra pee oa teen are lel mare deat dack sar Fest case mil rsphod pe ton supra ‘$i mumai fn utimul rind vin bineile ee se ageazi pe aleele principale, unde publicul ia loc pentru a vedea gia fi vazut, pentru a inn cunoscufi, pentru a se amuz i distr, odihnindu-se pe o bancl. A se fncasa taxe pentru ocuparea unui loe pe o astfel de banci, este scuzabil. In toate camurile, este de dorit ca in dosul bincilor ‘84 fie plantatii fnalte sau joase, arbusti, garduri vii, ete.; acestea day un oarecare sentiment de siguranti, c&ci omul cautd din instinct’ si aibi spatele acoperit. Dupa cum am spus mai sus, fn aces‘e parcuri $i ‘gridini, ma se pot permite jocuri gi sporturi, pentru & lear schimba eu totul caracterul de loeuri de li- higte; pentru sporturi trebuese pareuri speciale, To- sea Kise fail Carol, Car 520. tur’ ou pareul C: = qn legit. ox paren! © ce viel Plangerit sia, fntr rat, oc oa and 1a. ministi om me Care Rifai < Giferite, st ta Cire de periferie, cu utliet fete, st to ap Per ge pune in valoare dealrile dela citi ag at a] Pisuful oi toat& coasta, Impreunk ex Mina ren Vache ore, Pe erent we eaters : oe Se axdoal Padlam ofad. Gl rere yrincnall pal era ecard vf ies printr’o clidire dezvoltat in lrgime pe coasta dex. ia otic si athiten alulul, de unde se pre 3. Parouri exterioare, piduri, zone rezervate ‘Am aritat mai sus functiunea acestor parcuri ¢ ‘am accentuat, credem indeajuns, ci ele trebuese li usate in'‘r’o stare cit mai natural, gi cd aici mu & Tool pentru lucréri de infrumusetare, ci cel mult per tru acele lucrari, cari sunt necesare publicului i ii mérese confortul. In cele ce urmeazi vom indica 0 serie de criterii, de avut fn vedere, Accesibilitatea, Pentru ca un astfel de pare si post indeplini scopul pentru care se amenajeazi, trebue st fie accesibil ugor, nm numai pentru cei care au mijlox- ce proprii de transport ci in special pentru acei care nu au, Distanta dela orag pani la pare nu joaci rol‘de Bu a 10 kilometri tramvai tea ar diviza terenul s in pare. Limitele. Daca terenul se mirgi particulare clidite sau proectate trebuie ei meargi se elidi, Kimi sosea; daci ¢ tatea unej gosele, si meargi pani Ia treaga albie a are, ele svar putea n cazurile cfnd mu iinfa chiar o nou si inglobeze angi un daci exist clidiri ou dosul spre masca cu plantafil inalte si des se pot creia fatade noi, sau s'ar fi stradé, care si Ie desparti de pare. ‘Este important si se asigure pentru pare un ele- ment topografic intreg, nedivizat. Un lac, sau 0 dure, sau un deal, de exemplu, trebue si devind in intregime parc public, iar nu numai o portine, pen- tru cd altfel se ivesc dificultati cu vecinii. Un lac nu se poate despirti usor, si chiar daci s'ar face o de- mareatie, aceasta ar prezenta un aspect oribil, fiind ceva cu totul nenatural. Deasemenea, un gard des- tot ce poate fi mai ne t, eu @ topo. cs lactr, sa eel de a se erela lacuri, I vegetatiel, este de dorit ua 0 pidure, sau grupuri de eo ine pe mall a- ice de cfimp si acelde fori silb lord interesanti, Prezenfa pastirilor gi chiar a unor animale silba- tice, este de dorit, tot aga a pestilor gi altor vietati de api, inst trebuese evitate regiumile eu tamtari, care nu sdnt numai o plagé ei si un pericol, La amenajarea parcului se va avea fn vedere: 1. Conservarea gi utilizarea resurselor naturale ale teremalui 2. Adiogirea de plantatii spre oras, sau spre veci- nitifile clidite pentru mascarea lor dack trebuese mascate, complectarea plantatiel, acolo unde e nece- sar, umplerea diverselor terenuri mlagtinoase, care ar putea deveni astfel, pajisti frumoase, ete. 3. Amenajarea accesului in diferitele pirti ale pareului prin gosele, alei de c&lireti si alei de pie- toni, care pot fi si simple cdiParca Coro. 4 ttrodacores a diverse facts recreate St te instalat we gi diferite instal ceducitoare-recre re petre Abigure publicalui confort in timpul pe cared P oe Ir varigia aut one npr. Inte de apart automo goninie de plimbare in pare ma prevent i si fie mai inguste, mai curbe, si nu 2 davala sta pat, Antoal a. sci fuatia: mai intii e discutabil dacd nu e de preferat ca in pareurile mai mici de 200—300 hectare sos Jee si fie conduse mai mult pe la marginea parcului de cét in interior, cici j-ar strica linstea, gi al dot- lea, ar fi poate de preferat ea aceste sosele de plim- bare eu automobilul, si nu fle tratate ca simple dru- ‘muti, of si aibi forma de bulevarde largi cu o eale pentru vitek normalé (40—50 km. pe ori) si cdi pentru vitezs redusf, alei do biciclisti, ete. gi, bine {nfeles, cu pavajele respective, de cea mai bunk ca- Iitate, Aceste sosele trebuese sk fie conduse, fie si cu Hirgimi mai mici, pani la diferitele centre de atrac- fie ale pareului, stranduri, restaurante, terenuri de par. itomobilelor, to, gi 88° Mamine cu statiuni de ve Joc StU Poe caz, ole wrebue si traverseze pei. inieule. In orice : me Bei 6 paduri, vor i : lar nd traverscanto poxsune Sima chiar eu alete de Peto, co jedesupt acolo unde € posibil. $i alecle de cilaneti erate ates aed leo pite cecc ocr tractie. Intr’o parte mai retrasi a parcului, se pot amenaja si parti mai largi de cAlirie, cu diferite ob- stacole, Alecle de pietoni, Pietonul trebue. si tot pareul si prin toat pidurea 5 ‘unde-i place, nu numai pe aleile de pietoni, eu. excey- tia bineingeles, a anumitor portiuni, care au caracter de griding, unde sunt flori si peluze de iarbi. Totugi, aleele de pietoni se fac acolo unde vrem si usurim plimbarea gi si indickm vizitatorului vederile interesante, sau acolo unde este circulatia mai mare: Pe malurile apelor, spre locurile de sport, spre res: taurante, spre adiposturi, Prin pirtile mai retrase, in Piduri gi livezi,aleea nu are nici o alt& amenajare de rrouite inchise eu in- elele de ac- uedinducle pe acct in meargi_ peFig. 27. — Planul Par ‘réerile in ~arcuri pot fi amenajate mai eu in- grijire gi cu oarccare fast, si de multe ori este nece- sar si se faci o intrare grandioasa, pentru a atrage atenfia cilitorului ci acolo este un pare, La Snagov de exemplu, sau chiar Ja pdurea Bineasa, cAlétorul pe soseaua national aproape nu observa intrarea Ja parcuri. In America se obisnuesc forme arhitecturale in genul arcurilor de triumf, ins acestea pot avea deseori un efect dezastruos, daci sunt de proportii miei, sau sant foarte costisitoare, dacé sunt mai im- portante, retate ea plete Ian 8 toni tn Jackson Park din en Facititifi pentru public, Piowio, Publicul eare vine fn parcurile exterioare orapului, trebue #8 aibh po- sibilitatea dea se distra citeva ore si lua masa pe arbi. La amenajas ea parculul, trebuese ales astfel i, care ar fin gustal publiculal spre a fl folosite In scopul acesta, de exempla poet fa pale re, sau la marginea unei ape, sau. intr'un Toe eu © priveligte deosebiti. Aceste locuri treble sh alb& cfteva instalai In primul rind trebue si se dea posibilitate de a avea api fn apropiere. Cea mai bund metodd. ar fi a: Jimentarea eu api din conducte; cum aceasta este sreu in astfel de parcuri exterioare, se pot face pie uri betonate deasupra si previmte eu pompe de mand, dupi un sistem care si excluda infectarea sau, murdirirea pel Puturile deschise sau isvoaree, din punct de vedere sanitar, ‘Apoi trebuese amenajate closete, insi de un sis- tem care si excluda mirosul si mustele, cici in camul_ acesta, ar fi de preferat si nu se faci closete de loc. O alt& facilitate foarte utila, desi ma indispensa- bila, este de a se da publicului posibilitate de a giti si incllzi mAncarea gi de a sta la mas, A Tun masa ve iarbi. este partea esentiala a unui picnic. La Sna- gov s'a flicut ceva pentra gitit: cfiteva clrimizi pe sunt periculoaseae een pin padre bs eee ee a ee eS eee peace ager egal ae eee Ca protectie contra ploilor venite pe neasteptate, ‘mai sunt necesare si addposturi, care pot avea dimen- siuni mai miei cind locul nu este vizitat prea deseori de public numeros. Aceste adposturi trebuie s& aii © forma atrigitoare si si mu fie in discordant ou ee. ov tormat expresia a. Coe Fig. 31. — Adspost in pidurea Snagov, (Foto Ebner) football, hockey, cricket, polo, se trage cu arma, ete, a tot felul de bare, cu sau fir pinze, natatie si bai, precum si sporturi de iarni ca patinaj, siniute (fig. 32) bob, ski, ete, Pentru fiecare din acestea, trebuie alese acele lo- uri care le sunt favorabile; in special, la agezarea w:In afar de cele mentionate mai sus, parcurile ex. terioare pot fi utilizate gi in scopuri eduicative-recrea toare. De exemplu gridini botaniee, aquaril, gridini zoologice si chiar galerii de arti gi muzee, po: fi age zate aici, daci mu sunt prea departe de orag, ei fn ve fate aproplata. gridind botanic’, sau chiar 0 ridini de tranda. firi sau de flori obisnuite, sunt in discordanta eu par ou totul alto mult mai fngrijit, mult. mai divizat gi eu forme mai geometrice De aceia e bine si li se rezerve 0 portiune separati din terenul parcului si s& fie tratate ca prt! distincte. ‘Un anumit fel de gridini botaniee, i care se gisesc numai arbori si arbusti — numite arboretum — pot {Inst foarte bine si fie inglobate in parcurile exte rioare si ar fi de folos att pentru studenti edt s1 pen- tru marele public, care ar avea ocazia si vadi diferi tele speoii de arbori din toate pirtile lumei, adunate 1a un loc. Gridinele zoologice si aquariile au un caracter si mai strin de al parcurilor mari, aga cf, acolo unde existi loc suficient si necesitatea de a se nfiinta 0 griidin& zoologic8, va trebuti si i se destine o portiune cu totul distineta, Clatdirite din parrouri, Tn nici un pare public, fn inte- riorul seu fn exteriorul oragului nu ne putem dispensa de anumite clidiri, care sunt necesare, atat pentru di- cul exterior, ofc! a acter sl poner ar moniasas’ et Ins brea mic; elidirea ar fi trebuit retraa mai multe ta ap ploae,trebuese Imprastate prin tate pile panei blicul. Ele pot fi tratate in dife = de vedere arhitectural; fanteria un larg edmp de actiitate rile cu caracter rustic si pe acelen caren dau impre- sia de arach Langh atapostale mal med 8 pe amenaja si grupuri sanitare: closcte si lavoare Dack se fac si sporturi de iarni, adposturile ar tre: Dui sf aibit gi ne ite Cidirte terenurilor de sport 9: joo, Ta stranduri, clulburi de golf sau de nude birel ew pinze (yachting) ete. Amplasamentil este determinate functia de indeplinit, ins lor trebue subordo- nati necesitiior estetice ale parculu\; pentry aceas- ta, este necesar ea planurile 88 fie controlate de ahie tectul pareulu, Cliidirite pentru distractii ca localuri de dans, exe Dburi, ete., trebuese agezate in apropierea goselelor de cireulatie si eu mari spatii imprejur, in vederea aglo- meritilor de public Cliidirile necesare administratiei si intrefinerii pars cului, Acestea cuprind at&t locuinte pentra personal, cat si birouri, magazii pentru material si unelte, ea mere pentru paznici, sere, uzind electric’ si multe al- tele. Nu este totdeauna necesar ca parte, sat toate a ceste clidiri si fie izolate intr’o portiume maj retrasit 4 formpuree Ba ropiere 4 n fost cedatl ro Bucareg menage fat agin, PA roost x ete src a ee ue Petia AN ram font cada te moderni de Benzing, ule, es se necesare inte de Tisbol fe te arile di e err facia prin prelungirea celor city ming in colful dinspre sud-est vor a mi sib oxe, ar putea unde publical s8 pont 1 sub nena Greapt, iar accesul se face ta cet ss main = ee weet antl atl, Greta acces fac0 Ft Shima ei te a, = oie sane ‘Aceastii pidure este insi, numai o parte din mas entra autobuze, trebue un loe nae sie rat, care totusi poate fi in Jogitur eu statu iter aes ces rin ok ponth aston favd'a impiedicaeireulatia si ui 4 intre in proprietatea munietpiulu ile ob putt ata Fick «Impietics cessta gba inte In propitaten manip, entra ae smumitele parcuriexterioare, cum ar fi de exemplu lor e indispensabili oe Parcul National proectat la Bucuresti, sau pidurea _Padurea Cernica este situati la 8 kilometri de- Bincasa situati Je 3 kilometri de marginea de nord plrtare de marginea de est a oragului Bucuresti 4 oragulul, fn strdindtate si mai ales in America se Este din aceiagi esenti ca si Bimeasa si a fost ccunose si alte amenajiri de terenuri pentru uml pu- tat tn timpul ridbofului. Are o intindere de 1987 bic denumite ,reservation”” Ble sunt aproape acelag hee'are si se continu la nord cu pidurea Pusnical Iueru a si parcurile exterioare, eu deosebirea ci m de 624 hectare si pidurea Pasiirea de 1038 hectare, sunt numai decit proprietate comunali, ci pot figi a Avem aici un masiv piduros de o mare tntindere, jauinlu sau a altor institutt publice, gi se mai deosi- proprietatea statului. Desi s'a votat inc din Martie bese prin accia i topografia si vogetatia sunt lisate 1081, legea prin eare sa cedat capitalei o portiune de cu timpul, vor tre- pentru a sear ceea ce distinge mai mult Snago% regiuni din jurul Capitale, es lacul gi pidurea. Un lac enorm de 1000 hectare, adine d 10 tri, gi de 1500 hectare eu copaci mari, ba- Distar a mai joaed rolul pe ¢ Lar fi avut inain! an bun servic aut buze cu un tarif eftin, ar pul o Dunk legitura cy Capitala, iar in zilele de sirbitoare, ednd ar fi afluenti de public, s’ar putca indrepta spre Sna- g6v si parte din autobuzele din orag, O legatura eu calea ferati sau cu tramvaiul, nu ar fi mai rapida gi ndi fn situatia de azi, Ja o investi- fie de cpital relativ mare, fn astfel de lueriri; numai autobuzele sunt indicate pentru transporturile de pa- sageri al cdror nume variazi prea mult de la o zi la alta gi prezintA salturi asa de mari fn zilele de sir. bitoare, ins cu conditia si fie confortabile, rapide si eftine. IX, Cimitire Desi cimitirele au cu Lotul alti funetiune de cit pareurile publice, totugi intre ele exist o mare ase- 31 pea Ménche Un col de cmitr eu plete dupa Kod noi, ei in toate pirtile. Cimitirele, ca gi onagdle de altfel, sunt o imagine destul de fidela a eulturel, oi Vilizatiei si caracteruluj populatiel Dar nicderi nu se giseste ,arti” in mash aga de compact ca fn cimitire unde monumentele isi fac concurenfa in grandoare si lips de gust. De aceia s'a pomit o reactiune contra amenaj a cimitirelor. In Germania si in alte tari s'au facut concursuri dea posts ajnge la ea gf cop ma mic (dup Wer, Paks) care mi se pot aproviziona cu api dela o refea din ve- cinitate, trebuese cdutate surse proprii din isvoare, ape subterane, réturi, lacuri, eto Cantitatea de apa necesari na © usor de evaluat In afard de apa pentru stropit, udat,irigat sau pentru bb, apa consumati de vizitatori poate varia dup felul pareului: intr'un pare de plimbare, publicul eon- BIBLIO Tt Wie Pata,» Mansa Svs 6 comm, Nowe 8 : iblice in Statele Us Un tratat complect cu indicapi foarte bogate despi Sionarea si aplasamentul lor, terenuri de joc si sport de tot felul, parcuri exterioare, amenajare, c nistrativ, finanjare, orga municipale P ri, instalasii sanitare, iTumi pentru parc f Construcjie, intrstinere, partea horti silo, grdini zoologice si botanice, for i administrativ al parcurilor, bibliografie Hugo Koch, Gartenkunst im Stidtebau; un v de 318 pagini, format 8°, editura Emnst Wasmut Berlin, 1923, cu vederi, planuri, diagrame, Un manual concis de parcuri si grédini publice: spatiile verzi in eax dru arhitectural, spatit verzi in legSturd cu planul ora Sului, protecfia peisajului si monumentelor, executarea ‘unui program de parcuti (administratie, legislatie, finan- fare) cu numeroase exemple,BUCURESTI! SUB FOC | ia crn, ol eras din Bucuregtiul 4: Poezia populari redit in versuri g ce distrugeau din timp in timp Capitala: odinioar ‘Ande foe in Bueurésti ‘Meng sedintelle in Popesti ‘$i dogoarea in Ploesti Tar Tumina ’n Camping La eueuoana Joi Incendi Bucuresti ni le d Paul din Aleppo care spune cum nea foeul, clopotele b intr’o parte, ca un fel de chen groazii gi desnidejde, ipa ed cum obignuiau Turcii cu ocaziunea detrondrei Ini Mir- fuge din Bucuresti, isgonit de Mihai Viteazul Alte ori, chiar domnitorii alungafi voiau si dea foe oragului, astfel cum tot Pau] din Aleppo ne arati pe Constantin Serban Voda voind a aprinde curtea Dom- neasci pentruca Mihnea, nou numit de Poarti, si nu aibé unde sta, Alte ori trisnetul este cauza, ca fn 15 Tunie 1691, nd el cade pe un depozit de iarbi: de pugea. Alte orj ins cauzele sunt necunoscute: *, o> oo agenda tep pear eae in see. 17, 4 bata numai Cauzele foourilor ce ay dis rus Bucurestiul au fost variate: Uneori focul era pus cu tot dinadinsul, astfel L CEL MARE DIN 1847 rmijlocul Targulut unde se fringe fle i seara se aprinde si vintul puternie dis lor veeh\, oprindu-se sruge mab au spring ucului King’ Sire Ja pamant, Legenda me Searlat Ghica, ducéndi-ee Ia a- cal foc, a micit gi a murit in casde Brancoveamulut, fina ingropat eel dintai in tinda novi M-tiri Ghie- legtilor Ia Sf. Spiridon Nou. 29 Octombrie 1787 sa aprins din nou Metirea Cotroceni fneepind dela chiogcul lui Vod Alex, Tpsi- lanti si au ars toate casele domnesti , toate easele si in gir tot dela hambardle osle mari unde se vede, Dionisie Eclisiarhul in Chronograful siu, deserie sspune cum domnitorul egumene B re in ajutor, plini de fooul din 28 August 1804 provenit dela o spiterie unde aprinzindu-se unsorile gi spirturile, arzind toate pri —~ valiile hanului Sf. Gheorghe, a hanului Serban-Voda pind la zidurile hamului Colfei, Poate vor fi ars a- fumei cam Ja 2000 prvi en case mari gi miei, gi ‘cea Ciobanul, saix in 1595 Noembrie cind Sinan Paga bolte ne povesteste arhimandritul Nicodim Greceamn, La 22 Decembrie 1812 in timpul lui Voda Caragea, ard casele Domnesti din Dealul Spirei riménand. Curtea-Arsi, La 1822, ard toate priviliile din Cavafi, La 1825 ia foe podul Beilicubui, La 1835 fooul distruge targul intre Spitalul Colfl, Biriitia i Pugediria, La 1838 arde hanul Rogu; iar 1a 1839 e distrus Iie nul lui Zamfir, Dar cel mai groasnic incendin a fost cel totam