Professional Documents
Culture Documents
Nistor GH Familiaromneascntreconservatorismimodernitate 2018
Nistor GH Familiaromneascntreconservatorismimodernitate 2018
net/publication/339644977
CITATIONS READS
0 187
1 author:
Nistor Gheorghiţa
11 PUBLICATIONS 10 CITATIONS
SEE PROFILE
Some of the authors of this publication are also working on these related projects:
Aging and Social Care Services to Older People in the Romanian Context, Revista de Asistenţă Socială, anul XVI, nr. 3/2017, pp. 89-97, www.swreview.ro View project
All content following this page was uploaded by Nistor Gheorghiţa on 03 March 2020.
Abstract:
48
ridica probleme dacă s-ar datora naşterilor, adică noi generaţii care vor
creşte…..Această creştere se datorează însă prelungirii speranţei de viaţă, a duratei
medii de vârstă a locuitorilor ceea ce ar ridica diverse probleme pentru guvernele
diferitelor statem mai aes al ceor sărace sau în curs de dezvoltare.
Procesul de îmbătrânire demografică poate reprezenta şi un joc al celor trei
mari categorii de vârstă: copii/tineri, adulţi şi bătrâni. Dacă la nivelul primelor două
categorii de vârstă au loc creşteri semnificative atunci îmbătrânirea nu reprezintă un
pericol. Dacă însă are loc o scădere semnificativă a ratei natalităţii şi a ponderii
populaţiei tinere pe fondul creşterii proporţiei populaţiei vârstnice atunci putem vorbi
de o îmbătrânire demografică. Astfel, dacă populaţia îmbătrăneşte şi se diminuează
proporţia copiilor şi tinerilor, celebra piramidă demografică triunghiulară (cu vârful în
sus) va deveni o piramidă (mai mult un dreptunghi) cu segmentul mai mic în jos, la
bază fiind reprezentată generaţia tânără, populaţia copiilor şi a tinerilor, iar la baza
superioară fiind reprezentată proporţia vârstnicilor.
Și în țara noastră se constată o creștere continuă a duratei medii de viață, ea
crescând cu peste 8 ani în ultimii 45 de ani (o diferență de 8,08 ani) din anul 1970
până în 2015 (vezi tab.1).
49
Datele statistice (Anuarul Statistic al Romîniei, 2016) relevă faptul că a scăzut
în primul rând opţiunea tinerilor pentru căsătorie, dar în acelaşi timp, pe fondul
scăderii numărului de căsătorii, a crescut rata divorţialităţii.
Astfel:
-dacă în anul 1960 se înregistrau 10,7 căsătorii la 1000 locuitori şi o rată a
divorţurilor de 2,01 la 1000 locuitori,
-în 1980 se înregistrau 8,2 căsătorii la 1000 de locuitori şi o rată a divorţurilor
de 1,54 la 1000 locuitori,
-în 2 000 se observă o scădere a numărului de căsătorii: 6 căsătorii la 1000
locuitori, o rată a divorţurilor de 1,35 la 1000 locuitori (Anuarul statistic al României,
pag 69-71).
În anul 2017 s-au înregistrat 6,4 căsătorii la 1000 locuitori, respectiv 142.613
căsătorii, cu 9 430 căsătorii mai multe decât în anul 2016 iar rata divorțialității a fost
de 1,4 la 1000 locuitori. În acest context, rata nupţialităţii a fost mai mare ca cea din
anul 2016, când au fost înregistrate 6 căsătorii la 1000 locuitori (sursa: Institutul
Național de statistică, Evenimente demografice în anul 2017, coord. E.M. Iagăr,
2018, pag. 21).
Creşterea numărului de căsătorii încheiate în anul 2017 comparativ cu anul
2016 s-a înregistrat atât în mediul urban, cât şi în mediul rural:
- în 2016- 6,7 căsătorii la 1000 locuitori în mediul urban, 5,0 căsătorii la 1000
locuitori în rural, iar
- în 2017- 7,3 căsătorii la 1000 locuitori în urban și 5,3 căsătorii la 1000
locuitori în rural (pag.22).
În acest context, rata divorţialităţii a crescut de la 1,37 divorţuri la 1000
locuitori în anul 2016, la 1,40 divorţuri la 1000 locuitori în anul 2017, în urban fiind
de 1,65 la 1000 locuitori și 1,09 divorțuri la 1000 locuitori în mediul rural (pag 25).
Vârsta tinerilor la căsătorie a crescut și ea, la bărbați fiind în anul 2017 de
33,3 ani iar a femeilor de 31,1 ani. Pe medii de rezidență, vârsta medie la căsătorie
a fost de 34 ani la bărbați în mediul urban și 32 ani in rural, iar la femei fiind de 31,1
ani în urban și 28,2 ani în rural.
Comparativ cu alte tări din UE, România se situează printre ţările cu o rată a
nupţialităţii ridicată, de 6,3‰, alături de Letonia (6,9‰), Malta (7,0‰), Cipru (7,2‰)
şi Lituania (7,6‰). Ţările învecinate României, Bulgaria (3,9‰) şi Ungaria (4,7‰),
50
au rate de nupţialitate mai mici decât ale României, date comparative pentru anul
2015 (date disponibile la nivel european pentru acest ultim an; INS, Evenimente
demografice în anul 2017, pag 23).
Pe acest fond, al amânării întemeierii unei familii, a crescut și vârsta medie a
mamei la naștere, ea evoluând constant pe fondul celorlate modificări demografice.
Dacă în anul 2010, vârsta medie a mamei la prima naștere afost de 26 de ani, în
anul 2015 ea a crescut la 26,8 ani iar în 2017 la 27,1 ani (pag.10).
Rata natalității a suportat modificări semnificative de-a lungul anilor în
România, amintindu-ne de decretul dat în 1966 când s-a născut așa numita
generaţie a decreţeilor, adică generaţiile născute în perioada interzicerii avorturilor.
Dacă în 1960 vorbeam de un număr de 19 copii născuți la 1000 locuitori cu un spor
natural pozitiv- de 10,4, în anul 2015 avem un număr de 9,3 copii care se nasc la
1000 de locuitori dar cu un spor natural negativ (-3,9) (vezi tab.2). În anul 2017, rata
nataliții a fost de 8,6 copii născuți la 1000 locuitori, în scădere cu comparativ cu anul
2016 când a fost o rată a natalității de 9,1.
51
Fig.nr. 1: Sporul natural al României 1960-2015
52
4 modelul de concubinaj este un model de asociere cu familia în care
cuplurile convieţuiesc împreună fără contractul de căsătorie;
5 familia la distanţă este un nou model de familie spre care tinde o parte a
societăţii contemporane româneşti datorită migraţiei unuia dintre parteneri. Acest
model intră in contradicţie cu normele sociale datorită fapului că nu se realizeză
susţinerea directă a membrilor familiei, iar climatul afectiv al copilului este unul
dezechibrat.
Numărul românilor care au emigrat ca forță de muncă a crescut de la an la
an, state ca Italia, Spania sau Marea Britanie având un număr semnificativ de
emigranți români (vezi fig.2).
Fig.2: Situația emigranților români după țara de destinație,
53
încălcate, iar parinţii transmit sistematic valori ca: autoritate, tradiţie,
ordine, disciplină.
3. Modelul autorizat: îmbină modelul permisiv cu cel autoritar adică un
control sistematic cu un nivel crescut al suportului parental; regulile
formulate de parinţi nu sunt impuse autoritar dar sunt verificate
sistematic; părinţii sunt deschişi la discuţii, explicându-le copiilor regulile
şi mai ales de ce trebuie acestea să fie respectate, stimulând astfel
autonomia de gândire a copilului.
De modul în care se desfășoară procesul de socializare primară în familie,
depinde dezvoltarea și integrarea socio-profesională a copilului. Componentele
socializării copiilor în familie (Mihăilescu, I., 2003, pag.164-165) se axează pe
componenta normativă, prin care i se transmit copilului principalele norme şi reguli
sociale; cognitivă - prin care copilul dobândeşte deprinderi şi cunoştinţe necesare
acţiunii ca adult; creativă - prin care se formează capacităţile de gândire creatoare
şi de a da raspunsuri adecvate în situaţii noi; psihologică - prin care se dezvoltă
afectivitatea necesară relaţionării cu părinţii, cu viitorul partener, cu proprii copii şi cu
alte persoane .
“Disfuncțiile din cadrul familiei au consecinţe asupra soţilor, asupra copiilor,
asupra relaţiilor familiei cu exteriorul, acestea devenind evidente în condiţiile
separării partenerilor (separare în fapt sau divorţ), abandonului familial, violenţei
domestice sau în condiţiile delincvenţei juvenile. Disoluţia vizibilă a familiei este o
etapă foarte avansată a manifestării unor disfuncţionalităţi intrafamiliale”(Mihăilescu
I., 2003, pag.165).
În loc de concluzii:
Regiunile globului se vor dezvolta diferit, atât din perspectivă socio-
economică dar şi demografică. Europa după un secol de creştere demografică a
ajuns într-un moment critic: se confruntă cu un declin, o îmbătrânire rapidă dar şi cu
o creştere a speranţei de viaţă a oamenilor. După boom-ul demografic pe care l-a
avut, se pare că pe viitor ea va deveni un continent îmbătrânit cu o populaţie
înjumătăţită.
Procesul de urbanizare va atrage după sine noi reaşezări ale populaţiei cu
concentrări mai ridicate în marile aglomerări urbane. România se va confrunta şi ea
cu aceste probleme, conform datelor furnizate de INS, amânarea căsătoriei și
54
scăderea numărului de căsătorii, scăderea ratei natalității, îmbătrânirea populației
etc, vor însemna adevărate provocări pentru politicile sociale viitoare.
Schimbările la nivel mondial au adus şi modificări la nivelul structurii familiei
şi, implicit schimbări în ceea ce priveşte protecţia și sprijinul celor în dificultate, copii
sau vârstnici. Dacă în secolul trecut vorbeam despre un model familial extins care
se caracteriza printr-un suport intergeneraţional şi o solidaritate între membrii
familiei, nu mai putem spune acelaşi lucru acum, la începutul mileniului III.
În contextul familiei tradiționale sau extinse, creșterea și educarea copiilor
sau protecţia persoanelor vulnerabile era asigurată, constituind chiar o obligaţie a
acesteia. Modificarea tipului familial, din familie extinsă în familie nucleară, familie
monoparentală, consensuală sau familii formate din persoane de acelaşi sex, va
determina o serie de consecinţe în modelele de socializare sau educație parentală a
copiilor.
Bibliografie:
55