Jocuri de cuvinte - noiembrie

(postarea precedentă)

Moto: „../ Afară-i întuneric, noiembrie deplin/ noembrie himeric,

noiembrie hain/ la uşă iarna bate cu albele-i zăpezi,/ tu ştii că nu se poate,
ştiind că nu mă crezi./../” („Noiembrie”, Iurie Osoianu, 7 noiembrie 2018)

Se spune, cam interesat, că noiembrie a venit în limba română prin

slavonele ноѩбрь, ноѥмврий, fiind a unsprezecea lună a anului, lună de
toamnă, care urmează după octombrie. Wicționarul precizează că provine din
latinul november prin slavicele *nojębrь, *nojemvri, grecul bizantin Νοέμβριος
- Noémbrios. De ce să nu-l fi luat noi direct de la grecii bizantini? Că parcă e ca
în bancul ăla cu mortul pe Edgar Quinet, când i s-a spus milițianului să-l mute
pe Academiei dacă nu poate scrie în procesul verbal acest nume.
Dar parcă erau mai cinstiții milițienii decât polițiștii capitaliști din Caracal
din 2019! I se mai spune popular brumar (din brumã + -ar din latinul vulgar
brūmārius, din latinul brūma, existent și în aromână), iezmăciune (din iezmă +
sufixul -ciune, iazmă posibil dintr-o reducere din agheasmă, „apa sfântă”, a se
vedea varianta aiasmă, deoarece se credea că ar feri aparițiile diavolului;
comparați expresiile „cruce'n casă” sau „bată-l crucea”, care se referă la diavol;
proslavii propun alte etimologii mai puțin probabile, precum slavicul jazva,
„rană”), promorar (din promoară, variantă a lui promoroacă, de origine slavă;
vezi ruseștile прыморозок - prŷmorozok, „brumă” și поморок - pomorok,
„ceață densă”) și vinicer (unii zic că provine din slavicul vinicije, „vie", dar
folosindu-se și alternativa pentru luna septembrie vinimeriu, ar deriva din
latinul vindemiārius, din vīndēmia, că și în friuliana populară septembrie e
vendeme, iar în sudul italiei innegna, provenit tot din vīndēmia). În vechime se
numea noiemmvrie, novembrie, novembre, regional spunându-i-se noiembre,
noiemvre, noievrie.
Numele inițial provine din latinul november, prin haplologie (procesul de
ștergere a una sau două silabe identice într-un cuvânt compus), întâi din
*nove(m)-mēmbris, „al nouălea membru”, apoi din *novem-mēnsris, din
novem, „nouă” + *mēnsris, din mens-, „lună”, + -ris. In calendarul roman, anul
începea cu mārtius, „martie”, iar noiembrie era a noua lună a anului.
În alte limbi lunii noiembrie i se spune:
ābccārā - абҵара în abhază;
Adeɛmekpɔxe în ewe (Niger, Congo);
azaro în bască,
 čük - чӳк în ciuvașă;
Du în bretonă (din du, „negru”, din proto-britonicul *duβ, din proto-
celticul *dubus, din proto-indo-europeanul *dʰewbʰ-);
dưư an pha chik - ເດືອນພະຈິກ în laoțiană;

Cuvântul „noiembrie” în diferite limbi

jūichigatsu - じゅういちがつ, shimotsuki (しもつき în japoneză;

‫ا‬ ‫ا ا ا‬
kasım (din arabicul ‫اسم‬‫ ق م‬- qāsim, derivat din participiul lui ‫ قسم‬- qasama,
„a împărți”, din rădăcina ‫ ق س م‬- q-s-m) și Teşrini Sani în turcă;
Laḥanan-butt - Лахьанан-бутт în cecenă,
lapkritis m în lituaniană;
listapad - лістапад m în belarusă, listopad m în cehă, listopad m în
poloneză, lystopad - листопад m în ucraineană, lëstopadnik m în kasub (din list,
„frunză”, din proto-slavicul *listъ, „frunză”, + -o- + pad, „a cădea”, din proto-
slavicul *padati. „a cădea”);
marraskuu în finlandeză;
mys du în korni;
 naubaimbair - �� �����������în gotică;
nëntor în albaneză;
Níłchʼitsʼósí în navajo;
nobembre în murandeză (asturiano-lioneză), nôbhembôr- ননননননন în
bengali, navember - ‫ נאוועמבער‬în idiș, nôbhembôrô - ননননননন în oriya,
nobiembre în aragoneză, Nobōmmba, Nopemmba în marșaleză (ebon, în
Micronezia), nobyembre în tagalogă, noemvri - ноември în bulgară și
macedoneană, Noémvrios - Νοέμβριος și Noémvris - Νοέμβρης în greacă,
noiembrie în română, nojabrʹ - ноябрь m în rusă și osetiană, novema în Tahiti,
Novembar în friuliană, Novembar - Новембар în sârbă, november in
norvegiană bokmål, November în engleză și germană, november în maghiară,
neerlandeză, daneză, suedeză, romanșă și slovacă, nóvember în islandeză,
november și nuvember în ladină, novémber - ‫ נובמבר‬în ebraică, Novembir-
¿‫و‬
‫وف بم مرب‬
‫ ن م‬în arabă, novembre în catalană, franceză, italiană, Novembra în bosniacă
și slovenă, novembre în occitană, Novembrī în letonă, Novembril în estonă,
novembro în esperanto, franco-provensală, galiciană, în portugheză, novenbre
în venețiană, Novembru în malteză, novénbru în kabuverdiană, noviembre în
spaniolă și asturiană, noviembre, novyembre în ladino, nôvimbe în valonă,
nöyäber în tătară, noyabr - ноябр (tg) în tadjică, noyabr în azeră, noyember -
նոյեմբեր în armeană, nuembru în aromână, nuvembre în corsicană, nuvèmbre
în n(e)apolitană, nuvèmmiru în siciliană;
nvdadewa - ᏅᏓᏕᏩ în șerochi;
payares m în asturiană;
phrēut sà jì gaa yohn - พฤศจกายน în thai;
Pudungwana în szotho;
qaraşa - қараша în cazahă;
Samhain f în irlandeză;
shíyīyuè - 十一月 în chineză;
sibilwol - 십일월 în coreeană;
skábmamánnu în szami scandinavă (Suedia, Finlanda și Norvegia);
studeni în sârbo-croată;
Tachwedd m în galeză;
tháng mười một în vietnameză;
weuchăgā - វចក în kmeră.

Evenimente „noiembriste” în lume

Moto: „Cereasca boltă de noiembrie e rece şi întunecată, iar frunza lui

noiembrie e ruginie şi uscată.” (Walter Scott)
 Dacă astăzi am redevenit iobagi moderni, mă mir, că în noiembrie
1136, Lothar al III-lea, împărat roman. interzice în imperiu vinderea iobagilor.
Cum vând ai noștri azi fete noi în occident, după 9 secole, rămâne de analizat!
Prin noiembrie 1520, fără să ducă cu el fete, exploratorul portughez Ferdinand
Magellan a trecut prin strâmtoarea de la sudul Americii de Sud, care-i poartă
numele.

Corabia Mayflower

În noiembrie 1620, ca să vedeți că migrația și emigrația nu sunt noi,

Corabia Mayflower, care a adus primii emigranți englezi în America de Nord, a
ancorat la Cape Cod. Americanii nu au pus sârmă ghimpată, vă încă nu se
descoperise! În noiembrie 1626 Bazilica Sfântul Petru din Roma este sfințită
de Papa Urban al VIII-lea, după o perioadă de construcție de 120 de ani. Noi ne
plângem că trebuie să construim Catedrala Mântuirii Neamului, dorită chiiar și
de Eminescu.
În noiembrie 1721 țarul Petru cel Mare este proclamat împărat a toate
Rusiile, cel renumit pentru testamentul său, pe care l-au urmat cu sfințenie toți
conducătorii ruși, inclusiv ai URSS, și pe care îl urmăresc și conducătorii de azi!
Republica Moldova e o consecință...
În noiembrie 1789 Adunarea Națională a Revoluției a decretat
naționalizarea bunurilor bisericești în Franța, noi având să rezolvăm problema
prin Cuza, cu secularizarea averilor mânăstirești, dar aruncată în aer de
politicienii cât pe ce „capitaliști” de după 1989!
Dar nici francezii n-au stat degeaba! În 1799, în continuarea revoluției
franceze, după 10 ani, are loc o lovitură de stat („18 brumar"), când
directoratul este înlăturat și înlocuit cu Consulatul, instaurându-se dictatura
burgheză, dar cu ajutorul „proletarilor”.

Vaticanul cu bazilica Sf. petru (maplandia.com)

Sărind peste secole, în noiembrie, cu Napoleon I împărat, prin 1812 are

loc Bătălia de la Berezina, cu înfrângerea trupelor lui Napoleon, în noiembrie
1856 are loc În Galați prima conferință a puterilor europene, pe problemele de
navigație pe Dunăre și care înființează Comisia Statelor alăturate Dunării.
Și uite că în 1874 se naște Winston Churchill, viitor prim-ministru
britanic, dar care avea să ne hotărască soarta peste ani pe la Ialta, prin
desenarea viitoarei hărți a României pe un șervețel!
În timpul primului război mondial, la 7 noiembrie 1917 s-a
încheiat Revoluția Bolșevică din Rusia, în noiembrie 1918 se semnează
Armistițiul de la Compiègne între Puterile Antantei și Germania, în urma căruia
încetează ostilitățile, Germania recunoscând și caducitatea Tratatului de Pace
de la București, fiind obligată să își retragă armata din România.
Tot atunci împăratul Carol I al Austriei renunță la putere (v. Austria –
toponimie și istorie), iar împăratul Wilhelm al II-lea abdică după Revoluția
Germană, Germania fiind proclamată republică. Urmându-i pe ruși, revolta
marinarilor se extinde asupra muncitorilor din Kiel și marchează în Germania
începutul Revoluției din Noiembrie (v. Istoria Germaniei). Și ca o curiozitate a
istoriei, Primul Război Mondial se termină, la ora 11, în a 11-a zi a lunii a 11-a
din anul 1918.
Ca urmare, în noiembrie 1919, ceea ce ne interesează este că
prin Tratatul de pace de la Neuilly sur Seine, Bulgaria pierde teritoriul trac de la
granița cu Grecia, teritoriul din vest este atribuit statului sârb și sudul
Dobrogei cu Silistra, României. Dar România avea să fie din nou ciopârțită de...
Hitler!

Tratatul de la Neuilly-sur-Seine

Care Hitler? Adolf, cel care pe 9 noiembrie 1923 conduce „Puciul de la

berărie", înnăbușit la München. Peste 4 ani, în noiembrie 1927, Leon Troțki a
fost exclus din Partidul Comunist, Iosif Stalin rămânând unic conducător
al Uniunii Sovietice.
Și revenind la hitleriștii care între timp preluaseră demult puterea, în
noiembrie 1938 diplomatul nazist Ernst von Rath moare de rănile provocate de
gloanțele rezistenței luptătorilor evrei, un act pe care naziștii l-au folosit ca o
scuză pentru a demara pogromul național cunoscut sub numele
de Kristallnacht (Noaptea de Cristal).
Și între timp România e ciopârțită, e declanșat al doilea război mondial,
rușii ajung departe spre est, iar în noiembrie 1942 începe Bătălia de
la Stalingrad, când forțele rusești sub comanda generalului Gherghe Jukov
lansează operațiunea „Uranus", contraatacând și întorcând soarta bătăliei în
favoarea trupelor sovietice. Generalul Friedrich Paulus, căsătorit cu o
româncă, îi trimite lui Hitler o telegramă spunându-i că armata a 6-a germană
este înconjurată de Armata Roșie. Ce a urmat, știți, omul a căzut prizonier (v.
„Istoria Germaniei – 7”)!
După cum scriam mai sus, în noiembrie 1943, ciopârțitorul României,
premierul britanic Winston Churchill, președintele american Franklin Delano
Roosevelt și dictatorul Stalin s-au întrunit la Teheran (Iran), unde se hotărăște
deschiderea unui al doilea front în Europa.
Iar după război, în noiembrie 1945, încep procesele de la Nürnberg
împotriva a 24 de foști lideri germani, pentru crime de război. Urmările le
cunoașteți și trebuie să vă pună pe gânduri retrocedarea bunurilor din
Transilvania, confiscate prin lege de la organizația nazistă a etnicilor germani
din România (v. Al cui e Ardealul?)!
Și se instaurează comunismul în estul Europei. Iar în noiembrie 1956, pe
când eu eram în clasa a IX-a la liceul militar, are loc invadarea Ungariei de către
tancurile sovietice și instalarea guvernului contrarevoluționar condus de János
Kádár. Revoluția maghiară fusese declanșată la 23 octombrie iar luptele au
durat pâna la 14 noiembrie.
În anul următor, în noiembrie 1957 începe la Moscova consfătuirea
reprezentanților partidelor comuniste din 64 de țări. Se adoptă o declarație
care condamnă „revizionismul" în general, iar în mod special „revizionismul"
iugoslav, „titoist”. Ce a urmat cu cetățenii bănățeni deportați aflăm mai multe
abia acum!
Sărind peste ani, în noiembrie 1963 are loc asasinarea lui John F.
Kennedy în Dallas, Texas, vicepreșdintele Lyndon B. Johnson depunând
jurămâtul ca nou președinte. Eu eram rachetist la Ineu și mă pregăteam de
lansările de la poligonul din cadrul cosmodromului de la Baikonur din 1964.
Ca iubitor de carte (v. „Jocuri de cuvinte – bibliotecă”), am fost trist că la
4 noiembrie 1966 au avut loc inundații în Veneția și Florența, când aproape un
milion de volume din colecția de la Biblioteca Națională, documente de la
Arhiva de Stat, tablouri au fost acoperite de apă.
În noiembrie 1970, Marele Zid Chinezesc a devenit obiectiv turistic. Mulți
l-au vizitat până în prezent, eu vizitându-l după 10 ani, în septembrie 1980,
când împreună cu specialiști americani, ruși și chinezi am măsurat distanța
Pământ – Lună la observatorul astronomic militar de la Cheng-Chow (vezi „Dor
de acasă).
Și fiți atenți, că în noiembrie 1978 a fost fondat Partidul muncitorilor
din Kurdistan, (PKK). Acum, în noiembrie 2019, Turcia atacă forțele kurzilor din
Siria, profitând de retragerea trupelor americane. Se cam complică problema,
Turcia fiind și membru al NATO. Și Trump zice că turcii și kurzii se hârjones
puțin, ca niște copii! Hârjoneală cu morți?
În noiembrie 1980, Generalul Charles de Gaulle a fost ales președinte al
celei de–a V–a Republici Franceze. Culmea e că era în relații mai bune cu
Ceaușescu decât președintele socialist Mitterand (vezi începând de la „Călătorii
geodezice Franța : filosofie si diplomație” 7).
 În noiembrie 1985 se cam „inițiază” încetarea „Războiul Rece”, când
la Geneva, președintele Statelor Unite ale Americii, Ronald Reagan, și liderul
Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, se întâlnesc pentru prima dată. Eu aș numi
întâlnirea „trădarea lui Gorby” și mă puteți contrazice cum vreți.

China – Marele Zid

Și totul a dus la anul 1989, când barierele dintre Germania de Est și

cea de Vest au fost deschise (v. „Istoria Germaniei – 10”), la Revoluția de
Catifea din Cehoslovacia, demiterea lui Todor Jivkov și înlocuirea cu Petăr
Mladenov, evenimentele decembriste sângeroase din România. În noiembrie
1990 are loc finalizarea oficială a demolării Zidului Berlinului. Șase porțiuni mici
rămân ca un memorial.
Și democrația se accentuează! În noiembrie 1992 Biserica Anglicană a
votat pentru a hirotoni ca preoți și femei, iar în noiembrie 1993 a luat
ființă Uniunea Europeană, în urma Tratatului de la Maastricht. În noiembrie
2019 s-a semnat alt acord între UE și Marea Britanie, pentru BREXIT, dar să
vedem cum votează parlamentul englez și parlamentul european!
Și tot în noiembrie 1993, croații bosniaci au distrus podul Stari Most din
Mostar, construit cu peste 400 de ani în urmă. Că Iugoslavia trebuia neapărat
să dispară! Ce a fost pe acolo vom scrie noi separat! Și cu toată reclama UE, iată
că în noiembrie 1994 norvegienii resping aderarea țării la Uniunea Europeană
printr-un referendum, din țara aia pe care Elena Udrea o considera republică și
membru UE, iar românii au votat-o cu frenezie, că doar era năluca lui Petrov,
alias Traian.
Sărim la noiembrie 2003, luna Revoluției Trandafirilor din Georgia, unde
„dracul” (de yankeu) și-a băgat coada, la noiembrie 2004, luna Revoluției
Portocalii din Ucraina, din care a împrumutat culoarea și alianța aia DA a lui
Băsescu (PDL) și Tăriceanu (PNL), pregătind alegerea lui Băsescu ca președinte
în 2006, după ce în noiembrie 2005 Angela Merkel devine prima
femeie cancelar al Germaniei”.

Vestele portocalii

Despre noiembrie 2019 nu citiți aici, că trăiți faptele, când guvernul fu

dat jos de Ponta și Tăriceanu ajutați de vreo 3 trădători din PSD, când Orban
caută „oaste de strânsură”, miniștri noi, când Klaus faultează și nu arbitrează,
„scos” primul în sondaje! Dacă asta vor românii, cum ordonă SRI, fie! Succes
actorului mușcelean din Vlădești! Poate îi copiem și acum pe ucraineni!

Evenimente „noiembriste” în România

Moto: „../ /Aş îndrăzni să-ntreb iubite,/ Când bruma albă pe copaci/ Din
poala toamnei rătăcite/ Te mângâie, tu ce faci?/.. /” (Noiembrie,
Amelia Florentina Glava)

Se zvonește că în 1224, regele Andrei al II-lea al Ungariei întărește

privilegiul dat de înaintașul său Geza al II-lea populației săsești din Transilvania.
Acest act, ce chestie, azi e pierdut, dar atunci de unde se știe, este cunoscut
sub numele de Andreanum. Regiunea colonizată de aceștia, cuprinsă între
Orăștie și Baraolt, se organizează ca un teritoriu autonom cu numeroase
privilegii, în schimbul unor obligații financiare și militare față de coroană.
În 1330 (9-XI), la Posada, oastea lui Basarab I a început lupta cu oștirea
ungară condusă de Carol Robert de Anjou, care se retrăgea spre Transilvania. În
1377 este prima atestare documentară a Castelului Bran, prin actul emis
de Ludovic I de Anjou (1342 - 1382), prin care brașovenii primeau privilegiul de
a construi Cetatea „cu munca și cheltuiala lor proprie". Cum a ajuns în mâna
regilor exportați din Sigmaringen, studiați (v. „Dinastia de Hohenzollern-
Sigmaringen”)!
În 1480 se face prima mențiune documentară a „sulgerului" în Țara
Românească (din sârbescul služar, „slujbaș”, ăsta din slavicul *služьba, în
sârbo-croată služba), denumire dată dregătorului din Țara Românească
și Moldova în secolul al XV-lea, care avea ca sarcină aprovizionarea curții
domnești și a armatei cu carne, lumânări și alte provizii. Câți intendenți or fi
supt din bunurile astea bănuim.
Alte evenimente importante pentru români au avut loc în luna
noiembrie: intrarea triumfală în Alba Iulia în 1599 a lui Mihai Viteazul,
Transilvania intrând sub stăpânirea domnului muntean; începe in Zărand
răscoala condusă de Horia Cloșca si Crișan (1784), dar imediat (21-XI)
împaratul Iosif al II–lea al Austriei ordonă reprimarea; înființarea în 1834 de
către Gheorghe Asachi a primei școli de fete; a apărut, la București, în 1835,
prima revistă românească de teatru, Gazeta Teatrului Național, condusă de Ion
Heliade Rădulescu ș.a.
Tot prin sud, cum românii nu puteau fi puși în funcții cheie, în 1715
începe „importul” de străini din cartierul Fanar din Istambul, inagurându-
se domniile fanariote în Țara Românească prin instaurarea la domnie a
lui Nicolae Mavrocordat. Domniile fanariote însemnau o prelungire a
controlului exercitat de Poartă asupra Țărilor Române, prea mult timp colonii,
dar cu autonomie internă sporită. Fanariotul, venit din neogrecul fanariótis –
φαναριώτης, era un grec din păturile înstărite care locuia în cartierul Fanar.
În 1806 începe un nou război ruso–turc desfășurat pe teritoriul Moldovei
și Țării Românești, conflict încheiat prin Pacea de la București din 28 mai 1812,
în urma căreia Basarabia intră în componența Rusiei.

Basarabia furată în 1812

Fiind eu și geodez, dar și profesor universitar, înțelegând bine rolul

cadastrului nefinalizat nici azi, în mileniul al III-lea, trebuie să remarc că în
1813 Gheorghe Asachi a deschis la Academia Domnească din Iași un curs în
limba română de inginerie (inginer + -ie, luat de peste tot – fr. ingénieur, ger.
Ingenieur, it. ingegnere, rs. Injener - инженер) și hotărnicie (din hotărnici + -ie
sau hotarnic + -ie, din hotar + -nic, din maghiarul határ, „graniță, frontieră,
limită”, probabil din verbul hat + -ár, unde hat înseamnă „a merge înainte, a
depăși limita, a străpunge mai departe în”, termenul folosit acum pentru acest
sens este hatol, „a penetra”). Cursul a funcționat până în 1818.
În noiembrie 1843 Ion Ghica a inaugurat cursul de economie politică la
Academia Mihăileană de la Iași, cu lecția „Despre importanța economiei
politice", iar în anul 1857 deputații pontași din Adunarea ad-hoc a Moldovei, în
frunte cu Ion Roată, au depus o jalbă pe biroul Adunării, cerând, printre altele,
desființarea „boierescului". L-om fi reînființat noi după 1989, botezat altfel, că
restituirea proprietăților o făcurăm, în loc de revenirea la situația din1946, la
situația de la secularizarea lui Cuza!
După Mica Unire, domnitorul avea să facă și reforma armatei, în cadrul
căreia, actuala Agenție de Informații Geospațiale a Apărării „General de divizie
Constantin Barozzi”, sub altă denumire a fost înfinţată la 12 noiembrie 1859
prin „Înaltul Ordin de Zi nr. 83”, semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza,
căruia TVR nu-i face nicio slujbă de pomenire ca regilor sau falsei regine Ana,
care prevedea îndeplinirea de atribuţii, conform art. 7 lit. a), privind „tot ce
atinge de lucrările topografice, geodezice şi statistice, precum şi ridicarea şi
lucrarea planurilor de acest fel şi aplicarea acestor lucrări la facerea hărţii
cadastrale a Principatelor Unite”, de către Biroul de geniu, prima structură
militară a acelei vremi specializată și în domeniul topogeodeziei.
În noiembrie 1861, în urma consensului stabilit la Conferința
reprezentanților Porții Otomane și ai Puterilor garante, Poarta Otomană emană
„Firmanul de organizare administrativă a Moldovei și Valahiei" prin care admite
unirea administrativă și politică a Principatelor (firman provine din turcescul
ferman, acesta din persanul farmân - ‫فرمان‬, „comandă, ordin, decret”).
În noiembrie 1864 este înfiintat prin decret semnat de
domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Muzeul Național de Antichități din capitală,
având în colecție piesele Tezaurului de la Pietroasa. Din anul 1990 muzeul se
va numi Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan" al Academiei Române. Este
promulgată „Legea instrucțiunii publice”, ce avea să stea la baza învățământului
românesc modern. Se stabilesc trei grade de învățământ, primar, secundar și
superior, din care „instrucțiunea primară este obligatorie și gratuită".
În noiembrie 1874, a fost inaugurată statuia lui Mihai Viteazul din
București (Piața Universității), realizată de sculptorul francez Albert Ernest
Carriere de Belleuse și este primul monument de această factură din Capitală.
Și am avut onoarea s-o văd zilnic, atunci când am activat ca profesor universitar
la Facultatea de Geografie a Universității din București (1994-2014)!
În cadrul războiului de independență contra Imperiului Otoman, în
noiembrie 1877 are loc căderea Plevnei, când generalul Osman-Pașa s-a predat
colonelului român Mihail Cristodulo Cerchez și a semnat capitularea armatei
turce. După războiul de Independență, în 1878 (14-XI), Dobrogea redevine
parte a României.
Cum regula era clară în familia regală ca fetele să fie excluse de la
moșteniri de tron sau de averi, în 1880 principele Carol I primește acordul scris
din partea familiei sale privind succesiunea la tronul României, reglementată
prin Constituție: „În lipsă de descendenți de sex masculin în linie dreaptă ai
A.S.R. Carol Hohenzollern–Sigmaringen, succesiunea la tron va reveni celui mai
în vârstă dintre frații săi sau descendenților lor..." Și așa avea să urmeze la tron
viitorul rege Ferdinand. Noi am cam scris de familia asta (vezi începând de la
„Dinastia de Hohenzolern-Singmaringen”).
Sărind peste ani, în noiembrie 1916, în primul război mondial, are loc
„Bătalia pentru București", cea mai mare operațiune militară a armatei române
din acel an, condusă de generalul Constantin Prezan, prin care se încerca
apărarea Capitalei. Așadar, în noiembrie 1916 capitala este ocupată de trupe
germane și bulgare. A apărut primul număr al ziarului oficial al autorităților de
ocupație „Bukarester Tageblatt" (Gazeta Bucureștilor), în două versiuni,
germană și română. Guvernul României se retrage din Muntenia ocupată,
la Iași, noua capitală a țării.
Dar Antanta a ieșit învingătoare, așa cum arătarăm la evenimentele
internaționale. Așa că în 28 noiembrie 1918 Consiliul General al Bucovinei
adoptă moțiunea privind unirea necondiționată a Bucovinei cu Regatul
României. Tot în această lună are loc demisia guvernului C. Coandă și formarea
cabinetului liberal condus de I.I.C. Brătianu. Iar în noiembrie 2019, peste 101
ani, spectacularul Orban, fiu de securist din anii 1950, se crede urmașul
brătienilor și ar vrea să devină prim-ministru, plată făcută de Klaus pentru
răcnetul (Carpaților) „ – Cine este generalul?” din campania electorală din
2014!
Dar trecând la cele importante cultural și intelectual, în noiembrie 1919
istoricul Vasile Pârvan își inaugurează cursul de istorie la nou înființata
Universitate a Daciei Superioare din Cluj cu prelegerea „Datoria vieții noastre",
în care a adus și un omagiu jertfei depuse de tinerii ostași români la înfăptuirea
unității naționale a statului.
Despre unirea Transilvaniei cu țara vom scrie în cazul lunii decembrie.
Urmând nemții să joace în continuare „o carte mare”, în 1919 a fost
fondat la Sighișoara Partidul German din România.
 Sărind peste ani, iată că ajungem înainte de cel de al doilea război
mondial. Partidele politice și-au demonstrat neputința de a guverna România,
așa că apare mișcarea legionară, care a trecut inclusiv la comiterea de crime în
lanț. În noiembrie 1938, Corneliu Zelea Codreanu, Nicadorii (asasinii lui I.G.
Duca) și Decemvirii (asasinii lui Mihail Stelescu) sunt asasinați de jandarmi.
Comunicatul oficial anuntă că au încercat să fugă de sub escortă și au fost
împușcați, dar în realitate, au fost sugrumați în două dube, în apropiere de
Tâncăbești.
În noiembrie 1940 încep, la Jilava, săpăturile pentru dezgroparea, în
vederea reînhumării, a osemintelor lui Corneliu Zelea Codreanu și ale celorlalți
legionari uciși împreună cu el. La 25 noi 1940, în închisoarea Jilava au fost
împușcați de legionari 64 de foști demnitari ai regimului carlist și participanți la
represiunile antilegionare (printre ei Gh. Argeșeanu, fost prim-ministru,
generalul Gabriel Marinescu, fost ministru de interne, Victor Iamandi, fost
ministru de justiție). La 26 noiembrie 1940, la Strejnic, în județul Prahova este
asasinat de legionari istoricul Nicolae Iorga. La 27 noiembrie 1940, peste 60 de
foști oficiali și susținători români ai regelui abdicat Carol al II - lea, vor fi uciși
de Garda de Fier aliată cu Ion Antonescu, în închisoarea de la Jilava, în
așteptarea procesului lor. Spă nu vă închipuiți că se vor căuta vreodată
osemintele lui Ion Antonescu și duse într-o catedrală, că s-a opus Crin
Antonescu. Probabil fiindcă e român!
România era amputată de puterile Europei. Așa că în noiembrie 1940 Ion
Antonescu, șeful statului român între 1940-1944, a semnat, la Berlin,
aderarea României la Pactul Tripartit, încheiat de Germania nazistă, Italia
fascistă și Imperiul japonez. Poate o fi fost un blestem și un semn de la „cel de
sus” că în acel timp România este lovită de un cutremur cu epicentrul în
Vrancea. Numărul victimelor a fost estimat la 1.000 de morți și 4.000 de răniți,
majoritatea în Moldova.
Sărind peste ani, în noiembrie 1944, după eliberarea țării de hitleriști și
hortiști la 25 octombrie 1944, iată că administrația română din teritoriul
eliberat al Transilvaniei de Nord este expulzată de sovietici, care introduc o
administrație militară proprie. Măsura este destinată să ofere URSS un mijloc
de presiune pentru a favoriza instituirea controlului PCR asupra țării.
În noiembrie 1946 au loc primele alegeri parlamentare postbelice,
declarate „libere și nestingherite", care au fost falsificate, cu acordul Moscovei,
dar nu sunt dovezi clare, de guvernul Petru Groza care a anunțat
victoria Blocului Partidelor Democratice. Ce a urmat știm!
Și vine noua orânduire, dar noi tratăm doar luna noiembrie, așa că în
1979 începe Congresul al XII-lea al PCR, la care Constantin Pîrvulescu, unul din
fondatorii partidului, a protestat în plen față de cultul personalitații creat în
jurul familiei Ceaușescu. Dar a fost „înfruntat” în Congres chiar și de Adrian
Păunescu! Drept urmare, în aceeași noapte, Pîrvulescu a fost evacuat din casa
în care locuia, că ăștia, ca și ceilalți de după 1989, nu puteau locui decât în
Primăverii!
În noiembrie 1979 s-a dat în folosință, experimental, primul tronson
al magistralei 1 a metroului din București între stațiile Timpuri Noi și
Semănătoarea. Și totul se făcea cu utilaje și specialiști români, la lucrările
geodezice participând și specialiștii Direcției Topografice Militare! Iar în
noiembrie 2019 nu e nicio intenție de a da în folosință linia de metrou din
Drumul Taberei, începută acum vreo 6 sau 7 ani! Cu firme străine! Occidentale!
În noiembrie 1987 are loc revolta de la Brașov, cu primele proteste la
Secția 440 „Matrițe” a Întreprinderii de Autocamioane „Steagul Roșu”. De cum
s-a distrus industria brașoveană după 1989 aveam să iau act la un simpozion
științific organizat de Academia Tehnică Militară în 1996 la Casa Armatei din
Brașov.
Și sărind doi ani, are loc în noiembrie 1989 congresul PCR, unde delegat a
fost și utecistul Ungureanu, zis MRU, viitor prim-ministru și de două ori șef al
SIE, cel care a renunțat la moștenirea Gojdu de la Budapesta, congres unde în
ciuda evenimentelor din țările vecine, Nicolae Ceaușescu este reales, cu
unanimitate de voturi, în funcția de secretar general al PCR. Armata a fost atent
urmărită pe timpul congresului, toți militarii fiind aduși în cazărmi. Eu am fost
numit șeful grupei operative la unitatea din Buzău subordonată Direcției
Topografice Militare. Comandantul unității, colonelul Zoicaș, făcea parte din
această grupă, dar nu o conducea, contrar tuturor regulamentelor militare!
Și așa sărim peste evenimente ca alegerea ca președinte a lui Emil
Constantinescu în noiembrie 1996, sosirea la București într-o vizită oficială în
2002 a lui George W. Bush, cel de-al patrulea președinte american care a vizitat
România, după Gerald Ford, Richard Nixon și Bill Clinton, alegerea prin fals în
2009 ca președinte a lui Traian Băsescu, zis Petrov, alegerea ca președinte în
noiembrie 2014 a „imobiliarului” din meditații Klaus Werner Johannis,
declanșarea de către acesta a crizei guvernamentale din 2019 prin atragerea
lângă liberalii depărtați mult de Brătieni a prinților „nemoștenitori” Tăriceanu,
devenit între timp Moliceanu, și Ponta și restul om mai vedea!

Oameni de valoare „noiembriști”

Moto: „Un fluture rătăcind, în noiembrie -/ zboară spre vară.” (haiku de

Ana-Maria Bezem, 2009)

Luna asta e cea în care Ludovic al VII-lea al Franței, în 1160, se

căsătorește cu cea de-a treia soție, Adela de Champagne. Tăriceanu a ajuns la a
5 – a și nu e trecut în analele Wikipedia. Este luna în care, în 1857 s-au introdus
în Moldova timbrele poștale, imprimate cu un cap de bour, vechea stemă a
Moldovei, astăzi unele dintre cele mai valoroase din lume. Cu bo(ur)ii de azi din
politică nu se mai folosesc timbre. Iar cum a fost falimentată poșta de toți cred
că știți, sau mai degrabă simțiți!

Marcă poștală de 27 parale a primei ediții

Trecând la teatru, actori și mai târziu la filme, La Whitehall Palace

din Londra sunt prezentate pentru prima dată în brumar 1604, tragedia Othello,
iar în brumar 1611 comedia romantică Furtuna, ale lui William Shakespeare. În
brumar 1840 are loc o premieră la Iași, a comediei „Farmazonul din Hârlău",
prima scriere dramatică a lui Vasile Alecsandri, pusă în scenă de Costache
Caragiali.
În această lună s-au născut actorii, monștri sacri, Matei Millo (1814-
1896), George Vraca (f1896-1964, Și dacă...), regizorul francez Rene Clair (1898-
1981, Sous les toits de Paris 1930), regizorul italian Luchino Visconti (1906-
1976, Le Notti Bianche 1957, Nopți albe), Dina Cocea (1912-2008, Retroarhivă),
regizorul și actorul Victor Iliu (1912-1968, La moara cu noroc, 1955), Burt
Lancaster (1913-1998, western Vengeance valley, valea răzbunării), actrița
americană de origine irlandeză Geraldine Fitzgerald (1913-2005, The strange
affair of uncle Harry 1945), Nineta Gusti (1913-2002, Astă seară dansăm în
familie), actrița engleză Vivien Leigh (1913-1967, Cezar și Cleopatra, 1945, Pe
aripile vântului), Charles M. Schulz, creatorul personajului de desene animate
Snoopy (n. 1922), Mihai Mereuță (1924-2003, Doi haiduci și-o crâșmăriță,
1992), Richard Burton, actor britanic (1925-1984, Biografie), Iulian Mihu,
regizor și publicist (1926-1999, Marele singuratic, 1976), Mircea Mureșan,
regizor (n. 1928. Baltagul), Geo Saizescu, regizor (1932:-2013, Balul de sâmbătă
seara), Lucian Pintilie, regizor (1933-2018, Balanța, 1992), Ștefan Bănică (1933-
1995, Muzică), Alain Delon, actor francez (n. 1935, Zorro), Bruce Lee, actor,
maestru în arte marțiale, fondator al stilului Jeet Kune Do (1940-1973, Fist of
Fury, Kung Fu movie), Dack Rambo (1941-1994, A double life), Tudor Mărăscu,
regizor (n. 1940, Bună seara, Irina, 1980), Emil Hossu (1941-2012, Horia, de
Mihai Eminescu), Franco Nero (n. 1941, Invincibilul Ninja), Martin Scorsese,
regizor (n. 1942, Bibliotheca Alexandrină), Marlène Jobert, actriță franceză (n.
1943, Le secret, 1974), Danny DeVito, regizor și actor (n. 1944, The Ratings
Game).
Avusese Marlène Jobert o expresie teribilă când a fost întrebată de ce a
dormit lângă Steve Mc Quinn într-o noapte friguroasă în deșert (you are
comfortable! – ești confortabil). Văzusem filmul într-o seară pe când eram
maior și locuiam în Berceni. Două liceence, în mașina 116, care probabil
văzuseră filmul, discutau în engleză. Una o întreabă pe cealaltă „- Ce părere ai
despre maior?” Cealaltă îi răspunde tot îngleză „- Tipul e confortabil!” Urmează
stația de coborâre. Cobor primul și a coborât și fata care a zis că sunt
confortabil. Gentil, îi ofer mâna să coboare și o întreb în engleză: „- Chiar sunt
confortabil?” Și fata mi-a leșinat în brațe! A trebuit să o predau mămicii ei care
locuia la două blocuri de noi...
Și-i mai aniversăm în noiembrie pe Olga Delia Mateescu, scriitoare și
actriță (n. 1949, Memoriile unui om prost), Christina Applegate, actriță
americană (n. 1971), actorul american Leonardo DiCaprio (n. 1974) .
Și să nu uităm că în noiembrie 1928 Mickey Mouse, cunoscutul personaj
din desenele animate ale lui Walt Disney, și-a făcut pentru prima oară apariția
la „Colony Theatre" din New York, în filmul intitulat „Steamboat Willie" (aveți
10 ore de vizionare), în brumar 1942 filmul „Casablanca" are premiera la New
York, în 1963 are loc premiera filmului istoric „Tudor", în regia lui Lucian Bratu,
iar în 1998 premiera la București a filmului „Terminus Paradis", în regia
lui Lucian Pintilie, care a fost distins cu Marele Premiu Special al Juriului la
Festivalul de la Veneția.
Și poate găsim vreun film pe youtube care să transpună legenda
lui Aegidius Tschudi, după care, în brumar 1307 a fost arestat pentru
nesupunere în fața unui nobil, Wilhelm Tell este condamnat să tragă
cu arbaleta într-un măr așezat pe capul fiului său, pentru a-și salva viața. Dar
găsirăm opera de Rossini!
Și fiind eu geodez și cartograf, e păcat să nu repet că în noiembrie
1520 Fernando Magellan descoperă Strâmtoarea Magellan denumită „Estreito
de Todos los Santos", dar și că e luna nașterii lui James Cook, explorator,
navigator, geodez și cartograf englez (1728-1779).
Cochetând în tinerețe cu jazz-ul, amintim că în această lună s-au născut
americanul Bunny Berigan (1908-1942, Sobbin' Blues) și Francy Boland, pianist-
jazz belgian (1929-2005, The Kenny Clarke-Francy Boland Big Band - You
Stepped Out Of A Dream).
În domeniul muzicii culte e luna nașterii unor personalități ca Johann
Bach, primul compozitor Bach (1604-1673), Wilhelm Friedemann Bach,
compozitor, fiul compozitorului Johann Sebastian Bach (1710-1784, W. F. Bach:
Flute Sonata in E minor, BR WFB B 17), Conradin Kreutzer, compozitor german
(1780-1849, Grand Septet in E-flat major, Op.62), compozitorii italieni Gaetano
Donizetti (1797-1848, Lucia di Lammermoor, 2006) și Vicenzo Bellini (1801-
1835, Anna Netrebko - Casta Diva - Norma), Manuel de Falla, compozitor
spaniol (1876-1946, „El amor brujo” Danza ritual del fuego), Nicolae Florei,
solist al Operei Naționale Române (n. 1927, Romanțe), Silvia Voinea, soprană
română (n. 1942), Radu Lupu, compozitor (n. 1945, Leo Delibes - Lakme - Ou va
la jeune Indoue!), Ionel Voineag, tenor român (n. 1950, G. Puccini - Tosca – „E
lucevan le stelle”).
Ca evenimente muzicale remarcabile au fost în noiembrie premiera la
Gewandhaus în Leipzig a concertului pentru pian nr. 5 în Mi bemol major, Op.
73, al lui Beethoven (1811), dirijarea în premieră de către Chopin la Varșovia
(1830), debutul lui Giuseppe Verdi cu „I due Foscari” la Teatrul Argentina
din Roma (1844), premiera Operei „Cneazul Igor“ de Alexander Porfirjewitsch
Borodin în Marea Operă din Sankt Petersburg (1890), înființarea Operei din Iași,
spectacolul inaugural fiind Tosca de Giacomo Puccini (1956).
Iar muzica pop nu putea să nu fie prezentă și în luna noiemberie, când s-
au năsdut Ion Vasilescu (1903-1960, Melodii), Roy Rogers, actor și cântăreț
american (1911-1998), Joe Dassin (1938-1980, A toi), Tina Turner (n. 1939,
Lotus Sutra), Roger Glover, Deep Purple (n. 1943), Salvatore Adamo (n. 1943,
Tombe la neige).
Și mai urmează încă nașteri sau evenimente „muzicale”: Rita Pavone
(Cuore), Amanda Lear (Follow me, văzută într-un bar din Hamburg în 1978),
premiera în 1956 a primului film al lui Elvis Presley, Love me tender, Bryan
Adams (Heaven), lansarea în 1968 de către The Beatles a The White Album,
urcarea pe locul 1 în Billboard Music în 1969 a piesei lui Elvis
Presley, Suspicious Minds, lansarea albumului Let It Bleed în 1969 de către The
Rolling Stones, Pavel Stratan (Eu beu), anunțul public în 1991 al lui Freddie
Mercury că are SIDA, care a murit a doua zi, arestarea lui Michael Jackson în
2003 sub acuzația de molestare a unui copil, lansarea postului Radio Guerrilla
în 2004 și ce mai vreți, în acest noiembrie 2019 revenindu-și din comă și Mihai
Costantinescu, iubitorul de câini vagabonzi...
Înainte de a trece la scriitori, amintim și că noiembrie e luna nașterii unor
politicieni despre care vă puteți documenta prin click pe nume (Sun Yat-sen,
revoluționar chinez, Leon Trotsky, revoluționar rus, Lucrețiu Pătrășcanu, Mihai
Șora, secretarul Anei Pauker, Jacques Chirac, al 22-lea președinte al Franței,
Emil Constantinescu, Traian Băsescu alias Petrov).
Scriitorii născuți în noiembrie sunt foarte mulți și valoroși. Și cred că nu
puteți citi opera tuturor [Martin Luther, Nicolas Boileau,, Jonathan Swift,
Voltaire, Friedrich von Schiller, Alexandru Hâjdeu, scriitor rus din Basarabia,
Andrei Mureșanu, autorul versurilor imnului național „Deșteapă-te, române”,
Marseilleza Românilor după Bălcescu, Aron Pumnul, profesor al lui Mihai
Eminescu, Ivan Turghenev, George Eliot, scriitoare britanică, Fiodor Mihailovici
Dostoievski (condamnat la moarte în 1849 pentru activități anti-
guvernamentale, pedeapsă comutată în exil în Siberia), Mark Twain, Cincinat
Pavelescu, Ady Endre , Mihail Sadoveanu, N.D. Cocea, Vasile Voiculescu, Liviu
Rebreanu, Anna Seghers, scriitoare germană, André Malraux, Dumitru
Stăniloae, Astrid Lindgren scriitoare suedeză, d. 2002 (soră cu bunica
însoțitoarei mele Ann Lindberg în 1997, evocată cu căldură de nepoată,
profes9r universitar, al cărei soț era cercetător la stația de recepție a imaginilor
satelitare din Kiruna, mamă a doi băiți blonzi, dar care a mai înfiat doi șateni; și
îi creștea singură, muncea la ministerul educației și creștea singură cei 4 copii,
soțul venind în capitală doar în weekend, și m-a dus și pe mine cu automobilul
până la Karlstad, dar s-a întors imediat în capitală, eu revenind peste trei zile
singur cu trenul, tren în care era o curățenie excelentă, vezi „Călătorii
geodezice, Suedia – 1997, Studenții, dialoguri sociale”), Mihai Beniuc, Albert
Camus, Monica Lovinescu, Nina Cassian, Dumitru Micu, Ion Brad, Ștefan
Cazimir, Ovidiu Genaru, Nicolae Manolescu, Alex Ștefănescu, Ioana
Crăciunescu, Mircea Dinescu, zis „Mircea, fă-te că lucrezi!” ș.a.].
Nu trebuie să-i prezentăm, că se prezintă singuri, pe Benvenuto Cellini,
Auguste Rodin, sculptor și grafician francez, Claude Monet, pictor impresionist,
Henri de Toulouse-Lautrec, Dimitrie Paciurea, Constantin Baraschi, Corneliu
Baba, Dimitrie Berea, Maia Plisețkaia, balerină rusă.
Fiind militar, trebuie să amintesc și înființarea Academiei Navale Mircea
cel Bătrân, în Constanța în brumar 1872, nașterea în 1885 a lui George Patton,
general american renumit pentru luptele din cel de-al doilea război mondial, în
campaniile din Africa de Nord și Sicilia, în 1887 a lui Bernard Law Montgomery,
mareșal britanic, iar în brumar 1919 a lui Mihail Kalașnikov, general rus,
proiectant de arme de foc, dintre care și eu am fost dotat cu două modele dar
la trageri am folosit mai multe și în 1948 a prințului moștenitor Charles al Marii
Britanii și Irlandei de Nord (despre care am scris în „Militari de operetă”).
Iar ca inginer și profesor universitar e păcat să nu relatez niște
evenimente noiembriste: demonstrarea calculului integral pentru prima dată în
1675 de către Gottfried Leibniz, de care am învățat în 1958-1959 în clasa a XI-a
de liceu apoi în facultate, nașterea în 1803 a lui Christian Doppler, fizician
austriac, descoperitorul efectului care îi poartă numele (pe care l-am tratat și
eu în ultima carte„Servicii bazate pe localizare”), nașterea în 1823 a lui Joseph
Monier, grădinar francez, cel ce a descoperit asfaltul armat, noi nefolosindu-l în
mileniul al III-lea, deoarece „cam dezarmarăm” asfaltul și betonul ca să se
macine într-un an, ca să aibă firmele de luat bani, în 1832 este pus în funcțiune
primul tramvai din lume, în New York City, dar noi în mileniul ăsta, după
aproape două secole, cumpărăm tramvaie la mâna a doua de la alții, în 1858
americanul John Landis Mason a patentat borcanul cu ghivent, cunoscut sub
numele de „Borcanul Mason", foarte util în noiembrie, în 1859 a fost publicată
„Originea speciilor" lucrare după unii controversată a naturalistului
englez Charles Robert Darwin (1809-1882), nașterea în 1867 a lui Grigore
Antipa, biolog, ihtiolog, zoolog și oceanolog român, inventarea în 1874 a sârmei
ghimpate de către americanul Joseph Farwell Glidden, reinventată de unguri în
2017 pentru demarcarea graniței cu România, inventarea în 1877
a fonografului, o mașină care poate înregistra sunete, de către Thomas Edison,
patentarea în 1879 a primei case de marcat de către James J. Ritty din Dayton,
Ohio, pe care unii români n-o agreează nici în noiembrie 2019, nașterea în 1882
a lui Aurel Vlaicu, inginer și pilot român.

„Servicii bazate pe localizare” bazate și pe efectul Doppler

Și nu putem uita nici de instalarea în 1889, într-un cazinou din San

Francisco, a primului tonomat din lume, crearea în 1895 de către Alfred
Nobel (1833-1896), inventatorul dinamiei, a premiilor Nobel, primele fiind
decernate în anul 1901, premiile se decernează în fiecare an la 10 decembrie,
data decesului lui Alfred.
Și invențiile continuă cu: introducerea în 1963 în circuitul comercial
din SUA a primului telefon cu taste, la care unii renunțăm în 2019 (touch
screen, unii zicând „Taci, Crin!”), primește patentul pentru primul maus de
calculator în 1970 Douglas Engelbart, lansarea primului microprocesor integrat
din lume în 1971 de către Intel Corporation, denumit Intel 4004, care putea
executa până la 60.000 de instrucțiuni pe secundă, mai puțin performant decât
un telefon inteligent de astăzi, prima propagare a unui
„vierme” (worm) pe Internet în 1988, scrierea în 1990 a primei pagini World
Wide Web, despre care noi am scris (vezi „Scurtă istorie”), deschiderea în 2000
în Norvegia a Tunelului Laerdal, de 24,5 km lungime, între Aurland și Laerdal,
creindu-se astfel un drum continuu de la Oslo la Bergen (noi ne tot disculpăm
cu porțiunea Pitești – Sibiu de autostraadă), lansarea în noiembrie 2000 a
consolei de jocuri video Sony PlayStation 2 în Europa, anunțarea clonării
primului embrion uman din lume, prin transferul nucleelor celulelor aparținând
unor celule de piele în ovule denucleate, prelevate de la femei în noiembrie
2001 de către cercetătorii de la societatea „Advanced Cell Technology"
din Worcester, Massachusetts, SUA, ceea ce va face dragostea dintre un bărbat
și o femeie USR inutilă, deschiderea primului Muzeu de matematică din lume
la Gießen în 2002, ultimul zbor al avionului Concorde în noiembrie 2003 și ce
mai doriți...
Și era să uit de premiera piesei „Viforul" de Barbu Ștefănescu
Delavrancea în 1909 la Teatrul Național din București și despre lansarea
primului film Harry Potter în 2001, la care s-au înghesuit puștii și părinții să îl
vadă, respectiv „Harry Potter și piatra filozofală"!
Ne-am lămurit? Mai încercăm!

Să fiți iubiți!

(continuare)

Constantin NIŢU
1) „Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți."
Jean Paul Richte;
2) „Dacă-ți ștergi amintirile, e lege: praful se alege!...” Ananie Gagniuc
http://webdidacticanova.blogspot.ro/
http://geo.unibuc.ro/cv_nitu_c.html
http://lenusa.ning.com/profiles/blog/list?user=2xbgg4a2kinp8
nitu.constantin@yahoo.com
constantin.nitu@g.unibuc.ro