i l f ^ B i f f p :ifR s egg „ B

g a bI §bas »

jiff | !K g | M ®£ 5 3 i 1
| P PJ I M 1 1 B.I '
til l l # S f i | i f . i t i I l
•111 I S I B IfflSwIi ii#
(£D IM rB& f Pt u 1
DO
If*
(A f t 1m ?1 *I! * I f1 l-»»If
1 ; frlll»lKMB
ii; M
WEMIhIB
01
îi UD(D II f 1 l i t
f A <% !• Uf ! l î ^ r i i r î ' l i
1 1 9 l m * A
i 8
'»'"Fd^iai

Mi
US'? p g , ft I I î F î ! I M K & m
H l l M f l IIP o «llj S's
S3
f f i » : I r "O
v
LlMw i
w 'a t f f ' S i l I s Siift^iBiiliil

6 3a.P'la
®I a'! 3If * 01 lp.l If f
I it It s p H aI l m » * * M B n I S
i i l l i f t n Hill
11$11»
(D
-1

D IfPI | III g fill •âWfîJ W*

all B* a. 5 aft

i l l s â
a. if f f S i H Hp»
Ilassis^pl®] l 1i gI fa,'i]
r

ifSi!
i; # I g K
rJllM-nJJ

a|
K> B

l i l l l I K I i l
i g B l Sill I H ifiiii
« I i i ' i S i a a & E

I • d m if I f f i ta a ii i I I V ffl fl Mi i B g-

f i » w \ m \ i l i^S• .«l il il sS P IS l s Bi s sl SU . l'e ll oi

flmmrrfStitsiMf ; I l l i l l i l l l l i
K> Kd f* • tl

I 1
It LO
O
't'IME'
i i l l i
In I k i
3lM«ftă' & R' ' a E 3. B. b I B'
rr^'sis ll'& ă ^ i l l s s i l a fcf^-fî r--
1 O
CO
O 70

WMiM| Eîtiillir^thS ! <D

a
73

mllutu» ^ri?»!;» tîIiWIM OD" O3

silslylMMIiif? CL O 3
ft o P t

CD X
O o a.

O A O
l/î o
CO
"O -h 3

3-
O 3
a»
f»M , fl) «3
Co
© O o
lift
Q. n

ticiamH ii
î M w l t r P i »
I f l l i h u I
 { ii • I * ;
Octombrie, CRED INT A Pagina 4

Credinţa-
Pubushed by the
3W | ECUMENICAL NEWS
The Standing Conferfence of the chairmanship of His Emi- outstanding member of the Holy
j Romanian Orthodox Missionary Episcopate in America m the Canonical Orthodox Bishops nence Archbishop' Iakovos. Synod of the Ecumenical Pa-
Editor: V. Rev. Archimandrite B. V. Anania in the Americas held its 20th During the session, two high triarchate of Constantinople,
OCTOBER, 1968 meeting at 777 United Nations Orthodox Hierarchs were intro- and Metropolitan Meletios, head
Plaza, New York City, on Tues- duced as honored guests; Metro- of the Greek Orthodox com-
Monthly Publication, except August day, October 15th, 1968. under politan Kyrilos of Chaldeea, an munities in France, Belgium,
Year XVIII, No. 10 Luxembourg, Spain and Portu-
Subscription Price: $5.00 per year gal. They were welcomed by
Archbishop Iakovos. Metropoli-
Address: 19959 RIOPELLE, DETROIT.. MICH. 48203 tan Kyrilos spoke on behalf of
Phone: 366-1998
I B Second Class paid at Detroit Post Office — A p e l His All Holiness Athenagoras I,
the Ecumenical Patriarch of
Constantinople, and Metropoli-
CsiuiminniujuimuiJttfuiyuj/fuiQijUJi/nniJiJiJJiuiu •11IUIIII1IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIUIIIII1IIIIII1IIIIIIP
In întâmpinarea lui 1 Decembrie tan Philip Saliba, of the Syrian
Orthodox Archdiocese in Amer-

ŞTIRI DIN EPARHIE C O M I T E T U L ROMAN-AMERICAN

Pentru aniversarea a 50 de ani dela
ica, replied.
Various issues on the agenda
were discussed, particularly the
financial support to the Campus
CENTRUL EPARHIAL — La vremea când închidem această UNIREA TRANSILVANIEI Commission of the Standing
ediţie, Prea Sfinţitul Episcop Victorin continuă să-şi petreacă va-
canţa în România, ţara sa de obârşie, pe care o revede după 22 de
CU ROMANIA Conference.
The Romanian Orthodox Mis-
ani. Primit călduros de Prea Fericitul Patriarh Justinian şi de mem- apelează la toate organizaţiile româneşti din Statele Unite şi sionary Episcopate in America
brii Sfântului Sinod, Prea Sfinţia Sa a fost, încă dela începutul Canada, precum şi la fiecare român în parte, să binevoiască a was represented by the Very
vizitei, inivitat să slujească in Catedrala Patriarhiei Române din participa la Rev. Archmandrite Bartholomew
Bucureşti şi să hirotonească un diacon. Prea Sfinţitul Victorin şi-a V. Anania, in the absence of His
vizitat apoi satul natal, Mânăstioara-Siret, din Bucovina, unde şi-a
revăzut pe bătrâna sa mamă, apoi a întreprins o lungă călătorie la MARELE BANCHET ANIVERSAR Grace Bishop Victorin who was
spending his vacation in Europe.
mănăstirile din Moldova şi Oltenia. In numărul nostru viitor vom ce va avea loc în seara zilei de 30 Noiembrie 1968, în spaţioasa
publica un reportaj mai amplu asupra vizitei Prea Sfinţiei Sale în sală Ballroom din palatul Cobo Hall, Detroit, Michigan. St. Vladimir's Russian Ortho-
România. Demnitari ai statelor american, canadian şi român vor doj Seminary in Brooklyn, N.Y.
La Centrul eparhial sunt în curs lucrările pregătitoare pen- onora cu prezenţa lor acest moment festiv. celebrated its 30th anniversary
tru înfiinţarea bibliotecilor parohiale. Episcopia se află de pe acum Alternativ \ cu cuvântările oaspeţilor de onoare, soliştii şi on October 11-20, 1968. Five
in posesia a peste 2000 de volume din literatura română, clasică şi orchestra Ansamblului "Romanian Folk Ballet" ("Ciocârlia") "Doctor Honoris Causa" degrees
modernă, selectate cu grijă după criteriul strict literar. După ope- vor desfăşura un adevărat "Romanian Floor Show", cu cân- were awarded to some Orthodox
raţiunile de clasificare şi catalogare, ele vor fi trimise tuturor paro- theologians from various coun-
tece şi dansuri naţionale.
hiilor din Episcopia noastră, în mod gratuit, pentru promovarea tries. Among them, Professor
In timpul Banchetului, se va da citire unei Declaraţii so- Uspenski from Leningrad, and
programului cultural de limbă şi literatură română. lemne asupra unirii Transilvaniei cu România la 1 Decembrie
— In ultima lună, la Reşedinţa episcopească din Detroit au Professor Karmiris from Athens.
1918.
fost făcute şi importante lucrări gospodăreşti. Aproape întregul spa- Ii rugăm călduros pe toţi cei ce vor înţelege să răspundă,
ţiu al Reşedinţei a fost reamenajat şi completat cu plusuri de mobi- cu patriotismul lor, la abest Apel naţional, să binevoiască a One of the decisions taken by
lier, covoare şi perdele. Sistemului de încălzire i s'a adăogat apa- completa aplicaţiile pe care le-au primit cu poşta, sau formu- the 19th Biennial Clergy-Laity
ratură modernă de umidifiere a aerului. Oficiul de lucru, al Epis- larul de mai jos, trimiţându-le la adresa indicată, odată cu Congress of the Greek Orthodox
copului a fost instalat într'o încăpere mai spaţioasă şi înzestrat cu costul biletelor comandate. Numele fiecăruia ne este necesar Church of North and South
toate cele de trebuinţă. De asemenea, in oficiul redacţiei şi admi- mai dinante, spre a-1 putea publica în Programul Serbării America, which was convened in
nistraţiei "Credinţa" au fost montate paneluri, rafturi pentru o program care va cuprinde numele tuturor participanţilor şi Athens from July 21 to 28, 1968,
mai bună aşezare a bibliotecii, clasoare pentru publicaţiile periodi- care le va fi distribuit în mod gratuit. was "the creation of a Regional
ce, dulapuri şi fişiere metalice. Toate acestea, datorită unor foarte Orthodox Synod in the Ameri-
Nimeni nii trebuie să lipsească dela această mare mani- cas, under the spiritual author-
generoşi donatori; contribuţia cea mai mare au avut-o Dna şi Dl
festare a sentimentului naţional românesc! ity of the Ecumenical Patriarch
William Mellian din Windsor, Ontario, cărora li se aduc mulţumiri
publice. Pentru COMITETUL ROMAN-AMERICAN of Constantinople, to end the
NICU IOANNOU, Preşedinte 'jurisdictional divisions' in the
NEW YORK, New York — In Duminica din 22 Septembrie, Prea
BORIS PUSCASU, Secretar United States and to 'resolve the
Cucernicul Protopop Nicolae Bârsan a săvârşit slujba Sfintei Litur-
ghii, pentru membrii parohiei "Sfântul Gheorghe"'. A urmat o ma- multiple problems of the con-
să frăţească, pentru pregătirea căreia s'au ostenit bunele creştine ROMANI AN-AMERICAN COMMITTEE stituent members' which com-
ale parohiei, Dna Dorothea Bărbulescu, Dna Ana Minciu, Dna Syl- for the Observance of the 50th Anniversary of prise the Standing Conference
via Bănescu, Dna Teresa Antonescu şi altele. Sub îndrumarea Dlui the Union of Transylvania with Romania. of Orthodox Bishops in the
Vasile Bărbulescu, preşedintele Consiliului parohial, s'a desfăşurat Mailing Address: P. O. Box 90A, Detroit, Mich- Americas".
*
şi un program artistic foarte reuşit. Un film românesc, "Cu automo- igan 48232.
bilul prin România", a fost cu deosebire apreciat, iar Dna Dorina — APPLICATION — The Holy Synod of the Bul-
Altarovici şi Dl Dumitru Minciu au delectat asistenţa cu arii româ- Please make the following reservation (s) for the garian Orthodox Church has ap-
neşti. GRAND BANQUET—November 30, 1968, COBO HALL, proved the adoption of the Gre-
HOLLYWOOD, Florida — O nouă masă obştească a parohiei Detroit, Michigan, in the name of: gorian Calendar and abandon-
"Sfânta Cruce" a avut loc în ziua de 6 Octombrie, după isprăvirea ment of the Iulian Calendar as
serviciului divin, pregătită de Doamnele Mary Shiposh, Mary Jiga, Name m. of December 20, 1968 (The
Persida Damianov şi Helen Hill şi servită cu concursul Doamnelor Church Messinger).
Mendenhal, Muntean şi Sharban. Dna Aurelia şi Dl Andrei Bzove, Address — .......1. •
precum şi Dna Mary Oncea, proaspăt întorşi dintr'o lungă vizită in City ,Mr........... State Zip The Pastors' Association of
România, au fost salutaţi de Dl Mihai Golumban, secretarul Con- the Evangelical Church of Czech
siliului parohial, apoi au istorisit celor de faţă impresii din Tara- No. of tickets @ $10.50 ea Amount received $ Brethren has termed the "Mos-
Mamă şi şi-au mărturisit admiraţia pentru viaţa religioasă din Bi- | cow agreement imposed by brute
serica Ortodoxă Română. într'o înaltă atmosferă de bună dispozi- force" on Czechoslovakia "an
ţie, domnii George Duma, Mihai Golumban şi John Vasile au cân- attack on our January program-
tat romanţe şi melodii populare româneşti. Cuvinte de mulţumire şi-a dat obştescul sfârşit în plinătatea credinţei ortodoxe şi a fost me of 'Socialism with a human
au adresat Dl Iosif Jiga, preşedintele Consiliului parohial, şi Prea însoţită pe cel din urmă drum de un mare număr de credincioşi face'". (EPS, Geneva.)
Cucernicul preot paroh Romulus Radu. din Scheia şi împrejurimi. Ne rugăm pentru sufletul ei, iar îndure- *
ratului Părinte C. luga îi transmitem sincerele noastre condoleanţe.
WINDSOR, Ontario — Reuniunea Femeilor de pe lângă Cate- The official report of the
drala "Sfântul Gheorghe" şi-a ţinut Adunarea Generală bianuală CLEVELAND, Ohio — La 16 Septembrie a încetat din viaţă,
în vârstă de 80 de ani, Lazăr Gherghel, membru fondator şi Fourth Assembly of the World
în ziua de 10 Septembrie, sub preşedenţia Dnei Preotese Ileana Pan- Council of Churches (Uppsala,
ciuk. Au fost discutate şi rezolvate problemele curente, programul epitrop al parohiei "Buna Vestire". Născut în Transilvania, Lazăr
Gherghel a emigrat în Statele Unite şi s'a numărat printre membrii July 4-20, 1968), edited by Nor-
cultural, educativ şi gospodăresc la care participă Reuniunea, a man Goodal with a preface by
fost aprobat raportul financiar. O consultaţie cu Părintele Arhim. de frunte ai comunităţii româneşti din Cleveland, atât în viaţa
bisericească, cât şi în cea socială. A fost înmormântat în ziua de Eugene Carson Blake, will be
B. V. Anania, decanul Catedralei, a fost de natură să îmbunătăţeas- off the press in November. (EPS,
că proiectul noului iconostas cu care va fi înzestrat altarul Catedra- 19 Septembrie. Slujba prohodului a fost oficiată de Părinţii Arhim.
B. V. Anania, dela Centrul eparhial, şi Traian Radu, preot paroh. Geneva.)
lei, proiect în realizarea căruia Reuniunea Femeilor este angajată «
aproape exclusiv. Apoi cei doi preoţi au vizitat-o in spital pe Dna Ana Gherghel, soţia
defunctutlui, care se afla suferindă şi nu putuse lua parte la înmor- The Third Annual "Nameday
mântarea propriului ei soţ. Dumnezeu să-l odihnească in pace pe Dinner" in honor of His Emi-
Lazăr Gherghel! nence Archbishop Iakovos, Pri-
MMIHIIIIIBIIIIIIIIIIIIIIIIIIUIIIIIM
mate of the Greek Orthodox
NEW YORK, N.Y. — La 17 Septembrie a încetat din viaţă

Familia noastră
Church of North and South
George Taflan, în vârstă de 76 de ani. Originar din Beclean, jude-
America, was given on Sunday,
ţul Făgăraş şi imigrant în Statele Unite, el a fost un om vrednic şi
October 20, 1968 in the Grand
priceput muncitor în electricitate. II plâng soţia Maria şi cele două
Ballroom of the Waldorf-Astoria
Botezuri fiice Mary şi Violeta, rudele şi prietenii. Serviciul înmormântării
Hotel in New York by the Greek
WINDSOR, Ontario — Shawn Steven, the son of Mr. and Mrs. a fost oficiat de Părintele Prot. Nicolae Bârsan.
Orthodox parishes and Ladies
D. Clarkson of Windsor was baptized into the Orthodox faith on REGINA, Sask. — La 13 August a repausat Mihai Majeran,
Philoptohos Society of the New
September 29. After the christening, the family had a quiet dinner născut la 20 Decembrie 1893 în Suceava, Bucovina. Slujba înmor-
York Archdiocesan Center. The
at the home of Mr. D. Gradiner. The God-Parents of Shawn Steven mântării a fost săvârşită de Părinţii Iconom Stavrofor D. Diaco-
proceeds from the Dinner will
were Mr. Don Steve Gradiner and Miss Pearl Jean Costea. nescu şi Preot Rus Homyk, în biserica "Sfântul Mihail" din Regia.
be utilized for scholarships and
Pomeniri
REGINA Sask. — In protopopiatul Regina, Părintele Econom educational projects by t h e
Stavrofor D. Diaconescu a săvârşit următoarele botezuri: WORCESTER, Mass. — La 6 Octombrie, Dna Blanche Peters a Archdiocese.
ridicat parastas de 40 de zile în memoria soţului său Harry
— Janice Dorothy Ursul, fiica soţilor Allan şi Irene, la 2 Iulie.
Naşi: Sylvia Ursul şi Samuel Majeran. Peters, fost epitrop al parohiei "Sfântul Nicolae". Pomenirea a fost
săvârşită de Părintele paroh Nicolae Marionţu. FILMUL "CURTEA j
Darrel William Andrei, fiul lui Toader şi Ruth Andrei, năs-
cut în Moose Jaw la 10 Mai, a fost botezat la 6 Iulie, având ca naşi NEW YORK, N.Y. — Familia Dlui George Stefănescu au ridi- DE ARGES"
pe Joan şi Stan Kevol. cat parastas întru pomenirea părinţilor lor loan şi Reveica, de Domnul Emil Idu din fast?
— George Richard Petrescu, fiul soţilor Juliana şi George Pe- curând decedaţi în Tară şi înmormântaţi în cimitirul "Sfânta Vi- Chicago, Indiana, a terminate
trescu, a fost botezat la 9 Iulie. Naşi au fost Alex Mertuck şi Mary neri" din Bucureşti. Pomenirea a fost oficiată de Părintele Prot. recent montarea filmului in
Petrescu. Nicolae Bârsan, în ziua de 22 Septembrie. culori "A 450-a Aniversare a
— Donald Dwayne Cocar, fiul lui Peter şi Marina Cocar din WINDSOR, Ontario — La 8 Septembrie, Dl Adam Neda a făcut Mănăstirii Curtea de Argeş",
Regina, a fost botezat la 10 August, având ca naşi pe Joan şi John parastas de 6 luni în memoria soţiei sale Anuica Neda. realizat de Dsa anul trecut, in
Purcel. — In aceeaşi zi, familia G. Adamache au făcut pomenirea ru- România.
— Garry Elie Bistretzan, fiul lui Elie şi Edna Bistretzan, a pri- delor adormite în Domnul. | Ilustrat cu muzică religioa-
mit botezul la 15 Septembrie. Naşi i-au fost Garry şi Helen Jonescu. — La 15 Septembrie. Dl Petru Smădu şi fiii săi au ridicat pa- | să şi având un comentar de
rastas pentru iubita lor soţie şi mamă adormită în Domnul. | Părintele B. V. Anania, noul
Decese | film va fi pus. in curând, la
Dna Anna Cuzmanic şi-a pomenit pe iubitul ei soţ Ilie CUZ-
SCHEIA, Suceava — In ziua de 23 Septembrie a trecut întru manic, în ziua de 22 Septembrie. j dispoziţia parohiilor din Epis-,
cele veşnice Maria luga, mama Prea Cucernicului Protopop Con- Pomenirile de mai sus au fost oficiate in Catedrala " S f . (copia noastră.
stantin luga din Montreal. In vârstă de peste 80 de ani, Maria luga Gheorghe".
 Octombriet 1968
CREDINŢA Pagina 3

ANIVERSARE BISERICEASCA LA EAST CHICAGO Pilde pentru suflet

CHEMAREA LUI HRISTOS

Bast Chicago este numele mai nicia, devotamentul şi jertfa nu gur, cel mai reprezentativ mem-
nou al localităţii Indiana Har- numai ale Prea Cucernicului bru al comunităţii româneşti din
bor din statul Indiana. Datorită Protopop-Vicar loan Bugariu, această localitate şi împrejurimi.
faptului că atât in Gary, oraşul preot paroh, cât şi ale Consiliu- Domnia Sa a fost introdus în După ce capul Sf. loan a fost zbuciumatul Saul şi-a găsit li-
din vecinătate, cât şi in Indiana lui parohial, Reuniunii Femeilor Programul banchetului de către tăiat, din vina Irodiadei. Iisus niştea sufletului, iar răzbunarea
Harbor se află uriaşele între- "Carmen Sylva" şi tuturor mem- Dl Andrew Russell, preşedintele plecă in Capernaum, şi fiind la Împotriva creştinilor s'a schim-
prinderi metalurgice americane brilor parohiei. In acelaş timp, Consiliului parohial. Începutul sfintei lucrări, işi che- bat în dragostea pentru Hristos
(oţelăriile din Gary sunt consi- s'au executat importante lucrări Delicioase mâncări româneşti mă apostolii, cu cari să birue lu- şi oameni, până la martiriu.
derate drept cele mai mari din de consolidare, adaptare şi în- au fost pregătite şi servite de un mea păcatelor, spunându-le: Sf. Iustin, martirul şi filoso-
lume), imigranţii români s'au a- frumuseţare a bisericii, a fost grup de harnice doamne din Re- "Veniţi după Mine", iar mai t&r- ful, a căutat adevărul la toţi În-
dunat repede in aceste localităţi, îmbunătăţit sistemul de încăl- uniunea Femeilor, care au pri- ziu zice tuturora: "Oricine mă văţaţii vremii, dar nu l-a găsit.
angajându-se ca lucrători in in- zire. Noi iniţiative şi planuri mit laudele şi aplauzele tuturor, va mărturisi înaintea oamenilor, Citind evanghelia, devine creş-
dustria oţelului, unde, cu destu- in special pentru sarmale şi pră- U voi mărturisi şi Eu înaintea tin. In anul 167 prefectul Romei
stau de pe acum la baza unor
lă trudă, au câştigat bani, şi-au jituri. Datorită muncii lor, con- Tatălui meu, care este în ce- îl întreabă:
viitoare lucrări de instalare a
făcut situaţii onorabile şi au asi- tribuţiile băneşti la acest ban- ruri".
sistemului de aer condiţionat. —Eşti creştin, tu, marele fi-
gurat copiilor şi nepoţilor lor o Slujba Sfintei Liturghii de chet s'au dovedit generoase, iar Cei ce au ascultat chemarea, losof?
viaţă mult mai uşoară. In acelaş Duminică a fost săvârşită de fondul parohiei a fost astfel sim- luminează peste veacuri cu viaţa
ţitor sporit. —Da! Si nu doresc decât să
timp, ei şi-au întocmit propriile p. C. Protopop-Vicar loan Bu- lor trăită după Evanghelie până
Au rostit cuvântări: Părintele sufăr pentru Hristos.
lor organizaţii religioase şi s'au gariu şi de P C. Arhimandrit la moarte şi simt următori ai lui
constituit în parohii ortodoxe George Mureşan şi Părintele Iisus până la sfinţenie. La glasul lui Hristos n'au fost
B. V. Anania, acesta din urmă chemaţi numai înţelepţii lumii,
care fiinţează şi se desvoltă pa- loan Popa, ambii preoţi greco-
fiind reprezentantul personal al ci toţi, din toate răspântiile vie-
ralel cu ale imigranţilor de alte Prea Sfinţitului Episcop Victorin catolici din localitate, care sunt Si azi, cine ascultă glasul che-
naţionalităţi. totdeauna prezenţi în astfel de mării, urcă treptele desăvârşirii ţii. La marele teolog italian Bo-
care încă se afla în vacanţă. împrejurări. Părintele Arhiman- naventura (1274) veni într'o zi
Parohia "Sfântul Gheorghe- morale, iar cine-1 respinge as-
Răspunsurile liturgice au fost drit B. V. Anania şi, în final, o femeie din popor plângând că
Nou" din East Chicago se nu- cultă numai glasul poftelor, cari
date de corul parohial, sub con- Părintele Protopop-Vicar loan nu ştie citi Scriptura şi deci nu
mără printre cele mai vechi or- ispitesc şi înşeală. Auzim destui
ducerea Dnei Mary Bogolea, iar Bugariu. se va mântui. A întrebat-o:
ganizaţii religioase ortodoxe ale cari nu se sfiesc să spună că Ii-
predica zilei a fost rostită de Pă- Dar adevărata supriză a mo- —Iubeşti pe Hristos?
românilor din Statele Unite ale rintele B. V. Anania. Credincio- sus cere omului să renunţe şi
America. In Duminica din 6 oc- mentului fusese pregătită de e- să-şi frâneze voinţa de la multe —H iubesc din tot sufletul
şii au umplut biserica până la chipa de dansuri naţionale a co-
tombrie a acestui an, ea şi-a refuz. La sfârşitul slujbei, s'a fă- dorinţi. Aceştia înţeleg viaţa meu. a răspuns ea.
sărbătorit cea de a 62-a aniver- munităţii româneşti din East greşit, pentru că şi-o leagă de
cut pomenirea tuturor preoţilor, Chicago, sub conducerea şi în- —Du-te, i-a spus marele În-
sare, spre bucuria veteranului lucruri sigur trecătoare. Aici e văţat, du-te liniştită. Te vei
cantorilor, ctitorilor şi sprijini- drumarea Dnei Marge Dawson,
Ilie Suciu, membru fondator al torilor acestei parohii, adormiţi nepotrivirea. Nici averea, nici mântui înaintea doctorului Bo-
îmbrăcaţi in frumoase costume ştiinţa, nici mărirea lumească
parohiei şi martor al sfinţirii ve- in Domnul. româneşti, tinerii şi copiii au pă- naventura.
chii biserici parohiale. In vârstă nu satură pe nimeni. încă nu
Hala parohială, deşi frumoasă truns în spaţiul din mijlocul să- Aceasta-i marea taină a creş-
de peste 80 de ani, Dl Ilie Suciu şi nouă, era totuşi prea mică s'a văzut bogat sătul de avere,
lii şi au executat o suită de jo- tinătăţii. Hristos pe toţi li chia-
este, după cât se pare, singurul pentru o asemenea împrejurare. curi naţionale, în admiraţia şi învăţat sătul de carte, stăpâni-
mă la El, pe toţi îi vede, pe toţi
supravieţuitor al generaţiei care aplauzele asistenţei. După obi- tor sătul de putere şi de mărire
Banchetul aniversar a avut loc, îi aşteaptă. Dar glasul chemării
a întemeiat parohia. ceiul locului, picioarele dansato- lumească. Acestea nu fericesc pe
deci, în marea hală a Legiunii Lui este întrecut de grijile peste
In seara zilei de Sâmbătă, 5 rilor nu se mai alegeau din ba- om, pentru că sunt trecătoare.
Americane. Au participat peste măsură ale vieţii trupeşti. Omul
Octombrie, a fost oficiată slujba trei sute de persoane, marea ma- nii care le erau aruncaţi, cu zilelor noastre n'are timp pen-
Vecerniei, după care a urmat o Ce temei avem, pentru a ne
joritate fiind membri ai paro- mare generozitate, de publicul tru hrana sufletului. N'aude gla-
cină restrânsă, cu caracter mai convinge că Iisus este calea, a-
hiei. Printre oaspeţii din alte lo- spectator. Apoi tânărul Ron sul de chemare al clopotului, la
mult intim, in hala bisericii. E Mailat s'a urcat pe scenă şi a devărul şi viaţa? însăşi istoria
calităţi au fost remarcaţi: Dna celor 1968 de ani a creştinismu- rugăciune, iar timpul de pocăin-
vrednic de amintit faptul că a-H Preoteasă Elena Radu din Cleve- cântat din chitară două melodii ţă şi întărire sufletească îl amâ-
ceasta hală reprezintă o nouă\ land, Ohio, Dna Maria Negules- româneşti, "Pe-al nostru steag e lui, care a hrănit cele mai lumi-
nate suflete, a frânt cătuşele nă: mai am timp, mai târziu.
admirabilă realizare, din ultimal cu şi cei doi fii ai săi, de aseme- scris unire" şi "Să-mi cânţi cob- Sufletul omului de azi e palid, e
vreme, a parohiei "Sf. Gheor-\ nea din Cleveland, Ohio, Dl In- zar". Fiindu-le bine cunoscute a- sclaviei, toţi fiind fraţi şi a în-
tărit pe cei desnădăjduiţi. bolnav, duce lipsă de Hristos şi
glie-Nou". Jumătate refăcută şz proape tuturor, melodiile au
giner Traian Cojocaru, Dra Ka- eu refuz chemarea Lui. Când
jumătate construită din nou, tn- sfârşit prin a fi cântate in cor Saul din Tars a învăţat tot ce
thy Moraru şi Dra Kathy Maje- sunt bolnav cu trupul, amân
zestrata cu utilaj modern şi cu ran din Detroit, de către cei de faţă!
Michigan. se ştia în vremea lui. Opt ani a vindecarea? Ori trimit după
tot ceeace este necesar reuniuni- Maestru de ceremonii al ban- ascultat pe marele dascăl Ga- doctor şi iau medicamentele pre-
lor de obşte ale parohienilor, a- chetului aniversar a fost Dl Serbarea s'a desfăşurat astfel maliel, şi ce viitor strălucit 11 scrise de el?
ceastă hală dovedeşte, odată mai Walter Jeorse, fost primar al şi a luat sfârşit într'o atmosferă aştepta? Totul s'a năruit pe
mult, spiritul de iniţiativă, hăr- oraşului East Chicago şi, desi- de mare însufleţire românească. drumul Damascului. De atunci Preot NICOLAE BARSAN

Printre românii din Southbridge, Massachusetts

Zborul înalt al „Ciocârlie
/1
Ansamblul românesc de cântece şi dansuri "Ciocârlia"
şi-a inaugurat al doilea mult prea aşteptat turneu în Statele
Unite, prin premiera care a avut loc aseară la Madison Hall
Square şi care a creat premizele unei prezenţe artistice glo-
rioase.
In faţa unei săli de trei mii şi cinci sute de locuri, plină
cu desăvârşire, mesagerii artei noastre folclorice au înregis-
trat un succes de necontestat. E greu de presupus că un public
atât de expert şi de pretenţios ca cel newyorkez, care are
marea şi unica şansă de a aprecia prin comparaţie, să poată
fi încălzit mai înainte de a doua jumătate a unui spectacol.
Dansatorii români l-au cucerit dela primul "număr". Suita de
dansuri olteneşti, cu care s'a deschis premiera, a provocat de
patru ori aplauze la scenă deschisă şi ovaţii finale. Reacţie
de bun augur pentru restul spectacolului, care s'a desfăşurat
în ritm crescând, urmărit cu interes, admiraţie şi entuziasm.
Sub bagheta neobositului şi neîmbătrânitului Victor Pre-
descu, orchestra a alternat şi susţinut dansurile prin piese de
largă respiraţie instrumentală. Naiul a excelat şi a fost cerut
de public în "bis". Nu mai puţin strălucitor s'au prezentat
fluierul şi ţambalul. Soliştii vocali s'au achitat, cum se spune
în cronici, onorabil. Selecţia pieselor i-a defavorizat uneori;
"Smaranda", de pildă, nu e un cântec reprezentativ şi nici
nu oferă posibilităţi de interpretare deosebite.
Repertoriul de dansuri însă a fost bogat în imaginaţie şi
executat cu mare măiestrie, uneori la limita dintre talent şi
virtuozitate. Graţie, flux de energie, vivacitate explozivă, fre-
nezie ritmică, humor contagios, poezie discretă şi ironie fină,
iată claviatura de nuanţe pe care s'au mişcat, dealungul a două
ceasuri, lujerele zvelte ale dansatorilor români. Si poate că
întregul ar fi fost fără reproş dacă regia nu s'ar fi lăsat ispi-
tită de o anume aplecare spre exces de musculatură şi acro-
batism, în dauna dansului pur. Costumele, mult îmbunătăţite
faţă de trecut, au participat integral la succesul spectacolului
şi au mărturisit magistral despre gustul, eleganţa şi varieta-
tea portului românesc.
"Ciocârlia" — nume pe care programul de sală îl folo-
seşte cu tot mai multă discreţie — va mai da încă şapte spec-
tacole în New York si va purcede apoi dealungul şi dealatul
Americii, în vastul şi Îmbietorul său itinerar, la capătul căruia,
nu ne îndoim, va experia deplinătatea succesului.
V. ANANIA
New York. 16 Octombrie 1968
Dacă Mitropolitul Andri Saguna rămâne pen-
tru totdeauna o figură de mare însemnătate în
Transilvania, nu mai puţină preţuire îi acordă
creştinii ortodocşi români din Southbridge. In-
scripţiile din biserică, precum şi mai toate aşe-
zămintele lor religioase şi culturale, poartă cu
cinste numele marelui Mitropolit. Mai toţi româ-
nii de aici fyijau originea în oraşul Moscopole
sau în apropierea lui, ori în regiunea munţilor
Gramos, Ceardac şi Timori, unde s'a născut stră-
lucitul arhipăstpr Andrei Saguna. Si, după cum
marele Saguna a spus că, de s'ar naşte de o sută
de ori, tot preot s'ar face, tot astfel şi aceşti
vrednici urmaşi ai săi mărturisesc cu convingere
că, de s'ar naşte de o sută de ori, tot români or-
todocşi ar prea să se nască.
Coboritori din Alexandru cel Mare, împăratul
întinsului imperiu macedonean, ei îi păstrează cu
demnitate memoria şi duc mai departe, ascunse
in firea lor, virtuţile şi dârzenia marelui mace-
don. Câţi macedo-romăni am întâlnit in România
şi câţi întâlnesc şi aici, îmi apar la fel: viguroşi
la trup şi la minte, harnici, cinstiţi şi excelenţi
patrioţi. Nu trebuie uitat că, pe lângă Andrei
Saguna, macedo-românii au dat mari personali-
tăţi în domeniile istoriei, arheologiei, lingvisticii
comparate şi economiei politice. Despre toţi aceş-
tia va trebui să se vorbească şi să se scrie mai pe
larg.
Imigraţiile macedo-romăne din ultimii cinci-
zeci de ani au adus în continentul american un
nou suflu de muncă cinstită şi energie neistovită,
în toate straturile sociale, şi a dat un nou impuls
tenacităţii noastre naţionale. Aşa după cum ro-
mânii din Transilvania, Bucovina şi Banat, ca
unii ce au stat sute şi sute de ani sub ocupaţii
străine, se arată a fi cei mai atenţi dintre daco-
români faţă de graiul, credinţa şi obiceiurile lor.
tot astfel aici. in Southbridge. cele peste cincizeci
de familii macedo-române se grupează şi regru-
pează necontenit în jurul credinţei, limbii şi da-
tinilor. Ele trăiesc aproape autarhic, adică de-
şi casele lor. mari şi frumoase, sunt apropiate
unele de altele, în acelaş cartier sine- stătător,
ca într'o cetate naţională. Chiar al oraşului, pen-
truca locuitorii lor să se poată găsi şi vedea cât
mai des posibil. îmi închipui şi îmi place să cred
că tot aşa trăiesc şi macedo-românii din alte cen-
tre ale Americii, ce idin Worcester. Mass., cei din
Bridgeport, Conn., cei din Woonsocket, Rhode
Islandî cei din St. Louis. Missouri.
Spre deosebire de fraţii noştri români din alte
localităţi americane sau canadiene, pe care i-am
cunoscut, românii din Southbridge îşi păstrează
cu mai multă dârzenie, cu mai multă stăruinţă
9i fidelitate datinile legii strămoşeşti. Toţi au ră-
mas ortodocşi. Chiar şi in rarele ocazii de căsă-
torii mixte, interconfesionale. copiii sunt botezaţi
tot în legea ortodoxă, mai ales când mama este
inacedo-româncA.
Ca albinele dintr'un stup bun. românii din
Southbridge sezisează la timp şi dau alarma îm-
potriva a tot ceeace încearcă să le dezbine uni-
tatea de credinţă. Ei rămân dârji şi nestrămutaţi
in legea lor şi in preajma păstorului lor celui
bun. Când te-au înţeles că eşti sincer şi drept in
credinţa ta, te stimează ca pe un părinte şi te
iubesc ca pe un frate. Nu se abat cu nici un preţ
dela ceeace au înţeles ei şi au verificat că este
adevărat şi de preţ pentru existenţa lor.
Tin legături sufleteşti, prin scrisori sau vizite,
cu fraţii lor din alte centre ale Americii. cu cei
din Albania, Grecia şi România.
Oraşul Southbridge este, in sine. unul din cele
mai frumoase. Dar macedo-românii şi-au ales
poziţiile cele mai pitoreşti. Biserica lor, nouă şi
frumoasă, de o arhitectură interesantă, cu arcade
romanice şi unele particularităţi bizantine, este
aşezată pe cea mai înaltă colină a oraşului, domi-
nând întreaga localitate şi putând fi văzută şi
admirată din orice casă. Noaptea, luminată de
jur-împrejur cu reflectoare puternice, biserica
macedo-română are o înfăţişare de vis. Paro-
hia "Sfântul Arhanghel Mihail" are cor biseri-
cesc mixt care, condus cu măiestrie de Doamna
Yanka. dă sfintelor slujbe o frumuseţe cu totul
deosebită.
De cum sună clopotul, în numai câteva minute
biserica e plină. Bărbaţi şi femei, bătrâni şi copii.
tineretul tot, vin cu regularitate la slujbă. In mai
toată Duminica sunt câţiva pentru spovedit şi
împărtăşit, iar copiii mai mărişori se îmbracă in
stihare şi-l ajută pe preot la slujbă. în altar.
Weekend-ul şi-l petrec, de obicei, in familie.
Cei mai mulţi dintre ei au oaspeţi veniţi din alte
părţi. Am cunoscut şi vizitat o seamă de familii.
In toate casele am văzut un mic altaraş, aşezat
la loc de cinste, plin cu icoane şi cu o candelă
mereu aprinsă. In toate casele am văzut câte o
bibliotecă cu cărţi, dintre care nu lipseşte Biblia,
câteva cărţi de rugăciuni şi publicaţii bisericeşti.
Caracteristică şi vrednică de toată lauda este
purtarea între membrii familiei, cinstirea celor
mai în vârstă, respectarea întâietăţii pentru cel
pe care strămoşii noştri romani il numeau "pater
familias", adică şeful familiei. Rar se poate vedea
o viaţă atât de armonioasă sub acelaşi acoperiş.
Ceeace mă impresionează însă cu deosebire
este credincioşia macedo-românilor pentru limba
lor. Desigur, trăind in America şi fiind. toţi. an-
gajaţi în viaţa socială, economică şi industrială
amerciană, vorbesc obişnuit limba engleză. Dar in
casă. in familie, între ei. în adunările intime, işi
vorbesc limba lor armânească. la care ţin ca la
ochii din cap. O vorbesc chiar şi tinerii. Din acest
punct de vedere mai ales. ei pot fi un exemplu
de urmat pentru toţi fraţii noştri români din
Statele Unite şi Canada, care. din nefericire, se
înstrăinează tot mai mult de limba, atât de fru-
moasă şi bogată, a străbunilor lor.
Protos. FELIX DUBNEAC
 Pagina 2
Dl Prof; Constantin C. Giures-
cu, marele nostru dascăl de is-
torie naţională, a fost invitat de
mai multe universităţi america-
ne să ţină o serie de prelegeri şi
conferinţe. Domnia sa a sosit în
Statele Unite la 30 Septembrie
şi şi-a început ciclul de confe-
rinţe la "Boston College", vor-
bind despre "Transilvania în is-
toria poporului român". In lun-
gul său turneu american, Dl
Prof. C. C. Giurescu va mai con-
ferenţia la universităţile: Har-
vard, Pittsburgh, Hlinois, Arizo-
na, Berkeley, Seattle, Colorado
şi Wayne. Temele sunt variate,
dar ele gravitează, totuşi, în ju-
rul istoriei transilvane. Prezenţa
Dlui Prof. Constantin C. Giures-
cu în aria academică a Statelor
Unite e de natură, suntem siguri,
să sporească enorm prestigiul
istoriografiei româneşti şi inte-
resul opiniei publice americane
asupra problemei Transilvaniei,
provincie românească dela a că-
rei alipire la Patria-Mamă se
vor împlini, la 1 Decembrie, cin-
cizeci de ani.
Societatea Academică Română J
şi-a ţinut cel de al Xll-lea Con-
gres internaţional în oraşul I
Salzburg, Austria, între 5-11
Septembrie. Au participat un
mare număr de intelectuali ro-
mâni de peste hotare şi o seamă
de distinşi profesori ai mai mul-
tor universităţi europene. (S'a
resimţit, totuşi, absenţa unor
personalităţi ca: Mircea Eliade,
George Uscătescu, Dinu Ada-
ineşteanu, Vintilă Horia). Potri-
vit ştirilor ce ne-au parvenit, co-
municări deosebit de interesante
şi valoroase au prezentat: Ste-
fan Teodorescu, Marcello Cami-
lucci, Ruggero M. Ruggieri,
Georg Stadtmuller, Rupprecht
Rohr, H e d w i g Fleischhacker,
Alexandru Randa, I. V. Emilian,
Nicolae Adameşteanu, M i h a i
Cismăreascu, Zevedei Barbu,
Emmanuel R. Bogdan, Mircea
Popescu, Petre Vălimăreanu.
Părintele Prof. Dr. Gheorghe I.
Moisescu, parohul coloniei româ-
neşti din Viena, a participat la
toate şedinţele, ca invitat ofi-
cial. Următorul Congres interna-
ţional al Societăţii Academice
Române se va ţine în Statele
Unite ale Americii, şi anume în
oraşele Washington şi Detroit.
Literatura memorialistică a lui
Victor Eftimiu se menţine deli-
cioasă şi plină de vervă. In "Me-
moriile" publicate acum două lu-
ni în revista "Teatrul", maestrul
Eftimiu aminteşte, în paranteză,
de un regizor "modern" care, în
ajunul unei premiere Shakes-
peare pe care o montase la Bu-
cureşti mai acum câţiva ani, de-
clara î n t r ' u n interview că
"Hamlet este lupta poporului
împotriva regelui Claudius, pe
care vrea să-l detroneze". Bă-
nuim că regizorul cu pricina nu
era chiar atât de opac pe cât
voia să prevină ucigătoarele re-
proşuri, pe temă, ale criticii dra-
matice. Pentru ca, de foarte cu-
rând, un critic literar al "Gaze-
tei Literare" să-i obiecteze unui
biet autor că eroul sau "se lan-
sează într'un rechizitoriu în-
dreptat împotriva lui vodă de
pe poziţii de clasă foarte avansa-
te. Prea avansate poate pen-
tru"... etc. etc.
Pentru merite culturale deose-
bite, maestrul Remus Tzincoca,
profesor la Conservatorul de
Muzică din Montreal, a obţinut
un concediu de creaţie pentru
un an. Domnia sa îşi va petrece
acest concediu într'o localitate
liniştită din Franţa, unde-şi va
consacra cea mai mare parte din
timp lucrărilor de compoziţie. E
vorba de opera Meşterul Manole,
pe un libret de Valeriu Anania,
după piesa cu acelaş nume.
La 10 Octombrie a apărut pri-
mul număr al noii reviste bucu-
reştene "România Literară".
Printre colaboratori, in afară de
obişnuiţii paginilor actuale de
literatură, semnalăm prezenţa
lui Emil Botta, Augustin Z. N
Pop, Stefan Aug. Doinaş, Con-
stantin Noica şi Edgar Papu. Pe
lângă literatură, "România Lite
rară" se mai ocupă cu muzica,
arta plastică, cinematografia,
sportul şi cuvintele încrucişate
CRBDINTA
Sfânta Sofia
Nu din trecut te zidim pe noaptea plurală,
Vatră de fulgere 'n veci, răsărit-neapune,
Soare nocturn cercetând genuni de 'ndoială.
Toată 'ntregirea, tot sorocul ciopârţirilor nebune,
Una, nedespărţită peste lume, catedrală!
Ci din goluri lucrând în carnea minată,
Din setea scriindu-ţi crâncenă planul înalt.
Şuier de spaţii, pecete de Pas în asfalt.
Aşa ne 'ntâmpini, ploaie luminată!
Sbor din tăgadă creşti: ce spune ura?
Ce spune lucrul Domnului de Jos?
Robii lui Tohu-Bohu-ţi cresc arhitectura.
Uite, pricepem masca citită pe dos:
Moloch deoparte, neant zgrunţuros,
Aliluia! de cealaltă parte Figura!
Cu mâinile ca robii te citim
Aliluia! Duhul Sfânt ne 'mpunge pe deşte!
Roata-blestem s'a 'nchis şi profeţeşte.
Aliluia! spre bolţile albe păşim!
Nu vă 'ngroziţi, nu plângeţi: începem să fim!
Istoria beată ne voame din pântec de peşte.
Ce foc, ce lumină ne 'ncinge? Doamne miluieşte!
Arde făcutu 'ntreg în Elohim.
NICU CARANICA
D e l a D u n ă r e la
Textele Sfintei Scripturi, transmise din
cele mai vechi timpuri până la apariţia tipa-
rului pe lume, au fost păstrate în manuscri-
se. Copierea Cărţilor Bibliei se făcea cu mâ-
na, pe papyrus şi pe pergament, pentrucă
hârtia încă nu era cunoscută în antichitate
şi în prima jumătate a Evului Mediu. D6
aceea, pielea crudă de viţel şi de oaie, pre-*
parată sumar, era cel mai bun material pen-
tru scrieri, care se păstrau în formă de suluri
numite "volumines" sau în file drepte ori
îndoite, denumite cu termenul de "chartae".
In formă de suluri s'au păstrat mai ales căr-
ţile din Vechiul Testament; odată cu orga-
nizarea vieţii creştine, a cultului şi a şcolilor
de orientare teologică, mai ales după înfiin-
ţarea aşezămintelor mănăstireşti, cărţile din
Vechiul şi Noul Testament s'au copiat în vo-
lume compactate şi au primit denumirea de
' de carte din armata regelui Gustav Adolf, în
"Codice", nume care însemnează "colecţie",
"adunare". Această denumire se explică prin
aceea că într'un volum erau cuprinse, de
pildă, cele patru Evanghelii, Faptele Sfinţi-
lor Apostoli, Epistolele Sf. Pavel, etc.; deci
mai multe cărţi la un loc.
La început, denumirea de "Codice Biblic",
s'a referit, mai ales, la textele originale ebrai-
ce şi greceşti. Odată cu traducerea Bibliei în
limba latină, de către Fericitul Ieronim, şi
traducerile au primit denumirea de "Codice".
Astfel numele s'a generalizat şi literalizat,
însemnând o colecţie de scrieri, cu specifica-
rea de: codice biblice, codice liturgice, codice
juridice, codice miscelanee.
Deşi regiune bântuită de multe furtuni ale
istoriei, patria Geto Dacilor, Tara lui Dece-
bal, Dacia Romana, pământul României a
fost, dela începuturile Creştinismului, "O gu-
ră de Rai "pentru înflorirea vieţii religioase,
pe care năvălitorii au aflat-o organizată;
astfel că unii dintre aceştia s'au creştinat şi
au plătit, din când în când, cu sânge de mar-
tir, mărturisirea credinţei lor, cum a fost
cazul Goţilor.
O mărturie a apostolatului creştin la Du-
năre, în secolul al IV-lea, în afară de Sfinţii
Martiri şi de Părinţii Bisericii care au par-
ticipat la Sinodul întâi dela Niceea, la anul
325, este şi un document care vorbeşte, îm-
preună cu inscripţiile de pe mormintele creş-
tine, despre extensiunea misionară de încreş-
tinare a Goţilor, care au poposit timp înde-
lungat în câmpia Dunării; este aşa-numitul
"Codex Argenteus", care conţine fragmente de
traducere a Bibliei în limba Goţilor, tradu-
cere făcută de Episcopul Ulfilla, pe pământul
României de astăzi. Această lucrare i-a adus
lui Ulfilla denumirea de "Apostolul Goţilor",
în perioada când, în calitate de preot, şi de
episcop, a activat printre Goţii dunăreni.
Codex Argenteus se păstrează astăzi în
Biblioteca Universităţii din Upsala, în Suedia,
unde, dela 4-20 Iulie 1968, s'a ţinut una din
cele mai mari adunări creştine din lume, a
Consiliului Mondial al Bisericilor, la care a
participat şi Biserica Ortodoxă Română, prin
reprezentanţi din Tară şi din America, aşa
cum la vreme s'a relatat în presa bisericească.
Codicele de Argint, denumit şi "Codex
Upsaliensis", conţine, în starea lui de astăzi,
fragmente biblice traduse în vechea limbă
germană, în caligrafie de "Rune", cea mai
Opus Sacra
Ti-am uns picioarele
Cu untdelemn sfinţit — Poezie.
Ti-am pieptănat părul
Cu agrafe de aur — Frumuseţe.
Ti-am cântat în noapte
Din flautul de argint — Iubire.
Ti-am aprins pe creştet
Stele de foc — Veşnicie.
Când nu voi mai şti,
Aşteptaţi-mă, dincolo, la izvorul începutului
Si iarăşi vom fi!
Luceferi de noapte şi zi.
Litanie de seară
Tata s'a făcut un gorun.
Mama, o salcie plângătoare.
Fraţii şi surorile, spice de grâu şi cicoare.
Iar bunica şi strămoşul bătrân.
Două troiţe albite la drum.
La ei mă'nchin în ruga mea de seară,
Drumeţ trudit, cu inima vioară!
ION MOLEA
Upsala
veche scriere germanică, adaptată de Ulfilla,
după alfabetul grecesc.
Textele biblice păstrate în acest manuscris
sunt: Epistola a II-a către Corinteni; frag-
j mente din Evanghelii şi din unele Epistole
ale Sf. Pavel, fragmente din cărţile Ezra şi
! Neemia şi un comentariu la Evanghelia dela
loan.
In completare. Codicele mai conţine un
calendar şi două documente ale oraşelor ita-
liene Neapole şi Arezzo, toate conţinând lim-
bă veche germanică, gotă.
Ca orice lucru preţios, Biblia lui Ulfilla a
circulat. Din câmpia Dunării a ajuns la mă-
năstirea Werden, aproape de Colonia. Mai pe
urmă a intrat în patrimoniul Bibliotecii Uni-
versităţii din Praga, de unde un cunoscător
timpul războiului de 30 de ani, l-a luat pen- \
tru a-l dona reginei Christina a Suediei, în
anul 1644. După ce codicele trece prin mâi-
nile lui Isac Vasius, la anul 1655, Franciscus
Junius publică o transcriere a lui, după care,
mai târziu, este cumpărat pentru Biblioteca
Universităţii din Upsala, unde se află până
în zilele noastre.
Manuscrisul s'a numit argenteus, pentru-
că, in caligrafie, literele capitale au fost scrise
cu argint, pe un fond purpuriu. De aici i-a
venit numele literar, "Codicele argintiu", nu-
me sub care este cunoscut în literatura exe-
getică.
In anul 1937, Prinţul Gustav al Suediei a
făcut o vizită în România şi i s'a conferit
titlul de Doctor honoris causa al Universităţii
din Cernăuţi. Cu această ocazie. Prinţul a
prezentat, ca dar, Universităţii bucovinene, o
copie fotografiată după "Codex Upsaliensis",
omagiu pentru cultura românească, întrucât
pe pământul României s'a scris prima tradu-
cere a Bibliei în limba vechilor Germani, tot
aşa după cum sub brazdele de la Petroasa
s'a păstrat cel mai mare tezaur gotic, "Cloşca
cu puii de aur", alt monument runic.
La Mănăstirea Putna, Prinţului Adolf i
s'a arătat un manuscris conţinând viaţa lui
Carol al Xll-lea al Suediei, în traducere ro-
mânească, după Voltaire.
In viaţa popoarelor există ecouri peste
veacuri şi paralele geografice, care se com-
pensează în echilibrul spiritual al omenirii.
Episcopul Ulfilla s'a născut în câmpia Dună-
rii şi a trăit între anii 311-383. Părinţii săi,
aduşi din părţile Capadociei, s'au naturali-
zat pe plaiurile Valaliiei, unde fiul lor, in-
struit la şcoalele din Bizanţ, a fost preot şi
episcop, după mărturisirea de credinţă a
vremii, întru creştinătate. Si pentrucă vier-
sul latin îi suna în fire, şi traducerea texte-
lor biblice în limba vechilor Germani este
presărată cu cuvinte latineşti, din limba stră-
bunilor noştri.
Dintr'un raft de bibliotecă, la Upsala, a
licărit şi în Iulie 1968, după aproape 1600 de
ani, un semnal de ecumenicitate şi înfrăţire a
Creştinătăţii din toată lumea.
Nici n'ai fi bănuit că în umbra vechilor
bolţi universitare suedeze trăieşte o fărâmă
din sufletul strămoşilor noştri, ca o jertfă de
strădanie şi lumină, peste veacuri, pe altarul
Creştinismului.
Arhimancirit PAULIN POPESCU
Octombrie, 1968
O carte pe lună
Teatro Occidental
Contemporaneo
de GEORGE USCĂTESCU
Madrid 1968
Dacă aş fi critic literar, nu
mi-aş asuma riscul de a mărtu-
risi deschis că scriu o cronică
despre o carte pe care n'am ci-
tit-o. Absenţa ifosului profesio-
nal mă scuteşte de penibila pen-
dulare, atât de frecvent surprin-
să în literatura zisă de speciali-
tate, între jignirea autorului şi
descalificarea proprie. Adevărul
este că nu am citit noua carte
a lui George Uscătescu.
Am primit volumul, îl am in
faţă, dar între el şi mine se in-
terpune incapacitatea mea de a
citi în limba spaniolă. învârtesc
cartea între degete, îi dau târcol
cu ochii. Pe jumătate oltean, şi
anecdotic vorbind, mă amuză
gândul că mi-aş putea permite
deliciul de a suspenda de tavan,
cu aţa, peştele fript, şi de a în-
tinge boţul de mămăligă prim-
prejuru-i, plescăind de plăcere şi
saţ.
îmi vine în minte ce se spunea
despre un tânăr de acum vreo
patruzeci de ani, care se apuca-
se să înveţe limba daneză numai
pentru a scrie o recenzie despre
o carte a unui orientalist din
Copenhaga, căruia-i devenise o-
bligat moral. Pe un zăduf de
Cuptor, în cămaşă şi cu mâne-
cile sumese, tânărul mistuise, în
numai câteva zile, o gramatică şi
o halcă de dicţionar, atât cât îi
trebuia pentru două coloane.
Pentru asta însă trebuie să te
cheme Mircea Eliade şi să fi in-
trat în legendă.
îmi aduc aminte că eram oda-
tă, pe la sfârşitul războiului, la
Arghezi. Maestrul ieşise să adu-
că un prim rând de cafele şi.
rămas singur în odaie, zării pe
masă o carte a lui Liviu Rebrea-
nu, de abia apărută în librării.
Cartea avea foile netăiate, dai*
Cineva Vârise cuţitul, la întâm-
plare, cam pe la mijloc, şi des-
chisese o fascicolă.
Revenit, cu tava plină de aro-
me, maestrul mă găsi cu tomul
în mână.
— Văd c'aveţi noua carte a
lui Rebreanu, zisei eu, nu fără
un anume gând pervers, de pro-
vocare.
Arghezi strâmbă uşor din
mustaţă şi-şi slobozi aprecierea
pe la cheotorile gurii:
— Da, dar e o carte proastă!
In sinea mea, nu mă mirai. II
suspectam pe Arghezi de subiec-
tivism. Ştiam că între el şi Re-
breanu există un litigiu sufle-
tesc. Rebreanu era directorul
Teatrului Naţional şi-i ceruse lui
Arghezi să scrie o piesă pentru
prima noastră scenă. Acesta în-
cepuse Siringa, dar între timp
publicase faimosul pamflet "Ba-
roane" şi nimerise deadreptul în
lagărul din Târgu-Jiu. Piesa a
fost isprăvită acolo, între sârmă
ghimpată, şi trimisă lui Rebrea-
nu. Directorul însă nici n'a vrut
măcar s'o citească, necum să
mai şi joace lucrarea unui ins
compromis politic. Se întâmpla
şi pe atunci ca un editor sau un
director de teatru să fie sensibil
la criteriile extraliterare şi să-şi
ferească fololiul de umbra unui
autor inoportun.
Zâmbii. îmi aruncai ochii,
semnificativ, pe urma aspră a
cuţitului care despicase cartea
într'un singur loc.
— Dragul meu, şuieră nervul
subţire al lui Arghezi, când mă
duc în piaţă şi vreau să cumpăr
brânză, nu e nevoie să mănânc
burduful întreg ca să mă con-
ving de calitatea mărfii. Scot un
dop, gust şi zic: e bună, sau nu
e bună! Rebreanu e un scriitor
cu renume, dar cartea asta a
scris-o prost. Uită-te la pagina
aceea! Ce, asta-i carte?...
Cu unele reminiscenţe de lati-
nă, cu câteva fărâme de italia-
nă. cu un dicţionar spaniol şi.
mai ales, cu brava mea apercep-
tivitate romanică, am descifrat
o pagină din "Teatrul Occiden-
tal Contemporan". Si m'am ho-
tă rit să scriu o cronică.
In definitiv, concluzia intere-
sează: cartea lui George Uscă-
tescu e excelentă! Ce să ne mai
încurcăm în analize critice!
VALERIU ANANIA