PS.S.W, yee Clasificarea accidentelor de munca $i a bolilor profesionale Deoarece definirea precisé a accidentelor de muncé si a bolilor profesionale are implicatii juridice, fiecare fara a abordat problema intr-un mod propriu, ceea ce 2 dus desigur la analize comparative interstatale destul de dificile. Astfel, organizafii internationale de specialitate, precum Organizafia International a Muncii si Asociatia International de Securitate Social, depun eforturi sustinute pentru a se ajunge la un consens privind delimitarea accidentelor si bolilor profesionale. Asa cum am vazut in articolul anterior (Factorii de rise de accidentiri side imbolnaviri profesionale) accidentele se pot produce neasteptat, brusc, violent - cazul accidentelor de munca, sau intr-un interval mai mare de timp, prin acumularea in organism a noxelor - situafia bolilor profesionale. in functie de o serie de parametri, accidentele de munca se pot clasifica astfel: a) Dup numarul persoanelor afectate, accidentele pot fi: ~ individuale, cand este afectat o singur persoand; ~ colective, cand sunt afectate cel putin trei persoane; b) Dupa urmarile (efectele) asupra victimei, accidentele pot fi ~ accidente care produc incapacitate temporara de munca; = accidente care produc invaliditate; - accidente mortale. c) Dupa natura cauzelor directe care provoaci vatimarea existent ~ accidente mecanice; - accidente electrice; - accidente chimice; - accidente termice; - accidente prin iradiere; : - accidente complexe (datorate unor cauze directe combinate). provocate asupra organismului, accidentele de munca se d) Dupa natura leziunilor impart in: - striviri; Scanned with CamScanner= arsuri; - entorse; ~ fracturi; > amputiri; ~ leziuni ale organelor interne; - intoxicatii acute; ~ asfixii; electrocutiri; insolatii; - leziuni multiple. e) Dupa locul leziunii, exist’ accidente: - lacap; ~ la trunchi; ~ lamembrele superioare; - la membrele interioare; = cu localizari multiple; - cu alte localiziri (ca urmare a intoxicatiei, electrocutarii, asfixiei etc.). £) Dupi momentul in care se resimt efectele, accidentele de munca se impart in: - accidente cu efect imediat; - accidente cu efect ulterior. Tot in artcolul anterior am vazut ce este Si cum se constatd o boala profesionalii. Nofiunea de boala profesional implica existenfa unui raport de cauzalitate intre factorii de risc existenti in procesul de munca si efectul acestora, materializat in apariia boli. ‘Numirul si natura factorilor de risc, luati in considerare ca generatori de boli profesionale, diferd de la o {ara la alta si, implicit, $i incadrarea juridici a maladiilor. Clasificarea bolilor profesionale a) in functie de natura factorului de risc care le-a generat, bolile profesionale se pot clasifica in urmatoarele grupe: - Intoxicatii, provocate de inhalare, ingerare sau contactul epidermei cu substante toxice; - Pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor netoxice; - Boli prin expunere la energie radianta; - Boli prin expunere la temperaturi inalte sau scazute; Scanned with CamScanner—_-sa— poli prin expunere la zgomot si vibrafii; poli prin expunere la presiune atmosfericd ridicata sau scdzuta; * Alergii profesionale; _ Dermatoze profesionale; Cancerul profesional; _ Boli infectioase si parazitare; Boli prin suprasolicitare; Alte boli (care nu intra in categoriile anterioare). b) Dupa modul de actiune a factorului de rise asupra onganismului exist’: ~ boli cu actiune generalA, care afecteazi fntregul organism; ~ boli cu actiune locala, care afecteazi o parte a organismului, un aparat sau un organ. .a factorului de rise, exista: - ~ Intoxicatii acute (se cerceteaza atat ca boala profesional cft si ca accident de munca), generate de o expunere de scurti durati la actiunea factorului de risc, dar la doze mari. Exemple de intoxicatii acute cercetate ca si accidente: arsuri, afectiuni respirator, digestive, oculare etc. ~ Intoxicatii cronice (se cerceteazi ca boli profesionale), provocate de re relativ mici, dar care actioneaz timp indelungat asupra organismului. a De regula efectele, adesea nespecifice toxicului, apar la mai multe zile, luni, chiar ant dupa expunere. Expunerea trece de cele mai multe ori neobservat’, mai ales daca produsul nu are miros sau efect iritant. Prin urmare efectul toxic pe termen Tung: se manifest dupa expuneri prelungite, repetate timp de mai multe siptaméni; chiar ani, prin aparitia cancerului, a efectelor toxice asupra functiei de reproducere, a afectiunilor sistemului nervos, a reactiilor de hipersensibilitate intarziat’. c) Dupa timpul de expunere la actiune: gula, de doze Efectele care nu depind de doz sunt : alergiile si cancerul. ~ Alergii respiratorii sau cutanate: apar ca urmare a unei sensibilizari individuale care pune sub semnul intrebarii apararea imunitard. Riscul ca o persoand s& devina alergica la ‘© substanfa care apare in mediul de munci creste in cazul unei expuneri ridicate sau a unor expuneri repetate. = Cancerul: consti in producerea de celule anormale care se pot multiplica (tumor! maligne). Pericada lung’ de latent a boli face, pe de o parte, ca persoanele in cauzi si nu constientizeze imediat pericolul, iar, pe de alté parte, declararea bolii se petrece dupa pensionare, neputandu-se, astfel, analizate antecedentele profesionale ale acestora, in lipsa unei evidente clare. —)ie Scanned with CamScanner