| o Fiziologia muncii Fiziologia muncii este o parte integranta a igienei profesionale, care studiazi procesele fiziologice din corpul uman care au loc in timpul unei anumite activitsyi de munca. Pe baza modificarilor detectate, se dezvolta masuri pentru normalizarea functiilor fiziologice, prevenirea oboselii si cresterea eficiensei. Activitatea profesionala se caracterizeaza prin predominarea fie a migcdrilor, fie a muncii mintale. in urma acestui lucru, munca este imparyitl in fizic’ si mental, care este ins condigionat, deoarece sistemul nervos este implicat in munca musculari, iar munca psihica este insoyita de un anumit stres fizic. in prezent, in legiturd cu mecanizarea proceselor de producric, numarul profesiilor legate de stresul mental a crescut, in timp ce activitatea fizicd a sc&zut brusc. ‘Munea fizica. Activitatea musculara se caracterizeaza prin contractia si relaxarea muschilor de lucru, formarea cAldurii in acestia, un metabolism crescut si o cheltuial’ energetic crescuta. Cu cat munca este mai intensi, cu atét sunt mai multe grupe musculare implicate in ea, cu atat este mai mare cheltuiala de energie. Dac’ un adult angajat in munca fizica usoar& cheltuie aproximativ 12.540 kJ (3.000 kcal) pe zi, atunci cu munci asidu’, consumul de energie creste pana la 16.720- 20.900 kJ (4,000-5.000 kcal) si uneori mai mult. in acelasi timp, metabolismul creste si circulayia sdngelui si respiratia cresc. in organism, schimbirile apar in compozitia mediului intern, exprimaté in dezvoltarea acidozei, o crestere a presiunii osmotice si a temperaturii corpului. In toate aceste schimbairi si in contracyiile musculare in sine, sistemmul nervos central joac un rol principal, care determina formarea unui nou stereotip de lucru dinamic care asigura reglarea si coordonarea tuturor proceselor fiziologice din organism. in conformitate cu ultimele documente oficiale, activitatea muncii in domeniul muneii fizice se imparte in trei categorii: muncd fizicd usoard - categoria I; munca moderata - categoria II si munca fizica grea - categoria III. Munea fizicd usoara (categoria I) este imparyita in +a (consumul de energie este de pana la 139 W) - lucreaza in pozitie de sedinya, insoyit de stres fizic nesemnificativ (profesii in domeniul controlului, instrumentarii si ingineriei mecanice, ceasomicirie, productie de cusut etc.); +b (consum de energie 140-174 W) - lucrati in timp ce stau, stau in picioare sau sunt asociayi cu mersul si sunt insotiti de un anumit stres fizic (profesii din industria tipografiei, supraveghetori, lucritori in comunicare etc.). Munca de severitate moderata (categoria Il) este imparyiti in + a (consum de energie 175-232 W) - lucrul asociat cu mersul constant, miscarea obiectelor mici (pnd la 1 kg) in pozitie in picioare sau asezati si care necesit’ un anumit stres fizic (profesie in atelierele —* mecanice ale intreprinderilor de constructii de masini, filare si yesut etc.); + b (consum de energie 233-290 W) - lucrari asociate mersului, deplasirii sarcinilor grele (pana la 10 kg) si insoyite de stres fizic moderat (0 serie de profesii in atelierele mecanizate ale intreprinderilor de constructii de masini si metalurgice - turnatorie, sudura, rulare, fierdrie etc.) . Muncé fizic& grea (consum de energie mai mare de 290 W, categoria III) - munci asociati cu migcarea constant si transportul de sarcini grele (mai mult de 10 kg) si care necesiti un efort fizic mare (muncd manuali in magazine de forjare, turnatorie, Iucratori in constructii de utilitayi etc.). Procesul de contractie a muschilor trece prin doud faze - anaerobe, fara consum de oxigen, si aerobice, Scanned with CamScanneri _ i gonsumul siu, Sub influenga pulsurilor din cortexul cerebral, mugchii devin excita gi se contracts, ¢ necesiti energie rezultati din defalcarea acidului adenosin trifosforic (ATP) sub influenya actomiozinei (proteinele musculare ale actinei si miozinei) in adenozina difosforic& (ADP) si ac fosforic in urma carora este eliberaté energia legaturilor fosfat din ATP. in cursul unor transforma ulterioare, are loc resinteza ATP, care favorizeazi descompunerea fosfatului de creatina in creatina si acid fosforic. Acesta din urmi se transforma in hexozi gi apoi in acid lactic, pe aceasta se termini faza anacrobii a contracriei musculare. in a doua faz aeroba, o micd parte din acidul lactic este oxidat la dioxid de carbon si apa si este excretat din organism, iar restul este restaurat la glicogen. Chimia contracriei musculare este influensati de factorii hormonali controlayi de sistemul nervos central. Cuo muncé fizicd grea, este posibild o incalcare a relayiei dintre cererea de oxigen si consumul real al acesteia, ceea ce duce la infometarea cu oxigen si la acumularea de produse de descompunere neoxidate in organism. fn astfel de condigii, munca prelungita si intens& provoacd oboseala si performante reduse. Principala cauzi de oboseala este dezvoltarea inhibitiei in centrul motoric funcyional al scoaryei cerebrale. Acumularea in muychi de produse metabolice acide, tulburari metabolice in inima si creier si hipoglicemie, care provoacé o perturbare in cursul normal al proceselor nervoase, pot avea o anumita importanya. A te simi obosit este un fenomen fiziologic. Daca trece dupa o odihnd normal si capacitatea de lucru a doua zi este complet restabilitd, atunci aceasta nu depaseste norma. Daca oboseala persista, vorbim despre suprasolicitare, care este 0 patologie. Lupta impotriva oboselii premature si suprasolicitarea la locul de muncé este extrem de importanta pentru prevenirea bolilor, rénilor si menyinerea unui nivel normal de performanya. Instruirea joacd un rol important in aceasta privinya. Odata cu cresterea nivelului de fitness al corpului, munca fizic& se realizeaza cu mai putina energie, ceea ce se explica prin dezvoltarea anumitor abilitayi motorii si prin capacitatea de a implica acele grupuri de muschi care sunt cu adevarat necesare pentru a efectua aceste operatii de munca. In timp, automatismul este dezvoltat in miscari, ceea ce va permite si efectuayi o mune muscular cu mai pugini tensiune de forye, atensie si voinya. Drept urmare, lucratorii cu experiensa sunt mai purin obositi in comparayie cu cei nou-veniti, iar perioada de recuperare dupa munci este mai scurti. Un rol favorabil pozitiv il joaci emoyiile pozitive rezultate dintr-o atitudine constient& fay de munca. Viteza de dezvoltare a oboselii depinde de gradul de dinamism al muncii fizice. Munca static’, exprimati in tensiune muscular prelungiti, provoacd oboseald mai rapida decat dinamica, insoyiti de contracyie alternativa si relaxare a acestora, Acest lucru se datoreaz faptului cd, prin eforturi statice, impulsurile continue de Ia capiturile nervoase ale tendoanelor si muychilor catre sistemul nervos central si invers, duc la 0 epuizare mai rapida a energiei sistemului nervos central, cea ce la randul siu duce la dezvoltarea oboselii. in munca dinamicé, impulsurile apar doar in momentul contracyiei musculare, in timp ce relaxarea nu existi. Cu eforturi statice importante, debutul oboselii este facilitat de 0 scddere a aportului de sénge la muschii incordati (A.N. Krestovnikov, M.E. Marshak). Munca mental nu este asociat cu nicio cheltuiala semnificativa de energie, ci depinde de faptul c& masa sistemului nervos constituie doar 3% din masa totala a corpului, iar principala diferent’ este cd in munca mintali energia nervoasa este consumata intens. O crestere a metabolismului total nu depiseste 10-15%, desi procesele metabolice in creier se desfasoara foarte intens. Modificarile sAngelui sunt, de asemenea, nesemnificative si inconsistente: existi o usoara sciidere a conyinutului de zahar, o crestere a cantitiyii de fosfor organic, colesterol, creatind si o scdere a rezervelor alcaline. Prin urmare, in functie de acesti indicatori si cheltuieli de energie, nu este posibili aprecierea intensitatii muncii mintale, pentru aceasta se folosesc diferite metode subtile si complexe Scanned with CamScanner/ a "| jqaraa ine cont de modificarile Acie motorie, durata atensici, ef en la controloarele aeriene, statiile de cale ‘emului de alimentare, liniile automate, li se cere si Munca mintala iversi, . dels er es cei ser ale adesca obosealag,impreund as an gate Saturaya emoyionali a activit intelectuale mascheaza suprasoliitare, ent de satisfacyie din partea muncii, duce imperceptibil la a lor modeme legate de munca mentala sunt imparyiti in urmatoarele 5 grupuri tconologion ee Otlor lurar legate de gestionarea dfeitelormecanisme de produeyes procese ae printr-o mare responsabilitate gi stres neuro-emoyional ridicat; activitatea aparatului administrativ - munca legatd de managementul intreprinderilor si instituyiilor si munca profesorilor. Aceasti Iucrare este asociatd cu procesarea unui flux uriag de informayii, deseori intr-un mod cu deficit de timp, responsabilitate personal ridicata pentru deciziile luate, stresuri neuro- emorionale ridicate; 3) activitatea reprezentanilor profesiilor creative - oameni de stiing4, scriitori, artisti, arhiteoy, artist, designeri, designeri - necesita o cantitate mare de memorie operagionala gi pe termen lung, capacitatea de concentrare, ceea ce duce la stres neuro-emoyional ridicat; 4) munca lucritorilor medicali - muncd care necesité responsabilitate personala ridicata in Iuarea deciziilor, adesea cu lipsa de timp si informayii, contactul cu persoanele bolnave gi rudele lor. Aceasta duce la stres neuro-emoyional ridicat, pericol de infecyie, reacyii stresante in situayii de conflict; 5) munea elevilor si studensilor - lucrare care necesiti stres de toate tipurile de memorie, concentrare a atentiei, capacitatea de a percepe si procesa un flux imens de informatii. Este insoyita de reacyii stresante in timpul executirii sarcinilor de control, trecerea testelor si sedinyele de examinare. Principalul mijloc de prevenire a oboselii si cresterea productivitayii muncii atat in activitatea fizicd cat i fn cea mental sunt organizarea corespunzatoare a muncii si odihna, un program de lucru rayional, vozitia de Iucru potrivitd, proiectarea masinilor, uneltelor, echipamentelor gi caracteristicile anatomice i fiziologice ale corpului uman, mecanizarea si automatizarea producyiei, crearea unor conditii sanitare avorabile Ia locurile de muncé, utilizarea activitiyilor recreative auxiliare. Acestea din urma includ imnastica profesionals, care este 0 forma eficienta a activity in aer liber in timpul lucrului. clevanya sa creste in prezent datorita unei incarciri fizice reduse drastic in conditiile producyiei \ecanizate modeme. Efectul vindeciitor al gimnasticii se exprima nu numai in ameliorarea oboselii gi abunitiirea stirii generale de stindtate, ci si in cresterea capacitiyii de munca si a productivitayii uncii. incipala forma de gimnasticd de productie, realizata direct la locurile de munca, sunt pauze fizice 5 forma unui set specific de exercitii fizice, compilate in conformitate cu caracteristicile muncii »fesionale. Astfel de exercitii sunt selectate care pot afecta in principal dezvoltarea anumitor sisteme unctii ale organismului, deosebit de importante in acest caz particular. Pauzele fizice care dureaza 5- rinute sunt efectuate cAnd apar primele semne de oboseali (S.A. Kosilov, A.A. Minkh, LV. Scanned with CamScanner