Coperta colecqiei : tron Don ca G.

CALINESCU
trlustralia copertei : Andrei Ohufiev

ION CRE,AJ$GA
(Via$a gi opena)

t7/ J
tsucuRE$Tn, Bd. ANA IPATESCU 39.
EDITURA EMINESCU
 /N l,OC DE PREFAI"A t

biogrifiei uitte-{teaaiene l-a ilttstrat n nalr,i trriltttire d. G. cd.

]neteu"Tipul
in viata lui Emioescu si a lai creangr, rn care a pomil de ra o in-
"tuilie rcntrald, psibologic,i a omului, canstruintl
doui portrete ,uigurotue, a
doud nari ltertonalitd\i ; ete indifeint dafi $urem su nu tre arctd cx im-
ginile create de biogral (rnai alet eu ineginea onalur Emiuescu)
s'a'foloit de document,
; istorict,l
an mijloc, a ana;tizar scriirorii eaocayi, a udzur
ca de
<tonil''ii donl fixindtt-l intr.an relief. mistiror; ,i En'inera gi
operii>>,
creangd tlnt hrcadra\i ir peiujul si lizic, in ercd.itarea ji in edacatria
lor, in mcdiul Si epoca pe carc le-aa'ocial
trjbita:t, in structara lot tentperamentald
gi ip.*mo;area lor qecit'icd, Doetnenrele explici pilhologii ji, p,e baza
lar, sa
rctlrtruierc cawcterele omtkri Enixetca si al ornuhri Creangd,,,o :

din cillici gi istoia,literari contremporaai, anind intr-o uizitute organicd itt-

turtia ptslfl,lpglr; Si doc,mentarea Stiin:prtjci, nu trebuie sd uitd.n ,A"tr
"rriil
,ipar biogrdfic a htcraN, lnahtrea sa, N, Iorga, ale ciirui eaocdri de ttiitor!,
mai oechi sar'inei noi, finr intufleyite de un c,tlr{
^r€ntin€rt al cuktrii de
cp.oid,"

(POMPTLru dOxsraNrwESCU, Slar

Prezenta edigie reproduce textul dup6: George gtali Si biografii, L)4A i reprodus din
Cllinescir, Ion Creangi (Viaga pi opera), Editrua Suieri, 6, [d. Minerve, 'tr972, pp. t}g-
! Minerva, 1972.
!90.)
 ,, ir; ri.ritti,',t lti ()tilhttctt t lin l)cnctiai de r.,onedie, il,t,tpiti!,iar-
,(.t,,1',,1
tt, tr,itrJ it.rt;ir.ilt artistttlt, L,\cnplitr r, .tdCerile outulai de fifitJ,
tt,tlit;, (rneori anticipind ie tnitlt orieuti,ri in jaral *itar.t re fMe r:/ iilr{tt i!:.)-
l\r-lr,irti ,t tjtrrgc la rtu ltortrer totalita4 uiti*! p.orne;te dc la strimosi, pti- rt?ot) -* de Lt tneloda rctiologicti, 'rntropologiei, ltsil:olo6icit, cotitptr.ttir.'i ek.,
tin1i,'lr.t1.i si ttroti,'fticittd tu pldcwe genealogie, iitiolagie, drrnipliu, ,tri zicen, Si p?ni la.rt,rsduralitnll rcnt€ilpor.ttt. Ntnzai ci dteste netode tril"x
iio).ie, 'folosite,
(tt,.rttLtologic"" ,.Cil arcrls arcenle pyre, muzitale, porireilt
lli-Crc'atgi, u Lilefte, Pefit,'u ele intele, P?Bt,'a d fa.ce paradti de ,.<itt,:todologie>, ra
tniitc'r lytdartcttal, erudlt Si rif_iwll, fabtilot gi'rialittic, ,or,rroo iollun, expilftered spectaculoasi. rs ftrttittit rnecani.sneior lor, nt iu znod expliril ci
crrrtuilagri! stp;erior, gtasttit lnti-an nod rnblin, se lntregeste pe ah plan
{i wai d.egrabii implicil, siafetizate, rcCrrse ja a.iL42l{4 lor.rt)/it., taltite in acela;t
esrclb dc(il acela prapria suiitm'tl*i gut'oi nir.,*htic al spiritnlli rpdtotn c(rrc-ti inlrdlilc,t:i ohieitt/ ly{t.eil irl iir-
,,ltal.tora|*,.pri,ritir, oroi,lirr,il,tuos, Ilin
acctl lt*lct de ledere Creangd, dld tt?n f] inyeleg gcnera1iilc nai noi, e itt tililia lolelil:tfii t) a. :eea ce Ie .$a/il/{€ dtltii aptn"enle,
brtnii ltarle erealia lti G,.C,ilinctm",
(G. MLD{TEA}iLI, Cr*:ut14i in rcprcz*ttrt-
(!UGE1\ SIA,{{0}!r, din pr{fafi'!,a: G. C&-
, rro hi G, Ciline.rrt, in v,tl. .4titrdlni,
'Iinesut * ,,lw fi.p.L, 1966.)
Creang,i", Iliaya Si ()pera"
["p.L., 19156.),

,,1;t antl tirtl neg,t i:ibridel littr;ro-jstorir, G. t"))liurs,tt area l,r,t:tithl du

,,G, (iliwttu tl explicfr X)e Cyeaxgd prln ntediu! real, origtlar (ajc! t-at
li
uimic de expliut, decit [,aate supet:fiia ct\erd), dar ii uceazh sn netlia
ltotriyit, laagfrn fgbulu pentut tenit'ei. lte lame a nnil pcxonaj 'fabalot, In
f.ond, a tcrie biogrtifia arti anisr ctn e Crecngd lnteituti tu'a-i poresti
dala reali, ci a-i ittrcnta da"pa stnnit'iuilaL: biogrffn] w p.leari d.e la da"
cxt)cilte sprc opcri, ci tLe la oper& sftre l.otumette,,,
,,Viaf.a fui Creangd ii exenplifitd opera (ca gi in razal lui tlrmuz):, si
G' cdliretcu ita'nle^zi tipgwa biogrilie plauzibiJ& a a*tontl*i Amintirilor
gi purc;tilor",
tele daud monogra!ii f,xndamert*le pentr';t. ileztolti,se.r geilrlft) iit tririu r;,tas-
rri * cele sarc aolrume despre Virfa 6i Opeta trui EmineseLr, Viala lui lon
Creangi, Rigoarca denzonlNrayiei nr t-a irnpialirat si f-ololeasri nodal.it,ttc,t
patatizri .ji elotatotlr+ ceracleri.rl.icd lt.entru tnirrl lti .rclipind de tclari
ilterare,
Eiogratfiile flc.re trtlkc la ertitnpal't'cpteler, ci se org,mite,t.zi e!ic""
(S. IOSIfflSCIJ, Getrtrile de lrortier&,
.H,P,),., i962, p. 295.j

(1"J. bfAAIOLHSC{.J, G. Cdltnetcu --" V'iu1a

si Apera lui loz €reangi, Contemltoranulo
nr. 46 din 18,XI.1966. ,,Problena biografiei ltttepe .ri w"puni, ttt teriatilate ia literulura rornlni
abia de /a Vietilc /ri Mitrai Ea:rinesca. {i9"12). ti {on Crenngi (t.935) rle
6' ciline'tcun'
{trE, rvfARI}Io" trTirpinrtr idei riterare,
cr.e

I, A"(i Il{1. Emi,resnr 1??3, p, ?)).i

,,Cuatxlii;d lottic t'irta{ilc operei d*du!r1ite,. ra gi liirla lui Mihai IJminesct,
wauogrifia lor Creang! de G" €$linescx a f ost rctntirl*"ati dfu bun inreltar
rle cdtre ctnottdtori cd o tillfits iw waterie de intesligasie istoriagrilicfr an-
pli!, cu 'tot ce s-tt tredl mai ittspiralo nai dotlnenlal Si cle o ntai mare ad.ip"
dne a inl.crpret&yii in istoria literard, ronineatti"*
,,.Adetiru! a ci. fu orice Lttnare gtiinsificii a {a, iar in nonogrif}a Ion CreangE
nai erid.eal ca ariutde, G, C&.linetn stili::eezfr -* c?nd fi c.am trcbilie *
loeie ntetodele i,ttoyiei l)tclare gi ale Sriirlelat' ute-i pot fi acetteia arrxiliare

6
 [. STRAI{O$I, pARiNTi, FTRATT $r sURORn

Siretui tmparte h{oldova la epoca ln care se naqte lon

Creangi ln doui linuturi firndamental deosebite. Pe sttnga
lui, mergtnd tnspre gurX, se rostogolesc co'line aride, egale,
tn chipul valurilor rolunde ale unei smoale. IJriveligtea e
cJe o mirelie barbarl, carc insplirnintS. Satele, mizeratrilc,
risfirate, aproape nu se zXresc, iu toate ci surele coame ale
clealurilor slnt ln genere fXri pXduri. Pusta iluzioneazl,
epinlrile par cupolele unei biseiici subterane cn rnii de
turle rlmase la suprafalS, gi cind oragul rlsare tntre vii,
el pare colosal, mirific, gi nir e tn realitate declt un tlrg
ticilos. Omul cllare de pe deal are proportii de statuie,
clruga pare rldvan. Chiar de la albia Siretului, rtu lung;
rXmuros, cu lunc5 latX lnverziti de silcii 9i plopi" lncep
-'lnclrcaii
ieziturile. Pe llngl Prut, Jijia tqi rlsfiri afiirenlii
de liculele ca pc nilre ridicini ctr tubercule. Solul argilos
impiedicX scurgerea apelor, Ei cfnd ploile stnt mari, ror linutul
e un smlrc" Apa e sXlcie, rea, seceta sinisrri, inundatria infernalX
pi omul tnoatS sau fn coib sau ln noroi. Dinspre rlsirit vin
iarna viscole grele, mirosind asiatie. P5mrlntul fice grtu bun Ei
priegte vi1ei, lnctt liranul duce viala obiqnuitX a locuitorilor
de sol agricol, muncind brutal sub arsitX, clstietnd putin si,
neputtndsl stringi, triind iarna tnrr-un- fel' d"e soninol.trlI.
Faji de rom6nul dinspre cresrele munqilor, care lnfXgige azX trpul
orhaic al dacului, acesta de aici cont.inuX probabil pe scic, Dar

tn vrelr.le cc autcll"ltonul de la munte tnXic;te, prin tirea lucruri-
1or, tntr-o societatc srrinsX, in luptl doar cu I)attlra sau cu
n6vHlitorul de'ia ges, aici, tn aceasiX step5, unde tn ere rulburi
llu s-a putut Iucra pXmlntul, s-a vorbit totdeauna de miburi
alergdtoare dupi pradi. Chiar Cacii se arnitrtesc sub numele
carpllor gi cbitobbcilor. Au venit apoi cutnani gi pecenegi
gi noul scit, titarul. Tradigiei li place si dcscopere unirXli
etnice la tenieiul oragelor. Iagul ar fi mrrnicipiul iassienilor,
tsfrladul ar fi fost ln evul de miiloc un stat. Ca tip, 15ranul,
pistrindu-qi individualitatea sa dlco-roma,ri, l,rcepi'si aducl
arninte ci nu sirrtern dcpartc de marjle stepe din preajma
Ponrului Euxin. Ctt Cespre orag, c! e mai pestrii, pi pllmideala
secularl n-a stins cu totul culorile din care s-a flicut. Cetiieanul
e tolerant fagi de straYin. Nu numai fizir:nomia oamenilor e
cleosebitX (femeile slnt sau slabe, cu faga anguloasi pi gura
diatl larg, sau, fiind lmplinite, aclesea cu maxilarul de- ios
proeminent), d*r gi aspectul moral. Locuitonrl dintre Siret gi
Prut are un accent dialectal exagerar gi e de o indolenjX'
{rcrvoasi, uqor izbucnitoare. Nu se mlntnci seminle ca ipeste
Nistru, dar se vorbegte clo.co,titor, inconcludcnt gi nu se ingiduie
nimXnui sX stea deoparte fXr[ atitudine. Cei mai rnari boieri
stilptnitori de mo;ii au fost ln partea aceasta, currL'a cn clasa
privilegiati
prirtlri bllnde- 9itotpline
aici. De unde un aristocratisrn stiruitor,
de finege la foarte mulii gi, fireqre,
afectarea dispreplui de golSnime la cei ajungi.
Dc Ia malul celdlalt al Siretului se ridici dcodarl munrii.
De sus, din NIaramureg gi Bucovina, plni jos o spinare lrrngX
<Xe creste lasi coaste de o parte ;i de
'cealalti,
ln Trai-
silvania gi -tn Moldova, dcspirgite de vlile tngusie ale rfu-
-Trotuqul,
silor. Moldova, Bistrila. Ei -piezig
curglncl inspre
Siret printre perelii inalli ai mundlor, slir drurnurile mari
ale urasivului format din vJrfuri dinlare, recind uneori
de doui mii de metri, qi asupra cirora CeahlSul, depi mai
putrin firalt faji de airele, ca Ineu, care rrece de Z Z0O n,
di iluzia a damina maiesruos, funrcglnd cle nori ca un vul.
can, vlzut- pe timp senin chiar clin cim,pie. ln mijloml
insugi al girei rnurrteie e calcaros, simullnd cetiili fantastice
de piatri, f rhrl trece printre pereli de srfncX a,propratl
trn chip'nl unor coricloare c,rlosale. Jnepii 1i ienuperii se cagHrX
trrfni sus gi se prind f de crlp[turile povfrnipurilor. Fiduri : un mfiuiep, un chivot ciudat de lernn, o vtrtelnigi, astea sint
10
-a
neErc de brazi, de fag' uneori 5i cie stciar acopcri ca ni;tc anrnii
deie totul, fdcind rirrutui dc nestribitut. Brazii sint a;a de
Jt.pti 9i cresteie aja ole multe, lncit cea1a. se tirXgte -printre
periiie pidurilor ca aburii. Apcle curgpesrc bolovani, taindu-9r
ilhii tnsutt" la trecitori, cauzatoare de clocote Ei spume, 9i se
rostoeol"esc prca repede acolo unde valea se lirgegte, dcstainutnd
orin
"rotocoale neieeuiaritatea fundurilor. Nqputlndu-se trala
"drumuri largi'pe poilele rnungilor, sc dX drumul copacilor re-
i;if ;";;I,'9i'omul i*suqi coboarl cu ajutorul plurci pc
Bistiita-. Acolo unde pidurea se Pqi potolegte pultit, se z'aresc
doar pSguni, pc care rurmele se miEc5 asemeni unor Iurntcl atrLrc
Sil.'il-;'pit d..it p. marginea apelor 9i r3:aldulct' in jos, und'-
lntrcngu
valea se l5igegte deodatl lntre ridicituri nrai
'"t*i...i;:;'" ni'ui" pi.troas5, care la o" nXvaiX a. apel'r
;;il";;.
r. tti fl"oi", p. .*.. in ,tr.to" obignuitl riui ;er-
nltiirte. Satul e doar o ceatX de case care sc urci pe undc
i*t b. Deretii viii, ciutind si f're clre o bucati dc po'i*rri
,inai'dulce drept osradS. Casa trebuie eX fie uSoard 9i pro-
ca"si n*o arunce tn apX un boi'van cle sus'
"--b"-."ii'
"tl"-rii-itiir:ri,
de aici, din amtndoui laturile mun1ilor. "stnt
din ace"asi familie.'Stnt t5ietori dc lcmnc din piciirri p'
care le strtrrE ln ptrute ti le dau drurnul dc-a rostogolul 6rc
Bistrita, pestc"nahlipi yi genuni. Toporul ltrng, cu ascriii5 ca ur'
cioc. intiind iutc Si adinc ln lemn, esrc irrsrrrinlcntul ortcttt
il"t'o*ul rie sI cXlircascH, gi chiar fcmcia, irnbrlcatl intr-u:-
ve.smint fXcut din ie si foti ln doui culori ro:u --
- ncgru 9i
?nJalecl. Altii stau cu turmele la pXgurre, pe carc apci iarrra
rle coboari la vale. peste Siret, si uneori mai dcpartc' La lali
se afli un drum al sirii (SirIric)'9i unul al pXstorilor (Pdcurari'
cu doui veacuri ln urmi: Pului lui Plcurar). Se fa9 brinzetun
si se lucreazi ltna. Casele stnt mici, ca nigte jucirii, din birne
tncheiate, apoi lipite cu humi gi vlruite gi cu o prispX joasX
in fqtrfl. Acoperigul pguiat e din stuf, ori mai degrabi dirr
gindrili. In partea ar'deleneasci prispa formeazX o lojd nni'-
nusculi sprijiniti pe ciliva stllpi scurlptali intr-o geornetrie
sirnpli. Iniuntru slnt tnciperi puiine, doui odXi, chiar gi una, gi
cunrtorul interior ocupi o bunX parte. Tavanul e din grirrai;
,feicsmele, foarte rnici" &{obiiele au forme rudimentare, pr€-
istorice pi stnt din lernn rnasjv cu oarecare crestXturi' O mras6,
n1
r cam (oate. Lrrcrurile se atfrnH. de grinzi sau se grimidesc
$ntr-o cimarX. Omul mai doarme pi [e cupror, iar iara, de-a
dreptul pc prispil Casa aceasra mici, deoiebitX de cea dc la
dcal 5i clmp prin curilenie qi un vidit stil arhaic, e ficutl ca
si poati fncllzi bine pe om ln timpul lungii ierni. Ea e lnrudi'ti
cu coliba borealilor.- On-rul intri- apleclndu-se Ei se trage*sX si
hibcrneze llngl foc sau chiar deasupla lr'"i, qi, ca tuturor Le
fie bine, sc-ndeasi ln aceeagi {ncipere nnul fntr-altul togi ai
fauiiliei. Necultivtnci pXmtntul Ei flind silit sX-qi cumpere
b-ucatele, muntsanul e industriag.' Iremeia roarce lini 9i iese,
,5i adesea, iama, ctnd n-au akceva de fXcut, mai rorc si birbidi.
Oarncnii se duc cu toporul la pldure, sc coboari iu plutele,
mlni turmele, fac cag, inerg cu oile la ierrrar, se duc si-pi vindi
g:rodusele la tirguri. Ferneia nici ea nu sr5 locului ii mun-
cctte aproape cft un birbat. ln Iipsa omului, care e mai
totdearlna dus, ea reprezinti farnilia qi, ca atare, aleargX,
cumpiri, vinde, triiette ca o adevirati viduvX. Casa elte
curat depozit : de lfnuri, burdufuri de brinz5, piei, b.iinuri,
bucalc, de ccca ce urnrcazi a sc vindc ai de ieea cc e de
trebuintri omului, care trXiegte tot pe drurnuri, spre a se
hrini. Familia nu se aduni laolalti -dectt rar. Ciobanul stX
na colibX, cu copiii rnai rnari, iar nevasta acasX, cu cei mai
nrici" Intilnirile slnt ritmice, calendaristice, tn depcndenld
de transhumangl. La rnunte, plstorul, care st; apioape cle
cer, sau lemnarutr, care repede toporul fntr-un copac, n-at€
prilej sau vrcme de volbe" Deci omul de munte este t;cut.
Viala lui cste rinduitl dupi o ecouomic milenarl 9i, ca atare,
c auton'lat;c5. I)c urrde un spirit refractar, un dispreg de omul
cic ctrnp gi rczistenla la osice elcment alogen. Munteanul 6e
{nsoarl tn cuprinsul stirpei sale gi-qi cunoa$te rubedeniile plnX
la a iroua ryi15. I9i pXstreazl portul 9i limba qi-gi aprinde ln
coclru focul cu amnarutr, iar nu cu chibritul. Ca orice om care
trrrurce,.t* libcr qi face negoq, e plin de mlndrie gi ceremonie.
Oarnenii de munte sil-rr foarte mulgi urma;i de rizegi, adicX un
fel de boieri de prX, iar boierii adevirali nu le-au dar porunci
nicioclarX, fiind 1:ropriu-zis nigte g5rani mai cr.r vaz5. Jiranr.rlui
dc eici ii lilccc airLrl rlecros, izvorul linipede, plelurea.cu.rniros
elc brad, ii pl"c" ninsoarea gi biciuirea acrului, drumul pietruit
pi flc,rrc.r de piqunc, coiocul bun, clciula, igarii de noaten gi
prir.e$te cu siiS blltoaca de la cirnp, argiga, gfrrl5rimea, apa
[:ihirilI" CIrula ii hurdue5, calul ll poart; cu demnitate. Ticerea
n2
rnunrcanului nu e posacX. Vorbirea nu se face lnsi cu iolubilitate
gi improvizalie, ci tn formcconciensate. Pentru fiecare ranorr
existi formule strlvechi, a.proape
-de rituele. si acestea stnt bro
verbul, zicitoarea. Jiranii la neunte ic'pisc5 ln chioul' ..*,
mai. obiectiv cu putin15, 9i firH nici o invenlie, se^ pisca
folclorisric.
Firi fndoiall ci muigi oameni cle Xa munte s-au rras sprr
Frut, gi allii de jos, rnai degrabX, or5;eni, s-au srrit ia mu,,r*
Peste Siret slnt rnai mult sau 'rna-i pufin aceiagi moldoveni c.,
gi tntre Trotuq qj.Bistriga. Totu;i, idevirata Moldovi, ace,
i6,cutd, patriarhalX, cu verbul scurt pi mugciror, se a.[ll ir:rr.
Suceava, F5lticcni gi Piatra-Ncaml. cLr ramificlri in sus si 1.,
coborlg pe partes transilvani a nlungilor. Gradul cle autcnrj
citate se poate -dctcrmina, ctnd g'ranitrele s-au risipit, prir
srru$ura spiritului : o stdruinli ln automarism, arhaitate*.
oroarea de amestecXturl, glndirea obiectivi pi expresia pro-
gindiiea erefari.
verbiall, asta e Moldova de munte ; indolenla,-r"ezistcng5"
ideologia pXtimagI, sentimcntalismul, mica la" i,,
filtragie, cxpresia confuzS, abundentX, curat subiectiv5, asra
e Moldova dinspre deal gi ges. Ilovestitorii stnr aproape rsr'
de la muntc.
StrXruogii dinspre rnamI ai lui lon CrcangX s-au rxas pr
$lartea moldoveneasci a munliior cle prin Mararaureg pe
-l;,
-(38r
sFtrsitul veacului al XVII[-iea, cartr1 lrrtrc 1784-1788
Era dupl rlscorlclc moqilor, 5i ci ziccau cI fug din pricinr
papist5giei. Este cu putinl5 ca propagancla pcntru llrgirei unirii
cu catolicii sX fi luat, dupi rIzmerilX, un avlnt supXr5tn,
pentru romAnii de sub munli, de obicei foarte pXstrdtori r'lr
datini. Din Ardeal s-au strXmritat familii tntregi de mocari
un Dediu, un Ciubuc Clopotarul, un Creangl cu togi ai sXi v
allii negtiuli. Au plecat cu bucate, cu turme cu tot, Ei Ciubrrr
era atlt de avut, fncit oile gi vitele trui au umplut precft i';i
aduceau aminte cei rnai tineri dintre bXjenlrili -muntii Hi.
lluca, Fiatra hli Iepure, BtrnariuX, CotnIrelui, - Boampele
trlXstori, ei au rirnas ln apropierea granilei, risipindu-se de-a
,lungul Bistrigei sau ccl muit pe valea Nearriului. Locurile ,.i
obiceiurile nu erau aici dectt prea pulin deosebite de cele dr
dincolo, toat; coama munlilor cu coastele sale alclttrind o
singur[ larX etnic5. Fan,ilia dinspre rnamI a lui Creangl s*
poate soeoti .clar curat ardeleanX. de l'rerne ee rnorsral tnsugi,
13
 tadl memei, venise, o.larX, cu phriniii, .Xe riincolo. Capr-rl fa-
miliei bijeniirite se chema Ion- Creanga, pi fiinrlc5 tr6cea e',
patru cop_ii * David, Iiic5, \/asile-;i.Petrea _ .Fqr_enx pJc;
supulte ca cra in virstl c;rm cle.1C de rnr. T..r 183tr,;ind
ceiagrafi,r il arlta ca nevolnic, trecut cil vlrsti. si.{ tor ii avtrl
pcste 70 cle ani. Cu Iorr iir fi vcnit gi .{oi lrngi, $'cefa:r $i
Gheorghc. $tefan riposa in 1855 ln virsiS ulc 8"$ de anj.
l.iiscut cleci pe La 1771, el cra fllcf,rranciru clud descindea din
Ard.eal, pufir: mai rirslrit cleclt nepolii siii dc frare. Cotrril, po-
ves"Litorul ar fi putut foarte bine {uil*a}tc nu;runriri pe tat;l
mamei, dar qi pe urrchiul mogului, trei eenerirlii fn,rintea ea.
Dar de strXmog el nu arnintegte nimic, fie cI nu-1 vazusc :la fanX;
fic ca yi dupl c.rtrgr;rfic (199) gcircalogia c irrcure arJ. l'.lmjiia
er.r ir1lr-arlcvir crcngorrs5. O r;rmr.rri sc lis.r Ic tingri Ela-
qov (-]8), ier ir-i scriptele privind judelui Neirmj gasim muiii
Crerrrg5, firi leglturi vlditi crr tnrnr:hiLrl. 'liotuqi, cX clin
britrinii clcscllccali de pesre munli triiiru inci, p,: cinci pcves-
titcrLrl er.r copil, silu nrirc,rr nu nrurisc clc mult, iri clovadi
Lrourcnirc:r clc cltrc i)avicl Crcirngi, br.inicr"ri, ,r l.ui nio;i I-)eEiiu
ciirr Vlrriitori, crrre, prin i-lrmirte, ers o ligu.rti cunoscutH 1ln
ffintc.r tlltiir:or. Lon Creangi cr-l fr:atrii pi copiii Jui -.-a a;cza'l
iir Pipirig, sat .srnlrcos, inunc{abil, pre{um irunreic-} aratX, pe
apa l.lcanilului, ttu depirrte cle valea liistrir;ci. (lsr;;'rluna era
trlciir"ii'tI cJin cituirr:1e Pipirig, L)]otonul, llobocgti,,r\ga_pieni,
(Jrribeni, i)rtilip,cLri ;;i f irilcr:i. .[on e iirscris irr {atag]:af itl
tliir l820;i iuclclulLri ca fruuur;, in tr8-11 ca bitrin, l'in;i putere"
(iheorghc, fratr:-si.u, in 1820 c rniilocal, ir: l8-1tr Lrirnic. $tefar-r,
l;r 60 clc lni, ln l8.1 I, cra holtci. l\ clon,r gelreralic estc infXXirsa,t6
prin Davirl Crerrngri;i lr.rlii sii iNici, Vasile, pe care prr-
r r:stitoiLrl il rruntc;tc ,rrllti Alex.tndru. ;i l);irc.i), r.'iriqi ;.: .:i
ocl;rt,I cu piirintclc lor clin r\rclcal. l)inrrc ireqi- ilrrvid e r11
nrai cu vazi. ln 1820 cre fruntn;^, dc pc l.r 1E2E inainte esle
vornic, aclic.l primar. NicI pi Vasile ilu nevesre ;i copii" c5-
sltt'rri1i la rirrclul lor;i crr alri generalie de co,pii, iucilr arl:orele
devir:e stLrfos. Clt desprc l)avid, lrlsurat cu o Nastasia, ace,sfa
:rre ;i1se copii, de vlrsle foarte felurite. fXculi pe toarl tnt,irr-
clcrc:a Iungii 1ui vie1i. Srner;rnda e nranla povesriroruiui. Tn
r,remcJ zaverei, lr 1821, David tuge ctre rXril rureilorr, ,raya
vcrlcau sii jcfr.riascl Pipirigul, du lrevasr;-sa, c-u SmarancJa qi cu
tun fratc *l "rcestcil, loan. ilrrr-o *ibie" pe prispS, uit,ase pe o
t4
l oa*X" Ave a atrurrci, dee i, trei copii, gi ceiialtri stnt veniqi ruai
ilrr unr:il. Fe \'-asile 9i pe Gireorghe li Cfiduse fnainrc dc iB4B la
,;r:erala l*l .ffi5 d.in Bro.gteiii,.la luvllitorul .Nanu, care profes,l
de ia tr84C. Dc.ci ac€$ti copii erau nlsculi lnainte de acest an,
fi.ildcX aitfrl s-ar [i iutihrir ln gcoall cu Dutnitru, copilul cel
rnai mic, coieg cle clasX cu povestitorul gi totu;i unchi al lui.
Vasile, dc piidi se insur;r tn 1849 cu l\ilarirr, fata popii dirr
Eerrea" Xlac[ ar fi avut atuuci vreo 20 de rlni, se nXscnse
pnin nE29" lriu prea deosebit ia virsti de el trebuie 'si fi fc'st
Ghcorghe, clsitoril intti cu o Smarandl, ln 1850, airoi cu o
ll,caterin5. \ra ti preot la paraclisui spitalultri din Neaml .;i buir
r):lerei. al povc.titon:lui. cirre ti r-a spunc .lrIdicr, deyi pXrirrtel.
ii ,:ra unclil. Nastasi.r, nevasta lui l)ai'icl, err ea tnslgi o arde-
leanc$" riescender:tX a acelui Ciuiruc, coborlr de pcste ntunli
or,lla.ci cu Decliu ;i cu Creangl. Ciubrrc nll era lnsi nici tarii
Na.siasiei pi nici bunicul Smarandei" ci "bLrnicr.rl mii:cta, Sm5-
lr';i.nc-II"" adicl bunicirl T\astasici. fi rnai limpecle "unchiul nnr:hiu-
iui m;lmei rneie,,, aciici al Smarandci, dc uncle urmeaL;i, cI, ne-
litrii,.rl f: el aia 619 l1{r,rin incit sii fie n',rp cle tto9, era un
j-ola;.cral. rur .urrchi, adicl fratelc tatllui ori rttainei Nastasiei'
,
l'i,c allfcl, (li.'rirr-rc r.r-a al:Lit nici fertteie, r.lici copii, spre bi-
""i
i,r'ine1e, cuJriilrs de gincluri cucemicc, gi-,a dat toiltI averc:l
Jr4r'e[sirrii Nc.unlrriui ;i s-.r ci1.-i3irit' Clr,potiil Liitcricii cli,,
rlri;;e, .uu(ic sr priz.rrr-ric;te lrrrrrrltil :IirrttrItri rltarc jcrarh
llieolire", s-a tacut cL, c,iicirt"iiirl,r accluiagi Ciiubuc, la arlul 1818,
,s,irne pcrmenirea ririrosaiilor Alrltr mottahtt qi hlia nlotr.rhie (t'1'l).
,',. t-iul-ruc sh frci ciripot itttrtt eniintircn trlictr dccctl,:1i. rlonalri'
c rrecesar sH ne tnchipuim ci aceia ii er:ru ruc1e. lntr*adevlr,
l")avid Creang.ir pove'stea cd Cliubtuc sc cilugiirisc nnrai cu
i,,;i haidiii 1i'i". "lnr CiuLrrrc ar li fiictrt. clupi Ion ()rcangi
I uc,'n est,torul"
un clopol mare ia h{lnistirca Ne a;n1ului, pr.:
r-a.rr: tL trXge ar singur. clc unde pi pr:recla de Clopotami.
ir.vlovia ti velea n:ocanuiui cIlugXrit qi din lnrprcjurarea cii
i:r:'.l canl rubedenie cu mirri'rpolitiltr Iacob Stamati. arcle-
Le:trr gi el qi fost cStrrig5r la Ncaml de aseileni' Dar. lrrainte
dc a pHr5si viala mireanX, Grigore Ciubuc fusese om de omenic
;'i gazeiX mare. Vestea trog5l ei qi bun5tHlii sale aju-nsese pin5
ia vordil, care ar fi tras odat5 ln casX la el gi l-ar fi ln'trebat,
,'rirat" cul cine line atlta l*rar c{e'bucate. Ciu{ruc ar fi rispuns:
,.[)i; cel strahi de minte ;i tari de vir'tute, mXnia-ta", drept care
L5
 vodl l-ar- fi bitut pc urneri qi i_er fi zis: ola, aisra_i
om, zic Nastasia, strXnepoata lui Ciubuc Clopotarul. era. duoi
1,..!i lui Ciubuc i-ar fi mers vesrea ,lr-;;,;;il;i"""df;:
$! e.u ce ficuse gase copii, o femcie simliroarc,' o*r* i;.rX,ir" aI"
li ot'rsprc Plotor:.rt
9:-{..:l ;;;;;; "*'."r,i,;,;_;; il'.}iill?; rurmic. Nu minca dc rnill carne dc vid pi bocc.r roli morgii,
aceea, Dcalul Onrului. De
llt]p,t:lnuc grcu de ,spus. e ccva rudc,,;i sirlini, din cinririr. D"pI attia ',nrr"rrriruiJ; ;;";;i
anccoora, "a."Xr,irinl;;;
Cine pulea fi dornnul ? Scaria; Cali: copiii iopiiior. S;'g.i';r"i.l,--b;;
mah, Mihai gugu ? Crcangi ti it;";;.i. iuf,rf o, J.-er"H; f:Triji"^J::_q.,ryllru
orrcarur cxcrctULt al scntjliiclrtclor, intr_o viatX petrecLrt;
vodi. T'ot cc se poare reiiie clc ;.i-;;;; l"".rl,ii * il;;;
oam_cni tari qi slobozi, pi idcer i. 1um1j cu _rorsul, cu lcsurul, cu grclclc trcburj o;;;. ;;;
sc pirca dc rfs. "ilr"; ;.*"J;;ilil1;"li
r, femciio.r d.9 lrrI- ;rsrfcl dc' dcsc5rciri "i"
zdruncinara dupi arilia prunci, Nasrasia"I..iii,..--i*";;;L
inf5li;c,rz-I ii un
;.
. lig.ui." lui David Crcangi rlsare clcsrul clc Iimpcclc din
Amintirile ncnotului s;u ronlE; ;;; "r,
dc slabrre rrcrvoesi,^.Era, clrr' sc zicc, o fe'rei,: fJiI rrrinrc,
jli"
de linittirl ci scorca a;" *r;i."o. ";;;;;;;d
t,,;riii"iji,'",[l'l care se pierdea eu firea'plirlgincl l" orio. prostie
il f"* i,i
1ra i;;'s;; N";;;il: Xrrc D.rvid putca rrccc cu dicpr cuvinr .r un o,,i i"ii,i*,rr.
g-tiuse pulin5..cgte_incl. dii:
n;;;;i;;l,u
sa crreasca, tara sa scn"e. Cind era necljit,
.r* i' stare decit Consrituiia ei,r;crvorsl
-r tr*.,ir gi la fari, l,r,*rl,a*,-..1J*
dc:chidea Vietile r ulburirj nrai grclc.
dczva,l urc$le
-sc mingiiu .i ori,,J.l.-r,"..',ri.;i";-;;;;";"t ;;i;
s!kyiloy Er Ginerele lui David^ ercangi, solul Srnarencle
decir ale s.ale. lei J;dus. ,ol; U;i.Jii-1";;;;H'ii i, cra un
ln s.ocoteti. Chiar Smerard; r;;;ii;;; l;;s"r,r,. ,i;:-ril# .r;';; $tcfan a Pcrrei, zis-;i $rcfan ri,i tj.iro,r ci,riror.uirir,
cI cra la ri'du-i fcbioiul u,,r; p.,."*"C;,,bororl,,i.',firr.*"
lin;ii fccioru-siu lon.. D. il,,it *ii,rt ".t"U;"il ;;;;.i"; ;ffi"X il: se r.'ede, cineva clin neam filcuse o,t"r; .lubo;;."$;';;,;,
"."",
undeva la mrrnrc. p.. l*cca ;;;;:i;
Cultivere-l pXmlnrului qn d"^ ";;r;'";I;; ceva cunegustoric. fnsr.r.;i, ."t" *t" lnr; g;;;rl;i";, ;,rffi'*;
.piriii. rotul ac_ :-p^:-Tr1.:lrlmglu.l
ca e>rercrrarca mcsrctugurui rr.'buic
"..i." "ur.l"
c-esoriu. I:l verrca din ci'"cl in'.inJ-ii-'ii.g, impirrsS' i,i r.i.i,r'".i;l"lr.
de-a lungul riului, cu .-aii l.g"rl
N.#r:lffii; Dar moldovcnii puita'u r. i".ri"*",i,*i,ff ' li,
"r"id;':;;;"';i;;il'#;':;: ciubote nu pu{c.r'sI. prnrp.rc, "i!,.g';*i;,;l;
E clc dr;;;,, ;;::;'.t ;'iilr1,;rll
p;ist1u 9i incircagi cu.desagi,
siu gtcfan d in Fium uieyti. -C,ifi-r;
.;;;; ;;;;,,i tl "_il;;i; gincrelui era descirrsi^dirr'Ardc,rl,-,L ;;J.
au vcirii ruili rorrc
ux;"!'i,, 5;I *'i i'i,;' o'J ]:irfi;;:
la Rorca, Ghcorghc urma si ," fl,i.i''p...ot, pe Du,nitru lli$llr,lsl1'].". hl; Davi4 n,' po,i,.*;i iln ),,,ittiril';;;;;;:
tocmai lul (le accasra' e troarrc IircSe" t'urrosciird sisrc'ur
umbla sx-l dea lJ pcoari ru;t';"-i'';i'ri;s.'b. rrnbrlca
rxrxncstc. rniliei ardelene,sti, ca Davii ;t.Ti';il penrrll t,i.t;, ii"i.
::,,:.::Ti : ::
; i,i* t i,n; n ;; i',t ;;;'i;,' ; ; i ""d;*
e
""li11*"J
i'; consanguin. Fiind nroaspir vcniri c1"",p.rr.
,fata rui un
lui David rrcbuic si fi"fost irr;ii,;, i.i,3, _. urunli, familir
1

TreDulau oprDcl, _
urcl'gca cu culitul in cilnrrri, gi scotea picle
de porc s'l baric, din*carc, cro;" i,.'.; ir ;*i;;,'i";;l; o
tle pir dc cal. pc'rru lnfil,raica flril;i;, rorosca ;,i;r; oarccarc inr.potrivirc, qi ca
$rcfan iil,r.lr*rn.JSc:r "p;ii,l;_til,::;
si r.card pe
obiclcle Smaranda Iui David, frurrra; fl l;ipiri;;
srman alb, carc di nrcn$rclur t"i"iio"i= ftd;;; de
afinirXgi de originc si a..ritu"f;i ;"1;_l;?.'f"o,ul
* caoc sa T.!r(:rirDunenl
dc !951. Firi f'doi.rli cri ii.l?ii?rll lrrsusi ,.,i t)r.,i.t
copiii avcau- pirul hr'g, iir .purtr plcrc ca i' Arcjcal, fiindcl si crca n gI, deei vln it b c a i u rea,'' j uu
s. i".,iI ill Jllilit irl"-iJ,,lJrf
,,rijiuc,,l ,iJ ,l;.j;;;;"';t';J: dovederste cx re'xrsaren ard.rc'easu
toarc l*rI dc oicle. La biscric,i u. i,,.trj,," r"r.r. putcr'iurl qi cx satere -;
pe I.r icoane. si. din aceasti regiu'ci p_,,i;" pof uiri""'i"rii"r.,
clnd avea pricini cu cineva, umbla ;,,* i;d;.i";*"6"r"
ii stru''nri ra'silvanx.'N;"r.['d;;i;, "ilun;oorj,';#;;i; d,r;;*il
era mici, Drccum sfn,t roare prin,pqrt".. azi ,n pXrlile Nc"anrgulurl,
i"."f ii.,,;;"rd;; "s;;i;,;;l Dectiu se ldsase louj
locul de iinste. Cinrara oo plirrl ou-.*
omului de munre, cu pj1i, aur"gi
"';,
-*-,,Lu,i.,i.ru;,
alcituiegrc averea vlnitori, ungi *rT-{:tir.,n;,rA-;'1"i9 loni1i ci*borariut,
cmpiric;, p'ccum aonot
-J.-*.il#":1;
lini. Se $seau care. ar.fi.avur oi, nrorre l_
copii, gtiugi, pe perrca,.rlogul
I{";i;;ti ln 1831. LXsa doi
;1il:"t:t'ffiorii po,o.srirlr:uh;i-pe care acesta
putea siJ cunoasc', fiindcl
Iret rf,r_i".r,rrea Ia
10 iairuarie
'!,6

17
 lE46 tn virstl de 60 dc aui, dupi oatc fncj nesi"r.ur: lZ00\. rnaterrilc pnime ale 1lurl{e'lrri. Rizeyi ' tlri pimtnturi, -hurn'ul-
gi un_ Luca sin tronifi Ciuboiariui, care i:: ;or,'," oT.,*;*i'lgJi. lestenii oinctr vire- cai, oi, porci, brirtzeturi, ulei, llni 5i
se aftra cu ojle la iernatic pe moqia T'iu'.erti al,, iirA-rirl l*it" t"'Jecsehi fabricare alc liiriil ale cincpii .9i gogogilor, de
iar in primivara lui 18i2-, atlindu-sc iucii tol. fi..n md.tase" (sumflne ntario genunchere ;i s-{rclace ; igari' h*{-
ptringcrc ci a rrccur cr.r birul 5i ia I {unrulcpli"r":*.
ir Xa T'iu- nev!ct',' cinrcgoaie, iiiceic- ;i scorluri infloritc i ltergare aJ€
"fost
legti..Da.cH ja.lba
"e
scrisl (prccum ss prctiircle) ciiiu i* *1. horangiuo, pe'crre-lc r t,rcl l;r rtrg ;i la rrrinistiri, sair rnai departe,
atunci lui de carte destxinuic. cr'6i i'c,riur iui Da"id, tu i*tiluto*ce, de-rt drep';ul sair'priu negustori care vin sX ia
ardclcnia'stiin11
lui. Petrea, nro|ul l*i Crca'gii,.ro ron.,fi-r:i,,i .!i["tl cL' striirr;ri, yi 15i ;i'iel(ic -rrortcn,51rc 1. vind ;i P-iinur5,
vielii om sirac, fiinrl scutir clc Irir. i.an-r'iii;r .. ,'r.,;fi.; ..i* .i"F ,*n"r. RIzeii c r:r cic-a vorbi. Htrrrlul.';ti, Pipirig,
fos, gi povestirorul se glse6te a arrea ,,u,n,,.o*,, i*lr.A".r;" '-l'ir*ul-Ncernlului ilrsu;i eretr nro;ii .,"!e
Latu, Plotonul, -l'trgovelii ncgusrori plireeu o rl,rrc ciilrc
Luca avusese un fiu, Ccsnra. r,.ir dar cu taLii lui Creinst. h4irrlsririi Ncrniq.
Fctrca
^lnsu;i,
p; )tetalt, Tolql, are lrci fii, pc \'"isile, p* ,tiJo*i'ii r"r-"o*;r"t agcz;rnl*t,'-cei'care l"nea.t vel'iq[ 5i vind.ctru ln
ct'tellrrcr cu rnultir progcniturJ. \.asilc cr;. nfna_ r:ine rachiu ii hoiu"rcl crr. J.rrori si clca.rtit pcnti'tr poloboc*n
tctrc tatci ccL nrai nrir.rc> ;i era trrsurat cu mliru5a hiiniaara, si iol.$oc. In siirSil, clitlea'-r -ciii'rX-di' t()rte,. plitc"rtr .'rdc:rrri
*-l-_:1.:,urii:gt.-
{-;rcanga
parry copii (Iorr,
.hfaria.,f"r, Su,,l","J*j. .'*i.l t; crtu iird.rtorali sI prJrlersci pipuloitrl clc pe lo'rrril-c
i'!r .atn'l.rc}-ic de Ion, Iorr Mogor.gca, r.iiru_siil., cir ,rilnisiirii. sX c.lrc li:n1ilc, d,rr 5i si irr cir k: rrcbuic. J.o..uitarrtl
cJre rncrlicil lrr sclldat. ,{udrei csrc
"frat,j!c rirci ccl il "ri nii"* inn" legaii pXmtntului, ficeau inciustric clsnici ;i. n-e39-g'
fr'lsurat c',1 vestita lVliriuca, avllsese doi coirii" n. trrnnrririrr* si cu r r.mia' uir",' si-ii plltc.rsci d.rrcr. t'rrc crJ nrit't' :q.e
"*-
,si pe C.hiriac. Ciuiborarii erau insii
'rrmcroli, ii pri",r- .r';":;ii5 cicrouiiau cu rniplslirca, prcferir.rd-o tottrli. cvcirlilillului hri't-
chi'rr gi uu.diaco.n. Chiriac, virul lui Creangi 6i fiu ,.,1 ndr;"rX; .niret nosesor. Avc,ri"r Lasc, ponlelttri, pornr,tbi;ti proprll, pcrlttu
pi. a.l lui. Airdrci, i;i r r.agc dc Ia "*roqul sItr, Ciririac i"iu'i;t."u, se vc<.ie, t,n ri:ic hez.rnin, pirtirrcitr-lc vindc (3-1ci'
(iiubotariul. Din chiar At:tintiri 'urncic
aflirl <]r .rriilr,rsa Ar;ehilrta {)ricJ cirsi c'stc, irr cpo{r ili33.strr.r copillriei lrri Crc:l;i;'r'
Iui rnog Clriri.rc. crir o fcrlre;e Ce firtcles. Si Chiri.rr- u."rfn *ul, ,rr,"lo. u,rclc t.'eti lLrirrct - ;i fcrc,;i biicti, 1i l'crn,"'i, "ri
pri* u.rmar,c, o rrrbederiic. in sfirpir, osrcfan, frateie onilloclnn trrinhali -_ roarcc lirri. Tt izb,teicic urnhli iiltr-tttta. Irlv*]u
a{iutre feciorii l}etrci, 'l'a atr,ca opr co'r:i?.
" 'Iirgtrl-Nc'rnl1,
Uut rr*r.,., 1r" nt,lrgittc',r 'rpei. Olriar . li .in
caracterul familici. djnspre roii poor* fi .rererrninan fee sar tni' ntare, {u i.lsclu picrdtrlc prin livczi, .;c_ lucre*z-a
linii generale- Circ5irr-ci frafii .r"u g,orlruot"r; i; ti"u.--$t"t acoio lutruienii, veniii d- ei. tot din Ardeal, ca-re
o perrcccrc irr Filriccrri la c' cri;nrii iri,r *lii.r";""ii;,'i; minlnci slininii rinc"di fi .fac .'lei
r:*nrai lo' dirrtrc roli r;,,.r;; ";;
n xiiar*i*1o."
',,hei;i;H:' "r. ti"'a. ;.;*J;r'oilor", au mgrl )l plvti pc N.ell]t!)or'
1\,1ogor.ogca,. {n teascuri. ,\ltrii, coridrcnii,
rnurluasc. rri'ric clirr clirirar.i .r'iliririlci. ca .sa [iu oartre*i iir.ihr.; fratii invi.ceu probabil neqlrsl()fi.., de rtnCe
cu 6tare 1' loc'rilc a,ce lcr, u'dc r;u sc prsa fac* cuitun[ "t;U cornerciel! la urur.r;i. Mo9 Vasile drtcle.i stln!.li)lr
a pi.nitrrtulrri. rrchuic si fi fosr harlri.'i. \tirir ca tsI*,,r*l*.,i;j "n,rnir.*t" ionai.n; ;i-i scorc.r spre' ir-i vinde' p'ccrrnr linr-
i"
se aftrX. iu aplopierca 'firgrrliri Nearng i".:ri unir c.u -li, i; pcdi se-rrlelcgc din "'ltrtintiri' Snlar;.rnda ,lur. )l'iilrl ,trtt{'t
care-l. desparrc apa ozar:ei. Pdr'inlurtr e h,urrrc.s
r; o1**ii,oit. i, rrmanj, ii nii.idca, ii croie;i-i tri'ritc* la iattrarocttlclup; ti,:r
au din accasrX ,cauz"ii lrrfHqiqare ruiloasi. Ceva *ai u*s. i.'ril;..itl.'"gi*i"" **5i" prin iirg <cu cotril subsuo:rr;",
pesteplrfu esre Virritorii-Nearnlului, tn ios. SXcIiirsesri. -:"*p;ttt iumani,'rt*i u*.u i'. inseamni ci vindea ntt n"tttrJi ce
;;;;i'":4;;t;aa, currrp;ira ieftin dc .prin partce l*ctrlui
[o*Txruitura cet5trii lr,iearrilului apare ctrin orrt" d*.l*t"i'-i".0 ra SX vindl nrai scuinp lrr iarrnaroc'. :\Lartoara lul Vilsile r].)ftr
'[:iri
gt vizitat de vi,te de o falsi ,sinistrfi nafi.neiie" De jur finpre- lrrdoialS cI Fiecarc evea citc-ir::r
jur stnt mindstirile : Agapia" \/Xr,arccun, ,Sccur, Neamgu{ ;-*H";"si .1,t.p5, :i
i--" i. al"*t","J. '.-5"*t pulin nutreg' Creangi ;i-i ;rmintelte
n-,ocuit'.rii ss lndelct'icesc mai al,es ciui i*r{usm.ii1[e regnte cle ;;'\i;;i.'ti pu ttrin;otto ci p* nigrc *rmeni cdrpinoSi, 9i pc

[8 r9
 drept cuvlnt, clci orickl stricficiune ar face un copil mlnetnd
circae din pom gi cllcind ctnepa, un om bun nu ,iir* ia-"oi*
fr.rtclrri cu-r'ornicul gi paznicui r; pi"i" p"srb.i.-$r"f*
a pldtir,
pl5tir, clovcdind supugenia
supusenia fatl de "."ri
frarile
frarele ccl'm"are. I\{Iriuca
A{Iriuca
a lui moE Andrci nc
ntos Andrei ne_e! ar5tetX
arXtad cr fcmnie pricinagl, ne
ca femeie ^riri'."X ca ,,-.
una .li.
din
ceie ocarc scoate mahmurul din omu. Peirru o ilupXzX furatX
djn.poln sculase tot sarul in picioare. $rcfan ayea c€va srare,
clgtigatl .cu
cjltig-at5 milnca lui
_cu {rirnca lui. ori primirl .irepr r*rr.e, avtnd ln
ori .,primit5
,r'edere cX tatX-sXu murise slrac. lntfi avca oi li sttna din
dumbrav.r. Agapi-ci,.. lingi . podul Cdrlgiici. Strungarul lui
.f tefan sc clrerna VlsiJc Borclci.rnu. Avea dc ascmcni vici. Iarna
rncrgca in plclurc l;r Duirrcsiricu pi sc fntorcca noaptce lnehe-
1at gi plin dc prornoroacS. Dc buni scaml aducca leirnc
dirr pldure, daci nu curnva lucrl acolo. Avc;tu in casi ce le
trcbuinu: lcnrne le trunchi, slinini si fiini ln pod. brlnzl
tn putinX, curcchi in pololroc, 9i dc- Criiciun tjiau- porcul.
In Valc'a-Srci, apro.lpc dc 'l'tlpoligi, flvcau un loc dc semd-
nat, undc roclnca.Ll jigani la prltit. Tot acolo sau fntr-altX
Xrarte $tefau .scmina <lviz, pC carc-l cosea singur, de unde
sc poalc ttagc inchcicrea ci, nvcir 6i cri. Pipupoiul fl seminau
hunrulcptenii ;i pc lingl crse. Lro gi-n gi'Iclina lui gtefan.
Casa, socotiri ca de fru!,ta$. era mai o colibX, cu o c5ciuli
nrrrc de .,sinclrile qi alcituirii dintr-o singuri odaie mare, cu
doul felistruici dcoparte, fn lung, gi una-la un clpitli qi din-
tr-o rindl oculiatl pe jumXtatc dc cuptorul care fgi avea
gura gi o parte din trup tn odaia cca rnare. Tavanul era de
grinzi gi.cuprorul cra'lipit cg .h3rqX. L,ucrurile de prin-casi
erau pulinc gi primitivc : o laii5 dc stcjar gre1r, o rnasi tot
dc stcjar, ro;lta. dc tors. r;izboiul 5i desigur prturi pe ilngl
pereli, pentnr culcarcrr cclor aprolpe zccc fiinqe.
Cu toatX prrlinltatca;tirilor gi ncsiguranqa Ior, putem'
si ne faccm o idcc satisfi\cliroarc asupra cxistcnlci solilor
Ciirlrotariul. Lr qari qi nrai alcs la mrtntc,5i irr vrculea aceca'
viatl se clcs[55ura dupi un tipar strXvcchi, ncmigc-at. Intre
20 qi 25 de ani fcciortrl se insoarl. C5trc virsta de 30 de
ani incepe sI clevini flXcXu tomnatic.- La.16*LB .ani f'am 6e
mlritI. 'Pcste aceast; etate e o piatrl ln 'c,as[. DacI e
adcviirat cI Pcrrca Ciubotariul s-a niscut la 1786 (lucrul nu
doo*dit, dar tn linii generale probabil, dc vreme ce "bX-
"trfnulo a mirrit ln 1,8a61 si zicem de 60 de ani), atuncin
*i*;lt"J" I cXsXtorit la 20 de ani, deci tn tr806, putea si
2C
aibi pe intjiul copil, pc Vasile, in 1807, pe al.'doilea, pe
Stefan. in rsog-i8og: S; ziccm 1810. Data cXsltoriei lui
gtefan cste iari;i ugor de ghicit. Smaranda a fost rodnici gi nu
6 nici o tndoiali cX'a concEput din anul lntli al cisitoriei. Daci
Ion CreangX, copilul cel mai mare, s-a -nXscut ln maltie 183/,
atunci, afirX de cazul ai" ar mai ,fi fost un prunc tnainte,
clar mort din leagin, $tefan gi Smaranda s-au luat ln anutr
1836. Mireasa, caie putea si aibi lntre 16 gi 18 ani,,s-ar fi
nXscut lntre 1818 qi-1820, qi deosebirea dc vlrstl dintre sotri
ar fi cca obignuitl, dc aproapc zecc ani. $tefan a Pctrci a
rnurit fn 1858. Chiar presupunlnd ci s-ar fi cisitorit la 30
de ani, qi totuqi, ctnd murea n-avea cu mult peste 50 de ani. E
gi mai firesc si admitem cI n'avca nici ac,easti vlrstX. Cit
despre Smaranda, ea tr5ia, bolnavi dc pauu ani, ln scp-
tembrie 1858 (228) 9i nu mai rriia ln 1864 (190). Oricir i-anr
rniri virsta la cisitorie, ea n-a trlit mult pestc 45 dc ani.
Mai pulin fnsX e foarte probabil ci da, linlird seama de sX*
nitatea ei qubredi.
$tefan arati" a Ii fost om de trealrX, tn felul cum slnr
oamenii de treabl pe la {arI. Era un om €are nu se lntreba
de cc trliegte gi daci mai esrc pc lumc ai ah cliip clc a viclui"
Mulgumit cI are curcchi ln poloboc si brinzl ln putinS"
da din rniini si le aibi *cre,i. Astfcl 'dc ouncni ,.lnro"rh
fiindci aga face toati lumea, fac copii ca toar; lumea qi
muncesc din grcu cum fac li altii. Roaie cxistcnlei ii inroarc.:
tnercu, firi si le dca rigaz sI se intrcbc dacl slnt sau nli
fcricitri. O tnlepenirc ln fornrcle apucarc, c.r"rc urreori rllcrsc
pini la fncipillnare, line loc conleplici dc vialX a ou,tri-
nilor mai luminali. Ilintr-un fel de cconomie i:iograficX,
mulli vor si vadh fn $tefan pe omul fnrurccirnii, iu .ro.i
sc rlzboiegtc Srnaranda,-cea aducltoarc dc lumilS.- Conrrasr
artificial. Nici $tefan nu punc bcgc-n rorte viironrlui copii-
1or, nici Smarando nu visa ccca cc ere si sc-rrrirnoic.'lrl
fond,. $tc[an,_ oln ca ro$i oamcnii, giia ale lui. ]:l gtia cI
un birbat trcbuic sI se-nsoarc. si s-a'insnrar. Siie cI rrebuic
sI faci-copii, gi a umplut casa. I)lnI su nlgtcau copiii, en
trmbla elupi trcburi, pe-ia ttrg, pe la plciurc. Lr larl'num5-
rul de copii nu lnspir'mtnt5, Ei ium lJ incepur soiii Creansi
au _vreo.patru bliegi, $tefan e'vescl. Ili qi ficusc socotclile liri
Iaranc$tl cum sa se aiute cu ei. De aceea ciird Ion e
nr5ricel gi Smaranda li dX zor s5-l rrimirl Ia gcoir', $rcfen c
,n
 Li sc harea cu glnciui s5-l nrfure cu cirlanii. 'forf
(o*tlrirridt'
'[a
lari lyi folosesc biiegii ia mtni de lu,cru. $i ;;;1, ; ;
adcvinatX frrculciruri. Nu este vreo uri de irwiqlturi, ci tn-
crodinjarea ci treburile gospodiriei -"u ,* f*;:;;-'o;;tea.
De unde ironie, ironia -ridic; a omului ;";;:
"nolfob.r.
rrcavlnd dc gind si iasi din-starea lui, nu intelege sfortirile
rtre prisos, rnai ales cI el i$i face bine trcburile TIri scoali"
tr)cci fnvdlirura € un fctr 'a re duce bou la paris, nl"d.o
.
l; acolo, gi a te-ntoarce vacii.,fotul e chestiune de usla-
#.gif-n ^qap,...Curarc din sat sptne coniciria pe la nilnti
l-lra a tr. lnv{gar pe cirgi, serl)n c5, sriinta de carie nu_i cevl
de nea-plrati trebuing5. Attra vrenie cft se admite ci fiul
nu m$uie. si depigeascl megtegugul tadlui, raqionameniui
e Il-run, gr ,\tefan nu vedea viitorul declt ca trecutul pe care-l
a.pnicase:. fetele si se mirire, biielii si s€nerr€ pipusoi si
ovfiz.pi _si mcargI la Dumesnicu ln 'pidure, ,t;rli'r;;;;i
tacugr c.[c.ncvcste gi celelahe. De alifel, giranul cu rosrurile
l*u, g* clcspre .oriiyean o plrere foarte proast; vizindu_l
h*bra{a.r sublircl qi afrcprlnd lcfi. Nu poate-fi un om cu staro
ael .tara .va.ca, lir5 oaie, fdrX nimic-al lui. lfrebuie si ne
gr'ndrm ca pe acea vreme de ridicare a bureheziei tlranul
nL{ Putea respecta declt pe boicrul cu mosie, "care lniintuia
Tn rnafe condigia lui. Slujbagui, cXrrurarul era o slue$. un
lt'golae, sub starea lui. de rfizeg- De aceean gi cu drept iuulnt,
$tefan zicea ln l-rXmie dejoc lui iecioru-slu :
Hil.i:;:txxl;;tri
Chlu 9i vai plin buzuuiri
!
$tefan ca l]cgustor
.jfatrea a 3-a (236) - plltea
al'ca
patentl ca negu1Ator de
prerentia cI stie ce soune. tr ue
hani huni pe sumanii - lui, brlnza o a\-ca in purinX" si laotele
acnar prin ulccle, Rimlne pe dcplin stoto*icir .* f.in*i*
nagte copii, li cregre, li hrinegrc, lii bate capul cu ei, toarce,
.b-uca.re, vede, in sfirgir,'de-alc goipodiriei. Aga i-e
qese,.gite.gte
dat teffieriJ pr bar.b-atul .n-are a se amesteca in treburile ei, nici a
c,_compdtinri. [,] igi vede de ale trui. gi copiilor le e dat sELburde
gi sX se jo-ace cit stnt rnici, gtiut fiinil cX atunci clnd vor fi
r*ari vor {i priqi de, necazuli, Pei.rtru $tefan, ,"_nt.o*
seara 1-oal5, nebuniiie. copiilor slnt o pe,tiecere. "ar* Ii i; ,tn
hragq ti s5rut5 9i le dI ghes, fua pofida niarnei, -t-$i f-cE d;
22
cap. Acest fel ele a t',,rce in ciuel nevestei, cie obicei vor'b6-
reiil si cu Xnclinarca dc a cyagerl pldmirile ci, fXri de
care insi ar muri, este $i el o tlesfirirc dJti birbattrlui de Dttrn-
L\ezeu. Cu presupunerca, micar silrrulati, ci fenrcia c ttn luct'-l
strab, $tef'an intiritX pe Smaranda, ltrtnci cu ;iretenie apina*
rea copiilor, in scopul de 'a o fnfuria, ca sI dea c) reprezen-
mlie de necaz clt mai plinl. Cind insl copiii se intrec cu
Elurua, atunci, ca orn ctiirrinte, ti pr.rne la iocul ior, ntl firn
irulgumirea zinibitoare pe s.ub musdl; de a fi fn stare, el, b.Xr-
bat,'si-i potoleasci, cu un "aiungi-1i de-amu, herghelie.',
remn de airtoritate, de superioritate a g€nului mascr,rlin. Tot irr
*cop de iritare, $tefan mXrturisegte fali cle biserici o co,'f,-
eeplie demnl : biserica e ln sufletul omuiui,.iar e-,4avia la tor
oisul. o fitlrnicie. Pare cI Stcf"rn se certx dcs cu Smarrrrrda.
'"se b;l;bine.r.', insi de peste'tor rezulti firl.:a lui cunrpXnitd,;i
gltimeatrI. Cind nu se desfita cu ascullarer 5i provocalgx t,;t-
ilriXor Smarandei, mai mergea pe la crign:5. Cl neg'uitrlr'
bca aldima$ cu mu$teriii, gi biuturx nu Pittca si nu-i placa.
Nevasta tipa cX. e drtor sttte (le lei pe Ia leluriii crigm:rrr'
Socotinclu-ie ciegtept pe f.rqi, dirr amor propriu viril, $tcfan ru
putea si nu rccunoiscS, in ccle din urmi, drcpt:ttct.Sn",;-
ianctei. Ftt ul orn crr .idealia gree, carc mormiie.-indelirns
ctncl ludeca $r vre.l prrclna rnatc' ca sn sc iucrcdinlcze <:r
n-a gic;it, dintrc ..r. asculti 5i clc allii mni in ""'ir::I.
F'aptul c[ frate-siu "..i1
mai mare" Vasile, lgi dildLrse pe lon al
lui, N,Iogorogea, la carte trebuie sX-l fi pus pe gtnduri.
Apoi li-vorbise David, socrrr-siu. Oricum, D.rvid Creangi
eri vornic ln satul lui si trebuia si gtie cevn. {-In om (3rc
nu di cu parul ln cap fratelui venind si ceirri despigubiri
pentru o itriclciune ficuti de nepot e un om de inlclci.
iere cugetX $i la ce spun al1ii, ntrmai vr;i sil se dumireast:
bine. .tiefan' se-ntreabl daci nu chclrtric;re banii degerl: I'
Ctnd fn# a aiurrs la incl:eiere,r ci Iorr, devcnit popi, ar
putea si fie .sirrijinul celor.lalli copii, s-a, lis;rt , indLrp!-ec.ri
tle areunrentul acesta Dractic. pe care rrebuic sri-l aibi fn
u+derJ un pirinte limpede uXi-irot, flri fumuri, $i insu-
sindu-si punctul de vedere al nevestei puse piciorul in i:rag'
tro.r "ir. si urrneze cum $tim noi, nu cunl vrea el"" ni eie
crezrrt,, precum se vede din Amintirl, ci tatfrl' rnndest fn
fundul sui'letului, nu-$ tnchipuia ci poarc si iasX din nean:rorl
l'ui ceve de seamd. tsiiatul i se p5rea leneg, biln de nirnia.
e3
 f[,j^:flg*I, ctnd .vlzu cI ron e vreclrjc Ia carte
*l#
clnra li
tn brscrici. La gari,. a fi popi nu e toruna ou fisi
logof5t. I)ope se b.ll".d dc respelci pfl.*"i.i"1f""i"1"ff " $i
e oln cu starc. DacI Ion. putca ,I uir-rrig" _ ceca
ce nu Eln_
popri, nu..cra rXu'. pri" ;;;;;3i ,"b;; ;?iil;
din omul. t5.ur, ir.;-i_-iio;;;i., ..#ilil:
aise
- ptleau copii 9i lbvca cu clegtele ticiunele jiuitor. Desctnta
l.:'" t"1_.-*.11-..
zarof, un ractor de h-apoicre. $tefan, tot socorindu_se
cu
mulgumire .capu1 famili6i, i'i.ii-o snpusi,
"r"fXcea din eI""" o"n.*"6_"i
rsi vorbariei Sn:arandei,.car_e. "- "rr"uitilri
nccs.ta,-care a rnurit.ttnxr, rIlrnd copii mici i"'"*J]rriuri.
sj fi dus, propriu-zis, o viali a*-ii"a;,"t;;
Curc va f.i fost ,betegugul ce l_a ,Xpu, nu}".?J#rJ sc stie si.
dc vreme ce-a murir ln.. put_ ,trXini--puiJ*--b{"i"i t,i
boall repede sau vxeo racilX vechc. S;' ,*i#'.,i-'Titr.]
sutlete fntr-un bordei, muncind cu coasa c"' iopor_I, ";;;;
+i ".i;
un-fel de, a-1i^pregiri- moarrea. o ciubot'Ir."d-ffiffi
onadr"rqcakiu (199). gtefan a pctrci a rlposat tn ig
i;"i; d"o;
o jalbl .a lui'Crcan g5, (228), la .30 iunie-J;pt ;i";;;"";
aceluiagi !.2?5), t+.*"i 1gb-s,. pi s-a in*orrirl"ta;-ilbi#.;
din satul Prigorcni, lingl Tfrgul-itrumos.
- Srnaranda. cre gi ci o ferneie cum stnt Ia tar5, obisnuitl-
sa laca copii, si, nu-gi vadl capyl- de_ rcburi'de'dimineaia
pirra seara, si-;i blcsterne viala, chip dc a se afla ln vorbd.
sa*fr nrrsrrc lrirbatt{ ln priviirla copiilor. Acestui tip comun
dc lcmcre nevasra lui $refan
'nearn li aduce un colorit dcosebir.
Smerand.r sc simlca de bun. Tati-s5u era
s"rt, tralii qi ;tiau toli carte. Gheorghe, frate_slu, ";;i"-l;
u*Uto ii
a,urrgd popi, precrlm jl $i ajuns. Alt frate, Vasile, se tnsoari
cu lxra prcorulur cirn lJorca. Purem credc ci avea putini oici
gr
.pc cumnatclc, ci. nlSriuca tqi didusc $i ea ie' lori al
ej J.a cartc^ yi rrmbla sI-[ frrci popi. Aci, pii" p-i.Ji*"-*f*i-
lrrrlor, a li preot cra o arnbilic rlsptnditf. Asidar, Smaranda
i5r pusc-n_ gind..si-gi faci fcciordl dinrri fagr biscriceascr.
l'auntclc Io.tn din sar didea chiar a fnlclege' ci l_ar putea
i'
bIiar. Iocu-i, cliuJu-i ;;";;t'p;"5"*r;"a;rf
-flT
{5-sa. ge
l{ai intrau gi motive de ordin duhovnicesc. S**rn*in .ru
biseric.asx qi grijca de suflet. credea ln iad
9i tn fundul lui,
c:'r., una cc- ci.tca pe ici, colo prin ci4ile bisericegti gi_i
.pe
placca sI facl pomeni, si ospfteze. Un fecior preor, asta ii
zfn:bea ca o scar5 Ia cer. Smaranda apare ca o femeie sfI-
roasi, chiar guralivi, plinil de supersriiii parriarhale, care
24
pinX si celorlalgi li se plreau "n5zdllrinii". Ffcea operalii
i-riiitorelti de fclul abatcrii grindinei de peste sat prin'infi-
gerea toporulrri in plmtnt dinaintea ulii sau a lnchegXrii
apelor cu doui picioare do vacX. Ccrta pcretele dc care se
iu tini de pd incllgiminrc. De la ea trebuie sX fi moltenit
povestitorul limbujia 9i pllcerea zicalelor. Smaranda 11 iubea
pe lon cu deosebire, ca pe lnttiul fiu, Ei-i zicea cil-rd se ivea
ioarele dupi ploaic: "Iegi, copile cu pirul b5len, afarl pi
ride la soare, doar s-a lndrepta vrcmca)>. Srnarancla e iurc
na treburi gi la vorbl, gi gr.rra ei se umple de celc mai dialcc-
tale oclri : "dormire-ri somnul de voci,', "pughibalc",
"mtnca-i-ar pXmfntul", "dugliqule",. <coropcarulc". ^F,.. un
temperament autoritar, care preface iubirea tn idee fixl gi
rrage gi pe altul in acecagi pasiune. [,a trece de la amcnin-
larea cu varga gi pedeapsa destul de pripitX (dacX nu ne lXsXm
I'ura1i de farmecul Aminlirilor) a lSslrii lui Ion, gol, pe ,afarl,
l.r.mingtieri gi finbr"rnXri cu pl5cinte. Suflctul ii e pasionat -pi.
stXrile labile, gi numai muilco aspti, zi de zi., o ferepte de
manifestlri stridente. Amintirea lui Creangl este cluioasX,
clar elementarS, lipsitl de puterea anaiizei.- F'ata Nastasiei,
a aceleia care pllngea dc toate nimicurile, pa.re s[ fi avut o
oarecare eredimte nervsaslj Atunci ctnd rlsare ln paginile
povestitorului ea..nu avea mai mult de trci?ici .de arii. Pusi
ln alt mediu, firl greut5lile vielii, fIrI coprr mrcl, numal cu
rrn biiat de zecc an-i, ne putcm inchipui o Snrarandl picr-
duti ln viziuni glorioase cL privire la^copilul siu, rXpiridu-i
libermtea, supuninduJ dintr-o &agosrc ciagelad planurilor
ci. In fond, mescria aleasi de Smaranda pcntru Ion (cu scopu!
rlc a se rnlndri ln sat) fusese gregit chibzuit5. Daci ar fi rriir,
nu l-ar fi lisat in ruptul capului pe pov_estitor. s5. pXriseasc-[
l)otcapul gi i-ar fi ciutat singuri ncvasll. fr{critul ei cstc de
.r-1 fi dau la tnvIliturS. Caricra firrlui sc driorcsrc apoi cu
rotul lntlrnpl5rii. Dar, fn finc, trlind mai mult, s-rr [i bucurar
gi de noua stare. IJrmagI a lui Ciubuc Clopotarul gi a mitro-
ltolimlui Iacov Stamati, ea era exaltati de mlrirea clericalX
;i de orice soi gi se umpluse dc mlndrie maternX clnd Ion
cintase fn bisericl Ingernl a strigat sprc uimirea o,amenilor,
Smaranda a suferit de epilepsie, tntr-o forml bllndi, pe ctr
sc pare. Ar fi fost bolnavX zece ani qi apoi s-ar fi vindecau
((i), ceea ce este un fel de a sprine cI nu mai ,avusesc arize,
 c dat. ca deced.at. [-Jn aXtul, scos de cutare hiergr,af, e i:icfr'
fn septcrnbr!c
septernbrie ,[858 CreangX se jXluia
.n8f,U Urcalrga lilIrila seminarului cI mama-sa
scrnrnarulur ca m'am5.sa irrneg,ur.at.
e bolrravi die
e Dornava parru anr.
c.le Fa[ru Dupi gtirile
ani. Ijupit $[1r11e pe €are le avern
crre te avcm acum,
acurl,
Ni se dX ca dsvedirl dl:cutnerriar na,tterea fn 1842, ,a unui
',
ea cra gi tnslrcinari, deqi viduvi. In 12 noiembrie 1858 bliat. Ion (199)" Lucrui p cu totul de necrezut. Ori ranme1e-e
rndgtea pe trlearur" Oriclt de ugoar.{ i-ar fi fost boala nervoasXn
rXu citit, ori u"*tt Ion nu e al Srla'randei. E ,cu neputintrS ca
Sniaranda rru Dutea sI scape de unelc ruiburiri osihice oe plrintii si dca la doi copii consccutivi aceiaqi nume, cirtd
(rare suferinqa alceasta Ie di.^Micar o umoare inegal5, gurr t.
vorb[ uneori, supXrare firi pricinl, asrer le va fi- avlnd lcl dintii n-a tnurit. Ion este peste tot ln Amintiri Creangd
p_otrivit firii femcieqF,
potrivit femeieqti. N-g
l)ar un bXiat, nlscut cam tn aceastl epocl, a fost. Iil uebuia si
N-a supra-viequit
supravicluit ruuh
mulr ba'rbaq-utrui
birbarului ei, fie destul de mare dupi tg+g ca sI afcltuiasci grupul biietriior
cici ln august 1 865 fiul se dcclrra flri amindoi plrintii (1SZ).
'rnurit cu care se tlinuia povestitorul tn gtrengiriilc iui. Accst al
EupX o declaralie procurat; de Zaher Creaugil, ir fi
15 martie 1859 la (236).
ie doilea copil rnasculin, oricum se va fi numil, a trebuit si
"Iaqi"
Se pare cI Stefan a Petrei a avur ln torul oot cooii. In
rr5iasci in wemea clnd Crelngi umbla pe la gcoali, deoa-
jalba din 1858, dupi moarrca tatilui, Iorr Creangi poti"n"qte lcce al treilea murind tnainte, Zahei singur n-ar mai fi puttrt
indreptXli c{presia "ftqf ':. A_cgs_t fr,atq, copil aI dojlea nisSut,
de inc5 copii, tofi mai mici dccir minco, degi'unul din poate sL fi fost ln viatI la 1858, ctnd Creangd 'ardta scrnina-
ci rnlcar"7 ar fi murit, dupl gtirile noastre, dernuit. Ar fi o iului ci mami-sa mai are saptc copii' Unul fiind mort cic
nevinovati sporire de frJti de a induio
tn scopul dc
frati fn lnduiosa (ZZgl.
sa 12281. rnult, ar fi minqit prea muit-puntn-d qapte ln loc de cinci.
Totugi, progenitura Smarandei n-o cunoagtem dc ioc'bini:,
qi povcsritorul a pistrar in jurul ei o ciudatl tain5. SI nu Insi al doilea coiil i-a 'triit deiigur prei inult, fiindci nimerui
uitinr, de alt[.e], cd" Anintirili lui Crcangi stnt operi literaril nu aminteste dc-el. Nu se poate afirma nimiq totu$i, stntcnr
iLrdreptXjigi sI binuim ci-daci Cr-eangi a mogrenit. boala
Nfemoria. ,soviie adesea, Vasile se face Alexandru, Ioana
sc facc Miriuca gi pruncii vorbcsc ce oaurcnii mari. Creangi
mam6i, au ptltut-o mogteni tntr-o forrni oarecarc, fie gi a
nu gtie niciodati bine cili ani are $i sc conrrazice de la miii ci'bilitilii gcireralc, 9i alli copii.
p.fni la Syri. Pulin_dupi moartc.a"ialS_lui am r,"izut cX.poves. Al ueilca copil ar fi, dupl cercedri mai noi (199j, I'etre,
titorul aiXta cum ci ac-ela murise la i0 iunie, lleste tr*i- arei rriscut prin 184j, de vreme ie a r5posat ln virsti de doi ani,
lnsernnare pc o carte di dara de 28 iunie. Rlmlne hotXrlr ci la 30 rioiembrie'1845. Mai mult dcsprc ei c fircsc sI nu se
i[,on Creangi este lntiiul copil, nlscut ln m,artie 18j2, sau, ytie" ifotugi, data nagtcrii este tndoiclnici, qi se va vcdea
dupX o rnitrici, lrr iunie 18j9. TarXl avea atunci 30 de ani rrumaideclt de ce"
Zahei,,al patrulca copil, s-ar fi niiscut tra "Ia5i" tn aiigust
1839. duoi ilti stire Ii 3 decembrie 1843, fiind botczat
(zice-se) ia 24 deiembrie de preotul Ion Nemleanu,de tra
if. Niiotai, deci, poate, de pXrintelc Ioan Flur'ruieqtear,u
dc sub deal, din Amintiri, tadl Sm;r;ndigei, care er€ pa-roh.
rres fiind un fon Co!ocircscu (1BZ). Niscind'r-se Zahei tn
ItJli^ nu se Doate orimi naster*i lui'P.t*" tot tn 1843, afari
dc imprejurit.* cI um *rrb" de a face cu.gcmeni..lsr.c. qi
*rtn c.r putin15, gi de obicei unul din gerneni,are-rnai puiinX
viralitate. Zahei,'care triielte caln 76 de.ani, fiind cel rnai
edravin dintre'copii, nu prea are infi1igare.. cie geamin"
copil de ca sX. farnilii tn care procrca!;
clea icoana unei
l:ste deci o lntun6cirnc ln- data nagterii copiitror dinainre.
9l'15,
Zalrei apare tn Amintivi ca tovarS$ al lui CrcangS, pi dintre
I)e fapt, numai de qase copii lmpreunfl
se trrmeazi. fntr-una.
togi frafii el e acela care $e afl5 mdrei.r lingl potestitor' Ci;rd
cu Creangi avem piri nrai mulr sau mai pujin limpezi. Un
?7
 era to,c; l' stativelc Smlr;urdci, unrplind odaia clc larmi.
'ric.lini ison'l lui
.:.r si nsuntui" absorbea lntr-atlt exisrenla bictului Zahci' tnclt
i*. ti"i;;;;"l;
.lon, ntui ,,*bu,i"i;i,
uu *rmnt mustrXri cu amenirrliri de divorl din partea (lna-
';alanca dc la oi,.cu virraiul gi .u ld";;;;tfi;;
"i.;r.i;. U clarnei Zaheiar" clreia solul i-a dat declaralie cum cd de la
:nui copil ocurninrco._Ceva carre inrdqase,
il nirJ*i;;ffi:
tetc vedcrn scriind. satisfi-cItor de'coicct qi d"-'.ure;ro, 29 iulie 1893 plni la tr iulie 1894 nu va mai gust-a.biuturi
qi iscili'du-se pc cX4ile fratelui mai mur., iiri';-";il";i sr)irtoase (234). Contractul n-a mai fost relnnoit. Din scris,
fnsemne ci le citea cumya. se vede treabi o5ii -i;.-r. "rJ""-:
'Zahei
.iue; f;eui;, sc tnfSlipcazir ca un om blind' supu-s'
rcala c-ar putc.a trii pe lingi fratc-siu ." J.JUI. "il h65 ,.oiind f,ratelui mai mare <cu tot respccttrlo (68), lipsit de
(Ji'eatrga cerind atcstaLe dc na;tcrc pcntru
Teodor, Elena si irrvidie si de orice aspiralii, mtrllumit sX-9i cigtige o pline
lahci (190),.pocrc ur'ra cI :rcejri uci lcd.iu i; I";i'J;i;"i: pc llngd'un frate ale cirui rosturi nu lc pricepc- Faptul cI-de
if'ocma.i clnd-.Cr,eangi -
sri. rl-g; t.p",i.- por."p"i, *trbi;'';; i', el "nu s-a -n-a putut scoatc nimic de seaml despre Ion
mlzc'uJc vrclr dracorrclti. Zahci inrr5, ln rirai 1868. in sluiba ( lrcansl si nici lXsat nirnic scris e o dovadi ci nu tnle-
"lnare
hisericii insircinarea i"oJ.rtf' J,l'p*riil: lucru din destinul lui lon. Se pretinde cX avea
.frumt1s3, cu, lurea
scr gi c?nrIrcl..Colacii pl5cuscr.i mulr qi lui Ion, $i ," ;;;;';; l,.ii l,a snoave si la plcileli, clar b5nlnii, mai toli, clnd stnt
au dccis pi caricr.i lui Zahei, carc sc spunc c-ar'.fi Iu;rti in searnl,'la bXuturX mai ales, fgi desfac sacul. In fami-
glas sorror, car"ui;r uu i da fnsi ingrijirca cc l sc ""u-r-gi "i
cuvenea, li;r Creangi, irr urma interesului nea$tcptaf pentru ea, fieoare
fiinclcii-i plic'ca osi strgX'. La 31 "dc ani, l" S - rr;i;;b;i;
-
spunea cite o snoavl, li de altfci uinorul nu lipsca nici untria.
n824, .s.: agcz.i h casa lui, {nsurirrdu*sc cu vlduva ,_rnui ripo_ Lipsea tnsi nofitrnea lnaitl a artei gi a 'destinului de creator.
6et srl)locoicn*)r *. crs. sc prcti'tlc Nb e de crezut c; Zahei vedea fn "L'Xdila" altceva declt
el, doatlna iVlar:ia l}'urirriu^(n. Chcorghiu), - calll dc-o
J.
virsti,'cu
o.i-i"oolo uri frare mai cu carte qi mai qugubXg. Zahei pi-a tnmormtn-
(nr:rda'ra Zaheia". Co*rcdia 'l' trci a'ire 'Dr"Souii- c6;;;;d rirt fratel.e tn ianuarie 1890, fir[ sX se prXpldeaicl cu firea, de
f;.rrrot'g/:cl,os, Pc c.rrc o irliinuiir Creangi, cra dcii. or.iu*," vreffle ,ce intreruperea "suptului" se face ln X893. Era unul
vcdr, o paro_dicre a viclii l,i Z.rhci. I)salrrrl ZrrghiJi'se i'drr- tlin acei oameni iiniltiqi, cutn slnt tnul1i din bitrini, care trXiesc
S_os-te-a de Marie Tololoiu, ol,ilereasci alulgatX"de la b5rbat.
rrrult rnullumitX unei fiti fXrX nervi. ln 1918, mogncxg,
,Uololoaia x\rca $i do'i fcte, qi lntrebarea i daci trirr-"Ae";r ,rris# la lnmorratntarea lui Constantin CreangS, fiul povei-
{illJdJt}}a Zlhcie' tru avuscse copii cind sc cjsi,torise ritorului. A fost vizut slab, lrist, cu barba lncilcit5. FirI
p.saltul nostrlr. oVorbirea srropqitio
- -"
cu
lrrctroialX cb 9i parada neobignuiti ll zXplcise. Oraqul era
f'ototooi.i oor.
Ci dc armcancl ori lipoveLrncii. liaracliserul " intri i"tr-J ,*iu- *trprapopulat de autoritlqilc civile gi nrilitare qi de refugiagi,
'rarc clc oscnccri omiiio.. Cincl Ion Crcang5. a pXrisit clerui, 1i bdrrhiul Zahei trebuic sI fi fost aiurit. Curlncl dupi accea,
a dcvcnir olrrcvcrrariu ll lVlonopolul tururYrului", adici debi. i,r 22 ianuaric st. v. 1919, murea pi el de (147).
tarlt, crrnt sc al'lr frl rour)nx lui .IBTZ.Zeheih va fi fost tova- () fotografie ni-l arati pe Zahei bitrfn, "accident"uscat, osos, cu
rI; ,gi _irrsrnrrncnr:. l:iirrclcli elupii 1tj7"[ el rlmirrc, sub acoperi- f iir negiu qi barbl roturrdl albI, imbricat burghezegtc, dar cu
nrirrru.l uurullui .[riicsc, .r,l;vir.rrul ncgustor Ei plsrlcrzi inde- ,',r'cc,rfe stinglcie .d}minicall. Surtucul e .lar[, gulerul scor-
lctnicir;.r li .lu;rii nro-lri*..r lui lon 1in ilOZ o'avce) $i, se Dare, l('s, ctravata cu picilele, gi bXtrinul lnsugi pare- distrat de
tg-rti i,-ir1.r. l iinclcl pov*sritorril- 'aclionai rrn,rietre de pe cl. Privirea li e sfXtoasXn de om limbut, qirct,
-cconomie sc consliruie 'pune *i '.rric.rti de un acr clc mog prost5nac (159).
*Prirnei socici;i1i
<r-r,,rlul IUclutillt rtc din lap-i,,
cle ucoltollltc (-lln lasl)), Zahei
Lanq Dune sl $i
al ca forrri urre mic lci. La I oprilic, 189-t, ilupl 25 di ani de Tle Catrina pomene$te chiar povcsrirorul, ln Amit"ttirio
diiscllie bisericcasc5, Zahei ieic la pensie co lei 55 lunar, t.i cte o f,at[ mlricicX, puttnd spune acesre vorbe bXtrlneqti :
. I)oanrrne, cum stnt uniia de nXpistuiesc omul. chiar ,pe
urnr?ird numai comerlul de rurun (ZAA, ?Jr. Nici vorbl
cil avc"r oareca,re srare, mulqurniroare pentru pulinele lui :,|'tirta dreptate !u. Nu s-ar fi putut nagte declt dupi Zahei,
ne'rtri. I.a o vie a lui pe ltngI Ingi m.tg.a frare-siu, Ion. I'rin [844-1845, Ei de aci incolo, tncit la 1852, plni ctnd ne
i,rchipuin-a cX Creangi sc rnai gindea s-X fure pupeze, purea
EE
 *I .tr:r..ribI .:ui nrulr opr airi. .\p.ri i se rrierdc urma ofli l.rrr ( i"rf Loir (20CJ. Itir:iinirtd curi,rcl si fIr'il
I t .<.1. fl.!5 f iii:ri
'icTii li,i Crcu,rgi.
arrii clin *nnd ai ,fJu,i.i ,.Jr,rr,'ainl,--ti ,',.,,,rd, Ijeena e lu;rtI i;r Iir;i di ciirc Crcrng.t, 1i .rtctro trcliuic
s':risoarc eliil. i0 augr.rsr, "
pove.sdr;rrriui, ,,r se fi aflat in 1865 si in anii 6's-;1tl l'1rm:it' rrrtrlrl vrcr'rie.
.188J a ori
(.r[ir-r
,rnirr zrcea) cr,l . mir.iratl cu ,r.rrr ].Ii[rrinche gi locuia rrr'ntru cX intr-r: fotografic ni sc infiliScaz.i 'r ecl.r'itr.rtL
'ras.r dc l.r I [unr*lcari. Crcaugi s[irui.r ;; ii;;J; ;ir5^; il,,rnr:isoarX dc vreo 18'-a'i, cu figurir l>linda'
'laslinie-
r:rnr rrrrcj, s-o lasc ln.pace.ca.,si. 1irrI..ca.si.io bLrnX st;rrc
-.rn ;i lr,,,nu9ici gi gralionsH in stingirci.i cu carc i'o.',rti 'triirrrt'chia t'u
se fr:ioseasci de veniiu,l..ql (qB).' Mjh"rl.rche, ,olut, "' l',r,:icr, cu volaric inapoi. F.rmiiia' tic cI Iic.lrl;i st;t tlirrl ri;uiI
lli}'-ll Vasilirr,. zis si Ciriyiiri'(zo). in i,;iit: tdrii fi"** i.r "bidi1a" la lagi, pi sc pirna ci.r o cucoenl {t+11- lrr augLrst
Jllihale.clrc al ei p;rr si fi fosr iri tali, se vedc ii Z^iiilZ lliSJ IIeana rrcbtiic si fi- fost rru dcmirlt ruir'-it'rti. ;rvirrd irr
tr..r 5 runrc J,988 Crearrgl rrinrirca iar inrbriiiglri .l'incii rctlcre urlrilc pc carc i lc trinlitcrLr Crcen,li ;i ,r lrri liilorr;,
ltri ]u{ihal^a*e (,Zp).,^ la 18 iunie t88t iic;li;ri"*'t**J,^."' , I lorim si fii' sXrtirlo;rri t,i fcricitX, in urrirr: cu ctrmnltclirl
,"sirut,rninile, b5dili Ion,, ti cerea si-i faci ;' ; rrostru, sopl ,ce 1i l-a dat f)-zeuo (68). Acurn locuia ir,
hL nc, doverlind cI gria sI scrie. ;\poi
irr dispare. Se sr srrttil Galu, din plas,r l\{unLclc, judelr.ii Nearril. Blrbarui
(23-{) ca, afrrri cle licana. surorilc ir fi nrur:ir'tinerc. Ni, ru cra preotul Vasilc'l'ifcscu. ctttn'clcdttcc u11 L)it';iraf (2C0)
C;ltrinl pare si fi rnurit ciun de'vlrstir Snrarenclci. ln i ,li,i faoiul ci povcsritilrrtl aclrera scrisoarc.r rus.rrilnrirtrliri
nu ixiri rriia {182). t,,irilltc, .pe1t1u I'.le1a. foastl Crca.ng;,r, cArc .lcllil'l -';c cfucr1a
',loatnna
]lar"ia .s-a nlscrrt dupl Catriuir, dar cind. n=.:lvcm sri Elena G1'eorqlrc a Clrii.ci,', ci, prccrri't sc r-;dc.. t"t
{.)r.:.rngii rr iror-rcnegte riimic. r1c ea, ('iircorghe-a Chilei, cu core fctci nu i-e plicnt sii rrXiascI, ded
;i pirl i* riisi lru,
pur.;r [i rlo.rr prtrrrcirl din albic. in tbsd ,. iveste alt cc 'acasI, in nrlrr]ii, cici s-i lIs.lt cL, pli't;i pc c-1''a
,rielr e"i'.t [rr.rrrr,ri.tcolo
6lccr r.rytcrcr ilarici rrebuic pusi irr.rirrrc de lti55, X,Iai ni liiitrile i tnapoi tr;r :orrr i[aria (2.14). I a -nro:lricil . fr,1-
:ru sc ;rie al"'rprc accilsi; rr-iI, .,.,r* toru5i a f r,',lr-'i inai mirc rru n',-ca dccit.jl de alri- )ie,rlr!avi:rd rrici <'
)r Lr J vut irrrnali. Sc clsrltoris. cu i.,,,, l'etre t' ";lr- "it*ll
Loznl'lt.p lcr:.ilr-rri cu oratui, lsi reluX cbiceirrrile cle ur5 1i yc1;prilreir:
,'!r^
{are ?}vu 1!,,r o f'*:
^ far.{, c^f:^ ---Y-:---:
Sofir., nririrari.apoi cu Anrou-Crli,lr;i riirrplc. In tr9C i flcca Lrrior cxcursioiri;ti irltprr:si:t Lirrli fcrnci
progenitoaiC Ei aceasra cle alEi irrina,;i, care acum cltr I'lrridc gi priruitoarc (lO). irr 1909. la lali, tti prilcjtrl- l)irtr\
n.lccerrii, irL Jglt (J9), locuiau i,r J.- I; H;*;j t'r''nl ui ia-ntornrintrrl lui ctc:ltrgI' rpiirlc'r c'''lc'r' cc t' ispit'';rr'r
?rrrprerrrri. cu rlt;lu'lil lor. ln anul"hi.ir-Jouu
I91g pedea acolo cu fr rr srlo,rvi dc-a lui fratc-siitr (761. In r-.rra lui tr919 arXt:r ir-r'i
g,irit'rc'lc. 1i ncpolii chiar I{aria. l.'u,rica,,iror.il l'r.rdor Pamfile lttcruriic vechi dc' plin casl, din vreinea pirin-
prl' .rrorcnrb[ic.(17-$). I_ir ar. f i murit ,.rsfixi.rrI,i"^1.;i;ri;lunccind r 1ilor, arun'catc acusl pc af;'rri. ln iatna aceiuiagi ,en, la me'i
ghi.rlJ ,si crizirrd cu c,rpul irr jos irrtr o firrrirri, u,rdc se clusJ r,iptimini dupi moartea surorii I\4aria, se sti1lgca ;i ca. tunror-
;ri .'co;rtI .rpii" (2.1-{). rrrint?ndu-se irartri, 16 'decemlirie. Ave;'r dar (,i c{c rqi ;i trlis*'
qi ur;li pr:r1in d,ecit h{aria.

tr-a 12 1858, claci slrrr bine citire d*curnente

s-a rriscur 'oici'brie
tr.l,e,rna, ln. lrnprcjuiri trisie, fiil;i ;r-;;;;-^;
cu'*asci rariil., morr pcsre varl. A fost irot*r*ri tu lS
brie, ror i* h:iserica- Sf. Irricolrri, oi* .iitr"- ;.*J "o;"
T;;;
?n
 nlscut dar ln 18J5 (207). Oanrenilor ic pn,ree ur,c*,rj:I:c
nrate mai bitrini, ea'si aibi autoritate asupr.l altora" Ci:ed
Creangi lgi punea data de 1 martie 1837 in autobiografie -qi
o cornuniia-qi "Junimiir', e de crezut cX atunci.eeX trrugin
se gtndise bine. 5e vede ci a-gi spune virsta adev5ratX qru-fr
plSiea, fiindc5 din Amintiri a scos anul nagtcrii. n a :moertc
ie qtia cI avca 52 de ani, gi aga sc scria in actul de deces, a[
clrui informator nu putca fi dcctt Zahei (100)" Asta rie re-
aduce la 1837 ca an de nattcre. Este data dacil nu <i.r alrai
t probabili, cel rrutin aleas5.'de Creang5, qi fn ehipuX arcsta
intaneibili. Lf $coala normali "Vasile l-upu,', unde era
ll. NA$ILRE:\, COpII-ARtr;\, tNTXI.d fhTVA,T,ATU director 'Iitu Maiorescu, om cu socoteli oecidentale, $e
vede cX i s-au cerut acte, fiindci in scriptele insritugiei este
aritat, fn 1864, ca fiind de 27 ant, nlscut la 2 aprilie nE37
(180). Daci luna e gregitd, poate fi din neatentria strujbaguiui.
Un ioi de document avusese la fndemtni Creang5, pentru
cX cu un astfel de act, gi cu altele ale fralilor, scoase de bund
-IorrD.lrrii propria-i rnirturirire inrr-url inccpur de bioere
Crcar4,i s-ar fi t" I '"..."ti""i;rX seami dupi mitrice, se prezenta autoridiii bisericegti qi
.iJunimeau 'iscur -"i.ri.'d# I; Albt;;
'0.^ii# cerea atesfat de nagterc, ee i sc da in aceastX iormii (I,90) ;
;9ir_ci;31i-. . esre ,r..*ii
tv^)-.ln:i fo'r t"-in'd.,nt,,f :d; urAtestalie
I_?11:. desprc
gririle ijindgi.,n-eu
srxrea.civill a oa*eoiiorl;;i';hi";;" ;tr;t; ,

3.-?:Jt,r-^lt].,]l.Igt
qi,.fiecare documenr nou .u,u--!i** Prin aceasta subscrilii atestlm pcntru sf-sa dra.colild
striel ccca cc piice lirnpede.. ti*ri;';.'"r,".*"* "-"i' Ion ,CreangI ci este fiul legitim d-lor-seale D. $tefan sirl
[::l .d.l:l:r, ;
rorul n't'g;"i,ii**"-iJ ;"r;t,u.i;br-,T;
lntcrcs pcrrtnl snbstanga lucrurilor, decit, poarc, i" *;rJ
Pemea_Ciu-botariul, gi lcgitima sa consoarti .S"rnaranda, nXs-
cutX David Creangi, a'clrm rXposali ; amhii eJe naliune
ur cer'i fic dczvalurc chrpul cum se lnrocrncau actelc de sta romAnX 9i religie oitodoxX. 1)omiciliat ilr Ia6i, etresp" 1)lX-a,
civili.tn.acer vreme..S-q gisit n.;iri." J-pt;;r;-i;; d;.;; carele s-a nisctrt la L837, rnartie ?, qi la 7-a a aeeiei Xur-iji s-a
s-ar.fi nlscLrt la t0 iunie'1si9. t;;; ;'fi i;;;;;iliH,"'l luminat cu sf. botez tn biserica cu patronutr sf. ienhrXr Nlicolai
toari rclativitntca cu.ccrc r. lrrr,o.ni*r.. acte. Di Jin comuna F{umulegti, districtul Ncatnlul, p}asa ilc rur.
"r"rrr"nu" llotezul s-a cirit dc sf .-sa preottrl Ion Nctl:te.ln u'. l,.;'r.-l
hotirl vfi:sta. La i.isiitori., Cr..,,rgi'*,irrui;r"" ii-Ui i prrroh atunci citatci biscrici (acunt rXposat)n ctc.
ceea ce ar cla ca an al JrJrfrerii lgi6; fii.dcl
oii"uU" ,-i-fi,
r' r sss. iiri ;J ;ilil'f i,:ii?,lii:1,? ;:,ji:l':l';:,5i: AmXnuntele stnt de aqa fel, irtcit par a se biztri pc itc't'rll
,mir-ele ;;; ,5 $dnd'i;
sporirc,, ca sri..s-c-ngcleag5 cum cl original insufi, atcstind'cI Creangi s-a niiscurt !a ii:ceputul
."^,_.,,:-
Dr5errcctsca- t,yvl,
1.*. {i00). -ln
-r,t ccrqrsa
LUrcird de
Llu "
hirotonisire,
tljrutunlslrc, din aeela
dln acel lui'martic 18J7. Rirnine rrumai problema zilci. \rr,r se cxpllc5
ano-"lvinci ;i urei-n:ult inrcres si nu sc spunl c_ar ii prea rine rlc ce, tn vreme ce atestaqia spune 2 mart;e,. Crearag5 scriq
d c-ar purcr sI atrcpre, se arlra oui,,d .ta;;t;r;;.,ri I martie. PreferinlX pentru unitatea uqor de gimurt minrr"e ?
de undc ar rcirli natrcrca in n8J5 (6S). Din 19 dccembr Cunogtinle nedivulgate de ceasul ivirii pe lume, eare e mai
1877- es'r.e o fotografie descoperiti dj curind,
9i pe ca rnr.rlt din ziua de 1 declt din ziua de 2 ? Toate acestea stnn
eXrc'ia por.estitor:ul se insernr:a ",ln etate de' $e de subtilitili fXri folos. Insi nimic nu e sigur, qi ca d nnn ne
sj
I - fon Creang5 (viata $l o'oera)
 p-ierdcnr.iutr-o ranl "isrorie lirerarI.,, fiindcl lui i-a pl[cut
-.n
si aleag5_ pc I martie, p-urem foarre' binc sX-l p;rtr;il,
totul sa rlmini a$a cunr a fost.
. Il b-otczase dar tot pirintele loan de la Sf, Nicolai de
sub deal, nag fiind un I6n Cojoclreanu (2OO). De ;;; I";;
sc leagl gi-lntiiele amintiri ale'lui Cr.cangi, iare se'in"cep din
c'poca inv5lxLurii de carre. cronologicilie, acesre aneinriri
sint tare tncilcire. DupX crimpeiul de iuiobiografi". fl
inceput sX meargl la icoalX tri vlrsrl de vreo i r ,"i.",a".i
prin 1848. Dar cum invllXrurilc lncep lnainte de holara de
la 1848 9i gin vreo doi ani, socotind {runi oi.dinen i"tt*"I*-
rilor din Alnintiri, arunci..CreangS, durcindu-sc la gciali
de.cu.toamn5, a. inceput invilarea de carte tn 1g46, m.j.ef;d
fnsi din iarn5 gi mai ttr.ziu, in 1847, avlnd intre ;;;,i ?-;;;
ani.. Pirintelg I.o?.n, om bun, f5cuse pcnrru
9.oali o'chilie
la poartc biscricii, destul de inciplioarc, siiincl
cX avea
iratruzeci dc ucenici. Furem si bxiruim cr clasa fu".tinru
mai lnspre prim?varI, clnd era rnai cald. trnviqXtc,r ;; ;;
orn,tinir', voinic gi-frumos, prectt ni se spune, dia;i" Vasile
a llroarcr (riurnrr atLa dard qi a \/asiicli), dascxr ai bisericii.
carc din casi tn cas5, i'clemnirid oarncnii ,t:;t A;;
copiii'mbla
la carrc. Nurnlrul Ecolarilor dor.desie t mi'.;"it
gospodarilor'. Dascilului i sir plirea un sorcordt d; d; :;
ap.lrca nr;re mcrode pedagogice foarre primitive. Fe nist'e
Ior groasc de hirtie, atirnate dc cite-un blg, er.au scrise sxovele
in qir. Dar. tnrii pe o
foaie era fXcut5 o"..u".. ryoti ,i..u*
'<cnrcc-.liriri:r" gi po'reau mai dcparte la deziegarea ienrnetrcrr
rtrr r-ir'tul,billului, gi carc craLl az, buchc, vecle, flagorc, dobro,
rcsr y-i cclclalrc. Asta cra oarecurn mctodui lancasierian ln ftroare
pc atunci. Oopiii rrc(.carr apoi Ia dcscif rarca UUt;i.1", ;j. ;;
a.lrc crJ-canc, 5i- carc- cuprirrclcrru silahe. Dibuirea *.."ut" ui"
slo-venirea, iar foilc laolrrltl sc chc*rau uirr;i. b" n;ffir;;i,
nefii'd clrgi dc cirirc, rreccru la. ccaslo", iu'* i"*i-';;1;i
cuvinre..lcgatc. Cititul era deoscbit, ,I d;';;r"";i
prcrrlsi nu ne spunc daci a.tn'Igit "" "i.;. p;";;;rr;
,i 9i o.ic"
Irlvatarorrr puneau illarntea ciracrlor un strat de nisip {ntr_e
cutie de lcmn. Oricft de hazliu ni se pare *ri or--o;i"u"^ri
grie sX
.citeascl gi sI nu poari scrie, Jcest luca.u, *rric"*ini
metodului, era arunci cu puri'15- David creanex ,it"" ii;oi;tn
sfin.pilor, lns5 socotelile 9i le fX.un o*
S;;r;;;
tnvigase 6fi oiteascX, dar de scris desigur"H]ro;uf-gi
cil ,ul -rr;-. m"n"m-i,
04
fundamentale e ciritului la trXmii gi ceaslov i se addugau
citeva mrterii secundarc, clntarea la stra-ni, mersul cu Aiunul
si cu Boboteaz-a. Orariul nu era din cele tnai stricte' P5rin-
i.l. ri bXdita Vasile cam lipscau din clas, si copiii intrau fn
cimitirul di ltngi . cu aiutorul
bisericS" - uttde, ceaslovului
unsuros. striveau- muste $i bondari. Cercctarca progresului
se flcea prin procitani;. Ii fiece zi a slptimtnii sc schimba o
rXblitl oi, U;t. iar simbXti, un qcolar mai mare, uu monitoro
ii oti,.iiuu pe'ieilalti, adici ii punea si qptrnl leclia 9i insernna
grtgelile. lVletodul acesta, lesnicios peJ.rtru irrvSlItor, s-a
folosit mult in trecutul nostill gcolar, Cacl scrrttorl nlal nol,
i*-O.l*,r.""cea, lgi amintesc de'.el. Ga qijloecc -dc educalie
morali se foios6au ..calul bilano, "Sfiutul Nicolai" 9i
colacii. Cind scolarii se burtau riu, iririntele li punca si
tncalece De un fel de binci, porecliti "calul bIlann, gi-i
;;;;;i" .il osfintul Nicolaio' un bici de curcle ficut dc
rot.u. coiocarul satului'- Colacii dc la biscricl sluicau
"i".
Jt;btprcmii qi lttdcmn la silinll'-La hramul. biscricii, cle
iiitituf Nicolaic, veneau lume multi gi -feic mdte biscriceqti,
si coliva era aburrdcntl. creangi m.lrturisea a lr lost un balat
ludi*t qi fricos gi de umbra trui. Dar totodatX, ruginea^fiind
uri r**ri al temieramentului nervos' -er.a -in starc de iFRg-
r.;"it. si mtnic. ?rocitit de un Nic-a ltri Costachc, rivel clin
Driclna Smarat)ollcl , fata popii carc urrna Ei ea invlglturiie
irliditei Vasile (gcoala {iincl mixri), Crcan^gi, pc carc-l n*rnca*
irt urrci Nic-a lui $tefan a Pctrcl, rc$l -lutr-o bulla zl,
p.rrn
.i-i.-"fr* di' clai; 9i fugi de-a drcpt'l ecasI, u'dc..',rtiiici
i;i;i";ii;; hi5rir." l;i d; a nu mai merge la scoall. Firca
i,; e;;;gt se dezviluie a;adar.lnci din c-op'ilXric' NXscrri('flr'e in
zodia Peitilor ca sd ne cxprtura-nl in teflllcnll. astrologlcl
pliceau atit lui - Gocthe cra..plin de contradlcltt. va ll sltos
ii uioi"u*, sirnlitor qi -neplsiior,-inclpilinat in urnriri|ea
reopuril,rr saie, dar voind nrai niulte lucrun deodnla, slcir-rc-
.i'i".; .lin ci"'pilit'ie, irrtreprinzltor, a8l9:'jv: Copilrtl, {$;1 t1c
rti.s. crf€. lurrrai din ernbilia de a rtu calarl pc calul llrtlttt'
i,,rl.'a. l" t.oui5, vr arunca -estc -inci furios 1a lrrtlialcnel
iiotcapul,, obser-
.',;ii. ; iuplrioriior. Crcrtngi din copillrie. qi
r.tusi doritor de a invila carte, stlruitor incet' ln tihnl'
\l atX-sXu il' crcde *o tigoare de bIieto., CreanBX lnsriii
*r5rturise;te ci,-Jjiri,.urele
-fi
pus sX facii vreo treabi, o cafii rirca
,:lc n:re-acas6. Xoan cautl sX fn:bJi'zeasci b*
s5
 lr.ii.rr clc a-i da mai tirz-iu pe smlrlncrira, X-acom la mlncare, vine fnc5rcat eu covrigi ;i. altetre de
rlc * I.crr..,l.i1i:itluicli
l.isrr lrr locul lri la biserici. nugiruf,"'"iui;;-#r, nc la pomnl mortilor.'Ca sil fereascl de molipsrrc, p5rintrii
nc-rroirrcc irr cl:rsil. gl de ll arii i* uii; ;il;ild
lrr cfrcl cu coada ochiului "" fari
tra un biiat;;";i. ,"*"i T;rki"i-
il triniit la sttnl fn dumbrava Agapici, undc avcau or'lc.
Creangi - tl- prinde insi chiar acolo
1nrii, unde lat3 ani o fad esre nubillil'I;'r;;.,i'[i L:;;;;;t
Xiolera
- ataOcrede
rlcstc noapte.' sete cumplilS il chiritrie, 5i cl se vaicti za-
penrru. fetc, cJus pinri-la rivalira.re, *r;;t i;;i" ,larnic, fiindcl ciobanii, idlnci la somn, sforlic qi se-ntogc
;;;;;i;;:"
sexualS. Acurn crcangi incepe. rii r. dedea-ii't""r.iir'ri'i;
".;arj"iif"a. in ncttjre. A doua zi strungarul alcargi pe jos Ie Htlnrulc;ti
ajure- pc" Oo*nr fn-,.lilscric5." lini'cl^isonui 'ii si vciteste pe stipfnl-sXu. $tefan vine si-qi i;r copilul eu
Mergind la gcoal5. qfnL-t v-ar5, Creanga poare tr socotir iIruEa $i-i a; ln ingrijirea iui rnoq Vasile rJ-andurl qi lnci
scum ca absolvent al 3ntfiei clase primarc. l.a 23 iulie, tn a. aXttria, doctorii empirici ai satului, care-l freaci cu ogefi
zjuq de sffnrul Foca, biclila vasile'e prins cu de leu$tean qi-l fnfag[ tntr-o pinzlturX uirsi cu seu cald
claei de dres drumui pi dus "ro"rufi"-o
era, ci..nm se l'ede, pe.vrem€a lui -la oasre.'A ptird;".."rr."1r1 alnestecat cu'cearX din fasure. Tratamentul arc un cfect nc-
gindit, ;i a doua zi bolnaiul se scoalX teafd"r gi rnerge qi la
"" ;;fJ'J_
Mihail Sturza
recrurarc..nSco.a-X1 se lnchide
-din li;sI de invlg;r"r, Ci"aI; scildat.. FiindcX anul al doilea de lnvllIturX al b5iatului
se..ve_de, cX pfu'ntelc avcn el un iar d" *i;,;:-l;i nu fusese deplin din cauza neiscusinlei dascllului lordache,
ptiinia de carre, ca sI poari face lnsugi lecgii. ori p""i,
;:;;;;
gi Smaranda b linea mo4ig cI bXiatul trebuie sl fnvetre carte,
6i ribdarc. popa troan conrin,i; s;'i,"p;irli""*i."_""."
'rcmc sarn .;"_ gtefan se ducc la un psait dc la biscrica Adormirea din Tir-
crlor ln chip nsoficial, specialirllilc saic. Ii pun.",; ful-Neamlului, in fupieni, nu departe de sat, la dascd-
cfnte la srr.,rn5 i* schimbul .t,li ,""i .1,i".,'li-i"" .1""i;,,,; ful Simion Fosa, care avea reputalia de a vorbi "mai tn
pi, cu Bol'otcazr. Copiii il iubcau, tllcuri decit alliin. Insi dascilul cerea trei sorcovegi pe
9i Ia i,ri*aiea*'ir.;- .ir.'ii
fxcca* un cordcn snfemn. gl|c il un.rpr.a J. i.sir;,i,i'i,ir.r.;i. Jun5, gi ,stefan a Petrei socoti ci e prca mtrlt, dcai, dupi
Nepurir:rdu-se g5si alt trrrilitor, spiq nu,# pi;ri;'-;;;1, pirerea Smarandci, nu se codea sX tragi sorcovciii la ntrls-
partnlete ilridui in (la5a c:ln] pcst.c rlr.l"an, clcci prin nriml- ta15. Astfeli Ionici rimase de capul lui pln5 clupX slrbX-
r,'ara anulrl 'tS1$, pc drscilui Iorclachc i. I" i.*;ti^t;;_ torile Crlciunului, ln clrnclcagS, ctnd veni dc la Pipirig
ric5. clar mai bxtrfn. Acesta era cam frrnlit li .iirl*,. J)avid Crcangi, socrul. David sc ar5tX g.rte si , d.trci pc
odicx bea cli'. care prr'cini avea gi p,,rtiri ,r,*hn.rr.. Ionicd la Bropteni, unde era gcoalS, pc cheltuiala lui. Sma-
cfnd copiii'in" nu pricepeau-o slovii clin 'vtiful ,,,,,i*r"i, rrnda unrplu un desag cu cirnali gi coslile dc porc afumate
ridica" c{e ure.clii_ pinl la ea pi, ca si-i iuleasci t" t,r*i;iu.*, "i ii (b5iatutr cra minclcios) qi bunicul cu ne potul se pornir,r
fi croin cr.r biciutr cle curcle al lui mol Fotca. pri'ztncl ..p.d. la drum pe lingi cei trci cai legaji unul dc coada altuia .i
scirbi 1.c c,ric.irrc il 'lua cu riiu, Crcangl lnccpc ,t ,fu;;t iucircali cu tarnigele de lemn qi cu dcsagii plini de ce va
cXusul" na. ,ocoai:i,, pi'5 r.cni'cl ,,"r" ii holera .l* L tg;g;
fi cumpXrat mogul din tlrg. Era ger sticlos, gi lonicX fiind
".cc. cu ciubote tn picioare, cilctnd pe un lurtccu;, cXzri ln ap,'t
cursul ci*nrir al clascrlului Iordache ia sfirgir. Al"dii t;..; Ozanei qi sc udl. Bunicul ll scoasc din apl, ll iirvcli inti-,'*
s[ se-ndeseasc5 in sar gi Ionici le ctntX .iior" p" pf.f.rrl sarici flocoasi de Caqin qi-l vill intr-tut dcs.rg. Lc i)ipirig,
Chiligaie, gaiq ce ai in tigaie ? [.{astasia, femeie slabI, li prirncate bocind. Davicl croie;t.e
F;rpa puiior duc in valea socilor, lui Ionici si lui Dumitru, fecioru-slil mai rttic, ci.trc ttrrua
Ferice de gangur, ci pede tntr-un rir.f <Je soq sX meargX qi el la Brogteni, opinci din pielc de porc sIlbarfc"
$i se roagi r-ugului, 9i se-nchinri cucufi:i : Nastasii le'di obiele de surnan alb 9i piinrcueli, pi a treia zi"
Nici peniru niine, nici pettru tine ; David, cu cei doi copii gi fIrI indoialX cu acelaqi convoi
Ci pentru budihacea de la groapi, dc cai, porne$te iar fn sus pe apa Neamlului gi trec prirr
S;:l-i dai vac5 cle
racil gi doi boi si taci,". satul Boboiegti. Aici, spre izvorul ,apeir rnlrn$ii lncep sd
$6 37
se striilgfi q;isi se*nalle, ca sX cadi apoi rqai inspre hotar,
in valea Bistrigei. Drumelii trebuiau dar sX treac-X diutr-o,,
vale {ntr-alta peste munli, gi au lnceput a sui pe la fundul
i-{I]dricci. lntr-un tirziu, dau in sfirgit de valca cca nouI,
clocotitoare cle apele repezi, gi coboari ln satul FXrcaga,
unde dorrn pcste noapte ia un oarecine impreunX, cu url
pop5 l)uniitru de la Piriul-Cirici, sat agezat mai sus pc
tsistniia. PXrintele, ca mulpi dintre munteni, avea o gu$5
ctt o plosci, din care giriia noaprca, tmpicdicind pe cei-
lalgi sX doarmi. ,Si fiindcX copiii vor fi rts sau popa tnsuqi
se simtea ne_om, le ljmuri tor,-arXgilor de cllitorie, in chip'
oe dezvlnovaTrfe, <<ca c mar fau de cel cc au gu$a ln cap.
dectt de cei ce o poart; pe dinafari". David 9i copiii o
nuarX din nou la drnru, insolili poate gi de gugat, in sus,
pe malul Bistrilei, unde drumul abia sptnzurat pe margine*
muntelui e foarte riu, glodos, lunecos, dupi vreme. Trecuri
prin Borca, unde apa se lmpleteqte cu drumul. Stntem acurn
tn anul 1849, dupX Cr5ciun, qi cum la 26 ianuarie Vasile,
alt fecior al lui David, ,se cununase cu Maria, fata popii
-din
Borca (199), desigur ci socrul cu copilul gi nepotul
se oirriri la ginere. La Pfriul-Clrjei, care e mai sus, au-lXsat
pe plrintele cu gugI, daci au' nrers imprcunS. Apoi trecurl
la Cotirgag gi sosirl, in fine, la Brogteni. Aci bltrinul agezi
lie Dumitru al lui qi pe lonicX ln gazdd, la una Irinuca, pe
cheltuiala lui, inf5gi95 pe copii profesorului, li duse la bise-
ricl si se lnchine pe la icoane gi apoi ti 15si 9i plec5, urmlnd
ca din clnd fn cfnd, prin oameni care au drum pe acolo,
curn e obiceiul la munte, si le trimiti de mtncare, fiindcX,
prscum fac qi llranii din Ardcal, cine stI in gazdi mXntnci
din propriilo merinde luate pc citcva slptimlni. Lucrul
rrl mai hazliu este ci tovari;ul de odaie al lui CreangX,
Dirnritr"u, mai de aceeagi vlrsti cu el, deci de vreo t2 ant,
gi nu cu mult mai rnult, ii este curat iinchi, fiind fratele
Srrarandcj.
La Brosteni valea este destul de larei. si niscurile mun-
:ilor, lmplrogate de brazi 9i lnviluire tir ceag8, se desfiquri
ireptat unele ln spatele altora, plrtnd rorundc, ioase. Totugi,
crnrd te apropii vezi cX perelii povirnigurilor sinr destul
c u rupezi. Casele de bfrne, cu ferestre cft palma, sint risipire
pe rtpe de o parte gi de alta a Bistrilei clocotite, peste care,
rrece un bod. Gardurile stnt din litunoaie, despiciruri dE
38
brad infipte la riircl ir-r plnriirt, din acelea care rirnin dupi
scoaterea blSnilor la fei5'straie. Vrentea de toanlrl; a mai
inult neguroas5, cl.r ploaie mXruntX. Oamenii in putere sinu
mai toli-dupi dupl lucru, ln sat ncfiind pimint de sem5nac
Pe ici, pe colo, pe locuri nrai nelcdc, e cite un loc de
plqune. Birbagi qi -femei in port glrinesc (ic gi fote ln rogu
gi negru) trec cilarc sau pe linga caii cu desagi lcgagi unul
dupl altul. Se vid departe mlgurile clciulite de ccatrd Ei
-aude
sc cfte-o bufniturb surdi de lopor izbit ln trunchi. Ile
Bistripa, strecurtndu-se printre clocbte, trece cite-o trungi
plutl de grinzi, la coada cireia, incl'ringat bine, ardclenegr'e,
itX proptil pe visli dllclupul. Casa la carc fuseser5 IXsani
in gazdX Ionicl gi Dumitru era clglrati gi ea sub rnunte,
pe malul sting ai Bistrigci, gi era o cocioabl rnai veche
declt altele. Gazda Irinuca avea birbat qi o fatX luuganl
pi sluti ude-1i era fricl si tnnoptezi cu dinsa in casi". Fata
impreuni cu tat;-s;u plecau de luni dimineaga pini sirnbitl
seara c.u d.oi.boi la pldur.e, unde_lu^crau la ferlstriu amlndoi,
pe mat nrmlca toata. Innuca ranllnea ln sat cu un iap $n
dou5 carrre riioase, care dormeau totdeauna tn tind5 ; fqs[
lleca 9i ea pe Ia vecine, unde r5mtnea uitatl. $eoala la care
lveau'si ulmeze copiii se afla prin Breaima bisericii, tot
De stinea Bistrirei. Fe un loc mii neted, vara fnvcrzitn se
iiai.; 6 bisericuji din grinzi de lernn lncheiatc, ascmlnS-
toare cu cele din Ardcal, dar fXr, mare luguiturl. (} tincl5
scundi spriiinitl "de pe ciliva sttlpi estc intrarca. ,\capcriprrl
dc aindrii5 destul repcde, cizlnd pc strcpini irr cliip "Jc
coadi de rindunicl, e stiibXtut cam in dreptul tinzii de un
soi de foiqor-si pltrat, cti sttlpi gi ciciulS pirarnidal[ deasurpra,
scminind & o culX oitencasci gi cu dttrrioanclc dc lerntr
tlc la cetliilc nredievale transilvarrc. $coal a (zisX gi <pc'rr;ion>)
cra a iui Alecu Baloq (llal;), iar "proicsorD era un Nicolai
Nanu, care avea repuialia dc- om .,ingeleflt gi iscusit" gi
c venerat pi acum la intiiril lr'r'51it,.tr pe valca BistriXei.
l'"1 irreda din 1840 gi-pi sfirqea cariera tn 1850, peste. un a!1,
clnd se vede c-a nirrrit. O cruce dc piatrii pe pajiqtea de
lingi biserici amintegte azi urmaqilor trecerea lyi p* .aco4o :
..Aici odihneqte / Nicoiai Nanu / lnttiul lnvilStor f in valea Bis-
rrigei / la gcoala lui Baloq / din Brogteni i 1B'10*l850 / Aceasti
.:ruce / s-a ridicat I in 1906 / de cei / recuroscitori, ( 145). Noii.
.;-colari avcau plete, cum purtau gi gosp-odarii, 9i- profesoruX,
69
 r)r'c r. biiat
r'gic,rrist, rturdl lorrici. gi Dumirru niin- chip de a le sclpe dc vreurr goatcc' ori" privglte Ia- balt5'
scrii dc frira sluyirii, 9i"sri-i
pc ,J;.p; ;;;ili,'hl,id'"t"#r;" urrrdc ele spali pinzI, picioarele lor subliri' rastrJnte in apa'
sc lacc cu I'oarlccelc, gi chiar acum, la trar5, tn Ardial. 'ie Dcviza lui este ;
poatc adririra .,, ."i. u;Jui;;"i'^ #;;.""ir;; Fi-n:i, Doemne, r'al "lc tei
'c.regularit"r"u
rarc par,ul copiilor. Nanu dx celor doi copii lcct'ji duna $i m-arunci'ntre femei !
putcrca lor ;i-i punc si-invete pc dinafar5 Iisrr,,l )'ru;itrt-
propnu-z.ls sa-nvege_si-l ciirte. Djn nefericire," precum st'irr,, Creangi nu-gi arninteqte cu .ttfrigurare, ca Erninescuo
rlla capretor .trrnucal tlgc.y.
Lt asupra cclor doi gi, cu toate tntlia dragostc, nu povestc$te nlcalert solernn!fatea Innlel
ungerile cu, lcpie^$i scllcllrilc in' Bisrrila,...,' ,;rr*.1"'lirX-i*iirt pe via1I, crcdi'1a. 1npasio*alX,-pentru
fcmeia.predesti*
nu lg p-rodusc" Profcsort'J uu mai plimca pe- pacienti ";nJ."*i.iia
;;:-Tli;;, "1 uo. o'nestitatc,' nu adfn-cimeIonIca umbla dupa
fcg?F -qi mcrindcle. sc_ sfirpeau. O inttmpla;; ;;;;t;;";; carc trebuie 9i complicalie lntelcctlrala..
grllii drzlcdlnrintul.. Jucindu-se in - ."ii;"i;, nu i" lnrbolniveqte de ^tristegi ncJtiute atrtora, nu
"irf,rl
dJ;tri,'";;; este rinit dc nepisarea vrcunel tete. Smarandt9a nu-l dll'
doi privSlirl o stincX de. sus clrept.in ap" t"uiluo;ri;li t#
aoasi de spglne., tns5 prin casa lrinucXi gi prin ,i.ipri- olace. desi il atrige mai mirlt ideea cX prin ea ar putea se
-iuie 'ritrneX popi la Sf. Nicolai. Biiatul nun:ai de L5 ani aleargd
S."pr"" Inspiirninrali, gtrcngarii fti fac boccclcle"li.i
in J'"pf f"i.'fiindci i s-au degteptat simgurile, dar se.gfndegte
irpsa gazdci,. sar pc .o pluri gi porncsc ln ios, sprc Borca,
tra I'ratele. gi . rrnchiul Vasile.
-Se
indrcptur"' or.i."a, fiind lu l"r,rt5tonre dc pe acutn. Fcdeia nrt va fi pentru. cl" icoen5,
aproape dc Iilorii. In Dunrinica inslsi a Floriilor tiiir5 din qum qg. e ln .genire pentru 9{r1n. Insurat rnai tirziu cu ,o
nou .mtrnlii irnprcunii doi pliicai cIlXri, inspre pipirig. fati delicati dJ ts ani, o va p5rXsi-pentru o fiitoarc vulgari"
r.J \-rlorulfa ncaltcptata -cu.
ir oprcgtc o noaptc tn drum. Naste- Aceasti indiferengi respcctuoasd fa15 de tcmeie exista na
ila blocefte cind ii i.eclc ai-i vindecl radical ch riic cu dohot spiritele cele mai fittu ."t" funregi pe o structuri 15rir:casc5,
de rnesteacin. In Simblra- Paltilor Ionici ,Jean-.Tacques Rousseatl, exaltaiul,- n-a fost el insugi - uie
in, la lfi,*u- [ultiv"atoi al st.rtorniciei li cmotiilor profunde. Ion se dez-
nepri ;i-i .,tr5gca,.1a. biscricl un Iugcrti. o "r" ipr; ;i"rl-
,Lrigil,.toari
nea giranilor pi lcgirim.r rnindric i Smarandci. .oara volti deci ca un fiiiat comun de'9ar5, gi nirnic, tnulti vremc,
gi toamna, lonicii se b-ucuri de o iustl vrcanll, dc altfel nu va arlta la el un suflet exceplional, r-r mintc genitlS' Creang5
nu cu totul inactivl, fiinclci plrinqii avearl nevoie de el : e un exponent, l)ac; setltimcntul romantic Pc-1]1r^q .fcrncie
nrebuia s ajutc la tors, la picptlnat, la nlvidir, la f5ci,r 'mai in
nu fncollegte Ionic[, se dezviluie tnsl un vigiu fizic care
qevi-cu sucala gi ,rlte c'pcraqii din irrdustria casniil a llnei. va facc tirz,iu dirr cl tln pcrsonai rabciaisian' lonic[
ln l'arrrri insl Srntr.rrrcla izlruti a fircluplcca ire Stefan al e mtncXu. Colacii, iar nu fiorul necunoscutului, il duc in
ci sX clca pc lriiiac la psrrlrul <ic Ia lrisciica Ahonirirca din biserici. Devor5 cotriva pi se lndoap5 cu alivenciie 9i plX-
',firgul.-Ncerntul ui, la Sinrion frosa,
care ccrca trei sorco- cintele mam;-siio penttu care nutrc$te o mare - dragosre
vegi fi sfirciia toatl z.iua la tai'ac. Agaclar., Ion a nrcrs la filiali, srlslinuti mai tirziu de concepte cam.inferioare!.cA
psalf, c;rre cra aproapc, pcsrc ap5, in iarna l8+9-lg50. acela-de leglturi pr;n (carne" gi "1{ta cea dulceo. Puntnd
/\poi, -ncmaiglsindn-sc lnvigitor- ori sorcovcfi, nu nrai dlri pe int*eresul iu care-l privesc fctele, fiind cl fntrno;
nrcrge Ia qcoal5 aproape trei ani. Acurn, fntre 1j- si 15 ani, oe cif se Dare. si fccior de bameni rlsiriti, lucru hotlritou
hiiarul facc proba-bil cclc mai mulre din nizdrlvlniiie dc care intr-un sat, Ionii5 se lndoapX cu srninttnici gi plXcinlioqg,
vorbegtc piu'tca a II-a a Amintirilor. FurI cirese din orrada be care fetele i le dau cu efndul ci au sI intlc ln socotclile
mXtugii Mirioara, puplza din pom, ajuti Smarandci la"torsu iui matrimoniale. Ochiul Ialep al SnrXrlndiiei €ste pentrLl
din care pricini primeqte de la fere porecla de ulon Torca- Crcang5 o slirbiciunc dc pc-urma cXrcia sc alege- cu mtncirri.
*Axenia
De o a Bordcianulrri el se lasl aderncnit prin pur-
Iiu,,, pi^ se scaldi ln balt5. Fetele, gi indeosebi Smirlndila cei fripli, rlmtnind totu$i incoruptibil. Este gi * tt *:;
popii, li Blac, Merge pe la gezXrori gi vtrX mlna-n sln fetelor,

{U\
 obezitatc rogcatX plip"'fle l-"1-l;r-r. ;-";i;c; ior, $tef6nescu, elupX ace;a rnod6 gcoXar6 de uumire care a um-
titor dc
y"
**. vrirbir*q,"
glunrcr...I)esigur cI
(d pii'r ghi,l,'eii' c]..lUilgf l.r'-Ur*rC
;,jr.r,i[e f.t fl!t;e:l(1.
iara cu nurrle tlronoro,re terrninatc in -e.tcrv. $colarii nu crau
:."",, 6u_r -coii SrilLt(lfji
I'rIu 'rJ.ur
.ie aeeea;i vi.rst5, fiindch Creangi avca 16-17 ani, iar VasiLici
lncalta, dc
lncalgS, 9l pildii, -nligelc
prtOa, nrigrlc crr crr coii il* .iuci, jE;
r-l* .il-rci, igi i.1,.
[.], c n.nascl
nrarcl r.ir,
scoarli,..lli
icotrli,.. tpi pune dingi dinli dc:
*li
Confia" n[scut ln 1845, avea nt:mai opt ani. Era acest Conta,
dc fasoic
f.rsolc yi ai hnrlii
l'';rrl:I cie liri,j. FicHtrersre
<ie trinE. Tliciicr"r 'ti -Colcgii bun gi idof pclitic al lui CreangX,
deventr mai tlrziut 6rrieten
Snp;i., cu
l)c coplr cu- sco-st1l
5cosul slng,cirlr citi-t grinCr.
lingclLri , cliir gnncl:1. tr_).:r
l-).:r cincj ieC*.1.r
ll.
rnasI, ccil;rlgi mlnlncl-clcoschir, l;lhdc;
^
aht'cl nrr ,* ,1"4 ."
iq*,.; i,rXiatul unui pop5. qi-l arninteau lmbrXcat- c-un 'cojo-
"fourte
rrimic,, (84). Licomia. face. din ,Crealrgi{ cei. scr.rrt. Creangb, era probabil 'cel mai mare diti
irn de .l:asru,. rorugi, ,fn. rimpul viegii'.,n;Ln
"trclluic <,1as5. si ca atar3. cu firsa luri supiiScioasX, e clc crczut ci t'ttt sc
{uL(r.}rr
.fiziologicegte, I rui]u, j \.1
.!r4r([u5tLf,)r.u) ,,i nd :id gtnriir:r
l]lt(:il_-l
,r,rt*n sir,rri brne cind' frrtH cre cbrriii mici, i se ficeau mustrlii'
la o,polifag.ie.bolnrivicio.rsi,. cc r! p(1alr fi :rriinl a'i bcrc-
iugul mamel pi al lui. gi Sniar;nC,i ir*hujc ni fi iis: *ri,...f,- $inr uorele cbscurritri[: tn'privinEi irrofesorilot. $coala fiintl a
iioasi, [iindci ll lari, un(lc oamcnji sfnr cic., lnrre,,:!rri,i- rurtnXstirii, personaXul. Jidictic lna.itinea,clerului. Unul clintre
tate, rar o femeie se, veselcgte cu alra, fie :;i de jlsatu] profesnni eite vestitul pT.rinte liaiia Duhu. Dar altii ;i-adirc
lui, cu pui la frigare qi un cupror de alirlenci.' ".ecu, amintc cX ocla:E $i pirintelc Gr. Conta, care chiar ficrr::
"enea
La 12 octomlrriL'1.852 (durrl ah5 hirri_'in l85C\,c,:u:ic la clndva o oarecarc *r,tto*f* iui Crcangi (34)' Acesta nu ptrtca [i
Tlrgul-Ncani! pi.rtrn fundirnent"rll a crlri .l nr.i; ,coli :r;i,.lire altutr electt tat5n lui VasiXic[ Conta, care tn anul 1854 s-ar ti
din _jucicg. \zodI insusi. Cr.inorc .{,}. ( ihi...r. "".i;i,:' :i ,t.,sl.i l:. :i"nutat de tra Ghind6oani na Nearnl. 'desigur chcmat si fie de
fcllos gcotrii sau venit sH-gi dea b5iarul h tnvXiXturi. Datelc
'liulirca per,rclisrrlui qpiraluliri ;i Il r.,'..r.r.r rrnr,:]i,,i T:ie el
insugi rrn nric cuvint, pc c.rc Crean*ri ,,i-l ,rrnirrrcTr. .;.".:,'..jc.r5, fiind foarte puline gi nesigure, putem presupune deocamdatl
copii, gc.olla -pi -sf inta' biscriel, izvul.rr..il,: rrrin;ii.:ri! ,i .1 11 {i':- '-X pirintele Gr."Conia a ofStui ln clasa-a III-a lnaintca pXrin-
cirii srLfletcati; folositri-v5 de ele ;i vI l,,rn:in,r-ii ii rrie Donmul teir,u nsaiia, de care se desparte Creangl cind tnceteazi de a mai
lluda1i". Dc fali era norod mult ii .-iti.,rr t.,:r.,ii i,rili.iri de ]a h:- i:nerge na $coatril. Celcon 2:2 cle eievi, iu Ion $teflnescrt, dintre
seric5, prinrrc carc gi Crc;rngi, imbr,ic,lqi ipru ,'ailira muli..r- .*r*"8 lipieau rnereu, [i se preda dupX un P-rogl?m elemcntar'
mire a domnului in c,irnili cu--[rihiluri, i1.rii c]e qi4-r.is ;i i':rciir"r:i fn care intra citirea dupX "lbeqIdariu", caligraf ia, ari-tmetica.'
cu opinci. Dar qccrala, tnccputX cu chetrririaia mi,rils;ilri, ilri.r s-a teosrafia. Direciiunea trrrnirea irrsX o preg[rire suflcteascii
deschis atunci fiindcX n*avia lncal {?3.i}. Airin tra i. inni,r 1951, fiindcd se r:.ai prcda istoria sffnti qi catchisnrul. Rr
c15dirc,r fillllati c1e ingincrul Alcxinilrir (}:,cr1urrr:rr c tn stare tnc5 stareqtrl Neonil, [a c;re stmttXta Isaiia Duliu ti clticca pe
"r*rii*5"
si prinras;cii pe icc.'lari-. ln ce ctrasX a in,ir;-it ii*ni*I ? Fi:li:;rhil ciraei tn dr*agfi p*tnttur exam€n, dispreluia toate inv5llturilc
ln clasa a III,a, Arlrrl urmat la bldila \iar:ile ii i'usese siccijr r:a ilaice, ca fiind,"'riumai <::retieii care amirxsc inima 9i-ti'rlbura
intlia cl.r.5. Cit irrvXtrrsc la drrscllul I r.irr. ].r.. l-r ;rn.. .:utr ijufietlrl omu!ui,. Ll:.ciplinele laice le-ar fi predat Isaiia Duh-tr
lrTanu c'iin .llroitcui qi la ilsirlttrl Ir.:,s,i, I:uses,: p,rcluirL cn hut cu de la el roinqi" Totugi. programul, prectim arai; actelc
pcnrri..r_{li-r}sir n tI-a. Si fi urrntr ciin iunic l$51 fiini il-. -,,are lui ItCli J*"*dea n;'-rteniiie'aniir,ciri mai iui, qi opinia starcqrrltri
i85-t doul clase nLr pale cu putin1;.i,.lc.'rc,.r,r., {e {"ii1rs.i"rtr dir- iX*t"* curat nlersonalE" F5rintele Duhu, om bizar, bc'ern -al
tr-un ar.r erir tmpirlit tn dou5 semcstrr: j,rr in larr ruutrul trE54 elerului, in'"dependent na gtndire, onest 9i llfnos totodrt5,- acle-
el lua ncrte pe sentestrul II al ctrasej a l: l}-a. X-a aLrca rslhoJa vnenea pu o*pii na stu,dital mrateriilor laice prin z*-tYi 9i alte
publici'. r'ciriri ;;i clin tovarilii de io.r.;i .ri I*i r -rca;rgd. prrr.:;e ll.ueruni du mtrcao* ciai.np5rate din banii sii" Asupra lui crcangl
'$rei,rir
c.rre \ ici ();lobairu, blintul popii cri "rc."'i:lrr jlunrr. ;i rrammaenrux cu atrimenre fu pxin de roade, el fiind tnsernnat ca
Pos;r" I)ar erar-r ;i strdini, preclrn:l \iasije Co$ra, vrit.Grutr filozof .&**" tra t,{rate rnateriile. n J pilrtare era lneX <<rXu>>, lnc-epea sl
matcri;r1ist. ionicl, der.'enic leneE, Liinelcfi Smararrda jil rrzlii"l. ,iigr.utoe (173). Pxrinte}e Duiru are o 'pricin; cu staretul, care-i
Eeclc;r {ntr-o banci, probabil lungd. crLl Gheo,ngXle .\ra,rasi.r" !:e-
fan Pos,,t, Vasile Confa gi incX cu unul. <-lrean,eX !e rjrlriie:r a,iul-a
rriirrir* leafa d* $ase rnii nei, gi alta cu pXrintele Oqlobanu, pentru
*ru^ruu* ttnilrului Oglobanu, qcolar, ca 9i Creang5, plin de arnor
42 3s
 tl:':r:j:-g:l1rra1u afuriseere pe.
or,urrJs?LU rsaiia Dur,rl, frllriceni, blmhr de tot prirr 1914, lqi aduce ;rminre cH $teflnescu
*i1fll?;'i..
ful atins d" *Urtr"r,t';-*"* lrc rs;rliA L'LtIlll' $COla-
6cota-
de, a nrai frecventa clasul, gi non 'n'enise la ;coala lui toamna gi stituse plni la Pagti. ifinen
rrrn[cs^r,,.1
profcsoruX
lir r,rr ulo.r rr r.
<^
sc f.^^
f**", ,.-_=rlaala"za
l ace. drrDa
dolr5 toate semnclc, cam supirlcios, rninte ci era bun ctntlreg, aga gi aqa la carte gi ncastlmpilrat 1n
;;;;;ri;
lui CrcangL
\:^il:s:ce dc obiccilC ..u" ..un".pui
""""'r'l' u4rltrui- afa'
de ,bXtaie,
uu
[oi--J*',bYt"i*, a$a, di;;;;i;;.
din $enin>.
asa. Cllll senln>' pozrle qi ghi{iugii ((:8). Acest pXrinte Grigorcscu cra foafie tlnir
"liglrir,
c,.,,...ilr Cc rl^ Duhu,
T-\,,L.. Si i.{ea,n€a
tacc tot cc-i stX ln putcre ca si tn.1854, iegit aturrci clin seminar. Filaret Scrilran tl numise, cu
s(:Jpc cie ^, fii
ti fiinJcS--v5rir-
hrndcd vinr-siu Mogorogea] Citla". z;s lncepere din o'ctombrie, supleant la qcoala catihetici (93). Dacit
lnXi;rria Simionescu, Tri .!.rasnca gr alli pilti_ mcrnoria bStrinului prcoc c bunl gi sprijiniti pc actc, cum se
tovar5si pliaserX
a.l1i tovarXgi L f;tii-
olecaserX ta
eynl iq nfabrica de popio,
s,r, r*or *ruru epru d
;#'s;#;l;i;;:i"ffiif;Xi
.d;
aq ;i
rrdrauucl $a-I lrlmrta
fl Flc paxe cici toate accstea le-a l5sat lnsernnate tn nigte Anzin-
tiri - e posibil ca sX fi fost profesor al lui Creangi, suplinind
:Lfi:j-l-gt'^:ql:,1 rsQi; dul
"n-i,rl.pa.oe Scoala
:sao", in Nearn$.
Nearnj. InsI Smaralrda,
Smaranda,
amX;i1 ioasi, lnc iud atI p-rob abil .;-
rf" Mosoro sea umbl a din -cind tn ctnd pe catihetul titular. Propriu-zis, Creangi,
si sc.faci prcor, o.ia ln serios gi pu'rtnd ".*r;_ i"--i". aX";i;l"#i:
ioc douihierle
eveq uu!^t! sv june clocotitor, nu mergc mai deloc la qcoali 9i n-are prilc.!
clrz tti ooua
doui de ov;z ca da
0e ovaz .-;.- ---- ,"! de
dar cati il urnegte pe IonicX la sI vadi cum e fala catihetului, degi pirintele Grigorescu cre*
-^-:4.- r.^:*-^
I Xtrriceni fil toamna anului :
--,_r, 1854.I-cattnerulur,
dea a-l line bine minte. Ctt .despre. fabricantul.de popi ponta,
Ce era aceasti acesta avea parima jocului de clrpi, care btntuia cu furie prin
"fabricX de,qopir, ? Un- curs te.rnporar, ..de
rntntuialS", cu. scopul de a catchisi adici i* u o, rnstructrunea toatX Moldova vrenlii tn urma ocupafiei lariste. El juca stos zi
n:rebuitoarc cur avea sd se faci popl. preotului nu
iriar''rc
-d;; i se'cerea gi noapte qi nu didea dectt rar prin clas. De la supleantul tlnXr
'renrc.gtiinji
de carte oficiali, ci putinta .]"ii l,' f; nu era mult de lnvXlar, qi toat5. comedia se cam mXrginea, ca
scr{rca._r'trcgrrrrrea pg l3 mtnistiri putca merge dc la superioara pe atunci tn gcoii, la ascultarea a ceea ce ucenicii silabiseau gi
currura rcirgroasa plna Ia memorizau dupX cdr1i, profesorul zictnd doar o1ua1i de ici ptnl
_ngttr_rnla de carte, acoperiti de me_
nroria rugiciu.nilor qi a tipicului. Era vorba de a lnvlla pe ici". Nu rezulti de niclieri cX s-ar ,fi cerut un numir hotirtr de
itrc;ll (cursrltt>, c-are mar mult -sau rnai pulin gtiau si scrie-si ani dc nscoa,li, 9i desigur ci pregXtirea -candidalilor 1a popie era
sa crtca'sca, cum sa se poerre ln bisericl fdrx sx cadx tn crezie. foarte inegail lntti lnvXlau Istoria Vecbiulwi. Testamini, dupi"
Vcneau acolo. tinerei, dar gi.unii mai ln vfrsti, iniuiali
rop.il, dorltorl sa se popeasca, ln care scop cheltuiseri oarele-
li cu cartea lui lrilaret Scriban, vlXclicir. Istoria sflnti o mai buchisise
CreangS la gcor"L,r clin Ncarnl, gi avca chiar pi o carrc din 1847,
ii;ndci catihcrul adicx preotul lnsircinat sf catehiseasci. nrimea pe care tn 20 uiartic 1854, gclos pe biblioteca lui inccpXtoare,
i;ucuros cr plocon galbeni, cai, boi, oi, stupi gi altele. Aeoi'iandi-
se iscilise cu blcsternc penrru holul eventual, scriind ci .raccastX
u];r\ii la popic ilipicrdeau Ei vrcmca, scu*pi lXranului. Ei voiau
..i scnpc-rcpcdc. Ca.tihct, adicl prcot tntiirii de Mitropolie si istorie este a me, jos iscilitului, gi cineva I'a vre ca sX mi-o tn-
,rlc'e prcgilirc suularir dc prcot tincrilor, era arunci la Filticeni streincze si nu fie ertat dc I)urnnezeu qi de toli sfinlii lui,.
iirr.r ccononr Conta, N. Conta, fecior al lui Nistor Conta si Elevii studiau apoi frumuselile 9i regulile limbii romAne dupii
rfra,tc crr Grigore Conrr, tatll filozofului, altul decir cel diir o sucirX gramatici de MicXrescu. Se iuigiau ln rinduial,a biseii-
Neanrg tn orice caz (93), gi carc qi-n roamna lui 1853 se afla ceascX dupl I:lanualu.I de tipic al protosinghclului Melchisedec.
acolo in aceeagi calitare. Avea obiceiul si facX daruri de Se tr:lelege cX se vor fi exercitat la ctntXri,,fictnd vreun fel de
cXrgi de vreme ce un Penticosta,r sc afla dlruit bisericii Sf. Ilie pracdcI chiar la bisericX, precurn copiii ln HumuleEti lineau
,rJin acel drg, iar un manual de ripic 1l lnnrlna tra 4 februarie tr855 isonul ia Sf. Nicolai. Li se vor fi dat fn mlini toare cirlile mt-
lui Creangl tnsuqi (234). El ar fi fosl un om de lnleles, care nuite cle preot ln ,sflntul locag. Dar de ceva teologie, introduceri
pentru. un bun plocon te scotea (poponef ca din cutierr, apa ci rnai filozoficegti prin dogme poate fi vorba ? cu scolari timoi
te puteai lisa firX griji ca Trisnea lucrul ar fi fost greu de urnir. Nu e'tndoialir ii
"ln Conta sfinliei-salen" Cum CreangX mXcar catehistil trebuia sL formeze elementul de baz5. Duoi
nir pomenefte de alt catihet, rirnine probabil ci acest Conta era
profesoml propriu-zis. Dar un pirince Vasile Grigorescu, din carihisul cel mare spuneau unii cu ochii fnchi;i ccre gapt. r*i,,.,

4.$ 1J
 .l)esprc (ttrttttatica yotnd.ni a ]rri
Crcangl vorbesrc cu mari i*r.*r".,.!"rr,i;;r,.r,i:r_ Njcoiau G. MXc5rescu ,[iue vXzu vreo zece dornni, cu gheroaceie gi cravatele scoase,
chiar cliu crrre, carc nu era,,i.i;;ii,;;;. d:pii;:iln* iucind stos cu furie rnutil Jiranii se desfitau la crlgmX. Deci
nrcr mar rea c,ecfr con_
ltrrnp.ra'clc ci. [,ra o granrrrici ;i;r;;;;il'ii.;'i;ilff;]il; ttrgul era atunci un loc unde scripca qi chioteie se inttmpinau
glce! care se mai lncrirca qi cu
ferrninologr;r, pe atunci n,e;si. cu pl[cere sau cu nepisare gi unde de atitea aldimaguri toati
ruri. Siirgularul sc lr.umca^ l.r,riu.;i"'ii pluralul *inmutrqit,, gi [umea bea vfrtos gi tn restul anului, Nu e de mirare dar cii
*prorrrrnrcnii coniuctive,, i,r.iiroii-in CreangX qi cu tovarlgii sli furl lua1i ln virteiul chcfurilor. Sc
niltc silabisiri ,..,.,ifanc, **,'Ll'iu, "i*r. ."**plclor diclcau aqezaserl in ulilX RXdXgenilor la un Pavil ciubotarul, dc
g, ,;i. y;1,^i;j"i:r;ii:"
ilustri memorie, care ne9terea la ciubotele lui pe ltngi cuptor
lltil :ti" inapli penrru op.."ri" ,t.iini.,,, rar r rasuca cra Dur
5r srmplu prostirrac. dcoaiecc pri't .,0
;
qi inchiria restul fnciperii la o drc'aie de candidali la popie-. Pe
cl inqClcgei *a scric ." i;*t r'rrr '\d :t.ri.'ir;,,.'i""'"i;h#i" paturi inqirate la perete- dorrneau, afard de PavXI, c.arC eia hol-
l\{ai. mult dccirr:::fr.un1. ",,. ,tei, Ion Mogorogea, Gttlan, numit la gcoal5 Zahada Simionescu"
duhovnicclri, Ioo grcfXncscu,
c.r* de prin 1855 tnccpc r scr*nr ." l;d:.I;'ilrriil,irlli,l, Nic5 Oilobanu. Ior, $tefSaescu-CrcangX, un Nic-a lui Constan-
Ion Crerng5, u.-';, d.e i,u p; ;;,,i;.rui)rrc [jn a Cosmei qi probalrii ;i-[rXsnea, adicl tctri tovarXgii din Hu-
de preocuniri erJ6njqs,,i,"";rt pcirlru rati ori rnuleSti. Pe deasupra, rnai gedea acoio un mog Bodrlng5, carc
pcolarii in'gclcrc n-.lveau gust ;;;*t" ..o'ir,*.lr.i.1116 jTJelitru pu1in5 platX tn naturi f5cea uncle treburi prin-casX qi
pcrlru prcolie nu rreb.uie. ".;". dc a"r,....u rinii ce-pli.,i;;i
credealr ci ctnta din fluier. Creangi mai vorbegte de un l)avidicI, 'flIcIu
vrcnlca yi lr;.-..' pr.gt;;;..
pierd'tri, .; ,. ti,,l,.iu .l.l p.",ri..r;-p. ;" de niunte cu,barba tn'fur,culi$ 9i favorite, 9i de un l\4irXu15 din
cirrc_r)u crau pulinc
'arrii in accl rfrr.'
i;';,r.tft.i. Grumizegti, flri s[ arate daci qi aceqtia dortneau la aceeagi
Dcsp'c Fllriccrrii dc a-rurici, tirg inrr.-'n gazdl,. Jinind searnX de mullirnea gizduigilcr, dc lutul de pc
etcprrrc cte .rpe M,,lci'',r,ci] linut dc po;rlc de ios, de rnirosul de piellric 5i de gheie pusc sa se usr.rce pc cup-
ll:]:i:,r;u at'rg pitlr.u suic dc nrclri, nc_;r";;;
;i;ri;ril. i?;,iiiiirrJ_ tor, se poate inchipui cI reoiogii nogtri trliau ca ni5tc vite. Sc
l:1,'lt, Lir;rr o rmaitrnc
torui sernan wirhcrrn de I(orzchuc 'ic scrii-
1r ioy. si,,iii,,,irr'"rii.i-ll,i
tncilzeau-. qi mtncau contribuind cu r:tndul tra gospo.diria oJr-
il a.ltiruiepic uliga cea'rare,.." p*"lii;,,rar qtc'asci, qi, cum unii erau zgJrciTi pi allii lacoini, sE iveau dit-
vetrrc cu sincirili, si.rareori ."'ii";.lr.l roarc cre lernn. in_ cordii. Abuzind de trrunlvoinle unei frumoase crlgmXrile, fn
i
\r rcar ; r) I a rs; ca de
lu.i;;;;; il ,;;;.,h dugheana cireia ficeatr adesea chef, tinerii. ofurluaun alimente,
rrnure clc cvrci. Inco.lo, in fa^ra pd
";l
ili;;:.;li' ;:;i',fiil JJ'i.lT;,,.,l ascunzlndu-le prin stn pi prin turet'ciie ciznre]or. Ogloha:nu" tinir
tirg,il ;;;;;; nrflr rasrrr, cu cdsure
l,icrdurc rrrinrrc liveii lr;;;; h.l,,uri 'de vigoare herculeanX, ficu o prinsoarc cu un 1Iran, ln urma
rin loc de horcruri. o,t*r;;.';,;,"t;ri:"i; sf.lipitc
'n,tri cu lut pe ios
tic. t:iiriccnii.se c5reiJ ii lui de pomanX un car intreg de lemne. Acestea sint
rrrrrple.rrr dc larnrl n..rlri.y,,,utii., iii"'a.; purtlrile unor feciori de glran sinitogi 9i pugi pe dricovenii.
se linea vesrirul
irrnraroc. I.rligclc ilepr\.re, pil;;^'i;-;.ilr, ",un.i
incepca* si sc frn_ nicidecurn stirile de spirit ale unor candidali din vocade la
pesrrigezc dc vc;rninie plrl"nclri
yi ,.di,,lgnr. crrropcnc, de care cariera ecleziastic5. Niii preogii cu care a.vea:u de-a face tinerii
cir boi Ei rrlsuri vienezc. Bilciul Jr" i"r,,?f"l;t flu exafi 'mai ascetici. Daci economul Conta juca stos, un popi
tlin purrct,e ve-
r..rc corncrcial, vinzlndu_sc aici l;.;;;'p.,,,r,, hltrfn, EuiigS, f;i punea poaiele anteriului tn ibrlu gi juca "de-i
cai,i":i;;.' 1,.,*,,,n." lir;nln,;, i; pilslXiau pietelen. Ca sX scape de mvar5gii prea minc5ciogi,
ll.":':13=,::,'1,]45:,pr.ecum
r'rre nurneroasi, Zaharia cu cttiva ai lui purseri fn funcpie .,pogtele>, glum5 haz-
navalca aici oclarX cu slrenii, ccrea uncle
pcrrcceri J;*bi;:
l{otzebue asculti ln 1g52. ,riyr.'nrfo";ri*
g,*r*one pi rndnfnc' Iie tn Aminti,ri pfin darul povestitorului, dar hotirlt vulgarS.
i'g,hejar5. Perrecerea cie c'petenie-"-il"*ri*1, Cu un chibrit se dXdea foc unor fioi de htrtie lipite cu seu 9i
aceea Bs care
cu.ive g"nr1, .ri jucu,l ,1. ;;;t; f;;r_"
cc,'rr:omul
r,!
v{rtte lntre degeteie celui ,adormi't. Unii se rnutarS, algii mai ri-
rrr ruul dc rurur);i prcsar:lri pc jos cu nrucuri "i"ir"..]rJ
cie iiglri, Kotze.
rnaseri. .l\.{ogorogea lqi tnl'elea noaptea picioarele in mtnecile
contXgului" Din pricina unor ghete ,fd.cute de FavilX ,acestuia se
tt
47
 irlli rr lsrfcl rlc cr',rrrli urrrlrii crc striclciunc, lrrcir par,Hi r:JXcl.* trivnic fnv5lXturii, se ;rrlri induplecat, cu roare c.;i avea cie
pc toli rl,rr.c.rlii :rlarii,
_q.i accqtia ,* ,rurorl i" il-r,. intilnpinat maii cheliuieli. Se gindea dc bunl sernrl cH, t1c
"""rl.rrr"
rlrurrr. Iliilricc'ii nu-s cleparte de Tiigul_I\re;r.'T;;;;
;i ;.
^cr;.;,,"i,1il;l \rtrerne ce a risipit atilia hani, selade sI aibi dobinda lor si sI
iar'ri,-qi. firi tndoialX in. 3;.U;i;;1il; agtepte de la IonicI, a juns popX, fngrijir.ca lralilor pi surorilor
Crcngi.9i..cu humuleqtenii lui"r.*."
,, ,.p.r.r; ;;;;t; o*;;;j;;;r. rnai..mici" Un 1Iran, oricit-de cuprins, nu are ibani'ghealX ln
scari gi cllitorind noaprea p. I**. u*uil;;i"'.fi.T ail;
priveau cu.ochi rii, tiind-ei candidali la popie qi
,mlnX, gi la Socola nu rnai mergea cu trimitcre cle hrairi in na-
I^",f:j1{,.-l-",r
la lnsurd,r^oare, gi.iegeau din sar sprc ziui, ca si se ifl. iir,,rou t-urilq! gedere pe la gazCc ieft-ine. $tefan a fiicut, nici vorbi,
clatorii, deoarece pesla pcrru arri Smaranda se gisee inrirovlrrrl
n prrnz rn l"alrrceni. Feciorii mai aveau obicciril sx coliude de n.6C0 lei datorie (228). Nu era, dupi toite s.enrtrile,.prea
noapt€a.droaie prin sar ln rrecere pe Ia .ru.t.i.i.fo;
cu lvtfiar scrrpcarul din HumuleSti, carc cinta:
,iHf;,;;;- slnitos, cX.ci peste rrcl anr mrlrea prn strXini, cius si ciirir,e
bani penrru lnrrclinerca la qcoli inafre a copiluiui s.{u. Lui'Io'n
Frurtzi verde de cicoare, mersul la Lagi.nu-i ztmbeqte. Plin de contradiclii, ca de obicei,
rdstI-noapte pe ldcoare nu dorea si r5mlnl un lucru prosr ca ccilalri si n-avea sust.
Cinta o ptivighetoale totu$i, de carre. De;teprlciunea-lui e un proclus al naturii ii sc
Cu vfersul de fatia nare; rlutre$te din pugin. Nici o idce de caricri litcrari nu p..o i; f;
$i cinta cu glas duios, trec.ut prin rnintea lui Creang5 pe atunci, fiindcl nici nllcar
De picau frunzele jr:s ; patrrna crrrrului n:o avea gi nu o va avea niciodatX. Felul cum se
$i cinta cu glas subtrire iscilegte-el pe carte e al oamenilor care nu r/or avea niciodatH
Pentru-a noastri desp;'rrlire ; aite opere declt manualcle pcolare, pe care le tin tn casX ca oe
gi ofta, 9i ciripea, nigte amintiri. Tlnirul de L8 ani fon Stefinescu nu mirruii-
Inirna dc 1i-o rupc.r ! se$tc a fi fo.st zguduit de nici o lecturi,'nu-qi aducc aminte de
nici un scriitor romAn sau striin, gi cunosclndu-i firea dezvi-
E la miiloc o aprinderc dc pubertare. iar nu srarea ]iricX a luitX pe .toatX lntinderea v_ietrii, putr. fi.tncredinlati cX .sin-
c3i 9.i-3 llsat in urmX o fiinli di'ag5, p.nttu cX CreangX, uitfn- gura lnclinare cXrturareasca lncon$trenta ii era atunci numai
du-pi de Smirlndiga, nn numai ci,"al,-eiga dupl alte feti din sat, b-unul-sirng dc lIran, a cXrui mintc'nu suferea poliloehia si sir-
dar la oraS culriva pc fata popii de Ia?Slrfienii-Vechi, p* .are citura limbii. Un Luca NI-oSncagu fncarci pe Creingi;1pe Zaha--
n-o llsa multi vrcmc ria lui. Girlan, cu.carc f*!;r;?ri;;li- j"'."tilr.t, ln clrula iui
"nemfngfiatio. Fata se vcde a fi fost'naiv5,
de bunl-crcdiu15 9i foarre Sntimentali. Ea dlruia blonduluj trasi de doi "zmeio $r porr)esc cu rotr, .ub nriniriic i;i;;;ri;;
dascil nrcrc domncgti, gi fntr-o zi, fntr-un gest de mare pasiune sat, cici era ln ziua dc Tlierca capului-rf. loi," not"irlior"i tii
rorranlic;, odari cu mcrclc ti dldu o niframi de ,mltase gi
,rzgdrdiga" de Ia glt. Tcologul cra lnsi uguratic Ei n-avea cuitun
august).
"Zneri-" Iui Luca, nurrniji-gi "cXlutrii tatii,, dc5i slabj'ca
rrtte milc, u'rblau ircct, tl.rr fIrI poticnire. O luarl ne drumul
femeii" Citre Pagti Mitropolia hotirigte desfiinjarca cati'he1ilor, de pe valea Ne:rnrlului si ajunscri la'fimigcpi, t" tirg* t-ii;
care, se vede, nu dSdeau multe roade, qi trccerea qcolarilor rrai a Moldover. DupI un ,scru.t popas la 1pod,
tineri la Socola. La seurinar nu puteau merge cleclt ln toamn5, gi
[oi"ir; mai"clcparre
inspre.Fagcani. De Ia ll-irnige$rt dealu;ilc s"l urcl clin iroujpre-
deci ciracii catihejiior se rlzleliri pe la casele lor. foIulgi nu se vcstind valurile de pusti cc vor urma, gi culmilc ,int trrrp*au_
mai duserX la qcoal5 mai departe, gi din Humulegti Oqlobanu, nite. De acolo se firapo:" limpede coarnere nrunqiror beah-
'xd ri
Trlsnea cel greu d.e cap 9i victimi a gramaticii lui MXcirescu, llulcel gigant gi incelogai. Ttrgul pagcorri *rt.;or, {n vaiea Sire-
gi chiar Ion l\{ogorsgea se llsari pXgubaqi. Vara trecu, dar tn tulul,car€-crrge ceva mai departe. Cilitorii au poposit noaptea
ioamnl apriga Smaranda hotXrt plecarea lui Ion la Socola. Orice 1a Bligetti llngX pod, p. ptirp* casei unui ,otrr,
irnd" nu pu_
ldlpotrivire fu de pnlsos, gi $tefan fnsuqi, tatIl, de obicei po- curi dormi; nici gedea muit din pricina fngarilor. n"rrr. uill;

48 49
,1,' r lrrrrr. ri .rr.rt.rr..t rrrrilrlr,.rrilor
hr l(,atii g$liciuuea. si Luca
I\'l.1rrca;;rr rr .r r'rr r.lcr'it tlrsprcl
_pclrrru cei din vale gi 'Jorin$e
.lc,r r,t''irrlr.rr'.'u <,il nr:r r:c'pede cn,,zrraeii,.in munlii ou,"-
\ );r rc lc( " l'r,rn irii deci inainte cie ivire a z'riiol si o luaril
( r

:,.r)r'c l(lrHi!ri):rsa. i.irtovrriqindu-ie cu tipte cariu;;i dc

lrita lig"ruilt'r lr.iicii. I-a [ireul-Fi..ul]ros isi nt,role:,c iincjrili
cle
l;r;i;;;;
frrartiuji. iar la Focul Lcinaici, i*urrr llcclirl-iloaiei, fac ,r no,rr
popas" .Zmeii" osteniserX dq ,rr:t, pi cXlitarii **rg.uu niai intrli
pe j.s, ln batjocura J.a bariera ,Xcurlniior, i; ;;;*
"dnume-tri1cr.
a.!+ns.eri cirre a:,frngit, rn fl[ciuan glumel ti inthnpi*5 cu ironii
u-.:i urltoare :
.<-. il4orsule, ie sanre de triric Lririe releg;,rrii ccia, s$ nu ieie $II. n A hAgtr, SEI,IINARIST
"
vil.rr;.q{ lag.utr ista-i uiele, qi nJoarnne ferc,rre" ,X ir.;t"n*"
lstr DI,SCOhT
pir"imcjdie !..." ""
. De.,rir;irrc, r'.iirorii _:ciliirr;riq1i sc ascuirci sul., un qol, iar rno6
J-uca, iigpii. f mproaycj rrc e1,-rrnetr ,,ir iri jurfiruri .*loi*i. .* *i*l
*rente blblrcc. A;ung lioeprsa irr <c;i'url sorolei, si aici o ori-
*elrgte- <"urioasii li sc lnfStriScaz-i ochiloq. l)Isciiirne de Iagul se inrincle l' xlL,ia ilctrtri s.le cireva qlealtari
irin
toate !udelclc ci,r la carrhciii clesfiinloli. parirrtri, or.oii ,l i;i"o-i. ro! un.cic, elar rnli "r]cs irrtrc poviruilul Copoutrui
'
- ,i uulun
lume tor bal'lroasa, ;cciea ingriirrilriiri pc
"iarha
tn'aqrcptarca zitci blt,url a gerpgi.lului Xlahhri. Daci <lcalririli *i;;; 'lr,;;;;
.'rrmdtoaTc, rlul atru'ccd gdlbui. pi murclar printre glor{uri. }Iraytirri nrari,
lncarcate crc rrcstrr, sc string ir: valca cxterioar;, si ctjarI
f,L'txtca dom'cirsci err irrconiruati feudal rrc ,ln s'iiir.c. nr*iul
rilc nrai i.asc si't prcslrarc'c'vii, J.,: ni"; i;;;;;";,;:l-;.
negrici*nca un_or .rcleviratc pridirri. I'trat dcoclatri r'ri{r'., .i.:ciic
<Jcrhrri sarr ridicer pc rrn dirnh, cllit.rrrrl l'. i;; t-.,r*,;;;;
pnvclryti -rnarctrc. In iurul celor parru turlc"fili .r]c ]Iirruiltrlili.
('c par colosalc, rin orclt Ic,-ric se-ltrrgc,rc irr prtrir i*iJ. U,"
e arrza ripelor, zjdrrl ,:cl nrai s.irncl pri"'
fort.-ricetd, rurla ,.r,:"li
bisericugr'. rrrru rirctlicval. ]IinS,tiii cu rlopr:rrritc rLrgui.rre
irrconirrrarc..le. forrrrri sc illbc'sc 1le rlcalt,r-irc ineorrirrrrl#oare.
Cl'ritl rc ctrllori irr rrr.rl j,
Ilntinearru : 'iluc"r sc' spLrll.,cr:i. \ cr..uri]! l,,i ii,,_
,Asupi:a cetii;ii se-naltr rristltriare
Vc.chi turnuli eu lonnd. insl>riirnintritoare :
Ca geniuri triste ,Jefetea LloJnrrsc

nu mai slnt .rc{evXrate, f cil.Stortrl r.ilnine inr, -un rlr;rre -qad

cu vechi biserici ;;i .cu r.ni rlrg in ca rc vest;s;ile rnei arh,i-
tdctulri nlai nr:hitre slnu pracia celei rn*i ude rtrinc. lllolrtlq;i,
l,r vremrea c.lonrnici lui i,fihai Srurza gi a cc}trr cloru; dononii

).[
 irle lrri ( irigt'rr: Alc:tarcllu (Jhica, IaSul aiunsese na lnflti.-
,r,rr',,,r lui cc.r rrrai crrrctcrisrici gi la apogedl de la care apoi
sc prilruSca rcpcclc. I)c rnargirri estC un adcvlrat sat cu
rlruur birut, ncpietruit qi pocleqe inaintea porlilor, cu
locuinqe mereind r-lc la b.rrdejul cXzut pe-o rlnl pfnl ia case
gospod5rcesci cu ogredl lnconjuratS- dc uluci bune, cL!
acoperig de olane gi infrurnuselati fn fa15 de un fronton
rczcrnat pe doui coloane ionice r'[ruite, Pe drum trec, ca
la 1ar5., vaci, ciini, oritdnii, gi duminica pe un maidan un
dulap se fnvlrte$te ia lirliitura'unui taraf de llutari imbricali
in largi veqrninte orienale. Portul sitesc se anestec; cu galva-
rii" ia cu scurteica imblinitS, gi o caretS, lndirXtul c6reia stX
rnindru un anrint giitXnat, aratl cA pe aici stnt boieri rnari.
N'lar' spre inimi ogrizile se lmpugineazS, qi dughenele incep
si se strlngi unele ln alrele. Tlrgul e mai fndeiat, mai ora$,
dri n:arcle nunrir dc jidovi siraci cu caftane negre il line
intr-o nrizerie de ghetou. lntre poalelc Copoului gi palatul
clomnesc, afczat in marginca vlii dinspre Bahlui, din strada
Lipupneanu in Strada }4:rrc gi pulin trl braqul Strizii de Sus,
aspectele clc ghetou, cle tirg oriental se lmperecheazi deo-
d:rtI cu viziuni de iux cosntopolit. Cascle nu sln[ rnXretre
d.rr sint nu rareoli de o elegantrS remarcabilS,
cllm par, .horeiirri
adcvXiatc aristocraficc pre sirate prin rnaidane gi
uneori fngrlclire cu ziduri, cri si sc izoleze de pro'stime.
Ora;ul toi, ln valca aceasta ripoasl" are aerlrl unei tabere
asiatice, irr cr1rc, printre corturi murdare clc zdrenie, se
riclici ccirtLrrilc clc nriitrr,sc a1c cipcteniilor:. Acestc case aruttcate
aici ln prrsti, flrli nici o raiiuuc aparcnt5, icgitc ca-n basrir
irr nriilocul unci trlilc clc c:iittrn, au linii clasicc, ex'cesiv aca-
clcrnicc, plrincl rotrr;i biz.,rrc clin pricinl cI fn loc de piatri se
folosegtc- tcncuiirlir ;i virrul. Sililc sc irrtrcvid enorme,- lnalte"
putfiicl conlirrc la scriitc, sub lurnila l'irrnttroaseloi candelabre"
'tr'otodati,
irr, ,t u." nuinlr de dame ln crinolin:i qi clc oaspcii.
irisri, proptirca pc grinzi a cattrrilor' coostruclia grXbiti 9i. ctr
ma{;r;i t-iri duiatX fac cd clidirile si crape, si se rnacine,
si alrrnccc pc o pertc, sI capete, cu vrclnea, infSgigarea de
nrornlair dc'z.icilri. ciLrp-5 inccndiu. Pc o ulii5 risare o lungX
constructie c1e un tins.ii rlnd, destinatX tn chip -vXdit d*gL*-
hto, pl fruptinclu-se In stil italian pe.un portic de pilaqtri. In
altl parie npot" gn.tgul cu porgi, sprijin-ind -deasupra un cat cu
6alcon. it ti tot,il e-ud, scorojit, fiara la alunecare qi cr5pare"
52
Coloane lrrari venelieire lin borricul unor rnari preivihl care au
un aer prea vast qi dezolar. Arnbilia cle a clidi rnonumcnr;l
colaboreazX cu matcrialul sfdrimicios al locului si di orasu-
lui tnci foarte nou asllectul de imiralie de ruini. Prea vaira
1\4itropolie crapi de la lncepur, 1>alatul donrrresc, destul
dc- vast, pare ,o cazarm5. NXscur pcste un ora; clc lcmn de
abia ..de curfird, Iagul pirea mai mult o rabirl pcnrru nlei
rnulti vrerne a unci curgi venite c[lare .qi ln vehiculc. tr]e
altfel qi in Iagii 9i in Bucuregrii acelor-vrernuri car€ra e
mai luxoasH, decit casa._Din cauza lipsei caldarimului, bcic-
rin"rea gi lumca n"lai risdriti nrerg, spre a scipa de noroaic.
nurnai tn careti sau mlcar cilarE. Slugile lnsegi alc curtiloi
fac la fel. Nurnai prostimea trasi dinslre sale'n:ai calcl cu
picioarele pe ulilele cu grinzi de lemn aruncare una llnsil
alra ca nigte podele. Li bizareria arhitcctonici sc adauEi
iryFestrilarea populaliei. Aci e curtea 9i protipendada, alciti-
iti din boieri de o bogigie ncmeipomcriitf, srlpini de rno5ii in-
tinse, cu numeroase sa're, unii dih ei nobili ausrrieci gi iusegti
totodati, un fel de mici domni ei fnsisi, cr1 curre d; t;"*n;.
Boierimea aceasta e tn gencre instrSinaii, vorbind nrai'inult
franguzegte ori m5car gr-ec_egte. Contactul:cu Occideniut, **;
ales indirect, prin ruq-i, le' di grandomanii. Cu frrni"rar.a
veacului-vin.bonjuril.tii, carc, cu-bune intenlii patrioticc, ac-
centueazi, din ndzuinla progrcsului, nota europcneascl. Si
prin fugi siiite, dar gi prin chenriri, un stol dc i,r,israri in
{runtc cu cct;leni dc confcsic mozaici sc IasX asuDril iir*iit.;-
DacX cei din urmi sint zarafi, crigrnari, ncgustori de "roare
lucrurile trebuitoare gi nerrebuifo"r., p"trir,r nlrarele l;" ;;;;;
dc,o boierime bogatS, lacomi de pcireccri, nio n.n,1i, i,,,g,;;;.
ltalrcru, grcci, l.rancezi.- Clasa burghezi c aproilpc crclirsiv
striini. Cofetarii slnt italieni, bacll;i grcci, -carctrgii ncrnii,
croitorii francczi. Hotelurile sc nuntcic orctc'tioi .,I{oicf
Petersburgn, .,lforel de ftaliao, librari slnt, de ,pit.U. g.il ,i
llenig, coit'fewr este .Alexandre... de Paris,,. Nirmlrnl frarj*
cezilor e atir de mare gi franluzismul atlt dc adlnc, lnclu
la restaurante se servesc dbjunuri franceze cu perso'al aritentic.
Numeroase nume galice stlruie ln oras plnl icunr. Ulirelc mi-
zerabile sint strlbitutc in sus gi ln jos'de echipajc stiXlucite,
-se
F ..?r*- apare luxul cel mai parizian, trSsurile 1in gir una
lfngialta, iar Copoul esre unTel de Bois de Boulogire ln drum
spre Crtnr. Nu rareori rinerii pi ferneile din boierime au lmbrl-
5l

chrnintc aLrtcrrtic pirrizi.riiit, unii tr,glciuiiidu-gi lurui <trc
fn capit,rl,r l;ranlci cr.l tr5surl ploprie. Aceast[ irnpcstnil5rurd
it vcae ultii, a.lungind din ce
rlrcus crL:ici;rcl sl)ru !irin:Itatca
frr cc nrrri n:ult notr. tirientali ii aciincind cosfropolitismul
C)ind, cu vrco trci ani tuainre dc desc6lecarca lui Creang5
n; tragi, Saint-l\{arc Girarciin vizita principratelc, el rirn'rf riea
uirnit de luxul iiebun rrecinrtr ln carete pc ulip de sat, de
r,;;iloanele ln care coatX Xum:ea vorhea frangnzcate gi in care
r'urnai robi! ligrui, rologigi pc ios, pril' antic:amere, atrrinteai{.t
{raircczuiui ci sc ailI Iingi 13ahlui.
Descinderea lui Creang5 {n vlrstl de 15 ani {dac5 s**
nSscut tn 1839) la Iapi in 1855, sub cior:rnia lui Grigore
.Alexandru Ghica gi pur.in dupX ocripatia ruseascX Xanist$,
prcpagatoare cie joc de cirli $ frivolirSli. are r-aloarea unui
sir-,rbol. I)acX cl ar fi alrul de atunci ir-rtenpii literare,
e f:oarte pr:otrabil cX, jXran, n-ar fi avut cui sX le fmpdrr#-
peasci. De fapt, el nu trlgea ln oraq, ci inrr-o lunae cw torul
exterioarX, printre clXscllirrca gi popimea de origine sXteascH"
C)regul nu-l vir fi cunoscue de aproape decli fn partea
qlriincascl cu crilnre $i ciulrotari ia la fltt;ceni. Fopirnea
r'a inculth. iar cilugiilimea, irr rnare par[e, gre.cizantl.. TinS-
rut seminarist rr*ar fi putut si se apropie
cle ..hoierin:ea gnandioas5 $ dar
-nicinu nurnai
mXcar
.franluzitX, e{e
seriitorii vrelnii, pe care nici nu se $tie d,e i-a cunoscufi
atn-inci rnilcar din auz.ite. Rtrsso, Negruzzi, Alecsandri,
clep! mari cuhivafori ai geriiului popuia::,-erau bcieri, tr5ind
tn sleta lor, f,XrI cr:rntar:t real cu clasa de ios. Irolclorisrr,ul
carn tngin-rfat al lui Alecsandri esre Lrna clin aceie nobile
conclescindcri aristrocrnrice, cl'e soiul filantropiei doamnelor"
care. clepartc cic a {'r'alcrnizrl crr fiinleic ocrotite , {in sX
&ccentrlezc oldinca ncnlirsca.ld ;i socictilii" La iagi rnai exista,
c clas5, a profesoli:uii, 'alcil Lriri rrrai alcs din ardcicni, dar
reeista se- icdrcptl spr.: c:lasa dc srrs, gi r,:n }{aiolescur peste
ci6iva, pni, safe c{e-a _clreptul din gi.Inimc. pcsre dlscSlinri
tatllui, fn sfera rnar iLor -saloane qi a parrid'ei arisrocratice.
A.gaclar, Creang[ nu *\'ea si gXsenicl in Tali niinic din ceea
ce convenca spirirului 5i demnirilii lui de 1lran, 5i e de bfrr,uit
ei ocfrii lui au fost inonicri Xrentru ceea ce vedeau de
departe. Aga-zisa oruroclestie', ironica furotestare de .upros*
tie>, de ..gdrfinie,r, uminirea sarcasric6 ln faga .,boierincrr+.
fret:uie sd-gi aibX incepm&rn fm acegri ani (2S, tr [n, 204]"
54
-
a tncrge n-a Sncola f,usese cam cu dtrui decenii irrainre gridin*
principclui, deschisi p€llrru pubiic, sercr^ 1;f,gtiri d_e
"cu
{lntini, cascacle, lebecle pc ,lac. Eoierir:rea 1ns;r o parasrse,
".ap5,
preferlncl Copoul. tr-a Socola era in,cl de mult sernirrar:un
la care- se inscrisese Creangi ;i care avea renumeie cle ;r
avea .profe sorii cei n-rai fnv5gagi din lume o. f ntr-aclevir,
corpul. didactic era alcftuir mai ales clin cirtur;rri de p*stc
rnunti, din Banat gi Eucovina, gi pe aici rrcctiscrl i;;ibi;iu
Fop, Vasile Pop, Cfmpeanu, Damischin Boiinca, Procop,,r-
vici,_ FJasiovici, itlandicevschi, Dimirrie Stoica, Gher:rghe \zicla,
Vladir,ir Sohupan. 'fotugi, unii profcsori, prccum l-upu D*viJ,
tllSrescu, Vcniamin Fopescu gi chiar vestirul Isaiie '[cocl,)rci,.u,
sfnt socotili de caiim,te inferio.rrS. Din corpul clericilor, cci rnni
de searnX slnt Scribanii * Neofit Scriban, profeson la senri-
nar qi autor de manuale, protosinghelul Tcoctist Scriban,
iarlgi profesor, plhi ia 1855,- 9i arhiepiscopul Filaret Scribau,
remc'rr al seminarului pfni la LJnire, deci ln vremea mergerii
lui Creang5. I)espre petrecerea fiului Smarandei la Socoli se
priir pulinc lucruri qi se pot binui clt,:va. E,stc neindoicl:ic
ri
'lui timpul
pctrccLrt la catihetul din FXlticeni i-a fost so(orir
Creangl, ca gi altora, drept un an bun de strrdii. Cursul
intii era.de pallu_ani, gi ln total trebdau gll ?ni de- frecv-enfi
p*ntru cinc voia sf; ia un atcstat plin. Dascllii dc pe Ia c.rtiherii
rlesliinlali au fost inscriqi ln clisa a doua, [iinilci alrfel ncr
s-.rr limtrri crrm in 1858, dupi trei ani dc stuclirr. Crerrrili
capXd certificat de absolvirea cursului infcrior de patru ani
t2?8). ln clasi cl avca colegi hunruleytcni,"ie Zaharia !ui tiir-
lan in rtndul lntti, dar pi rude, deoarecc un atestar sc dX in ace-
caqi vreme ti clericului Constantin Creangi {228), acela,
nici vorbi, care mai tlrzirr ll va suiriini la catcdrX i?2-1).
?n banci gedea tnsi cu Gh. Ien[chescu. fiu al rrnui p,''1,' r
gi atr unei ronrAnce, devenit apoi tovarSg neci;spirlit *1 lrri
Creangii ln timpul viegii liovestitorului. qi dovedinclu-se 1a
urn:i un josnic invidios (95). I-a senrirrar se preiJau ma.i
cu scanrX, ma,teriile teolcgice, cu profesori cle rici : c:rtihisuX,
irtciria sflntl, istoria bisericeascl, liturgica, inmoducerea fn
teolclgie, dogr.r.ratica, f-astorala, cintlrile qi tipicul biscrice:c
(228). Printre clrqile trui Creangi se glseau mai tirziri :
Sfinsita istrtrie e Naulu,i Testament de Hristofor Scri[:an,
/sfor',ra biserice,rstit lle r{urt de FiXaret Scriban, M,znurtl de
tipiea! sat, t'ortnr.r.!ttru.l. sluiirei de f)unrtt:tra cfe' profriringhe-
 Irl ,Nlcllrisctlcr',. .t/irilit t crrtittcttticir dc Iilaret scriban $i rrai cirtr.rrari crau mni tncilciti 5i nrai profti
rrltclc,..c'rrr1i rrpii1111" inrrc 1854 gi 1859. Se invilau insi ii -.de dccit el' CrcangX
rrrrlcrii.lrric,.',_;.t1,i. 11nr aritnrctica, pcntru carc seminai,ti c tiptrl opus invlqattrlni, estc'omul bun-simg, limpede
rul (ctlrrlc.. (,rcilDga cu 6 lcr un rnanual, gramatica roman5, "induJ., la ,iri,,te hirci nu i se-r,iu.c5 degteptlciungl ctl plcq. multe
gcogrrrlia. ., vccl're. $i istoria pariiei, rerorica, lucruri. cata de a dcveni autociidact prolix gi zIpficic de
lglr5., -Cr.*r*';ii irrvati'.i.o." nu-i trebuie. In vara anului 1858, la 28 sau
chiar linrbile clini pi Iatinl. Pcnrru di"'ur*i,
tpi crrnrpirase cu 22 de lei gi 20 de ".**ri" parale o Gran,aiica tatiiL, .10 iunie, $rcfan a. Petrei Ciubotariul moare pe mogia Fict4i
clc profeso_rul Dimirrie Stoica-, de la accl seminar, d-iii"J.; clin iudelul Ia;i, unde avea sernXnat pipugoi,, 9i CrcangX'
s9 vc$9.ci colegii..avcau.obi;nuinla sX-gi f,,r. c5riit* l";;; ca frate inai mare al orfanilor, rlmine un soi de cqp al fa-
c.i, "chiric,, Creangl anreninga ln scris pe o pagini i; .in. o *it;.;. Atunci el se hotXrS;te si renun"le la al dcilca .cqrs-
va lua urma sa llc <aturlsrt cu tot nearnul lui. in vecii vecilor_ 'l-.;i- r; facl diacon. tn care scop lnairrteazi oonorabilului
amin' (234). Despre viaga de la seminar Creangi n-ar fi avut. io*i,* at Semin"rici centraleo o "l5crimitoare suplicSo,
$yRi spuseie.unora, amintiri6rrne (212). Togi-plofcsorii l-ar fi ..it"J a i se slobozi cuvenitul atestat ..ci cu agiutoriul pro-
batut, lr mal cu searna un cdlugdr firav, cu barba rar5, care,
"i"i n* sivirgit cursul de patru gqi.tq aceast6 seminarie";
nemulgumit de progresele lui [a ctntirile bisericesri. l-", fi ti!",* ."t. datoriu sXnt a rirulgimi lui Dumnezcu 9i lnvigI-lft
apucat des dc chici, risucindu-l bine ri izbindu-l de ce nimerea. iorilor meio. Nu mai putea "rimXne pentru a trece rsi
Apoi Crcangl n-ar fi inqelcs *nimic>, si toatX invirXtura i ;;;Ji .{oil"u, din ciuzi ci pirintele m€u. s-au sivirEin
s-ar fi pirtit. o- Accste mlrrurisiri, daci s-au Air "1 la iunie ln 30 de zilei precum alXturata mXrturie
ficut, nu trclruic"bezmeticcali".
luate prea in serios. CrcanAi va cir:5ta tn
"i"i;; ; qi maica me este bolnivi de patru. ani gi..cu 7
a-ccst. oraf boicros obicciul de a sc prosti singui de a ..'rnurt.*
"J.u.t"itt
coDl1 totl mar mlcr de cXt mine ; tnci Ei cu o lns5mnXtoare
dc 15rilric, de. a sc plef-acg ci pricipc ai nu !rea. Este. o $irere- .luioti" dlcl 1.600 lei, ne avind cu ce pliti, fiind in cca ntai
nie lir5ncasc5, un Pcl de ironie pcnrru'boicn 5r uneorl o sarrra nrare siricii, t bo inci din cauzX cX tat5l n:eu nu au trurit
acoperiri_a gcolii. vechi. Ci Ion Creangi 'lntrelcgea
foarrc la locul nagterii -lui, nici de bir nu oste.scutit; penffu. care
Dtnc ft ca cra nrlvtr peste tot ca un pcolar eminent. stau cu o mare amiractune, abie iqi.poate ciplta hrana,dintr-o
nrlrturie notelc lui. ln scminar, bunIoarS, era eminint la zi olni frtrra alta; dc unde nici crr nu tnai am nadeide -de
catihis, istoria sfintX, liturgicX, ieologie gi pastorali, ll t;r- i; rnai Dutc aiiuta, (228)- 'Formalrrictrl atcstat' l-a
".;"li"t
la toatc cc[clalrc. inainic de ir5citrn,'la 12 dcccmbric L85B' De acum,
. ^ Creangi urn.rX cl;rr trei ani in sernirrar, tmplinind cursul i;";.;;;;;"-.I.itoti.i si a hirotonisirii, creangl trebuie si
infcrior de patru ani. ln vacanle se ducea acasi, trn Flumu- ii rtit pc acnsl la l{umulegri, pe lingl ntami-sa' f)e cc, insi,
lc;ti, aEa c probabil, unclc n-avca lucrtrri prea tmbucuri- it,,;r"ili.ii. nu *" i'surer'1i iat lail sau prin imprcj.ri*ii.i
toare dc vl\zrrr. Smalrnda cra bolnavir gi impoiiratl de copii, fu.ttl i. poot. l;muri 1n doui - chipuri : ori nu se lirvoia
tat5l, poatc, ii cl br'!11x1, qi cirtitor pcnrru'prca marea cliel- ;;;i.l ;l-lt ii. ,"t, ,"u, fnvoindu-ss nu vcdca vrco biscricl
orag' In cIsI'
trriali. Dc r'r'cnrc ce purca si iasi popi' 9i mai curind, ; l"; ""."trr,-"i;-;i;dd acum..sX 'se afcze laoricum nici un
nu e dc gfodit ci cincva, fie qi Smaranda, iiar fi dat ehei toria ce-a urmat J lui Creangi -n-a intrat
sii ste.r opr ani la scnrinar. De altfel, Iui CrcangX cartca m;kX i;;;;r:;d*;"t"1, it* tt,t itttti - indeob$te^tn^chc:'iulilc
nr"r-i place. Ca g5ran, el nu va avea niciodati voluptatea .i.tt.u. ci numai-sf.o socotcali profesionali' Pe Smirandria'
nurlrcasci, pasiunea erudid. .f udecara lui e cea simplistl
,g5{: i;;;;;pii i. T" Nicolai Ce'sub dcal, CreangX ear-e a j=i
n-a luat-o pelltru ca
a oricirui om dc lari : dacl ai priccput ccva cu mijioace vXzut'-o'mcreu cu ochi galcai, de luat
prll:ne, e de prisos s5-ji pierzi vremea cu c5r1ile. Creangl dacH bXtrinul plrinte nu murise chrar de acum' urmaftlI
cre<iea cI pricepuse tot a$a de bine ca qi ceilalgi, ba chiar d;. h";ttit ae
tf8s8 de vreme ce botezul trlenei la !2 no^
l.*Url. "tril preotul Teofa'
tl ofi.lu F9caa. Clericul era
siillea o bucuric l,iuntrici dc a-gi intiri observalia cX cci mlritat. Iira tnsa prea
unei biserici cu fatx de
56
:cleci in cxurarea
s7,,
 rl" l'r rirr,ir,.r'irrrl rltrlrii stleotc.il,r l*i abia ?.r" tle ani. cu trei
arri rrrri .irr:rirrr., l.r irrilriccni, avuscse supSiaru Ji, pii.i*
JiP:,t,i <lr: hrrrbii.pi dcAi-se ungea
seara cu seu amestecat
('rr 'rusri1i,aluni arsI." un portret
rlc lurrrinrre .li" '";ril;;
'lrc clc pcstc cigiva a'i, ni-l arari iriei-r"tii[i.
rli;rc'rrriei,
.gi
"r.r"*"
Ie l:r1:i, cu rnustagi fini.gi blrbil5 tunsI, ghicirt;;-bti;i;
illspl'ulcc|tilt. fr. gu cautatrtra parrunzitoarc,
. $iret in coltul
_:st lovl?1. inarul cleric c foarte chipeq, li tinuta
Dirzctor il
hrr toat;l e de-o uimirorrc clcganll virili, aminti'd'priir
rcl;r;ic gingXgia orlpe'easci ,iroiii F.lena. nriii 'ibsgi^i;
v:ir.l, clcrrcul rrntbla iaragi " prin Iagi in ciutarea
rurrri rosr, dcai vcnise.poai. "telclcu>
chier di'";r,ru*ii,] tii+1.',q."A
se perfecuse un evcniment care horxrlse roatto Iasului .si"
_
inclirect, poarc gi a lui creangl. Prin i''.it."-'ori".i"-ia"tr]
dolnuul Alexandru I. Cuza agizi'du-se la Buc',rrcsti,';;;;;
boicrir.nc qi oricinc voiepre ju." un ,oi'- fi-;i;;;'r;i;i;;
alcargi in capitala principareio. " C";r". f."la"i," f;'.;;:;
t()iltc _nllJloaccle locomolic, a fost prrtcrtric Ai repede,
Irindci populalia {. Iagului scizu nun:cidcilt. Apoi se ,.'i;.",
:qrc. a.ramlnc sfatlonart rnulti vremc, dar cu alte elcmente.
,\,logrcnr, cind nu stau la 1ari. pleaci acum de_a drenrul
la llucurclri, ocolincl Iagul, Lnde se laii t"-eoir'*;"-.[ffi;;;
de ia farr qi alt val dc strli'i. viaga culturalx" gi chiar velei-
firtca cre tux $l arlstocrafre nu scizrrrl nunraidecit, ba, dim-
ilotriva., penrru..cirv-a t_imf pirqri sporirc. Noul' stai crea
i.otr gr, llrsrirrtlr, ti clasa discileasci lua locul boicri'rii
ielorercle. crrrind se v"a lntemeia aici .,Jr.lirimea, cu nrembri
Jir .aris(rrcrirlia.,rnai urr.rrrtx qi intclccruiri f"*rr" *Jli
p'ol-cs.ri. l)trPI vr:co cincislri-czc.e arri dc 5i 'lac.U'ire tnceoe
.i lugi tolu,si 5i clita crrlrurali, clirr rrcl:uirrta rrrrei activitjti
i.l ccrtr.Lr. ora;ul . clcclclc atrrnci vcrtiginos, sc provi'cieri-
r'cJZa, gr.populat iu nrrci nrisrrr;i cu r()r.l)Anii Dcvoili sI stea
.:colo prin obligalia slujbci, cI dcvi,rc proDl.ru-zls un oras
-lc pripIl.iij,. in.. carc ciqiva i'rclcctu.rli r.Irr'r,_ji1i rrrai i,rccarcl,
r:u fira izbi'<li, co'rinuerca unei tr,r.li1ii. C[cricul Crctns;
sc re;ntorcca"la I;;i, tocnrai..t,r..clipa in c.rrc irrccpea .r"
ir. a rlon lrrrrghczrr lrlleraic. Acutrr utr lirrrr ca el
le.s('!rJl()r
fqr gasc;t.' in orl; serrreni prinue popi, fnl,iliitori. pr:ofesori,
9i sXIile de curs deschise oricLri 1in iocul saioa,r*lo, i,, ."r.
n-ar fi pur*r irrra. Inscrierile lui pe la Felirite q.oi; oi,-,
$ dintr-o JrJlce,re de cerile1n ele clasi ugui cle a i,rt.a pcsre
5U
cle a se simli om. Cilid viala pc'liticl a nsului princiliau
totj'va
,c inceoe aici aorinsS. Crcansi va fi tntilnir prirr sllile
..16 f,rtrurriii, vorbXrcr qi mulcItol gc fircate, tn r.a'bIra liirc-
LalX. Anecclota spunc cX preotui lvanciu, care-l cunoStea,
intiinindu-l lntr-o zi, i-ar fi zis :
"--- Mii biiete, nrr-i plcat dc tineretrelc tale sX urnlrli aga te-
leleu ?... Adai bine te-ai insura $i-ai intra in rfirdul oarneniletr,,"
Creangi mirturisind cX n-are bani, pirintele Ivanciu fi
puse un iitac de zccc parale ln iralmi. iucind mai depalrc
rlluina pieotului, cleriCul, qugubll, scuipl fn rirorie di in
d. ifu..r" bunX, o puse tn pungE Ei zisc hotirit :
Jhip"o-_
Ncroc sI dea Dumncicu, pXrirtte, de-actr mI insor !
Hai cu 'mine ln pegit !" ar fi zis pXrintele apuctndu-l
-
oe Creanpl mini (6).
' AccasiX dcbtrfoncri'c' era un chip al
*pcpii
Ivanciu <ie a
impXrtiii tinlrului cI-i gisisc o fat5, pc cxre poatc irrsuii
Cri.rnei puscse sa i-c caulc, a$a curn se obigitr"riegte. Ald"i -
magul"pc care-l b5url tnainte de a sc lnfXliga viitotului socrri
dovcdcttc cX afacerea fuscse inclteiat[ prin vorb5. Socrul er,r
pirinteie Grigoriu de la biserica Patruzeci de $fin1i, iar viitoa-
iea mireas5, o fetiii de t4-X5 anio care nu se $tie cunl erii"
dacX plXcu sau nu clericului blond. Oricttm, din fnclinapic
n-o lua, fiindcl nrotivul dc cipetenic al cls5torici era indc
plinirca formalitiiii prcmcrgitoare hirotonisirii. Ca si pn':i
rnai serios, CrearrgX t;i sporise virsta cu ttn an sau cu nt ri
mrrlii, ziclndu-se cle.23 ani. Clcricul plicu ln orice caz eco.ncl-
muiui Ioan Grigoriu, care poate era gi v5duv qi voia sii
scape de-o griji'"(20o). Arrtdritatca bisericeascX dXdu peciul,
adici invoirea trebuitoare ctrericilor, l* 22 auglrst, iar l.r
23 august cununia se f5cea, nuni fiind $tefan Bc,tez 9i ce,r'-
soarta sa, Zoiga. Mai fusese falX, intre aliii, qi sacirelarul
Constantin Agapi (100). Desigur cX tinlrul ginere cu fetig*
lui mireasX s-au rnutat ln ogracla bisericii'sc,cruhd, tn nipe
cisule joase, tn cate, zicea el rnai tlrziu, ll rlzbea ploair qi l,
orbea fumul (6)" Dupi ce se bucurX tn tihni ckeva luni c.[e
p13-
binefacerile cisitoriei, Creangl ceru ia 19 decembrie sX 'fie
hirotonisit diacon, mai sporinclu-qi frtcE cu un aal virsta, ca
sX :pari gi mai 'l"reclnic de luat tn lceaurl- (avea acum 24
afli; deci nXscut fn 1835), prin aceasti plin5 de clignitate
oficialS petilie cdtre mitfopoiitul Sofronie hlliclescu {68} I
cq
 rlrr:.rrl'irr 1 ire srii1:iuc, snrinlari si foartc bogaii. ctl carc ttnlrul cliacon ar fi avincl
* l' rr.rl

(lJiricul Ioar Crca'gd, plccata s,",pliii, inairpreasfinjite .{"J;; ;;;.iare lcgitlri. Lucrul in sine nuputcrr e dovcdit, . sp.i-
sI lini in
stiplnc ! ;ii;J ;";.;.,.; "t,.' probabil.. Crcarrg,i nu
)upii slvir-yir'-e curs'lui i'fcrior ce am flcut in semi-
J chiu dcoscbit la o ncvastS luat..l din socctlll prolerlonitle,
na'i.r ccnrr'.rli a sfiutci l\Iirropolii, posedind ;i forrnalnicun ti t"-ot si fi rirrut, ncstatornicia- lui la femei ;i in toate e G
arcsrir-r, .porrivir formclor rotodati -intrind gi t,r ro.i.i"i. i*turi, a'crrecier,rIui crrc i sc dezvSluisc incl din copillrie.
prir lc.giuiti cu'trnic c' liicn slinliIc]i-sai* ;.'o"on,"i.ui'i;;; Cllirslritclc crart attinci ill cca mai ntare partc {'ete firl
Grigoriu, g.erviroriu. la biscrica..sfiniiidr to i; X{i;;;"il;, r* tn.*ii. nronahalS, aruncatc la minXstire din socoteli fami-
dc- aicca di* c.rpirrli.c, t.r-e^.li'gi ariiu*[ra] r"rrrli";i; liale.'Vizitincl VXratecul, I(otzebuc rlmase uimit de ceea ce
nrarturrc, dc l.r biscrica sfirrrci rrcimi t-or de"i.." vXzu. Maicile trXiau ln case proprii strinse in iurul unei
frlic, picca r'iircl rog rnile tnaltprcasff in lliei_;;;;.;. ";;r";
aicca din caoi_
osr5zi. nosediud, ccle niai avute' aparte-mente cu moblle
e po'unci a me hirotonic tn diaco" ; fi;",iu_r"i la" moril, argintirie 1i vase de porielln. Cineva esplicl lui
"i;; t;'^;;;
trccugi,_ nurniri,rdu-nri in ordinui p.ir"r".l".-"6ir;id;; Kocebue c5"astfel triiau fetele-de boier cXrora pXrinqii nu
Iit Lrrgisitoare. lc putuscr[ cla o avcre mai mare clrept zestre, cu gindul de
Rimlindaiin;"rlrpr-elsfin$ei-voastrepreaplecarserv, a asieura viitorul bXietilor. Fireqte ci fuga de la mtnistire
.,, nu nLi insentna in accste conditii nimic scandalos, 9i ori-
cliricul Ioan Creang7u cind o rnaicl pute-a icSi spre a se mXrita, de gisea cu cinc.
Nlitropolirul poruuci. d.up5 uz sX se facI *duhovni..nr.n Din cauza rninXsirrile nu crau toctnai llcaqtrri de
-
cctrcerrrcD, pi dcci Cuto""i.,'-pr;l pustnicie, gi "...tti
Creangi lnsugi n-rlrturisegte c^I. lnainte. de .a pleca
]:::fr.i"_p:otosjughclul,
nid,r'turisirca lui crc-rngi, glsi'd ci ninrrc nu sc rm'ot'vesrc ia Iaqi pritrsese "!ust cle cilugXrieo, aflind unele din tai-
hiroronisirii, r;rirorrind clc" accasra la il'e;;r;;i""'il;J;: rrele clligXregti p? clnd umbia (vara . cu bliegii.--^ dupi
polrtutur, crrc in acceaqi zi pofti pe frilia_sa
nclrl. burelio. CI dio.onul Creangi s-ar fi dus pe -la minlstiri
tli'ip.olcse, adici pc chenadie-$.;;;;"'a. triii"f.;u,';?il;: in scop de petreccre si cX ar fi ptrtut avca chiar gi trncle a-r'crt-
ereul titular, si hiroronir.aiix i.- ll"ti. cauonicesre. cere- turi se,rti,ricrr taic, fiind un tf nir plictit la vede re,
rnoni.r sc .lic' dc cXtrc arhicreu^-f* ;ir;- _;;;;";l'tr;".:l; este un lucru cc poatc n-a "tun.i
fost, dar care n-ar fi de mirare.
in bis*ica Sfl*ra -&"--ffr.g;f_Er;;r;"J;'-;ti;
p"r"scl-,iua Qreangl mai jinei in chip clcoscbit gi Ia familie, gi nu-mai
clc privelilt., pr.?u,r, nc putem inchi_ poate Ti fndoiali cI 9i-a purtat potcapul nou prin I-Iumuleqti,
:11,i")ii;l"t.jrucuro;i.
pur. (.r'crrrqil sc li..cliLs cu cIrula-ori cti rrlst,ia gi ,. ipr" bucuria --smarandei, .prin- Pipirig, gi. pcste tot unde
fr:tors a;ijdcri, rlc'il "ir.p, T;
avea rubedenii, inaugurind cu joviaiitatea-i cttnoscuti noua
"ii: ,i".;'i;"."'",
gllil.;,:], vr fi' ilrchci,,t
""
care, cunoscf'du-i
si,,.L)'rJJr"ca' ii'p.,r...r. cu bdutur5 cxistcnli qi chefuind cu tovarilii din set.
("68.). arri dc. ilc ,;*i,iJ ;;";,, i; [i"ri;;ft; De noua lui stare Creangi nu fu mulpmit tnci de la
:l:i.it.'arrLr
-s.crul siiu..Diacorji "l .;"" pf*,t"rl"-ii ;i;";;;" i,fi; inceput, fiindc[-i ve dern milclndu-se ca si scape din ea.
vrz*lr ue.preolr. urcanga-arc nurnai 70O dc ici pc-an 0 [eartX se isci cu socrul, carc, zicea ginerele gtlcevos,
leafd.
nu-i di intrelinerca pe un an, cum a flgXduit, J-a fictrt
.i::i;T:'#:u':f ,:::r:'#'iifi
vrerrc cLr crcanor. slg nq ." H{gi,*i::',1.,"*;,[i:ii
surugiu, rindaS, a incercat sX-l sugrume. Dicasteria, citrc
,nutr-",,"i ;i;;i;;':"'.ii"1Hirl care-ficu pllngere, l-ar fi linut arcstuit. In {ine, socru gi
gi colcgul de bJnc; Gh. I.;t.i;;i.u'ii'eo"re ginere se fmpXiarX. Peste un an, la 19 decembrie 1850, dia*
tlin sc'ia l.i' Anccdor" .p"r"- u ri Ll"rr si alr.i clerici conila clXdea- na$tere unui biiat, Constantin. Starsa de diacon
Crcarrgl gi cu lcnich*r.u-'"u pf.i"i'?'a"a drrpi hirotonisire
singuri, firi dia_ cra precarX, gi Creangl se va fi gindit sX-pi gribeasci fnain-
coirigc. o raitl pe ra mhistiri-gi.i
osc u o ti niird nr aici lrrgh
iJr.*n" din ele creancx farea, tnscriindu-se la Facultatea de teologie, care, ln urma
cr.r r r
ciriI, .1. ;;-b"i.;;i;,;;;:?: unui raport al lui KagXlniceanu, se cleschisese cq mar€ solem-

6t
 rritatc la 16 octonrbric 1860. In anul gcoiar X86t-196? tlir[alte tnlesniri, ceea ce tras5 sX se iltrevadi c.{.niea*a C'earrgx,
Oleirugii cstc printre cei 14 studenli care frecventeazi facui-
soqia, n-a cam voit si sc desparti- dc tr'tl 9i cl',cicii, Crcanga
tirt.cr;r. inrprcrutii cr.l Gh",Ienlchcscu, Gh. Fosa, C. Il,rbiccanu
r-a invoit din ncu a sluii lJ IJIriroiu, lctirincl'rnsJr Ia "tralrrt-
9i rllii (72).15i dlduse vlrsta de 24 de ani, nlscur, prin urmare, ,*i a. n'tucenici ( 191). Biseric:r BIrbc'^itr' 'lr afcziiti tntr-o
c:rnr prin 1836.
. -
l,iflradI plini dc i:irl-oii tri ctl ull tr'rrn. -suhlirc F(larla' e de
Facultatea n-a mers bine gi dupl incl nn an cle tinialil, orii b.roi foarte origi*a1.. tipic' . rnolclor c-tir, c:lx'c piistrc;ea
pc cirre nu l-a mai urmat CreangS, se dcsfiingeazl. Creingl [a partea de ios trci arcuri spriiir-:ite pe patru coloirtc sllnf]xc'
sc ardta oricum nehotXrtt ln dererrrrinarea viitorului. in l--'t i"ri"a tJacliEionala tindb, i'tr-un itrrcsrcc biz.ar cle .sril
scptembrie 1B5B se lnscriscse la $coala prcparandale tffg\.
farl a o urma insl, dcsigur din lipsi de nrijloicc. In agteptarci
;;;i,[;;;i si sili bizanrin. ]i.riI{oncsti de sirperior'ii liSrl'::itrlui'
- Creangl trccea drcpr diacon cu purt:r:'c*' dar <aple-
grisirii unei neveste, ili cumplrase in ianuarie iSSg Lrn c'et Ia"beiic>'., cu trrli ceilalli s.lu jitori la':laitI' Iiin .faptut t'i
,4btctdairc'pottr Ia jewnesse gi o IIicd grdnaticd t'rancezd (234.\. -JlaionuX
f"'i..1.-|"Seq -sri"iiie nortru ..-.t* *.rtat iar 1a BXrboiu de
Si se cultive ? Nu prea. Creangi nu inviqa nimic fdri scop. i; i';i;;";;i a- -la deiu.e ci n-a stac muJ't xa trli-rboirt
l)robabil ln vcderea continulrii ln ah chip a studiilor, -a ;i ;-;"-t*;;; loisciica socrr-rl ui, c-arc sc
. ftri 1':e astts't1 I ct'
dXrii unor examene. In 1862 ffinzXrise cirlile destul, qi, icelaii numei nu departc ai pcstc drtlm Cc vcciritrl lcltitl ft
"

.{rrcintat de iniliere, iscilea ln gluml Le diacre Crcanpue (225\.

Se poatc crede ci diaconul, deJtep, a priccput arit din m",r*i-
il"'u*".ttliir-i J.^azi. Arta irserrnnX ci irrc'r18b4,. u:r an' dil
t8# pt*X i" accea a [r"'i ttr:rirrtL
lclc lui cit sI-l ajutc in rcstul vielii la dczlegarea unor rlnduri ".;*Xrii--'uoiift;
lli;;l* eutii'ii rlbdX pc socrrr' f,)ul35 alte Sriri'
franlrrz.cgti, dar, tn ciuda tuturor granraricilo-r 5i manualeior cie ""i."itt"
incX din'itinie 1864 se afla la Goiia, venit acolt' Ppat'r ittn
colrversalie franceze $i gerntane, nu e cLl pr.rtintri sX fi aiuns lui 1863. De acolo, ptnX ln 1866, a trecu.r in alm parte
-n-avea toamna
tra gustarea lirnbii franCeze de vreme ce cirli fian- f236), Dar cX nu suferea pe socrtl' se vcdca cilntr-aceea ca'
-i*oi.;"tXiiie
Ei nici o notirr:le . de literaturi__francezi, gi cu atln fuge iar ls BIrb"iti
guze$ti ti inelduie,
rrrai pulin a cunoa$te limba gerrnani. lll rrebuie sI fi avur
[. 7"r; .*
imoreiurlrile aiel6a stnt upor
-
de ghicit' La 8 octombrte
elcspre aceste elemente de culturi ceea ce cabiti orice itiei-'Ti;t" nrtioi.i..t fusese ,,umit-'dirccror eI qcolii ,pre-
gcolar care a linut o carte in mln5, oarecare noliuni-clcnrentare
Daci e aclevXrat ci avea spre blrrinele dicjionare de acesre $arat'tdale in locul lui Anton \relini, sul''" dittclr'a .qot;tll
'scoalu aiunsese a nu rnai atragc dec?t rrei coll(urcillr. . l.)e
limlri ?n_ crls;, - asta_ n-ar dovedi declt cX pentru compunsrea is6i' cir';
il;;.;"*;li;- f"t*Juti abia l"a 8 iarc nu'niai tri:o'i se53
ianuarie
manualcior s"rle diciactice Greangi era ln stare de munci ;;;;;.;# ii J* [""i".*n1;, di.tre
fn suclori la traduccrca cu aiurorul vocabularuiui a artjcalelor il-tr".tn.'i";,"i* *i t* *ii"tt icn CreangX qi Gh" Ier:Ichnscts"
trc[rLritoarc pc crrc lc glsca prin encicloiiedii imprumutate
(2C0). In nrartic 1861 Crcan*5 ccrc .Inaltijreasfirrtitului
itlpi,r' si-i slobozclsc5 o cert. d. mutarc Ia A{lnisrirea BIr-
boiu, fiindcX la Patruzcci dc I\{uccnici n-o nrai nurea duce. Asra
l'nseamui cX se str:icase riu cu socrul. €u arhinr;rndritul Chiritr,
egumcnul &{fnlstirii B}rboiu, tncheiase la 2i martie contram,
dtrpl ,c,tre, fn _schirnbul sluiirii ia acc,r iriscricX, alca si.{:ri-
rncascl drept leafl 48 de 'galbcni cezaro-ausfrrecr, nurnatratl
in doui cigtiuri tra Sf. Gireorghe gi ie Sf. Durnitru, un stlnjen
de lemne, precum gi casl de locuit tn ograda bisericii" I_a 19
9.i ia 31 aprilie ai aceluiaEi an, Creangil, esre prevXzut {n statele
de plarX aie slujirorilor Birboiului cu 1.S0CI lei treafi anual.

\2
 geau, Ei qriinlele natnrale, dr,rpE _cl*sificlriie lui Lirur:l&' Dircc-
inr, a-drrrinistraror, prolesor de ceie doul rnillerii gi auror dicl;ic-
tic cra accla;i obscur \ielini. J-itr"r I'{aicrescu e lnsplimintat gii
rru se siie;'le si-gi splinX nctcd irnpresia : " Cine a cuno-';c'$t insti-
tutul prcprr.rrrd',rl clc ni;ri irt;rirrtc grie ci. dcplrtc clc I e-xa3er-r"
,rui ,r-a,t',',.larcrt lncl desnrl iniosire:r, nivelei clc cultura cemcia*
dali oe cilre se aflau acei iluminatori ai poporulni ronr$ll".'
'Iinirul, profesor exatninasc, ca memb"ru al comitetulllr de rilr-
spcctic liolari" in 1861, un candidat I"t postul
- dc inr'ilglitor" ;i
i..ri.,, i,rrrcb-"rr ce fel Ce [' esre acela cu cars sc:lie ur:ze1e
"t \,". ( . tl. i:. r\ i\ {.i A .| 1\l 1i t l' I {-.1'1'{ilX" (scriscse cu maiusculi), daci e mare sau mic, rXsplrnsesc c5 e
"de nrijloc" (125).
a.pteptor..r candiclalilor, cltre elau piililli.in toi-l.ir'iL:iiii, \fa-
ln
iorcscn glsi cu cale a face nunraiclecit o c:ilitorie I.r )ierlin,"s;p;e
a se inforna asllpfa organizSrii gcolilor cl.e,.rcesr so.i in occieJi: :r
il'it'i\4rriorcscr.l r-irvca eicci'r 22 ele rui ci*d, l;r,{"deeeni* .; +.{i o_ rirrtltrieli,irrstjtutultri, undc tttt gjsisc iilct 'L};l :)n"}::Ji]
brin-186-2, soscr l* Iagi ca profesor ia Universir*t* gi air*oio, srebilit. L.xarrrinincl insl rciriir.atea, care -ce,.con1pgirea cliirl ca:i-
dida,,i cu circva clase primare, ahia ;tiind s.I scrie 5i sa *lii'easci"
al l,iccului Nagional" Accst tinXr cu srudii tcmeinice .ln striini-
trle avcr clc pc nrurrci J'iz-ierrrcunil c;ric stirfleste cultul si ura. it"ioi.r.n se incrcdinll ci organizarea."gcolilor clin Frar,iia q;r
lilc;anr fn redingora jr.ri nc.rgri, cu acela:i barbison u.-i,Jj o i"irrlu er;r .excelentX pcnrrn ir:rte cjt'iliz'11e,- cur-I-! si;rt lPrursia
vlrstH absuactl_, ctcrni, eu o privirc c.rlnr5, so;iabili, dar pe 'i^i'r""trt. a.r inLposiltiii pcnlrtr ircilpIs dc crltLrri 'c':iil''rr':;':i
deasupra veacului, h4aiorescu ?ste chiar de" la fncepot **p^o-
i ,o.i.'.;tli ,'ortrrl.,. De acccr, "clcsprcgui'rd din rrclini''l i:iir':'
ncntul.profesorimii .cultc clc purr$ri aulice, eare lnioiui*;t* ,o"i" pongr"'.rc1e teorciicc, c;lrc. pe hirtic rint frut'.,.li', t",-.isn' i:rt
"e-
chc.r chsl lroicriascl. ]lstc rece ,ri tiltugi frarern, are toate c{aru- ;;;iirJ;; i; pin.lu. nu'rai ca tnijtc. caricattrri din i':ri 'Lraire::o
;;;;;;; iitintin lui *a i*cerca rn;ri intii in prrc'tic'i-iri.rrlr-': urr r'ocl c'le
rilc ciiircrcnici. Aci.ivitatca lui la la5i a trebuir si fii: la fnceput lr nocstrJ, si I prcpilrr.c : -:; j
afrr dc absorbitoare gi clc frcnclie5, lnclr il: accar.i ar:i eln-*, f5cirt i,rviliilrirrr x(irlplJt ;coelelc
:rpcricrrl.r co,rritlcil cittigari tji' c'rsiri rlc clctr itni c!'cJ a:i \'., ll
lr:lci o lnscmnarc z.ilrricS, a.fe culn obignr.ria. Reputagia lui fu cleo*
:fi;;-.i ;;,; b,i; p.n,r'., invilimtntrrl pri''er ;i ci '-
r '1 :Lrr'3
tr:otrivd nrarc ill si:ra corrtluciitorrc ,ti fu pLrblic. Cfnd Odobescu
se hotlri ei. rcorgmriz-cz-c lr'()ill.l prcps6xpdxlii, se gtrrrli deci, in " -{;'S ir poporul nostru" (9)' -
-irrridicir:e
;onultti. L86-l cr-rrstirile *Instit:-itr-ritii ped*gctlic cjle.la
'lrisl,:tiie clin Iagio se descirid cu urir:iiicr'l progr, nr : ]i riirr
chip firesc, la if iru h{aiorcscu. "lcorla prcparrlr}dali. cra un fel -
cle institut, prcmergiitor gcolii nornrele, crrc-li.propunea. sI dea
()JrccAle pregHrirc llcdagogicl riitolilrtr drsclli. Insritulia nrer- Ii;];;.;;tt prccla principii dc eCucal;ie ;i r'ai ales clc irr:rrLr':1i-.''
sprc;ale' riiri
;;;;i;;;;d"ou.biti 'rctocielc
la aLit generrrlc' cir ;i
scse prost sub Velini gi fii.irdcX eursiptii n-avcalr niei micar pa-
tru clase.primare, _dar gi din lipsa clc program serios gi pri:fe- ;t.;; ;t;tt,r.ti,'t[, n.,.toJica gramaticii r*mine' ar'lir:ili g'teir'atinri
sori prcglrili. Profcsorji vrcnrii nu prccl,rtl ci propuncru cirqi, J.ti.tti^k, o* i,trt.u.fii p".1ugngitt..la tot prsul dc'qrr. ]' j: ir
liip':Jr-i ],',r'"'
5i cutrte invSq5tor nu puiea plurc notc qcolarilor la biografiile ccl mai raqionrl dc a cxplica gcol'rrilor' rtli or.'p{
i:lc€atril pnep:i-
rlomnilor rom6ni pentru cI "clcvii n-aLl avut pe ce s5 tnvege,, fh.;;t'B;racla preda muzica vocai5' Af;rrX dc psihoi"';';
(179). Cursul era numai de un an gi se preda pedagogia de cX- ;;;tl ;J];:-ii;s"r; sX asc'lte un curs dc rI)r-i:-
tre un profesor care n-o Fia unor ascultitori care o-o fn!e!e- larl cle trci ori pe siptilnini, pe care-i tor '\li;')i""s:;' ;i:l
i;';r;;.;-;t"u tna"totnti a clepune exanren' simplu
"ii''ca ern [..ro!'ra-
64 -t (:

5 * ron cre*ngd (viata 'ti opela)

7
'rinuln clirr pentrll niEte feeiori de gHrrin de soiul lui -I'r5snea el era
d.estul dc greu. pi Creengi ar fi mXrturisir ci lr inceprit nu
prea lingelegea binc (2!7r. A trebuit rXi:riare multi ciin partea
nui hlaiolescu gi lilnpeziciunea ce-i era car;rcteristici pcntru a
introclucc pe ni;te absolvcnEi cle lcoai5 priu:rar;i ll tainele psiho-
lLogiei 6i ale pedagogiei. Dc fapt, prcp.rranzii n-aveau ftiinni
,inulguneitoare de cartc Ai nu ltialr sir sc e;xprime cun"l trebuie, gi
silinqn directoruhli mersc mai alcs ln accasiX dii'ecgie. Institutufl
e[nuia h{aiorescu ti propunee nuurele dc ,,$coala normeli \,'asi*
lltan5 cle {a "fnei lerarhi clin logi", se afla ln ogrnda yest;tei hi*
serici cXila Strecla Mare" O zvelticiopotnili cu ceas se afia atun'ci
liin poart"{, sem5ntnel cu ,turuul Goliei" avincl adic! bolrl ios,
dou5 fnalte nXnciuri spnijiuite pe Lalyi pilagtli pi f,,rlsc coloane, in
sf ii'rpit, un al treilea r'lnd mai scurt, acqpcrit ru o c5.:inli dc tabl5
in rtilul. traroc lipovcnesc. I-.a drcapta ciopotnilci, cLrni intrai din
;rn,td5, cr"r irrtcruacul gcolii pentnr cci care \reneau clin pr,rvin-
eic qi a cHlui rnobilX se corrrprll1cil sub Vel:irri din prturi de fier,
,cr"l s;r[telc dc paic. mcse c{e tJi dc un co,t piitr]r, sciu,rc fIrX spl-
'r:ere, lfep,nic clc al:rrnil;i patru lighcric dc lur cu ibr:i,cele lor. llr
ireest internat rustic Crcangl n-.il stat, el, ,cale avca locuingH
gi ncr-,;'Lst5. In ograda biscricii sc afla rorodati ;i lcoala prirnarX
de Ia 'n'nei lerarhi, ,a c5rei clas,X I avea trci sectiuni. Maiorescu
g,[si nimerit s5-gi facH. clin ea o ;caali cle aplicalic.. gi.astfel pre-
pananzii, $prc a sc deprinde cu precl;:rea, furl inslrcinagi sH
qin5 discipiiira qcolarilor tn cele pase 'ctrasc qi sii asiste la lecjii"
Dcosehit cle nceasta; spre a-i dede la scris ;i la li'npedca expri-
nr,anc, clircctoruI t'rblig[ pc preparanzi si reda,;rczc a'casI obser-
viirine pccl;1gog;cc fiicute i;1 curs asupril rcgulilor gramaticale"
Directorul lu;r apoi accstc con.lpuncri, .lc critica sub raportul
strlurtui qi atr ortop;ra['ici ;i lc inapoi'a inclreptate. tril stlruia asu-
pr* ihiunei glircliri, a ordinii iu c,rict, a ortografiei. Ca sX da-
;rrind5 pe viitorii invileitori ci.r buna citirc 5i cLr analizarea pe
lce a ortografiei, clirectorui le ficca n orir pc s[ptXmtnl dic-
tarido trrr tabl[ ,si-i prmea sH recite fabuie. Astti:l a urrt]a't pfn5'n
v'ar5 Creangfi, fiind gcolar ln ziiclt-. dc lucru ;i slLrjitor al bise-
nraii duminica. Inv5q5mfurtul lui n4;riorescu se potrivea cu fi ea
lni ;i trebuic s5-i fi produs entuziasm. Creangi linea la lirnpezi*
uir-ine xiia simplitate qi se vXie'ta la toatl iumca cH e greu de
eap gi nu*nfelege, InsX lucrurile elementare cl ic lnqelcgea prea
bine gi ln fundul sufletului s5u glrXnesc era pliir dc mulgumire"
Ca cngi oarnetrii cu cagrul s5nitos" ln-tI li;lsir de compicxitate, e-l
(rli
e tnclinat sE vadi *ibezmeticealXn acolo untle cnintca sa nu pX-
trru:rde. nnclt Maiorescu ni va fi produs lncfntare nu prin 9l;iinqa
pe care nu gisea cu cale s-o der,v5luie, ci p.r:in populariziril*
iale, prin artu de a tra,ta probieme lnalte pe tnqelesgl tuturor.
De fipr, &'Iaiorcscu nu s€ putea i;tyela asupra ilcievXr"ului cX 'Lr;-
dnd o qtiinlI pc tnlelesui neprcgXrililor inscan:nl a renu.nla la
c;r" In'si el flce;r cu prcp;lranzii o buni qcr:ali prirnarXn cu ci
n-ire, ^scriere, compuner.', .rnalizi granlat;cali;, ceea cs sd cerc;r
cleocamdari lntr-o lar5, csemibarbarti qi camciadalL", sul, titlii-
nile pompolse dc p.clagogie gi stiiistic5. CreaugH, inctrntat, r,i-
ztnd ci fir1clege, clpiri. fncredinlarea c; putca ;i el pricepe p:-
rlago$je, psihologia qi.alte sui:tiiitlli, ci"eziit* nuirn.i de :nirric,r.
rrorerrlor. () prczr.imlic srtvi"troasi cuprirtcl. clc;rici incotro 1'.'
<liaccn,.rr. t. crccle fcrrrt"'cjcaic'lt 7i c"r;r.'1,'ii "i strilrr;.i reptc;.
udn5tos, c, chestiune, 5i cind v,rielte si, iirsinr.reztr cH un au'tor c
ziplcit sirnrtle,rz.S cil tnl]r)r;i viclunic proplia lui pro'ri'-'. i,l e.',:,'
r',u crede o clipI. iri.'.'lor,.:scu o-a t;cut, nici vorbii, dirl Crcarrg,:,
r1n om cult, dar in iucruriie lir rnHsr-lra lili" i-4, rjat incrcderea in
v,elolrca exprcsici rr:icdc ti i-a confirrrrer birttii":.1.i lcchc ; i
.rutorii nrrni,aiclor ;col;rrc,'prc'-tt:t-r IJllllili.r:u, cr;ii ::iilc Ft"-
tl,rn1i lncllciii. Direclontl e fiiur oprc;rscr5 pe prc,parirnzi na
"s.i-i
si nu-i atragi in avcnturi nepotrivite prlltr.l
scriere gi eitire qi
vtrsta lor. .]r.lclecincl clupi stilul r-lin cercri ;"i pohnrici, {,rca,r;i,
c,lzut ia 28 Ce :rni pc lr;rlt.r c:ucliiiei' ar fi clevenit ',rrl CaqrL-
r,*ncu motrclat'. it scotttiJ de';r lui,rsi :;i inr'Siarorilt-'l durii.,,rri eie
indrumare pcc'1egnp,icii,
-rje
tiniirLil pr,.,lesor {inu r-:ursul dc p*clag;o-
gic in ore libere clasii (2"13). l..a 6 sa,r lir 7 nl::ri 1li64, insti"Lr"r,-
icrul Beiu liincl r-nrtt.at l,r Euc'-rrelti, se i:tcr.,lini5 stn"pniniri rr
t'l;,ei I. sr-'1ir a ll-a dc ia 5cu;tl,t Ir;i ]er"rrhil,or: iLri Crea,lr-i,
probabi.l cil rucoirr;r'ld.rtrr lui triaior.scu inr",yi' al r:ir.i eict crt:-
i'.nt .ro, prin deirr'oi5i:t'rine;r iui n;rtur;rid, qi Eril $;ptq{ cH flr'ea
,r,:ai mullrX carte clecir c,:iltlii (60). CreangS" cleclaul a fi inceput
ir"rstitritor;irul la 7 nrai" clar ln coridica de prezentrJ serlr:riitura
lui e din 6 rrrai (221). Irr sin.-a lui, Cr..rngi ft: fo,rrl- r';r.ii'
fiindci ln iufiie l'E61,'cird','a ii ]trat intiiit lcaf5, simlineXu-se
tare, pXr5si casa socrtllrii gi mersc la Eirboiti, ur:dc p.r.feti .l
.luii lirl lcrti, nu'nai pentru locuirilir. lJ: tcirnr irrcolo, fiind
slobod qi cu rostul sili,-nu se rra srai lntoarce la Xratruzecl"de
Sfinli, de i-tnde pLrtem deduce ci nefnlelegeritrc. con jugale trc-
buie'# fi fost aium tn toi. tr-a 19 iunie;i { irilie 1864 se ninul
€xarneR solemn inirinten comitetir]ui c'le inspectrie ;i a lnaXt pre-
67
5t
 li'irnEitului l.c.lcrrc{'r1. de mirropoiit Calinic Nliclcscu. Cr.eansI
,.:r.: irtti',rl lr c.xauic^. ii 1a 29-iunie, la Palatul adr*i,iistrati"v,
i .,,.: itriir'l'r:r.r:rir pri,,nriLrl J in f"ri.r irccltii.rsi Calinic, a lui irloriar:
1\'.r,r'r''r:i, cr':i,:11ai al r:..ir-istcriiliii, gi ;r alLcr,-,liciali;i curio;i" I)rin-
ii, (ci ",;i.,,-'j. irr:cnii;LirLi nu esic Gh. IcniYchescu, .nil,gul .1*
[,ri:cii. ,-lt'i-.r.cl;i r:i ir-l-,-c,i iru c-tp srr)lucir (9). Cre,:.ng5 se inscrie
Iir'..1ic;ii irr anu] ai r-i.-iic.r al gcoli;,ror,'''r"1*,'niririncl .-r fi institu-
r,rr In T lci Ir:rar.hi. gi cle ;lsi.i dati ia clas;r .t, si:c1i..r a II-n..
t-,:rrs$rrlls incep la j.5 septetil]ric, gi Crcangl f;.rs in primn lccgie
liri,itr.lrf 5r riunilir;rru:1221). Pcsre eecc zilc, itr 25 septc'mijrie 1864,
sr 'iesctriirle pi ;co*ll p-.lirni.n.ioi;-fiseiy.'rr.iurr sc Brecl5 mc-
i'ld.a de :ciicrc qi citrrc. me'raclica aritmeiicii ircr.rir.Lr ico"rXe nri-
...,-'r:,. ,; i.r,: cornpu:rcri irr :rris ri cx,:rcitiri' dc ( irr
ii cirrice ,
,;'':uLl .:r-'r'onll.n.:, C-rr ntai .r.1u> sc .".plsI rrsLii.rrr i.uur,i pr.ic-
: j.-r'. il tr ,111 llrcir;irlri)7-ii sint obliX.rtj :i facI un curs- pircric
;. ..i ;r-c:.r tr.i'Ltiil g1';n:at;ca roruiiri irr ch:;l a ll-,i a iururo.
;;trlilc,r'pii'rar...clc biricil clin [agi (9). Se parc c;i ]l'f;riorcscu in-
I'i*.,nisn 1r r'iirister .p€niiru nu''iri,r'celc,il rnai b';'i prepara'zi
r,liir:inl,rl [..in t'r'ilirnirr, spr,..r irrcr-Lraia pc icilalgii Ciliit'i
':: j,':;r1:.1;lor llrrsc:c irrainr,rt-i dr clirccroi nrii:isrci.ilLii
{lUCl.^
u\.':icx. s-tir iir*r.rri'cunr crc.rngi cstc numir clc minisrcr irisriru-
'':or lla cias;r tr. secqia a II-a a Jc.lii p'irlare 'frei Ier.ariri cLr tur
riccr';ii cl,*in*csc di* I noicmblic i86{ comunicar in F ncielnbrie,
'c"ire fnifi 'ii recunogtea c;r clati a iniririi ln funcr:iunc ;i-; ,il
::rr"ri [,Y'.,+ (iC]. Sal;riul proaspirului i.srirriror csrc cle io5 l.;,
( l ;:r.i,i i'-in.ri. Crc.rrrgir ar fi p"i=csiit mei tirz.iu cir llaiorcscu
4'n:'i,r;i, i* rt.rrc, cc-i rlrcpcul, dc'e facc g.i,ur; ,** .;;ri;;;X;l:;;
i *i...: ci,:;rr i; c'rs rli-i, r'ctul clc,n,u,ir. 5i ci clilcoL,ut, *;i.*i
,i nrL;,{p;,'.. rLu l'tr irr sr,rrc s."r sc.,riii o vorbl ,i. nrul1,,nrir., li
i.''r:ni;l i;, rr'pgri si sri.rurc niin;, bincficitorLrJui. l'Iaiorescr-r, zx-
L1 in'rr{crrd 1e rtul urrrilitor, srriusc nrina cliecoiruliri cu vreo Datrll
nni rnal i.irsrrric ;;i-i z.isc:
u.-* n-as', clu-tc clc {;i ;;coal;i cri copiii, clrrr vczi si-i f,rci
iL,Llhe,rscir sli fii drqpr npii !,' (lJ Z).
si te
.[."ucl"li ciudat. "Jiiil?1'1
Xcn Crca'gl solicite lrr 29 cicccLrr]:ric iB64
c,.oneitetaiteii de insttucgi"e'lr
fublici si-l prenumcrc ,,printre,
auri)cLrren{ii ciasci *antciu. 6ls la Bolgracl. InsI
hn, f un h-ii Gheorge CreangH (136),
r,"elruii ;'}i.
[)r;r
lrogat ntl cr"l cliaconul, a.r..
rrcvirstl qi copil de
f-orrLru ani cle hrilrit. Sc ajuta ins;i cu"u."
locuinqa cle la Birboiu,
qJ
-)
urrde nu primca alrl remuneraiie. )ati tnsi o:ii p,rsrul cie i.liacctn
se supriml gi Creangi este alungat Ia 5f. Ghcorghe l$i:5 din
locuinli. Unul ciin cintirelii bisericii ii arurrci lucrurile afar:i
din casi, firi altl disculic, semn cI la lJlrboiu cliircorrni r-ou se
'tnapoia
lxrcura dc prea multd, dragoste. Nici la socru ilu sc pittc;l
tlin oricina:ilccvji. citci tru s-ar cxplica altlcl clispcrnrc;1 .u crrc
CreJngi c.i-c ntittoltolirului, ocu iacrimio. :ri st, rtril,rst;r'c.rstir
a-l lngidui miicar plni la finele cursului lnccptlt la ;coalir nor-
tnal5'it9{). Accst arnlnunt ciin cerere aratl la ciiac,:n o a.ple'
cirre la pitctic ;i uloara misti'ficalie {e se va reg;s; il toilte
hlrtiile fui cXtrc autoritl;i. Sflrgirea cursuiui i:r; indifr:rentI
in cauz5, de vreilte ce Creangl fusese nnrnit de cfteva lr-lni insti-
tutor cu leafi, neniaiavlnd"de agteptat cle l.' ;coa};r rrormntrS
ilccir o diplt'r1i, irr rri.:iclccurn o irtrlrcntrrc I s:Ir:ii ,ttltl''rirlc.
Se no.rtc i:arr.i ci nrcoli; ti clirconji ir'.rrr irrr.'itlit':i i'rc ',lilti
clcrici cu t1ou,i sl,rllic, clirttrc carc trne l;icr:. ii t'i. cll.i, t'r'rtau
i. i"i* mizcrii. I)acX toru;i un Gh. Icniichcsctr' preol ;i el 5i
"instituior, 6-a sufcrit prigonire, astl sc (l:tt$rcstc lirji lrri lil:grt5i-
1olrc. Crclt:q."r i5i gisclte, din lcricirc' irirntlidcc'il trn I--c ia
biserica Fantciin:on'"untit tt va fi dr'rs sri sc plinql clc r*i'r;;ir-enia
Blrboienilor, biseriia sus-numiti fiind cei'a rnri sus clc lllrtroru,
o* ttto,i" Cucu. Aici a rlmts c1e la Sf. Cihcorghe pinX la Sf"
ilurniitu, luind pc tot acest timp clrcpt leal'I ici (:C0' De in Sf'
iil;iilt. *rr;titi.l 1a biserica Pantciirr-,tn ;rlt cli'ic'n, urnie'rzi
.; Jiri".-t'noslru 5i cle .rici.-Ntr ir'.r it' '1'lrr;l cic " ri-
t"i;; ;. tlrurtturi. SirIci.r
'lcaci csrc o lloiiurtc l:tr'trlc rcl rii'I' 1i 'rcr:-
tru feciorui dc ilrtn care dorniisc irnJ:reu|ri ci: aLic vrcr>.oirt
iili;i;t"u'r hordci clc o singtrrl incii;icrc. l''''rl'r rlc i:r'i:titcr'
i;;;;; su aclitrg'r orrccrrc ciftig di'r dl'tc''riic. i)r! cin u;t lrtcru
-oir. l,tt.si el""ca orice instittltor, trn otrl c'rl viala asigurrtii, 1-l
il""" *oatt*i; ln cale o ir:lelegea' l)inrp'o11li'[' pr*riricrca la
icoala ilr:rmall, diaconia qi institut*ratul in inli l,rr.n'rrr,tu' o*,'-
iiu f.,.iorut lui $icfan a Peuei cii' I1-rrnulc;ri iz.iri'ri1a nesin-
Ag-n* at€ea in toet; aceastl epoci ti c trn om vi::el' f;!r;
mu;c;tor gi chiar co11os, plin cie sintiilrciliutr" r'atrorii
"tti*p;t,
,"t.. ir.*ng;"este acum un mog Ion Roati iinlr, l'crccliiiiat cH
are un roi ?e jucat ln viap noului srat, binuiclnic inr,potri';a
boierilor, un om care se face oa nu pricepe" 1i-9i-tnsu5e5te $or-
bele mojic, ghiarlan gi elobitoc cu o unrilinqi falsl, Xtr c;rrc se
ascuncle',iron"ia qi tncrcdinlarea ci numai cl, ca 1ilran, e ric,iteill'
69

l r.r, .lrrp.r .rrrrirrlirc.r c{)utclnportililo.r, <run ttn5r zdravln, b5*
[.r,,, r rr ,'ltr',r.iii ruulL:rri pi ochi sctnteietori,. iar hainelc prco[eFti,
,,.'1,' tl,' ;ic.rr' c.rlcniu, ce ls purra" tl arHm nalr gi chipeg" (23). In
.rlrrl :rl tloilcrr clc rscoal[ normall Creangi nu rnai avu de.ctt gase
i ,lcr;i, printrc care pi Gh. trenXcllescu, deoarece preparanzii
fiind numigi tnvX!5tori pe {a gar[" nu rnai puturX qi
,.'uilirlli,
nici nu ma:i r.rrlrl sH unrneze a,;a cle inalteie pentru e,i
'hsigur
tuvlgi,turi. A{aiorescu sporise nurnlrul profesorilor, dar etr
tusuqi fuscse suspendar din no:icnrbrje 1864 plni in mai 1865
ilentral_tnvinuiri ridicole. Aceasri epor'5 esrc cle altfel car,ac-
tieqizati printr-o persscutare dim rnotive perlitice a c€lor mai dc
Gerrr!; ormeni de cultur5, c[rora legiic nu le dau tnc5 ni,ci o
sraLliiitate" I4aiorescu. Emincscu" Creane;, stnt victimele cele
rmai ilustre ale unei rncntalir5qi neficriciti" h{aiorescr-r ntr fusese
doci {n misrrrl de a tine lntregul trui curs pedago,gic. trn schimb,
xon BumbXcilX ficu pin[ in ian'"ra,ric lccA.ii de gtiinle naturale $i
aritmetic5, qlryat apoi de ,Stofan llosscscu" Un Soueris, maesrru
scriml, dacxu
ce scnrfra, clXdu lecru glffinastlca
de gi
lecgii d€ ic5 $r
gi )r€lan
eje $tefan Vasiiian
vasll.lan pfect*
precl$
muziaa tn"locul lui Burada ("179). Clasa'se ?nchise la 6 iunie'1865
(1S), Creangi ieqind tn or,dinea cXasificrrtriei iar5Ei tutiiul (L79y
fn rlrma examenului general ginrlr fn ziua cle 1C iunie. lntrebirile
jla cale fusese sup.us priveau mntcri:i var:iiafe, g]recum religia, pe-
clagogia, gramatica rornf;.ni, arituretica, cosmografia, fizica,
snnzicil vocal5, caligrafia. tr-a troate diaconr.ll fu g6sir eminent qi
qoE crninentc li furi socotite aptituciinea pcdagogicH $i purtarcx"
Atcstatul, scrnnat ds Titu l\4aiarescu, ii fu ciihirir abi{la L5l2T
funie 1866 clrrd se aprobi de cltre minister formularul propus de
d.irector (181). La l0 iunic 1865, Cre;rngX purea dar sX se simt[
lini9tic. Avca o slujbi care-i plScca qi cele rnai inalte titluri tre-
buiroarc pcrltru ca. tr'cntru grcutltrilc lui famiiials, leafa singurX
de institutor nu era
ere dc ajuns"
ai Ncr"asto crra tln[ffr, orXge,anc5, tn
tr-o urbe unde se ficea pe rre atunci tnci mulr trus. RudeXe lul' lui
Creangi ar fi socotit-o lcncai gi ugurarici (23,1), deqi perltm
nigte girlnci trudite diner-urr srt tn care fcr-ncia e dc dirnineala
pinS-n noapte la treburi, o far5 c{e la orap nu e niciodati vred*
nic5 atita vrelne ctr nu toarce, nn tese qi nu face anivenci fn cup'
cor. Cncangl insugi fonrte humulcgtcan qi qinirrd fiarc rnult la ru-
dcle [r.li, nu putca si-gi iubeascl ncvasta clc ora; ori sI se poarte
eril ea tn chipul cuvenit" Ideile nuri stnt *.siinitoase* : nevasta tre-
buie si vadi de cas5, si creascS copilrrl, sX stea deoparte. InflX-
c5rat de pedagcugia trui h,Iaiorescu" cliaconul tncepe a-gi cr:e;re gi
7A
.,,rrilul dtrul toar. rc*ulilc- I- iutc l3 111iliLr. chirr bltIriS !.1
:ci-e15, si, o,nul fiirrri icclr.;i prerutindeni, putcn] giiici ci ori;c-
,',iile Tic'rei i-au displicut. ii varr enului [855 p;rre si sc i'i pe-
lrcrrut un lucru clehaturS sh strice liniqtee iir c;s5.,'\cum SLri-
renda e rnoart; Ei ea, rru sc ;tie cl..t.ci in chiar acest an sar'l mai
lnainte. Creang5'se sirnte irrd;ltorat s5-yi ocl"oteasc; familia" Ce-
rcrea de u.t* d-. nattere ]rcnlr.tr TeoiJor, Ilt'ana 9i Zahei U99) 9i
.r iirtclelc cI n.' l'-"crti"r li iirasc cu eX Ia Ii.)r, sa-i crcrsca gl :a-!
i'r,pingi i,, r''.rri. Zihc; crri li.iriu rle rreo 22 dc -nrri 5i-9i i'.r ii
licut i,rcun r{-,sf llai rctrcde. IJr'a;la .l.ve.i numrli qapte ani gii
'l'codar vreo notri" d,rci trcbui,:ltt 1inu1i tn cas5. Faptul cd
lahei se va "xseza }it trrii. i:n llc.rn.r 1-i1 siil ca dniri fat5 tot
r.r: linil.r ir:rc.'siil, ir'lrr'.rcind i L):ni-lId ori;':rcyti. c ttu sett:r'r cil
],r.' losi.rd.r;-i incl r,: copii l;r o:;j. Dc-rir s:lr inrr-ttna in crs'l
Iui Cre;tngX, sau ntrrnri dinl cii'i irl cir:d, arit aitrnge ca sX fie
i,r.:hiF,ri":r ci"r di r...nir'r pucix si s: i.1nl pliclisc.rsci dc nib:.1:-
niilc' ;blrliarului. Ctrri Crc"".ng5 ,tdnriic clteoc]a# pe tlix
( ). (lr"an*I rii-l :trlrlir-rscI, i:,sirlrri c.l I.r cl acasil' cra un f:l
nlc metoc-al Fiumirl:gtilcr" Acum, dac[ ciicconiga"f.Icea. vrcc
smtmbltur5 cricit de mr'ca, otrn ou oralil destui[ cXleJulS,
Llr*angi, our cl.l !;rr5, se putr:a. simgi atins ln "15rinia* luii-
PlcciL'.i ;i de 1a Str'. llantelimon" cli'aconul stlti"r 9i sluji.eltcva
iuni nu ie itie pe ,unelc. Cortcn:rporanii zic- c" 1r fj.. slujir tl
c{ati qi 1a Galati {6), }ucru p': crre, sJ"'?r1ir:dLr-l l-a flcr'r.t mai
oi.gr"Lfi, acr.rm. I-.a'?1 irnu-.,.rit j S66, r*iniiinlXnclu*se ian"poltun
cle"cliaccn 1n lliirboiu, Crcnngi il cerr cu t{}i. rcspectul inaltpi"*e,-
sfinlitr:iui stlpin" firi sl-l capcte, fiinc.lc.l nu-tr voia, se- r'elXc',
hiseiica. A.culrii cacle la invoialii cu Xsaiie ilicclias Vicoli, egu-
menul Goiiei, sfi. vin;i ciiacott lia r,estit,r minXstire tn locul
aliacor:ului Corrst. nririce;nr.i, ur-lcJ* a gi tre-cut probebil la tr4
februarie. Supcriorul fXce,l cuve:litr cerere cdtre I'{itropg"!* ng
?f fel,.ruarie gi nu pu"i,nen. nici uii l'isputls, sernn de neglijelllS
ori de ostil;mte. F'cp'ltindLi-se cererca 1a 28 aprilie, sc "fncu-
viinla, ln sffi:git, diaietnului c,:ii:i nou star,.'rriicirca la Goli.l cle
Ia 1'4'fcJ:rLr.r"ic ,,t 94tr. Ii,:''; ;.r li sX crcr-]cnr irrsi'rurliile I'-ri
Crcangi de rrtai tiizirt, htiiia irrirnir; dc crrc:e bucuri l.r Goii; se
clatorl'fn:prejuririi cS ,rcvrstn XrLri ptrScusc Srozav egumenului
ori altui ihtrugin d: pe acolo. Acrim Crcangi avca din" nctt
Xocr"ri.gi ia un"a.li,r ci"lc nrai mari biserici din Iagi qi dc b',.oir;
seami qi 1eaf5. Biscrica Golia, ridicati de Vasile Lupu, se 'aftrX
lntr-o ograclX mare, tnconjurat5, de jurn irnprejur cu zid de
71
 prrr tril
i'rrg;l rriillti.'i,r,t:;,i, a ct:.i
'.;.'rll,iei,t.r.:. r:'.:e c,:.i di infllilirrea
rr..:r'lr irrflti ugei fortiretre.
n)o;,rrt.,1 1.i",'{(: r,tli) ,r u:l,rllrrtrrili, piatrl, Spriiinitl pe
ascmeni Cle
ct,,i t't,i,{r,r.r qi i;i ,'lli]i:i':l ,lX'fi::'t i?'?#'i'l.lii"l'ri'':i
tl af;:
'. runii;lui criginal sc m*i riclica aiunci
[]iz,iniul ui. tr)c.rsupi.r. o ffiai vedea !, Xn toane bi"rne fiincX, ctrascilul e g,tume1, disirus "i,
lrr.rll,i tur1,i qolici;-rr,ntiriiii, pc iuirol.r clrcie cra asez;irX o
[r'ruturir,i cLr ici'esii c{j 5!-t'rcr. drcpr post clc observrlie pclmpieri-
lo.r".{.rL Doi.rrl;1 rnlnilsririi, linq!-61[Oo,ni1I, err casa ipeior, de
trt:ri:,: irt;triir:i.r ,.ri;,-. llr:rri l-r cisrLiclclc.iiil or,r5,, t2-i7i:i carc
c tl,r i',rr,r:i unc" ci'r:;i,: ciicrit,ilc irttt-un lrr.r'otr l,iz.;i':i;'iir",,t.
biser:cr irr sili c;lc rin cirlios;i frricir rnrd\r.J. cl; Rcri.r',r;rc ii sril
otic'-t.rl. {;.: cl;i;r ;:'.r1i:r rrrorci,i ii. 14iclirrr iliri Iri,.,:riri il.' nirtr.i
alt I, :; :r,:rc l.r p.rri.., .i; jos, crr pil:rlrr:ii ;;i lercsr,.lc silc cu
dr,llrt(rllir*., ui'r iloir:.r;r..:,:r clrric. r\{.LrIf1i;ui :i 1..t.,: l.ii,r cic o
v;"geta1ic ixotici" de tr:rir crr clcirrla- jnasi dc r;rli1.'1, ;rgcz.rrc
pe tanrbr.rruri irii:re1it.: gi piine de minr,isculc lc,"csric orrbc.
lvd*ilulrrtrr:furl e f;lr";t;rsiic i;i dcmn totodati gi di i-.ri,,'itorului
irnpresia. ci r.u,.rernpiu grci. incolliircl. r cl.o!clir mli deprrre
*ra lr;i'riin;.'
t" Lr,l c"'p.r
-rtnitri
pc ling;i rlrai
ir:L trrzantrna. C;r iii.; tortc i:isericilc nir-nisrire;ri,
era pi acolo un rnic qintirim. AlStr.rri irrs:i. clespil'iir: clespil-tir cie ur-run
garr-I, se rfl.r spireiul ri,; ucbuni, care a lricur din..iiir,irlea sfintci
Golil' 'Liu 1..: cic r:clebrilatea ospiciului lledlai'. Aici, inrr:-u'a
Ci'r;,r:.;i.: tli,: or.r.xir i5i muri'i Crcrrnqri f.riuili,r. Coi:iltrl,
Ct'r,'itJ:rtri.r. cr',r ruilic:rl, clr'vrco 1;rsc.r,ii,;i cirrr sc,.r.,,ie cX
cli;-lcor-rLri i-a pus i;r irrr.S1'lirira rlc tilrpLlriu, ca si se v*c,16
ce i'ilseanulii pe..rlagi:gi.,'. lJirr anu_l accsr.r, irLr m.ri din;rinte, pot fi
aririnririle riuui fosr $lolar in clasa I, scctia a lI-a cie la"fris-
t.'rit:. C.r:rrrgri :c. .r*iri i,r gcoall un ci.scil r"ll r,,,r,,r.'rc i,,cg.ila,
h'rt.wu cLr slicc chip sI facl din copii oanreni. h,fctodsle lui 1i,i
6lc sirr: r1.;tcil.rt,,,;irr cir irou5, invlqtti l;r sco.rlr rrc,r.iir,rii, li pc
trci slertLr'i cic ricchilc principii irurrr'lclic'c 'corccra*).. pirrinrcfui
noall.. <rrri.' irnbi.r
':u coilvii pi colilci gi c; Sflntul
Nic:'{:ri li t,iitrl lr.rl.r:, (:r;.rtrqii .rclcnrcn,'irr pc copii clr ]trcrrrri
Cv,n:irt'.tr'.;,.i cri nrc,.l.tjii rlc lrrrs pe pi;Pt. It.ro,i., irrtriirivi o
ap!!{'.1 (i i,t l.uri srtrq.5rrind r..i rtu l)o[; yrr,cc1.,e cci.t (.r rrrr vczi,
il rr,lii qq'j:jllr,r r,rl-,li'uri rep,.cze,irl,rrl '1.1,,,,i.
;i .rrri;rrrlr, pi cl
t,lt,ri ri ii:-'iirnp.dc. ci'd vi'c r"ttr" itJ,i,,.,.' .'1. .u,..,r. ol.ir.rr.
ctr c;i{t s.i curirpcrr rio,jj bucYl', si le puni srrl: rr,rsLrl
pr sa [e irrtrr'rrrJr. pri)rnl ca gustul fructLrlui cxoric: sI lc rirnlni
;,:,ii"ril'ni
perl[rLi [otdcauira in gur.i (23). i)eclepsclc sitr ciate dupl o
scarfi r;'rg on;r15, telcepinci de la metania c' ctte trci ci,uci, lnul-
tipiicatii c,.i rrrrnuir,-rl gre,seii[or, gi sflrgincl cu pLlncrea lene;ilor
v2
in gcrrunchi. pii f,r5un{e scoase din buzunarutr anleririlr"ri qi cu
r-uperea iiniilio;' iii pal.ma vinovagil.or. Ticitrogilor ii
sc Iirqi-
duiegte -<o falirn,5^;i Breceascl ,cum n*a,ur mai vizut o.i nici n-.iul
povcsti. Iilevii silt scogi diu clasl doi cite doi;i oblig.rii"a n'"r
rindurile decit deprrte
rup_e
* Wo"qfX'.Crcangl nrr sLrferl
zici altfel dcctt ,.donrrrul-, dovadi dc prrtiira sLiini ce-o avc;l
sH ise,
Dcntru calitarca-i biscric:;rsc5. Iliacolrui iLrir irr grrzdl un elcv"
pe N.A" Eogdan, ri clrui nXri4i se mutirseri ljiari, 6i-tr ginu
un an. Trel-'uie si fi fost prin 1866*1867. CoprilLrl cie'arrinci"
a cXrui melnor;e trebuie folosir:X cu socotealX, 4$i adr.rcc aminre
cI Constanriu Cte;rng5 cra dc-o virsti cu cl ;i invllau a,nrin-
doi in ograd.r nrhdsririi, ori sc jucau prinrrc cruciic cirniriruhai,
Pl;ni_de curioz-irate, privcnu pcsrc gaicl sptc spireiul
:lc alicneti.
Acasa, ciiaconr-ri c rin pirintc inlierbtntat cic pcdagogic, nciu-.1ri-
c.tt. Copilul n-arc voic a-i z-ice <trlri>>, ci
"riomnuli",,.'Donliutr,
sirpi;at cincl odr.rsla irrrirzic iu rnasX, o prlnf
in gctrunclii cli
o gone$te cle lrr ,masi, llstnd-o af;rri doui-trei icasuri. Aicil
oste toat; f:irea Smarandei, cu pedepsele.ei,pripitc-. DcsigLir. cva
Crcancl nu crr un bun pcdagog fn propria iiri f;rrniiic, ncirricc-
piird ci nu se ,poatc cl;rc.siLr4irc aleriir dc ir copiiLrl fiqa d^:
carc nu s-l aratat priercui;. Firc uiediocrl, copil lrl va dcrcn:i
in u.r'n:a qspruiui lr.lramcrit un onr Iipsit clc ari rnor,rii. Bogil.l:1,
copitrul gizduit, yi'aduce anrinrc de riiaconil; ca cie o fc*,eie
tlnXrX, frumr:asii, cu glas l-rlajirr gi irnpiiciuiior. O lami:,li rris-
ffrnatX aprinse.fn,tr-o z.i rochia trlcnei,.gi Crcilngl fli sconse
iute anteriul gi-I aruncl asupra rrevcsici, pc crrc o crrlcir la
plmint spre iL inibu5i flicirjic.'.Ltniir.r soqic sc,ricsc crr arsr:ri
durcr,casc, cccJ ce, pin. ' 1a tlmicltrire, produsc irrrrlr.-i sup.ir:.rs
diaconului.
Existcr"rla a trebrrit sH-i parX dc acum lui Cr.erngi pc cle plin
statornicid. Ca diacon.putria s-ajungi popH,.dar ;ii,lil popie,
CtacX i s-ar fi i-!rtt, ar fi rlmas cu rr:srul instirutorarului. Soeo-
tindu-so liber, cliaconul gtncli cI se cuve nea dc aci l.naiirrc sX facH
gipoliric5, si corrrribuiCai lr r',ia;a sratului cu .rccl hirn-sinr{ cu
carc iqi ducc;r cl propria fanrilic gi clrrsa. \ a 11123 fcl'rr.,urie
tr866, Alexar:tllu I. Cuz,r fusesc silir si abd:ice, $i in agrcirL;rr;J.
noului domn se instituis* o locotenenll domneersci. Spirir:cno
erau ln agteptare, muhe clr regr,etul tndeplrtlrii lui Cuza, ciap
loate solidar* tn privinga trcbuinqei de a ie ,acluce ui-l domnirop
striin. Torugi" o micil conspirali* separaristii gi cleci anriuoio-
73
 nistl- sc pr,r,.lrrsc" Il Ii,yi, ru oarlljn; ca Mr:ruzi, N. R.oz-novanu"
f eoclor lloldur-l_i1cscu, N. Cceur-Aslan si mitrorroljtul Calinic
Miclcscr.r (12-l), porcclir, dc Isaii.r Duhu, Ci*il;c', om ..usor tra
nrrte,'_. cu rcdcri irrg*stc;i porniri dc uri. Rlscoala izL,*cni tra
.1 eprilic qi fLr i:talru;iLri nuntaiclecir cle LescXr Car,:lrEiu. tr*a
aaersti lisco.all sJ l:a..c "l fr'trri"rr partc ij Crcrngl c" G}r. lcni_
ch*scu- Orr'ci: s-ar..pirer dc curibs" p.:rticiparc"a diaconu] _ri la
rris."oana srrparat;std c I'cartc t-.rob;r{rii5, i,rili nrin col.li,lsilrnen
cle tra nrirropolir ia clcrul suhorir'r:, al rioijar prir coniriinta
i;lgustci a accsror cjerici t'5rj criz.onr polrric" O nroasrl oeiaic
dcspre rnu*tc'rr e-.1,-' vir'clirJ in ccrerpo,rcieiia Xui h*rl-g;.1i;-:
a.oqul, ca om de ia mr:'nte, are si15 d* t"t ce t1{x e runtot"*"*ii,
gi iubire de regiune, de,:i f5r) {ndriiali ci in schimilil d;
Iegiry. a- vdzu,r o nnud pricini cne tnsrnijinare a {Irii" De alrfeX,
ic,;enii de atunci anre.lLl f;rci prc:sp5ii rln.r n,ulini .*r;r"j*;"
Ldi;nopolitul Calinic, urrniri., J: s;ilrinr:-e. : scipar oi, J* ,l,..irt.
C* cei doi dl';ccni, car,: il asc:r:d Irr chip;r*,.t. sl_r'o u* ooloJrcc
din pivnigr. criSmrf lui Srihi ctre Ia Sf" t'iircii. d,w;.-li ci rcvoJ*ri,
o ficeau mai mult hrinci.(6). Du;:5 p,..lolire.i r.iscori;i gi i..:r:arcn
ncbunului nlitropoirc dc catre rcui donr:: Carcl I"'C;.;;;I
inccpe sI- faci opoXiricalc,, irr r.r'nEr..r alr-2.i";i .Ir;:1iLr,ri ]ibcnc-:i
indepenc{enterl Esle car.rct:r;slic cE ace.rstj frrc-riunc, u;lich
apoi cr.r partictrul iib;raX, cr.r aCiuc xc:;.ofrcbH ii anrisemiii ;:ind
acoJo,.incit si trnpingl guvcrrruri h izg,onire;, ,..rrrr..rr.i de c.-'ripli-
calu diploinrt;ce, a unor hrcre familii cr-r:ierri dia E*ciu (tr j.,$)"
trn Mo]dova nrarcle nu;nin cle aloge.ri :r d"rt prr,c; cl* regrci-rl,ile
rnanifestiri govine, ceea ce explir5, fjrl sX #ur.*, ,:arioialjsinul
temporrr al luj_Creeng5. cane ve fj al jui Conr;" qi,'pir'.l Ia uil
p"unct rezonabii, rarotivor c]e rcoria producXiei, al 'luf F,n:inescu
gi al-atitora, fXri deoscbire cle convrngc.;e poliric5. Frintr: frac-
gio.nigti erau Suciu, Larcg, nficne, Ghcorghiu, N. Ionesc$, ro{i
urind bornba-sric pc *slriiui' gi . cosnrcp,ili.isarul,, gi arlrind in
privinla ideii mo:r-lrl',icc o re a"cri,5 stirl:c;ri. Ca 'o re;cliune
tmpotriva liberaXismulrri scpr rrrisr i;i cu ic'icl inlc rcvonulion"rre,
se constitui societatea *Junl'n:leao, c.l.rc se declari nronarliic5,
ctrinasticd gi conservaroaie, dar s* nrirAirnee deocamdatX la o
activitate strtlts cutrtunali. A crn".scri Creangri de apioape
pe Maiorescu gi pe junimigti frrcd de ecum ? Lucrul ,tu port
credibil. Desigur ci diaconul 1l cunogrea pe &,[aiorescu de
lla cursuri gi cX &4aiorescu ir+sugi l-an fi r.o*r"rn,rr vXzindu-I.
nnsi ur:r clircctor n:ru sri sI 1i::6 minte pe rogi absol,,,en6ii
v4
scolii lui" si Creail;:ei'r1u scria ;1ct1n?, ca si in'tre tn aitfe{ ci'e
i,-r:5t,,.i cu fostul pr.,i*sor. Xn anul acela" 186{', fiind. rnar"e
iur:ti .iectural[ pcntru alegeretrL celei eiinrii Camere a etronnmi'
"rc n',i;carit
o.itlui Carol, frlclioniptii fiati:r.{ prop";;andi la
tntruiriri, 6nde ctrisculia lse urn:a lir contraijictt'tiu. l{;liore's'eu
llsu>i" socot;t ..cc,ln,opclit,', ",'itrbi. Dill pJ'icr l'racliordgti-
lrr t'uvinii pi Cre,lngi, <ccrind in virlStl'r-l u'lct"l;''rtl:ir'"r, e Arc
r',i,ri astlzi ,tu .rt. lrrcS cicsruI dc lrins org"rcizr r,i " ' PIr''
,'ur ,rlnintc rinirr dc;ni, Fru,nos de figurir. blorrrl Cc pJr
b,.n,' rie grr"tri 1i u"iguror cl o .:) ro{?tg# Cc ;cc}.tr '. Publiu'tl
tns5, dezordonat, rtu-i cla nscutrtare' €i.ni-u nrat-i ctL inrentrtc
clc uinon Ga,zt'ta e{,c la"si, or,tail iunirnis6 ; "Ctnd r,'orl-tea aeesil*
"n"atrefl,tul
se tnflscXra auditonuL o**pl;t t tsti -peronau dcodati"
s5u onetoric infiecca [" sic ]" inrrc;gJ adLlrl1re' asr,fei irlctt, f i
ror rir-npuI cit *r'c-r cuvttrr'rl pir-irrccic, tu,*u [iri "r,'tlrria*g,c
eulvtnrrui au to[;i, nu, pnea qtiu pentru ce cuvftlt, clepi
rnei cii rni-a6 erpXica- scopu,li {103)" Cr-eairg:i a'rJ'rt::is;-r tnsuii
',,Dc la n866 pini la'1S72
rnni rinziu l
6i eeva politicale" Tn fntrunirile ds la primlrie
- rm
-.-zicc.r cine
ficuo
er$ mai
qureli', decit n'.rir:e, ButI, Dtrnaschin gi Cordunlrrr"r i A[c-
[e"r.,r ;i culcgca,rn tra deputaqi 6i la rnemllri col"llutnr'li tili re
era *hi birn;p"r din frac6iuneu (6). Cen mai p;it[nr*9 Je
ootriticX clintre iurrimi$ci, n. I{'egruzzj, c-r:.clictr'intl c'ilaE.r i r
Jc^rur5lic, zim pc Crbangi pctriru tiltii-r 'rer5 '"'lhini t,
** irutit*tro clntuia cj, Ncf"ru"ii" ti flcmsc ,Lrn bine. Candid;.rrrl
solicitS votul ce tifean ului, ctr*r Crerngi iI nispr,lrlsc isrr:g in
lccr.r! soli.citarutrrti :
o- N-ane ei iaee uni[ c$ alta, donarlutc I'l-*glinz,zi, ,l-i:'l
i-ai fXcur un serl,iciu privar, .gi aci e vonba uil. tr-*in,i-puhlit,:.
Eais dut.nircat..rr X.a:rnte uqi, tloi" oarncraii cei rnici, rrotalnjl pt]-*{
Ir|)ltr;,
; .SH $!ii".p5"rinte
-*.ti nX;punse rrefrui'os"F{egrrrezi * cJ",trr.r
cer" nici astSz:i, gi n-ana sd cer"-t'n veci \'oc$l sfir"'9iei-tale I tr"la'r
,arc s.l vie o zi cincl singur ai sfr m6 votezi; fi{n5 st,[rminga me:r"
* $ afrept;m \.remuril,e aceie * fi replicX iremic di;r-
conul" (n 6/).
5e vedelcH pentl:u barba.ii p$rui lmi descLrir" de urr bXq:nd-
albicios, FJegnuizi sau atpii l,-au poreelit pe Crecng$ *popa
Snrintin5". Acclasi Ncsrtizzi ii fScea in Elcctoralc portretul
en orrtor. Intruniriie Te qineat: fn Piatra Pnlm5riei,- care se
afl.r pe locul "ileatruiui lNatrional de azi. F"r;r, o cnXcntte n'rinat5.,
V5

unied;. Pe o sc;rri f'g*sti intrai intr-<l lu'gX satri cli tavanutr
sci.rnd, e:u fercsrre spirt. ;i ci,tev-a l:Xnci d"c-a lr*-rf ';;;;;;:
Jor. o tra un iaptic ar snlii ceva 111s1- i"Jili"l".u"ri*
tnibu*a.'rasiPatrti lr_r*rf'Iii f'rr-r,n t*r"u gi a";ii-'t,; ;f;;;ili;
cle pe masi l''rinau tulbure sala. Frezici;";;;1. ;.-^;;';il;:
conclricr:a dez-batcr:ile slujindu-se cie lrn, cloptnq.t" i.in,i .,..,..,rri.,.-.',
('rc'irigi i1i inrpirrgca potcapul pc cuefd
5i-ti tui;.ci',t,lr;..,r;.
.[i.i.e rorre acr.srl'r iir stihr.rrile lui irieqrr_rzzi (165] :
Nuniai pi;rfa,i animatir : ormeni fi_),.rlli irspre rr ..15.i,
Care,n mijloc e ziditi, iraintcazi gi sc-ndcasil
gLrimadi inspre scaro cca ir.rgristii dau niir,alJ,
"Si-n
Vrinrl si inire fiecare cit mai grabnic sus in s*ii.
J.u;rgi, jos in pod, ingustri, cu feresf:e.le cripaicu
C-u trci-pdtru brinci ciuntite de pircte riz:smite.
.Iltr-un unglii e-o sobi neagri, care, flri cle c.ii,lLrr.i,
Nuruai fr,rrn in loc clc pari varsi. din b.itrina,i guri,
Cil un lustru uncle-s patru luminriri de spern;;r;q:1..i,
Dc Ia care o lurninl galbenl e-rn;rriilticti.
utstfel sah ; iar in capiit, pe un loc m;ri inil1rl."
IJnde pe o nlasri doui sfegnice s au aqizet,
Sd pe jilg un om cu barbri gi pir alb 9i gr:avii rr_.i,r5,
C'a un sfint birbos qi feapllr dup-a cirndelei Jurt.:;:r;j. \ Locu! siiu de la tribuni.
trmprejur e vuiet nlarer tofi vor.besc ;i cliscuteaz:i
$i se migci pi se-ndersi ;i se ceartii qi fume::zit.
$i din toate se culoa$te ci aceasti atlunare
"l\.re scopul sri decic{i de a lirii canzl male.
C;ici, ale,gritori cu iofii, c.r:olo s,au adunat
Ca si vrJri ori ;re cinc ar"r s-alcag;i dcputat
.
Clopo(elul gi-i in<lcanrrri to1i ticcrc si
preziclcnlll ::lr:i
(.lci pirinlcle Sutiuliit,i.lcun) \,l.cit s:i
lriizc.rscil,
lc vorbcrsci.
<I:ragilor ! incepc-acesta, nrirrcelc sr-rf lcctnd
$i potcapul ce-l apesi nrei pc ccafii a:iczind,
F'ragi iubitri, eu;tiu cles,;gur cir r.oi toti gindiii t.a r;.:le
Ci-n iubita noastrl farl n-ar fi riu si fic bine.
Fcntnr asfa, {iri url gi cu ginrl iutpic:icios,
_ Curn sti scris in evanghelii c-a zis chjar Domnljl Cristos,
SJ firn toti cu infrlgire 5i ca fra;i sd ne.nlclegenr,
Dintr:e noj pe cel rnai vrednic deputat ca sl-l :llcg.r;1.
Xnsi pcntru a-1. cunoaite, nu voim a cctceta
trrirsta lui si ineseria, ci de-si gine,treBea sa,
76
Cura Jt,i scris, ciaci postl';le $i tle s';:r s1ru"'irriuit,
Dacd Cri rlc p:riaciisuri 5i sc'nchir:i lrmiiit,
Cic.i tririrli ca-n vtciili p,:lgine, o:rii-'cuii nu t;l:li s!t:t bull'i"
r\u n:ai ;ru crcclin{a tecltie c,r odalri la stliii:uril'
Pgeolii pt'*a mici treafi au, bistricilr: toate
Ciriar ln ;:i de -sirbirtoarc ritnir-r cstizi cic';crilte,
I).iscul gol e pin'in fsr<luri>' <Ai volbit '1f:liu1. FiiritirJ -*
Unul curtlll clil nluliirle
- i:irrinielt*lc'fi
cu"'ilr'te
Scs rie pc anrvotr le spune, rici nu se potrivesi. i
<Tiaci, cle;tin {irri creriinlir, 9i nli lnsri sir sfi::1cs': '-
Strigi popa cr: mitlie --- pc ul-l oin vletr a air'g:-
Care-ltLir:cl in Adunatc u irropilrte-o nolri itl:lt:
Dupi cle toli rolninii si sc-ntosrcl la ctrdirqii
(-i ttt tl't o.lir',r'rri. ciL l1((llc, trrnilirr;:i
Insi eite astizi. .>' <Dii-tc los iiis ln tlibuLrjL,
r';u crim
I cleslul> m.{i lrrilte glasuti .''- iat':igi pir: i']:''tLrl s''ili
-
Ciopolelui gi-i invitri cir si tacir 9i s-rscultc,
lnsI dintr'o pxt'ic-a sirlci sc ridicii glesuri rl-rrr1te,
Care strigi tot uai tare: <<Jos, de:iLil, sfiulia't:i lr>
Altir parte il slislinc: <Sus, piiirrit, tru te da,
Ei voicsc gilceali rrulrai J> Popr ceetciui ,'"ti""asr:'il'
lisi vuietu-i ptea mare 9i'i silit si p:'irirscastii
Cr.rvintcle puse irl gura lui Creangl sinl c c.rriciilufti.
ticlieconul, fo,rrte pLl}in ipocrit, ntr le-a putut slluner" flJr
atmcsfcra infierbirrtiti arue p1;ce;1. iui Crerugl nir cra alta
clccit accasta, tri plicca si sc virc irr iricrirrridc.rii si po.rt*
ci hazul vor'iririi lui ii dlrltrse clc-rttuitci bcgia sirccuitrlui 5i
,acum o cXular. Pc la 1866'fu vlzrrt cle un alti-rl trr salir curfil
de iura[i, Ia irnplrlircr ptcrni;lor.'.'orbirci. fIr.r asiinrpir.
FiLul *alb ca o.1iit ;i ochii nl[.rytri-.lcschilr;.ltr.rscrl .ttcnti.]
(iC7i.
"nrivirorului
Prirnirea'in g,rzdi n unu; ;coJar arat.i cI cliaconul Creat'gi
urubla sI ctgtige bani ;i pe aceasti cal'c' [rra fiLr de lirar.r-
negustor qi incepea sir se clezviluiascl ia cl o grijit -de burruri
si o micl avar;Iic dc om slrac. Frin 1869 plrintelc Ivanciu
de le biserica Sf. Gheorghe Lozonschi 11 introduce il cas;l
p6rintrilor lui A. C. Cuza, din strada- C'orc'i, ca sL elea lci:iir
'tu"ei
f.te l*are cle suflet. $i aici surprind 'ioiciunca gi 'eseli;a
d..iaconului, zvel{etea iLri, pirutr albicios ;i ochii aiba;tra
77
 f52).-Nu cst-e fnlSturerl putinlr ca diaconu]_instirutor sX
Tli t avut lcclii parricular"e, avind i" ;;;;;;"?i;;;"i;'l;,.;:
pil nzatoarc gr indrazneala.
,Iru. ?nt prin in'timpul ;cc{crii lr Goli"r, i se_nrir:ruXfi
1867,
uteanga un lucru lonrrc supirltor: Ilc,rrrr, ncvaste iui-
tt p,arasc$t€. Pc-ntru o fali l-risericeascx crrcsri'ncr ir.., *r*rr51
tr dcsparlrrea lu riin.ritd ciqiva n'i clc zir.'. c.ruzir ai.sre,
dcspirEiri,.e greu de a[Jat acurn (rLrdeie o br".',;";;;; ii;;;
oe necrcdutle. $l
-suslncau ci, l.us;se prirrri cu un bi"rllot
lrl- 9.asa. Ia 'llrgul-Neanlf, cecJ cc .nu pr".l cs,c dc erczur)
(234), insi,^CreangI scrisc urai tir.ziu rrcgr* pc *i'o i- i;;,1
c*,rcr rom6,rz ca tot necazril lui rrenc,a din -i*.r.'rrl",ij"-ii
s; corun-
1i'unea. unui cdlwgilr,,, tx din c;ruza ...iii;."riiutacea
de so{lc^ilnpreurri cu. unicui lui copil"ig gi sc nrira cI
"ncnirr.l
accrstl fapt5 irnorali ti scar:d.rloas; nu ,:-u ir:i;';.;; ;,;;;;;
rn conrra accttu cdltrgir>> (l0a). Va fi fost cgurncnr.r! saul
u.n ciiug5r de la Golii ? ,Si'voia si ipiu,I crr,rfiel ;i
li c.or'pscsc nc\'.;rsra ? DrcI imoralul .5t,,glr1r*'i.'l."C,,il-. ".C;
horlrft cI llea'a Grigoriu, pleclnJ .l;-t'-- ,;i;" ;;; ; ;;ilf
piesc dc
. .corupiror. Diaconutr nu avca bu,;;" r.i;;r;- ,#;;.
nrorrahi gi se prrc cI frrti.r plrintrlui O,;lol,.riru i,;p;irX;;
.l)oartclor_ la,qarniccn esre gi a sa propric. .fotuli,
ca,Itearla ;i-a inyclet. propriu_zis s<_r1ul 5i cI r,_rr
nu e
:rovcotr
n vorDJ de o inclrrpurrc gcloasl a diaconiiJui binuiior"
firr5,rit.rt de surorilc silc, la i"r. ,. J,,.., Jir-I"'., l"l 'i;'
ncva,stfr, care i-a zis ci .,nu lrlergeE. Aurl" to.-l*;".;- n i;.,,t;-
"J
p_c Creang5.ca o i*sulti rdusl
i;r;ui.i sale, pi i, l";;J;i;;;
lacu scJ.ndal, motivat sau nu, cX nevasta
lncr*dc'cau l*i. l-l inipxriigci firozofie l"i "ar;ifi abuz,at de
N;.i.,;i",
(Jo{cariul cI fc'rcie e .cit inorr,} ,r.i",...r'iX, ;i ;;;;
incloi,ald ci
.voi sli-;i 'ehlrLrrI
ferecc rnriicree rrel:rlocul .i, cui' ?;;;;;
gospoclarii la l-ft.r'rulcgti. Ilca'a, siitul,i de cliaco',
n:or1iq s^5 plece. LJn prcor, Ilic Grigoriu, poilrc ,rJi 1i"u, ' ;;
socnil, fu chemat si-i tmprice, cle u,rclc ,ri.r. .I- o*r*r*J
nu fuscse chiar. ala_.clc gravi gi ci solrrl insuyi r J;1.;-;;;
aJj'nsLll, clcsparfrrll.. Ileana, insi, z,i5c cd, rrrr yoicylc si m,ri
tnaras,ci cu diaconul ..nici o zi". Si c' acesrea
pefltr* tordcauna, spre cjuda Iui creanga, care$;r;ri.
.osa
socotl asta
elrcpt <cca mri gravX
fXrX a.ci.rnoa$re purririle -insul15" (189).
'este' Judccincl cir.r",pr, chiar
Ilenci, horlrlt .X Cr.'*"g;-;_u
fost iubit de ne'asr5, care, dacX I-a i'gelat cuniva, fX.*i
""
78
Elce.lst.r cu cugetui ccl mai onest" Fctil.a de 15 ani dcvcni.ni
frcrtrcia t?nirii-de 22 dc ani se glsi tn fa1,r rrnui orr: y,crcl,
slobod ia gurl 5i la purtlri, indi-aprins lrr nrinic, irrclniiiir"rr
tn i'lcilc lui, dc nrcrrtalitarc glrfneasc.i. lroririi s5'puni
rinduiatrX ln familie dlscilegte, lovinclu-$i copilui cu pilma
Bcstc _ gurX la -vreo ncc,uviinlX li prin urLnJre crutrhid tc,t
:itir de pugin fcmciil, pc carc n-o crccica supcrio-rr.i l-ii.rtr.r-
rului. Crc.rngI f u fcritit cirrcl, rcdcvcnir lirrrrr, i); IrrI o
q.liroare din prostime] pe care ,o 1ir:ru cu1"]1 se qin' l:cmcilc,
la clepilrtare, gi-o bitu fn iegc cincl crezu ci se cuviuc (2-i.{).
Lliaconul cra totodlrl umlrllror clupl lcnrci. pr,;cirin ii
'<.1:i,rr
1dm. iricl din cpoc.r fdlriccncani, $i sc prerinclc c;i o
L;rrici E vl;lnpia srlu 1:vgl:cnia i-ar fi niicur rrn lriri,rr \',ilc-
riu, rnort epoi la virsa'r de 15 ani {214}. O ,rnccclL,rii cu
variantc sprinc cI Ion Crear-rg,X q;i cu 'Irrilchcscu ,,rr fi i:irit
h.[)ietra siiu lrr iaSi (95,8{) o cvrcit'ri lrurrro.i.iii irr rr,,.r rnrci
dL:ghcnc qi ci Crcang5 ;rr f i iir', ir.rt pc Tirriclr,.scu si i:uni
Tij[] semn pen,tru regisirea fetei. Sernn.iii i:rus fugi ii ct,rcic,l
nu ma'i fu g5sitl, 'fiindci sernnrrl lui trcr'irchesiLr, ir rt jctor.ir
'ie Crc.rr:gX cu e spresi,r -, tusrrc lur cii::.'. I )e .rici c
.rcicvir.rt doar clcmcrrrul"popii ci rilrerii diiicuni rr;rrlll.rrr dLru,i
lspriivi erotice, deoaroce alrl darl Crc,rnqi, nrcrgirr '.un
Xen[chescu ,si alqi prieti:ni 1a $culcr:i, sI frii baic
'in <,1
l]rut,
e um le era obicciul, yi riirnir:rtnd pestc 11o;1prc flc()lo, f *
ncpulinlH dc .a clnrr,r'ri, nlcrsc ln ciiina;a ilc iro"rptc li infi.
fl,.uat ca o nXir-rc5 in 'cc.erfalul patulili sa src:r cic vorL'I cu
frurnoas,r ,f.ati ir liang,iulLii cvrcu (9ir). l)e r:rrrtonul Lrirci cir1i"
ca urr S'tcrrdir,rl rustic inscrur,iror clci liri. iri irrrinl,'. (lrc.rirg.i
notir odat[ ctr creionul: "Astizi, 1{j i;lnuarie I"BT2, rl*
intlrlrpiat trn plicur'rcciclcnr penlm liiirif,. I)iaconul rlu
cur cleci urr sciq crcclincios, li i1c.jf (,r,rr. i",rlrc irni-,r.'jrrr..iri
ildifcrcnt. ailiugrt 1;r dc,ricbiri (lc L.tr.rct,.rc, ;rri,i 11r'r,.,',-
c{iirntn tui ciisn iciei lui.
Uia,conul rirnase cJeci singLlr ;i lnriLrrl,r i cLr rrrr cnpiI
ete.pa.pre ani tn. spinare. ile,c,aic li clLiclLisc li :c,.,:rir-, jr 1U66,
to,an:na, cleci nu de muil, gi peirrrn care adLiscse trr casl o
prcfesoarl, de limba germanfi, pe {r blrrinl ,rt|-tne lJratin
(234). i,ucrurile trebuic sI fi nicts fo;rrrc prosr, gi Crc:rngfi
se porni t.ir,ciutarea Lrnei qiitoare.
79
 ;:hrunde si fn suflctul oriie.r-,rLrltri. I)jaconul ',fiLr iiin popor>
c sinrli fo,rrtc rntnilru, inccpu sI b,iri dturnurilc ;i si vor-
::c.rsci'in pildclc si rrrovcrbelc c'lrc "rvuri atit de mrre sttc-
e"'s. hlsi pt o.rnrci,ji"dc soiul iui, fXrI complc:itaic, st-rccesul
:rtccne si-i stricc. Inlc].cptul. incuruiat de illiii, cx;gercazi
putc^reJ. bunulr.ri-sinr1,'dri^reprezcnra$ii de libcrrnrc clc cuget,
ilev-ine protestatar nrstratinesc. Ljmoare;r ncagrS, ln urma
pleclrii-trlcrrci, se prefi,cu la Creangi tn sarcasm..gi ln por-
nirsa de a supune iotul bnnului-simq. |t lrrtr-adevlr 'ci toate
atitudinile diiconului, de .acu,m lnc,rlo, deli plirrc cle drcp-
rere si clprinratc cu o ironie clrc lc di o valoare gen;rrli,
V. Dl;\COhiUI. R,{ZVRi"|I'J totugi, ca pufiXri dc om, au o repezeall nechibzuitX, o aro-
gilnlX; crro^-c** nrai muit a on1{irj.privit cie alfi 9i dori'tor
o:le a fi ,aplaudat, decit ,a unui b5rbat ectiv care tunl;rc$tc
binele cu
^tact. lnrIit cle ubolitcle, 'de la mlnirstiri' vru
sX-qi spunX qi aic,i cuvlntul, ca gi fir s5lile cie intrunire, ctt
gindul'liuntiic cI adevlrurilc ie;ite din buuu]-sinr1 al unui
,lui Lr.usi,'c.l l)r;n e.lre _psrrund
Crc.rng;i *ste .,bu-Lnrl-sinrI'.
orurcnj dc t.lrI clc fc]ul fiu din popor a_veeu ,sX trisneasci. De la preolie nu mai
I)i,rcoirul *r.,is.r" o iurfc- dJa mare lucru de" eiteptar cle vrenle ce nu mai avi:a nevast;r.
,rJti .'.lrcrpt;'i, c.rrc rru.sc srrinrbftsc cle q,rJlnir;ca trIicIrls,:ri_ llost bun avea, deci putea si-gi- sprrni cu";lntul rispicat-
tur ;r c.lrc-l_ a.;'rasc. sa prrccapir in'iiirurii* Jtri ft{.rior.scr. Ca si fie mai sigur cX n-ayea s5. pSleasi:i ninric, diaconLrl
.L-.t v.rz_use c.l 1r pi.cl;rgogra, crczut.-r clrcpr o stiintl erozav).
cere la z1t't ianuarie 1363,ministcrului si i se ciea dofini-
nu * dciit o chcsri'nc r-ic judccarS: qcolai.ul'i f; .u;1i iucrL,ri]r rivareir iii invSlirnint. La L7 februarie N. A'{iclrcscu 9i
pc c,lrc vrci si ie ;tic, ' il adcrneiicsri cir lorba' bunl si-j Th. Codrescn tac institutorului o inspcclic 1:r clasa I cle la
indrcpli cu l:l,raia. ,\;r .ficca gi d.rsciiul ac Ir Urimutc;r;, ltr'rei Ierarhi qi giscsc ci cl cstc plin dc.r.ptitt'dine,.rplicincl
seur* eI rorLrl c o chcstiunc dc sinir.rte e rnintii. c".."." €xac1r metoda db preclare, cu bune rs:lttltltc l:r cxanrenr:le
dcschiclca o cirte cle istorie qi pric-epea, deschicica o gr?_ seme;striale, ci-gi lndeplincgte clatoriilc cunr trcbr:ie, avlnd
maiicir fr;r'lLrzc.rscii ;i pricgpc.r. i)cci arrca, ca orice -cm, o buni conduitl ln urtna acestor cottstal;ri, irrspcctoml
putirLlrr tlc ,r irrlrlcge orice. Nici ru s-ar fi prLut attf*i. irr* inainte'az5 celor tn drcpt, la 29 februarie, cuvcnitul proces-
4".1r lcc'ior clc q'sPorl,rri tlirr I Iur'rrlc1ti, iat m'rclovcrrcsc- vcrbel f2O0). Orciiuul di rlcfiiririv.rrc rt-a sersir rle Ir nrinister,
Jc'etor cic rrlnrcni clriltzuili, c,rre-yi friccru birrc rrcburile dar CriangS gi-r lnchiquit ci va veni tn,ri .tirziu gi ln otice
t1 fIrI ,;riinqii dc crrrc. I'iinrl el ,,,, ,.,,n cr.r c.ri) ,1";i"r, .^r. {az nu qi-i socotit rnai pupin trainici pozigi'r. Socoti vcnit
r3z7.atp toiLrl, cv.r., firesc ca a,colo unclc nu inqclegca,- vin* dmpul de a dcvcni un spirit criiic al biscricii, irttpotrnc-litc
sa ti iosr a celuii.rh care vorbea sau scria. I)c ti;de senri-
yre'trl. lluntric r;i ir.nic al supcriorililii s.rle, in ^forme vcchi, contraie bunului-sirnj. Se zicc ''ci, dcpi
axprcsii .umile ci1 <prost oi fi".' L)iaco,nul nr,.ri
o;;;r;; ;;, foarte bun ctntirel qi cu rlnduial5 la slujbS, n-ave:l tragere
cle inimX Xa diaconic qi se simlca apis.rt cle potcap, de coadi
"ir.ii*
c* .>l .p*llric; crrl u',cir'p dc rie rir irarc rrnclc purc.r ""*
;i chiar 5i de rantie, ci nu voia si meargi la tnmonninrXri, bote-
trebuia sI *ibi jzbindi, fiu din popor,. Llrnea il:osi"ito 'z,uri, c,unrlnii. 5e mai spune iarlgi c-ar fi fost <(,nteu din
"ia
5u plXcere, fXcea haz. de el, prin uim"r" vorbea ,", *ir-r:i sufieto, critictnd formele degarte ale biscricii 5i punlnd Ia
{:ine ca 9i boierii" d;rcX n* ,-,-'nf ,bi,r.. Dcci ce spunea el avea e: fndoiali existenla iui Dumriezeu (6). -[reu Creangi nu
n:.'ii:r5, era o e]av;rdi cI bu'ul-sirng atr ,it*"rr,rloi .ui*i pr.rt€,a sX fie, pentru ci tl lmpiedica
"bunul-sim1) car€
s0 81
7.
CreansX. rnerseril la teatrtl e{$nond{ {nan Fempilian, de
ipurr* ci c'ci,:c rrcl'ui,';i ail,i urr fipruitor" Nicleiic. cr$e Ia Meioiui Maicilor, Vasile Fornpiiian de Ia Sf. Spiridon 9i
cre intr-;ic{cvir.;rt*rr, il r'.r ir"-niza mai rirziu.; il;;;."1"1; Alex. Ionescu de la 5f. Ilie" Gh. IenXchescu, pniete:rul fngust,
il((!itr.J vr.r'lrr';tu C.: .;::ir;,1 Iu.i flurt,*cret, a** ,,aura^i[", Ja minte si ipocr-ir, nu se duse"
rrn (.re.rtrp;:- .: r;::1,..iclt cu m'lr urnco.r ci ciac5 DumneicLl Cornienli*rcea dtn 26 februarie 1E68 ii denun$X tn r'-ur:'
f;,;,i*ri1. piel;,r rrr.4fpr{ cchii.,r. ;,u'-;;;'e;;;; arricon ^adnsitoriu destrre merg€rea llnor prcoli la ttrrea-
.l'.i l.:1n
vc(!c"t rLruo, co,rsisriiul se infriloyX de fapta nelegiuid g! protciereun
6.rr',.d{lic unri.. .''[,,otr;:r,, (*f ). Dr.,cX nu era ,\lcur llu er.r
r;!t.rli nic,, rni:tic, fij:rCe..r 1f iir qcrrcrc e"r; indoit;;";;; C. Eutrure*anu, genitrl riu a'i dicasteriei, raport; caaul filitropo-
'",i,,,iLi
d..'serndctrr, i:]. F;rni;;r .r clurr:r,.-.zcirii
tri l,,l :l-1,n,::t*"ci ccruI llitului- dczriluind ne criminatri, clrora lile cenrri numaidecte
;u t_.,Je i"r l. jjLrnirr.zc:1, lri)]i., n,tcii crtc, e ifcSlc in inimile
cicciaritii. nlptasii, afari dc Crcang5, se bilbiir[ ln scnis d*
t-l'iptriic5
,ii ,r.t ,
ori..',*,i" _.u,,, ..m uunr*l [i,rJ;; ;; ';;;; tirniditat.j. {-lnun iocctise ,,cH nu voitl. avea a da seaml nirnun',.1i,',
l; r:lrcn,cj. d. rirl;;ul popii.,,lI)rrr:"r-i r..r p"lrru ocili.,, lr;;; ulrul se preflcea a r:ita nu,mele pieselor,- dar fncrediP$a p€
rfc .1p.'Jr;t;-". -';: c.l ., Iurri Ce 1.;p, .lilnaz'of. X"ooii .i -;iil ;nperiori'c5, ..n-a tosr ctrectt ca toate piesele istorlce, ptrine d"e
rece clc,iap,i".-r,Irt_rDA ri l rirlni cle luat, d,i i;;.,:-Ci;j;;k ,m6ra15 gi combfititc'.rre drl tot soilil de vici'i fn ge:lere"" Cr'eangX
J';.t Jir I: nl,:ar:'1,-';r. ,- ri"l Ci:p::q';),r.e.";;;i;;; """
c,r Faran cafj tr;1ln_ linsi 1u5'co;idcJtrl ;i, gall1o,s, a$tei'nt^l pe traintit: i:Lcl:ai1.5 cr'ltlli:'r'z,ltie
*;,*' -:i f c.:
;-;.u,rl r.:r"c srrir:rici
(:rirrl;.,.', r.i
li-" li.rl, i,rcnicl:
l1 ,1.,,J.: ,r.rr J: ),t :1.i)i. ;l pc .cliuglin. Ilc ["rirr, o_i.:nr[
i'..,i1. e o;'-llr;-, uicLJJjc[" preL.nnt cra cHurnenu[ "'l:"{i, X[ia!,;:;i;Y!it itt ]l
c:: {r, (',''ii , ;. :rr rLrr cin.r..inului irrtrd' il"^,,rfirt;,;?;."e;;:
i,-:l ( r'c,l,r,q r : i,ieilril-rt5 nunt;ri asitpra for:*el,i,r **ru VenelahiXe pirin'ie
ii. ] {-ltL\,rrf'_.
t!1.irq ;rLL;it,L-; ci:i,ici .*u rc qiir T-a sdinehil, ,i
tti"iuna acjhe,s6 a sf.-vo'astre No. 43 eln
lr:; ,t C". 'i.t ., ,i.i-;,.,..r. ," ,,,r4,.i 'ri,,tclc -,,,ri
irunLli,si*rX. fr"tooiitt
--9 fehruaric tE6E'rclarivh Ia lrcque.tr':rga 7c";J; r,lt:i: Iut:li,tr':!,
L-rl.nr{t,-'-..id c:c, r{ r r.:(c.tr ,_:
i,i,i* .'.*o.u,, J* una ctinme instituliunele rnotale- scci"rl'e de cdtre prsotrii. de
rcll: j {-},i.1: - i, dj j.,:r'.t,i "lcnlil. ;i sforr^.r ric ric.pa .tlc p:{riLr_
e r
rniru, fntne care nli-aii fdcut onb,re a rule -enuffxera ;'i pne n'line,
i,,t.lr_,,ir- i,.1'- {"ur,,,, (ralc. 5, o,-.nr"
I'i'rxi *,i frrr,, u,':,,"{rt'r "-,, r...,*r;lin i; fr.rf .i.r.if .r-lr,;-Hj-,,,f..lri-, snll semn it 1ul u, p cn n ril $ cti s f a cer e a cu,c e rni ci u:i-
-i'
-r. ('1 n .. c ll- re sp E crlu
.,un; i-r : E/.7 {i,rir,_: iL,:.. -i pn!lcc1iu,,, ;l'frarlthcqi vc"r.i:T t;.rdrt .:J : rttr trrcqtlrtltar-, lc.r'.rLilr': Ir{r1il':t"n
,_
i;;;;
"r*nr,l".*,irnpin.
..i)iJ Ir.,. j;11r:, \t,,:.1,.. ptiiirr capr-rI clracrunLiiui. cl. cireto ori, unc'li tl-.rn'r --hzct. nimicn ;.-rttc;'rl"s';i dcnlc:;l'-
l.l1lr1*
glll[ru- ir'rfL'\'Jjt.(,."i_\tt"r u,.::t,i [).itrt:;zeu tr)j;l t-flii t,rqi. uc.]asi.l,r
,.' iatorl1 j ci etrin'contrJr combatere.l t-otr.itr.orru vJciurihru ;i suslii:eica
r{: jLrir"r.r'. r:,r];l;rcrrr.c i' si'r*. I t,:::ti. iircsr..- tort,, de tol,',1 ce este |ustl-l 9i ceea ce $lrive$te datcria omulill-c;itre
'Jr.c[,r.t-",trlriscrir:ri
iraciiqiil,e Dumnezeil qi sociotate"
s'hr: e.rc,iur.i f,ir.i nici-ii,ri
].ui )*r,*rur:zcta cln,:ii ,riir'irc, ;,,,; ;;i ,i-, ;:-;,;;i;,r;;:e;:i ;"*: Binev,liii, venerahile plrinte, ;l pririni Ln'crectrere ele depnina
oinuhrji cer'l mi"ri.r.trirr.rrrr : i.;,;i t::o.irr[;i,
r.,,Jii-;lr.;';-ffi;;
"'uf,;,-;";r#;;: slim5'pell tru sXringia- r' oastrS.
n nre;e
,nlnc.l ,J:t"i l':, ::ri,., rlc,r..;::1r.r1:. ;;.nr.;i-rl'0,,i,,l,..*ilr.,'il;_. '
I "Cr ungh di'! t' r'::t'tti x
rcn lv.lrr r- il f '-i. -' >; I t;,ifl :' .i rr1. jc"i cl" l:r,..1; lrl ,r.ru;r
r{c nuirsti.
-
u]: h in,ceptrrLr[
;rnului ]E,6gnse cLidca,-r tra ^frearrul N#;-
I-uarh ca expresie a Xiherrdqii cle Strld'rc,. ca rr'r:lne;lt(iiri
^^, ,ill
nrr"l'c"prcr:.roia1ii
.ro*:i,rc;ii ,:; fi,-,s,- c.n l)cs;,,3,..r,rro A,rr.ii:;rr,; istoria stSrii cle"spirit a hisericii l'ororane, scrisoarea esfe
Ft ls a"rt/.t f tt!or /tri Edu,:tci" .J. fc,**;l mel,;dran:irtlc.i hlsX
C.l {ilil!tC sc;lt jatroi ,, i'i e[:.pr;{.)s, ".['c,rtr:11,. g?nclj diaCui;,utr, ;;.1.;;#*t6tl Jii;t*cite ale spi'itelor r5zvritite, care. deter
gstc eipgir;T cie eurlrurl, op*rI iotr*rito.ri*, clc vreitre,ce,af]i *i,,l -i,'i-;niiii*l putro':ci lor urrrirra f orr:retror ruginitt. LIn
or1f, cu sirnq politic insd, - care voiegte sd contrlbute
tra
linCmpiXni di.* isre,rie. $i se cluse la Dcscaperkea A,nericei,
ir"*titrr-ir;*.ir;i i; inil out..n, nu pr':'cedc'rzI aqa, ci ceutX
:,Jqf,;^ sir:, pre{ratril, 5i pe Gir. }roieseu. *i* t; hi,r*
tnXgtnd
rrc,r Liol.rcr. llrr acr.calji sta-re de spimr gl:po:rte tntroiqi cu
5'"il inlp;rtg. ni:crurilc piri; tra irrlir,;rirea rn din corp' A;ro-
o1
82
6t
f
rirllilc\ hiscrir:clti cr.ru irrjustc ai cirscur;rnriste, ,apirau tnsX o
rr.rrlilic Lr <.,rc lirrL'.r,.lri.ir crcdirrciosul. nc eildi" c absurd;.
crcdc' t:,i irrtic lulp,inicr gr)irului 5i creclinta'. .,i.o IcsiturX"
t()lul;, t)\,r\)(lrrl,.li:;:reqrri.r li;:,.r lriri'ii;i,r plciclor. gi s a'irlrirn-
pl.rt e.r f,r!,,).r:l.rii(lJ c;ilrrliti irr:iiii ,j lic nrva'iii ]a noi a
irrirc'rlrrcr' .rru!ic 1:oric;rl:t rrr scopui Cc rr rliioirirrdi. rcspcctir!
Ircr'rl'ir pruo{i. f i', 1r prrLi:trc biir:cli, rrsprriLlo..rs,i., flrj atac;:rr
P.'i:sort,:i':, {:rcarr;ri;r fi izhuriL si priiri 1:roLrlcrnr Iitet.g{ir:i
t'lcnrlui IJ to.rliri qi si 1'r,rvoi'rce cliiiul.rr;.r ei in pLcsa. I]ar
Crelrigi rlc;r firc.r. iui, ii rr.fi clc prisos sI nc inihipuinr c)
pi-iir fi prilui-o schiml-,r'.5crisoerc.r lui insultSror oiciuoasd
.'rrita rtoiuptate;r cle a nrLrfca ]rrostia, gustul cle cearrai cu lnmt-
rLirrc.i, iirciin,rrc.r ia prnii'lct i unui ;rolesr;nt iurc la minic.
l\loidov"l rlc arLiirci nu crl, v,ti, tcr..irul itn.j,: uu noLr Pasc.rJ
qi-ar. fi pr:tui compune djatribele. Ce ii ,cind ar fi descoperi'r cr
rroilS crcz-ic a iui Aric, rrriiropr.l.iiiul Calirric, ccl di:i Irnlnlro..
cltrc sc al'i.r l.: Nncurc;ti. t.legiafic episcopului \Jiailir:iir Irino-
pciicos, la l4 rrrartjeJ sccstc cuvinre dsalaimi :
ol{c-aln jrrforrir,rt : irnii prcoqi mcr.g l.r t;arru. Nc mirirnl
cum dc s-J rL\lcrat ci;rci cstc adcv;ir.ri'! Cercctatri lnclati cu
to;rt;i scllrp..uiozitatea, ,si roii acei carc $e vor ,constata ci mcrg la
te.rtru si fic oprili dc iucrerca prcotiei pini la vcnirc;r noaitrii
cind vom decir'lc cele clc cuviinEl."
In urrna probabilei comr"rniciri a numelor vinovalilor, C;lli-
nic orcloni rclcp,r.rfic oprirea .,de lucrarca celor sliirtc,, a celor'
cinci prcoii. Cci suspencl.rqi laYcuri o ilrtnluire cle pfotcstare, la
errc prolr.lbil cii Orcrnr;i ,r r-or['it cLr 1-rorcapui ,r,ii pc ccall c*
oriclnd. Chcstiuucl avc.r un prcccrjcrrr" I-i 24 ianuerie 1863
Lin prcot militar,
"I)irnirric \".rlachirrnr.r],r, prcrtt al unui rcginlent
stirlionat irr garniz.oilrii, Ius,":r;c ]a tcrlru tn vcpmlnt preolcscJ
invitat de colonelul reg;mcnnrlui ;i firc;;tc nunrei Ia o fcstivitate
legati de .serbarea Unirii. I.ocotcncntul clc mitropoiit de
atunci giisea ci preotui muntcan! carc dcclirrrL cI nu ptia cX ln
[,{rrldova slnt astfel cle reguli, sc afczitsc 'tisi-r,is clc rostilea
sfilnrclor canoane, aclici liupotriva i,rr. Plttcin si credem cft
exista ln ,ncesl cler tnalt, inii sriin li firi lnlelegere firl5 de
reforn:ele Unirii, ce dusesc la secrrlarizarea minEstiriior, o por-
nire separatisti, si deci o url falS dc nrtrnteni ;i faiir dc tot
ce emintca nt.tte[.' ilct nationai" A;,rd;r.r, h'fitropolia se pltnge
84
\iinisre irrl Lri T:rstrucliLrnii yi Cuitclor, ccrlnd ca prin rrriilocirca
'
llirrisrcrului clc lntcrue sX se irnpictlicc irrtrurijriJc. Grrsti,
instrrrclili, rispundc nritropolitului cu rnoderrTie,
'ninisrrul
srrecurincl obscrvalia ci pizirea cirnoanelor nu intri ln cr:m-
lrclci]qa lrri. Sc zicu cI di.rconul suspcndat sc duse din nou Ia
fearru, c-rplicincl. cu acea pomire gugubeali gi nastratinc,sci la
:rnrlizir logici a propoziliLruilor cu carc igi va lndrcpiili rlzvlI-
tirile, ci rl:ltropolitul ll oprise 'de a mcrge la biscrici, nu gi Ie
rc'rrru (6). l)e Palti, nrinistrul, arnintindu-gi de prcolii scogi'clin
lriscrici. rugd pc rnitropolit sI icrtc crcgtinegre pc pIcilo5i.
Mitropolitul, luiodu-gi aere importante, dup5 ce gisi ci se
rili ln .pozi1ic "canr clificili" .9i dupl ce.probabil-obligl pe
vinovali si ccari icrtare, consimji sX rid'ice pedcapsa "(75).
FI'II nev"'.sr5, plictisir de diaconia care nu-i aclucea mare
[oJos ru;rre ri,rl, sigrir pe c.rricra didacrici, Creangi,'sd
-unrblc carc voi"r si
:e sc.rlJc in l)rut, si dupl tincrc bvrcicc Ii mearl;i Ia
tcarrlr, incepu si lntindi coa.rda, ciuttnd sc.rndelul. Cu Tirea
lui 1an1o9l fi nestipusi, l1u se poate crede cX acest fiu suflete,sc
ll lui Is,rii.i Tcodorcscu er.r o simpli victimX a neinrclegcrii
supcr;orilor. Srrre liil minlsririi cra Iiaiia Diocleas, .*t*-ji pinci
nlii tirziu scnrrriiura clc aprobarc pe hirriile cu nrisuri'de luat
ir:rpotriv;r dircolului. Pc el rrcbuie a fi irrccput Crcangl si-l
irnpungi cu vor-ba;i si-l sr?rrre;rsci, daci mai alcs lceie"era si
cilugirui cars-i corupscsc nc\'.tsra. Nu se sfir;ise birrc chesriurrca
crr tcatrlrl,;i irrtr o zi, pc l.r slirlirul lui aprilic s,ru inccprrtLrl
lui rnai, diaconul, care giclca ln casi in halar (rantia i se pi.e"
rpisit.-,rrc), arunci ochii pc gcrm. Ziu.r, in iiuda prinr'arrrii,
rrcbuic sI fi fost nrohoriti, vinroasl, fiindci ciorik: ironclncal,
;i se stringeau pc turlele albe ale bisericii. Inrunecar la suflet din
cauza vremii, cu urechile iritate de ,cronclnitul pisXriior, ale
cIro.r peire negre ii degteptau prin asociaqie srolul iegru al cilu-
girilor liisagi asupra biscricii ronrfine, Creangl pusJ rnin.r plin
dc ciudl pc o nu;cX (dc undc se vede cX vina haiducclrc p-c ie
Flun:ulc.;ti, cirrd ru.cra tn calea superiorilor, dcqi fiu-siu prcrin-
clea mai tlrziu cI diaconul pregltise oclatl pugca sa sc omoare
p-entru <curArc> -* rns. 3.757, {t. IA-I2), se repezi pe ugI afari
;-i o dcsclrcl ln picla clc ciori. rfocmai ,irunci-plqci in'ograde
h,isericii protopopu.l, care, descoperind in Nembroclul cu halirr
pe olacon, zts,J ullnrt :
- Dar bine, diacone, uncle s-a mai rrizr"rt frrgii bisericeasci
<<
lunbiind cu pulc.r ?o
85

L.rcatrgi r;ispunse iar in stilul lui Nastrattn
:
,,-*D-apoi eu nrl:s ,,j!rdau", cinstitc pXrir.lte, sX rnl tem
clc pupcl l" (6).'isprava
- ."pg,aW, cE -cinegedc[ n-ar fi irjuns ia. urechile .ltri
C'alinic, da'ci, Cu.rierwl de !a;i, prin panrr nu se ftic cirui riru-
voiror. dirginan politic dcsigur, n-ai fi c{ivtLlg.rt c' 'uir tirtL,l
Tstgcrea la trinti vinnttil la pizsiri itt nijktcttl orzr5rrl"rrr (2C0)"
Si
.&,firropoiirul, cidnd articolul, ingilbencgte ea clc c, rnarc pl'iinej.
die arneninltnd biserica li dI la 6-mai protoiereului C. Ilulureanu'
fril*cXrcinarea cle a cerceia Arabnic caiul. Protoicreul se lnfHtil5
a{,;conuluj qi-l inrrebl deil a tras cu pLrlca, iilr cliacontrl ris-
pu;rsc ilrl codirc cI + tr-rs irttr-adcvir cu pulcJr {cea cc trc-
huir si fi irrcurc;rt pe sfintia-s;r. I)csigur ci 9i acrrrn Crc,-.tgI
st,rinsc in logic.r iui sarcastici. minte,a simpli a
"proroieruiui,
rcrindu-i instrr-rc{iuni .lsupra chiputrui celui mai nimcrit ;i rnai
slitrivir c.rnoanelor de e stIp.r tuil"l* unei Lriserici de nepuviinp
ci":tli[*r' Aflcelc,r.era 'rlrsurdl ,si ridicul5. fi lurnea trebuie sli f i
fJcut h;rz- r11ar{:. spre satisf;rc1ia lui CreangS. A4itropolitut carc
sei6rase dc pupci- in polobocul olcrit cle-Creang5, nSpullnd
tir;rilr.r irr c,rrroerrc ir(rcst cJz- rteprcviz-Ltt, dtrpii o scurtl oprirt
dc 1,r:cri,iciul diviir, il icrti cliri,r,ttr. l)otrril linrinr.in)j,.limbtrr,
unrnlrr probebil or.r5iLl crr povcstcs vinJtorii tl:: ciori gi a tnfun'
"de li1 tr'1trLl, rcpcrlnd, ne
,c.i,':i ,'iitro,1't,rlitulLri irr chJsLi.r mcrgcrii
,sutrirl inchipui, prieteniior vorhcle duh spttsc protoilopului'
':d rr11,r'i,..c rl:idu nar*cLlnr pe brazcii, ca sI ntl piarcll lcafa de
dilri,n ori locu.ir-rq;r, r1.'r'rimc cc rimase la Golia incii rrei ani"
[ ;:r l5 or-'roriibric 1S/0, Crcengii c urutnr. printr-urr schimlr
c,l (i1r. {r:rr,ir'lrr:scrr. lrr sto.rl.r priur.rr.i rrr. I tlin Srrrcla ftorntnI,
uJrilt crn rlilccror'l'orn.r Sivcscu, irrsi lir o sucttrsall a acastei
ilc'it;, pc Sirirric. [,a .rcc,rstii "pcolitri,, frig.uroasi ;i cu ziduri
s*b{iri, cu cici.i cie clrrsa {, clj.rc,.irrtrl c dc c:rpui h-ri;;i primelte
cn,rn lci 157, b,ani l8 (79). O.rstlcl clc inclcpenclcnll trebuie sX fi
niisc:.it in capul iui un r,rporr ilitrc i.'ia[.r dc clcric subr:rctonat gi
clccc.r nrult rrrai slohod;i clc irrstitutur. Sr: m:ri poirtc Ilrcsr4]une cX;
,erilrlonl clin fir,l, nenuiilvincl ilcvast; de hr:init pi tnvegmtntat,
Cncnrigi srrirrsr deop:"rlrc ccva parale rjin ciirtilc didactice, dac5,
,rriillv';i nu sc \ia fi ale:;. clupli lmpirleal5, cu vreo rrolilenire cie
parinli. Orictr clc icltirrii va fi fost c5sula dc mahala pe ca!'e
'[a
ro v,l climp5,ra rnai rirzin pe nrinrcle tiitoarei, ea rra trebui s fic
plnrir;i {rl o srlinl cle b,ini rotund5. Agadar, diaconul rlbdi pe
sta,rcq pri vindu-i ctincptc plni ce prinsc putriu cheag, Si clnd se
$6
simti fn.putere lsi fHeu socoteala ci ln:ziua cind ar :ivea bor-
deiul lui,- lXsincl diaconia; din car'e nu se alegea cu nrult pcste
folosintra locuingei, pute* sX trliascl .in voia sa flri potcap 6i
anteriu din lcafa 1ic institutor. Socotcala rcc+sta ficu pe
'Cr*anpd, din nou taritos" Probahil ci tjiacorruI unrb]'i iar cu
Iunrinirca sprc a ficc icindal, gi in vrrr ]ui :! 871 il [acu, nu se
lrie ln cc .:hip,. dar oricum cu incc.rsti 'rnchcicrc, cl-gi luir ce
Jvca Ftrn1 casa tr se mutl intr-o :roui lccuintl, cc .rr puicr sI fl'r
l:oldeirca diir JicXu, carc nu crr, pr;n urrrliir(', cicpr.rte".l""
.'ScoilgIo. Pc dcasupra, A\'*a gi ctr, ca oric. fuiplrrr, ]it'vo;11 uuci
fi{n1p {e sex femiriin,. care si lngrijcasci de cl 5i cle orlras;la
lhl!, iusl nu dc o licen5 ilifumurrrtl, ci dc rr muierc prorstl ci:rn
se c*cle sX fie ferneia, care sX coase, sX spelc qi s,i, sc isse
,rferccatE,'" Creang5 l9i va gHsi qi Xiitoaiea. I{utarea cie la (lclia
a i:ost, nici vorb5, lii ginciul lui CrCangS o rLrpere pciitrtr totric;r*
l.rjl;r crx etiacbnia, fnsi, ca si facl starclulul fn riccaz, clin vrco
cc:u'15, ori poate li din tugetutr ascuns dtj ii' ir:rcerc'r si v,rctr5
sler-ii, rril culnrv':l s-ar fi putut s5 rie ]"r l>is*ricX. *tunci cin,l fi
plXcc;L lui, flri a stft sulr nlsul supcricruliri, cl inrui-'urs.r crs-i
irl c;r,-" icz.usr'gi IuL chcia cu sine, {J sI s;'stic ci acolc c c} repiul
Jui ulir-r 1'i'cmc cit cl e diacon. \'cscL cic ii:tin:pl.irca c-rrc-tr
scXpir de ograda Gciiei, Creangi luX pana lu n'rini gi alternu
p* hiriie o cpist,:Ii p"rrodie cu ortogrrfie c.rric.rruraii, adr:-
s;lii irrogr.rlui iiu Gh. Crcaugi, ecolror'11 la paraclisrrl spi:.rl ul,ri
elur 'I"irgul-irleam{. Scrisoare a, nu prea d,; cluh, csr:e din -1 iuli,: ;i
lIrX inCoiali din rirul 187.1, dcoaicce sc r.crbc;tc acrrlo ,,lc r5p.'r-
sarca l?omdaru.lui, ca;te cstc o rcvistl umoristicX din iJ,rtolr."tni,
'apXruti in 1869 Ei dispirut[ fi-r tr8/1, u".or c]e'confunelat c-rl
iiovtd.arei. din lagi (18{il*X862), dupX E;ric irti-r capXla o (iatirre
-lti\
&E'i
' .*5irut miinilc qipe dcsu, gipe fa1X, prea iubiiiior n:ci bidiiS
[,caterinX"
9r 1uii15
Dcsprc noi vcli s.'i, dupE cu;n ;i sci1i, ci suntcrrr sc:r:-
toyi d'in Gr,rgia luiD-{cu.
Dorirn deci, ca 9i-pe D-r'dstre scistl simpli cpistoli ;H
vd gisdsci in ceiu mai perfectu gradu atru scnlt5iei .,si alu fcri*
cirei ! De vreli a sci noutili nou\,i6td vd spun: cu nclericida
ocasiune a reposatului intru fcricire a BoneiaruluJ qi prrsu Ia
rcvin6l5 tn puiciril, sfintuluiNichipercca, m-arn dusu la Pru ! !
u ! utu, gi arn fXcut fercdcie de pungX, Sttnt bune., ori bn ?
s/
,l)r'rrru1)c.cir-rr)r
f;icc.rnr tlrr PulPc, pr'itc_url vci
dicc c_eru {i ,fost lnai
r'rilrc.ru sli.ricirrric.r rrcrr.i[of.,.
""il.i;.iAl;-i c]rrn. frcsitu ?
, ,\ltr"r rro.rrlrL. ttorti. : in rinrp"t 'r"U -iiia?r.i,ii.i,
1elrll.l. Odlrt lrnclc ncpolncnitci luni Iunic, clopotnitra GOliei
fu arrrncatir,,lc-.rs.'-pri cc!ci dcla ltirb;iu,'$a;lG;;;i;
t;;;i
Jil..pirrfu{arr crc st.lr ; 1r. la Archi-man-I)racu ilcriscsco. frr
ffrilcltiil, il crcscutu tulil cra-stilvctc r,lc doi cotili iurnltat{
(21l?) flic nrcriti a fi clirsu la cxposili'a a-t* iliri"Oi{.."r*
,tre c,Ir" rx :-i bcptc.rnvtr,c, curgiiroru
ln avusul urbei N6'nrtrr[
buza+fi-ctc Jlcrcu, _irr cnsclc lui Gram,a,'si se murfcldc..,
' AIt,i norrtrtc : r\{.-anr itr*t*tu infr-o casl uncld ic afiH
gi.circ-wr {rumriqclc, gc ;pc le Iassi Ie .t;i" Irr.,;;ii;;;rftr;
cel:r.: ,,Bc1iv.ldi qi l.)ricu-i .r* .ii ;;;;-' ptin;;. "Cr,';lr;
cttvlrltc sunru fectorrr clc... iic"i nouc f',"rfqiuuc ! ! J,
*tc, (74) "t;,,
l:r
I Se vciJ,; {nsl ci autoritililc bis*riceeti nu j.uar[ ln serios
pc diacon, c"rrc trcbuie sI li se fi pXrut irn apucat de donrolir
iu duhul i'lindelii, cici Crcangi- se hotlrl'si facd url scsf
mare, .ncrn.riruzit, cu mrrlt asuprt trascrii cu pusca. lVIErsc
la illrbicr qi-qi tunsc pletcle. DcsiEur ii vanitliilc fn..r.rto
de cl c?ncl lumea se holl,i la vcdcrea unrii nobH tuns furi
*lc cscngl mrX. Creangi povcsri mri tirz"iu i; iiar fi tliat
coada singur cu foarfccelc, ca s-o ofcre unei diaconitc
din ltomrn, clreia ii 'plIcuse piirut sXu (88). Lucrul naic
forrtc posibil, 'IXicrca- s-a prddus vara, pc' cXldurX, cin.d
{jrcrn*i a','c:r obiccitrl si bati drulnurilc oe 1.r tari si.sX sc
scelclc-:u l.)rrrr. Plictisir dc coada carc-l rodea ia o 'sonirlir
pc cc:r[ri. fu lulgcrat dc o idcc nXstrugnicl : s-o taie. i)ar,
qugubiii cliu firc, gisi c)i c ninrcrir sX dcr rcprczcntalic inc-
rlitI qi sc :riuti dc ccn nrei nric.'l aluzic li coada sar ca
s-o t;ric pc loc, sub ochii holbali ai cclor de fa1X. CreangX
era un $n1 plin dc contraclicfii, umbllnd dupi multc fi.rcruri
clcoclati. Cincl sc vizu cu coacla tXiati, trelruie si se fi ciir,
gi rtunci, ln- . agteftarea crbgterii altui plr, r.rnrbl[ prin
c{inoane gi dibui un an;col care-l flcea pionier al portului
preolesc a:rr:dern gi reforrnaror al tradiliilor. Gisi un articoi
clupi' care nu numai nu era oprit sX-gi tundil pXrul, ci chinr
fndatorar a gi-l reteza gi care lHmurea cil indeosebi dia-
conii ;i ctrericii tineri nu rrcbuiau sX poarre plete lungi sprc
88
osnlintcala oar:renilorr. Agaclar,. chestiunea era .iimpedc : dia-
conul se tunsese ca si, nu snriiiteast:;i pe credinciogi. C}riclt
refcli-narea portului prcolesc a lncrs inspre turrclcrc,.l
piruiui prisoselnic, nu ireiruie si sc vacli iu gcstrrl lui Crcrugl
r: sfiiit'i revoltS. lmpoti'iva lrrapoicrii, (Jn:engl err. un oln
repcz,ri, un original, ;i-n fapta ini intrir ori ncchibzLrinli- ori
plLiccr:ea de-ir o rupe cu scanclal. L)lini dc spirit cste numai
irpirarea lui, scfistici, l.mni c1e colorat biogralia rinrri om de
gcnir"l. i)ar ca sX plece ciin clcr fl,orr/ei1 nevoic si sc tundi
clinarnre gi nici nu putca pretincie autoritllii o inteirprctare
ce nu cra fnca tn spir"itul opiniei publice. Un preot ortoclox
crre propurc r.rclcrca b5rbii este un orn ie vederi iargi, dar
acch circ, ncnrai.rgteptlncl disculia, iesc lnsugi ln vegminte
preolc,rti gi cu fala splni, acela suferi de o u;oari alienare
de l;r simpul comun. Creangi ficuse un gest nastrfl.tinescJ $i
trrdreptalirile iui dupi aceea, in loc clc a spune limpedc cir
nri mii cloregrc sI fie diacon, xrrrr; o cor-igriin15 tndoiel. Dia-
conrri nrr-;i p"rtu ascunde capul, ai cirui pir cregrea incet,
;i n-,inirrri.1ia sc dilulgi. Intr-un orag cle provincie, o fapti
hi,rzlii: c'lar nesocotiti ca aceasra stlrncgte ittta scandal, lncit
lrr constcrnarea i\4itropoliei rrebuie si se vadl simplicitate,
ln nici uil cilz vc,itl asprime, de vrerne ce autoritatca sc codegte
rrlercu cie a lua misuri definitive. Crcangi mersese la teatru
intr-o vre n-le clrrcl iucrul acesta era r6probabil, Ct"o"gi,
ncvinorr:rt. sar nu, fusese pilisit cle ncvasil, Cr*erlgi trlr.se
crr pu;ca tn ciori, Creangi iqi t;ii:-rsc plctclc sprc veselia oame-
niiar- latl cltcvr faptc iarc, arunci ci,rci ,rr.r se ;ric ci diaconuX
va cler-cni mrrrele Crcangl, pot sii cle ;r oricui irnpresia cI
avem cle a facc cu un descrcicrat. i)e fapt, diaconuf dI sem-
unui clez.echilibru, ce-i dreptul s*pcrior prin motivare;r
'eiecxre spiritul siu lLrcid qtic s-o_dca feprelortsale impulsive.
le
c' circpt c'vlnr, co'suhincl ca'c,anelc, arhii'andritul'Iriero-
nim l3Lrlurcairrr se lntrebi dacX diaconul <poarc liturgisi lntr-o
aseiltenea stare'. Oricine lgi poete lncliipui cI aceasi" nu era
cu pritintrI drlc5 biserica nu linea s;i cievinl un btlci. NIirro-
politui cere avizui consistoriuh.ri, care glscgte c.i lucrutr e
destutr de grav, problnd diaconului. pletele
sl'r menire si deosebeasci"indiferentismul,
clerr-rl orroclox cle clerul altor riturl.
I)icasteria se gi'di. cir- rorupi pirul o si creasci la loc, gi cu
el 9i ininrea diaconului, 5i se m,llumi sI ccar;i nurnai *rp*n-
89
 clanea clin sXujbi penrru cirlva \:reme (68)" Creang5 este con.
voeat pellrru ziua de 1,A122 scprernhrie ISZX It consistoriu
Nu aeesta e tribunalui, de aq fi vinovar, ci sinoctrul
:pT... n. sc. ir:drclrriii. Cuvioasele feqe--biserice;ti, aftfare ilro-
ntr.
babii (1" Ilulur;,inu, scctociri prin rafruri 9i clXdurX dL cioJarul -'-pii"'
eparhial, constituit prin legea din 3 dec. X 864"
relelor lrrir:lriri irle lui Crea.ngd frr 1868. Nu estc lndoi;lI5 c5" ut*nt , ln.su"iturdu.rri acest protest' rHrntne" qe
daci\ (--rc,lrri4i s-ar fi tnf igigar l;lincl consisroriului qi ar fi *r.-"."tmi-;t ;'; 'fu.*ri d"t"ria conform cu lege*; gi de
cusLrt o.e:.plica1ie oarecare, orrr:tr cle naivi. cum ci, de pild,i, ;[ ;A"it tn drept, pud$i a rni judec-a ; iras[ fn ahsen[a xnea i
o -sufcrinl5 rrecXtoarc a pielii c;tpului a dus la necesitat*j t"t**t*i"-*i al'-bi"t u -oo.oig" la" sinodul .general' il
{nliturlrii tei'nporare n plete l,-r 5i c,i -Ju totul
- se reducc ia o contf,a unei arbitrire $ inlegale sentinqe ce ve[t pronuncla"
nevinovat5 do"ninj.- ot* 'u;i"l;.* 'i; .trhlro;l*r., clator'rr"
tsinevoili a primi as*cuoarui respectuiui
s-ar f,i fnchis, gravirare'a nestfnd in iapt, ci fir morivul "f*o.o**
lui. I oanvt Ara ang;i, cliacon
|)ar la tr L septcmbric, lntiiul rer:men, CrieangX nu se prezcrlrii. [[0/22 sept. L871]',
na
_13, scpteurlrrie rdcveri trin:isului primiiea citaqiei, decll-.
rincl insi cJ, fiirrcj l.oIi:ar,I rrLr nu {r!se p0ate
J.rudLL transilarta
Lr d,tl la consis- Cu alte cuvinte, rliaconu[ ar-ea pre terrlia de ;r utntrtra
toriu" Xn .:{-tlltrrL.r,
Lulru" _ rIl dia.ctului C(}ntf}'rlSeSCl
sctrrimb, t;lrli('{)llLtI *.ru,puses* Un un pfOIeSt Seli-lel. Eoe drurn tn costumul. cel mai extravaganr, fdri e se pt{tea
plin de citagi^*ni qi dc *rc'scar.re", (ii: .o inrpc:itlnerril abi;l .,u- fua tmpotrivl-i nici o rn6suri clisciplinarE hrairtrea tntru-
, viiircioasr- in formi (lCa) : nirii sinodului ecneral ! trronizali, acuza;i dc rc;r-c''cc1inl5.
si nesriinta dc J citi cum trebuie canoai'lele, rncrrrbrii cotrsis-
* Oilor..:hiJe plninte preyedinte ! ioriurlui se intrunirl si luari fn cerccrare cazul diaconLriui.
Prirniu,cn invitaliuirr:,r suh N'*. 4C1. r,i* cu t_.*.are a *ii nu fXrI a fi oarecilrn intirnidali de sriiistica ;i sprinteneala
F,rrzenra lnaintea acesr'i spirituan dct:astcriu, nu pe'tru a fi nui [a chestiunile canonice. Adet'Sratul motiv pcntru ccre
.ju,decat, clup$ cum mi _se- zicc plin ciirua ilvirif;""*, Cm Creangi nu se lnfiliqX gi clutX si scape pr n invcctive trc-
pentru a protes{a eriergic ln carltril, drlirtiritur cc.r-i lnsususl-* huie sX fie greutatea ce-o sirnqi de a se explica asupr:l ciudati
a(esf. sl';r;rr;.il d"ccasr,:riu cne .r sc cnr:slitui inir-un rribr.,,rr.lI donintre de neaplrati desp5rlire a sofiei' El ar fi voit sI clivor-
hrsericcsc ciiscipxirrar, fxri si aibx o xege care sr-l a*toa"izI $eze, $i diaconia 1l frnpiedica. Cornisia de
judecatl am.itrti nfc-
nxttrLt accJS'"J." Lereu-clt mcrgerefl la teatru, tfagerea au pu$ca "cFriar asuprit
nliuernicei.' tresocre pe care-mi fntcmc:iez protesfutr de hisericii,r, despirEirea de ncvastX, rruncierea xrXrului'
'[otu1i,
faqi sunt : nu tndrlzni ii cearfi caterisirea diacr:nului, ci, ca 5i nrai
.. n: C;l il*p*1rr1iu,c:l ce nri se acluce despre retezar€il trminte, propuseri nurnai suspenrtrarea din slujti[ ptnii trr
pirunui lrLr csrc o abarcre cliscipiiirar5 r gi daci acusatirrii
mei qi-a.r fi clar ostcncalS sI citeasci ,r.,oi o* luare*anrir:lte fndreptare, fn fond, ptnfi Xa crefrerea piruiui. {'a
t,L octomb,rie"olic6,
i se cornunic5 lui Creangii horlrlrea h'fitropotrici
textun car:o'tilui 96 al si'od" al vI" curn ;i rxrrnxcirea acesrui
tntr-o forrni clar; sub raportutr. confinr"rtuiui' clar cu o sttr:g;-icie
canon! cir de supr ea, ar fi inlelcs (afarx numai clacd
'origa forrnatrH dc care di*coi,iul sg va priircle
n"-_ag fi
.r'o,it,) ci tiir:rea pirului gi c*viirrcioasir purrare a. cl.c*
ricilor in ceca ce pri'egte barlra gi capul nu riumai nu esre pXrinte,
, o-prit5, ciar chiar.st.-p"rur,.ir5. $i.or5 9i f",f".;"f ;;r.r* "Cnorahile
d.iacani qi ctrericii tineri, din notila Canon. +2, Sinod. al Vl_lea Diu motir.ul tneltii oldonanli l'lr' n'{:'5t, srihsenrrlatul pro*
reaultS foarue limpede gi curar cX ei nu rrebuie a purta plere ro-iereu are onoare a vil f;zce cuno:icut ci sunteXi oprir de
lulngJ spre srnirltcala oan:enitror. Xucnarea. diaconiei pentsu totdcauna, ptrlrX ctnd vegi da trr,rollc
cle indneptare ; dtnd legale pr*be de tndregrtare fvtl'td tceastr"
i90 aflmce vei fi erEat etc."

91
{
.J)cntru totdeauna' lnscamn5, ln crz.ul rrcstiu, <pini
ciricl",.rlrrr. Orcerrgi voiclrc sI i*rcrprcrcze abuziv. bnii,rti
dc' a iririfsi clcrLrl eu oricc chip, cLr rcrul urrui rnartir ? tnclii-
iirc rlc ,rnr irrclcdir:;r t dc ric5teptlciunca lui. carc Dun rru
plriccrcrr clc rr barjocori sdlirl unui popi qi indeoiebi intr,,
ircr'r{.itri,;rc r'erc-l srrblirrirzl intr-adins, isi pUnc fn ioc ^r"io cari_
cri ? l)esi,;rrr >i urr.r,5i alra. Crcangi,'r,lrinui*cl u.ni;.;1. io.o--
l*i sI. i:rcrczur, rccLrrgc I;r un lels Ji sc iace a tnTclege cI a' fosr
oprit "pentru totdeaunao cle la oficiere. Spuninj ,iriri-
qca cu bu'i-;tiinli, de vrc're ce atunci ciird cluma "i.rt.",
se-r,srn"ri
;i n:inisterul inlitur5 pe Creangi clin inv"Itillint, iirrpiu_
clerrrul va lncerca sI-I. furcr.edinleie in ternciul'ac.lui^pi rridin
c;I nu fusese eliminat.din cler, ci numai <suspens .t"
Deocamdati, nebinuind urmirile, nebunul ii".or, *:usri "'of;.i*],.
Ji,.,
plin.,voluptatea-de ar-gi bate joc tie autoritatca t ;r.r;'..rr.Xli,
ca si ar:rte ci cl e un om,lnric,g..ia minte,.carc nu gl""r.;i. i;
vorl;clc, i;i prin. alb .irr.1elcg. .c*lb, irr pi,,, negru, ncgr$, se
tuirtlc_dc-r liinclc.r qi-yi arirrrcX
E'rtcrirri. iar pc" cip iyi pun.
ciicirrlS t'ri.pulirie. \uro::irarca splriruali, crrc jr, ?rri,cl.rcsc a_l
iriliture <lin eler, rhrnrsc corsrcrraii, rotufi, Iurri intrcli cie
z.ile^nu glsi cu calc si ia rrici o r'Isuri irrrpt.,iriva-i, si cr..r,,*i
ili flcrr grsrul dc a mcr;c la Scoalii yi pc'clrrrnr, pi,l; i,,
:rn ului "r?*
in srraic rlc rlr.govet, f ,i ,iiucie r Lrrtiior .*r,,r.lri_
'872,
Ior gi nrirropolililor,
n* [Iri'scanrlrl, Iiindci lr,,r.,c" ui,
sI vadi irr el dccir urr popi tuns qi urr rlspopir. Cc sorince ",,i."
Crcengi prietcnilor cuiiog ? [.xanrinirrrl piopriilc i.,i' ;;,;-
tcste, consratim cii se purra su_cir cnm li eia ijrea
5i cu acei
acr clc supcriorit.rrc pc carc i-l cla crcclinla ca e un ont cu
rrti'rc.r lirnpcdc, t.,r .rricc firr clirr popor. I:l zicca ci dc i.rcrnc
tc cuvioyii plrirrti dc h rlic:rstciic- I-ritr scos clirr clcr ..ocn_
tru totdeauno,r, el nu mai cra diacon, ;;i putca si umbii cu
lmbrlcXmintea ce-i plicca. Insi cincl si'periorii ti cer*ar_r sI
clescurce lucrurile qi sX spunX' l.rotirlt clacl n-rai ln1elcge sau
nu sI rimlni tn slnul bisericii, atunci el clcclara tani,x ci
"inlegalSo, luati firi avizul Sinodului
mlsura lmpotrivi-i fiind
eparhial, se socorelte a fi rneieu diacon. ,Si, ca si arate ci nu
glumegte, lncuie ocliile pe care le ocupase la Golia gi tuE
cheile. Era, fireqte, o curai; bXtaie de joc. Infierblntat de ?n:
trunirile politice, unde chestiunea legalitXgii era o floare de
stil curentX, CreangX cugeta poate ln nintea lui naivX cl des-
92
c{ri}rri:ic o armi grozar.i impt''trir-a nrirropolitulLri. S,er fi so-
cotir- clirrcori c'lc drept pin5, la iudecarca-cea reciiltoscut5 ca
ie;1alir, nurrrai lmpiedicat.dc fapi 5i in chip ".rlruziv clc a shiii.
$i cr-rni i-ege a i sc plrca-clar5. ca cristalul, iporeza cle a in..'ingp,
sirre rur'inarca. mitlopolitului, ti luci poare pc dinainrea ocl-ii*
]or. i,'rsi l\,flnistirea Golia avea ncv-oie clC cliacon qi de lo-
ctrinla inctrisl gi ceru cheile. A fosr nevoie sii sc rccurgi la
pre.f';ct, care trirrrise un cornisar la Creang,i pe la inceprrtul
Lr.ri ianirarie. Creangi, incXpXltnat, nu voi sI de;r chei'le, ;i
J:rclcctrri, prrlclcnt. trirr-rise clin nou pc comisnr si lntrcbe pe
rcriLril,ri diacon <care sfnt moti\rele sale la trrredarea clieilor
r1,: l,i rcclc inclpcri '. I.a 28 ianurric 1872, Crc:rngi, rIz.
girdinct'u-se, ingtiirrla pe trimisul stlpinirii ci lnminase cheile
pieotrilui Alexandru de ia Buna Vestire (194), care va fi
fosr qi un sfXtuitor la rnoderajie. E de la siire ln1cles cX, oru-
r;utr tr,:buia d urle de acest sc;'lrrclal neura.ivlzut, c:rre fXcca
colic"'.rren15 panorarilci lui F{eimann. [n ccle din urrn5, cuvio-
$ii Jrluinti betjocorili se fnriiri qi ptrir5 pe cii:"iconul firS
pr-.rtcap la IIinisterul Instrucliunii, poate gi cu intenli:r as-
cunsl a c'*iva de a-i da o loviturl in pozilia cie iirstitrrtor. Cu
toate astear nu e deioc sigur cL l\'{itropoliir uri.nXrea distru-
gerea cliaconului qi e mult n:ai probabil cI. plictisiti dc n5z*
driviniiie lui, voia sI crrrme scandalul gi sI punX iit vcderca
tutliror cit r5z.r'rltitul se folosea fn mod abuziv de calitatea cie
cii:accrn. La 15 ittnie !872 l\{itropolia adrrce la ci.lflottinga rnr'-
nistrului cle cultc (care, din ncfericirc, era i;i ministru al in-
sgrucliei) cX Ion Creangi, profesorul in lagi, prin
f,ri.tclc satre"diaconr"rl
incorigibile qi incornpatibile cu cr-ractenil cle
cicric, fiind iudccar de autoritatea bisericeascl astiizi, este
crcJLi:r dintrc cJcricii elrarului. irr vcclcrc lrccsrorir. ;i pcntru a
rru sc: inclucc poporul fn eroare cX el participeaei lncX in
cler,, se roagi de mir:istm <a face si se publice accasta spre
griilta trltrlror !> Adresa era firegte i;rocriti, intructt se
arniltea cI Creangi era oprofesol" pi aducea ;i un element
neeornuiric,rt diaconului, anulne, scoiltcica clefinitivX din cler.
Ar fi fost mai cinstit si se piini in vedere diaconului aceastl
noui hotlrlre firi atita corespondcnli oficialX" Acurn, dupX
aprcrape cinci luni cle la predarea cheilor, chestiunea s-ar li
lirnpezit prin mlsuri clare, firi echivoc. Se pare cX, dimpo-
[rir'5, Creangri \i lfdea peste tot de norificarea Mitropoliei,
93
prin- core-cra srrspendac pentru rotdcauna pfn5 Xa fndreprare,
iln sin.ea lui socotinclu-se rnereu diacon scbs temnorar de 1o
oficiere, fi1 r'ncme ce en era tntr-adev5r exclus" Efectul adre-
sci rnitropoXiteuc fu nea$reptar. Generalul Iell, ministrul, era
un puritan ,'i tan :ticir. Ideca ci un r5spopi educa tinereie
vlLstrrc alc-irrgiel "ij trrilro]nirc.l., (tr67). Aqa, ccl pu1in, nr5r-
-fi
tr.urise;e pe tr:atr.{" in follcJ, fiind conserv{trror,' se va
la ;tirca cI a prins in mfni un f'ractr.ionist. La X iutrie, nesocoti-
lnvesetrit
trrl diacorr, carc sJ juease cu locirl" fu desrituir 5i la 14 iulie
Alu#torrlf. aii"'ia! \.cster p.'rrric; currilir-ea invigilnintului de
*r"nstitutorele ctrasei I dc l;r Ecoala sucursajl nr. 1'de biieti dinr
nagi,- pentru f.rplele s.rle neccrigibilc ;i incomparibile cu iarac-
tcrr'*1 t;tr de cleric,tn care ..irtr poate {;n, p"i*rzlrul a sea dernrritate
dc 1:r:eot, si rn.ri ligurcr* irr corpul dirn}cric, dirr c.ruzi ci iipi"r
e.le n ,lsoncr-,:a <.lci;rnl"t,rr..: saccrciot.rtri" irr rcspcctill moral 5i so-
c.r.:1. ;:r.rr.c cluia sinl gi pierclcrea cl,.':l:ririlii-;i caracteruliii ,ir.r
Cie ll;."nll.tIu al acl;r ui cc,rpo (i S5). ll tl iOrralncniLr[ cr'.r cu c]c-
sir.ir;ire a.[rsirrcl, cIci Crcan[ri rirLr sir iryise fapre necuvirn-
cioasc, tn ,socie',:arc, ci nuynai ile "-Lccier, ckiveclind lipsa de vo-
caXie spirrtuaXa. nlropriil-zis, el se clcmisese intr-lrn nrocl carn
'dlLlfon ciin r.irgrera
cluricilor, ;i apirea cr"rlioasi Fretrili;a lui lI-etrn
c.a un iiisritl.rior- jjreor s; nLr l:){rr;l; pa-uYsi haina pre o1e;,rci,
n)orr.t*, foril\;i, ei nrinistr:ul era. de b'"rna-creciinqX ;i-li lnchipuia
cil -fapr'r:Xc ilc,oriigibil.co vcr fi X:clt cine pie ce eriille.
elrciini"rl de destituu:e cizu asl"rpra ]ui CreangX cft un
ffii1tn.rt, nl.rtincl'+-1. Inqepind ub..:aitele', cun: t-5ce* gi nloira
lJurhu, in chipul r"rrrci gretreceri tcorte obignuite inrre cucer-
nicii pilrin1i, rrrn irinLrisc o elipii ci purca sI fie scns din iccutr
.fn crrc s{r su}l1,cit fntririt;i care-i cl5chlsc fndrXzncala c{e a se
cXeda 1a iltocc,ntc inrl:crrincrrlc. srili.ticc. -r\runcarera potcapului
ii:x'.r-e 1:rovir:,q:ic cu sruireclcriic dc pilpi 1i cilugiri, clispreiuili
tor):il;li de ;1ce.istra! r:U i se pirea cli:loc ilrfen.laIrt[. l)ar pu*
hlicar*a in it{r,rci!-arul ot'icial a :rcootrrii clin in-,ultX,n-rlnt era
de nrturl a-tr face ci* ris. tr{.Inrlirca <Jtocl;ul fiir5. rost, cir
un cr:prl 6i cu nrali ;i sr"rr*iri cle ingrijir"
i( *- Ana stat * ar fi zis el nlai tirziu
cr.l coatele p* gcnunchJ gi cu tlmplele in rnlni, $i nu ru5
- o zi 5i-o r:olpte.".
ui.tarn na nimcni ;i la uin'uc, gi nu vrearr si aud nici si l'iz
pe uirneni. $l'-,nl' zvieneau tirnpl'*le, ;i mi durea capul, de cne-
94
de"rnr c-o si plcsneascX" Sr5team ;;i nu rn,i purjeail-l ginc{i tra
rrirnic"""" (21l)
i\poi,'XXran cutnpirria {rr funciLri su[!.ctului, sttitr-r sE vad$
c* est-e de ficlrt. Omul dc jos ;i rorni.nul {n gcncreJ clnd are
J pacostc pc e.lp, irr urr plocoil $i mcrgc ia lrn cm cll trcccrc,
Crrrrgi *1cLgi, Iirc;ic, ia fracqiorri,.rii lui. Acc-slit, fiiincl fn
opoziilc. rrtr-i. pr"rtr',ru lacc rrin:ic cu orictti Lrtrnrf'ointI fi67\,
deqi Iacob l{egruzzi, orm c{c partid f.lnatic, clnr f.irri rlutarc,
*rru
nlrctjnse ci ei voiri sX rniqre rn5car d.in cleger. CreangX
fgi va fi adu.s aminte atunci de Titu l\4aiorescut, pe atunci de-
put;rt, catrc se purtase atta cl.e hine cu en, 9i va f'i alergac la
ciitrsul, cu tostd cI era funin-list, ori tocmai rrentru aceea. nalsi
rtilirul profesor era plecat {n sirlinitare fn excunsie de ptrX-
eere pi vizita Dc,mul de la lvfagdeburg, s* plimhn prirl nrX-
clurile gerr:ranice gi ascuir;r h Viena pe f,ol:ettgurr an nui $/ag-
ner (125). E.l sosi la Iasi pe !a sffrqirr:rl nui august. Frohabit
cfi semegul diaco.n apel5 gi l;r
'[acoll
Negruezi" ale c5rui vre-
ry*Ii, i" sftrgit, sosiser;, clupi cnm. prevestise" $eprimrinci de
niciieri nici o spcrent;, Crcangl rrimise o lung[ jalb5 minis-
ffutrrii, lXmurinclu-i cle astd clatX cI nw fusese esclus clin cler,
ci numai suspendat, cX in jurul ltii s-a tesr.lr o inrrigi nropeascX,
certncf, fir sflr;it, apiic;rree clnceptS.r lcgii. F;irfi sS vrea" fostul
diacon punca gi aici o agresil'itate care trcbuie sI fi ctrispl5eua
lui T'ell, om .dur 6i fair6 61sg", clupii opinia luri h{aloreicm ts-
supi. jalba e un curios clocuunen[ cic stii .culc', atra dc profunel
deosclrit de stilui Atniyttirilor. dor.;rci5 cf,. opcna nui Creangfr
este o etra'oorare artisficH :
oDomrrtrlc nriuistrul,
Vdzfnrl comuaicttutr !.n A,.f*nitorii; F{o. 155 atrr {'osr ciure-
ros surpr;ns de a mi vede gi dc ri-voasrrui, rl-[e rninislru' roft".
damnat, ffiri sX fi fosc asct.rltar" 5i enianinat din corpul tnvf;'
qf;tor, firi sH fi fost suprrs !'-rrir:ciitrei, precurn cere Icgea in-
srmcriunei uublice.
Peirnitcli-nri, vlt rog. cl-[r' nrirristr'rr. (;t li!-ld;rr dtrpii ['lprul
tncleplinit'al clcstirriir.i t"elo nejudcc:rte si -viu a vfi ruga.sX
bineioili a asculta jusiific;rrtn ntea cic acuzHrite ce s-au aclus
tn conu6-n:i"
Sirnpla expulr.cre a faptelerr, lnclr privexee eiesbrlcare;l n"lca
yoluntas# da hain* clerielirId, vtt va arXta, sper" irnotiveLt pu-
OB
 qin serioasc cc au determinat persectr'td)'ect nte& cle citra supe-
-riorii
--\'t;.-';er-
mci spiritrrali.
irrtiiu ln contcstul scu copia esact; cle pe ra..
po.t,ri lngrijitorului biscricii tttlde cram acunl un an sa de-
servenr ; asenlcne qi protcstul rneu irdr-csat, pretinsei j.urisclic-
liuni cciesiastice, ce ie erogat atributel; de a mi juilica.
I)in aceasta veli
f)ir-r veti vedc, tnrnlstrtl, cI
vc.dc, d-le rninistru, urmirirca -spili-
ca urmarirca 5l-
tuali tn contr;r tti.a " purces numai ltlrnla; singur de Ia iaptul
ci rni-aur scurtat piri-rl, iuprimincl incomoda qi dcsgr;xie''asa
coacli clc pc spatc. t)enoniceptc arn clovcclit
-Ace,rstil ci drcptatca era cie
parteir mia. sc probeazi chiirr ;i prin c;lf ico cle
judecati cc mi-a comurticat-o protocreul, gi care asctnine v-o
ancxcz .tir col)rc csxcta.
Ce zicc lh adevlr scntinta dati fn contr;1 mca ? Nimic
alti clccit ci sunt suspcns de a oficia ca diacon pc tir:rp ne-
detr:rnriiu'lt. N*-am fosr eliininat clin clcr, cii nu cra pcntru re j
cici p;ir:Lri fiincl vcget'.rbil, poate crcatc calii Jt loc. N-aLn fost
jucleclt clc r,lt;i, fiinclcii 1ln cri.1 nin:ic a mi sc ir:rpura: ci r:rr-
mai uirr fost lovit, cu rigoarc cxtrcuti, drcpt bitaic c'il jnc I
Atunci, avlnd cr.rn,.'l:itin1S cI nu ca cleric mcririls:ni r fi
fnvS-jitoriu, ci ca fnvS'lirtor clptigasenr oarecare rncrit, c::rc nri
ficea dcurn cle vocaliunce mea, rni-am coltinuat ceriei;r rie
invil:itc'r, unclc acurn cram cletermiirat ir-mi cons"rcra l*ati
activitatca nca intelccr.uali 9i uncle autorirllile qcolirrc, timi:
cle opt ani de zile. ctr am funcjionat, n-au avut a-iri ir:iirurrr
ninrica; cI n-am clcrogat demnitltrei irrofesor.rle irrrru .nir:,ic.
Vlzind insi ci inviqitor:ul continui a {i pcrsecutar. nunr:ri
gi nur:rai dc cltrii supcriorii spiriruali, lrcntrir ci purrir haine
.largi qi plrtil luug, anr vcnit la ir.lccl clc a mI deshriiia fn-
sumi de accea cc cril ulr prcrcxr clc pcrsccuqiunc clin ir.ln:i;l
supcriorilor eclcsiastici clc aicc.
Perrtrlt aceasta lnsi nu nri altcpt.rnr, cr:lln clcpr'rrtc a cu-
geta chiar ci voiu fi lovit qi dc ci,r'oastri ; cJin conrr:l, mI
nrigulcam tn sine-nri cu idcea ci voi pr-rtc dc aici inainrc res-
punde gi mai bine chernirei mele dc iuvllirroru, cons;icrin-
du-mi cu totul carierei clidactice.
D*voastri sc vede cX n-a1i culloscut aclcvlrata stare a
imprejuririlor meic qi a1i curmat cariera unui om rocnlai ln
momentul clnd cl, c;r lnvilitor, luase o resoluliune ln aqlevll
demn.i, fiindci nu nrai era aco;:erit.i tle schima fliirici" Cici
96
se fursei-nna oslnda mea ln termenii ,,dc tndreptare intlu
aceasta" daci adevir;rta causi a fost t[icrea plruiui ?
_
l)in toatc aceste, puteli vcde,. ci"-lc rlinistru, cii ln acle viir
misura srrspcnsiunei rncle clc la altirriu n*a fost cleclt o oarl"-'ii
perseculiune sisternaticX, care s-a pus din toatc prrtcr;]e ca s"i
il
nri lovcasci din toate plrqilc, plnl chiar ;i esistcrrgl I J)ilrir,
cl-ie ministru, cu ci-voastri, om franc ;icu idci motletnc, nu
trcbuia superiorii ecieziastici si ascundi aclevirLrl" AclcvilrLrl
este ci ln contra lnea clc mult a fost lntinsi. o pcrsec[tiuilc
pcntru ideile mele dc progres : gi accasta vo pot proba i:rin
un fapt anterior din cele mai lovitoare pcntru minc. Cu cinci
ani in urmi riutatea gi corupliunea uuui cilugXr a ficut cii eu,
lmprcuni cu unicul copilag al nrcu, si fiu abaridonat rlc soti:'r
mea pentru toiclcauna, rernlind viduv : qi cI pclttrtl ilccslil
faptir-imorali tri scanclaloasi nu s-a luar nici ti tnisuri lir con-
tra acelui ,6111git"..., nu mi s-e flcur nici o satis{acliunc rno-
rali din par"t{ra superiorilor e cle siastici. Priu unuare, cl-le
ministru, vedeji ci cu nu de '.rzi, dc cri caut a. doblncii enlatl-
ciparea m6 de supt o atare autoritate, care nu se rrspecx;r ;
fiindci nu pedepscpte pe cei ce rncritl pcdeaps'i, ci pe cci ne-
vinovali !
Acwnt cittci ani nt-tut lo"cit ln t'anilie. Acwn ttrt ttt't, in ser-
viciltl nrcu, la biscrici ; ttari dcrtttt citt lAcuL cd si nfi lovi'ii
{d)aoasn'd in posilitnzt'rt ntcLl, (Ic la ;co,tli'
Dar cred ci d-voastrii, protcctorul obliget ai i;coalclor. nu
vegi lisa ca si sulir ;i cle aceasti din urmi necireapti lovi-
tllr;, lritenle iird deplrtarcil rnca din corpul profesoraX pe
motivelc putin serioase gi putriri caritabile gi, ap puri zice, chi;rr
necre$tine$ti alc persecntorilor mei clericali.
Ce-mi remiine dc ficut altl declt a vX snputc rcspcctrios
cI d-voastrl n-a'; purut lua in c()rtra ntei'L mlsura r.igurorsX.
pre clt cle injusti, rJei:ir puiuciurvi cleasupra garanliclor h-
gale, ce ligca instrur:giunii asigurl origicirlri rrcmbru atr
ccrpului inv515ror, adeci : de a nu fi destituit flri juclccari !
$i cL asen:ene casuri s-alr rnai lntlmpiat Tiri ca d-voastr.l sii
fi lovit pe nici unul; ;tiind cI sacerc{o1iul prc,fesorarului estq
inclependent ;i rir.r este legat clc loc cu scirima preofeasc;.
Acnm pot oarc spcra c;i cl-voas't.ri, ln urma lovirei clate
mie, vegi vcni a face reparaqiunea reclamati dc o stricri le-
97
7 - Ion Cleilng5 (viata ti opera)
T
galitatc.? Por spe* c5, rnai bine-i*formar, ve,gi lua {* c.*side_
raliunc justificarea rnca qi-mi vcqi'face justiiic l
Speranla nu.abancloneazi pe bunul crcqrin, gi apepr res-
pcctr.los rcspunsul d-vorstrc intrl acca-rta.
l)rirrrili' r'i rog ctc'
L areangd,
Bur,r collrici gi rlu;ic5tor avea instittrtorul, cla.r generalr*l
sf,o{los, daci a citit ,cumva ,jalba. nu putea gusta acuzatia de
a fi "deasupra garirnliclor legrrle" ,si impertinenXa lui
"lntru
a-tccrstd.> clc la sfirgir irradins .irrtrodus ca tin refren caricaftrral,
dupi proza Mitropoliei. Ministrul nu binevoi a r5spunde ln-
drriznelului. ;i
Creangi umbli pe drurnuri ocolite. A. Naum,
clclcgat de nrinistcr si dca in lrija primirici <gcoliga", stre-
coarl lntr-un raporr primit dc ininisier la 3 augusr lBTZ pit-
rcrea nevinoviiiei lui Creangl, care, ca instit-trtor, <ert ,neirfl-
pritabiln. n$colila sa *- zicea Naum mici, dar rropulati,
intrunea calittili cle dorit. Acolo corpul- gi inteligenfa eia dec,-
potrivi culrivatc, prcculu probcaz5-gi raportul-delegagiior ce
au asrstat Ia cxanrcnul diu urmi" (79).
Creangi crezu cI lurtuna o si l:reacI si clunl trcccrea va*
crnEei celci rnari rninistrul arc sI se rizgindeasiS. Dar, vXztnd
ci sc apropic deschidcrca gcolilor Ei nideni nu se glndeste si.,l
chcme iir.rpoi 1.1 .5co1[q,r" lui, bitu o tclcgrami minisirului :
ol)or.rrnuliri Chcistian Tcll, ministrul instrucliurrci qi cul*
tclor, Ikrcnrc,sti.
nuliu -]1 v-am aclr:csat, plingcrca-rni lnsolitl de actcle ile-
gale ale Mitropolici
S.aie. al9 Mitro Molclovci, pc terneiul clrora m-ati clas-
tituir din postul de institutorc pcoalei biieti'nr.
nr. X.
;;coalei sucursale de biie6i
!9r d1i nou respecluos clard nrca in judccatl, conform .legei.
Numai a$a vefi afla adevlrul ; nurnindu,r,X proremorul ;i
[X
ir ,p$-
rinrele instrucpi unei.
A;tept respectuos respunsrrl cl*voasfrc.,
tr)irr p:icrrte, mini.,strii nu rispund X.l telegrame, nrai ales
ctrnd li sc ailuce aminre ci au ficut o ilegaiirate, qi Tell tne-
buie sI se fi incredinqat gi mai vtrtos cI arc de a face c{.1 vreun
netrun. Vizinel ci roldl c zaclarnic, CreangX se sullntne soa.rtei
9E
gi, veutnd tosmna, igi ceuti miilo,lce, de trai. Ccior dc !;t
in frunte' cu Calinic, lc cledici o uri ncstins5.
niirrooolie.'materiali
Srarea lui tretruie si fi fost destul de neagri dacii
fu ncvoit.si-gi retragX capitalul -d. ?5 l'ri cu-carc luase.parte
i" t iunie 'l,tiZt ca irembru ia fundarce "llrimei sccietilli cie
economie din urbea laqi" (2OO). ii cerea el cu urnoare
de rnizantrop
- ztcea
sios din furrcaiune- 9i nemaiavlnd- pa-
- "fiind
rale pentru a mai putea face parte din societate". Feciorul lui
.llefan a lletrei Ciubotariul, 'ieela care umbla <{cu cotul. sub*'
su".rXo, ipi adusc antinte ci pXrintrii lui {icu-scri.rtcgustoric.
Deloc lnvins de soarti, ceru gi cXpiti brevetul trebuitor pcn-
rru deschiderea unui clebit de tutun. Monopolul se-nfiin{ase ci:
curind, si Creangi era omul care prindea din vlnt oricc idee,
aga cunr'ficuse ji.cazul gcolii prepirandale- T-ajumitatea lunii
septembrie cuviosii pirinli persccutori ai lui CreangX trccir-rd
pe Strada FrimXriei-se cruciri viz.indul pc rispopi r)egustor
de ..tiutiun,. Diaconul, dcpartc de a fi lnfrtrlt, lc ridea trir
nas. Debitql trebuie sX fi rners binigor, avtnd in vedere faima
de nopl tuns a lui Creangi ii in afari de o scurti crizi, rru
r. poat" crede cX prigonitul a rriit in mizeric qi sub corrdiliile
lui- normale. Dcschiderea debitului lnsear,rend chiar lnce;:utul
unei relative prosperitigi, . care sern,toarce: pulin ln averilie.
Cigtigul debitJntului t'rebuia si fie mai rna.re decit al institu-
torului, qi lui Creangi ii veni inima la loc qi llnioqia pe buze.
Folosindu-se de cornpitirnirea ln care plutea, lncepu si caute
alte mijloace dc. clgtig. Fu primit profesor le Liccul Nou, in-
stitut particular nu dcparte de strada PX.curari,. I.a 10 octom-
b/.e 7872 apiru ln NowI cwrier.rantdn al lui I. &.I. Codrescu
acest anurlt (nr" 119) :
oProf csor.e priaatu'
Subsemnatrrl fostu profesorc in serviciul statultti tirrp dq
practice, ca cdgcA'
opta ani are on6rc a oferi serviciile s6le
toriu ori profcsorc Privatu.
Adrcia l:r adn,.inisrraliunca accstui diaru.
L CrdngYv
Ce se DcErccu iir nrirrtea fopriior sLrl;criori ai lui GreangH
pentru ca, *rr.,,,.i eind tottrl pirea dcii'ririr inchciat,' chcstiunca
eg
7*
 sX fie din nou riscoliti ? Protopopul C. Bulnreanu, relntor,-
cinclu-se Ie vcchea interpretare ci diaconul fusese nutlai sus- ,,Subsemnatul protoiereu are onoare a vX face cunoscttt
pendat, arunca acum ln-sarcina lui tot ce fiptuise ca civil gi ci sunteli oprit de lucrarea diaconiei pentru totdeilttta
"m5car cX depi subt nr. 265 i s-a f5cut
consrata ci, cunosctlt etc., btc."
cX este sul:t cercare de lndreptare lntr-tin an de zile, nu numai Si iariii, ca suplinrcnt la iniusti;ia ce mi s-a ficut, este
ci ttu s-a corijat tn purtare"a sa ca clcric sfinlit, ci tnc5, din adiesa fnahprersfingitului mitropolit al Moldovci gi Sucevci,
contrfl. a plrlsit de sine 5i scrnnelc gi costurncle de diacon, No. 1.182 fin anul clrrent, adreiati d-lui ministru instrucliu-
imbrictnchi-se ln straie civileo, lndeletnicindu-se cu rneserii nii publicc si cultelor, prin care i se di infornraliune cX sunt
cie "lrrevetariu la h{onopolul tutunului ln aceasti urb[ Iagi, ,*rf,,s dintie clcricii-aharului pentru faptclc incorigibilc si
Strada Prirnirieio. [.a 28 septernbrie consistoriul citeazi p,e itzcompatibile cu caractcrul meu de cleric... gi aceastJsc f,rie
Crear:gi sI vie si dea seamd cle faptele sale. Si se fi cXit mi- numai gi numai * daci-mi este permis din spirit de rIs-
tropoiitul de misrrra pripiti qi sX fi lncercat a arunca o funie
- de
bunare, pentru a fi lovic ln pozigiunea mea la qcoali, pre-
de scXparc diaconului, ca acesta sX vini sI se prosterneze ,.i cum s-a gi lnttmplat, dupi cum se vede din comunicatul pu-
consistoriul si-l ierte ?.Mai {eEa,bi e la mijloc o ipocryie blicat ln \lonitorti oficial No. 155, anul curent. Iati-vX fap-
-ecic- tele charitllei
zirsticS. Ifisura trebuie sI fi pirut aspri 9i ncindreirtilitl in- !

relectrshllor din orag gi, ca si lrrlbugeasci murmurele, dicas- Ei binc,,olorabile pirinte pre;cdinte, dacX oprirea mea
teria sc prefXcea clementi gi siliti la asprime prin lnsigi tn- pentrlr toLclclatrtta dc a oiicjr ca diacon, prirr carc arrr fost
c6pXllnarca. diaconului. Birrelntreles ci fostul diacon, care era iovir tn drcptul Ei cxisrcnla mca de Ia biscricl, prccum 5i lo-
virea lri poziqiunca mea de la gcaald am lucrat qi
necijit nunrai de pierdcrca postului din tnvil5mlnt, dar..nn
voia's" rntri audX de potcap, nu se lnf5liqil In schimb, fgi vXrsi mi-arn srcrif icar sinitarea -- motivati - unde
din adresa inalt-
-lntfrnpinare prcsfinlitului nritropolit c5trX cll rninistru al instrucliunii m-a
fierea qi sarcasmul firtr-o cXtre onorabilul prege-
ciinte al consistoriului din 15 oitombrie, ln care batjocori pe pus fn poziliunc dc.a. lntreprindc orice..ocupaqiu-ne.onest;,^cu
cucernicii piringi cum li veni la grtri, cu o vigoare pamfle-
tar5 ;i un-dar al muqclturii ce pievesteatl pe marele proza-
care si-rni pot. agonis'i plnea de toate zjlele
carc creqtin e dator a o cere pentru o zi nurnai, - dupl c.um fie-
curn ni lnvati
tor : rugiciunea domneasci -* socotigi cir vi di clrcptate a mX
mai urnriri -* ca diacon -- fic !
Onorabile pXrin te pregedinte, Aveli dreptul gi datoria a ciuta oaia cea r;iticiti... Insi
"
eu mI migulesc a crede ci modesta-mi purtare relativ la ne-
Primind invitirjiunea sub No. 66, mi rnir cum tccmai drepriitile ie rrri s-au ficut de cltre superiorii clericali ctre aice,
clup"{ un an dc zilc'trecut de chrd iarii;i ca cliacon fui chernat ciror;r nu li pot : ,,Iartl-li lor Doamne, ii nu
prin citaliunea No. 40 in judccata accstui onor. dicasteriu peir- -- vazicc alta declt dc
sriu ce firc !" fi aprobati opinirrnea publici luminatS,
iru f.rptc carc nu crau di: natttrl a se judcca Ei {e.pc-rs9a-r:c
.*t. ,t, sunt ln drcpt a judcca in rnttcric-dc.disciplini bisc- 5i ci sub cuvintcle ,,pctllrtt toldcauna" nimcni nu..va tnielegc
nrrnrai un. at't de zile, dupi cum vi sili9i a face si se creadX,
ric"clscX, dupi cum t* onoarc a. lc declirre ({'tlnpetcnl'}}
"uut clecit numai sf.-voastrii, dupi fantasticul diclionariu ce se vede
prin prot.stul ce am prczent',t atuncl $1 pc carc- 11 susgin .rsi
ntt{tn, gi de care neiiinclu-se seatn5" atn fost iudecat 1" *- ci posedali.
selxlt mea gi condamnat prin sentinla -datl tntr-un mod arbi-
Dupi cit vid, parci mi-a1i imputa modesta-mi gi onesta
de lucrarea dia- eicupaliung ce am intreprins, care crecl ci nu-rni face neo-
it-d. il ;rlgil i" ilrr:;rr) po,rr* trsttlcatma
noa!:e) atita rnie clt qi sf.-voastrer care vi apeptagi poate a tn-
conter.
t-iX textul acestei sentinle No. 265 din Lt octomYrle rrcprinde contrarul.
'fot prin prczenta invitaliune mi se mai zice cI sunt che-
i s71.
$lat a da probe clacX arn plrisit senrnele de cleric sfiirlit ?

101
7
illoa# Iunrea gtie cE ,arcele ser,nne .se .{lrabraei de c5tr.[ c'lericii
sfin+iti numai' in :biser'ici. gi, d'trpl f irrirea sftntuitu'i ofic, *1"
iaripi sc dcpun in bisericl la locul Xor,
[)eci 'eu ,iarXg,i woi tc:Ttez:a:a ,rni ,nultli )nnodcst, ,c[ci de-n'
da,t5 ce mi s-a$ 'interris acele semne de c5trc sttpcriorii m'lei
* iari;i tntr-un ;ntod ,arbitrariu * n*a{n 'cutez,ar a mH mai
afinge cie ele, p,ri ur,'rnarc nil,ell ile-arn p5r5s,it -* .tw[ cum aqi
[5sai se pres.tpunc ci superiorii lni il.e-arrtuat,
-
lredeii clai, onorabilc -iprc,;edinite $i ra,portor totodatX. ,cH
.piafra cu :ca,re voili a arunca in mirre :sc tntoa'rce astrpra-vfi,
- DacX mi-agi permite ,a vi lntreba care sunt ,aceL€ 6apde
incorigibile ;'i incbmpatibile cu carat erul 'rneu d,d preol, pr$-
hate clc sf.-v'crastri [ai] cu,na si ,mi 'cnr{iez - .c{{nd senrne <*e
tndreptare lntru aceasta ?
hiu rni lndoiesc ,ci, puind rnttta pe congtiinlS-vi 'pi ,tntre..
hindu-o * nutnai dacl n-;rr fi ipocrizia la mijloc - a1i ris-
nundc asa: Spiritut dc modcstie, indcocndetrla, sinccritate,
i-,nesritate ; franchc{,r, ctrreiul opinitrnilor talc si fe-rmitatca
e caractei ce posczi, voind a-;i-stlstine domn,itatea rJe 9m, fle
fac a fi urit de noi ; pi pentru a te corige' mctruie ,s5, ad,optezi
contrarul acestora.
Nu, niciodat[ nu voiu face accasta. 'l'otdeaurra - aiu-
tlnclu-mi D-zeu * rnl voiu sili a poseda calitXqi bune,
care si le pot dediia i.a ocaziurte oamenilor cle sint'q, oneffi'
cu capacitaie, qi cari lucreazl tir legalitate"
In finc. daci, condugi de spiritul de uri pi rlsbunare, cre-
rleli ci, lotiud ln onoat'ea qi existenla oar,nenilor 'cari nu .se
por apira declt crr lacrim,i gi rugi indreptate citrfi ceriu, ,faceli
acte de moralitrrtc ;i aduccai prinos 'lui Durnnez"eu * fie dupfi
credinp-vi.
Eu lnsi, dln parte-rni, n-am decit a vI ruga c* c,rice pre-
fenliune vefi rnai ave de-acum inaintc asupr5.rni, sX hine-
vaitri a rnX urmXri la tribunalele civil.e.
Primiii, vI rog. anorabile prelcclirrtc, aslgr"rfaf,e& respee-
turtrui datorit.
{. c-"r.earrgd, (h6}
flx-diaconutr luX un tirntrru ci.e 25 bani clin Bropriul debit,
tl lipi
pe coala scrisX gi rntrrX pe fratele Zahei tn curtea ,Mi*
mopot;*;, uncie se afla'consistoiimtr- gi despre care mai ttrz.iu,
ra2
fn nranuah.il sdu de Geogratia ludeSului tra$" scria cu ironie
conlinutd : oIn Iaqi mai este un feliu de judecXtorie, care
judeci nun'rai pe clerul bisericesc, adeci preugi, diaconi, c5lug5ri
qi dascXli. AceastX. jutcitorie se mrmegte .consistariu..gi.jude-
citorii sunt preufi." Cu puqin tnainte, debitantul lgi virsase
focul gi pe Tell, qi pe cilug5rul misterios, catrc sucise capui
nevestei, publicind inltila jalbX cltre mirristru ln Nawl cwrier
vomdn din 23 septembr;e. lnveninaji de retorica tlioasi a dia-
conului membrii dicasteriei isciliri intr-un suflet moartea lim-
bii care-i mu$ca aqa de riu. La 10 octombrie comisia' dibuind
prin praviiele bisericegti qi lulnd tn consicJera ie "comergul de
tiutiun" gi rnai ales "lipsa de respect cXue autorit5trile consri-
tutive ale biscricii", decide $[ergerea din tagma diaconiceas,ci
a debitantului satiric, iar la 5 noiernbrie iscilitr.irile arhiereilor
qi episcopilor Moldovei stnt adupate, cu exceptia aceleia a lrd
Filaret Scriban.
DupX ce sclpX de rantie qi potcap, Cneangi glsi ci sosise
clipa de a scipa gi de nevasta catre nu gedea unde-i era locul
La 25 februarie 1873 ceru tribunalului Fronuntarea divorgu*
lui pentru .,abandonarea dorniciliuiui de gase ani de zile" gi
alte-insulte tot atlt de grave, pentru care soqul cita,cu aceeaqi
pedanterie ca gi tn chesiia bisei'iceascl articolele pricinoase din
codul civil. Ileana Grigoriu nu tigiduiegte nici'una din acu-
pe zalii, $t divorgul se pronunl5 ln favoarea solului Ia 5 septem-
brie 1871 (1S9). $i pentru ca rifuiala cu toqi duqmanii si fie
plini, e foarte cu putinli, ca fostul diacon sX-Ei fi trimis pot-
iapul gi anteriul, cu care n-avea ce face, la Mitropolie cu mesa-
iul batiocoritor : oDe la aceasti biserici rni s-au dat, Ia aceastE
biserici le dau" (107).

VI. PI:DAGOGiA LUI CREANGA
ir{episare;, f a1i de *urulXr,r. sfi'telor fcq,; a'sa
gi 'raiptnl-n
alti priciul. De vreo clqiva ani Crcangi crir vtrlt
git in facerea.unor manuale.gcolarc,.de la care a$tepta.mare
folos moral Ei material. lndemnul de a compune c5rli tre-
buie si fi venit direct ori indirect de la T'itu Maiorescu,
lnsi nevoia grabnici dc manuale fn gcoall fu hotXr{toare.
In anul 1867, deci pe ctnd ii fugise nevasta, Creangi se
uni cu cinci institutori, cu C. Grigorescu, Gh. IenXchescu,
V. Riceanu, N. Climescu, A. Siniionescu, spre a compune
un :rbecedar ca lumea. PinI atunci copiii tnvilar ':ri cum
dr Dumrrczcrr pi dupl cum cra qi dascllul, cXrli fiind pugirle
gi pi'oastc. Crcarrgl [isisc Ir intrarca lrr invlllmlnt abcccdarul
rmui larca. FalI-n fagl gcclc:ru dorri_gcoli. Cea veche, lan-
ca,steuana, err cum o vfzuseur la l-Iunruleqti in gcoala lui
bHdita Vasile. Scrierca inl".iliqa un moment mili tnaintat
dcspirlit dc citire. O clas[ se [5cce cu ni;tc blnci, cu o
ladi dc nisip. cu nigtc cercuri dc ficr infiptc irr pcrete qi
cu tirhloi,rri ori tritaji. InvilStorul lua ciliva b5ieli mai buni
gi-i vira pe fiec4re lntr-un cerc de fier gi a.poi trin-ritea pe
ccil.rlti sI sc stringi ln jurul mortitorilor, cr s5. aflc dc t,i
ei tairrcle alfavitei. Fiecare slov5 era arStatX incr,iviclual gi
lnvitati ca atare, gi cincl copilul cunostca toatc accstc sclni;9,
dascllui punea pc big silabc ai inccpea sI si.X;rtriscascd: l'ten
a-ba, ce, a-,ca. Asta se cher:ra me toda sitrab[r'ii, care, claci
104
gcoiarul n-a!ungca mai departe, ducea la ciudlgcnia ca el
si poati silahisi, dar sX nu poati scrie. Semnele, ciuclate,
-caraghioasc
cu iort"c ri; jiginii gi nurnc (az, buchc, vede,
glagore), ccreau mari sforiXri de atcnlie qi dc mcmorie,
Fi, ist{61, sc intimpla ca ciractrl sI piardi rnulti vreme pinl
ii rlzbeasc5 alfabetul. Ca-n China, scricre a qi citirea erau
o tnv[gIturH. tnaltX, Ei prin binci se vedeau must;1i ti bXrbi.
F,reparanzii care venirl la Ecoala lui ilitu A{aiorcscu qtiau,
unii abia citi gi scrie, lncit directorul se vXzuse siiit a le
ilreda adincile $tiinfe ale gramaticii, ortografiei Ei cclor
patru operagiuni. Cu simplificarea ortografiei cu
-romAne,
ve"irea in invltlntint a unbr profcsori mai pregltili, prectrrn
si datorit5 tnrluririi Ardealului, care avca un lnv5lXrni,rt
unai lnainfat, se introduse in Scoali metoda scriptolcaJ,
accea prin care cititul se-nvagi odatl cu scrisul. Aqa prccl"ru
acurn to$rlt etevt ar lui Maiorescu, fnsi n-avcau abeced;r re.
nryn scriptologic, compilat dupl manuale strlinc,
dlduse "b..'.dar
la iveali tir fgO?'un evieu Schq'artz, care se gtnciise
[a copiii de la qcolile confesionale e-vreiegti. Metoda Cwrstiltti
d, ,riir,rt si citire i se rriruse chiar lui Maiorescu *escelen1,i",
numai cS' Af. Schwaitz nu gtia bine romincate. "D-lui
&daiorescu * a ficut tot ce a putut, drr tot cc a
- zicea
putut estc suficicnt" (9)' Dc fapt, Schnartz
d-lui fnci nu 'pentru
F,rsese la I\{aiorescu tndreptaici manualului tn pri-
vinta limbii" acesta il trirniscse la Darzctr, institutor rriai
ouit. tns[ manualtrl nu se alesese cu nici o tmbunitXqirc,
o.nttu cX nrobabil instittrtorii romAni socoteau cX, nu se
lude cu ruici un chip sX. lasc pe un evreu sX se amestccL"
unde, credeau fXri dt"ptate ei, nu-i -este locul. RomAneasca
bietu"lui er'treu este jalnici : <mama dete mie .Plneo-,. "mitrcrt
mnulti chinXr', .,\rari e verderr, "zise ci el cdzu din zi in
aio. ohotun i hXtuit ' calul>, ..Domnul face milX d-e noi",
.,iutu tolb*ie si se tnvetre>, "cfnti horio, oservulc dtrtc
sirs,,. oiunima tsi bate ioco (11, 203). lncl din primii arri
du tnrXtli*inr Creafls; inccpr.i sX strtigi material lrr vedcrc;r
*ooi r"a"ual ne care"sfisi cu cale s5-l faci ln unire cu aliii,
ca s5-l noat; rXspincii
'la mai bine, li dupi trei ani de in.ri-
tutoi"i i. aqezi trcabl. Strtnse ibecedare -ardelenclri
gi strXine, Si,'ca si le poat5 citi, tncepu chiar sX ia leclii de
[iurba fran"ezX de la iolegul I. A. Darzeu. Dar se plictisi
curind g:n se increding[ probabil ci iientru o treabl a;a de
1C5
7
sirnpl.S ca tnvXlare,l scrierii gi ciritului ajunge o rninrc dreapri
;i o bunl stipinirc a limbii nagionalc.'Pe"amindoui soco'tea n- []itte, mH treniclresculc - 'i{ n]tlstt;in coi'abc'ratorif '
ci le are cu prisosingX. Amintirile priercnilor desprc aceasr; * ;* *i';;;it ai.i:s; ne 1ii de vorbX lungit pc canapca' orl
parte a activitlqii povestitorului privesc o epoci'mai lungi, s*'i luerezi de-a valma cu noi ?"
dcoarece Creangi gi-a muncit nicreu cXrtil6, preticinduie" lenichcscu, Ierrep, ipocrit Ei iudul, zicca :

corectindu-le. Omul fiind acelagi oricind, put"nt si ne ,o- C*, l'oi, llioitilor, .'inci n-a1i priceput c5. eu suti$
lnchipuim cum ;i-a tucepur Creang5 caricra cic autor. Cola- nraiestru ,care dau semntrl gi direclia, taf, v01 suntctl uvrtcn:!1,
boratorii s-au adunat gi qi-au imiirtia treaba" Unii aveau **iiiic"tii cur trupul ? N; cumva .. aTi ce rca si schimbtgi
sI se ocupe..de -una, de partea $riiotific; de piidi, allii de **iu*t socian fSctrid ca maigtrii si munceasci ;i uvric.ii
alta. Creangi lgi _pistri parrca litcrari 9i drepiul de a' rrece sX sadi ?,.
pnn _crur totul din punctul de vcdcre al corectei vorbiri" .- Creang6 sc prefice;r rnirat de istelirnea lcneqului ;i obscrva
Titlul.fu..deliCyl disiutat. Ceilalgi institutori fiind, ca toli !.ront.c I
normaligtii, imbitaqi de didactici si sub lnriurirea scoli,i -._ C* cle;tepticiune, slinrc Nichifor, 9i nc'i si uu-{
lui Maiorescu, Iineau si se observc fn rindul lntii meioda" -pric*pcrn l' (95)
Creangi . credea foarre pu{in in pedagogic Ai foarte mulr pLor*r*n 6e "u,ai tirziu a lui lenichescr arat;l ci prietcrrul
ln bunul-sirn1,.. qi ^priniipiul lui,' ded'ui din expcrienga-i ,.i.rt".n ii *r, ott" si ci era serios convins de snpcrioritatc'i
de gcolar, aratd. a fi: sX-nu suce$ri mintea. Singuiul lucru i'tti. ti nu iniclcgea' "$i dcioc
de cc Crcangi sc poticnc.stc atii'I
care-i p.dsa era si iasi o carte romAneasci. s-o Doata DrrceDe intr-c, vorbx,'c;l clnd n-ar fi bun; oricare clin clipa ciild
oricine. Trebuia lnsi oricum si se vadi chiar din titlu de'o- ir lnr*t*t ce 'rea si spunS' Creangi drlm'ia liccc cuvir't'
sebirea de metodi dintre acesr abecedar 9i ceielalte, ci adicX if r;;i;; ci*ta si detcrminc bine ideea 9i si g5s.casc5 cxprc'iral
este _dupi_ principiul legografic, qi priri urmare iitlul cea mai nirnerit[ qi mai romtneasc5. Cunosc'ltor :rdinc
Iu: ,Metad,d nowd de scriere si cetire. Asocialii se strinseri"i.,
ln fi'"t tl r;r;ti.pti. s*i fXri ftrnd de cuvinte ,qca-()f9' de z-ic;ilc
multe seri, qttj"q trncepind' din anul gcolar tAe;-tS64 :,i dc snoave"'el Ycucr, la ficcc idce, cu o listi dc voca['rr!l
fn localul qcolii de la T'i.ei Ierarhi, incit chestiunea era acurn ;- ;; n clidca torr"iisilot sX alcagl. Noul atrtor didactic
mai mult de a rtndui materia. Pentru redactare se adunau i-r; tnr**n.t. dcfinitia'ncologismului si-li proPtrscsc chi''r
cind la C_reangi, cin.d la Riceanu, dar probabil mai alei si ?ntocmcascl o listii a ^ncologisrncl.rr dc..prisos. :'lit";
la Creangi,. penrru.. ci diaconul lucra in sudori Ei voia si iouisrne r^nscmnase cl pe foaia unci granratici
'uuelc - sc chtari J
se simti la largul siu. firanul, clnd priscste. sti iu oiciorul -
i"?i. tu"intol. introduic ln lirnbS, firi trebuinl"'
gol gi cu .pieptul desflcur 5i scuipi-ritii 'tn palme. CreangI, si nentru carc Duteffl g,Isi urr cuvint romAncsc c(rrcspllnz5lor'
om cu mlffea hnrpede, cu toate ci greoaie la rners, avea cl."n. fructifcr'(rodit6r), compun (alcituiesc), a ncgliia- (a
munca intelecrualS dificili. Coada dc'-la ceafi trebuie si-l '[uiurranim (lntr-o inimi), -lyi)
ncirio^riii). palcrn (pirinlcsc). am lor't
fi ros chiar de acum. in cilra (am fost tn ciutar6a E. a'" (225). Crean;i
-.. .Prietenii fl gisirS, pe cind tnnoda altl carte in boideuc5, 6c tinca dc
"
pr'ognamul lui cu indiriirc, cu religiozitatc |i
firi alt vepminr decir- o cirnagi de pinzi albisrric,'lungi
'picioare, nu s,r lisa hltui cu una' cu douI,'spre plictiscal.r unorr"
pini. ra,
pLila, Ia cllciie, papuci in
calclle, cu papucl ln _prcloare, stlnd
stind pe margtnea
marginea Discuqir drgener;r fil petrccerc ctl b5uttrri 9i- sno.rvc, insi
patului gi scriind-cu
pe- o rnasi _aliturari.- Deci cei qase insti- Elu,"oreie tor',io ol" CreahEI dovcdcsc cI alrtorul cra poscdat
tutori cclmpuneau cartea laolalti, exanrinlnd fiecare bucad 3e niluca rnantralului. In legirurl (u o contrGvcrsl astrpra
9ri dtndu-9i .p5rerea. .Ienichescu, poreclit it il;- Ct ;iiL"i, nerrlogismelor rrebuic sI fi spus el a-ceastl anccdori in casa
interesat mai rnuh de partea materiali a inrreprinderii liri R"lceanu : Fiincl mic, iin.-ta ll trirnisese aX cumperc
declt.de cea pedagogicS, se-ntindea pe canapea o.i p. put borg ele la Maria -borgerila. Cind intri tn casti,. Maria qedea
$l se ttnea cte glui[e. rjc cuptor sl se veteta: "Valeu, valeu' Ionicl clragd. nu mi
iooc uiobo.i, ri teribil rnX doare rcvpu!' i;i nu te par ser'oi'
106
t.07
 drrr ie-1i ;;i tu o oai5 de borg ciin purini, frrsX sE iai seanr* E,i, fnul Si citntesa... Din in ca gi clin ci.'t;r;L rcr pinzi
ca si ilu-nri tleranjczi htrgtilc". :\necdotistul .oia, priu se -face... :\ !... stai, ctlm vine eicc : Diri i'r l;, ;i clin
rrrmarc, si atragX itcnlia csupra ridico]ulrri :.0:trogismirlr",i c'inepl tot pinzl se face i,... Cuur rri se p'rr; r 'ri-rr l' I lai-
introdus intr-un rnediu lexical nepotrivit. Dar, precum stilul ascuiltaii ., Di,, in ca gi din cinepi, tot pitti:Ji i.".: -:.'. Diir
insugi dtq corcspondengX stri rr-rXrrurie, C"reengi nrr in ca gi ciire cineir[. iol pittzit se {:ace i... 'eir')itt 'itt ca 9i
prir-nea nici pcdanteria vorbirii care fuge in mcel airificiatr riin cinep5"". Din in ?... Din in ?... clin iin it ;i c/ln
tlc oricc innoirc. Sprc a dovcdi t oirricrrtr prrrisnrului, \;A cinep& i.." din tine pd... Din in ca i;i rlix' cJrr'r:n,;, lrr ptirz:ii.
li spus aceast; aki inecdoti fiiologici : i)c liugl tr{umule;ri, se facc...
o oposescril5" bogati gi fudulS f riurca lntr-o z-i n-rusafiri * Bi, clar cll-o dr.rcuir-ii .* zice C" Griulr'c:ctiL -'cc [[rn
dc i.r tirg. Oaspciii lludarl cafcJrr.r. Arunci ea lc povcsti o f r:5mir:ti ;i-o invirtcgti ;rtlta ? 1...
liul pc carc il trlsc.c cu o sluAi cfrcia ii dadcl n)ciru (:efeaun * {:.i, ascultatri curit t'irc, z-ice Cre angii, [)i,i in c"a ;i
ln fcc, luclt rirninea iirl sp'ttnti, gi care aducsa musafiriior din clnepi, tat ltinzil sc facc...
t:lcict4ilc firi r;/giiapc, I)rin unnArc {accasta sc .rrira a li -- Li, ,cuni vitic, cuni vilc 1... dac-o {-i)i 5Lri'':;;ii 'rcr1o.,.
rrroruia), nu sc cirdc a inl5tura rrici voclbu]c curcnte c;.r aci,l up,ii C. Gri goresc rr.
ceaSc\n f,trfurioard, cainrAc, atunci cind claritatea vorbirii *L L.i, lasS-1, si varl5 curu vir-re, zicc pt*oitlI il ,n]-lche.r:ci,-
Jc cerc (106). Dcoscbit dc vocci;ular, il preocupa ne Crcanra scclind portabacul. sI-9i I'aci o ligali'
rrlunccarca iesnicio,rsl a fraz.ci, cadcntJ ci. tti"rrj era ciriii 'Creing5
iii pune miinile la ur:ccl"ri ;i , rci;;[:: irr:ri:r,trc.
pi riscititi, spre- a sc surprinde purctcle cle porrcnire ori cu diferite inrrertiperi pi diferite accentuiri at cLrli:rtc : L}1
clc intunccarc. I)rcocuparca dc nruzicalitatc troarc si oari irr ca ;i Cin cirrcirS' rct lti)?ti se f ace..'
uimitoare la un 15ran. FIri lndoial5 ci la rniiloi esrc in riirdutr Prcor.ti lenichesc.'i, cu chipttl iui di: Cnisr c.rin Lll,ut,l..
intii o vocalic fircasci de nrarc prozxror. 'ins5 nor.cstirorul sade 1,r capltul nresci s1:rc stlng,'.r, cu cotul st'i;ii: pe lua:;i.',
trcbuie -si fi descoperir gi vrco lurninl tc,rrcr.ici 'pc uudcvr, ii i;; fur'r'ui"2[ I iniptit tig"ta. C. Grip;';rescil. cdfx-r
de pildl, in observagiile cle stilisticl ale lui "},laior:csc,.r. "r'o,[ccvan,
ir,irru:rt, <l-Ir b;irc icgaL, cirirr cftrn gr.isr sc scor[' e i p. itr'-rrr
Dc altlc], ca diacorr, avca urecbca pliui clc rirrnica frazci i:i trccc c!" r'tco ciitvl rtri niiira prirr pr,ir. tij ( - r: ' J"l'l
dc Scripturi. Oriciri aircrare am glsi irr amintirilc rorunii,,e t'rj cliu cair l1 drclptrt 1i l.r :tirrg.r. (r f; .\tii"I 'i :: r'' il 'I-;i
ale contemporanilor, esre una care ie infigigcaz5 un Crcangd, tlczur,.,r ie.trci girtrl,,rp.,i'-;l1rL,ei cic fricr'rt 1iS'rr;'
arrtor, foarte probabil. Creanql alcltuiesre o {,:alt€ cle citlre ltIccruU, iam spi,.l la'l;r1i, ;ilcl': piti-,lcL,ti:,, cr-L c"r:,rtelc
-L-r;.1-in
irnprcrirrl cu I{Icc.rnu qi Grigorcscu, $i ca si I'ie mai linisriri.
pe grxrunclii 1i ci rcZe ltlrtt5 in lir'it'ri" i;r lralurc ;i
{iincl v.arI, rrre rg le. Urrghcui. Esrc '<!c f;rgX 5i lc,rI..hdscl,
ccl uclipsir. Acolo, iirrr-ii orlaic korlI, in'iunrl unci nrese '- uiri
se irr P[rrrlrt.
"dr"_"g1,
dc .br.rd, tnccpc cu rniinilc tra urcctrri, ii di_naiir.rre : liiri iir cr.
-rscdinga. C-realrgl*sc,raic dinrr-urr ghiozr{a:l pi dirr cincpii rot Pinzd sc l;cc'
gc,rliire .c manuscrisclc salc, plirrc clc prcrrJturr.
.,- Ei * zice Cr:eangi, agcz-indrr-sc pc scalrn Ia i:rasX '';;; t.r* o bi,.ot5, prate vrLln sfer! tlt r'':""' *;r''ri {t'iteirrrr'r
Jr*id. si-rrcepem. Cetesc deodat5, fre irrnrl or rnai ceti s: scoali' ri ie ,s afar5.
li- altii." C.Grigorescuseridici{5ietr9iiesctli'r1l.ii]..iil;.1.:lll:t'Ijl'.:u.tul
Crcangi dcschide u'r ciricr (din lrzz',);ir ariul capiilcLr" IBr'1). Id;it.;;; se uiti ciup; Grig'rrcsiLi' li:iri "'iii i' i':'ii';':rri' si
il'o{i. ccilelli s-e.qazX pe scaune sH ascu!re ci.ritul
li si clis- Ir';ride, iese gi eX afar5""
""" pi;.,"-ii tfi pi.r.1 !-r*1r1ca i:rin s:lr .pir.r. r',.:rr';r. r,,irir:clu-5i
cute ul)dc o lr
nevote.
Crcangi l9i face cruce gi incepe : ,ri- ;;;;gJ"
'cli'a st-"tt'rt' !rrdirlir' :ild:':r tc't tr*
*--_I)oamne_ ajutl Titlu : Inul pi cilre,sui. -&sculrali ? 'lu'3r:''i1'
-_ l)a, ascultilnj zr-r..! """;:-;i
nr,rsI :
| '."t,,cl'i
l,irn;,:| ca ;i clitr ctrrcpS' tot piLrr)i ''e' iiac'-" {?iij)'

ros tr*1i),
 , Frcpoziliunea nu.se afll in dial,igul Inwl gi cdmesa, si
lrltcugra dc carlcaru'd a anecdotci cste lnvederati.'insi
pr"icrcrrii pove)rcru asr,a chiar fali de Crcangi, ,;;"
. ;t
pccr:rnrcrra rirnrrca a
.l'osrului diacon deverise* proverbialx"
cu rot zelul diacorwlur, Metad.a nawd d,e scrie re t;'ritiii.
"i"-
cr.r'r.qi cclelalrc clrqi ce urnrarl nu iegiri a9a de bd;;;;;.-;;,
lnctlrpur. r\.srazr eie ar f i nepotrivite prin chiar limba lor.
Fic iriexperientri din parrea lui Crer.,g* (;
tcilza acum de Ia exprcsia neaogi plni la neplicutui"t;; lilbt.;;i:
neologism
mnhalagesc), frf i.potrrrr^rr. drn p*rt.i ."frU"r"i"rli"rl
r'rDa e destul, de pcsrrlqa- Intr_o carte se afll scris : <Dentru
cc vcnu copiii la gcoali" ; "mobilarul Scoaleio : *cunostintd
cnriar5" ;
"diligenta furnic5" ; "fidcliiatea si' arasamentul
ciuclui" ; "Cerbul petrece cu amoare lingi isvoarele aneloro :
"n:ccsit51i" ; "confusX" (rulinati) ; osfecracolo etc.' (245J'.
Creangi gsts dcsigur acela. care, neputind s-o r.o"iX i^
capit cr.l ilrietcn-ii,.obline mlcar tnvoirea dc a 'pune cite o
notX' $i a limuri cI <<arnoare> inseamni drasoste. opro-
pozigiei" i se zice *propuslciuner, tnsi dupi pilda lui
ffitrl Maiorescu, care ln R.egu.lele limbei romdne publicate
ln Angtarwl Institwtulwi Vasile Lupu. din 1,863164 folosise
acelaqi termen. V. Alec,sandri, care prirnise ln X874 gi Metoda
nawd qi Inrsd,fktorwl copiilor, gisea ci
"amindoui sint bune,
tns& au defectul de-a fi prea mult imiiestrilate cu iune, qi
ortografia lol prea presirati cu u> (4). Adeviratul merit
al l,letadei era cI lncerca si intrebuinleze treptele formale
9i si se bizuie mai ales pe perceplie. Dar totul era tnci ,srin-
gaci, gi trebuitoarele ilustralii lipseau deocamdati, fncfr,
cu rezerva limbii adevirat romAneqri, prea mult progres
fall de abecedarul lui Schrvartz nu se vedea. In partea lntli
a cirlii se aritau cu caractcre rnari de scris gi de tipar litere
nrici: i n, in, n i, ni, n ,t, nu, ntr4n; apoi cxt, ct!,c, nuc, mi, mic,
rn+.c, culn, ham, hop,, bap, ah etc.,adici ,cuvinte .une-silabeo.
In chipul acesta credeau autorii ci atr rupt-o cu metoda
tratajelor. In fond, afari de invijarea ,scrisului cu a cititului,
era cam acelagi h.rcru. Se introduceau treprat vocale $i con-
soane, puse ln combinalii felurite,' lntli rnonosilabice, pe
urmX polisilabice. Apoi se rrecea la opropuseciunio. Dir
planta textil; i,n, absvacjiunea nw, nogiunea complexX rzn
110
nu cne;;tcapt5 rrirrric lirnpede gi concref tn mintea unui coilil.
Trehuiau alere ctteva reprezentalii familiale : oa, rss, ca,l
etc." insoqite ctre ilustragii, care apoi, clespirlite ln cic;n:cnte,
sX suslinX memciria sunetelor gi [ornlclor. "Proplrsiciunile'
cu vorbe rnonosilahice. lipsite de rcprczcntalc;1 iconogr:aficri
qi date fIrX un arMffie plan dc pcrceperc a iumii, sint fir[
noim5., clriar ricirculc r .,v5d ur"i cal alb pc fcs" ; "la foc
m[ ard" ; (i.[.trc tr'lr] sac,. ; "pun orz tn car'> ; <ntl rrri ung
cu unt pe capr ; "fac un atc$ ; oln5 tem de urs" ; ofac
un jmn,, I .,of ! v5d la pocl un ..om orbo. Xre partea a doua
a Mt:tod.ei ,se ficea -prea cle timprriu anaLiza grarnatical5.
Singularul se numea nsingurit" gi ph.rralul ninmullit""
In partca ir treia se gXscau istcrioare rnorale, fabulc, poez.ii
pi proverbe, 13ucilile slnr tn gencre uscate, lirl ctrlo.rrei c,rte
izbcste tnchipuirea copitrului. 1-)c pilclI :
aTata Si roytilul sew
Copile dragii ! mlnc st dcschidc acoal;r. .si toqi copiii cie
etatca ta se duc si inceapl a invila. Copilul prin invil[turl
se face cuminte.
In q;c,:a15, ccpiii gecJ pe nisce scaune lungi (blnci) uirul
lhrgir altul ; ei nlr se joac5, ci stau binipor cu ochii indrcptali
spre inviqltor. Accstl li vorbc;te clcspr:e tatl pi manri, dcspre
fnali Ei surori, rlcsprc anirlale nrari 5i lrlici> ctc"
Unde este mai mult5 cuioare descriptir.I, ac,lier pLrtcn-l
b5nui nrtna lrei Creirng[, ca .lil Ciobotat'iul, ailintire poatc ciira
l rcrnile filticcrrcne :
"$4eptcrul care
ni face cirlbote se chiamX ciotrotariu.
A{arelialul din care Ne f ace ss compune clin piclc supqir:e
pentru turetce qi cXpute, piele groasl pentru talpe, alri dc
clnepX pentru cusut, cue cle lemn mici pcntru priirs talpclc
pi altele. trnstrumentete cu care el se servesce Ia aceastii lucrarc
sunt : sula, ace s;:lu peri clc mascur, o custuri tlioasl pentrlL
curijat talpele ia rna.rgini, un ciocan, nisce cleSre, calupuri
mai nrari gi mai rnici gar:uri yi altei*"
Maistrul mai ane pe lir':gi sine cloi sau trei invlEicei (ucc-
nici) pre cari i-au luat cie la pXrinqi sau de la rr-rde, ca sX-i
fnvetle ciobotiria, yi algi ciqiva pre aari i-arr 1i tnvilat qi rari
11 {.
T
i'

a aetuil lucrcizi nrajstruii"ri cu plari, numili calfe. Cine are tre_
buin4i cle ciolrote se duce' la maistru gi tocmegre sX_i
facd,; clc.
l\,Iare trebuie sI
,fi fosr mirarea prierenilor cfnd CreangH,
sfiosu scoase la iveali o poezie .1., p.'i, i"
abecedar" $i
,!i&si,rica- i*
ti.inlsu,l iern-ii, conp'ri.r. stlngace gi
grenr"rtr \'i'c5rc5ti treiri :
larua ninge yi irrglri.rgi,
Itigulcrcgtc tot lncrcu,
Pisirica cca istca{ii
Nu mai zice cintul seu !
Cind afari viscolc$te
L'a s-ascr.rnde trenr urincl
Intr-un dos, unclc giisc;tc,
l,Tu ca vara ciripind,
Ci sburliti ;i-ntristat.i,
Fliimindi cir vai dc ea,
Pe Ia drun
rn?ncarea-qi cati,
Nimeni nu-ngrijesc de ea
Dumnczcu care x cre.tt-u
Fe dinsa, ca gi pe no.i,
O lrrine;te 5-o-ncirlzestc,
.51 o sc,rfi dc ncroi
Congtiincioqi, autorii fXc'ri chiar clrcva apliciri in clasX;
ca si vacli ciac5 metoda era-bu.ni (95), apoi umblari #;t_
seascd echrerr. La ci'e si se duci in-piiuinja asta claci nu'la
Maioresc* ? Se lnfiinlase arllnci sociiratea oJunimear, ooiu
f.;cea editurd.. *Junimea, primi carrea, clar ie constati cX
l-1.1'u1 niteri caligrafic5. Atunci, ln primivara anului 1g6g,
fufii;:rjindu-se Societateil.pent*r t'vXjitura poporului ro*r0r,;
rnerseril tra aceea. O comiJie compusi .U" l. a. b*rr.r,
p.nrru
care Creang6 avea o mare srimi, Id. Buznea gi
Ioan'dr*"rri
primirl abecedarul cu condilia si li se in:rpoiezc capitalul
gi clqtigul cc s-al fi scos de ia edigiile i qi a II-a. Carfea iegi
tr'n 1868, tipiriti Ia H. Goldner, ti cosra ,{3 parale sau 33
bani. I se ficu o atlt de bunl priinire, incft edilia a II-a apX-
rea tot tn 1868, cle nu va fi la mijioc vreo manoperi pentru
;";;;; a scipa mai iute de obligayia fagi de editor. Cu edilia a cincea,
care ieqea ln 187tr, cartea ajunsese la fantasticul tiraj penrru
"oi"i, t,-l acea vreme de 36.000 exemplare (245, coperta). I,Iinisterril
diduse numaideclt aprobarea. Cele rrei edilii, libere de
orice- apisare contractualX, trebuie si fi adus un clgtig propor-
lional bunigor colaboratorilor daci Creangi a fost ln stare
si-5i curnpere cas5. Incurajar de succes gi sigur de acum
lncolo de-a putea trli firi a se umili tagmei preoje.gri, se
a)^ternu din nou Ia lucru, de asti dati in colaborare numai
cu C. Grigorescu qi V. RIceanu, gi scoase ln I87'i. fnvdgd-
toriul copiilor, cd.rte de cetit i,n classele primarie, cw lirere slozte
gi bucbi utprinztncl i,n.,idSdtm.i morale Si it'r.stntctive. Carrea are
material lirerar qi material gtiinjific, acesra din urmi foarte
viu criticat din inviciie, dar fiind fntr-adevir in buni parte
nepedagogic. Cartea e de un savantilc cu totul nepotrivit
menirii ei gi e lnlesari de neologism,-'. Slnr unele bucXli
!
chiar ..gtiingificc", in care micar in srilizlre se rccunoafre
mina iui Creangi. De pildi :
.^Drut,,ul-de-ler
Ia ! bieti ; vine trenul, zise domnul invilitor. Ce fru-
moasl descoperire ! Cu pupini api gi clteva lemne aprinse
ori cirbuni de pimint aprinqi, se poart; c-o inleall foarte
rnare atltea 'uagoane sau tr;suri, pe care sute fi rnii de cai ori boi
nici le-ar putei urni din loc. Bietele animale ! au mai scipat
ptrlin de munca cea grea. Cum se poate asta' dotnnule ?
Ea.* cuttt : la magina drumului-de-fer, care se mai chiaml
ori cir-
Si locorttotivL, se aflX un cuptor' in -care ard lemne
buni de pimirrt ; deasupra cuptorului este o cildare seau
c3z.?n, irnplgt cu'trci piili-api parte degert, unde se ri-
t-o
clicd, z,aporii;
-se cXci lti1i ci apa, prin putcrea cea mare a
;tii,';i: prcf.rce in' v.rpori. ,\iesti v;rpori trcc de-ecolo

112 '': '

'
113

prin doui Eevi de fer Ia iocornotivi. unde se af[:,i a rtn;iruirie
foarte _megteEugiffi, tucrati nurnai din fer gi corrpus5 d[n
rnai mutrte ,cihind,re seau;s,ul,uri, roripe di roa,te+ etr,,
lnspirat de noul tpe atrrnci fn Ron:rAnia rnijloe de loco-
-aceasti
m.glie, .Creang[ flcu cornpunerc pmriei. p*riins[ i,1
sEr,hurn ideitre de rnai sus !
,Cnopolelul de la garii
A dat semnul de pornirc.
Tnli-rr grabl alergatil"
Tcrfi, cu tafi irft:r-a ilnire.",
B.ar rimine un drumef
Surd Ia ast[ degteprtare...
Somuorosul e istef
Cind'e oara de plecalc',
Sare iute in trisurl
Fasagerul ingrijit,
'[renu-n grabi se sfirunceil:(]-
'flenu, eati-l, a pornit ,i
tlum,ul esi, trenul sboalX,
Fasajerii, liniltiti,
Orice vreme-a fi afati"
-Au pornit, is buni pnrnilj
Anitralul, ce oclatX,
SuLr jug, greu se chinuia,
In trirsuri ast; date
Farte dreaptii gi el ica..
Nfaginjstu-i surugiu"
fipr"rtoarca, biciul seu,
Ilar vaporii, cai fugar:i,
Imboldili clc foc rnclcrr .!
N:ki te sim;i, qi ri ajuls
La pirinli,
mcle, amici,
Clnd odati putcai pc,.rclr:
Interese mcr,i 4i mici,
.EacX rnintea orneneasci.
Fini unde a- ajuns,
"{ajuns ca sI don'rncasci,
Fin' 6i colo-n aer sus !
L Creangi
Diaconul poet rraai pr.lsc in cartea de citire si aceasti
poczic rnorali :
Ilw lacrezi, n-ai
Ar fi un mare- picatce minw.
Ornul lencg de-ajutet.
gtigi Dumnezeu.ce a dat
Omului cind l-a creat ?
Mernbre bune-ndeminoase,
Creieli in cap de ajuns,
Minte, glaiu, sirngiri, viriute,
Toate-n etr perfect le-a pus.
Daci lenea-l dornineazi,
Singur este v;oovat;
Cine ziua nr: lucreazX.
Doarrne noaptea nemincat"
Eine-a zis biata furnici
Greieruiui calicind.:
<<Atri petrecut astd veari ? !
Joac-acurn d-ei fi putind I
Ear la veara viitoare;
Mdi jupine grierug,
Fii ca mine stringdtoare,
N-u tot trage din arcug !
! Tlei ..[c.]a corpul la lucru ?
Lenea nu te.a domina ;
$i la earn-avind strinsurl,
Lipsa-fi vei intimpina.>>
L Creangd.
I Cin; ciregte, fdrd a cunoatte desrinul aurorulu;, acesre
' poezii pline de haz ln nlsrruqnicia lor nu poate binui ci
din.micul gtiutor dc carte. pe care-l destlinuie-acesre potriveli
lipsile de noblepea expresrer va re$r un mare prozator.
.$i acest op didaitic se bucurl de o buni primire gi avu
-t'8r!ffi"t;" deci ocupar cu revedBrea si corecrurile
Metodei (care ajunsese ia edilia a VI-a) si ale Invdtdtorulwi.
cind in 1872 li pici din senin destitufrea. Cirrile 'mereeau.
firegte, dar puteau fi gi ele amenintare, qi apoi toati bulurii
pusi ln ele se spulberase. Din fericire, -dup5 un an. la
27 mai t874, Tel\ pleci de la l\Iinjsterul Insr;iucjiunii, 9i ln
I X5,
curlnd hlaiorescu li ia locu,l. Creangi este reprir:rit ln lnvi-
fimtnt lir pcoala de biieli nr. II din Picurari. Avem catalo-
gul copiilor clasei tr ln numlr de 23 gcolari dirr anul
1866-IE67. F'oarte raulgi slnt evrei, qi e sigur ci se purta
cu tofi firl deosebire, cu aceeapi plririteasci griji, insl la
note e carlr asDru. iarisi firi dcoscl;ile. trn var.r lui 1875
qinu invlqitorifor din jbdelul Ia9i, intr-un grup dc prcle-
geri organiz-ar de Erninescu, o confcrinli desprc metodul de
a lnvIla p.; copii citirca ;i scricrca (mctodul icgografic) (6.1).
Ministrul, cnre inspectase gcolilc prinr.rrc 5i r"izusc cir in-
vil5torii se tin tot de rnetcdul vechi gi nunrar' c'itcsc diir car-
tea noui a lui CreangS, lntlcb5 chiar pc Cre;rngi dac)
n-lr putea intocmi rrn curs practic dc liururire pcntrr.r in-
viqitdriine 9i-l inviri si faci pi o ciiiuzi pentru foicsirea
noilor rnanualc (20-l). i\,idgulir dc atcrrli.r ministrului. Creaugit
sc pusc tra lrrcru impreuni cu Gh. Icnichcrctr 5i conrptisc
Foviipwitariw la cetire prin scriere dttpit sistenta t'onettcii.'Gu-
vernul tnsi.clzu, noul rnirristru nu aprc'bir carir',a q;i auforii
fur[ ner.oigi, sau, mai binc z-is, sc ciezurii datori,' din res-
pcct perltr[r Majorcscu. s'i tipircrrscJl br.ol,ur,r pc chchuiala
proprie ln i876. Chcltujscri _iO-40 clc' gribe,'i, qi roerX
gedea in pod
:$jiie. La pirintelc .trenichesci, fiinclci lnvii-
datorfi. n-averll gr"rst s- cLln]pcrc cdr-li pq1]111r ci. Un sinqlrr
exemplar -- scria Crcangi lui llirio,.cscu h IO noicnib*rie
1876 *,l-am rrinciut d-[ui Sigara, advocat. carc mi-a arl-
tat cI- are dor_in1I a se ocupa fi cu didactica. Cal U;rri,, J;
invc{e Ia umblat.'
"Dar noui nu ne pasl -- ediLrga cl glu"
ryct * l-am zrnonrit, de mi-anr scos l'r r l'ranc. ;i p?.. tu'uX.
De acum poare sii sc pov5lui.r,scii crr ciiirsul curn'lii. l; t" ..
9fle.>
. .Astca sirrt opcr.clc' cliclacticc clc c)ipctcrri. alc liri Crcangi.
$r ln . eic se- cirprrnd; ro.rti arte lrri pccl.igo;;icii. I)nr cl, ca
das-cal, ce tel era ? Aceasra o ghicinr din ciriilc lui
;i diil
amintirile norrnali;rilo r.
In prirua zi de pcoeiS. Ia 15 scprcnrl)r;c, Crcanri intra
ln clasX zirnlriror, cind era iir toarre trrilc. ti cu gusr clt vorbl
zicea
"bunI^7i113" (22.1). c.opiii- lui fiinc.l dc cl*si'irrrii, intraii
abra actlm.in gcoalS pi plini de frica rlccrilloscurrxlui, ei lua
lala.potrivita, ca.re. facc mai pirqin tnf ricosirc,r tin popi. ii lm_
?.ralrfa rn[r-o prlvrrc toraia. ca sJi lc cirrc,esr"-i " ficrul adicx
trzrorornia. ii intrcl,;r prr,babil dc rrirm.,,.5i circ,i uopilul ",ii zicea
116
-p5.rinrc", ca sL Je arare cum ci e om ca roti oamenii. il invira
si-i spuni ..donrrrule.o Apoi ii rintluia in b5nci dupd'inllfime.
O dati sfirgirX a:czarea-prin binci, Crcangl s. d.rc"a'lnspre
catedri, care cra ni;rrrai o mas;, iua scainul de acolo ii-l
punea iingS binci, apoi se ateza pe el. I\tligcarea
trezca. [irc;te, curioziiarc 1i rernerc, gi in riicrea anxioasi "..urt*
rnicile irrimi bircau cu purcre (20I, 246). Djaconul ii intreba
cleodati mingiind.;-i cu-..mXi ti,c;,','ce jocLrri griau si se ioace,
d,l:l :: ]u.ur', {c a, !1b,a-oarba, mij6arca, ' paiul, ulcicula,
-
<pUla-gaeA>-,,(lt'!Clug-InvrrtCCUg>, Cum le JUCaU, Ctne efa mai
tare Ia unul :;i la altul gi altc de accstea.'O usurare-mare se
proclucea ln sufletele copiilor, urmati de veseiie. Copiii, prin-
zind. inim5., intrau. {ire9r.e fn_. vorbi,_ 9i diaconul le' figiduia
mai mult ni,ci mai pufin * si-i puna sa se loace tocr.l-
-rilenici
ce ziceau ci le gtiu. Cu astfel de vorbe rrecea un cear,
$! clopolelul suna, scururar poare la chiar d;
Creangi, care cra acolo unicul gi de toate."qcolili>
itecrealia linea un
€eas fntreg. Dupi ce trecea ora de recreaqie insrirntorul ve.
nea in curte .ln mijlocul copiilor, daci era vreme bunX, gi se
rrita gata si se joacc cu ei jocurile de care vorbise.- La
aceste !ocuri, CreangS, redevcnit copil in Flunruleqti, lua
parte scrios, vorbind iga ca Ei ctnd ar-fi fost personal'inrere-
sat la izbinda unci plrgi. Jucindu-se odarl, -la cfinp, iocul
mingii, Crcangi, intrlnd ir compcritie, ceru birul 3e iovir
unui biiat li {,idq mingii.o lovituri zdravlni. Mingea zburl
eleparte, lnsi cizu in mlinile unuia din biiegr.
,,--1 Ii un cuc, ii un cuc !" strigari atunci copiii fn limba
specialititii.
Creangi examini serios situaqia gi, dlnclu-se deoparre spre
a se afeza pc rarDa zlse :
u* Apoi de acnm ne-au scos clin bltaie !,, (201)
DupX un ccas dc ioaci, diaconul lEi vira copiii in clasi,
ii punea
-da sI spuni rugiciunea, giruriimprcuni cu el, dcsigur, qi apoi
le drumul militfregte ln de cite doi, cr.t porLinca
d. t t* pistra rtnduiala aceasta clt rnai. departe fn orag.
DupI un lstfel de inceput de gcoali, copiii erau nu. sc poate
nrai bucuro;i qi clupX amiazd, veneau cu torti voiogir. Acum
Creangl sta iar de vorb5, intrcbtndu-i aminungit cu ..nrii !ici"
in sus, "r^rii tlc5" fn ios cum ii cheami : Care le e numele
de botez ? Dar cel ilupi tat5, ori dupi mami ? Cum se
nlrlregte tlrgul ? Ile cine au ca tecini ? ,\stfel de intrebiri
t\z
 Ce minlncX mftra
tegoarc trinigtca pt [i)at; Iurnca ;srrpr'; Firii "rer:iii ,sri di{dc,-. ori^
...
- ?
mintnc6 goareci, vr5bii, iapte, pegte, ptne, carne,
ruti scnlinlcrrtul c,5 gti; cer,'a. ClrseiIui dc conrrorlrire ffltre co- -.,N{ltra
slXnini etc.
pii 1i institutor ii urma ialipi ux] cea:i dr: recreatirr, dripX
car:e iifarl, ori irr ci--rs5" {ircaiig5 fXcee cu copiii pugini ginr- - Ce be miga
ndiga be api.
?

nasticl. O lnr,Slirse cic l;r Soueris or ,Jr: lx aiteirterra, fa,pt - Unde-i placc er sX <ioarnrl
este cir institutorill cr;l foartc mtndru, cie aceas'u5 nouta€e. -* l\4{gei fi place si doarmi pe cotruli.
?

FS"rinteic \/asilc Grig;orcscu" fostul Iui ear.ih,er su,;-rlean"t l:, Ce rreabi face mfla ?
-
Fiiticcni, r,izitinc{u-[ i:r;;coaXa din [][curarl, r[mase rr]irar - Nltqa prinde goareci.
de ceea cc rru mar" vlizusc in rrici c, ;cc,al5, ftnl;une., c-l.c gi,r *- Poate mitra co,tcodSci i
nast;c;1 miinilor pc oilrc t, l'.icu (lrcnnqii crr, cr'rpriii La nftrgirul M{ja nu poate corcoctrdci.
unci orc (68). - Foare zbura
A drxrir zi irrstitr-iloriil intra tn nlieeul lucrr-u.ii'.,r, r-la.r --- A4lqa numlgapoare zbura.
?

fXri nici o cnrtcr caurtncl numai si iriclrepre iarent;a coJ:iilor Fentru ce ?"
sprc .liinic 1i ,lLrcrrLri, ficiirdur-i si le c,bieri,r: b,inc ;i iI 1e, -$i dialogul ac€sra) cam bufon, rnergea mai clgpar.te pinX
dcc,rcltcrscii. irrtreliirilr:, irr duhr.ri p6';).t .",tt.1'ylt1: i,,, c:r):(: ce instirutnrul se incredinla cI gcola'rii s-a" 6tisnuini
le pr.rnea ca si aiLrngi pe caicr socraricJ la'elcfinirea'nJtiuniloi: gb::tyl un obiect pc toatc fegele. P'e urmd, cluta r
erau hazlii, ba chi;rr trur,in carn nEsrrusnicc Astfcl clc tlntre oetrlnllre" "j""g; i*
birl trcbuie sii {ti srirnir in cl:esI l"o. ihi,r,oir necrrriiru.i. dar.iii Colo, la u$;, este un loc, tn fundul clasei lnci
tunrv.l lc-a pus : "- i5t nod lnci este un loc. Poare m?ja merge
<-- \rizr-rt-a-1i nri1.i i rntrc[.r"r, clc pi[rl:t, (,rrr.ilrLq5.
este url ,lo"c I
singuri dc la un loc la alt loc ?
* Am rrizut nrll-i ! rispunr.ir-.r- trt:\,t f-.tLr-.r:lre l.l (:r'l.rri:i(l
l{egetul insti rutoruliii .. ryil" poare merge dornnule - rispundeau copiii -
din -loc in loc.
*-_ Mfta are ir;1trL1 picioare.
Cite picioarc arc mlga ? Creangi lua atunci cea mai solemni mini :
*. Clitc urechi are mtla ? -- Acum jinetri minte ! Cine poare merge singur de la
un loc la air se lrLrmeite fiins;i,. Qa6j
Rlsete irr cirrs6. Cind venea chestia scrierii gi citirii, care se invilau fm-
N4ita alc cloul urcchi. preuni, Creangi punca pe copii s5-gi liniczc plicile cu un
*- Citc cozi i-rtc nrlia i) cui, liniind 9i el tabela clasei. Le arlta cum si gini ln mini
Alt chicot i;i rispuns binrir.rrr condeiul gi-i lnvila sd facd tot felul de semne, linii orizontale,
-* Mi(a arc o c'craclii. verticale, pieziqe, lncovoiate. Incerca si se lXmureasc5 cu co-
* Cipi ochi arc nilga ? piii, prin lntrebiri, asupra sunetelor dintr-un cuvint bun5-
h4l1a are dcii ochi.
*- Cltc aripi irre mifa ?
oarl orez, qi clnd credea ci lucrul e lnlelcs, scorea la tabel5 un
Rtsctc clocotitoare. biielag gi-i poruncea sX scrie :
*- A,{i1i:r n-are aripi"
* f)ar pcrle are rnttra ? jos,
"-Ie cridi gi fX o linie lntoarsl spre sringa,josde sus ln
lntre ceie doui linii din mijloc de la capitul de al aces-
*.. l\{lirr n-ar€ perxe. teia du una inroarsi spre dreapta f-o une$re la capitul de sus
* Ce are inlfa lru loc cle pene. cu cealaltd. Eaci. Aceasra e semnul sau litera pentru sunetul o.r,
hlltXa are plr. Copiii mebuiau si faci qi ei, cun pureau, litera pe pl5ci.
-** h{tqa min?nc5 ftn ?
* A{fta nu n"i5nfncX ftn. Ca si faci semnele mai simpatice copiilor si ora mai hoYzoasS,

119
118
Creang5 frr'tczase fiecare literX cu o polecli, lncit copilului trcb:rrca unui lnic crreu (cum chema pc rnalna lui i\,{oisi ?*r"l
de tra tabl5 ii zicea aga : Creangl ar fi intrebat la rlndri-i pe gcolarul curios dacl gria '
.,__ l\fr,ii lici, ian fd la tablX pe cnacailatu (M) ; ian fX cum se chema rnalra lui. a lui Creangi. Accla mlrturisind cH
pc bircl 1r ihli.rro:u (tri) : pe ghebosu-(G) ; pe covrigu(O1 t,' 101. nu, Creangi. ar fi tncheiat rrictorios (dar totutr pare cam tn-
N{et,',,,irr socrrtici ipi are fulsl surprizele ci. Ameliqi de clnielnic) :
uSLrrinla inLreblrilor qi pierztnd, currr se inttrnplX, drumul
urrnXrir cie institutor, copiii a jungeau s plrrrS lntretiiri ori "* Apoi eranla mea a tr[it plni m;ri dlunizi. I)acI n-o
qrtii cum o chiami pe ea, de unde vrci si ;;tiu cum o cireina
si' dea rfrspunsuri neprevdzute. pc mama lui L'Icisii de-acum gapte mii de ani.' (2ii')-Crcangii
"-- Ditnitriule_-* celntrebX
p€rsoana verbelor
CreangH odat5 la lecgia clespre
face m5mulff-ta
A povesti in ctras5 este rnijlocul profiriLr lui cle
? r. lirre irricrcsul copiilor rrcaz. i\lai mirlr dccir pcdlgogicl csre
* &[ama coase cirnegi pcntru miree, cXomnuXe. rrici o p.iacc.re dc l spune ;i o nevinovatl deqerriciune. Airri roato
- - Spune-mi, Eirnitrinle, care ! pr.rsoalr& X-a cind ai spus porc,;tile tipirir; CrcangE lc-e cirir copiiior in clasi. Simxca
zicerea astr ? 'rn'oia trnui pnl,lic, gi desigur cI-gi -zicca cI nimcni rna!,
* ELt, cXornnule. rrrrrlt dccit un c,',pil nu c in stlrc dc a-Si da sc"rrna rlc valo,,re*
nrentru ce
- Fentru ? r,nui bacm. Colriii ii ghiciser)i slSbicirrncc 1i, cr sI scanc do
ci eu arn vorbit. [:,.tf, ii cliclc.lu gh-es sI'lc p.vesrcasc5, ccr',a'cc Crc..rgI'liicca
- Care-i pcrsoana
- AI,rt.r. domrrirlc" a II-a ? tiiip'i cc gusr,l rlin plirr volrrpiatca dc a sc iSsa rr.rg;rr.
-: I polcsic, clorn' CrcrrrgX... srrigaLr -copiii. CI Flo-:
*- Feniru ce ?
veste !... O po.,'este t
cii eu cu rrata a1n vorhia"
- Fentlr.r
$i crre-i pcrsoanr alll-a - -[ar cu po\.ctri... trcce rimpul...
- I\{rm.1, dournuLe" ?
Vei rugim, dour' Creangi, o por.este !'
- Fentru ce Creang6 se preficea, sclrbit de lipsn lui de autoriratc r
?
*- Pentru ci desprc dlnsa arn vorbit anaisxdoi, *-- V-am dcprins cu povegtile estea, qi n-apuci uiln".. I

* Bine, Dinritriule, vid cX parc6 ai pnicepur despre ce am:t rlcr.ri, dorn'Crcar:gI, o povcsxe,;i iar poveste.' (20)
yorbir; tntreabl-m5 gi amu ru pe mine. sX mI ncredingez gi
i"'r Sau: "Batii-r'-ar pirclalnice, nrii biicli, sI v.i lrrii; cla'
nlai lrine, priccput arn fost ? IntreabX-m5 aga cunr te-aill fntrebat ce socotili voi, ci cu is sac firi fLrrrd dc povc;ri ? Ci dirltr'-r,m .

81,1")>
sac cu fiinX, dacX iei gi tot iei mercu, de lir o vrcrlle sc mtntuie
Crca:".'-5 inviilrsc pc copii si se gindcascl bine intli pl -
fSina ; da' voi alteptati pesemne ca din sacul meu sI nu se
apoi si_r-u'rt:c.tsci. BIi.rtrrl sc gindi caln ce-ar pu_tea sX-l intrebe rlai mlntuie pove$tilc ? Iracegi 9i voi cum ficca oclarl Lrn ontr,.".
pe instiruror ;ii, ncbinuind cc urmirea Crcanga, care vora sa (223)
defineasc6 9i persoana a II-a puse aceastH nea$rcptad tntrebare : $i cu chipul acesla Cre;rngi spunea povestea. Fcrrtru cl
.,--- Don-lnule, ce face cucoana rnatale ?> gc"nia este o p€trecere, un.loJde deziSnluirc a linrlltrliri trut
Acest lucru se tntilrpla tbzia, pe Ia 1883, ctnd lleana, grase) o renlemorare a copil5riei lui din Flumulc;ti, carc esle
fosta nevastX a lui Creangi, se vede cfr rnurise. lnduiotrat la partea cea mai bog;rt5 a vieiii salc, peste c;rre, firc sinrp[ii, rrtn
amintirea frumoasei gi necredincioasei femei, fostul diacon, [)oate trece. 1n ciasX e dascXl gi fu..acclaEi._tirup gcohr.qi,.cu'n .

uit{nd pe{'soana verbuh-li, zise tntristat : c greu sX te r-llesteci ln viaqa copiilor fIrX sI stlmegti uinlire .

FXei ! rnX qtcl ! Cucoana ffir€a cr fi acurn un pulnn d'e ;i gXi5gie, Crn:erngF, gisegte pricini, simullnd necesitatea pecla- ,

"*
t;trin[., ([XE]
qc'gicI. Niqte copii se dau iarna cn slniula pe lunecu;til rlpel
- cle la Sciricic;r" Xns'eitntcrun fierbe cle dorul dc a luteca si el r:c
Alteor.i, tnfundat de clte-o chestiune Ia care nu'pute:r rHs- ianie. ilupri puqini coclire, igi arunci o c;rfaveicl in ipi,rarc
pr.rnde, Crenngi s-ar fi aplrar tot cu tntnebHr:i, De pildi, tra tn-
;i-;,i tndcasl ciciula pf; c:'!pJ iese afar5, oirrc$lc siniuia^clc la
3"20
t?fi
 c-oaq;- Sr apoi, agezfndu-se pe ea, tgi di vfnt copiliregte, vestind
discilegtc ci vrea si-nvele pe muco5i cum^ trebuie sI cir- "- Apoi, ,nrii bIiefi -- le explici el iari-s nevoit
- ,mereu sicretu #
meascd cu piciorul sania la coiiruri QIa\. Ca s5-9i facX cheful $fau cu ciuiula-n cap, ci*s bolnav ; mX doare
de a-spuneb.urlturi, ca la Humulegti, Cieangi inchipuie o lec- ist de bostan, d ryi t6m si nu ricesc in hardughia ast.dr gcoali,
1ie.de lecturi demonstrativi. El avea si citeisci urarea, gi co- bat-o-ar pirdalnicu s,-o b31i, ci tarc ,rnai trafe pustiul d'c vlnr
piii, ca si se-ngeleagi rostul Plwg,tSorwlwi, numai strigitura.'Deci pe Ia toatc coliurilc qi inchieturile r." (22J\
Creangi zise cu tot avlntul din linerele (89) : .. Molips-i1! _de gcncrozitatea "domnului", copiii se ridicl
sI vire- clciula pi cap unui coleg indecis, cari plinge firi
Mine anul se-nnoiegtc, s[ gtie binc de cc (117). Institutorul e totodatX r:iin de sriia
Plugugorul se porrerite sinldlii copiilor, nu dcparre de naiva crcdulirare :
$incepe a colinda o- Vasiliu -* intreabi el atr.rnci -_ de ce n*ai venir ieri
Pe la ura:
case g-a ila gcoali ?

- -: I-s bolnav, dom' .Creang5 ! rispuudc copilul, spuntnd

Iearna-i gre, omitu-i mare.
_
Semne bune anul are; adevirul ori mai degrabi exageiind.
Semne bune de belgug,
Pentru brazda de sub plug;
-- Da'ce ai, copilc ?

_ - Junghiu, d_om' Creangi... iaci aici (pi Vasiliu arar; lo-

Doamne, binecuvinteazi cul cu mlna). Clnd rn-apuc5, nici ci mai pot'risufla.
Casa care o ureazi..; Iracu de mine... te-ai ricit... ea- si vii la mine... gi-oi
', Plugugorul firii boi, - ceva,
da eu ci-gi rrecc lndati."
Plugugorul tras de noi,
flicli,
Urati,
trn aceste ape,
-cind_
c mulgumit dc Acolari, Creangi ii sirutl
pc obraz (116) gi lc dI rnici daruri, nuci de"cocos (23).
acadele,
Strigatri, mii ! oui ro.pii (211)-LIsind la o parre oricc disiiplini, deuine s.nti-
.Iar..copiii din clasi, fermecali de iluzia url.rurii adevira&, mental ca un pafinte.
strigari din tot pieptul :
lrni ! Hdi !
"-. Pascule, dragu moqucului, vini fugula fncoace, sX te
pupc-ti.tuca; vini fugula, Pascrrlc... Na, l)asculc, du-tc ;i tu
Exerciliile acestea aveau gi scopul de a obignui urechea la cofetXrie qi cumplrilcadclc !"
$i institutorul-ia de subsuori pe copjl. il suie pe carcdrX,
li.-netezeqte plrut qi apoi il sirutX' .u ,-tiori goclituii pe amin-
coprrlor. cu buna pronunlare. Citirea se ficca tare, r;spicat,
cu -bunI accentuaie. Institutorul ginea mfua pilnie ia ui.ch.,
se flcea ci nu lnlelege bine, punea pe copiGi niai r"p.t., clol obfallr.
a"tX
gi-nc-o datd., ca si se vadi dacl'vorbirea suni clrai "rom6- fn toane rele, Creangil ordona deodatl scoaterea batiste-
negte (13). lor (13, 201). j

Asta .lntruclt privegte instrucliune,a. ln latura educativi
Creangi lqi av_ea deopotrivi so-cotelile lui, mai mult ori mai pu-
lin deriva.te din pedagogia oficiali. El-era un om cu roane,
voios, vorblreg ciieodali, chiar cu o anume aprindere euforici.
iar..alti dati, po.sac, mfnios, ln stare de violenie nebune. Cu cti
anii trec, cu atit aceast; umoare nestatornici se va accentua.
devenind modul sufletesc tipic bolii sale. ln toane bune,
C_rcangl e milos.,El po-ftepre pe copii daci le e frig, si-gi puni
cacrula pe c{p Qt7) Si el tnsugi le cere frumos voie si-gi- gini
capul acopent.
12,2
"- Scoateti batistele ! o tuna el. sterglndu-gi .fnsuSi frun-
rca imbrobonai; d. sudoare c-o mare basma rofre popeasca,
gi fntr-o tXcere lnghefatX cincizeci de mlini ridicau ln sirs iot atf-
tea flamuri.
Domnul dXdea apoi sentinqa pentru cei ce n-aveau batistl :
.* Monitorul s5-i insemne gi si le ia c5ciulile : or sta aici
tra rnasil,
Drept pedepse, Creangl aplici "falanga greceasci" (2J),
mlnuieqtc pe Sftntul Nicolai (201), batc la pahni cu degetul
(2II), aqazi, pe vinovali ln genunchi pe griunje (23) pi-i pune
sE fac5 cruci g't rrrXt5nii (23), iar ctnd e mirrios pugci o
"le
t23
sflnrX rJc lrltaico cii'c ingrozette pc cc; dc fafi. Dojenit dc nor-
maliStii crrc asist; la lccqiile lui, cl pere a seumilf fi a punc to-
tul pe socoteala miniei :
..- Pcsernne, mii bXiegi, ce credegi, cX nu pricep atita lu-
efu. I)a' ia, natura mea cea' riciloasl ! a;.r-s- pornit eu din
trtire, fXri judecat[, clnd mi mlnii, 9i pacc. CJ clnd vid cE
ctrin asti pricini- am .s5-nfund r-rn gios cr.r rnine !o (223\
Dar ln fundul sufletului el credc ci bitaia e slnitoasX gi
Freasimlitorilor normali;ti "cle modi nouX" le spune nu fIrX
lron_ie :
"* FIei, nXi bXiegi, se vede ci nu v-a1i pllit cu capul de vri. IN j:icAu
pragul dc sus, ca si vede;i pe ccl dc ios; rbi s.'rcorili ci lu-
mea-i,toar5, dlpi gn calug. iq.i vede.a.5i voi.cincl veti fi camine
ce trebuie si faceli cu ticilogi de irigtia cari sparg fercstrele pe
clrum gi capetele oamenilor. Pedagogia nu-i pcntru pintru toli ticiio;;ii
ticllo;;ii
riii, ci pcntru firele blindc.,,
.
(1 I 9)
) .t
'i Cu to-ate ci trecea drept.pionier al ;colii n_oi, Creangi, ca AmXria cle schir:na pgpcasci,.Creangd urnblase, pe dad ce
peclagog, nu simbolizcazi nici un principriu. EX e un dascil strinsesc cc*a l>a*i din cirgi, s5-$i cuinpcrc o clsiiti,bc l*,co-
de lari cu mult bun-sim1 5i cu talent, carC ?ntrcahrX in clrcapta lila lui din Sarlrie cl o luasc poate de inulte ori iri sus..oi.iru-
;,i stlnga cu multi rfi.'ni qi face tot curl i] tric c;-tpu}.
rierl, sprijrnir iu bliul sIu. bin srrada SIrIrie, tuinoai;, cot-
b5iti, se dcsfac-c o uliEl sprc sar, rfpoasi, nurnitl ScXricica, iar
de aici o"altl uii15_ lungX lunecind lj valc, numiri ]iciul-de-Sus
Ei scolind spre vXile pe care le face dealuriXe ioase, uscate ale Ci-.
ricului -5i Aronc;urului. Frivcligtca c dczolanrri, sillradcS, fiindca
dcalurilc de lut sint abirr acopcrirc dc o vcrctitic dc oust5. Diu
cind tn ctncl, ralanga s; aiclc, si oile rilrnrelor 'venitc din
munli la.iernatec sc vld r5sf irrte ire dimb. Puiincle cisulc sint
tngenunchcate arlr de umil pe povirnigul unui deal, acolo uncle
tncepe valea ccluilalr, incfu rnahalaua-pare nelocuit5" Ca sX se
apcre dc ploiic carc vin tri aceste pXrqiia potopul si se adun5 lrr
bil1i, nept"rrincl r.'izbirrc: prin solui da argil5, bordciele sc ca!;rX
pe maluri qi se proptcsc tn prliini. Floaia pllrnXdegrc rrliia
ii.o facc.un.glod.vtscos, ln oirtom gi vitX sc cufutr,il ca pc
albia unci rnlagtini din care a scazut apa" Orizontul e rerczir
cle dealuri, ciar daci urci nrai sus pc clq vezi indXrHt T5t5rasii
risipindu-ic l;r vale. Crcaugl .r* ,iu 1irin, 9i dup5 atttea ncca-
zuri ln c[inic;l ;i in die.conie ajunscse sXtul ptnl-n gir de "cio-
flingarii" di.n ritg (10). tragui era lnc5 p.ntiu *n d* ca ei un
orag boieresc. lllevast5-sa, care-i fugise de acas;, avea probahil
fumuri cl.c cr.:ccarH, *rn*-l lignurr.r ie Crepr ssu pc o,.d^r*pt, **

125
 o atilrgcre"rclusx tepgi iui- oamenii rrec'qi repedc dinrr-o clasl
lntr-aita, Iara a capata dcprinderilc cerurc dc schimlr.rrc, siirt
toarte. lc's'e.dc^ supirat. orice nepotrivirc de gusruri, orice ne-
partlcrpare .[a -inapoicrca lor e privird c* iucrriritarc, c:r cind
5i
s-ar cuprrnde ln ca o mustrare. Buna crc;rcre a ccluilalr se fece
afectarc"boiercascS,
clc toare zil;le c;p;r; ;.;;l
'einlelegerca
unel rezisterrle dispregritoare. ca si prcvini zimbercli origeanu-
lur, larallul rranspiantar lre gi.ii5 .si aminrersci. ir.nic, inainte
*.t sc,spunc, ci el nu. e decfu un om pr:ost. lnrbricirnintca
9:
llcner treburc sa tr tost i'primul rind suspccri. Obisr:uit c,
c{ma51 pi.fctclc Smir5ndilci'pi cclorlatre f.ti ji" ;;;il;";l
va.zu rrsrpi in.cumpirerea de troell noi lira de fo]os, dc Ia stri_
int, netoarsc gi nescoasc din rizboi. Moda ena arunci comolicetx
gi pomp.oasS, ficuri intr-adiirs si irite un fecior de
lira'n. Ca_
pul,.lndrcat cu o cipiji de pir striin, era plin a.'r"irl;. Cl
copil5 de Ia tr5-15. ini in sui, c" n.rrirt" dir.onuiui ,i.U,,;,
sa poarte d.upi madam Eugenia, cronicara modelor din triozl
cwrier romdn ucl-rignoane in form5 de buf uri,
apoi trci zulufi ^(I87I--7822)-,
ma-ri, unul sub chignon ii doui lisate pe ,*.r.,
apoi o coafurl de lanquielc dc ict 9i tn finc o cordea liti cie ca-
tifea, care lneinge capul';i
.esre aranjari. sub chignon i:n un fiorrg,
Tare,.p cirui capete sint lisate pc spcre ; pi pc lingJ to"r,
gt_o iioare pe partea stlngi_ a capului". Pe cap se punea "..rrIo
palarruta, pe rmeri un mantelul de carifea *garnar de danteler.
Rochia era lb \ilatteau,,, cu'panier de tuj ridicat mulr ina-
poi, cu multe"ivolanuri de la talie pini la pimint. Se nu.r, *olt
tarlatanul, taffctas-ua, gros-grain'-ul, atlasul viqiniu.' O a-;.i;
6e ungea apoi pe faqi cu ulei si pomirdl *Miranda,. se soila cu
sipun oMiranda", tgi gu15qa dinfii cu Dentalini gi se-parllme cu
"YIang-Ylang". IngrimXdirea dc cirpc scumpe in spatclc ne-
v€ster- a av_ut.cu siguranli dezaprob.rrc.r diaconului, nricar in
chipul unci riceri - scirbite. (Jrcang;i. nu sc sirnre biuc intre
..boeri" gi are faji de er purtarr care arrng necuviinlrr. O Jo"*";
care in tren nu voiegrc ii intrc in vorbi'cu el, nu ricle la snoa-
vele lui gi nu rispunde la lntrebarea olncorro cilitorili, cu-
conitr5 ?o este nuniaidecir declarari, cu rlas rarc oarisrociario
sau. (ochincirigi inqolitX,,. Ncpricepind "dcloc rezerva unci fe-
mer.brnecrescute, Creangi, voiegre ca *cuconila" si fie o Sma-
rand5 cireia si-i vfre.mlna in sin, o crigmirili pe care s-o si-
rute sau ln odaia clreie si intrc invelit numai'in'ceargaf ca nX-
luca. El o vrea vorbXreajS, nesclifosiri, *rnuiere, in lege, .nr. i;
126
nu se i'acX a fi nrai clcftssprl ci.,cit L',irb"irui 1:-11. fJacii liaincle
nienei pHreaq diaconului *loate-, parfurirul tl sup5ra ca un rniros
greu, dc care sc5pn desclriztnd feresrrclc. Printrc tnsemnirile
povestitorului" este""gi o ..r,[,get6'' durerc.a -gi ?ntlrirea
-(pentru.lronic de buni scam6
dinlilor gi a ginginilor", r5spuns {Irincsc
la toaleta dentarX a nevcstei (225). Ileana avea desigur pretcnlia
de a fi scoas[ tn lume, dusH la petreceri. Oralul lncl franluaic
avea eafenele pr€curn ,,Cafd de Paris", pe Strada l\{are, sau
Restaurant de l-afitte"" pc stracla L[pugneanu. ln bcrlrii
"Cafd
se bea bere cle l-iesing 6i de Schr,'echat. Pe lingl garl cra un
cluh al patinoriior, foarte frecventat iarna. Ora;ui sc unrplea
'iarna de iume pretentrioasS,, de boieriine de pe la mopii, clcci uri-
zerabileie hoteluri purta,u fiume pornpoase : (Otcl Vicna"., .r01sI
d'Angleterre". o0tei Europar, "Otel cle Nord". Pcntru mo*
cle$ti era gi un hotei Flrlitu. Fcmeile cetreau sS fie dusc la LralLrri
qi la disrractriile lnttmplStoare. Astfel, tn iarn;r tr871-*1,872Pa-
noranxa lui E" Heimann arita in schimb'ul a 2 lci 9i 4 parate :
,,Inaugurarer canaluiui de Suezo, ..Revoli,tgiunca in Spania",
u\rcderea oraqului Coblenz". nBltf,iia la Mentanao, ,,Cortu[
rn6rturiei in Palestilla,', .,Revoluliunea in Canclia", *Nlw
Yorko, olupta in Africa," o.Aurora borealX ln Grbnl;lnd",
oTncorclnarea regelui de Ungaria" etc.o circul oJean Gaulicr'o
dXd"a rcprcz-cnl"alii, E. Bosco (fiul lui llartolornco) ficca bos-
cSrii pi le.'F{otcl clc Yicna,', in crsclc lLri Sc. I)asrie. sc pripS-
gise un
"oni slliratec',. carc se hrinea cu carnc vic si carc, plin
de datorii, inccrci sI fugl din crrag deghizat in om civilizat"
Creangl nu era orn s5*pi ia nevasta de la rostul ei, care este
cretterca copiilor, qi s-o ducX la panorame. Nici rnIcar fotogra-
flia nu-l inclnri Ei, ca toli oarnenii de jos, inlclcgc si dca h.rnii
pe lucruri folosito,rrc, adicl pe mtncarc. oDe cc sI <Jarr un
trlncugtrr zicea el cui {1 invira sI se forogralieze sX mI
vXd lat pe-tinichep, mai bine curnpir cu el un coplel - decabrtnzX
sau de plstr5vi, qi nri-a prii n:rai bine cleclt tinicheauao. La t{u-
mulegti, gospodarii aveau prin casf doar un par cum dd
Dumnezeu, o travi1X, el masH, gi aqa tngelegea CreangX si trE*
iasc5. gi la orap. DacX fleana nu avu ea tnsXgi ceva lucruri date
de pXrintene, C eang5 nu cunrpXrl nimic, mretrpmir cu nn cri-
vat, o rnas5 gi o doniq5 cu apX. ta l-Iumuleqti diaconul ar fi
fost qXran lurninar, sublire, na traEi e1 deveni f,ustic fnc;p51lnat,
care voiegte sX pun5 qi pe al1ii suh ostnda simpiit6tii iui. ScIpat
'127

rJar cle funrurile nevestei qi de viala socotiti de el boiereascX,
f"lrcangi sc cufundi cu voinli gi voluptate tn mahala, acolcr
rurtdc nu r-nai rimtnea urrni clc cioflingar ctinii care li-
ir,ru ,/ talagele care resunau aminreau d_unde Humulegrii. Creangl
,iiunse in drcptul unor uluci fnnegrite gi ncregulate ca ocoalele
rlc vite ori gardurilc dc livezi, indlritul clrora sc clidna un ulm
9i crengile altor pomi. ln fund se vedea lat valul de humX pulin
inverzit al Ciricului. Intrar pc poarti, vlzu ci ograda se lisa
1:u1in ln jos, povlrnindu-se dupl-clderea dealului,-ri ci in fund
o cisuli m.ici cu cerdac se-nqepenea pe malul ripei, oprindu-se
pe valea din care se urci dincolo Ciiicul. Osrada erj pliiri de
buruieni gi umbritX din doul pirgi de doi cdpaci rimur,osi. In
stlnga,ln fr.rnd, tndiritul altor-uluci, .rn acop.iig de tablS .i.rt."
o cisugi qi mai joasX, semn cI alunecr ii mii ioi de muchea Ti-
ciului. Cisuga rvea doui odiile despXrqi.te printr-o s5lit5 cu
rispundere ln fund. ln [a1i,'cerdaculide'in5l]irnea unui om, se
sprijinea pe $ase stilpi de lemn, mai.mult pari, puti pe ni,ite
adeviregi uluci de lernn. Odiile ioase, rnici, lipite cu lut p.
ios, cu perelii cripali, nu flglduiiu si fie o bunl adiposriic.
trnsI, Creangi avcJ trcbr.rinll,ia orice 1Iran, mai rnuk de un loc
cu iarbi verde unde si se-ntindi, iarna fiind un anorimp care
se.p.etrece ltngi vatrl, tn vegetare, Borcleiul, acoperit cu-o gin-
drili atit de purrcdi 9i rari iircit mai mult srrccuia dccit apirr,
avea lndlrXr elemenrc arhitcctonice ucprcvlzutc. Un alt ccrdac
ca o /oggic italianX se dcschidca tn fund, bun
vara qi pentru visare. Cerclacul privea spre infinit,-penrru dormire
ca terasele
sprc rnarc, apa fiind inlocuirX iici cu spin"r.a f,oal5 a dcalu-
Iui gi cu cerul. Lil gedcr pe nrarginca rrcsfirgiriifirnlrit de un
dig dc-scinduri putrcdc, ginutc rlc ciliva pari, ca si nu sc surpc
cu mal cu tot nivelul ogrlzii fiirrd nrai tnah decir al casii.
tr3ineln1eles, cerdacr.rl tnfdjiga un bclvederc numai sub raportul
perspectiyei, tncolo era un morntan de sclnduri pc carc crcgteau
huruieni gi pentru distingerca clruir, clc clcl:rartc,-trebuia un ochi
bun. Diacouul nu se ingeli dcloc asupra valorii arhitectonicc
a acrretului pi-l borczl cu nurnele pot;ivir clc *boideuci'. Era
un rrizerabii bordei cu vedere spri Asia. \'Xzindu-l, CreangX
se simli iar ln apele lui, linigtit-deodati de toate durerile fre
care i le d5duse rnoJlstruoasa pcntrLl cl cctate a iassicnilor. Sc
apezX in bojdeucX, probabil cu ihirie la irrcepur, gi p5r5si clopot-
irila dc pietri gi turlele albe, marmororse alc Golici. Se-afla
in ea de prin 1866.
128
' Acurn Crealgi, redevesir giran, lncepu sil-g,i tr6iasci viala
a$a cusil o tnplegea el. Odat5 cu boideuca tgi iui Ei o gi,itoare,
pe care o ficu proprietar5, cumpirind la 25 iunie 1BZ9 casa de
Ia Maria $tefXniu-Ciogolea cu u$oara apXsare a unui bezmXn
ci'tre b,iserica Buna Vesdre, p€ o anume Tinca Vartic, fatl din
prostime, care pare si fi avut nu mai rnult de 79*20 de ani.
Ci va fi fost dinue "frumugele,n ori . degreapt5 gi cu haz la
vorbi, este cu tr]utinl;. Cu deslvirgire sigur esti ci "gilacao era
9i ea fiicl din popor, fXrX nici o culturi 9i probabil li firi stlingi
de carte, cu nici o binuiali de ce poate cuprinde mintea unui om
pe deasupra sferei ei. Ea nu vizu in Creingi declt un <om> cu
care ..triieEti", qi daci Ia lnceput, diaconul fiind lnlurar, nu era
drept si pretindi cununie, mai apoi nrmra i se piru de prisos,
eoarece la lari concubinajul este rXsplndit, socotindu-se ca o
cXsnicie foarte legali, dar *firX cununie", ln care uniunea
aproape anirnali nu e lipsiti totugi de starornr'cie gi nu e pri-
viti cu diqrreg de ceilalii. Lui ereang5 fata ii plScu qi poate c5,
avlnd-o pe ea in vedere, ficu pe scoarla clrgii gtiura insemnare :
"Astizi, 16 ianuariu !872, i-a tntiraplatu unu plicuru acci-
dent pentru mineo. S--ar pX,rea totugi ci abia ciupi oarecare
vreme diaconul cuceri pe frumoasa din l'iciu gi-o aduse tn casi
(225), DacX prietenii, vorbind de Tinca, o vor numi oferneie ,,,
oli dupl culn cerea gingiqia fali de Creangi, pu-
gin "menajeri",
lncurcat falX de pretcniiile de la oraq, ;i vor observa cI
1X1aca_sta tot ascunsi gi ferit)i. dc. b5rbali, acp.r:l.i? nu tn-
seai:nni ci povestitorul avu vreodatl noliunea subtili de me-
naierl. Peniru el Tinca fu o liitoaie, adici rrn soi de nevastl
iara
avv!.
binecuvintare religioasi, cdreia li cerea qi-i didea ce se
cuvenea in adevirata viati sXnitoasi, fXrX fumuri. ii cerea si
se lie cu eJ, si-i spele, sX-l coase, s5-i gXteasci bucate, s5-i lngri-
jeasci copilul qi si,pi vacii de treburile ei ; ii d5dea culcuq, m1n-
care gi-i pugca din clnd in ctnd o bitaie sorl ,cu rloarrea, ca sX
se $tie cX femeia nebituti" e ca moara neferecati. El li zice nu
{XrX consideragie <Tinco', iar in scrisori, de schii iur::ii, oDorn-
nigoara .Tinca". F'amilia insi gtiind cunt srau lucrurile, gi mai
obignuiti cu acesl fel de trai, ii ztc ctt rnuit respecr *i5iacir,
..duclucXo, ori ciriar *Ecarerina CreangSo (200). ilu Tinca dia-
conul dezlcgasc, in sfir;it, problerna s"enrirneirralX in chiBul cel
mai fcricit, dupi opinia lui. el ipi glsise nu o femeie inferioari
dar treburtoare un Rousseau sau un Goethe _- ci femeia
- ca cu
pe potriva lui, femeia totul egall cu .i. U" iirr!.r, l;;";;;
129
 fntre ei : destinul literar al diaconului, ce n-avea lnsH nimic de-a
face cu structura lui morali, care era de qiran. fipca nu lnlelese
niciodati rostul dricoveniilor de care se linea omul ei, qi clnd
accsta muri flcu rfnduialX ln casi, golind-o de terfoloage. T;-
taca pare a fi avut rude gi chiar o mami, care deveni astfel o
adevXrati soacr5. Creang5 era deci, ln sflrgit, la casa lui gi ln
rindul lumii, ctr femeie care coase gi spalX afa curn ficuser5
toate femeile cite le gtiuse. Pentru aceasi5 feineie purtlrile sale
nu mai aveau nimic nelalocul 1or, Ei el putu, fIrI ieaml dc iro-
nie, si-gi facX gusrul.
Gustul lui Creangi era sI aibl bordeiul lui, lipit frumos cu
l-ut pe jos, cors vtr11 tinc ricoare gi produce tXlpilor goale o sen-
zalie plXcuti, o gidilare umed5, cum o di iarbi pe lbcul de pX-
gune. Acum el putea, ferit cle ochii lumii,si iasX iga gi tn ograda
plinl de orXtXnii 9i umbritl cu doul rinduri de copaci. Pen,tru
ca trupul si poati respira, ca pe marginca Ozanei, gi sX fie bi-
,tut de vint, el gi-l acoperi cu;un soi de cXmegoi de plnzi cu
dungi nlbasit., iung piirl-n cIIciic, nXscocirc propric'se vcdc,
ficind trcccrca de la cirne;;r I;rrgi llrXncrscl la halarul orlqc-
nesc (102). Nu mai dormi ln casX declt pe vreme cle iarn5, fi-
clndu-gi culcug ln cerclacul clc din dos. In amintirea mllelor de
Ia Humulegti, f;i prisi o turm; clc pisici, botezare cu nume ome-
nefti : Tifa, Si1a, Florica, firusica, Jlc5, Suru, Ghi1I, VasilicI,
ifodirici (84, 6), lJilirric.r, 1\Ii1ulic.r, '.fircara, FrXsina (21,7), pe
carc lc multrr-rlui ca edcvirat pcclagcg cc erar inviliudu-le si a5-
rindul la mincare gi pe r.in rnoran chiar sI sar5 pe clan$ qi
'tcpte
si'dcschiclS u;a. Unul ,".il.n,e oclati chirr Tiru (ms. 3.757), ie
vcdc c.r un onrrgiu adus lui liru Maiorcscu;Crcingi ar mi; fi
evul obicciul, cirrrl coLoii il inclcsau prca tarc, si-i ciocncasci cu
o:oada ctrlittJui (ibi,l-.) Srllirrirrrlila,'pricrcn.r. dc- copilir.ic_ a lui
CrcarrgS, I'izitI pc fostrrl c,rlcg dc icoali;i r.izu uiirriti ctrrn
Ja o strigrirc a acesruia d,.'r1i1r..'1 clc nrilc nlvrilirl cu cozilc ri-
clicatc iir sus gi slriri pc bri-r1cle li pe urrrcrii srlpirrului, acopc-
r:indu-l cu totul in blinurilc lor 1t S+). ltccoustiuciia vicpii'dc
lari fu dusi pill-in cclc clirr urnrL arninuntc. Slobod in clma;a
lui dc. pinzl dcsf5curi pc picpLul plros, Crcarrgi se urc5, ia
prinz in pat, sc chinc.cgte pc el 9i, rczemat cu spatclc dc o pern5
Ja perctc, trrrgc lingi el o rnisutl scundl cu rrei picioar6, din
.rcclca pc .carc flranii rXstoarni mirnXliga, ;i rnininci acolo
singur, fXri muiere, siujir numai de ea, aEi i.tm s. $i cuvine, $i
lrecat dc milii sIi,
care trcc pe sub masX gi-l gidili pc la nas
130
cu cozile (217). Ozana. fu inchipuid printr.rn pu! cu apX
rece. Lrp-sc.l numar grioalna in care se scllda la l{umulesri. Fusi
ace.$ta
.inlipruiti in .chipul unei putinc puse ln ..rd"oul .1"
orndo$. 1r care ureanga rntri gol, gezind pe un scxunas scriind
si
ceasuri inrrcgi pe o sc-indurl fusi'dcasupra fz:il. i"iio;l;i;i:
pulur ca1d. care curili_ epiderma, creangl iEi alina mincirimea
pielii sale cu ajtrorul unei lopl-qele de"lemn ];ouu;
"r.rturi
anurne lerrrru scirpij.rare (??). i{ ficu vegminte riiitc, ce_i
drep.t, ora)'enegtc, nefiind chip'ahfel, dar din qeiac aspru ml-
.nistiresc, din sumani de noaien adui de pe
la Neami. .."iii
larg, ca trupul sX,fi,e.in vo'_c. Pe c.ap iqi pui. iuir," c;.;,1i; tr,i-
rnXriq iar v_ara pilirie iargi, ln picioaic ciubot" ir"i"ir-;;il-
reatc5 lung5, gi pe deasupra, neavlnd incorro, i"rrr", pnliori;"it
cu giret vcrde. ln nlini lu5 un baston gros, noduros. mai
ca si fic aserneni cu al1ii, cit in aminrlrea bilului iu .uri"rri, i*-
pLrngea ciinii gi indemna vitelc (223, 68). Pentru u nu.o *r*
searl scnrirnentul cI el din ccrdai mina turmele ."r. tr...ou'o.
dealul Ciricului ;i ca si se simrl acolo sub bolra de stelc caia
stini la Vlratec ori prin pirlile Bisrrilei, cfiira dintr-un fluier
de lemn (172).
Dar mai ales tncepu sI mInilrce. DupX ce-gi puse, ca $tefan
a. ln.putini gi mupchi aflmat de'porc ln podul
P9t19i, curechi
qindrilit ai casei, mlnci bucate humuleqtene, lnsi mai alei sar-
male pi plicinte cu poalele-n briu ficute cu iulfi (84). Flilpavul
care ln sat flcea ochi dulci fetclor fecioare, tnveselindLr-le cu
dingi de fasolc qi barbi de liriX, sprc a le minca purceii fripti si
ab'vencile, minca asemcni unui lup fldrnind. Spic a sc d*s.lri
cle
"flrlifugii de pe la tirguri, crcsculi ln bumbac", ca adel'irat
.rominago
face isprivi nernaiauzite, de basm, care-i diduri o
faimX de FlSminzilS. Nu-qi pierde vrernea cu ozlmorealir. EI
nu se-ncurc5, asemeni boierilor sfrijiji, ruplnd cu degetele-i
groase picioarele subliri ale racului. El trage tor castronul cu
raci lnainte-i, vlri mlna piroas5 ln el, scoare pumnul plin, du-
clndu-l la guri, apoi ronl5ie racul, zvlrlind cojiie afar5, cunr
arunci rignila pleava, El minincX odatl zece ouX, o strachinX de
prune, o oa15 de porumb fiert, doar pentru deschiderea poftei de
mlncare, cu acea plicere de a amesteca alimente de tot felul care
este a mlncXcio:;ilor pi a vitelor (2L7). Ca qi Fllmlnziil, el mis-
tuie ln cinci fripturi toatl carnea birtagului lnsplimlntat 9i 1ipfl
c5-i e foame (10/)" Cere toate rnlnclrile ospitarului, lnghigincl
13fl
 ette doui fierturi, nrai multe soiuri dc fripturi, bind o carafl de
vin gi o cofigd de api rece si se scoali ri$urat de Ia masi. zslo-
biu (23). El se agazt pc vine in fala unci nrlmiliei piniec6ase
gi o tnghite cu brinzi, udind-o iar55i cu vin si ip6i cu alti
cofi15. de api (21). SlXbir de post doftoricesc, cere'o pline fn-
trcag5, o giini fiarti cu usturoi, un castron cu sarmale,-opt plX-
cirte cu caq 5i o oci de vin (95). Dupi scaldi e mai poTtiiios.
Atunci rnirrinci tot ce g;setre la-han,bea dc la o lSranci o oall
de lapte dulce, mintnci de la un ovrei un ceaun de pXpusoi
fierti, gronliind boabele ca mascurii, apoi se arunci tti #;'9i
se biiicegte mulpmit. Unui prieten li vine lepin de aceastX pri-
velipte nemaivizuti (95). Crapul pirs de cuscri pe mas5 il in[-
nincX tor. La Neam1, la mlnistiie, strlnge buieii gi-i di ru-
delor si-i giteascS. Mlntirci lacom, neinr,-itind pc'nici unul,
'sprc a nu i se frnpulina porlia, apoi to1i, afarl de el, dau semne
de otrivire. Creangi cheami doctorii de la spital cu fluierul,
s-tringind vardiqtii-din tlrg, lqi duce b5iatul ln ctrci la spital, e
deznidijduit, dar la srolnac se sirnte bine (234). Numai-acasi,
la rnasa obi;nuitI, Crear:gi este mai cumpitat. ola masi
Crcangi nu rnlnca rnai mult cleclt o oali de gilugte ficute cu
plsat dc mci ;i cu buci4i. dc slininl., 9 giinl fripti pe 1igli..de
lcmn qi unditi cu rnujdci dc usturoi, iar pe clcasupri qin-drilca
cu o suachi,ri dc plicintc moJclolcrre;ti, zisc cu poalele-n brlu,
insi ca bdururi el sc rnullurnc;I cu o cofi15 de viir arncstecar cu
api" 1toz1.
CXtre patruzeci de ani trupul lui Creangl incepc sI se
umfle. Sublirele diacon cle alticlatS, cr.r ochi albattri-pitrun-
zitori qi blrbilS miriso;rsX dc faun, sc puhive;tc la fati ti ca-
piti ochi nrici osinz-o;i. l)irLrl. incd lung, drt pope;te pe spare,
gi hainelc grorsc clc gciac fi dau lnfiliqaiea greoaie de matihali
(223). Cu pirliria rnarc pc ccrf5, cu bilul cioturos ln mlni, el
rnerge drcpt, dar scilclar in sudori, pc {arc yi lc Stcrge cu o
basma roEie popcasci (t.t;. l)c cir.tcdri cl sLrfli grcu 9i-5i des-
cheie groasele vcqrninte. Iar ac:rs5 scric apoi c1t'z-brlcat, cu o
prost;ie ln jurtrl gftului, penrnr stringcrea-suciorilor, sau vlrlt,
aseiricui brrhaiului, ln putina cu api (6,2-11). l)ricrcnii .incep a-i
zice .blrdIIiSnosul Creangir,,_ln_\'rcme cc mahrlaua. pl ini-fncX
de rispopirea lui dupi t2 ini de diaconic, ii spr"rn,e *pof a Dracuo
(S) d-{ cxplici pierderea potcapu.lui prirtr-o dragbsie cu vreo
cucoani, prin erezie ori chiar prin zvonul cI l-au cump.Srat
pdginii (6). El este lnci voinic, sc simrc hrre ;i-i plac demonstra-
132
tiilede putere birb5,teascX, BunisarX, htiirde bratul, tmbiind pe
cite unul si se suie cu plntecele pe el, d-l fine aqa lntins, firl
trernulare, clteva clipe (95). Cu unii prieteni rnai voinici e[ pe-
trece otrlglndu-se ln degeteo plni la- podidirea slngelui (107).
Frin sporiiea volumului el nul$i pierdi totugi neastimpdrul qi
veselia limbuti. Zgomotos qi umblitor dupi pctreceri, el pare
a-li da seama ci a devcnit o figuri originall gi alc slibiciunca de
a voi si-qi crcasci faima. ln via lui Zahei cl mergc aezind c5-
nare pe scindura unui cotigar, cu picioarele billbininde, ;i stri-
rbate-astfel ulilele laqului-1fz;. if plac petrecerile haiducegti cu
chiuituri qi alergare ln goana cailor. intorclndu-se de la Sculeni,
unde se b;l5dsi-n Prui, finpreuni cu prietenii sii instirutori,
printre care Ropali, aud, tn vreme ce harabaua ovreiasci ln
r. aflau trecea printi-o vale semXnati cu porumb, guier5-
"*t.
turi hoppi. Harabagiul ingheagi de frici, Ropal5 pune mlna pe
pistol. CreangI, domol, se di jos din cXrulX, vtri degetele ln
guri Ei fluierl haiducepte, apoi diri inima viii strigi : "Hei,
Inii biieti ! unde sunteli ? VEnili lncoace, cI gi noi suntem s;-
raci ca qi voi. Ca acu'gi ca iniotdeauna' n-am fost niciodati
a$a calici.o Speriali de uriapul lip5t al v5ii, hotrii amupsc. Ca
un adevlrat voinic de povcste, CreangX ii ociriltc: "Picitogi-
lor ! dacX sunteli aga de miqsi, ce mai spiricgi drumclii ?" $i,
liuigtit gi greoi, se urci in harrbi, carc porneftc in chiote.9i
pleinete nibune (95). La Flumulegti, unde merge aproape ln
iicce vari, el facc pctrcceri grasc, riscolind satul, plin dc.ru-
dele sale. Iqi strlnge toate neirnurile, prietenii qi cunoscugii, li
urcX tn cXruli tnrpreuni cu lSutari Ei un butoia; de v-in 9i por-
nesa chiuind la deil peiltru
^le o sipt5mlnX. ColindX satele, oprgltg
oamenii pi copiii gi statcrniie;te neatnul dvp| t'ier (adici
dupi
'.- fizionomie).
M;i rlic5 lutreabl el tu nu c$ti al lui cutare ?
Bada! - -
- Apoi te cuno$ti dupX fier !, (84)
-Glumele lui slnt grase, firi perdea, rtsul ii c hohotitor. Um-
bi5 peste tot vorbinJ cu toat; l,rto.a, plictndu-i sX fie luat ln
u""*; d. cei mari, inrrlnd in vorbi cu tot soiul de oameni, popi,
apari, lirani, cercettnd crtgmele cu vin bun qi .oltitlnd"-rti ult-
gltorii'pentru fracliunea liberi 9i independentI (5). Ar fi mers
itt; la'mitropolit, ciruia i.'ar f.i dat un exernplar din nevin-
"dutnl
lui Pavi;,iitir ca sI poatfi dormi (95), degi aceluiagi mitro-
t33
polit, care diduse porunci arhimandrijilor sX poarte mitr5, i-ar
li ficut o batiocuri vrednicX de Popa Duhu, lncununlnd cu o
mitll veche gi stricati pe un calic nebun gi puntndu-l sX clnte
pe ulile qi ln curtea Mirropoliei :
3,i,:f li'llillT;,,,,,
Obignuinla, lnconjurati de risetele lurnii, de a vorbi tot in
z-icXtori qi ln proverbe ti nagte o fairnl de hltru, qi clnd, fntr-o
bun5 zi, are cheful de a-qi pune candidatura de deputat, alegS-
torii cred cX glumeqte 9i nu-i dau nici trei voturi (2J).,
GrXsunullhiuitor gi gugubii ara tnsl qi tatll unui bliat de-
venit miricel. Ctnd diaconul lgi reteza coada gi pleca din ograda
Goliei, b5iatul avea l L ani gi sftrrpise, prin urmare, gcoala pri-
mar5. Tatll nu gisi nimerit si-l iinX pe lingl el ln boideucl qi-l
viri la L872in ico;la fiilor dc milirari din Ia;i. Copilul err c.d
r51el, bine lins, cu o privire nu prea-inteligent5, c,u ceva trlc5-
ttlii,iat si ncsoiotit ln-umflarca imbuFnatl a obraiilor. Tatil, de
'"tti*t. tti scopLrl de a scoate din el orn, iru sc sfia a-i pugca din
cind in cind'clte-o bitaie ,crunt;. lnscrierea biiatului la gcoala
militarX nu avea nici o leglturl cu vreo vocalie ostigeascX. Oa-
menii de la lari statorniiiqi la orag nu vld declt doui meserii
siqurc: popia si o$tirca. Lle singurc'vin de ]a sine dupi urrnarca
.."'t1;n"r"l oi sau a'scolii milit;rrc. Elementrrl chcnixrii neintrirrd
;i;;i;; p"1in, se'vid adcsea senrinarigti pi;!1d..tn armatii $i
lDroaoc in mod obisnuit preoli flcindu-;i biiciii militari. In
f.lul cheltuiala este cel pulin riscurnpiratX prin agczarea
"cesta, la absolvire, a tinirului la rosturile lui. Aceasfa
numaidcclt,
lu ro"ot.olo lui Crcangl itna lpl didu copilul la 9co1ia rnilitarX,
si desicur ci nicj tttt-i trcctt nticar prirr nrirrtc sa-l lntrebe de-l
;i.lce ;"; ba. I:l il rrnniri crr o drigostc aspri ln purtirile lui
i" 1." li..r, gi tu rarcori bdiat'l sc tr-czi in clasi cu mitihilosul
Farlnte, care ruga pe profcsor sX-i lntrcbc oclrasla li il.brytr
p" loc cu bastonul, ierfirdu-l qi acasi spre povlluire (23'$)' C.a
iin adevlrat cap al familiei, *bidi9a, silpinea peste to1j,.lii-
eoare, fraii gi suiori, dintre care unii gedeau ln casa lui, 9i Tinca
lnsXqi fu *povXguitlo virtos laolalti cu Constantin, fiindcX,
avlncl nxluciri eum c5 pe Aroneanu iucau flicirile unei comori,
umblase cu sapa pe deal qi fusese dusX lmpreunX cu biiatul la
seclie ,sub binuiaia de a fi voit si tngroape un prunc (23'$)'
134
Fostul diacon este uneori ..molatec ptni la nesimlire> gi apoi
dcodati ..rXu,,, izbindu-gi feciorul cu palma peste guri la cea
rnai mici necuviinli (58). Educarea ln spirit democratic a fiului
il preocup5. Elevul ,suferi, fiind el singurul ln qcoalS fecior
de pop5, gi are purtiri b51oase, care pentru CreangX slnt semne
de lnfumurare. Cu o plicere llrXneascS, tatil cauti prileiuri
de a coborl mlndria b5iatului. Acesta, lnsolit de tati-siu, trecea
Llrr-o zi pe uli15 lnminugat, radios in uniforma-i cu nasturi
aurigi, scuturlndu-gi egreta de Ia chipiu, cind deodatX CreangX
clescoperi cu o bucurie intenlionat exagerat; pe bunul lui prieten
I{ulub aparul. Ruqinat, elevul de qcoal5 militarl se ficu a p59i
mai lnainte, dar Creangi ii strigl crud, risipind orice confuzie :
.,- FIei, musiu... ia fi calea lntoarsX gi vino ici, si dai
mtna cu mop Hulub, !"
Cunosclnd sancAiunile, elevul clXdu mtna aparului lnclntat de
asernenea familiaritate, fn vreme ce Creangi, inspirat de un dc-
mocratism rXu inleles, ofti asupra cregterii tinerimii :
*- Iaci, mii I{ulub, cum se preschimbX plodurile noastre
cind ajung Ei ei guleraii !" (9,13)
Constintin n-avea'lnsi nici un dar deosebit, ;i, cu'mai multl
fnr'5tltur5, fu inferior pXrintelui siu. In acele satre tncep si se
arrestece exaltarea gi mistificaqia. La 1877, Ln vlrsrX nunrai de
n 7 ani, Constantin se lnrolS voluntar ln rXz"boiul de neatfrnare"
Crear:gi se purti ca un rar;, insl cu o lipsi de sublimitare ce s-ar
plrca curioasi, la un om atir cie infllcXrar la parizile militare
$ la slrbXtorile nalionale (5)" Punind ln mi;car- cur:osculii iuni-
mi,;ti, ciplti dcmobilizarea volunrarului drrpl circva luni rle
carnpanie (234). Explicatria este ci Creangi r5nllsese 1Xran, cu
o lrotiune ingustl despre tnctratoririle fall de patrie"'Pe Con-
srantin ll diduse la gcoaia n'rilitari ln scopul nnei cariere, nici-
decum ln vederea rlzbr:iulLri, pe care nu-l previzuse. Faji de
oaste el pare a avea sila femeilor din Flumulegti clnd bidita
\rasile fu prins cu arcanul : *Afurisic si fie clneriul dc vornic Ai
crlrn au ars el inima unei rname, aqa sl-i arcll inima sflntul
Foca de astizi,lui gi tuturor plrtaqilor sXi !> Daci satele d5-
deau o ceat;, a$a cle mare de ellugiri gi preogi, asta poate s;
vinl 9i din pricina fricii de oaste, qi n-ar fi deloc nepotrivit sI
ne-nchipuim ci tinXrul Ionic5 mersese f5ri vocagie la catihet
sau umblase sX se facX monah ca si scapc de arcan. Poezia
poprilar5 produce foarte rnultl lirici clntind dezgustul de cX-
115
 tinic. $i-n alte dircclii Creangi era omul presiririi si vremii
sale. El era nalionalisr, adici irritor al strXiniloi din Moldova-
dar la L866 avern tot dreptul si-l binuim de separatis-, de
vren-le ce sc aFIa qe_.undq era pi mitropolitul. Noliunea ltri de
patrie este provincialS gi dcfensivX, nu inci rotalitaii.
Acum Creangi, in boidcuca lui, e plin dc treL,uri. Suit nc
crivat, el lgi sucepte gi r5sucegre nranuaiele, le imbunXrit.st. irr
vedcrea noilor edilii, carc se urmcazi una dupl alta.'El are
p€ntru cartea tipiriti o slar'5 atit de naivi, lncit cind un dese-
nator_ii aduce_nigre ilLrstralii pcurru abecedar, de admiragic, le
siruti (107). Creangl umbli cu corecturile dupi sine gi le o.i..-
teazd" chiar gi la ciigmi, Ia oBolta Receo de pildi. undc se
agaz-i,.cu prietenii Iui, afari pc rogojini, sub tei qi salcirni, cu o
canl de. vin qi o cofi de ap5, fiincici Creangl eire qi un SetiiX
Ei are obiceiul a sringe putirea vinului cu giiliituri de api rece
(95). In curind el incepe sI lucreze impielinl cu Riceanu si
Gh. Ienlchcscu la Geogralia jtdepului I|Si @piruti in 1829j,
carte bunl prin aplicarea prirrcipiului trecirii i. la cunos.ut [a
necunoscut, aclici de la oclaie lj ogradi, la uliji, la orag pi aga
mai departe, dar mai ales prin defiriilii limpezi qi cronic5ieiti, in
care Je simte mlna povcsritorului. *Or.rgul Iagi -_ bunioari *
este fdcut la loc frumos pi cu priinl5 slnftigei camenilor. Agezat
mai.muit pe dcaluri qi ocolit cle alte dealuri pline dc livezi qi vii,
Iaqii au o privire minunari ! I)e pe ag.rorc" Ia:yilc,r se cunoair;
gus.tul gi priceperea intenr.eierori]or :rcestui oraq.o Despre comi-
sari, subcomisari, ipisrati gi sergenlii de uligX r. rpun* ci *pri-
vigheazi gi ziua gi noaptea, prin or"rg, tn toare pirigile, .u ri nu
se faci necurStreniipe strade, sfidXlii inrre oameii, prridXciuni gi
altc neorinduele.o uDclfinii sLrnt niqte vierigi .*r. rili.t. in rna-
re gi umblX pe urma coribiilor clupl rnlncarc.,, inrre oameni
judecilile se iscl as';fel :
*Oamenii triind ln socierare, au
o mullime de interese Ei legirLrri lnrre din;ii : se megiegesc
unii cu aigii, se lmprurnuti unii de la algii, lucrcaz5 unii
la al1ii, fac negog tn tovXrise pi alte interese. Intr-un
cuvint, oametii au nevoie rinii de algii. Dar fn ,societate sunt
oameni de toati mlna : gi cinstigi gi necinsti;i. Ornul cin-
stit nu suplri pe megiegi, fuge de sf5dilii, se poart; cu
dreptate la tovirXl.ie, tqi pliregte datoriile cu cinste qi nu
umbli cu lnqillciuni. Eari ornul necinstit cautl sfadi cu
136
megieiii sau cu alli oameni ; nu vre sd plSteasc5 de unde
a lirprumutat ; la negoq furH pe tovar5gul seu gi umblX nuinai
cu ginicherii. $i din ,, aceasti pricini, se lntimpli uneori
iudccXti intre canrcni. Oamcnii cari sc jucicci se cheamX
tmpricinali. L,ar acci cari judccl pricinile o,rmcnilor se chcami
iadec\tori. Juclecitorii judccl gi fac dreptate ln,pricinatu-
lui nevinovat ; ear tpe cel vinovat il oslndesc, clupi cum
scrie legea.', Mai limpede nici ci se poate.
Aceste cirli aduserX lrri CreangX bani, clci se vtndu
nurnai din Metoda naud tle scriere Si cetire ln timpul vieqiil
lui peste o jumitate de milion de exemplare. Oricit clgtigul
s-ar fi finpirlit la mai multe persoane, esie sigtrr ci lul
Creang;i ii veni o parte [run5. in afarX de acest cf;tig gi de
salariul de iirstitutor, el trebui si aibi de asemeni venitul
cuvenit de Ia debitul de tutun, care-i aparlinea, clegi pe
mlinile lvt Zahei, pentru ci CreangX nu era om sX renunle
la toate drepturile 1nn favoarea fratelui. 'finind sc;rni gi de
faptul cX, de bine, de riu, avea casl.proprie, Cre,lngi a fost
un institutor cu stare. Copil, prieteni ll lndeamnl totcleauna
la felurite cheltuieli, fdrX sX'se-ntrebe dacir are bani sau nu,
gtiind ci are. Cei apropiali de el, carc-i qtiu bine rosturile, ca
tipr:graful Ioan S. Ionescu 9i preotul Gh. Ionescu, ll socotesg
avar" Creangi are obiceiul sX spunX : uCunt am fost eu sirao
eri 9i alakliiri ;i slptimlna trecuti gi ln an qi ln roarl viafa,
apoi nu am fost de clnd sunt" (iO7), dar glumelte, deoarece
de la reprimirea in lnviiinitnt el n a pr-rtr.rt si se afle niciodati
tn lips5. .,Bojcleuca, lui nu e L1n serrn de mizerie, ci de
regresiune la sat. C5trc sffrgitul vieqii, mai dedar cu viala
orXgeneascl gi fncurcat de renumcle lui gi nivala atiror tinern
ln bfrlogul s5u, Creangi lncepe a se rugina, deqi ln fundul
sufletirlui nu poate crede cu dinariinsul ci locuinqa lui are
vreun cusur. Ca un fel de lndreptIiirc lqi clescria cl bojdeuca
lui A4aiorescu, simullnd umilinla 9i siricia :
"Tn bojdeuca, unde locuiesc eu, clorm alarl gi pe vremea
asta, ln 18 spre 19 ,septemvrie. De l.eti avea rXbdare, cI
bunitate totdauna a1i avut, veli lnueba poate, undeJ
bojdeuca rnea ? VX voi rXspunde .respectuos : ln mahalaua'
ifieXu, ce-i rnai zic qi Valea Pllngerii, strada Jic5ul-de-Sus
no. 4 (daci se mai poate numi stradl o huidicioard dosnic5,
737,
plinl de noroi plnd la genunchi cind sunt ploi mari qi lndelun-
gate, zisc gi putrede, gi la secetX geme colbul pe dinsa). Iar
bojdeuca de cisugl tn care lo,cuiesc eu de vreo 18 ani e de
vllStuci gi povirnitX spre c5dere pe zi ce merge, de n-ar fi
rezemat; ln vreo 24 de furci de gtejar, gi acelea putrede. Iarna
dorrn lntr-o odiili toat; hrentuitl, iar vara lntr-un cerdlcel
din dos, lncepind de pe la mai gi sflrgind pe la octombre, clnd
es[e vremea buni, cum li acum. Aga m-am deprins.> (6).

VIII" CH,.EAi\GA, EMINi:"SCU,5I "JLIhiIl,{EA'

Tn toamna anului 18/"* apXru pe r"rlilele Ia;rilui un tin5r

straniu, ca d.e vreo 24 de iuri, voini,c, spitos, cu o mare
frunte alb5 5i {u o coam5 de pir negru dat peste ureciri
pe ceafl, ca ia prcoiii asiatici. Ilia mereu gtnditor gi zlmbea.
h"omt* se numci Mihai Errinescil, era poet ,si fusese numit
de curind de cltrc 'l'itu M:riorescu, ministrul instrucliunii,
director el Bibliotecii centrirlc din lagi. Era {ecior de riz-ep
c5ftXnit de prin h{olclova dc sir's, amestccrlt prin mica boic-
ric arericliq;easci, invlllrsc crrte ln Bucovina, la Vicrla pr'
la Bcrlin, dan nu cvrisesc riig.rzul sl-qi ia cloctolatul. Al'ea
lnsi cle glnd si se-ntoarcl ln Gerrnania clt de cilrlnd 5i s-o
inchric;i cti rcersti forrnalitate cu ajutorul cXreia ar fi ajuns
profcsor le L1rrivcrsitate. Se Intorsese <pesimist>, creztnd cu
.rltc cuvin'tc c.i rotLrl nu e cleclt desfSgrlrarea rXului, adicit .a
s*ferinqii, fiindci viatra lnscamnX luptX, ;i lupt.r e clurerc" .\;.r
spus."jc S;hcpcriheuer, pc c.rr:-l ctrltir r. irrs5. Iiirrdcl onru],
*i."r* ar fi'chcia uiiiersului, trehuie sI triiasci, poctul ctl
nari coame glndise ;i practic. Ir5ri scns cste viirla privitfi
cosmic, dar dac5 primcgti finalitarc;r ci imcdiari, {are este
lnfiptuirca etcrni a tuturor spclclor, cel Itrri bun chip de
vicluirc cstc cel, eutolnatic. Gindirca prca nrul'.i scoate Ja
irreal5 rlul pe care se bizuie universul, producind trisl;e1e, qi ln
acelagi timp tmpiedici viala lnsXqi de a se desfipura. A lnlitura
cii,'ilizagia hurghezX putred[ ;i ragiunea ;i a im{rrili$a natuna
 gi instinctul..e -un fel de a anula chinul existenlei, trezind Creansi. ciruia plHcea sX batX ulilele, vdzu fdr6' lndoialX
li
euforia lcgatl de orice manifesrare oarbi. Cum taia ira noui pe tlnirui pletos, care gedea lntr-o.-vreme chlar la Sanlson
gi toati lumea flcea politicX, tmplrtindrr-se lnire liberali si 6"a*iJ*r'in ogrui" 'ii"i l.r"rhilor,^ deci sub ochii tn-
normali ei.la
conservarori, tinlrul cu rnari coime' dedusc din metafizich vititorimii. fiind toiJda;t;t;f;;;; la'$coala
pe malul
pgliqlcq sa. Liberalii, fncrez5rori ln vorbe mari, voiau sI lm- #ilfil;ru#;'i.;;i;.-prii"t'"
-;;- cu fruniea ridicati
ping5, deodati RomAnia tn mijlocul civilizaliei cLlei mai lnahe, il"r'irTri.;, i;'i;p;'i^i"'"t",
ciii
inf""di"du-se 5i- el -prin
ti plSccau
dtndu-i burghczie gi proletariat, viagi parlamcnrar5, institLrtii .ei . ttrrxrului
i'ri*J-ii"a;Bi; 'fit';ill;9r t'"p;il";.nite,
compllcate. Dar daci viala politicl dcliberatl a ajuns un mod dSrxolnarca, rusrrclr;r:;';;iii. minclrild simpie
noe ln cofe cu
narural de adaptare in societSlilc vechi, automariimul riinil:e ffij;i."il'i;; ..p.Ii., lYi;";'!, "if i11 in'ulcele'
oxia"rca^ln riuri. Deqi
totuqi fcrma cea mai comuni dc existenli. Furnicile, albinele miros de bracl, sorn'ui"i,l';*ti; ii-lirl
au statul lor instinctiv, care merge bine. Clnd ele ir deveni ilTi;;,;";i;;; ;i ;;;;";s p. 'lri ei'sxsau {ie luat in seaml de
con$tiente, n-ar face altceva decit ,si consfinleasci teoretic i"ii; 'r"*.", cr.nng*"lu oio ptittiul, nu indrlzni si .se
propria lor- mecanic5, ori giar pierde siguranla instinctu- apropic cle poet. ft.tit .it**"lti"i, intl'.Ilminescu fu scos din
lui. Poporul romAn a avut un srar natural qi lnainte de con- ;i'#t; r,;ui;"i.lti $i'-";;;';;ui'oi e'6lu' tn iudetrele Iaei ei
stitulie, gi a mcrs bine. Precum stupul are o'matci, lara avea il:ili:1; di"i"i'-A: I'{;;;' n'i'ni crcanex'intri tn sfera
un dornn. Treburile lXrii le f5cca sub ochii domncsti o clasi r.u,roiuiul-ii'it.t iX-l.c'nJasc; numajdecit'
dc activirste
pregltitl lndelung ,penrru aceasra, clasa boiercasci.'in sfirsit, P; ;;;i';;;,;'d" p;;;'i; J"t' "i' preleecri de mctodologie
llrinimea lucra p5mintul, ocrotitii dc to1i, fiindcl ca infltisi
"iit" qi cr"t"ngi una' S-ciparc
Dcntru lnvdTitori, .";;; p;itt;- ill;
bogilia gi starornicia. Citi vrcrnc Ronrinia rinrirrc o t"il f,il;..i;;6;'i..uno,rttte Jpropiirri' revizorul"raporti la mi-
-;;;;''i"{-ii,p'
agricolS, ea n-are de ce sX iasi din aceastl rinduiail arhaicX. ;i';.;
";i;;;."
pi"r;it.;i;'
-Jeb[ie1i d-} creangso'
"v'
Statul liberal, reprezentativ, nu f,ace decll sX lucurce lucrurile. invit[tor la scoala nr' II'din Picurari- (64)' Dat
i1
NXscocind o burghezie nerrebuiroare 9i flcincl institulii .ilii;';; ;"J;;;;t uin', ri inoc{ul ccl maipctrccerc probabil
'ql' ;i.
tmpovHrXtoare, bune pentru statelc cr-r trei cl;rse vechi, el vacauli se-ntilnirl pc SXriric cu glrst de.
*"l1toot1il
Cr."ngi, indrXz-rrci, dusc pe l'rnirlcscu lr "]Jolta Kecc>"
orl
deschide graniqele agenliior capitalului striin lndeosebi, care
se interpun lntre cele doui clase adevirate, producitoare * t;- ;;il";'t. g;titl .tt;tt in'"tttita crignti cxpansrv ;i-li aduscrl.-Titi:
rinimea qi boierimea .f ,. .u"ogieau. r.a biutr'rr[ po-c-tt]l..tt1 $1-$r va Ir
sugind fXrX munci avutul - slSbind
1irii.
temelia statului patriarhal gi
Aqadar, poerul se ficu prietenul ilrf;t;;-;oati filozofia lui po.liticS' Crcangi' lncintat. de a
f; iu"i f" scrm[ dc un ii";t *i" dt invSlat' r-ru si-i
dovedeascd
cercului *Junimeat, care profesa un cons€rvatorism piogresist,
admillnd ci oricc prcfaccrc cstc br-rni dac5 e ceruti de narurl ;;';t nici el nr, .,t-Jt bpldat'..Vizlnd hazul cel fXceau
lirnbaj. de PicalX' ajunglnd
qi ,ci orice form5 noul esrc lcgirimi clrc5 s-a ivit gi conlinutul ;;;.i; i"i,-cr."ns;'rri-fi*it "il gr;ia'in
care s-o lndreptigeascS. Tinlrtil plcros crr in fundul ,suflctului io''ui ;;'i;;' i:l ocuvinte' "icltori'
indignat qi pe aqa-zisa "boierimco, gi 1ic libcrali, cAre nu erau 'i^;;';;t'po",;
;;t;il, ;;;"'.trt", grtl.lt"tio,- pe careli le l'scmna pe terfeloage'
o
exponentii unei aclevlrate lupre de idei, ci poliricieni, .hi"p si voibeyi cu el de-a dreptul. Despre
cru{indu-se unii pe alqii, fiind toii mopicri ;i bog5ta;i. I-a
'i,rr-ri"i.rn
Ii;Ji'r1..""tx-"rn,rtli-n fleorquri'spunea : face marazurio' despre
..Jnnirrea' veneau boieri tnsernnali ca Pogor $i l{egruzzi, dar ;;;i;;t fi.r,lur. banii cu biutura "vorba
ceea :

veneau qi feciori de gXrani, ca mai roii ardelenii. inrr-un cuvlnt, Aista-i biietul gillianul,
Eminescu era de acord cu Maiorescu, care gisise ci e de Cue gi-a bdut surnanul,

prisos si aplice la gcoala preparandali programe occidentale $i-a rimas intr'un ilic
pe care nu era cine si le tnlel.eagi. $i il i€ dracul de frig.t>

t40
t4I
 l
Despre cel care se arbti viteaz clnd nu trebuie qi fricos
" se cade
clnd a f.i viteaz, avea : .Vorba ceea i ziua lr. t.*.
de bivol, gi noaptea lncalecX pe dinsul, (225\. Creanci nID;ai
F_e poet cu drlcovcniile lui, printre carb, binetnlelei, nu'uiti
sa ^pulta tl pc aceca ci : *precum am fost eu sirac eri si alalrieri
gi siptimina trccuti gi ln-an gi ln toati via1a, apoi-nu am fost
l^
de cind sunr>. Eminescu ridea cu mulri poftX gi zgomotos,'qi
CreangX, mXguJit, trebuie s5-i fi rlsrurnai tot sacul] De altiei,
gtia foa,rte multe zicitori qi snoave fXri perdea, dinrre care
cea mai banali este desigur accea ci capia b... si oaia oare
rugine, carc insi, spusi aplsat, fali de toiti lumca, era mc',riri
si sttrneasci mari rfsete. [,minescu vd,zt in Creanei numaidecir
genjuJ poporului romAn, gi fostul diacon deveili intruparea
sociologiei lui naturiste. Deci el l-a lntrebat pe insritutor'dacl
n-a lncercat si scrie ce.$tiasi spun5, gi fie ci acesra se gindise
si scrie gi prinse _acum inimd sd arare cuiva plodirea luijfie cX
fu strib5tut deodatl de aceasti idee, fapt eite cI lntr-o seari
1'unimigtii se pomeniri cu Eminescu li braj cu omul *bdr-
dXhinos", lmbricat ln haine de geiac. Amindoi veneau de
tra
"Bolta Rcccn gi crau rumcni la fati si zimbitori ca dup5
hluturil Cci dc fall riscri, qi rnultri se lntrcbari cine era
noul-venit (1,67). Insi Ncgruzzi il cunoqtea foarre binc.
El era diaconul care nu voisc a-i da votul $i-l trimisese
sI batl la altc ugi. Ctr .Junimeao Crcangl ouus*s. oarecare
trcgituri, lntii prin Maioiescu, al clrui "elcv fuscse, carc-l
rcprimise ln lnvSlSmlnt gi care, ln chiar roamna anului aceluia,
fi va face deosebita onoare de a-i solicira fn scris o broguri
e xplicativl a noii metode, apoi prin acei care decideau
\a 1,867 tipirirca de manuale. Dar deqi Maiorescu ll agezX rnai
ttrziu prirrtre mernbrii mai vccl-ri ai "Junimii,, dc la l87L (121\,
procesele-vcrbalc rcdactatc dc A. D. Xcrropol nu-l amintesc
(23,1, IV),9i.nici nu e probabil ci Crcangi ar fi lndriznit aqa,
cle la sine, si rneargi fntr-o adunare atlt de boiercascX, tn casa
lui Maioiescu, de pildX, ln care din cfnd ln clnd se fi,cea
rnuzicl instrumentali. Apoi Creangi nici nu era pe atunci
scriitor. Deci pentru lntlia oari pigea acum Ia oJunimeao, lnsi
fn casele lui I. Negruzzi, pe care-l cunogtea, cXci Maiorescu era
la Bucuregti ministru. La lncepur, Crear-rgI gezu lnrr-un colg,
$estisit, tuqind pe lnfun.date gi gtergtndu-gi mereu sudorile de
pe falX cu basmaua (125), iar rnernbrii mai osubtriri" ai societXgii,
142
ca Victor Castano, pretind chiar cX l-ar -{i scuiptnd
"{Ztt}d
pe jos (85). Umflatul institrrtor putu sI -afle lnsi ci ceea ce se
bUmid."'qi se citea aici nu era prea de 19i 9i si capete in-
iredinlarea ci el, degi firl, atita invXlituri, putea face lucru
mai de pret.
Crcangi duse firl indoialS pe Ernincscu in boideuca lui,
si acesta "se ariti enluziasmat.'Trebui s5-i placi acel chip-o
b" in care nimic nu era de prisos 9i nu lc nutrea nici
"irq;
dorinj5 aducXtoare de dr-rrere. Bordeiul de vXlltuci era ca o
colibi in mijlocul firii, piciorul putlnd cilca de-a dreptul pe
pimlnt 9i uiechea putind sd" auz.d' greierul la c-lgiva pali. I-n
iofa de api se vedia lnci bradul, ln oalele de biut - lutul.
Hainele aspre de noaten miroseau incl a oaia cle pe care
fusese tiiati llna. in pat sau pe prispl gedeai cuicat ca-n iarb5.
E,minescu trebuie si".i fi expus lui Creangi teoria lui, citinclu-i
bunioarX din nuvela Cezara :
.Iati ce lnvij eu de la dascilii mei, de la albine. In
qcoali la ele vXd ci suntem timbre fXrI voingi, autotnaii
care facen-] ceea ce trebuie si facem, gi cX, pentru ca jucXria
sI uu ne dezgusteze, avern aceastl rnlnl de creieri, care ar
vrb si ne dovedeasci cX lntr-adevir faceil ce voim, cil,
putem face un lucru sau nu... Aceasta'i o fn;elare de sine,
ln care mullimea de probabilitili e confundatl cu ceea ce
suntem siligi a face.
\ziala intern; a istorici c instinctivi ; viala cxterioar5'
regii, popii, lnvilagii, ,sunt lustru gi frazX, qi curn de pe haina
de matasi pusX pc uu cadavru nu poti cunoafte lu ce stare
ee aflX, astfel de pe aceste vestminte mincinoase nu poli
cunoafte cum st5 cu istoria ins;$i.
l:u, mulgirniti nlturci, n1-,1r11 drzbr[cat dc hairr;t
delcrrIciunei..."
Clncl CreangX era prins ln c[me;oiul lui lirlnesc curlcat
pe prispX pe o saltea, poetul plctos avca nutnaiclcclt indrepti-
1irca, cittnd mental dcspre Ieronim :
o...Adesea ln noplile calde se culca gol pe maluriie
lacului, acoperit numai c-o plnzX de in, q-atunci nature
lntreagi, murmurul izvoarelor albe, vuirea mirii, mlrelia
noptii ll adlnceau lntr-un somn atlt de tare gi fericit, tn care
trXia doar ca o pland, flri clurere, firi vis, firi dorinlX.u
{J r
 - Apoi Eminescu, trecindu-9i mtna prin pir, ti va fi
dec.lamat cu. glasul lui profuncl, privind ln grindi,
ce-l dureau gi pe Creanga :
Zdrobigi orinduiala cea crudi gi nedreapil,
Ce lumea o irnparte irr mizeri gi bogati !
Atunci cind dupl moarte risplatl nu v.att€aptl,
Faceli ca.n asti lume s[ aibi parte dreaptri
Egali fiecare, 9i si triim ca fra;i !
Sflrmali statuia goatd. a Yenerei antice,
Ardegi acele pinze cu corpuri de ninsori I
Ele.stlrnesc ln suflet ideea neferice
A perfecgiei umane gi ele fac si pice
In ghearele uzurei copile din popor !
..Aga se pierduse Ileana trui !" va fi gtndir ex-diaci:nul.
.Ori, vlztnd c5 s-a golit carafa de vin, poerulleclama
d.h, garafi, p?ntecoasX, doar dc sfegnic mai egti buni !
$i mucoasa luminare sfiriind siul 5il arde
,Si-n aceastl sLricie, fe inspiri cintri, barde *
Bani n-am mai virzut de-un sccol, - vin n.arn maj b:jut dc:o lun6,
uCurat ! trebuie si fi zis CreangX, minunar cle porrivire,
cunn am fost eu sirac eri, gi alaltleri gi slptimlna rrecur; $i
ln an gi fii toatl via1a, apoi nu am fosr de cind sunt.>
Clnd CreangX ti va fi vorbir de satul lui, cle munli, de
Bistrija, Emincscu pr.rte;r dcclama :
llai in codrr.rl cu verclcall,
Urrrl-izvoerc pling ir: vale,
Stinca stir si sc prrivalc
.In priipastirL lrlrcali.
Acolo-n ochi dc piidurc,
Lilrgii trestia cea liui
sub bolta cea senioi
"si
Yom Sedea in foi de murc.
Firestc, nu este nici o dovaclX cXo formal, convorb;rile
au urlnax astfel, dar substangia"l nu il:cape lndoial5 ci apro-
pierea sufleteascl s-a flcut ln temeiul ideilcr de mai ,sus.
144
CreangX avu$ese totdeauna, ca orice trXran, glndul cX ce face
lucruri cl este foarte lngelept. Deci clnd vizu c5. un om lnvltat,
urnblat prin strlinltate ca gi Titu Maiorescu, nu se sfie$te a se
urca in mahalaua lui, a sia ln crivatul lui, a lXuda vielui-
rea lui, ba gi mai mult * a-i dovedi cu vorbe ca din
Scripturi cX- a5a era cuminte sI triiegti, ,se lncredinli de-a
binelea piJ slruti cum $;rutase ilustradilc lui $oldlne.scu
pentru abecedarul lui. IatI un om care vorbea limpede,
il.tndu-l sI priceap[ ceea ce de mult ti zicusc ln suflet,
iati un stihuiior caie spunea totrll cu rost ! Crcangl nu mai
oitept5 verdictul lui Maior*scu de la Bucurcqti gi binccu-
vint5 pe Eminescu ca (eminent scriitor gi cei mai mare poel
al romAnilob (225). La rlndul 'sXu, Eminescu nu lnceti a-i
intXri preluirc"r lui. dovedindu-i c[ el, Crcangi, tnfdlil;r pc
onrul curat al nlturii qi pc rnoldovcarrul adcvlrat din Mo!dova
de sus, gi-i citi desigur nuvcia tn'care-i dlclca rolul unui boim
: dc 1ari, Vasilc Crcangl :
....Creangi era un bXtrin b1rn gi prietinos, vesel gi glumctr
la petrcccri, lnglduitor cu supuSii lui, qi uncle trcbiria ipi ptruce
Ei el rnlna ca sX mai ugureze greul, el nu tnv5lase rnultc-n vial'l
lui, pe vremea aceea nici nu se cerca mnlte, dlr avea c>.nlelep-
ciuni qi o istelic fireasc5, earc prcluiau m:ri mult dcctt prctcn-
liosul semidoctism de azi".
Nebun clc cntuziasm, Crcangi li iurpiirtl;i lui Irtrirrcsc,-r
toate plicerile lui usitnple,'. 1l dusc sus pc Ciric, pe dilr
closr-rl casei, arltinclu-i privcli;tcir Ia;ilor, 11 osplLii ctt tntt'.-
cXrilc $r5ne gti flcLrtc dc 'l inca. Sc pare ci aceasta nu vXz.u
cu ochi buni pc accst pletos, carc strig!1 n"lcrcu lucruri netnlelicse
umblind prin casi, drr Crcr'.ngi o pusc la locul ei crim pria
el (23-I),li clc aci incolo nirr.c,tj *nu ur;ri vizu pc Ltninc'itt
firl Creangl 9i pe Crcangl firii h,mincscuo (125).
Creangi li tnflgi5X pe prietenii lr.ri, oameni ;,i ci ,,siri:pli',,
iubind vlrtos biiutura, pe frate-sXu Zattei, psrltul, soi cie
ZXrghill" tnsurat cu o ofilercasX, pc p:irintelc'Gh. Icniichcscu,
pe V. R5ceanu, instituiorul, pc comis.-r"rul Nicloi. Cu tolii srru
numai Creangl ,cu Eminescu ctitreieritLl crl;rncle pc llrlcl'J cr'j
vinui mai bun gi pastrama mai fragedl. $eCei'Lu pe 1;tvi1[, ca
la sate, sau jos pe iarbX, punlnd gi clte un ligan sX le z!c5, curn
clnta I\,{ihai scripca-rul din Humule$ti (62). Ei mcrgeau dacl r"ru
la bollile lui Amir;r, la crir.ma lui J'irn, in "firglr'rr, sau ia chir
r45
r0
 Ccstache, in Nicolina, undc_ Crcangl avea gusrul si-gi frigi
-"u'.i
singur pasrram; sau carne de porci hot.ste."pe .;it-,uiii
fntr-un hiib qi apoi si-i spele sirltur" dind a. aui.;
dc vin. La crigmc- boiercgli, precum de paris,," .Cal,i
"i.;
l(cstaurant de Lalitte>, rcslaurantul "CaI6oFranzos, nu mergcau,
acolo clrnali cu usturoi si nici slobozenia d; ;;;; i;
'cfii'd
pc rogojini" Chemali.de ju_nimijti ln localuri mai subliri,'ci
refuzau, dar cu rlsere l'fundnt. .i. ironie. Se mistuiau-;tr;;i-;t
zile .fntregi, mlnt'du-se din crlgmi ln crlgmi q; .*
pe .4inafara b.arierelor, lulnd-o din jos, din gesul "t"i;rJ "rt
B"hlui.ri,ii,
ocolind-o pe Ia Bariera Pdcurarilor,' urcind b. l" Coo*u. ii
ivindu-se ca nilucilc colbiire dcasuprr Ciricului, d* ,c
lisau in bojdcucl (175). "i,a.
- E foartc cu purinli dar ca E,u:incscir, invcsclit de comEdiile
-lui-CreangX,
si-l fi lndemnar si, scrie, dc nu cumva Creangi
scrisese mai dinainte o_povesre cu glndui de a o prn. In
manual, dar fXri si creadi ci ar fi bunX la ceva.
"Scrie, mii tati lancule, scrie tot ce-ai spus - i-ar fi
spus Eminescg rs*o audl qi al1ii, cI e rninunat de bine !r,
Creangi s-ar fi -tcmur ca nu cirrnva si ric15 oboierii, de el (14)"
'in toamnX, lnsl, dus de Iiminescu, citi la o.Junimeao Soocio i,,
t-rei nurori, care gi apiru la 1. octornbrie |SZS l" Conaorbiri
1i1ery19. fu inclntatX. Plni arunci folcloriqtii so.
cietllii "Junirncao -slavici qi Miron Pompiliu. Carp, 'pogor,
-erau.greoiul
ca adevXraqi boieri, ridicau din umcri, Pogor, teri,bil tniotdeait"a
,;i opozijionist, ln fond fXrI a crcde eI lnsugi ln ce spuncan
lipind:
"- Ce-mi rlorbili de poezii ;:opulare ? Poezie descrip-
tivi lipsiti cle oricc scnrimenre !>
Soacra cu trci tntr_ori pl.Icir, {.ir5. c1 toruli junimiqtii sI_5i
fi dat senma i' ce sti mcririrl.. Ii. uirni prnb"bil
fiindci pe arunci mi;c.rrca folclorisricl rrrr luasc inci "".lU"tiiri,
inccout.
Povestea, l'ci stl'gacer era, ca mai toatc povc;tile cle i-riai
tirziu ale lui Creangi, o nuvel5 din vitrja de 1ari, in care
dialogul e tot. ln sine, cuvinrcle dialcctalc n-ar fi zugri,vit
nimic, dar puse ln gura eroilor dideau nalrere la nigtelccne
de o culoare nespus5, de o jovialitate fabuloasl :
.,Iatd ce-am gindit eu, noro
- zicefusele - ci pogi
$oacra
lucra nopgile. Piua-i ln clsoaia de alXture, tn oboroc'suL
par, iar furca dupi horn. Ctnd te-i situra de stmjit pene, vei
146
pisa rnilai ; gi'cind a veni blrbatu-tiu de la drum, vom face
plachie cu costile de porc de cele afumate, din pod, gi, Doanine,
bine vorn minca ! Acum deodati, pini te-i mai odihni, ie furca
tn brlu qi ptni mlni dimineaji si gltegti fuioarele aceste de
tors, penele de strujit gi milaiul de pisat. Eu mi las pu1in,
ci mi-a trecut ciolan prin ciolan cu nunta voastri. Dar tu si
;tii ci eu dorm iepuregte ; qi pe llngi ipti doi ochi. mai am unul
la ceafi, care gede purure deschis qi cu care vid gi noaptea
gi ziua tot ces€ face prin casX. Ai lnleles ce !i-am spus ?o
in Capra cw trei iezi, crtiti dupi aceea gi apXruti la
X decembrie 1875, izbeSte acelagi pitoresc dialogic. Nu vorbesc
propriu-zis lupui gi capra, ci doui muieri duqmXnite, ca
Smaranda gi Miriuca, ln poartl i
.,- Doamne, cum5tre, Doamne ! zise capra suspinlnd.
De ce 1i-i mai drag ln .luime, tocmai de-aceea n-ai parte.
Apoi dX, cumitrX, clnd ar gti omul ce-ar pX1i, dinainte
s-ar-pizi. Nu-1i.{ace.qi d-ta atlta inimX rea, ci o ati avem
sI mergem cu totrii acolo.
Af" este, cumetre, nu-i vorbi. Dar sXrmanii girgu-
lici, -de cruzi s-au mai dus !
Apoi, di, cumitrX, sc vede ci gi lui Dumnezeu li plac
-
tot puigori de cei mai tineri.
!-ar fi ? D-apoi aga
Apoi dac{ i-ar fi luat Dumnezeu,
- Doamne, cum5trS, Doarnne ! Oiuaeface ?
prostul.""
- nu cumva nenea nlartin a dat raita gipeeuIacadumneata
Oarc
pe-acasX ? CX mi-aduc arnintg.[ca acu] cX l-arn lntilnir odati
prin zmeuriq, gi mi-a ,spus cH dac-ai vra d-ta sX-i dai un b'iiet
si-l tnvele cojocXria."
Creangi fu declarat la oJunimeao adrnirabil (scriitor
poporal', caractcrizare cc-l r.rrmirefte toat; r,ia!a, iar Maio-
i.scu de la Bucurc;ri v;r consfinli cI scrierilc lui osunt o
adev5rati lmbogXpire a literaturei noastreo. Prin calificatria
de "poporal" cei mai mulli afectarX lnsX a socoti prodtrclia
flui ca de o spelX cu totul inferioar5, ori micar spontani
6i primar5, ln nici o leg5turi cu literatura "cult5". Dar
fostul diacon avea haz qi-l traserX de limbi, ceea ce nu era
greu, si-qi dea pe ,fa15 repertoriul. Astfel,
"bXrd5h5nosul
Creang5" deveni mXsclriciul ..Junimiio, mij-
"pXpugeriul",
loc 'sigur de a scoate tururor lacrimi de rls. CreangX, vesel gi
limbut din fire, nu vizu nici un fel de lnjosire lntr-asta,
147.
 nlai alcs ci gisi prilejul de a muSca lrr opiidurio pe cine
puru, pricinl dc alre neporolitc risuri. r\sifcl,.poporalulo
Creangi dcveni idolul iui Pogor, dispreluitor il ^ poeziei
popularc c:r si.rqigc spiriiclc, dar maie iubitor de qiume.
Incet-incct, Creangi trecu de la scairnul dirrspre .iri. p.
care sta 'smcrit, 1n frr-rntea adunlrii, Iiflindu-ie ou 'to"iI
fiptrir.r-i groa.5 ;i miycind indrXzncl hrtsrnaua-i rosie. Acum
lgCgr i;i ficusc din fosrul diacon psahul glumclor_pogor sale.
Cirrd cineva se pregltea si circascir ceva rnai lung,
elnta prcolegte : Devenit literat, Creangl intrl la grijuri rnari. E.rar muncit
*-,\cum si asc',rlriirn sl. cr-rnghclic .r ]ui Schopcn-
haucr, ori Conra, cctirc !,
CreangS, serios, r5spunclca clin collul lui cu gl;rs de b;rs
pr,"rfund :
" -PacgSi luXm arniiinte !
** ;ic, cetitorr"rle !" bir1g611ylnra P,rgoi:, ;i icmure in-
crrpca. (167)
CreangX rfc-lca plin, hohoriror, cutremurild pcrctii. Irrceou
fic trciruitor', cirrrrr. .Jirrrirniio ii plicc"rtr lrrerurilc *.oio-
'Isive
", adicir tniistitricioasc, p^i sc flcuse regula cI .anlcclot.
trrliinc.rzi', orice lcciurl sc':i.'nsi puriud ii iiirr cruprl dacd
o ...rrricclotIu. Crr,r;iarri cr.i spce iali;l"rr irr ..corosivclcn
'e ivca
dc culoarc orierrtalS. Crerigi clcveni anccdolir;rul nalional.
.*, Cind apirea iu
"Ju11i1ngxo, cri numaicleclt intrebar :
.. * CrsangI, ce ne-ai aclus pertiru a-stl-seari ? nclaptea, titz.iu, Crcairgl sc trezc jtc din canonul lui, se
_
lrl scria grcu ;i aclucca rar. insl nr-rnraiclecit adirrisa :
-* Irl-rm aclrrs niuiic, clar dirci voi1i, vi spr!;) o andcC6ri.
.TLrnimilrilor: 1c pliceau insi anccdotcle cor.osivc qi insti-
tutorr.rl rniri irrtrcbl, cu vorbele plpularilor l
:- I,. tili1a tn,trc. silLr pc ulila iicit i, ( j Z5)
Crrnr ur:ri to.rrI lunrc.r cklrc.r pc uli("t rrr,rr,., Crctrr[I
po vL'stcJ i'i risctclc cclor rrrrrlli pi lrudoirrL"x cirorva io
A" Naunr vcrsi''i irrc'ditc din lIo;^l{isfiit'"ar, por:cstea, lui,
Lon cel" proy .;1 alte itccslca, r,Irnase ;i lii manuscrii, dar
picarc ilr *iinile u'ui-dc_ doct'rr, carc v.izlr 'sc vcclc l' ele'scm_
nele clezcchilibrului (225). :fotugi, *corosiveleo uu fort,- ii,
tripsrr lui 'llitu Maio^r.iscu,. curc rig pliceiq.-.,J1rr;-
mii", li...hmincscu, incuraiat, se lisiJ.^gusta.,
iri v,lra acesrer nevllto-
vare sllbiciu'i de urmeie cxreia f.iesc
f1 c!u{a falselor rupiniri ale istoricilor. Creansi -*n"iirir"t.-';;i;,
;; "t;;;;
de .rlrl'cl rrici ,r pcrvcrsirarc, fiirrdci po..;. p*pitr;*f.'-pri-
1.4.8
gatl de V. t\lecsarrdri) e plinl de obscenitlgi. Erninescu se
i'a fi ccnvins qi aicio punind fapta ln acord cu filozofia lui
Schopenhaucr, cX spirircle inocente sfnt ca florile, lipsite
dc pudoarc. Insi Crcangi, vXzind cI se facc haz dc vor-
birei lui verdc, virl "Cxpresia sinrpli' pc undc poatc ql
nu'se sfieEte ,a zice ln scrisoare :
"Altfel, su.ntesl sireitoqi ; numai caracuda, urgisitd de
soart;, aleargi gi ea dupi nevoile ei, rnai ca til.rnul cu paiul
ln curo (231, III)"
de sentimentul rispunderii qi se un-rplea de tcatc sudorile
cind se apilca sX iompuni ceva. Dici era varXo Creangi
se descXlla qi se dezbrica, punlndu-Ei cIn:e;t iul, sau intra
de-a dreptul tn putina cu apl, dacl nu curnva se-nchidea
ln clasa :lui de la gcoall. De obicei, se scoalS tn zorii zilci,
pe la patru dirnineala, qi se agazii pe nemillcate la lu.cru.
Scrie cu condciul dc plumb pc tc)t felul de petice ori pe
coli intregi, sterge, trimite cu selnne ln altl parte ii nLl
suferS, pe nimeni pe llngi sine. Scriind pol'esica Ilorap
Alb, ln cimaga lui gi cu o cagcheti pe cap, ln priniivara
nntrlni '1.877, povestitorul nr,r gtiu ci jarul trccuse Prutul,
cX sc declarascr r5zboiul gi ci un ofiqer rus, Petru Kuzmiu-
schi, . despre carc scrise nirninescu ln Curierul t{r lasi, se
"
sinucisese in apropierea chiar a tmplratului (107, 5). Cind
pune .pc o .rrrincar"c cr.iriccni (1p.7). .Acurri.. cl ! preocu-
pat de soiui compuncrii, vica sri q;tie dacX e buni sa{l
lru. Ilmine scu, clluia o citcate , re fuz[ s5-tr tndrei:te. iil
z.lce i
o LasX, CreangX, ai sX citcati in" "Jutin:ea', tir n-ai
rrcvoie- si
fii corectat clc niineni l" (62j
insi Cleang5 qtic cI orice lucru cle isprravi trebuic cires
;i iar drcs, dc accea la .Junirireao asc,"rite smcrit oricc
observatrie qi-5i fice ;r c{tc-un s€mn cu crlionr-rl pc nri,rtrnea
manuscrisului undc er;r de indrept,rt (166)" Dar la " Juui-
m€a>) erau atl1i;r car:e n-aveau nimic de-a face cu literatr-rra
gi, de'ci, nu putcau fi dc nici un fc,los. Numai l,laiorescu,
de la Bucure$t;, sau ctncl se rcpezea la Iagi, ar fi pr.rtut si-i
spun5 linrpecie lucrurile, lnsl iru era la inclernlnl cind ti
trebuia, gi povestca mersea aqa neisprivitl, ln girrdul poves-
titorului, la Conuarl,iri literare. Erninescu ti spusese totuqi
149
lui Creangl o vorbi mare, rot incredinlfndu-l ci de acum c{e la nnumi-sa, ori de la un moq Vasile, unchi al -lui, . al
e scriitor in toari purerea cuvlntului. ii vorbi de obiceiurile .i.ni .t"t.. tiiiginat f.i
-?ar; p.
il. .imita sp.re hazul celor
nas.
-
-scriitorilor ilugtri, cum, de pild5, Schiller nu didea scrierea cle (s6). G[. Ienichescu, invidios,. mai .pretindn 9;
la tipar lnainte de a o citi- bucitiresei, gi daci bucitireasa b..o"g un manuscris cu pove$ti de la un bltrin
ficea haz, arunci lnsemna cI e bunl (56). Pitruns de ade- -;;;"4;. i""1.
ButI, firl si i-l rnai lnapoieze (56), dar Buti,
virul..acestui chip de incercare (iucril bytt e limp^ede,_ gi asent elcctorai-al flacliei libere qi independente 9i cunoscut
ce e limpede lngelege gi un prosr), Creat'ga se puse rn cau- ui' lui Ct.trrgi, nu era dccit un .caraghios (96)' Ca si-;i
tarea- prottilor ;i a nevinovalilor. Intii o lu5- la o parre intireasci insinuarea ci altcineva inspira pe povestitor' d9
pe- giiroarea 1ui, pe Tinca, gi-i citi scrieritre lui. Nu trebuie
' pildi Tinca, preotul lSuda grozav pc liitoare' Creanga,
deloc si ne inchipuim ci f inca Vartic intelegea ccvr. iicliciud din umeri, ziceal-
Pentru ea toate trebuie si fi fost clricii gi'auzlnd acelc < pe prost se laud5 t.y Q6).
pgvc.$tj rl-a putut.-spune alta declt ci-i placc. Apoi CreangS - P1:6s1 t..iitot lncepu s5-gi
Proasoltui citcasci povegtiic 9i cc-
lgi citi comptrncrile lui Gh. Icnichesctr,- pe - carc nu-l putia lclalte sciicri copiilor din ilas5, spirite nevinovatc, dreptc,
socoti ca pop; decit prost. Acela, om redus, ridea,- insi ori normaliqtilor care veneau si asiste la leciii :
nu-nlclcgea ce l-a apucat pe tovarlqul de manuale si scrie ii lmbia el - voi sunte1i de i;ti mai
tomldii. Cfnd Creqlgi "li toca capulo cu poveftile, cX
.,
dc modi - Mii biieli
nouX" mai-cctili 5i mai ctt cartc' ntl ca un az-bu-
zicea, netncrezitor in putelile prietenirlui, pe clre ln sinea coavni vcchc ca mine : ia ascultali sI vi cetcasci rno$ul
lui 1l socotea la rlnclu-i prost : o prostie de-a lui, c5,'chiptrril!, mI -p.une Cornil[ sX mis-
" *-Ei,h{)ii, asta ai auzrt-o de la 'Iinca !
mai auzit-o de la Tinca rlspundea
gtir. si eu nistg hiitie iu cite-o diicovenic ; 9i undc-1i
- -- n-arn
Creangi dar i-am citit-o ei gi nTi-a aprobirt-o !" (56)
i'.dr" cl"* grelii sI mi indreptaqi !" (119)
i; umitrlnia lui Crcangi i. amestec; dqtint*. sirtccrl
De altfel, gi 'cei de la "Junimea)) sc caln rnirau de cite dc indreptare,'plicerea de-Jciti altora gi prcficlto{.. thll:
gtia el 5i-l lntrebau : xta prost ctlm sc mdrttrriseqtc, nu sc cl'cdc. Uu tlncrll- pc
a1 |srnnule CreangS, cum se face ci le fli aga de care-i lntflne$te pe stradi gi-i crcde ceva mai de soi se dedi
bine -minte qi te servegli cu expresii aidoma populare ? la umiliri.rtuqirete,'ca sI afic efcctul .compunerilor lui' Oricitl
'lt amintirca
cum sI nu le gtiu pe dc rost t"flor;.. fi lui T'h. D. Spcranla, Crcangfi
- dc:\poi
clacl la cinci ani. dc cirrd am inccput - arispundca el
-
inlelegc, pini apare ln substanli afa ctlm en (217):
clnd anr rrenit la seminar, lir fiecare seari aproape, am atrzit ' .N1lergeam t$i amintegte accsta -- cli umbrela cles'
de sutc. de ori poveqtile. pe care vi le povesteic ai eu. _De chi!5, cind deodati'- vld venind la vale dinspre Copou pe
citc ori ll-arn stat nopli inrregi ca si ascuh pe mo; Ion tron Creangi. Vine la vale gi-miliese fnaintc.
sau pe lelea Catinca pbvcstindu"-mi povesrea lui- Fit-Frumos * Dai ce bine imi pare ci te intilncsc ! zisc Crcan6fr'
gi a Ilenei Cosinzcana. Iarna, ln noplile lungi, jlranul se Eqti gribit ? Unde te duci ? Ai vreo treabi acum ?
culcl clevreme, dar nu adoarme lndati. La lumina opai- * Nu.i Dar ce este ?
gului, povestitorii satului spun ror fclul de prujituri, - iar nel, por ce si fie i Vorba ceca, ctllrt ;i-o facc ornut
--

eu, culcat pe cuptor, a,scultam cu amlndoui urechile gi -

sirngearn atlt de mult interes qi aqa de mare emotie, lnclt"
dupi cc povcstitorul tnceta, eu nu puteam sX ad,crm lnci
ccasuri intregi." (175)
Aqa lqi aducea aminte a fi vorbit CreangX unul dintre
junimi;ti, deqi amintirea lui nu trebuie luat5 cuvinr cil
cuvlnt. Altora ex-cliacontrl lc spunea ci a auzit povestea
150
Rrr-i face nici dracul.
* Darcee?
-. M; rog, zl.ce ci goaricelc, clnd nu-ncapc-n bortl.
isi mai leagi pi-o tidvi dc coadl !... A;a qi eu. DupI cc n-am
invXlat carte, si fi lnvilat qi eu ca oamenii o qcoal5
tntreagd, .rI qtlo mf;car ce trebuie sX cetesi, ca ,s5 ajung
si mai pricep gi eu ceva de pe lurnea asta mare gi fncurcatX,
15[
 d,u.n{ ce nu ;ritr gi eu vro limb5 strXiriX, ca sX*mi mai des- DupX ce scrisese qi publicasc i.n convorbiri literare cinci
chida capul,.. nrI apuc,. mi rog, AcumA, la bitrlnctre _ i"t
batrtn sa-nval a lncrge in buestru !... 'rc uiqi la rninc, tc-rrtrebi F"-=$;i-C;;""i; tt; put. i" c1n si-faci o adevlrati nuvcli,
ftoniU;l increiinlat in sinea lut ca va scrie rnai binc decit
daca lnr cr.linva am inncburrir. S; grii insi cI nu 'ati1ia. Conrpuse cicci MoS Nicltit'or Colcariul, in care nu se
sunt dep_arre asta. Uite ce e. A4_am op;;;; d;rJ; din ptrnct de vcderc eeic,. n:ai nimic' Un hara-
f.tt...,pleaci
m-am.apucat 'ici-de
de literaturi, gi nu griu .r",* ,_o'r.o, to-.uo5i] baciu la Crurn ctt o cvrcrc.t tl poposcttc peste noapte
ItJu Stiu: .ceqa ce scriu eu esre ceva ? S.r-I"X-.iri-;""Hi; i"ii-o'pIdurc, avind r,iqtc stri,'iciuni la c5rulI. atit 9i nimic
dc om, ori r'i vro prostic, sI ricli ;i cti..ile i" m"i *"1t. iloati substanlJ nttvclei este zugrXvirea pe cale
-i". I C;;;;
acuma am lost la cl. Alclic dc i_rru: ccrir
;i nri_a spus cl-i clialogici a lui mog Nichifor.- Departe de a fi o complrnere
bine. Ieri i-am cetit.lui cl. curirnii. l*am cetir mai-nai'te .,"n"3."1d". bucara' era cea dintii mare rluveli romAneasci"
lli d. Alc.cu \cnopol, lLti iuconu ii"rii.
Ga'ea, lui d. E'rilian, gi toji nri_r,u
-ip,o,fl"g"r,"fri'a.-hf;;
".;; -"fr;,_,"*. -il; li.loit, Creangi o su-bintituli .povestire . glunreagi". Fie
eu, drepr sri-;i spun,-nu-rui vinc si cred.'Curn -bi;; ci nuvela ..tftittd." la lnccptlt unele arninbnte mai (coro-
pturr, rrn.ghiorlan ca rnine sX poatl si#i.ii. i.:. -N;fi
fi. ?-!:.: sive, (mc$ NLhifor fiind un fel de Nastratin al lui..Crcangi),
l-,3 fie ca" junirni;;tii, alliali de Eminescu, furl ^sensibili. la fru-
Danucsc pe
.LtJor ca vor. si_;i Lrrri ioc dc nrine inadins- muselile compunerii, siicccsi l in *Junimea" fu atit de mare,
oJr cic, ct-lor sunr o:rmcni subliri, po]iric..,ii, boicri. nrr incit'Maioreicu, de la llucurclti, curios, ceru la 10
vor sI sup.cr.c-pc rrinrcrrc; lc virrc'g;;"'ri";i ,;;,r;'i;'?*rl'l noiembrie L876 rnanr-rscrisul 'altd pcntru cinci zile (2i1, V).)
e;Ir prosr !... rjc accca irni parc birrc ci ic_,rrlr intilnir. I.a LJucurcsti se intocini:e o .Jurrillco' in col'cspon-
Am .rvut prilcj sI .rc cunojc ,n,ri .1"_*1ri,,;rpc. sI i;. ,C.r.ur; denll cr,r .l.a d. la lagi. olstoria lui Creangi" ficu gi aci
rmprcrrla. srr vorbrrn ; crcd c5 d-ta o si- f ii ac'mil a5a ocel mai tnarc hazrr, veselia fiind, par:c'se' tot ce se cerea
dc
bun-s5-mi spui clrcpt"clacr ciam-.t.r;r .u are vro noin-ri: cle la un autor.poporalo (211, V)" "Junimen, db Iagi
ssnraDa ccva cu cc, scrirr ;rllii. rrr'c o g,,Sorrrirric,
sa rra a';rlllDar. se rru-'ri irrt rc.rputr
c.r;t;;i; hotiri. cu.ir cra gi Iircsc, prrblicerca, ci, yi-.,Crc'rnga 9cr.u
cir inrp.rr.iii.r ccrul,,i r...
\r1'rrr Lq iir.ipoi cu nlulti'smcrirc pcnlrtr iirdr:5zn;.rli tn;rtrttscrisul,
lnri figriduirlri ) pipaind opi,ria ltii Ilaiorc.itt. lttin urrlilirrle prefacute,.sub
* I)a, dar cc c caic s,-' ghiccytc totuii o c,)t)'il i;rrli .tltistitli r'rctetlii^;i .ir''rnica :
* tjitc ce. Anr? scr.is. ait.e _m:ri pc I.rrq 5i rrrai rlniinunlir ol)-iioauttli cred cl vcli fi ris 9i dc minc 9i dc dfnsa,
cc .rrri-arr *rai aclus arniritc .i. p.ia.rri,- oi;,., 'n],1.,rr.1}',:"1;: ,i cu drcpt cui int : pcrrtiu ci cstc o topiliric, sciisi clc
,
raucr. .)r (tlca c ccva,-il-l r.rr:J si ic tillJrcsi; run orn urai rnult b5-trin dceii tinitr; cla' biirc, da' r'Iu, D-zcu
tatc. Daci ar l'i d. AlaiorcscLr *;.., t,,"I_ir";. cl.rci "", *ii;t_
fi spus clrrrr, pc;lc.ru ;Arr.t"..i,;;_;,;;; f*."lI ;;;,;;l; il'j;; ;;tie. Ilu atita Stiu nutnai ci am scris Ling, pentru ei n-arn
;rvut timp sI scriu scurt. Dar ce am scris 9i cutn atn scris,
Lu accstc v.1lyg, scr).rtc , tlirr 'i. lrtrzurrar
';:;,';. trrr c.iilt si iirccoc
-.,,1",' am scris...> (2.i2)
sx-rni cctc.rscl. Cetcsrc iir.iiii
I"",:|.,.r,{.jo:. J._l.r:"I;
Iui, ic l.,:i, i"i.f"' currrc, ctespr.c cti,n
"t-a 29 noiembrie 1876 iliaiorescu inapoia prin JacqLres
.q1i1tc.,ill
a lnviltar cr srfirnralica cu forlrcre \*egruzzi mirrruscrisul, mullr-rmir:d .<pc, trtr scriso+rca haz'
ni-vi-ji ri al[lc' alcrgcrr'r .r'trrcloi f)r.r111111cf,11 ,"i"ii_;; lie" (231, I);i {5ri a da deccarndatX nici o iuclccati. Critica
.Picurari. crr unibrclcj'c ,l.r.ir;;;
-i, 1J. ,t",.ar. pc '' srrrt]il
nrmfr irrtr-o scr:isoarc cltre N. Gane clin 6/18 dccen:brie
'piur,., p-. la po.rrrr
pcnirc'ci.rrului, dc l.r ,.Jo_ck.y_-1.',6'. 1876, undc, dupX ce socotea nuvcla lui Gane Cirtele Bilan,
casele lui Prajn. ldotoc. ci
;i;;-'l*"u.lf ;j" i: cu toate rcz.ervele de arninr.rnt, ilrept onna din cele rlai
r.lo,1a $i ;; prea era i.,.i; ;;
s5,.sc,in1nigd^cce cle u,ribrel.l.' r,oastr". frurnoase,u scrieri, gi admira Str"igoii lui [.nrinescu destul
lilldi;
clor, cl cerrnd;i uir?'du-se crin cir:d in
A{ergearn arnin-
de rece, strecriri lui Negruzz.i ideea curriorsl cI nuvela
cirld r.r,,ril,c, *,,lrr.i;
ciacl il nsculr.o n-ar trebui publicati :

152 i5J
 selrtimentul unitigii naturale a frazei, pe care n-o compune,
-lui. .,Mulgunresc_lnci o di.td, d-lui Creangi pentrrr trimiterea ci o cautl tn forma ei unici, 9i poate exprima cu atlta spirit
trloS Nicbifor Harabagiul. Ca tot Je icrie Creane5, si sfor[area artistici prin cuvintele superioare: (am "scris
Liovcsrcx lui nrog Nichifoi esre foarre interesanri in "fetJt lung, per-ttro cI n-am avut timp sI siriu scurt>. E oricind
ci qi aclevXrat romAneascS. Daci s-ar intimpla si o tioireasci migulitor ca un om firl invidie .Ei -atit de binevoitor ca
Convorbirile (ceea ce insl elr n-a$ face, fiindcX istoiia prea Maiorescu, un om cu vazl' al c5rui cuvlnt e oracol, si
este_ din ,,Borta... Caldd, gi atunci ce ar zice ,,duduca
dc la Vash.ri", care 5ria poate numai de ..Borta "Rece,,). te laude. Creangi gi Eminescu alr stimat.. pe- -Maiorescu.
atunci sunr dc pXrere sI ie schimbe ceva ]i i,rccuut. Erie
Dar in bojdeuci* au' ris arnlndoi, nici vorbX, fiindcl- Emi-
nescu spunea povestitoruiui ci el n-are nevoie sX fie lndreptat
vorba acolo dc un clc,por dXruit si de Ciubi.-rrodi : ceea de nimeni, ial Creangi intr-adev5r lntreba pe toti 9i scria
ce seamlni p.rea mult cu Slavici Popa Tantl.a. Insi Cieangi cum $ria el.
este lnsugi.original gi nu are trebuinqi de a imita pe Slavili.
Intrind ip .Junirneao gi'irtvizindu-sc -rga dc binc primit,
$i ln alt loc mai este o imitare a iui Slavici ; p, pagina Crea.rrgI, poclit," sc pusc
-Carp, sluiba celor calc flccau aci
"
2-a a manuscrisuh,ri trimis mie, sus, unde vorbesre'de'iJoele poliiiii," a lui M"iot.t.o, Negruzzi, Pogor. Ideile
tinere. 9i albc ale harabagiului gi inu'ebuintreazd" fornra'sti- iui cl nu si le schimbasc qi, ca o figrrri clcctorrli populari,
iistici : ,,icpc, fiindcl voia sI j;bi minii ;'albc, fiindci ii iti aritl 'r'ccu'roitinla
Iumrnau l; drum". AccastX repctirc a adiectivelor cu expli_ 'mai fXcind propagandi pcntrtr . anumite
ci.ri,cste iarlgi^.copiati din popa Tanda (,,Valca-S".i,
bersoaue.
'uutor, ci
[,] nu era nici fraciiol]ist, 'dar nici conser-

1undca... saca, lrrndca...")" (9 1) "ui.,

Creangi care asculia 'smcrit cc-i spuncau aliii si se
flcea a privi la _Maiorcscu ca la urr slint,-In nu 1i,iu scaml
oproape, de-loc d.e observarea criticului.
sufletul lui,
cl era. dar incrcdinlar ci a scris cum a scris 5i-5i ridea de
parerrle alrora care nu scriu. A socoti ci nuvcla Nicbilor
-trebui. ,publicati era rorulta .., n ,prr,..'.;
Cofcariw.l n-ar
nu melita _ sX. fic publicarl. $i nlrvela ela capodopera lui
Crcangi ! Nlaiorescu a fosr un om de o cultuiX soiidi, un
om de caracter, un polernist foarte talentar gi un birbai
cu tact. Dar n*avea gusl Ei nici subrilitate. Era muzicant,
gi fn corcspturdenqi, vcnind vorba dc muzici, ,r" p"i." iI
traduca nici o irnprcsic, constatlnd numai ci
"d. Broo,oe...
s-a,pus,la orgl in salon, qi fara mai mare, lVinnifreJ,
violoncel',. In-.fa1a ghclarului, la hotel, se bucuri cX
i,i
Iurni'a elcctricd. Iar crcarrgS, scriirrdu-qi arrrirrririle, ridea
"...."
qi plingea singur, sulta greu, se lxri-ce rlci,,cctar si r. u*ol."
de sudori. Urr glas li striga vorbele, si cl scria. srcrg"i *i
scanda flezelc ca un FIaJbert al Hunruleqrilor (5). M"i,j-
rescu declarl cX Eminescu _e <poer in roarl put.i." .""i"-
tului" gi nu e in stare sI-l aializeze, gi el, 'om g."tii",
"t : armo-
mari, face caracteizi,ri naive de lnv5gitor de garX ca
nie, onomatopee, versuri frumoase, idei care inalll simtirea,
fn vreme ce institutorul CreangS, qcolarul catilietului,' are
154
nagionalist".
"aleg5tor 'atttrosfcrl Iar tn privinla accasta
lXsca'la *Turriirea' o mai l5muritX. Cu toate
&".ro.nta. cie opinii, .Junimeao eraui,'t mare parte xeno-
"ani disculiilc oiioasc- in
fobi.'' iri prirnii iurul problemci
cvrcicsti. i.ur" atunci in Rominia, f uri dcsc ;i aprinse.
si nu' siirnite chiar de aceia carc trecllr; drept anti'semili
uropramatici. ln casa lui l{aiorcscu, Ia Ieli, irr 28 aprilie
igzi, fiin.l dc fa15 Iacob yi Leon Ncgrrtzzi, rczcrvrrul-Maio"-
rcscu, Martdrcr, ]lodnlrcscri, I.arrrbt'ior, I)atltr, Citstrltto, Vcru.ssi,
ifassn, Pogor, Xenopol, <sc nalte o clisculiune^asupro evreilor,
iniusirici ,lo"rt.. ii lniiloctrl dc a le fircc coilcurenfl.
"ruor*
Sc ivcstc idcca rrrrci societXli carc sI aibi de principiu a 'cum*
oira numai dc la crcrtini obicctelc ce sc aflS lo ci' pcntru d
norni ast icl rcnlt$terca irrdusrrici nulionalc. Asuprir ncestcia
ic dccidc a se reverri.o l)r'oblerna L'ra rXtl pusi, rasial, ri Emi'.
ncscu sc ascz.r dirrtr-rlll pul]cl dc vcdcre mai aproapc dc adc-
vIr. accl .rl produclici, osindirid fIrI osebirc dc origirtc etnic[
claiele stcrilc. In scara cind Eminescu, luaintc dc a pleca la
Uerlirr, ia 7 scptembric 1872, citc;tc ltrycr si dctttott si Floare
albastri. sc discuti apoi '..asttpra chcstiunii cvrcilor". Se poate
rp,rtl. ii toli, firl exccplie, furX "neiionalilti", d;rr unii'
.l-in opottr.rnitate politici, tirecum Carp, ori din scr:tirnentul
inutilit5li, ca Po,gor, se ar5farl rezervali. .Nlaioresctl, pro'fcslnd
<senin;tarcx" gi avtnd in vedcre gi ragiuni politicc, rcflr:obH
155
 slab excesele, afroi se rizgindi gi deveni
la cuvinre, dis&et. a", [8i;rit,'$i-il;il;i un xenofob misurat trebuie si lnllture pe alogeni din comerl, fa"cfnd el lnstrsi
tici dar mai ales in pel. liteiar,' r'i"a."r"'srmtr il"ci,ndfi;ii: comer!. Unuia care ie line scai dupi el si-i arendeze debitul
rentra
atrns de concu-
unor esreticieni 9i crigci ca Gruber .;i Gh;;;",lffi;i in cele din urmi sarcastic, aritindu-i un cleal de
:1.:r&y:..
t"t;':.'B;e,.;tii
cirora, tndeosebi .ril,ri ai"- ;i^;"i;:""-;;ll"#' J#.:i cc, iaca. chiar li-l cl.aLr de. acum 9i firl.nici
yp5.ra. Despre Gruber, ". ugtdrr, ni;i;r;" ;;i", r;.t"i o platl {n gchirn}, nury3i sX.tc apuci tt't. sirtgur c-a si ari, si
la ni$te anchete literare, il;t;;"-;;i. ir"i"ri h?;^;.ilil""1";;
-Cr"bJ"i; ffi: semeni si si prlqcqti locul ista din faga noastr5, ;i atunci
."F, caracrerisric. acesr..amesrec
nqitglg asupra lui creangi. Gruber, "t
;tpil;t"i si stii ci eu iti-dau dcbitul cu mArc llrsu1is." (107)
'Crcansi
." i"r"t.i."u ii cerca isprava lui Chirici, a lui Stan PXEittrl,
-
" "ii*tiri
qtiinr-ifici, incepuse a ,. 6.up" d. ;;"diip;i[lfi'"1.""ri"";T;i:: '" Y v "lmPrulriuiasc dc la Lrnincscu tcor;a ci unii
?rrsa Ilrndca
caprll . cttorva iineri din iaii-'.u-
un fel de curiozitate a hipcrert.r;.i
;iffi;i;"
-i;l; ), ii ;]' :;i :r;;. indivizi, profesirid come4ul. nu sint ln stare. sX faci nici
*utt;'i;;;;;;;r;;:
Firegte.ci Gruber r. pur.*.'f,. r;[fi" ;L";b;;;":;i;;;il,# o nlurril^ productivl. Lui Slavici, care-i trimisese broqura
ce s-e flcea in juriul ieinscmnatelon ..i..dt'gr"[".h1"i"!ii.'l Soll si ITabbt'r, el li scia astfel :
mrca repercutare a marci reclame ce o face t"n Europ"
broso, [,I.?x Nordau ti g,;""dir, ^;i;" toirr- ostimate dotlnule gi frate Straviciu,
f..."]
compu.n din o pltrime'studiu pi tiei'ptrid
;'ir;r*'i,i;#':;
Iti irultunrcsc din sul'lct pcntru broSurr cc rni-ai trirnis'
porrrvrte dupe gustul numerogilor decadenqi "n"s.iirilri.ri"l,
niurastcirici ai -o"tut ropor, admi^t in- totul p5lcqile- d'-voastrl;
d" fi"'ai"
vfemurllor noastre.> ,',o ,i]"* ioii de a v;tsa lacr;mi,- vi'zind nenorocirea
11
,.,Junimea" ideologic obiecrivl se alcse un cruo de
ac,ti.vi, propovid.uind rcacqiunea politicl ilo-.*-
;;;; ;;d;tIX iri viitorul iirci 5i al copiilor ei ! $ivlctcqugtll
.cu atita
Senotobr mai mult tm sirntit, cu cit de mrc copll am va-zut
rrno o repulsre mar puternici pentru imigranli. printrc acc5tir ir"i dc oainenil i*dlrinric aifisipitoriu la celintcatcr..
sfnt Conra, Xcnopol'(el i'suqi i. ;;gil; :trl;n5i p;;;. '---D;.';;;.n;i
"..rt"i
T;i;;. no;tti'dc stat/... Ochi iu gi nu vXd; urcchi
Lambuor. Lor h ,se adaug{ numaidccit, din naivitete, ir.angi.
ln epoca,de dupil;rU,i;ui ae-;;;rlr";, eu qi nu aud, cici totdeauna au luar cXrbtrncle cu mfna ser-
rcap'ns de c'ngresul_-de la Berlin, care ceru"ntir.*irir*J-T, -""utui 1iran, care, Ia urtna urmelor, tot el a plXtit gloaba'
RomAni.i a.or- \rorba c€ea : ,,capra b..' gi oaia tragc rtiqine"'
c.lr_eaic. drcpturt p.olitice evrcilor, ceca ce aceqtia meritau
aiba' uilrva. nagio'a-ligti impcnitenli simiirx amcstccur dinaiari
si D.
", lti"boii clin cireacli ce mini becisnicX li ducetace Ia
In ,ctlcstruurlc urte'rc. ca-o umilinli. Adeziunca politici a lui tletoare ! bar nu gtie slrmanul dobitoc' qi de aceea

9t,.ilg; mcrgc sprc V. Conta, foriul *t"g;;;.;;ft ;;" Tt;_ gi rabdl ; duce ln spate toate salcinile qi hrine.;te. tr).e ne-
gur-r\.eaml, carc ccrca. votul pcntru un program limpcde xcno- ircb,,icii, cari t,;i rid-dc dinsul ! Plstori nu-s .qi..cinii liptt-t';
$-apoi gtii ci intr-un sat fXrS cini se prcumbli nriieu
roD. lara
Ll Ia.cu-imprcurra_cu cornisarul tr*icgoi, cu Gh.-IenXchescu
!]_"]!" o lrga.in nuniele cireia. lnrpriqriarl inrr_o noapte prin bIr...
poqta cc-ralcnrlor ie;eni un indernrr de a nu rnai crrrnpiia di la
Noi, car"i am gtntxt amarul, sI clesp-rcluirn pe oamcnlr
negustorii strlini
-!Ig6), adici ceea .. ,. propus.r. gi la
nJunimea". Incordindu-gi
..i .. iu.r.a"5 fIiS ae lege ;i si n, ire f'solirn cucinilor' alelii
lira, povesritorul igi p"opog5 id.ea il; * p"nr.,, a lua pinea clin gutu fiilor Ei a o arlrnc&
ln versuii care 'se clntari (2OO) : Cretl cl-i clestul^o mXciucf la un car de oale'" (231' III)
gi

.. Cumpir.ali de la olteni !
DupX cuvirrtarea iinuti cje Conta la-4.Ei 5 septenrbri"
Este foarte cu putingX ca hot5rlrea de a,se face debitant 1879 i; Camerl, Crcangi ln calitate de "alegitsr nalronalrst
,'
sl-i fi venit pi din concepgia simplisd ci un adevirar romAn ti trimite un'-ri;vag lnfllcirar :

t56
 olubire prietene,
tn podul casci lui lenXchescu' La 14 marti'e 1876 poetul iinuse
Nu srii cfr ne-am bucurat noi iegenii cie succesul ce l_ai o p'relegcre publicX despre InlluenSa awstriacd dsupra rontd.nilar
avut in CarnerS. din Princitt6,te. pe carc Creanga trcbule s-o ll ascultat-o ca
. Eu, dupi cum mi -cunogti, parcl innebunisem dc entu_ o. o .oonghciicl clci sub crceit titlu oratortrl i;i virsa tot
z.iasm, |!, de, prost oi fi, dar inimi mare am. M-am nXd.tfnl siii politic ti ficea tabloul unui stat arhaic, ,btzuit
'producrivc.
$go-. qinut o gczitoare acasi cu Riceanu, Ienichcscu,'Nlisu
"rru."t be clas. autei'tti.c 5i La un lnomerlt dat, el zisc:
'efistau clasc ncattrllate' urle
Ni.lo-i gi. te-am proclamat cel mai mare orator ul rlortir.il o... vedcrn ci lirkneasci"
sa tr-regti, caci tu faci cinstir_e Eqului nosrru) oropsit gi bleste- iesitd. d,in rfrzbo.inicii..!mproltrietiitiyi, altl bwrgbczd.,4ce;tia
rnat de D-zeu gi de oameni." (234) nu erau oalnenrl nrrninui. Iitoria celor diri urmi 50 dc anJ,
pe . care mul1i o numesc a regener5rii .n;1iolale, ry,"i ctir
_.C*?"nS."
ajuta la.alegeri 9i.pc ceilalli iunimigti, mai pulin dreiit cuvlnt s-ar putea nutni rstorta n1t'rllclfll raze$llor ;l
ruIlonalrltl, $l rntre[lnc.a cu ci o corespondengi ermetici, in bicilasilor. Nimici:rdu-se insi talpa 15rii, era neapXrat ca
enrp ha.zlru cousprratrva, ca aceasti, scrisoare citre Negruzzi si stilbii sI cad5. Au cizut si boicrii. O clasi e:te intr-u'r
clin 6 marrie l87i : popor'.utt factor., al arnronili "socict5lii, tie accca rIu cstc
c-av cazrit raze;ll' rXu c-atl clzut brcslcle, rlu c-ai'l cizLlt
.Stimabile d-le Negruzzi, "-
iroierii. CIci se vor vedea unlSritrc.o
Fost-am pi la p.rail-... gi la rop, rop... 9i s-au prins cX fntru
P"t astf"el alituri de bcicri la temclia liirii, Creang5 sc t';r
url cuger vor niirrurisi pe-ntru-clrir, fiirrd rasasiili pi";_n eii
fi simlit foarte mulqumit. Ca o confirmare pracricl a er-
de lrac,.. $i,^.4 penrru chir, huludcle sun0 informaii celenjei statului vechi gi dintr-un minretism aurical, il:rrr-
partea nltora ln blne. li <jjn nescu lgi flcu la rlndu-i haine cle ;eiac,, ca alc lui Creangil--
InsI n-ar fi rlu .1i- -rng.i bategi ferul pin5-i ctrld, ci qrigi In prim5vari se petrecu un lucru cu tottil neplicut. Guv,'':rnuX
cuin e lumea la noi.,' (231,"1,) conservator cazu, tl noul ministru cle instruclic, G. Chiltl,
destitui pe [minescu din postul de revizor pt ziua etre
" Fl . umbla, p.e. cir se . vede, sX fure alegltorii de la frac- 1 iunie igZO. n" altfel, iircrul acesta cr;r dc ayteptat, ;i e
Llrcniqti, indeosebi lnvig5rori de-ai lui, cJ Ropalj (li ndi_ curios cum lVlilioresctt corlrin-rqi sX scoatii pc p' ret dint'r-ull
leanu ?), Ei sl-i lndrepie Acd- oiice oiimcidie
spre Carp. loc mai potrivit qi mai fo:it spre a-i incrcdintra o lqsXrcii:are
cle pcrseculic i sc pirea fnl5rurar; $i sc bucura '.t iu,' J. a;a de f.S8jl{ ca r.evizoratul Destituirea deziingui tra En'ri-
nescll amaracrune qr furie. oCanalia libcraii * strigl cX *
fcputalt,.'.
' La' 8 ianuaric 1825 el cerea din nou dcfiriirivarea, care
i-se dldea (8), irr 1828 era clccorar cu llenenterr"t; ii*ri"i a niniicit idcile ce rni le fXurisem despre viall." Se sccoti
trI-a pentru activirarea didactici (89), Alecsandri il onora fIrI o ,,pozi1ie materiaii asiguratXo 9i ce rgi pe. toam:nil
cu increderea de a-i trimite povesrea ial galben a, ,ib ioiii, Veronicli Micie gXsirea unui ioc de pedagog, ca sX-9i poatfii
c1 s-o rranscrie, gi peste clgiva ani ii dliuia, la cerere, ope- agonisi acea plirre pe care oo tlot:ca cle cloui z-ile ;i tl-a,:led
rcle completc (4). cu ce s-o curnpere>. Toate acestea dczvXiuiatl llt.l. orn fXr5l
Adeviratul .prietcn al lui Creangl rimase tot Eminescu. calm. Maiorescu fu qi el pcrsecutat clupl oceasta 9i nu-gii
a cneau- gr a.l.[rr in bojdeuca_
'poetul povestitorului (Conta, Lam_ pEgit 9i carc gtia ce-nseamnd
hrior, Pompiliu, Nica), insi trigca aici' ca in' edenul -afarlLa Creangl cel
!:ierdu curnpltul.
llur E uthanasrus. Cu multi, prietenie, Eminescu recomandi mi_
# fii dat din slujhe gIsi Erninescu alinarea. E'tr se
nisterului printr-un raport-din 26'mai Ig76 Fovdtuitorwl Ia mut; o vreme tn locuinia aiestuia, ttnde poetutr igi aduse
aetiye 'prin scriere, aiela care, rXmas firi un scrin dc nuc inlesat cu cir1i. Acum Petrino ln denungia'se
,Iiu
"prob"r., justigiei cI sustrXscse c;irqi clin bibliotec5, ;i mobile pentnur
15E
J59

.li mobila (aparramentul d-salcparticular". Creangi trebuic
a,
si-i fi povestit din nou tor ce frisese d" o" urmi oooilor.
curn il didusc Tell afari din scolita lui, t6t '
pe varI, cum, dupi cireva zilc de nlucealS, isi ficuse irrimi
gi deschisese debir. Nu piere ornul ! Intr-adcvir, Emincscu
Constantin, bXiatul lui CreangI, era la Bucureqti. Povesritotul
se sirr-1i deodatX singur qipirXtit 1e "Egul nostru cel oropsit"
(134) ;i tncepu sI se" gindces,:i la vrcun r i;lcc cle a vedca pe
"r"- irli#tii; Jin'Bu.ut.qti'9i cle a mai roerr;e cu trenul' pe c:r're il
clntase tn versuri :

ciapdtd lnslrcinarea prosr rer:ribuitX de redacior-admiiii_ Funrul csi, trcnril sbcarir,

srraror al Curierului d.e IaSi, un fel de buletin al publicagiilor Pasajerii linigtili,
Curlii..de apel din Iagi, care publica 9i o paginl poliiico_ O-rice vreme-a fi a!e(a,
Au Pornit, is bun Pi-rrnili t
literari. Pe aceasta o compili poetul un an le-zile. Exacer_
bat de lipsuri Ei necaz, poetul profesi un andlibcralism
-
nestins gi o urii gtazaul lmpotriva oseinidocgilor g{ circio_
carilorl -car:e corup ..bu^ul-simg atit de caracteristic al
rom6nuluir. CreangX pi,rea a fi mereu prezenr t,,
sale ca termen de comparalie. Emin.escu se plictisi"r1i*1.1. ir.rte de
slrxcie qi de
"foaia vitelor cle pripaso gi fir 'toamn"- n'"t,;
'i.877 se-preg5tea si plece la Bucuregti ca rcdacror
li Tintpul.
LI' conflicc cu domnul'r4ircea, directorul Tipografiei x"iio-
nale, care pretinclea ca Enrinescu sI sem'cz_e o cornpcrzrgie
enc-omiasticX a sa, sltrji ca prctext. Cu tciati pri*terio, nu
e de crezut cx E,mir:escu s-.oilulit prca niurt cle'cspitnriiatca
-de
Iui..'CreangX. I;l avea mlnclria iui om gi *u_i pii..a ni
cadX pe capul nirrrinui. IJe aceea plcci lo ilu.urrpii i, cXrr:
tarea unei soarte mai^bune. Creangl r5nraue insi nerningiiat.
Avea el pricrcni ca
Qh. IenXchesc"u, RXcea;ru ti Nicloi," clar
aceEtia erau brini nu*rai la bxuturi. Altui erir Fminescu,
p.oet_al romt'iloro, pii' clc i'vXEIrirI gi spuntncl "*a.ei"
to*r. lu.r*-
rile limpeclc, 1r...,uui sinr, f;icindu-l gi pe el sX se sirnr5 alr
om, mai cu incrcclerc fir ogiirlniiro lui.-Creangl tot agrepra
acum \re$ri de la Br.rcuregri 5i I ln-,bia pe po., uI"vini. Ia'Iapi:
, "L? Egi. ningc f-nrmc-,s Cc ort-rio,,,pr*, fiicir s a ficut
clrurn dc saitrl.
Ciricul parcl e niai frumos acr:m.
Vino, frare l\.{ihai, vinc, cXci f"rlr5 tinc s$nr srrli'.o
altfcl, Jagul. fncepea din nou si se g,,lear.I. -tt*_
,boul
. ?.^
inrarrsc familia domnitoare gi arXtase trturo. ci acle-
virata viali e ia Bucurepti. Scirbit'de intrigile ;.9.rr., l,t";u_
rescu se mutase Xn capiralX, gi odari cu .l qI oJun'imeao,
ceea
ce rXmisese la Iapi nemaiaiiind importanla a. ii;J"i;.
i"r;;;
160

IX. CRE;\}{GA-T;\TAL $I CREANGA-FIUL
fn vrcmc cc Crcarrg5 rnclrcrca la abcccdarclc la povc$-
tile salc suir in crivat ori cufu*d.rr i* prr"ini, ;i'Ui"rli ,*
cresclrse cle-a lrinclea gi se afla acr.rm fliciu ln ioati
cuvintului. Consranrin nu cra nici deptcpt $i "ur.n"n
;;i.i
wcuna_din.insup^irile tatril'i. $coala miiitarl clin"-""il
Iagi, uirde
Creanga ll inrernase. fXrI platl in !872, scolind 'martori
-cu tf;;;f
a5t de- p-auperrare, li rSpise orice ingcnuirate,'dindu_i
qi n_u-i didusc fir schirnt o ,.rio"s5. Er; t;;;i
unul din .acei semidocii de 'icicareculiuri
vorbea Eminescu, un cio-
flingar dc rir g_, citre_ se cam . rr-r";in-n de tarl li Srrirr;
nrarcqc.. Irrsir Clcangi, ca oricc pXrintc, .
""*"
i;i iubea puill si_l
crcdca burr la ccva. Cu o dragoste vrednicl de toatl lauda"
el aleargl Ia mirimilc pc cai'e lc cuno.Stea ." .i i. ;;r;
o vorba buni pcntru plodul siu. A4uscitor dc fclul lui si
lrlin dc incrcdcrc in.4Xrlnirro sa cind cla vorba d" o.ri-
clusclc min1ii,. Crca'gi icde-venca smeritul orn clc
;o, ."r'.-i.
IgaSg dc. boieri penrru binefacere. gi cum tot
'Maiorescu
li slrca in ajutoi cu folos, r..unogiinq" inrUrrtorui;-i;;
tormc cclei nrai adinci smcrenii. CreangS, care ca diacon
sirutase
'rina
directorului sIu de lcoali fioi*ln .i"a H**
numit insrituror, fu vlzur la rnaiuritate s[rutind ;arigi, tn
fala a o suti de comeseni di unui banchet, mlna iui'titu
tr\4aiorescu. $i lntr-adev5r, institutorul nu clatora *Junimii,
numai plinea sa, dar o seami de bune lndrumXri pentru
762
rlabul siu fecior. Pe datl dupl rizboi, Constantin se afli
la Bucureqti, unde urmeazi gioala militarS. Slavi,ci fi, este
cc,respondeni $i prime$te dcs de la lngriioratrrl pirinte
i"treblri de felul- acesta : oNu qtiu dacl Crcangi al meu
tnvajl ori se lasi pe-o urechc,l (2.JI,III). Crcangi. s.-a.rugat
bineinleles qi de Maiorescu si dea sfaturi biiatului 9i^s5-l
ocroteasc; .,daci merit5", fiindci criticul prime$te pe Con-
stantin in casi si. probabil, il inviti la masi. Emincscr-t
insusi e solicitat ii atunc" o privirc. Nu sc vedc ci clevul
<ie scoalS militarl ar fi inieles 'citugi de pulin importanla
oamenilor care binevoiau si se ocupe de el din rcspect
Dentru tatX. Pricepu numai ci tatX-siu aYea trecere 9i prie-
'tcnii influente, circ-i putcau folosi. Ci Crcangi nu prea
avea obiceiul ii-qi deschidi pur-!ga, degi prin-preajma anu-
lui 1880 el nu e-deloc un om sirac, este un lucru. ce Poate
fi crezut. Ade.rirat este tnsi ci 'elevul de gcoali miljtari
isi face o spccialitate din a ccre lui Creangi bani, viietin-
.ir,-s. si ta attii de zglrcenia aceluia, de vretne cc Emi-
,r.*.u int.r-rinc intr-utt" rind, la 25 decembrie 1878, ccrind
sI se trimiti lui Constantin <din ctnd in clnd. parale pentru
trebuinlele lui extraordinareo, ln vederea ci. ar putea fi
'de Maiorescu
invitat la masi gi ar avea trebuinqi de "o
oirechb de lnciltlminte mai cuviincioase'. In curind Con*
'Iricst,
sta.,ti.r iesi sublocotenent de marini qi fu trirnis la
r-.robabil d. tt"t, de unde ln toatnna anului 18[iO era lntors
i.ii i"."rt.- Clirna Italiei' zicca el, li lmblinz-isc caractcrul
iui zbutd"lnic (rns. 3.757). Ii plicca ltrxul -qi avctrtttra', in
care scoD si intrase la marinl, trnif orma fiind pomporrsi
(frac si bicorn) si sltriba cauzatoarc de schimbXl-i. Nu mult
dupX iesit.a din Scoali, lui parte la o paradi in Iagi 5i uni-
forma nemaiviztiti induse in eroare pe cei de f ali, care
crezurX ci sublocotenentul este un consul rus ori vrclln
arnbasador. O babi din SXririe il recunoscu insl (13) :
q- 12 ticeti. fctelor zise ea - doar il cunosc 'ficIu
clc cintl
- lui Popa Smintlnl ?in
era de-o schioapS, e bietul !"
Popa
'Sminiini era, firegtg, mindru de feciorul siu,
desi cam ingriiorat de purt5rile lui, 9i linu cu- -tot dina-
Ji"rul sX ,raii'de el mii de aproape' Sediul sublocotenen-
tului era la Galagi, gi totuqi el se invtrtea flr6, rost prin
capitalX. Prilejul de a veni la Bucurepti tl gisi C-reangi iir
*l rnembru ln Consiliul general al, instruc-
"ll1it-:a :*
r63
l.X1*
 :

jiunii, care se ficr.r irrin intervcn jia lui \/asile Conta, pe si asteDtarea. nu vi-a' fost zadarnici' Iat5-m6's : 'sunt aici'
atunci mini,.tru liberal. incl nu e l5murit cind a fost Crean!,5 i"t5' care umblu-n treburi mari, voi fi agteptat poate
nllmit, daci la inr:eputul .anului 1880 sau qi mai lnainte, mai pu1in, dar vorba romAnului : Degeaba vii, degeaba
"u,
ori ln toamnir lui 188C, la lnceperea nor-rlui an qcolar. Adt -fVf"il" (216).
te duci
se $tie, ci pc ro;rrnnI plicrenii il vizurl pc ..biia;hlirosulo dls ti, tnttlni, firepte, CreangX cu Eminescu gi cu
Creangi in BucurcAti, forrte preocupat dc noua lui sluibS. Slavic;, care erau mai pulin boieio;i decit Maiorescu'
Pe vaid propriu-zis r-a1 ca ci' .i iaute in Bucurc5ti, ti e ^la'dtnsul
(;edea dcci pe undeva
A;;t;i; ""n;d clteva seri
dc gindit ci vcni cu pLrlin irririirre de dcschidcrea gcolilor, i" e"zd;l gi gezuri de vorbI. Acum povestitorul avea incre-
atunci cind rnunca tninisteriali este in toi. La minister J.rE- t"'' ti"., Ei prostindu-se mereu i;i dtq
ingX.dlp .#. nu-t
se discuta introducerea limbii latine ln gcolile secundare ooinii literare. Buuxo"rd, Budulea Taichii al lui slavtci
de fete, chestiur.re care nLl intcresa pe insritutor. Cui 1l piea pllcca, gisinduJ prea *spelcuit".
tntlgb{ el spuse insi ci muicrea poate .si-;i vadi de gos- ' ir, Creang[ se-afla din nou" la laqi' Q qac,oste
ilodiric qi firi latinic;i ci temciea lui cla ca nu.u,i-ru ".to-irie
clzu acum pe capul
-urm;, lui, amirindu-i vlala. $l a.ciuclllclu-l'
{emeile si se sminteasci rnai ,riu invillnd-o (2,16). Desigur in ccle din lnoaf tea. se lmbolitavr de cpllepslc' .de
cil'vIzr.r ;i pe Lmincscu) care lnsi c-r:a ametii de Veron'ica .,""a."t;.".^ ."- ii zicea el ln lin:bai popLrl'lr' moltcnind
Iui, cu care aci se ccrta) aci se. irnplca. &i;iorescu, care .pe ,fJA. i"'Smarancla. De cind era bolriav nu se poate $tl
la siirqirul lui mai pclrccusc o sc,rr;i li Iali irr casa iui Ncgruzii, .5 anulni x'877' "De la
cind, poatc, vizu ,si pc Crc;rngi, pretindcr chiar cI poerul 'ii;:;'; fi[a;t-;;
ir;i;ttt; pur. din-primlvara
: i;."" .i - doultpttzcce ziic rru. t'-rai *rn c.qit
debita |-rcruri ordinare pc soco_tcala lui Ei _a-Mitei Krem, din boideuca asta ; a venit lnrpi"ratul ru:esc! lt
nitz. in sflrgit, lumca toad pirea cam zipicirS, ceea ,ce "-l!t'tjl T:-1
fum pelttas." (6)-' !.yTtul pe nas -constltlra aura
trebuie si fi fntristat pLrlin pe Creangi, .lovir el lnsugi de ".*i "" lui.- Oricum, tqi dldea seaula ca apasx ^asupra
.,oedepsiei>
rru puline supiriri. Birrcinlclci, n.ruse fa Maiorescu de doui tui u,i riu dcsrin. El se socotea un nevropat'.llnpacl'cru-se
ori, aducindu-i Atnintirilc I, pc carc le cirise la lagi lui Melic au fost la {el' Napolcon
., -f"a"i--.X tnulti oameni rnari dinainte.srozava,poal.i
'fh. Spcrinla. Le scrisese la Iapi, in boi-
9i sub unrbrcla lui il Siiii'rzni.'ut^ruii
s;-p"* A tnci
de
so

.cg sudori, _ qi aciim, _ vizind buna prinrire ce li ie 1n chip- ametrcli $r ne

d-eucX, i.rrir"- oii" 'r^itJr" u$oare
lacea alcr, lnselnna los ca sa se stre ca trecea $1 prtn capl-
;;t.# ir'i* daci unul. .din T-",1""^lrt .t=:l::g
talS: .Bucuretti, tg8O, septembi.o. I{aiorescu i.-.rtotr!r. care nevasta-sa nu mai vru cu nici un g!ip- qa fful't1f1
din strlinltate la 16/28 augr:st gi fusese'bolnav, cu febri. .r 1t- "" " -*rfi
fost qi descoperirea unei manifcsteri morblde'
F,ra gi foarte supir:at din iauza nclnlelcgerilor cu nevasta i, *ti'*"i ."-iii'Creangi nI se mai c's'toreqte
gi mersese cu glndul plni la ideca sinuciderii prin cloral. a""" o"t8, .u to"t" .I ar fi-iuifost firesc si faci aceasta"
Atunci, in scptcrnblic, vrclnca la Bucurc;ti cra frumoasi, "-
i,rJ;rri"i"f-;*" i"";u.i;rifu porniri convulsive. Furia
qi in gridirra lui Maiorcsctr inflorca nn trandafir gilbui de cu care b;tu un .opii--inJ;gni pe'normaliEti' dar Crea'gi
culoarea ceaiului, pe care stipinul casei il urmirea cu mult isi m[rrurisi nestiptnirea : oPesemne, m-i bateqt, cq S:rcoe-Il:
iirteres. Criticul t6i relul miercurile litcrare (1,25). Intr-b .r., ori.ep atita lucru ? Da', ia, natura mea cea tlcaloasa I
astfel dc sear5, agteptat, Creangi vcni tirziu de tot de la "'i
;i':1"""";;;'.i"Ji"'l'.1 h'; fudecati cind mi minii
un
qi pace'
g-ros cu
gcdinga Consiliului gencral.
i" .rI['";J A-a;t asti pricini am si-nfund
"- Se poate, domnule Crcar-rgi - i-a z.is N{aiorescu'* fel, lncit cind -se-n-
;i".'i;"NiJrLru"i*iiruior"lii era. aea(223)'"Pentru.ci
t1"*- IenI-
faci ca atita lume sI te agtepte ? il;i;'"";-;"'fua"" dt-
"i*;"'
Ce si zic ?
- rXspunse Crcangi cXutind ca de obicei,' .fr.r.u tl contrazise odati cu privire la degtept-crunea. Iul
o ,,1[rinie" de-a lui d-voastri ca d-voastrl ! Neavtnd, il;;;;";;", Ct.""d tl privi atit'.de fioros spre qi aprins.de minie'
se vede, alti treabi, xli- a$icptat in cea rnai buni societate, a tr imbunat
tn,cit preotul fugi pe ugi certnd iertare,
x64 165
 abia a doua zi cr-r.rcceaqi scuzX, .cI tu $tii cum sunt eu>
(23-t). Daci ar fi sd dirn crczare accstui lcnichescu, Crcangd
a {inut-o tot fil concpditr vreo doisprezece ani, luindu-;i-l
cu altc cuvinte dinaintc dc lSSC (56).'Iiotugi, prin 1883
mcrgea la pcoali, clci ll vcdeau normaliqtii. Lipsea probabiX
clin clnd irr clnd, sirnlindu-se riu sau mergtnd pe la Bucirregti.
IcnXchcscu mai prctindca cI Crcangi, zgii'cit, nu dddea
suplinitorului dec?t 50 de frenci gi ci diri aceasri pricirrd
s-ar fi certat' chiar, Ienichescu cerind, generos cu- banul
altuia, s5 dea pcntru suplinire mlcar 7A de lei dil 27a cfu.
ar fi avut Jculn povcstirorrrl, cnrc la 5 noicnrbric 188-l implinca
al patrulea termen de graclagie (60). Deci simptome de-boal5
se vizur5 la Creangi il-rcX dinainie, acopcrite insX de lnfi-
qiparea de voinicie, $ sXnitate. Acum, tn 1880, se ivi dup5
toate aparcnlcle tntliul atac plin. insplimlntat, alerg5 la
doctori, la un doctor Botez fndeosebi, ;i puse qi pe fiu-s5u
sI fntrcbe la Bucurepti medicii, s5-i spurix' odaci apc srr.r
nu lcac". Constantin, z.IpXcit dc alc lui, ii lispunse du sfr-
turi banale ca <<prezcrv eazi-te ! sc[riinb'i-1i traiutr, silegtc-re
a asculta sfaturilc clocrorilor dc acolo, cari pcnrru asemene;l
hoale sunt tot atit de savanli ca ;;i acclti;f de aci". ii d5
instrucliunile oferite de un dr. Pop pcnlru luarea de natriu
bromat. Ba ll mai sfltuic;t" sd chemc pc doctolul Botez
acas5 gi si-l lase .,cinci minute cu duduca "finca g-apoi
dieta care-gi va recomanda-o, de vrei si treaci mtrlqi ani
firi sX te doboare, ascult-o ;i urrneaz-o cu sfinlenie,'. Insi-
nuare ci izvorutr bolii ar fi 'I'inca ori exprimare neghioabi ?
Mai degrabi aceasta clin urnr5. Sirplrat- de boali, CreangX
mai era arnlrit qi dc Constant;n, clruia dc altfel li scrla
trnereu. Nu se poate ull stil mai prolix, mai incult decit al
sublocotenentului. Sforqarca lui vlcliti este de a fi literar
5i de duh, la lnilgimea tatilui, ln vreme ce el nu cunoagte
nici ortografia. Sub tirad.ele patedce se ascunde mereu
clte o cerere de bani. La 9 octombrie Constantin se afla
fn Bucuregti gi cluta a inctnta pe CreangX, printr-o scrisoare,
ci ministerul avea si-l trimitl ln striinitaie la Brest. "imi
pare rXu el * ci tocmai d-ta pXrintele mieu te
indoieqti de - zicea
sinceritatea aspiraliunilor rnele.o Acum era
lndrigostit de domniqoara Naralia, fata madamei Cristodulo
Alexandri, ln familia cireia se, introdusese tri avea nevoie,
s$re a o cultiva, de 200 lei
"in capn. ii cerea'dar, la sfirlitutr
166
noliiochiei. flelduind sI-i plStcasci in ratc dc citc 53 de
ici lutiar. br."ngi nu se lisi probabil invins dc argtrmcntalia
fiului si nici in"cintat dc proasta lui stilisrici (din cind in
cind, ii corecteazl epistolele), ci-l lntrebi scurt qi- glpfiLl
zltoi ce-i cu Brestul. Constantin se pierdu ln alte biiguieli.
iirea al sper; acum sI treaci il g?4f 9i-1. incredilla ci
avea s; faci o afacere str5lucit5 iisitorindr'r-se: *Itibcsc,
trebuie s5 fiu iubit -- declama el nu lntlmpin in acest
pas nicio dificultate... Afarl de asta - intrim intr-o familie
inai mult sau mai pulin sprijinitX ; ginerele celalt bun pro-
prictar : alegltor iolegiul" I,. ca miine poimiinc dcputat
ccla ce rna tr ne aranleaz, binigor." Creangi .rimase neim-
lrltnzit de sentimcntul ioma'tic al lui Consrantin, dei;i acesta
ii cxpediase trei scriscri, "doui recomandate li . tlna ,nc>
(.rx).'De fapt, cl a$tepla qi parale, $i-n loc sX stea la Galali'
€ra ;ediul, se iit"i.iei prin capitall, locui'd ln- Strada
",li.-i 20. Mergea gi
fiuti*i 'depe la Maior-eicu, Jncerclnd s5'-l tncre-
;i;.;; ri- o. u.llu meritele d-rci Natalic. Dcsigur ci
.iiriirt t'ieduic si fi fost cam plictisit dc a.-cest-zipicit, dar
arnabil, - din consideralic pentru tata, nu-$l arata. uTotreit'
Viztnd cI Clcangl este neinduplecat (;tim cit cle- incapa-
,i""i" .."i. fiul d? stilului inteisitatea' jronia maximS. "Nu uita
l;.. .i'- rnin,tt'-t cXtre
-ti'rtn"--.
tatX, neghicind soartei
.ri. du.i se poat; Iriumcle. familici] sel mllesc - cI
gi mai mult, lucrtr ce se poatc tratnd -s-alung $1 Sellcral ;
irrr tocrnai upot q"t veni ctnd oi atrzi ci fiu tcu unic a mttrit,
c5 t."uir"tui *.it."i tale de 20 dc ani a pierit prin singura
lrrtimplare ci nereugirrd a Lua de solic. pe accia. cc iubeqte
s-a ltnouscat. TarI pe antorul mleu, pe slngurul mleu parlllte'
d,rci fn 7 zile numi trimeli un respuns favorabil, gloanlcle
celui dintii revolver 'mi -aminte,' crierii ; ."'I)aca,
vor spulbera
Dentru cutare... tini aduc
cl*ta 'omori pregitiai pu$ca
sI te apoi ieu pcntru o tini-r5 cu frumoasc calitlti"'
TatI. acclea$i^ circumitanle "pinX la un punct- au -ocupat
anii rinerelii talc gi tot tu. lc ai blavat ; aiungind acolo unde
cqti. De ce e$ti atit de egoist ?" !a 5 oc-tombrie 1881 candi-
.f'"i"f-p"t.t;c'la autoiinpiq.ut. gXsise alti fatl, cici CreangX
;;-- Ii;";;, mam5-sa, ."r" i* vede ci tr5ia, li trimit consim-
iilnintul'la o cisitorie cu o Elena Adamescu, fiica lui Andrei
ii Angelina Adamescu, care nu s-a ficut (236). Vizind
iX aneet inlarea 'cu sinuciclerea nu are efect, Constantin se
167
 arat[ ingrijorat clc iroala lui Creangi ,si-i di sl:irturi inutile.
Apoi, disperat, ii face rnorali tn 'nurnele ,, eoriei recipro-
cit5lii" lntre tatfi qi fiu. "Ai atirea drepturi nrisurate ,gi
poziliune incit nepisarca de carc teai servit pare a fi produsul
glgi desgust nen-lesurat pe care 1i lam provocar ; cinc ?
tiul teu; singurul tiu fiu... Rugine mie, rupine de o 1.000
de ori !" Asemencr"r. €xtlavaganle {;a1 fi lisar pe Creangi
nepdsXtor, dar fiul ficu nigte iisprivi care nu sc poate si
nu-l. fi zupirat. Lipsit de oricc ract, abuzlnd |-rrr-un chip
penibil de bunivoinp junimiltilor, pretinzind
-lumea ci n-ai*
nici o lcgcaie gi nici ,haine, cind toati gtie cX ,se logo-
deqtc, ccrr.r protcctorilor .literari ai rlui Crcangi s5-i stringi
suma dc 1.000 de lei. Aceia .nu-i rlspunseri,-.qi Constanrin
lncepc s5-i irnproagtc cu ocan negr.Imatrcale pi caragialegri ;
"l)-ta nai, penrru accst ctri'irlt . am a<lresas cl-lui Poeor
gi d-lui Ncgruz.zi citc o scr'isorre rugir:dui sc nrijloceaici
;lntre membrii .]unirnei pcnrru suma de 1"000 lei, ,iu rotte
acestea aceqti oameni mitri, acesti speculatori de ,meserii
diferitc dar pxrrrivirc fiecarc in partc pclrtru accla; scop
,,ncgo[ pcr]rru ci;tig" f ic penrru numc, batii, p6liricj,
ambiliurri delerre, .rczbunirri, uri, pasiuni in. gencr{ acc;:ti
haini nu rniau rrimcs, la ci mica- de francr cra plscatura
purecelui diritr-un munte, la mine viitorul ^ slartr...
Tati ! 'Cauti cel putin, de re lmprumuti cu &00 de
'fr_a1ci gi .achir eu cite - 1!O lunar, - fii cel pulin d-ra
pirinte ce rnd ,cunogri girul meu.> Aga scria ,Constaritin
la 14 ianuarie 1881,9i e probabil c[ Creangi tl lisl si spo-
roviiascl arir clt pofti. Pe cir de adevirai era ci povesti-
torul avea bani, dar nu tnlelegea ai dea unui sublocorenenr
cu leafi, de vrernc ce ;i el, ca diacon, ,nu ceruse niminui
nimic, pe atit e de adevirat ci cercrile fiultri nu sint serioase.
I-ucru 'hazliu. Nu nurriai 'fiul ccrea. lui Maiorescu, <lar qi
tat5l e drept, cu motive rnai nobile. L"a ll iunie 188i
- _solicitX
Creangi lui Maior,escd un ajutor pcnrru un diacon
bolnav de ,la Biserica ,Buna Vestire,- unde^ criticul avea un
oodor scumpr, unde ili tnrnorrntntase, cu alte cuvinte,
un copil mort rimpuriu. ,lVlaiorescu era foarte des asakar
de mul1i cu ccreri de a jutoare, qi, lucru lIudabil, didea
(41). Totuqi, cererea lui CreangX este inoportuni, fiindci
era mai ln misuri el .ca fost diacon s5-1i ajute prietcnul.
El are despre ocei mari, conceplia de atun'ci a uoor noameni
168
clirr poporn, carc socotesc cX un locr-rit,or de lir orag are n:elli-
rc'a si dea la toli. Atlt de ptrlin sirac cra rotugi Creang6"
hrcit in toamna anului 1881 el gi alli opt instirntori impreunl
cu I. S. lonescu, ripograf, cunrplr;rri d,: la "Junimeao
'l'ipografia Na1ional5, Ia carc rimise .rsociat pinl la rxoarr€
(lO7). Ll cu putinli da- N4aiorescu, plictisit de ppea desele
irrlcrvc'uili ili favoare.r lui Consrantiir, sX l'i inccrcat sf scaDe
clelicar Ce Creangi, spunind ci nn e acasi\ intr-() zi la Bucu*
regti, cind acesta l-ar fi ciutat in altl zi decit in miercurea
literari. Dar se poate sI fie gi o plrere a lui CreangX cX
X4aiorescu era la fereastr5,'ori o grcgeald din partea feciorului.
Fapt este ci povestitorul ar fi avut acest sentiment gi ar
[i 'oovcstit irrtimplar.'a eltora cu l.rcrimi in ochi (89). Unii
ou,il.ni nu iuteleg niciodati ctichcta qi sint gata'si vadl
mindrii "boicre asi'[o actrls ttnde c ttutnai . disciplini a
vielii. Daci Creangl era sup5rat din pricina lui C-ostache,
rru prca c dc ctez-iit, ci vizu un gest teribil in apelarea la
" Iur"rin,." ', Cc vretnc
cc 5i el iiii;lcgcr ca cei nrari si te
aiute bI'rcste cind e>ti la ananghic. Aqa prccum Eminescu
Doncqrea pc h{aiorcscu cind cli rrccijit, putea si faci 5i
'Creaigi, nu trebuie si ne lisim deloc tnqclali de forn.iulc'Je
9i
sentim;ntale folosite pe fati. A4[triorcscu gXseqte purr;rile
lui Jacqucs Negruzzi *brdinareo, ale ltri- liminesiti sordinare>
gi aie multo. din cei,de- apr:oapc la fel..Creangi sirutil
"itora gi-i trirnite- lui Ncgrr-rz-zi piri incuraia-
mina lui Maiorescu
toare cu privilc le alcgc[i. Si, cu toate astcir, cincv.r crcde
a-l fi vXzut chiar in inii acc;tia votirrd nu cu iuninrigtii,
cum era fircsc, ci tot cu liberalii (217). Sufletul ornenesc
estc cornplcx, gi Crcangi putea si aibl rotodati.slavl pcntru
"egdis-.
Maiorescu gi-oarecarc Dup{ citgva luni,..prin .iunie,
Constantin narc potolit-de exalriiilc lui, rru firi a visa si
fie milionar'.o ti plece la Coustantinopol, la .N1p9li, D-eo- '
camdatS, unitatea ti trimitea ln Dobrogea pe lingi l3abadag.
ln scptcmbric 1 8B I Crcangl sc a lla iar la Bucurc;ti. -Se
cineva l-a sfXtuit # itttt. irr spital, fiindcl se afla
".a.-k ir Spitalul Brtncot'enesc, unclc -didrrse. de o mam[
"t"".i
iltur". sard.ian.i bXtrtn5, firi gtiinli de carte, de fel din
Cr"io,rni car.-i spuse nigte poczii poporane, dintre carq
ura e 0 varianci a Miorisei',
'pe
Printr-un contrast care-l accenttia boala, Crean$I'
trecea de la supirare la vesclie nebuni cu p-oftX nest;nsX
162
d; vorbi. Mama B5lala, trIranci pe potriva lui pi limbut5,
fi nrilcu, $i accasra ii zise ln stihuri despre tinenetrile ei (48):
Cind ieram in floarea mea,
Zbwam ce o pisirea
$i zburam din crac6.-n ctacd,
N-avea nime ce s6-mi facd,
Dar un ho! de vinitor
Imi intinse-un litrigor
$i m[ prinse de-un picior;
)r ma baga rn colrvte,
Mai mult moarti decit vie.
-franluzctre
rrrrFlaf,, cu privilc rnehenghie, inrrcbX in pe
rncdicul vcchi cinc era hipopotamul. Creangi, lnlelegind
fal orice caz numelg animalului, ilspunse numaideclt :
.,- Dumneavoastri trebuie si fili geful vreunei mina-
{crii de cunoa$teti agar de bine specia'hipopotamilor." (1OZ).
Frobabil c5. gi de ciata accasta CreangS. merse tra Maio-
rescu spre a citi partea a III-a din Anintiri, d:.rate : oBncu-
ncpti. X881, seprembrie."
Acum Constanrin se cuminlise, recunosclnd ci inainte
fusesc tfnir.Luasc hotiriri rnari : ,.Ai roati dreptarea gi
pcntru aceia tac mi chiamX". ln ianuarie 1882 se afla murat
l,;r Giurgiu, visfnd insi plecarea ln srriini,tate li gisirea
unei ..chei' pentru procurarea de bani. Cheia insi rii voia
s*o clea CreangS, gi- sublocc,tenentul ave.a viziuni pe care le
numea realitigi : ..Nu mi inqelegi gi nici nuli voi destiinui
rnijlogul, de cit ln ziua cind sorgii isbitrzii rnor conduce
pe calea adivcrului ; m-am seturat de iluzii gi Doamne rnult
qin si lnfig gi eu odati diniii in realitate, si vedem ce soiu
cle plicinti o mai fi qaccia, ci de, aud pe mulli zicind ci
clinsa nici mierea nu satnri... pe om...o Ala inlclegca
fiul si aibi umor ca tatil. Acum nu mai avea incuiciiuri
irineqti, cu socotelile stItea otantoi pe tantoi>. Era fericit
dc existcnli: "siujbri slujbS, pctrecirile, petreccri, dansuri
prin soirclele celor cu dare dc minl, clrora am ciutat si
nnX recomand cit se poate mai bine" etc. Dar nu neglija
nici treburile spiritualC. Ceruse lui Creangi hirgi, dicgiorrar'e,
fie care acesta, increzitor in geniul odraslei, lc trimisese,
gi niscuse un op despre Dobrogea. [{ersese apoi la Bucu-
lvo
rcsti, undc-$i ficuse haine cu 150 de lei, trirnigi de CreangX,
si'oiedase lui Ernincscu opul carc <l-a ulnplut dc adrnirarc"
j',c'a..rt", pronrilind sI-[ citeascX gi -lui -nlaio"rescu. -Dupi
i'asti, Coi,sia,rtin, vescl de via15, striga " livlla qi I;ala",
'anrilic
irr ln *2 zeci si nul citc> spcra si aiungi locotcncnt
;i si rneargX la qioala dc srat-rnaior clin lJruxclles. Irr mai
rtrr clczamXp,it. L,mincscu nu-i lnapoie tttitttttscrisul 5i nu-l
^digcrat5".
lpunca dacX"plsrea obatlr o ccapi -pcnrru Ca si se min-
gii., ..t." lui Crcangi loO de- Ici *ni;te. scclttlri
,i. ittu. albe, ghetc, m"ai cismc". Atitei idei nrali din pultca
Iui Constantin"ameiiri pe CreangS. Se rugi de toqi pc care--i
cullottea, in rfndul intli de lVlaiorescu, s5- sprijine glanuiile
lccioiului slu, \ ctt* urm;rea acurn si fic trirnis irr strS-
i rr Xtatc.
Pe toamnl, Maioresctt veni la lagi, pcntru aniversarca
uJunirniio, carc se ficea prin tradilionalul banchet. Petre-
.,J..a ,rn-din cele mai nimcrite pentrlJ cluhul lui CreangX,
cl insi nB putu merge, fiind bolniv. "Abia clupii- aceea incre-
clinga pe oicl rirai clrigiilag proiesor gi cel mai tilun voitou
('c aln avut in vinla nrcao dc toati dragostcarlrri ;i-i Itrullu-
n:rea de interestrl cel purta copilului siu (231,- \'). Era trist"
Conta murise fn aprilie, I-arnbrior cra ;i cl boin,rv' llrei:,
iinpreuni cu Eminescu, care se \ra pr5bugi gi e.i lrr curincl,
cci-mai buni prieteni, dc accia care nu preg,ctitu si-[ dibuiascri
ln boidcuca liri. olaca gi munca pcstc misuri la ce cluce.,,
In ianuarie '1883, Conslantin cizusc la in..'cniii cu care
spera si revolr-rlionczc ir.rlnata 1i nrai elcs sI ciupeascl ceva
bini cle ia CreangX" *'IatI -- csclarna cl - Idialul meu
cste niult rnai sus- dc cit lilai putea inchipui, chiar tu ca
plrintc, el cstc un vis, pe cftrc lanr rcalizat in parte ; cI este
rJcia conccp'tut car bazele lui sunt : ntunci iri senzul unor
producqiuni pcrsonale spriiininduse pentru flccasta pc studii
ipeciale irr iarnura ce profesez.' Sublocotcnentul avce tln
sistem pelsonal de poduri 9i tr5gea nldeidc prin ast.r ,sX
-locotencnt.
aiungi in aprilie -se-,rndrturisca invins : "Cu
locoienentia mea o pusei de mirnXligS". Totuqi, la I apritrie
1883 avansarea veni (200).
Ca sI vadl mai de aproape ce tot lnvlrte$te acest fini,
Creangi se glndi ci ar putea tnsugi veni la Bucuregti c-a
-Consiliul general al instrucgiei. Corpul insti-
membiu tn
tutorilor alegea trei ingi, din care ministrul reqinea unul"
x7t
Creangl sc rugi iarlqi de iVlaiorcscu sI fic prcfcrat Iui Ropali
gi lui Fhiso.c-olct' (2J[, V), insi nir reicsc dc niciieri c-ar
fi fn* numit. Constanrin crczu peste vari ci o si poati
fi trrr-:,is ia Politehnica din Faris, totugi intenlia nrr-i izbuti
fiindci, pclate, nu retiqi la exanlcr. Pretindea acum ci se
va pr liiii pclltru c,-.tncurs,.rl Ce la 15 auglrst ill vcclcrea
mcrg,ciii la 1'urin. I-a l4 aLr;ust el vc:tea pc Crcangi t 5
on1iineo se prez-ente le c,cairen. E ciese clin corespoDrietta
urmitoare ci diirr-rse P,rcf . Tc;lrl ., !trn it:tc'." c. puri ?n
mi"ss;11* prntru viitonrl iui Constanlil. iir rioiclrbr.:, C.-rp
primi pe l^, rltlrci,t 5i i clSclu o r.'cctltr;:C 'i:,: , itr: ll;u:zi,
priir.ul-n':i'ri-1ru. r-e:e i:'era cumnat. A.cclt;l .i spu..e dlr, cind
probal;itr Criurt;rntin se lIudI cii-;i <,pcrlt:,":t;r irtstrul-'.'e:rtr1> :
..*- I-']or-ri-'ule loci'rct:c:-ii, iac.4 f":ri inrrci:iii, Einc-ie. cle
dinseic ai l;s5*te de n-iil i.",e l"
J-otriii, Sl;trza L:trclrii la \1ien;r care silI concii;iiic de
admisiluie ln gr.*aXa cle aniicei,ir,inc p'nrru genir-r ;;i :i.rii:erie
de accllc, Ei to:ul ;,rita c,r, r,ulqL,rrriti rcjl'.rtn{iei institurorirlui,,
tlnirrrj oi iler avea si plece curirrd in srrliu5tere. Cre ang5
incepuse a ii lncc,nirirfit ca un scriilor cJe searir5 Ei era soli-
citat'a coiabora la prrt.rlir-'ar;ii. L,litc Iireiiinirz ti rrrldusese
doui povei;ti, stuciellii clin Viena ii eeruseri ceva pclrrru
Almarc,:,hul sacietilti - RctntArtia j.lni,. Apisat de glcrie,
plin de sciitinrentui riispunderii, Creangl se inrliise in- casl
gi compuce lf oS Ir:n Rod,ti Si Llni.rea, scriind, se o,,ede, noeprea
gi sfirgind in z.nri, chia.r tn niomenrul cind junimi;rii bcn-
chetr.ri;ru Ia anivers:-re: .Iaci, chiar acum Ia 6'care ciimineala
* sclia el lui lr,{"riorescu am gitit de siris anccdora
pentru ,,Rouriinia ir-rni" gi o gi trimir cu pcata de a..r;\zi.
Tare arn avut clorinli si vii vid cind ali tost dc ariiversarea
,,Juninlii", tnsi nu ruii-a lost t()cll'r1; birre gi nici r.ir puream
sX scriu ceva ce ln, epus,;nr a s.rre penr:-u ,.ll"onrlnia irrni'1,
de-mi venia sI ineliunesc de nec17. fere,rsci i) zeir d;
omul tirnp,^ cind lncepe si faci ceva,, ci cl sinrrur rn ;rie
ce face, clecit numai inrisplarra- poaii: uii-i scoari din in Llr,i-
turi.". {2.11, V) Normaligiii care'vin si asisre lr leclii ii fac
un fel , de gardi adrnirativS. Scc,nls era rocn-,ai in Pricurrri
pi se.zice.r .Scoala lui Brapoveanu., dupi rrumele r_lirerror,;lrLi
(2i 1). Crer-ngi p_rcda la clasa a I I-a pi, <!c,,:.rrr .r:.-!.,ri:
il silea si faci sfort:ri ohositoare a si rr"rc 1i,.ir:ln; p;g-
paranzi cum lngelege el gcoala. Iasriturorul desu-rinuia cu
172
tluh c[ pentru ei clasa a II-a cra rlai grca clecit lntiia gi
.'mea inspectorului sd fie <inaintat' le clasa intii (128):
.,*- Apoi credeli, domnule insl:cctor * lirnurea el
cind eram la clasa I, ptiam c[ mcbu jc s:i f;rc n:ateria -de
clasa I. Dar de cind m-a1i trecut la clasa:r II-a, trcbuie si
fac materia de cl;rsa a II-a, dnr gi i:c ccr dc clnsa I-a."
In clasi era h'nigte gi rincluialX, ;11ftitr"rtorul bolnrv cra
cind 'sentimental Ei gata si spun5 povcf t;, cirrd violent.
l\,Iergfird pe drum, spre cas;, lnconir-rrat de rcspcctr.ro;i
prcparanzi, care de veleau r;i ascultitori de literaturi, ctncl
te clea prilejul, CreangX gisca cu calc sX lc linl cite un logos
inlclept de fclul acesta :
"- Unde nu-i dragostc clc br<'rr.l5 ;i rrcnirc. ;i tragerc
cle inimi, nu i Doamnc-aiuti, mli t)iie1i I Riielii de 15ran
n-all ce trebuie, fug dc Scoali qi li-i rrritl cirrtea, ci-i line
invitltorul tn qcoali ca la grcls. Ia schimbaliJc fciul cle
viali qi-gi yedea cum au si fugl de-acasi la qcoali. I;ie-vi
clragi, purtali-vi cu ei bllnd, tnviqagi-i ccle cle folos qi-1i
vcdea cum nrc s; vi se umple gcoala dc b5cii. Nlr vI supirali
cle nitingia uRora ;i fili dreppi, 9i-1i vedea cX nu-s silbatici,
ci bXeli cuminli. Nu 1ine1i copiii numai la carte, ci schirnbali-lc
des
^.ocupa1ia. J'uca1i-vi cu ei, cici intle _ copii treblde
sI fii pi ru copil. Nu vi.rsali vcninul an-riracir.tr.rei voastre
iu suflctul copiilor, ci-i plcat."
Aga vorbea CreangS, dar cl insuli,.iritat citeodati, pu;ca
biraie cfte rmui copil, chiar fali clc' rrolrrrrli;;ti. Atunci accftia
ii ziceau indignali :
.- Bine, domntrle CrcangS, noi lnvvalirn la pccla-
gogie si nu crettem bietrii cu punni ;i cur stilceii, cum ai
ficut dumncata azi, pi aici vedem lucru pe dos !" (l 19)
Institutorul pdiit le explica norma.li;ti1or. cI "ped*-
gogia" nu-i bunl pentru onclne, ca numai cine s-a pilit
de pragrrl de sus fede gi pe cel de ios, gi totr-rl sc lmpica.
Muftumit de a se vcdea lnlonjurat dc atitri titrcri, cl spunea
induiogat :
"- Mi-e drag de voi, rnii bieti, cI sinteli qi voi feciori
dc thran ca inine-, li cind stau cu voi de vorbi, parcl sunt
lntre bletenii cu care am holteit, siracele zilele acelea !"
(122)
Vorbind astfel, sosealr Ia Lipugneanu, apoi aiungeau
probabil prin Strada-cle-Sus. Aci se despir-
ia Spiridonie,
173

qcau.. Nor,mali;_tii coborau spre Srrada l\,Iare, sFre Trci
u'dc lc cra..internat,l, iar
.LcLarhr, o' lui ln sus,
pr Siririe, spre . JicIu.. DacX tineriiCrcangi p*d; pr* " ;;;b;;
\.rcaug,a, lll suclorJ, se valcta :
..- l\4; luagi prea.repedc, nili bXicli ; nu vI puneli mintea
c-un nro$neag, ca minc !"
Vorblreq .ciin .fire. gi vlziudu-se asculrar, in5titutorul
",tc pove.stea citc
"
gtia, firclr odarr sc trcziri cu roiii Iaolaitl
i,r faga bojdeucii.
-*- H5, hi, h; ! mIi bIc1i, aga-i cI,.cu, cu brasoavelc
mcle, v-am ficut-o bunl ? sc- invinovlli ;;;;jr-d;;;;;.
A.[i se..pare ci dupi ce-1i ajunge Ia qcoaii,.aveti si o""?ii
li'gurile-n briu sx roadegi din elc ccle ribdlri oixiit..'."rj.j,
*;rjn gusroasc. ;ipc.-acolo, pg la inrcrnarul vosfru,' dupi
cif s-aude. Da' mi-1i erra ;i voi, dragii mogului flScXi, ci
cloarX n-a fost cu vola mca !o
Tinerii mirturisirl cH sc simt fericigi c-au vXzur casa
unde sti povestitorul.
cH ce-i,dreptul. a1i ;;i avut cc vcdca _ se urnili
- ..-..Do,.batl-v5
Crcangi mii bXe1i, si vi bail t" 1zz:1"- ."'^^-'"
- bucurichazir,
,A.ceasti, clc a sc irco' jura de tincri dc orisine
tirineasci, vinc ;i dc acolo ci priritrc "i;"fii"c"r;"-C;;;;;;
n-avca prictcni .adevlraii. L,nrincscu, Ctrrrta, "junimigtii -3u
care' purea sta de vorbi, eratr sau morti, ,"u i" nuiur.ri;.
-tcnlchescu, Ricea'u, I-or-rescn tipografi,l, ui".i"Ci"loi-'io
nraruale ori Ia tipografie, .rau iorTarlgi 'dc p.tii..r", 'a",
nu pxreau a.pu.ng prcl pc Crcangi ca scriitor, li apoi aiestia
sc I rneau rni'dri, sc ,socoreau oriqeni. Mai binc ^ se simtea
lostul diacon prinrre ai sxi de Ia 1ari. Cu piri*tele Gheorshe
rtre Ia Nearnq, liu .rl lri DaviJ ililr"g"
,; *."hi^;;t;H;i'&;
intrelinca gi rncrgc"a sX-l .'radl ;;i1;- ;l;;
orr,putca. ^corcspo'dcn15
Popa Gheorghc cra urr om arXtos, cu barb5 i.voalcI,
lnrbracat intr-un chip . ca;e flcca trcccrea dc ,la portuf
cur.rr,qlrinesc la vcgminrclc p..o1.;ii.---;,r;i
tra*sor5-sa Elenula, care i, vaia ariuiui 1Bg3 Jra -"t"it^; de curtrrJ
.ma-rrra.ta cu-un gospodar din satul Galu.. povestitorul, gri_
l,-tllju nn vedelea icrnii, o ruga rs5-i rrimiti sumani pen'rru
harne : irebuie si fi stlrnit hohote de rls la cei cle fa1l, dar care aYu
n .,ElenulI, trre agi vrea si arn vreo 20 de cogi sumani
ct€ noaten, bun pcntru un suman peutru mine. I_asi ollti
arI de scump, numai sX-i am. S&iegi_mi daci ._u. g;ri,
'!,74
t
si vX trinrit bani. i\{i-a;i facc chiar acun o nlrrlia pcr}tru
i.rrnI din.sum[an]
isi
de noatcrr"" (68)
-pri-cteni
ciuta printre oamcnii simpli cu care intra
irr vorbl in chipul lui limbut gi pc carc ii introducca ln toatX
l'arnilia luri ieqeinX, lnf5ligat5 prin Zahei qi madama sa, .prira
'l irrca,
liitoaica, gi prin nrinrclc arnincltrror'.r. Un sitlcer
,rrrric ii scria cam astfcl:
osalutalc C.C. T.rnjcH,
Doresc mult ca acest mic bilct si vX intilttpine in momerr-
rilc cle fericire qi sXnXtof dimpreund c.r toaii fanrilia dr'.;
cit despre mine de voiii a qti, stnr binc' etc. (68).
Cu to;rt5 boala, Cr"nrlgI nu-qi picrdu cu totul buna
rlispoziqic.'Irigca rrldcjde si sc fecl bine, cum se fXcuse,
1r.'clt ie spun.l mami-se. Fu vlizut prin 1882 in gar5, cillu-
zind pe Congresigtii unei asocialii nalionaliste. Era foarte
vcsel qi cu pil5ria cea mare dati pe ceafi ilr miilocul unui
cerc de prieleni la tejgheaua plini de pahare de bere a res-
raurantuh.ri de clasa a III-a. Vizind un tinlr licean curios,
care-l privea cu intcres, Creangi ti intindc urr pahirr de ltere,
ziclird:
"-I'resc-i $i ttr, lrrc !" (&8)
Nu tlcctasc a fi Popa Srnirrtinl ;i N.rstr.rtirrul I.r;;ultri"
fn firndtrl odiii unci crlgmc din Ciurchi, unclc nlcrsese cLt
ciliva si strtngi pc z,arza.vagii lntr-o. casi clc economie
spre a-i s.Ipa ile iirnitirie, Crcangi didu de o babi care
qemea vXietindu-se ci e bolnavi dc nijit gi ci-i rirnin copiii,
birbatul qi vitele pe drumuri.
*- 'Iaci, mlmuci dragi zise cl -_ lasi, cI te descint
-
eu, 9i o si vezi cum are si-ii treacX lndati, de parci o sI-1i
ieie durerile ctr mlna, lasi p'e rnine !"
$i CreangX lui repede o ulcici plinl cu apl, stinsc vreo
doi cirbuni lnluntru pi, frecind pe la ttrnple qi pe la glt
pe bXtrtni, spuse bolborosind un desclntec indccent, cxre
darul si vindece, prin sugestic, pe babi. La o siptimlni,
birbatul babei aducea descintXtorului, in Jicir.r, Lln noaten
drept mullumire ci-i lnzdrlvcnise mttierea (102).
175
 In 1883 slnXtatea lui Creangi,pXru a Ji maj buni, qi
Iucrurile ar fi mers mai bine daci o noua suparare n-ar
fi picat asupra povestirorului. La 28 iunie Eminescu lnne-
buni. Durelca lui Cre angi trebuie si fi fost neriisuratS,
linind lcami dc jelea lui- Cc mai tirziu pi de zguduir.ca pe
cale o lace totdcauna asupra tinui bolrrav hoal.r ori moartea
celor de aproape, De riruki vreme f.mrnescu cra cu toiul
ameqit. de gazeririd- lui gi cie certurile cu Yeronica. Numai
cu..trei sipt5n:ini- inainre, poetul vcnise la iagi pentrll dez-
velirea staruii lui ,gtefan iei Iriare gi ge zu in b,ordeiul lui
CreangS. In casa lui Iacob Negruz-zi. fiind fiiri indoial5
{e.fatn gi instirurorr.rl, el citi cu [las gr.av gi cintit,:r vesrira
Doini:
Yai C,e biet ro,rir, ii:acul,
'.;
., ,:' ,':,' ii., iii,l,.,..,"",,,
I'";.i ri -:t: t r.;:n.t:r t:r:rrr:.ri...
, tir:.1'l;.ri irr:'lyi cu piicrcrii e ire vrr zilc pc ir qri*lclc crisn:e,
dar l.ri tn-':icu cr"r iutu',c .',r. Cir;d r-,icr.,: !,i \e ciilce in oCeie
de vIl:iruci a bo jdctrcii clirr J icrrtr, cili.uzir de cci,ii i"bit;;i
ar povcsiirci'uirri, l'lr;irri scu sc{)it(.c l:ll r:.ic r.,r,olvcr si_l
puse pe nta).i. a iiltrcl).1r-c.1 lui Crcanri arul)ra ro,ru'lui
. .I
armer, poerul n:Irruiisi ca ii e fricX si nu_l ucidl ocine.va,,
(62)- Avca agecirr icl.,ii yi , eca .e urr:ri in cuiincl nu fu .hir.,,
_nealtep.iai. Ilc:te vari, ca s;i,qi ugureze sufle rul. Crcan si
mcrse. la Tir.r.rrl-Ncrn.g, I.r prcorul ilrceneX C. tr";-i.-*Y.
C_u
1il,-'.;i cu nlucirle rcri:c.ieri, rrcl;uic si fi'nllat cl in toen:nX
ca t nrrrcscr-r 1u'c;c trir.ilis cle junimigti Ia. un sar-ratori' tn
. Viena. in fl )lcirrrr ic, sr ri;,r r.rcr.e ri u.riuoii 1r; b""ri-rrl",
_c;!rc nu. i-it.r cJnl ce avi.:r sir iasi. Iliia.tul ajunsese carn
lnd^raz_,rcp
^CIn qi ft:scsc siiir si_l fac;i.obra,znic". birritalea i
se inrnutiqea din nou. Poare ci_ acum, urindr.r_i_se dc doclori,
avu idcca de a _se pure *in s:lce,. 1i"",,ro cre un tratament
b.abesc pe cai.c*l cultivarl mulli din intelcctu,"-lii Iaqului
-
Slt*...?qsra ia inrhiCcrca tinrp de o luni t,*=" ;'J;i;
iilncalzira
br.:e, in inlhitirLrLi clc fclurite ccaiuri, in clied
$i al'umare. Pacier.tul- nu _ ieiea de lo. dln
mlnca pulin qi ne-sirar gi bea mulrl zeami. cata; "a*":."nr*'saice
(ridicini dc .elsaperi!5). Deci Creangi intri in .rr"ae*;;;i
NLatn, dolror.air enrpirici,, o bIrr.i'a cirni gi fir.niirl la
176
vorbire, gi fncepu sX bea. zearrrl dc saXcc. Dai" nemincarea
11 neliniEti. E1 avea obicciul si, nu se mai intoarc; acas"i
la prfnz, stind departc cie lllcurari, qi sI minincc o singuri
dati pe zi, seara, ca un FiSrninzilii. in ziu;.1 a cincea clc culii
ceru de mincare. Baba cluti si-l lnrbie cu lapte gi-i aduse
o o{I cu laptc dulce, pc carc pacicntLrl il [rIu tot, apoi,
cu foamca nepctoliti, porunci, bitind cLr cur-,rnul in mas5,
spre groaza Lecr-ritoarei, sI i se ac'lucii cL: i,:asii o piine cle
un kilogram, o 6iiriX lntrel35 cLr mr,rjclei dc Llsi-r1r'oi, LU-I ciistr,:rr1
cu sarmale de cureclri, 7-8 piiriu iioaie ;;i o ocl cic vii.r
de la "Ilclta Recco. I)upI cc minci aceete bucare, Creangii
se-mbi:ici ;i pXrrisi lec':irca cu salce (95, Ii{ri.
in rnartie 1884, I:minescir fiiir:dr-r-se rnai binc, 1,,'1i:rioresr:u
tncepu a se in'ici:e:,-,,. rin,Jc putea 'si i a;c,'c. Jc r.ir riri, irrl r,-:
;rltclc, , ii ar pLitca r:.i J:r Cler.ngi cli ia Ir:nitilic:cu, plirinrlr-r-,t:
c1e ci,r,lc,.]u;rin:c.lo inticiirrerca. l)csigr.rr ci Ierriiictrcsr,:Li,
ourd la gl,rria JitcrarI, rru prirri, i;,rl C:'.;l;ri, 1.,,l.,ar,' rlr:i
ncu rIu, nu fu in strrc :iii ail:i gr:ijii cic pi,cl. i)upi ,cttey,r
slptlir:lni de gede re la Ilucure;ii, L,r-rrincscu n:clre la Ias;i,
unde fu gXzduit intr-o n-rir:,'i od"lili de cilire lr{iron Forupiliu"
Acum CreangX il vedea desiglir 1.!1ereLl, ;i f'lminescu venca
des ln lr.o jdzuci- Amlndoi crau trigti. CrcaiigX fuscsc _ ri-u
pe priril'ari fi prin iulie avlrsssc un et;ic i,r somn. inr!1*
niriie Cintre cei doi trcbuie sli fr fost il.i1r"ricc. !iminescr-i a"vc;r
obiceiul si stc:r ffrut, cu ochii picrduti irr girr.lrrri, gi sa Iluiere
la nesflrgit Lln cintec, sau nnirrai si oftcze. Crcangi, scntimental
exaceibat de boala ncrvoasX, plilrgca, ginciindu-se ia nefe-
ricirea areluia pe care-l socotea cel mai rnare pcet. I-a uq
banchet jinut in 2t octornbrie cu prilejul centenarului
morqi lui F{oria (mai degrabl al rlscoalei, c5ci FIoria murea
la 28 februapie 1885 st. n.). Creangi, suplrat cX se lnchini in
sin5tatea tuturor, i-ru gi ln aceea a poetului bolnav, se ridicX ;
"* D*apoi bine, domnilor, s-a biut in s5n5t:rtca cutX-
ruia... pi cut5rr-ria".. S5-mi dagi voie sL vI amintesc cI
nutr:ai in s5n5u',tea aceh-iia care a ficur poezia... Tot rornLnul
p,linsu.-mi-sa... nu s-a biut. Beau deci ln sinitatea lui
Mihai Eminescu !,,
Toati saXa clocoti de aplauze gi ceru ca poetul, care era
de fagir, sI volbeascil Mihai Eminescu ztmbi amar, privi
in farfurie gi tXcu. Sc credca un oin picr.dut.
l'7'7
N2
 .. Constanrin, care cra acum Ia Br5ila, ficea bXrintelui
sXu o moralS ncghioabl : ospunei Idoctoruluil
de ocup.rliurrilc d-ralc intclectuale de altminticlea "f-;--;i;rj
atti de
obositoarc ;i priri unnarc vitimitoare pe cit sunt dc bog"te ,
*^: ^L:^:---^)-; t.- --:--- j
--r privatl' si tragi
::i_:b:-'*:"u_" I
multe concluziuni liit",9-l{:
ei inci"prea
din ipot-eze _-ca asrrorrorniil. pentru lin.
te cunoa$te treci drept oilul cel rnai calm si de rin t.*o*rr-
ment.rnolargg pinl Ja-ncsimlirc. Ai ncvoe'dar sI t" ,porri-
de-afir-i-pir c-lut
duegti ctc-anr-a-par
cruc;u cl-lui Aronovici Sr atunci .rr.i
Aronovtcr qi vei i,*0.,
c.it poarc.un do.ftor'..rdivcr;rt. Daclgi par cam aspruspru qi lipsir
de cuviinli, eartl-mi.o
_- 1.-o.jumltatea lui iunic Crcangl se afla ln Sllnic, la bXilc
Eforiei, de la care cipXtasc bilcl gratuir. Sosise ln- ziua de
1,4., i_oj, dupi o lcdcrc- dc o scari Tn TiLgul-Ocna. pe drunr
9i la Slinic avu circva zile arneleli. SilnbitiTn 16 spre duminicX
avu un atac. Docrorul Aronovici li veni in aiut6r si ,se trez_i.
Apoi, f5cind b;i, se simli ceva mai bine. pini li tZ iulie
flcusc nbi.r 1,9 ofercdeico si b5trsc putini api din cauza
ploilor nrcoirrcnirc. in 2 itrlic sprc 3 iulic noaptca avu iar
un atac rIu. Prictcnii "scnccrio- ca V. h{ugiielinu ca solia
cu duduca 'l'inca, cu Zahci ;i urlclrrura Zahiia.'o Zamfirii.r.
tun Singhcl, uLr. Milialachc, o cucoanl Rucsan<ja (carc ar'fi
palci. rnama 'fir:cii, dcci .soacra,,) il r;tcirtau ncribdltori sX
vie dc acolo cu vrco auccdol[ ..5tiii ' colc" (68). ,"*n .i
povcstitorul nu-gi picrdusc incl cu ioiul vcsclia. Li fnccoutul
lui augr-rsr cl sc gisea i;rriqi la I.rsi. Aici Emincscu lncbous"
a fi mai voios ;i urnbla din uou prirr crismc. purrar de citiva
prictcni nechibzuiqi. Sc ingr55asC si sc 'p.cuttrbla prin oras
gi prin irnprciurirrri cu pr.iiiri inspiratc. Frccvcnta o.fu,rimcao
$i .aptcpta sI fie ntrmiC subbibliotecar la Biblioteca" Univer-
sitilii, ccea. cc se tnrimplS Ia 2-l scptcmbric 1884, fiind de ia
_1 oc.rornbrie 1p8.1 ;i profcsor dc- gcografie gi sradsrici ta
$coala ..comelcialS. Avca dcci mijloace satisfic5toare de
existenlS, la carc sc adiugau c'orrtriburiile iu"i-irritnr"
Dcvc'ise i'sr avar, di'rr-o icmcre bolnlvicioasX d"
Avar este gi CreangS, gi nu se vede nicXieri cE i-ar fi "iirot.
dai
vreun- ajutor. El insugi, bolnav riu, nu ,se duce la bii decii
at-u1ci clnd capXti gratuitate. llminescu nu locuia la el, ci
schirnbase felurite locuinle, treclnd la Burl5, apoi in
hanului lui Bacalu, arunci *Florel RomAniao. Nn t. vedeau ",rit""
deci la tot pasul, gi e probabil, cum se-nttmpli adesea, cX
178
dacl CreangX cXina din tot suiletul frc [,rninescu, el insusi
bolnav Ei cu" nccazurile gi cu egoismul'sIu (cimaga'fiind mji
aproape de pielc) igi vedca dc trcburile iui. Preocupat - de
c54ile sane didacticc, care ti aduceau parale Lrune, el isi
petrecea vremea tot ln corecturi pi in corcspondengi pentru
petrecerea lor. Fecioru-sXu ii didea nu pulini bitiie de
cep. Carp gi probabil ;i h{aiorescu fuscscr5 irnboldigi si-i
faci lui Constantin neap5rac rost dc-a nlcrgc in strS.inXtate,
pcnrru perfccta instrumentul".
In "a-gi
sfirpit, la 1-1 octombrie 1884 Constantin se afla la
!'iena qi trimitea lui Creangi banale impresii de cll5torie,
urmate de cereri de bani. trr*u gtia limba qf voia sX facX un an
c{e preparalie. Se-nscrisese la 6eclia construcliilor-hiclraulice.
Gindul lui era rnai mult s5-nfig[ dintii tn realitare gi des-
tiinuia acum cX glsise o domnigoari de 1,6 ani, Olga, din
Briila, fiici a d-lui Ncculai Petrca, mare angrosist (2OO).
Fata avea marea lnsuEire de a ciplta 25.OAO de galbdni Ei
cle a avea trn tatl cu o avere cle peste un milion qi iu numdi
cloi copii.
<Ia. asta zic ai eu irrsurltoare exclama bravul loco-
tefienf dar nu c-aceia de acu 4 -ani cX mii gi rugine semi
mai aduc- aminte.u
Aceasti <dragoste" pl5cu lui Creang5, fiindci ln urml
clsitoria se ficu. Firelte, soerul nu era cioflingar, ci negu,stor
romAn, ca gi, CreangS, gi fata n-avea fumuii gi, pe ilt se
vede din scrisori, nici cultur5. A gXsi fcte cum trebuie pare
ar fi fost specialitatea lui CreongS. Prin 1882 junimistul
Nica ii cerea limuriri ,ca unui petitor. Voia s5-i piocure de
la fotognaf un ioortret al <persoanei", sl-i spuni daci persoana
a fost la pension, daci grie muzic6, gi-l place pe pretendent
(68). V5ztnd c-a intrat in voia tatilui, Constantin lncepq din
irou sX cear5 bani. Ii trebuiau 1.000 de lei, fie. qi 500, pentT'
.,Rivometrul Creangi", nevrlnd si alerge la iniliativa strlini,
Instrumentul mergea strun5 gi era atit de drigilag, ci i se
scurgeau ochii uitlndu-se la el : <cutiuta lui jli mai mare
dragul s-o pui ln buzunar". Fiind chestiunea de bani, nici
vorb5 ci Creang5 nu-i trimise. Constantin lncercX a deveni
interesant prin o groazd" de baliverne. li vorbea de "Giitte,
Sopenchauer". Culesese informalii gi despre boala lui Creangi
de la un dr. Alfredo Nadal de Mariezeurrena. Acbsta era
Constantin ! La Viena el stitu pinX prin martie 1885; La
12r
 ir:ctrputul lui aplilic cra 1.r Bucurc,rti, u,rcle ccrusc conccdiu,. pi ceai *Pax', preocupilclu-se chiar de brag5, tn legituri
qi la S lpr;lic, la-Briila. La 9 aplilic IEBS se iogodi cu donrni- cu care scrie o nepotriviti bro,"u1[ pentru reputalia tatilui:
Olqa, ,si c loaltc posilril i.r Creangl insuyi sI fi fost de Indrtstria Si'contersti actual de bragd in RontAnia. Consta.ntin
';ora
faii. In nrai ofitcrul cri iurpoi,rt la Vieiia ri s.iia n:ercu zipi- luu e nunrai un .cm niedic.cru, dar s-ar plrea cX ereditatea
cclilc lrri citrc irti. Accita li corccra 'din cind in .ir",.l dc care se ten-rea atita Creangi se mar-rifesti la el printl-un fel
limba. .Dc prl4;, subljnia nt.t ghidcz pi indrepra cu ntd cle exaltare ce-l face inca-pabil de a' distinge ce e cuviincios
povirluicsc, Ulrirna scrisoarc din - Vicna din acest an c;rre dc ce e trivial. ln l9O4 Olge celu separaria de patrimoniu,
Creangi care existi e din 1C iulie 1885. Dar e probabil ci iar in 1906 se clespXrli efectiv dc el. ln 19tr1 cipitanul era
cl s-a lnrors la Viena pcnrru studii ;i in toamni. Abia in iunie ci:,itorit cu hlonia (N,[aria) C. I. CreangS, d,:rr gi aceasta ccrea
1886 se face nunta, la carc, nu mai este fndoiall, Creanr,S a clcsplriire 9i pensie alimentari de la solul care locuia in
Iost dc la1i. Cu accst plilcj poxrc, ca sl-yi aratc dcsroinicir, str" Ca.ntacuzino 1,26 $i cu care nu a'vusese copii. CXpitanr"rl
trase dinaintc farfuria lungl cu un crap'mare pi, sub ochii z-i,picit rairdicla la 18 februarie L9I1 la colegiul III din juclcgul
uimti ai cuscrilor, il mincf pc jumatate-cu mimiligi, oprin- i"Jr:am1 qi cidea in mcd lamentabil. Cizuse qi ln 1897 la
dr.r-9i resrul pentru seari iz.i'-t;.'Insurileii pleaci in"iilitorie fri,ilriu. Cipitanul rcp.ta intr-un fr:l cariera banalS a lui l'4arei
cle nunti, gi in drurl_trcc Ai pe la lagi,-undi vid gi pe.Tinca, L.n:ireo':r-r. Ilestinril oilrr'lur' Ce 3.cr:ir-r ia cerc rncdita CreangI,
cle care nora, modestd, nu se rup"ini prin urmar.e. La 1 1 iunie cu ir:foi'ii,.aliile pe carc ile dlduse lliirinesci,r, se in:plini ciin
eran la_ l.ernberg, la 26 i,rnic trlgeiu la *Hotel C. Zillin- piln qi cle rJ.at,r acc::!t;r. Fir,rl a-rIti,t prin l:.ulitatea lr,ri ci taril
Ecr" din Viena. in augusr Consranrin dldu cxamen lrr absorl,i'c toi:,tc pr"rterile farniliei.
scris la irrhitcctura clasicl gi moclerul fi, dc bucurie ci
scipase bine, ficu tinerci sotii un cadou de ..colosala
surni".,de .185 meijari. Olga singuri ii scrie lui Creangi in
q;a stil surcrir, inclt se-nlelcge cai dorea bani de la socru,
clovedS, pe dc alri parte, cX d. Petrea de la Br5ila nu voia sX
;li. dq nirnic, o dafl ce didusc cfu trebuia. I\{are ispravi nu
flcu locotcnentul la Viena. In aprilie 1887 Constantin era
cu Olga la Bruxelles pcnrru a urma gconla de rlzboi. Ctnd
Crcangi muri, locotenentul dcvenisc in sf iliir cipitan, pe
z.iua de 1 ianuaric 1887,|a mai pulin de 30 de ani.
Pe datl lnsl ce displru proteclia patern; gi cXlXuzirea,
cXpitanul lyi dcsflpuri in uni. firca sucid, builesci, n€sus-
tinurd nici dc intcligcnti, nici dc cultur5. ltcputalia tatilui
ii zlpici existenla gi-i dddu idci nlstru;nicc ;i pcnibile. Crczu
ci se cade sX scrie nuvcle ca retX-siu si, tor ca cl, si facX
lregot, pi {ncX ofiler fiind se ficu fabricent cle foili de liglri,
cu rcciarni stupidl in fclul acesta : "Hlrtia de qigarl faqa
Liua". "Ori fumali hirtia Crcangi, ori dali dracului tutunulu
(13). Ll conrbinX litcratura cu cornerlril, tipXrind litcraturl
in pachelelul de foilX qi ficlnd reclami foilei in paginile
nuvelelor sale. Incheiase un contract cu un G. P. Pellieu.
f1l se dedir comerlului celui mai lamentabil, ficind birt,
.ca la m&ma acasXo, rlspindind occtzonaci moldovene;tio
180

x. DU$\,L\NI
: hlanualcle aicituite de Crc,rngI in colalrorare cu alti
;"ttitiiioti avlrrl o risplnclirc exiraordirrarl'. ['rau .pentru
vrcmc:I lor ccle rnai bt-rnc, f; lrl-nceput 1L1 1\/u nlmepl nrmtc dc'
;ir.'A;"iil ;;itt * rt.h ei picstigiul al1ii, pi u'clc cdituri se simliri
i;;;;;;i;,; in nictit"tc,r lor. lui Crcangi sporind
rtrin activirarce liter;rri, irtrrrrce in oonsiliul pcrm-ancnt qi
irrictcnir cu iuninristii, se mcnlinu 5i viive manualelor, care
ircbuic si fi .rdLrs aurori]or Irurnorse venituri. S-ar putea sp*ne
cI Crcarrri I nxscocit la noi sistemul colaborlrii nurneroasc la
,**"i.13 ac ;coai5 prirnari in scopul de a asigura dcsface-
rca clrqilor. ,\bccedirul 3vc.l attta rispindire, incit dori-
torii nu-l p.itscau prin libririi (68). CrcangI, care era autorul
principal ji ad.uir"tul orgrrrtizator "rl cirgilor, urnbla mercu
cu nlte corecttlrt lll slll'
i" o*lc din urmi, ciudl plcsni 9i atrcurile lncepur5. Focul
fr"r desclris de I. Nidcjdc, tlnir dc27 rJe ani pe atunci, p.rofesor
si oublicist. care avca o mare erudilie in cclc mai nebinuite
bolt.nii, destulS inteligenli qi spirit de luptitor. dus ptni
la fanatism, dar nu dovedi in lunga lui viagi ni.ci un talent
hotirlt la c'eva. Pilda lui Maiorescu a fost rodnici ln vremea
ac€ea, qi numirul "lnviEalilor" 9.ar9. denulfau peste. tot
inculfura fu mare. Experienia dovedi ci numai de;tepticiunea
naturali gi talentul sc pot aiuta ln chip folositor de culturi.
Ceea ce fhcea Nidefie iemina'mult cu-criticile lui Maiorescu,
182
care urmlreau ridicarea nivelului activit5lii intelectuale' il,fi
aralizd" <partea ptiiniifici" din Inaiipdtariul copiilot' qi gXsi ci. e
-omonstruozitiqi*.
r:lin5 de E foarte adcvirat cI rnanr"ralul lu
chestiune e plin de pedanterii ncpotrivitc cu qcoala primarl,
insX observaii;lc lui Nidejdc sint meschine. El se ridica impo-
triva afirmaqiei c5. "albinele fac -ccari din"polcn",, de-oarecc
$Iulrta progresase, sl acum sc $tla ca ceara se lacc clllcl maillnca
;".t,i *Y.0. ,uu'orice matlrii zaharoase. Greqiti era, dup5
"tt afirmalia cX greierul e leneq, deoarece acum s-ar fi gtiut
el,
cX nici furnicile nu strlng nirnic pentru iarn5, cizlnd ln amor*
1eali. gidejde era ateu gi, nelinind scarna de vremuri $i de
tmprejurarea ci avea de-a face cu url diacon, ci qcoala se
lntimeia atunci pe un teism, oriclt de lmbtrlnzit prig Etiinqa
cxpcrinrentali, propozilia cea nevXzut5 a lui D-zeu a
ficut si risarX plantele !" "mlna i se pXrea ridicol5. Alte observalii
erau mai drepte dar se scoteau din ele concluzii exagerate.
Pctrtru cI se spunea gregit ci ..stotnaculo, . .malele'n, ..1116iqtrt
qi *rXrunchii' servesc la mistuire, nesocotii-Idu-se fur-rcqia riui*
chilor, pentru ci prin articularea insectelor se lngelescse implr-
lirea lor ln tiei pir1i, cap, piept gi pintece, Nidejde striga cu
bucr.rria unui autodidact : .,Daci rn-ag apuca sI fac
"FaIg...".
ciubote, degi de ctnd slnt n-am ficut o bortl cu sula, dar cred
ci tot ag face mai bine ciubotc dccit bucStrilc stiintificc ale
d-lui autoriu. luminitoriu al copiilor.- Nidejde-ataca numai
partea gtiinlificS, atribuind'o lui Rlceantr ,si' lui Grigorcscu,
l5trda insi colaborarca lui Crcangl pi lndeoSebi Pdcalil, Inul si
cdnteSa, Acul gi baroswl, Jupinwl grierws (149). Aste mlguii
pe Creangi, care, spre a dovedi ci ln fond nu era de altl
pirere, publici in Contemporanul din 16 decembrie 1881 si
cel din L ianuarie 1882 nigte poezii populare, acelea auziie
dc la marna Bilaga ln Spiralul'Brinco'u.ies.. I";t;;; in;;
soxrta comercia]i a cirlii, clci ci-irica apiruse la 15 scptem-
brie, cind se-nccp Ecolile, gi atunci Creang;, ca mar cu presrrelu
qi nrai d-e condei,-face chiar in Contemp"oranul (redacdorul jra
om civilizai) o Intimpinare la uitici domnuiui I. Nddeide
dst!pra, .pdrlei SLiinyit'i.ce
-etc. (16
' ocrombrie 1881). Rispunsul
e plin de bun-simj qi de duh :
.,Felicitim cu plicere ln
voinqa bine a domnului
L NIdeide.
insi toati furia ursului lndreptati asupra cltorva albine.
1.83
 p yo"rbl clcspre o- cartc de cctire, crireia, dacX,i lig:sepre ,,rlaboratorii itiintifici lru vor li irr strrrc ,.i sc cicscurc.r pe
perfe-cgia, clupX lnsugi _dorrr:ia-ta, credem ci nu i se poate dinriii de rrginiturile ce le pistreazi sub nufirele de no;iuni
tigXdui o valoare relativi distincri, 'cercetind cirlile ce .lc ,;tiingele naturaleo, ci, in sftri;it, Creangi (s-a anlestecat
fig.urau pi poate mai figureazl lncd, ln uzul tnvijXmlntului in societate cu oarneni firi i;tiinji qi in acela;i tirnp plini de
primar. ,Si greu este-cicf multe sudori ne-au curs de'pe frunte pr"ctcn1ii". Ca gi cind un aLrtor dc cirli clc citire pentru
;i. nrulte nopli intregi ne-a ripit carrea hzai{itoriului copiilor ;colilc primare rrcbuie ne apirat s;i aibi cultr-rri qtiinqificS,
p{ni clnd am adus-o in stire de a ni.r da gtiinlei decir foarte ireaba heredui'indu-se, ln fond, la o compilalic ! Nldeide
pulinI inatcric de criticat. voia propriu-zis si batX ln^*Junir3rea^. .. .,Nurrrai clc un lucru
- Credeam cI meriti o soartl rnai dulce. o orivire nai nc mlram, cum socoate el Creangi clnd cere inclulgengi pen-
liindo, o mcrajare cel pugin .*lari"i, i; l;."1 ;;;i;;;,;l;; tru o carte didactici, d-sa, care face parte dih "Junimca" gi
rindurr cu care.segetali a;a de aprig tendirrla ipre binc a c'lin colaboratorii la Convorbirile literue. A uitat d-sa lovi-
unor oameni cari de Ia 1g64 gi pini a-sr;zi am'saciificar mult turile inspiimintitoare qi fir5 de mili date de accasti gruli5
din puf inul. c., p.urur ciyriga, pc vrcmilc acele, i; foi;;;i producerilor monstruoase ?" (161) Nidcjde mai lncearci apoi
rnslrucllLlncr de"Tintira ccrrnti sau go,rla pentru incdpitori. ile a face din CreangX un generos, carc se declari solidar cu
4dq.g : .faptuirori de rele, criminali sirrtem, p"ni* .; colaboratorii, degi nimeni rru-l putca crcdc atttor gi al pirgii
am lndrazrrrr a pricepe ncvoia unei cirli inccpiioate mri yriinlifice (1.62) : -Fie, d-le Crcangi, _cury .zici ci-ta, nurnai de
apropreta de cerinlele pcdagogice.. ir-ar fi cum gtim noi". Totu5i, nu e dc crczut ci Crc.rngi rt-a
. Cu adcvi.rirr, sinr citeia"grelcle, care toatc la r-rn loc nu connibuit qi la partea ptiint'[ic5. EI, ctr migala lui, a trcbuit si
llca.tucsc
nici o pagini din. intreaga cartc. Dar, drept vor_ vadi tot rnaterialul qi sI suceasci tot.
bJnd, se. poltc. pretindc uuui institutor si posedc'cunostiutele
Italte ate unr-ii profesor dc liccu sa. dc faiLrrrrre ? ! Ncgrcgit Aceste atacuri n-avrir5, nici o lnriurire asupra desfacerii
ca nu.
rnanualului. Nideide nici nu se ginclise probabil si . a'duci
o atingere materiaii autorilor, ci-gi-satisficuse numai plicerea
. Cc arn pufut scrie dc h noi, alrr scris; ccca cc nl.r r)r.rtcm polemiti spre bucuria unor invidioqi. ,
ftr p^nn nor.ingine,. am cerur dc Ia algii, cxrrigind diti clrti Un A. Gorian, autor dc cirgi de geogralic Pcntru to'ltc
uzr3l ;coalclor sccundare, bucijile ptiingificc iuderc!e din R6minia, di' socoteli comcrcialc, gisi cLr c'rlc
:o^"]Tllt],,
oe 1n,
carr ne tnculDetr.
'minte i;-"iir"s; in 1886 pirli tntrcgi din Geogralia ju.dcSu'lui Iasi
. Olice orn iu nu poate cere unui institutor liosir tle l. -Cieangi, V. Riceanu qi Gh. Ienichescu' Atttortt pla-
de rnijloacc ai de timp.u ,r" ?;i..,
lor
i; .";;;i';;diH;_ri,i;i:
'"..Jr, fut; aia'd. indisnati, fncit scoascri o broqurici verde
-fi .descoperirilor |tii'1if;ccl-J. r"*-- o. .]'i',]*r "tti intrebare d-lui A, Gorjan, autortil mai nulLor cd.rti .de
7.u'O
::li:::i'^t:: ;r .con;tiincios. si ne p!re. ln.vedire indrepdrile iiogrofi, ctc. QA2). Firegte,'autorul nrugcXtoarei intrcbiri e
cuvcnrre spre a flnea sarni de cle Ia idifia vlrroare.
pc dornnul t. trijdlij.' ,X lo_s; facl asa ercingi, prccum arati stilul :
, Ruglm rscmene dcspre (mo.rile. dc vint,) nici sI gribeasci'a
9. 1nutg lflygi.
sc trlrcl I.Nad-e;de ziscse ci daci asta'inscrnna -invitimiut . *srimabile domn,
luturttv, cl se lacea rurc], dupl cum zicc, cici qi acolo'dX Jc ln'licomia d-"o"rtrl de a fi autorul gcografiilor tuturor
,,pilu lui Dumnezeu c.ea lev5zuti.., ."r., ju.k. ;;';.; il iudetelor din RomAnia, firi nici o sfiali, agi copiat planul
intitular5 : Geograt'ia iudeSului
l::l'it..till.* in dlqn_1ul ochito., nu'r;:;;l
$clcle utilr alrorl.- (47)
;;i;r;i;;;.;: ii mLtoda din cartea noastrd,
IaSi, pentrw clasa a II-a printaid-u'rband' gi a I.I!-9 rwralA' $i,

Nidcjde face un r.Sspuns la intlnrpinare, absrird, in cuce_

p.nt* judelul Iaqi a1i cules de-a gata tot materiaiul din aceasti
carte, firi a noastrl invoire qi f5ri a vi da seama de dreptul
rul, rut parrcr frillltllrca c grepira cu torul;i cIcinicioditl de proprietate prescris de lege.
18,1
185

Cum ci nc-a1i copiat cartea, lucrul este v5dit, gi pentru
aceasta n-avem declt- si punem ambele cXrqi fatrX ln fati,
ca lumea competenti si vadi qi si judece.
...pentru ceea ce ati pus de la d-voastri nu ne priveqte.
D*voistri a1i lucrat apa dupi cum a1i putut, 9i v-ati pri-
ccput in asemine materie. Ceea ce insi nu vi se poate erta este
cI nc-a1i copiat lucrarea noastri gi r'-a1i folosit, firi rnuncS,
dc materialul adunat de noi.
...Iati redacliunea gi stilul din cartea d-voastrX :
;,Biseriea Sf. Nicolai Domnesc, ficutl de domnul Vloldovei
$tcfan cel Mare, are trei altare, aproape de palat".
Oare ce sX fie aproape de palat -altare? ? Biserica Sf. Nicolai,
$tefan cel Mare, oi cele trei ? De asernine, ziceli :
,,Biserica Trei Sfetitele, ficutl de Vasile Lupu, domnul
Moldovei, ziditi din piatrl sipati pe dinafari ; aici se afli
moagtele sfintei Faraschiva ; pe Strada Mare".
Ce este oare ziditi din piatri sipati pe dinafarl ? l\{oldova
sau biserica Trei Sfetitele ? $i unde se afl5 moagtele sf. Para-
scheva ? Pe dinafari, ln biserici sau pe Stracla Mare
?
Mai departe zrcelt: ,,Biserica Golia, ficud lot de Vasi]e
Lupp, aici-fn turnul cu. clopote gi observatorul de foc; ln
aurtA c-un spital de nebuni".
Aceasta dovedeqte ctt de competent sunteli, tn a-semine
trcabX gicit intered v-a1i pus ca ie." ce veli da la lumir'f
dupl cum ziceli d-voastri ,,sd lie tineri*ci sLt:,iioase
-gi mai-de mare folo's" !.., - rnetodi noui de
La Dac.ina 92, unde vorbiti dc plasa Branigtea, dupd
cc a1i rupt" o bucaii din acestX plasi 5i i-ati ficut orienta-rca
cu totul grcqiti, lntre altele, mai- la 1ale, ziceyi cd. ',la Sculeni
i- *oru iruiatoort i.n Rwsi'a",., O fi pentru vagabonzi, dar
nu pentru cei cu PagaPort...
in cirticica d-voastri, cle 38 de pagini, dupl cum.v-am
arltat, n-a fost o singurl pagini unde si nu fi fost bucXlile
copi"t. din cartea noa-str5, stiiul stricat- gi.unde cele adause de
la d-voastri si nu fi fost gregite gi neadevirate. Atunci, stima-
bile dornn, ce mai rlmtne din cartea d-voastri ?...
Mai zicefi c5., ,,oriSicite sacrilicii rsefi fa,ce", nu
"veii m5ri
prelul din 40 de bani exemplarul. D-voastri credeli, se vede,
i; "fi flcu sacrifici cu 40 de bani exemplarul o cXrlulie de
38 pagini, numai tipar curent, firi planul oragului, f5ri con-
186
rururilc plllilor si flri conturtrl gcrrcrrl rrl iLrrJcgultri. V-a1i
Iuat, sc vcde, dupi provcrbul c.rrC zicc: ,,Dirt picu; sc facc
cJus...
bnorrbilc domn, ne cuprii'rdc mirarc dc crrrajul ce l-aqi
:rvut scolind la ivcali astfcl. de clrgtrlii, c.rrc buirtticcsc yi
;cluc ln ritXcire pe fragezii gi ncvinovatrii copila;i !...
Cind cinevJ sd folosegte de munca 1i sttclorrc.l altui;t,
fapti ?"
crrm se cheamX asemine
Intrebarea aceasta dovedeqte din parrea lui CrcirngH o
marc supi.rare.. finca grozav la,manualile lui^gi cra ln.acela;i
limp simlitor la critici, ca unul ce avuscse pirri atuuci parte
rirunrai de laude. Ln analiza, chiar exagerati, a frazelor, ln care
c tot spiritul lui CreangX, poate sX fie qi o urmare a'cursului
clc stiliitici al lui l\{aiorelcu, ginut la $coala norrnall.
Manualele iltacate ori plrrgiatc erau de mai pulinI impor:-
t.irrgX. Cartca de c5pctc'iic cra abcccdtrul, adici Metoda
waua" Deodati, ln 18$7, incepu sX apari prin gazetc, -semllale
;;i nesemnate, un stol de atacuri cu -privire la accst al?ecedar,
icqite toatc diu pott" lui I. P. Florantin, profesor de filozofie
I.r'Liccul Natioiral, poligraf uitat cu toiul, fost gi iunimist,
qlar firii prc;uire din pirtc; socictlgii. Tn I.ibcralul din 13
nrai x887- qi' ln alte .fteva numere urmitoare, Irlorantin,
srrb senrniturX, se ocupa de C\ryile didactice in clasa I prinzarY'
in geirere qi aplicir qi ei critice filologicl qi logici a lui Creang5*
Atlaiorescu ; institutori nulrcsc cartea aceasta
"...I)omnii
scrierc gi cctire. E, gtiut lnsX cI o metodX
noaui de scriere este de es. stenografia" etc. Dar observa*
qiile erau tntemeiate :
opcfectul rnortal al acestei pSrqi este ci nu presintX
nici o singurS figur5, nici o ilustraqiune, cu care si poatX
ugura macar irrrrucitva g(cul pas lntiiu al cetirii...> (65)
Asta cra critica p. fa"ti. Fltrantin insi urmirca distrel
clitarea clrtii si, sub initiala Z. qi sub titlul insidios Plagiaturd,?,
incerci a dovedi ir Lupta din Bucurcqti, din 8 iulie 1887,
folosind procedeul punerii pe doui _ coloane, cI abecedarul
lui Creang5 era o copie - atit sub raportul metodei, clt
rti al continutului _- dupd Curswl de scri.ere si. citire aL lui
M. Schwartz. Ca si dea gi mai mult5 putere insinuXrii, Floran-
tin prerindea ci constatarea e a multora, ci "de mult se
vorbe$te ci aga-numita Metodd noud.., n-ar fi o lucrare destul
r87

de orieinalio. Apoi, semnlnd F., publica tot ln Lwpta' la tB
()
iulie tE8Z, un ar.iicol cu dtlul insultltor neomenoasA. spccwlt
|"*raii i;iirtii, ti care tnvinovile-a'pe, autori ci nu carto-
*Ja'"lii:toda nora, piic;"ui"a asifel^pierderi de, pagini 9i
relnnoiri costisitoare de cirii, cd Invdldtorul copulor pentru
clasa a II-a, a III-a 9i a IV-a a format multi vr-eme o slngura
;;;;;,;;;" ;.;t;"tntr-un an, as.tfel tncttcccopilul era nevoit ln
ii...'un si cumpere tnci o dati pirli -articole nu-i mai trcbuiau;
.; "it. l*ttii publicate
d'c acestea. Aceste
- lucru
Ltrrio. si-tit-un fel scmnificativ - in gazeta lui Panu, care
i.tu poziqie fmpotriva .,Junimiio, indignari pe coiabora-
tori "rti"l
ln cci mai mafe grad. Ei trimiseri ziarului o scrisoare
lmpotriva .nri$eltrlui caldmniator>), care insl nu fu publicati'
Atunci \/. Riceanu, Gh. Ieni"chescu, C. Grigorcscu gi Ion
Creangi ficur5 o broqurS, apiruti tn 1888, cu titlul Rdsqtwrts
la critlcele netlrepte Si calomniile inaerStanate tndreptate contrt'
cilrSilor nodstre de scaald de cdtrd domnwl loan Pop Flararztin,
prat'esor de filosot'ie la Liceul Nayional d,in trasi. Degi azi o
istfcl dc trudi pare inutiiS, atunci ea era oportuni. JnsinuS-
rile fuseserX alimentate de invidia confralilor d flcuseri vilv5.
La invidioEii materiali se adiugau duqmanii "Junirnii". Astfel,
omul r5u care a fost Aron Densugianu, profesor la Universita-
tea din laqi, spuse la Congresul didactic din 18BZ cd "Met,od'a
nott| este copiatl de pe cartea unui evreu M. $wartzn. Creangi,
cXci el pare a fi autorul gi al acestei broquri, rXspirnde "min-
tosiului filosof" f5cind istoricul c54i1or qi sflrqind cu batio'
corirea activitilii de autor didactic a lui Florantin. In privinla
ilustraliilor, Creangi lncearci qi o teorie dupi care figurile
n-ar fi potrivite, dar argumentalia lui nu e serioasS, qi dovedegte
pulini informagie pi multi obsiinaqie.
Din toati aceastl lupti reiese ci activitatea de autor
didactic a absorbit spiriiul lui Creangi, scoltndu-i sudori
gi pricinuindu-i iritalie. A fost mereu ocupat plni-n glt cu
cXrgile lui, cu coreetarea, lndreptarea, rispindirea gi vinzarea
lor. El puse fn ele, firi. lndoiali, 9i dorinla de ciqtig, dar
gi un mare amor propriu de pionier.
Florantin era cel pulin un du;man pe fa1i, r5u acoperit
de initialele'sale. Un-dispretruitor prost daci, nu du$rnan
avu Creangi chiar pe llngi sine, gi- se pune lntrebarea
-dacl ii-a dat seatna despre asta vreodat5. {cesta era plrintele
Gh. Ienlchcscu, cohborator al siu gi fosr coleg de seminar
188
'Creang5
yi de qcoali normall. Dispreg faql de compunerile- Iui
irirX'lnfumuratul prcot'chiar in timpul- vielii lui Qr9ang5,
rlar se putea crcdc itunci ci glumcpte.-i:stc vidit ci ridicarca
dintr-o-dati'a prestigiului fosiului coleg il mird pc Ienichescu
;i-l supirS. Estc iari;i probabil cX se vor ii ivii mici nemul-
iu'niri'bine5ri, de vrem'c cc prcotul sc ccrta cu Creangl sub
ruvint cX accsta e zgircit. Clnd, dupi nroarlca povcstiTortrlui'
Xcnopoi se glndi si ia iniliativa ridicirii unui monument,
Ienichescu riipunse acru cX el nu se poate (preta Ia ega cevau-
Apoi tqi limuri sentimentr-rl lntr-o scrisoare ln crrc totul
zugrivegte pug{nitatea omului gi reconstmiepte adevirata
condigie a prieteniei dintre el pi Creangi (56) :
i Lumca nu gtie ca mine dcsprc cactul mantr-scris cu
pove;ti, pe care Ion CrcangL l-a luat dc la un b-itrin Costache
ButX 9i pe care nu i 1,-a dat bltrlnului nici ln ziua de asti-zi.*finca
Nu se gtie ci Ion Creangi triia cll o oare care
\,-artic ce era de o deqteptXciune foartc cu mult supcrioarX
lr.ri Ion CreangX. Aceasta gtia poveqti qi anccdote 6i .clte- Ei
rnai ctte. Ag1 ln clt, cind venea-s5-mi citeasci clte ceva, eu ii
z-rceam : mal, asta ai auzit-o' de la . Tinca ; el rispundea :
ei, n-am mai auzit-o de la "Iinca, dar i-am cetit-o ei pi mi-a
- _
aprobat-o. 4f.i aqa ficea. SChiller, marele ,scrjitor german
mi-a spus Emincscu ci orice scria nu da la tiprrr pini
-nu cctea lrucitarului h.ri ;-si daci bucltXrila ridca cu lacrirni ori
pllngea de cele ce auzca, Schiller inlclegea cI lucrarea c
savanta.
Eu, Constantin Gregorescu, pregedintele primei case de cco-
nomie, Vasile Receanu, B. Conta, venea fl -ne toca..c.ap.ul
ion Crcanei cu ccle cc urzca orl copta cr-r indreptam ii indi-
cam li aiuiim f5,r5" a avea pretcnlii, aqa ci plnl si ducea.el si
ceteascl-in Junime, era sucite qi resucite de noi slrlerlllr' tot
ce se vede scris de.Ion Creangi
Asunra punctului al doiiea ci eu a9 avea v-rLrn ranctriun
iiti"c'tuil;'."1*.t,-J..i*a a murit lncoace? fiind ci
""
i; ;;;t;Gt?;i.;;;
"bun lui Zachei crcang5, carc stia ci alt
.,rictcri rnai fratc-siu nu are' a alcrgat la nrinc, fl m-a
i ts"i
-Ba,
$ port griia ingropirei lui Ion Crcangi'. ,
nu zic: odati atrl avtlt cu el ccarta dtn cauza ca lllno
ci suferea de o boali rea'
d";;U;;. ani in .o"..a;u pt""u suplinitorului.de
#"fi;ii; l;';;;"Hli nu i;a'" cit cinci-
)..; iJl.i-p.1,,1,i. Rt;;; i;;'ia at suplinito'ul lui' i-am zis: e
n 189
pXcat si"nu-i.dai macar tapte zeci lei. $i tu sX rimli cu doui
sute da ni-am cerrat. Dar s-a'lnttmplat si vie Emi-
nescu--atunci,
Ei dupl. ce arn trimis si cumpere ceva de gustat, ne-am
frnplcat.-Asti _gustare a jinut cam- vro nouX oire gi cite
\rro zece lei cheltuiali pe fie care dintre noi. -
DacI pentru nigte - aseminea rrebue a se ridica Busturi
alti vorb5."
erri Statui, e
Aqa judeca. ur1 .conremporan fngus_t la minte gi la suflet
cpcra unui scriitor de valoare universali.

XJ. .,TARANIILI-" LIJI CRE'i\NG\

DunI unii, Crc.rngl ar fi rrn tXr:rn'

iliirln 5i nu pr"'r'
rlecit doar la firc. Cit despre intclect, corespon^(lc1l1a'
,Po*"';
rnicile lui dcz-vXluie un minuitor. sigur rlo rcler lntr-o
Il"nllla
p"ix. Cttongl e- mai 49!ttp:9 deett
r"irr;cI'?XtX-"i.i
ti"." .t I lipsette c"o^iulturX com"plcx5, r'rmificati'
"pare'
dar cit.;tie
i;" Iri,.,.. Crcangl nu e atrtodiclact,. ltlndcan-arc ceca ce ttls" a
ti'.,:ii"i'a;r-;;;;ft qi nr, r. virir acolo nrtde prcgr'itirr'r
irJuiro"i.. 'Cr.rngi c un om tlcltcpt' lutnirrat cu xrtlllx'lc
cu'li'kc c5r1i.9i pasrrintl
.:*i'l;r;i;gi"J ntii lrin" ,l.titcciccii'vii1e1i',li
;il'" ;1";3 cxrg.r.rti pc'tru accla vort:cite un lirctpf,trinr:
qi Ioln Ncculcc, care;i cte (llrcJ 'lu!
hal. ce
.:*' a.ol Cu cl'r'cchca mcnlilli-
"i".ittl",
;;*';;t;l;;ntu '" "'.tJa"-a"ii.*pil.
intelepciunii cu o cartc i;i aratr pulcrca
f,rri cle nouil menrall';;J i* cxrturari. l)c accca rrmortrl itrr
ii'hi'a.*'^Li"i;;;;;;st;1ui, ca ln i*lclcpcirrncr oricrrr:r1)'
alccit a liocului de cuvinte. Cre-anga urmilrcttc Pcrsoll'11 . pa
ia".rrot 1pe intelcctual, pe cel care. pi.riscstc l)unul-s]]r[
p..'''ur.gulilcdincXrli)9i-lsrrprrncul]crcfltlcllLlci}tc'buto']q.
Un orator lru poarc i{ i**ir"^ pi Crcangl ii carc iritrcrupc: "5lii
coascl ct)flsc
? Intocrnai ca ciubotarul
";"i;;i;;,*n^."t*
li di sfatul sX lncheie cu!"..Glurni
,it""ti* .ir;;"r.;--"jestatea_sa < lratasca maj€statce-sa
complexi, cane
;J;i regina
Un edcvir se spuns
;;l;^il i;;J','" critiiS e intelectualitiiii'
191
 scurt, $i oratorut, ca s; se afle tn treab5 9i sI pXstreze con-
venlia'vorbirii de o or5, o-ntinde 9i dupi ce nu moi are ce
exprinrl. Atunci, daci c vorba de a rcspccis tipictLI, si se
lnihcic cLr rrririic in afrrl dc care Ciscursurilc tru mai cui'rind
nici un rnicz. L aci critica iunimisti a formei goale fErX for:d,
fIcLrtI cu rrijloace nastratinegti (23). InconcluC:n1a cliscuisr-rr',1or
qi.anrt-'iguitatea voirii a cratcriLor este caric;tturizari pe 1oc,
nrlntr-un raspulls ce e nll atit un calaitbui', cit un qe:i verbal,
t sirr,boliz.are sponiani a conclu;:,ici oriclrei iiezbateri. CreanSir
e lnrreb:it la siirgitul unr-ii con.e;res c.iaci c Pc,t!1tt s^t carttrit,
*- Apoi cu, dnmnilor, * zise cl tn risctele tuturor
EurLl pe nt r tt c'antT d>>.,.
lil era, en',ine-cci:.in congticL-'t sau nu, clu;tnan al Celii:'era-
qiei, cii-..cl, 1n Ieg[turl 1flt cu corilr:e:u1- ciid;rctic, la :-rn ban-
chei final, sccte ;1 in eviclenEi ir-iutiiit;ile,; ciisciiiiei
"- Afcrin !zise el -- a1i lucrit pin'la qen'-ir:il-:ii;1 bit:r$lci
:
mci i:cfrilr ri lt r"tul, si vI clirn un llanchct la ,,l:iir:cier" ori la
,,'fraian''... cI lr egr iucru, la o inchinr'r:c cc i:ah'.',re, lct
prinileii r:'ai nrLrh ritth, clar 1t p,r,rpiiirce luvllllturei.". Cali
inairrL,: c,r rattll. pirr'sc spat:1:c-ir Ir-rn,:l srlr:r.r1 l,' (2-i)
Luar- in seami clc luntc, Crcrug.ii incepr-r s:i clea tcprezent'tt;ii
cle ointelcpciureo gi sc oltip^nr-ri a'iit cu aceastJ fais,licarr: a
na.rui"ii pritt tngroperc:t unci in-.r.riiri, iilcit v3- fi -prirrle
oarreni un Iliicai.i sti.tioi'nic, 'care nti rnai poate ieSi ciin gel-
ticulatia tipici a rolului sii,i sinrbolic. tl'ra prc-r- girer spre a
nu-gi da se;r,a ci se adrt:irI il-r el oinge rruitatea-". Ati;nci
lltcepr,r a sc prosti sinf:*r, tntinzind cor'rcla gro;-si a llrirriei'
Prircipalo noti a {iriniei flcute fu <Efeut;rlea ie cap"-
Creangi, ca.,ctpitrcio, pricenea cc vorbelc unii "boieri,' Fi se
r-.tu
ciir:a singur cl. jLrca rolul h.ri nrca Ior F"cati.
pr,-'rt ic. Ll
.Ace;tuia boicrul ?i cx1;1i,-:a in roi:rtc fel urile cc esie r-r:rirea, ;i
mo;ul nu inlelegea lrr nici un chil, sprc dezniciei'Jca boierului,
care credea serios ln gre lllatea cle r-'rrp a li ranr-r1ur.
*- Mog Ioane cl in ccle dil Lrrmi
izbucni ia
- dr,rmitale, cum ai ?ntr,:ics, cum- n-ai
spune cl,.rmrreta in letea
iilqeles, de clnd se face at?ta r.'orb5 ; si ar-rzim ;i noi !
l);, cucoane, si riu vi fie cu rupirare ; dar de la vorbi
;i
-
pini la faptl este n are cleosebire... l)un:near,'castri, c,r t'iecare
boier, nun'ai ne-a1i porr-rncit si aclr-:cem bolovanul, clar n-a1i
lrtpreilni cu noi la adus, iuiri ne spuneali dinir:area,
pus unid.rul
r92
cI de-acum toti au sX ieie parte la sarcini : de la vildicl pini la
.rpinci. Biue-ar fi, dirc-ar-fi aga, clrcoane, cXci la rizb-oi inapoi
;i l;.r pornani nlvali, parcl nu prea vine la socotealX.
Lar de la bolovanul cluinneavoastrl... anl inieles aga :
t:5 plnl acum, noi llranii am dus fiecare clte-o piatri mai:
rrsre sru mai mici pe umerc ; insl acunr sirrlenr chcn:aji a
purta imprcunl, tot rtoi, opinc,t, o stir)ci pc unicrelc noastrc...
SX dea Domnul, cucoane, ii fie altfel, ci mie untria uu nri-ar
1ritl rlu"...
Prin urmarc, moq Ion Roati lnlelcsesc. prea . bine,. dar
- sc preficea greu de cap, sprc a arlta c5, dimpotrivl, el era
nrin-tea ,sinitoasi care nu pricepc conf uziile. Trisnea, gco-
l,rrul catiFretului din lrilticeni, e tlmp, gi totugi, ln acelaqi timp
c un qiret care .se proste$te ca sX dovedeasci scrlntirea miniii
:
aritorului de gramaiici. Prin el vorl,.ep-te Creangi :
"- NIai lasi-mi oleaci, zicca.cl. necijit; 9i cir:d te-oiu
striga, sX vii iar si mi asculli ; pi cle n-oiu ;ti nici atunci,
dracul sI rnl ieie ! Di, granratica si zicen-r cI n-o lnleleg
"poi
:ii s-o l5slm Ia o parte ; ar6a, asctnine ; corect, tiji. D-apoi
,,ronrArri, este... cc"." ne lnvali a vorbi gi a scrie bine ittr*o
liubi" parc5=s cuvinte romAnegti ; ce niliba I Numai gi aici
Lrcbuie si fie ceva !".. ,,a vorbi 9i a scrie bine lqtr-o limb5",
indrlcit lucru ! Curn ,,sX scrii lntr-o liml;i ?..." Po;rte clr lirnba,
nrei gtii picatul ? ! Pcsernne ci noi, cum s'l-tr prinde, las'ci de
..cris, tal-pa giltci ; d:rr irpoi ;i <lc vorllir' piicarclc l.l.oflstre' se
vcdc ci- volrbim poilrr'! )i ritr tlc toi ; nu ronrinc;tc, ci
1ir:Inegte... I)oantnei, Ijo.lrlinc ! lnvlqrt m;ri trcbuie si fie gi accl
('.are face gramatici ! insi gi,-n.gramaticl,stilu cu.9i vXd, ci
Ir)as3 tot nras;, casx tot casl ;i borrl tot bou sc zicc, cum le
Itiu eu de la mama. Poate celelalte bizcliglnii r.rostitur;' art€a,
corect, pronlurle, analisul, sintesul, prosodia, orto-gra{ia,
sintaxa, ltinrologia, coltcreter abstrirctc, conjuctive : tni, qi, i,
rri, vi, li; nlc, te;ll, o, nc, ve, i, le gi aitelc cle s:rma acestora'
sX- fie niai iomAnegti ; gi noi, -
prostirnea, lrabar n-avem- de
elinsele !Noroc mare cI nu nc-p,tnc sI lc ;i cintXm, c-er fi qi
mai r5u de capul nostru cel hodorogit ! Dccit 1iran, mai bine
si rnori !o
Dcci qi timpul TrIsnea, prosdndu-se-irortic, t;i bitea joc
dc .blzdfsXniile" cLrlturii, cilora totuli tri s-ar putea zice pe
n,rm., .""1" 1arI. Ca sI prcintintpine dispr.'tul "boierilor",
Creangl luX obicciul dc a sc prosri dineintc. -Accrstr c ironla
193
[3 - Ion cieang.i (viata $i opefs]
 nui -suprernl gi ricui nui molal. Daci se afli ln casa cuiva
de la orag ;i. sc,aunul guhr_ed scirjlie gi se clatini sub grcu- Tot ,ce face rel uebuie iertat ,de hoieri, tng#duit 'cu trrunX-
tatca.trupuiui sfiu gros, el zice cu iritengie subgire, or&ind voinlI.
ca ghiccgtc rnusrrcrca pcnrru purtiriie Iui necioplitc : .Eu, dupX cum_mX cunosti * scrie el trui Conta ln stiX
tnnebuniscn'l de ent.uzlaern. $i db, prosu
.- -.1- Apa suntenl noi pnoqtii; numai de poznc rre {iuem lu
(t 2s)
nevrnovat
- parca
oi fi, darrinimil marc em." (13'{)
DacI vine v,rlb.r cXe sr-ricrile lui si lumca spune ci e I.ui Slavici li compune un iel cle epistolX de trrrr prosto
binc, e[, care e foanre tncnedintat cic mcritelc Iui de r.trcme cu zicitori, ln care lasi dinadinsu.t sI trc.rcH ctte o vorb[ tare,
cc i; llou li spune nrou gi ia crs5, crsi, se prclace rnirat : fiindci afa vorbesc prosii, cilre n-au avr:t de trnde lnvXgit
o- Curn si fie binc ? [-r:l prosr, un ghiorlan ca nrine; 'irurtiri rnai alese.
sI poatl si scric ?,' (2tZ) *Ca fiu din popol, adnric in totul. pire.ril-c cl-voasul;
'"[dlmXcirea nu m-irn'l trlutut opri de a virsa iacrimi v6ztnd rtenorocirea
ace'stor- intrebiri sircte esrc : NLlnrai nros- -
timca. e bunX gi-n rrehurilc astc;r culn c buni gi la plug, ce ne amenin1i... Vorba ceea. : Capra Ia.ga $i .Pe, di:rcolo.]
gi oaia t::age rrrgine ; fntr*un sat ffini ciru' se plinibi migeii
.Fl.comp.une o_ r,:1isgdt,l., carc gtie binc cI e altcptrti cg bil, etc. (2-11, III)
r.erlbdarc gi va. fi r-rn Iurru *i.r.nX clin comun, qi pari s;rsiisjc {Xri 'douiiz.erii
c;r cie o boroboag5 : Lapeste cle ar:i de na cirnoaqterea lui -Titu
lVfaiorescu, acum clnd era lnvXlitol.' cu vaz5" autor didactic
".."Ferease# D-zcel cl: ornun riinp clnd lncepe sI facH invidia,t, fost n-lernbru in Cortsiliutr l'litrmaltent, scriitor notoriu,
ce'va, cil"etr singur nu $rie cc.face. clcctt numai 'intimplarea
pr.,,itc ri-l scoati din irrcurclrr:r.i., 4o"vi
rr.rdus ciriar in lrcnltcfie, cicliciul '.iuiiimii", ornui rcspectat pinX
tr)ircrc,r dl un {i,.ri:-sirnr,h.rrr.ri ii ,.i a; ,si ci acolo. c:rindir-si rcolo incir a i sc impirr3c:ircdiocnul bSiau prirl celc rnai inalte
a.prl),tpc ilrtarl ri I n-otl. ,',,, sJr-ci dc;r'in petcc, crrnvins fn propteicr, clncl fn sflrlii ptrt';a sI vorheascd, cu I{aiorescu ca
sinr cir a vr:rbir ca 5,..lonr.rlr.: ..crcd, in,prbstia rnea, cX ce,l 1i cu dcn:nitit:, Crcrri35, t'Jrc totufi f;i bqt
cf cr.inoa$tc cnr de ,orillir: Firul crarecXror lclcrilri tot mai dc ^,rnicni-,'rrctcd
x.ezase Lln coto'i
'Iitu, s6 pierdea in ce]e m;i L'ufone tln:ilini de
fcins poate.fi c{ectt cel .ce ;l'.ritt*;te a tacc cxp€r;rnte cXin noul" am prcsl cle pe ia sate (6) :

.,ri rrc pla,c;rc ;rL "r i'-lcr. .'. {l.r,l}

'ii
.1,)acti- scrie, esr,* i:ijr:r',i fiindcii l-a
ii:cie,..rrrnii Cornil5,'rrcbuic *Re sp'-:ctabi I e 5
i nr ultiutii tc c}- I e l\'{.ri n r escuL,

r Drlr'Ji.. clir,tr r.r '' rinli . o.ii .- na r:)rinq. J'nsi nu si 1i Dach, n-a1i ris de ntutrt.clc,pl.oltirr vreullu-i idiot, de cane
irLiir,i r{;ilciri rrrint::r c.r :'. i c.r .q,i:.Iniilr'" ltri. numai rlposata junime de la trigi se pud nidea mai cu haz,
, ,,,-.D.i, cc s! f re ** zii:,i.e1 ,scriztnrl.u,sc *- iar x:(r-;r a.puc;rt
h,rhir,rlc rlc se ri. I,r.:,.1. cl;- r lr;-.1.:, , .i.5)
poftim" t'5 tog,- de-1i rtdc cu hohote de una acunn. Dar'
iJ tog; multe lrosrii, gi tn .'reo clott5-trei rinduri ln viaXa
, {"Inul ii cl[ g[rc's 5i c.,rr ji ,Lr ' . irrr,;rrj,;r.i/e" Creangei e rnXguXir,
dar viclc;t.ir l
mee d*e cind am avut norocirea a vi cunoafte, chiar groso'
se sn-icreqte
lXnii am lndriznit a spune fai5 de d-voastri, nu lnsl -d.in
..0*" I)ar *nl sii .,niucqsc lutnc,r cu lIrilnille
[ri:l,.e, n'l,tli[ niutate, ci din prostie ; trr-a iuat gura pe dinainte...CXci
mc'le l" (6)
cl-ra nu ,se poat; sX nu lngelegi inima nrea..Icrtatri-mX, r'i
Studcnlii bLrtoviric.qi fi cer voic sI tipiircascfi ceva d,in rag, de toaie gi dali-mi voie 15 vi spun 9i acuina una.*
scrierile lui" CreangX se sin-rie pi falai dc ei oliligar I" o *"J"iiia
clrc e ({e naturt trctrtul I
$i tti'.ir;i, omul care lli conlpunea aceaste figrirX con-
- c"..Spnr prea rnf,g-l.lXir gi mlinctrnu de cinstea ce mi-aji fXcut
<{e a rni arumlr;l qi pe ururl ca rnine fntrc,,scriiforii noStri cei
verrlionali de niting, care n-are nici m5c"rn un vocabular mai,
clrtur5resc, mu;ca fLrX a se mai uito la cuvl'ntle, tn stare de a
mai rcnurniqi". JDan fie" li curn ziccAi !... i)o,litclee oan'r61;!l6eq
binrcncsculi flir are ma:qlni. (,41,)
vorbi ca toli intelecrualii, cr.r vorhe neao,fe gi cu neonodsme,
l:l zisese {inntof autoridtrii bisericegti :
n94
' 195
1S't
 (<...cu rcspcct gi franchefi vX rXspunctr cX am frequentat
Teatrul N;rlional dc clteva ori, uirde n-atn vXzut nirnica
scandalos ;i cicrloralisator""
i\,{ini-struiui Tcii ti scrisese cI mlsura lui lmpotrivE-i era
oingustln, .clcasuprl gar;rnliclor Icgalco, cI motivcle de in'
dcpirtrrc ciin iuvlpirmirrt crau uptrqirr scrioase Ei pu!;n
caritabile". Lui Nidejde li amnc5 lnlep5tura cI nun-rai faptuird
c5 Dumnezeu li giurise pieiea ln clreptul ochilor datora
putinla de a vedea gregelile cle prin manualele didactice"
Urnilinla lui Creangi nu e naturali, ci e o formi de ironie.
FHri lndoiali cI Crcangl respccrli pc. &Iaiorescu ca pe ull
om lnv51at. Dar clrid Lrn om sc in,ctcclinleazX cr'r estc. o per*
sonal.itate, lncearcl a lntfbbuinla fall cle cei pc care-i stirneaz5,
rnai ales clnd slnt qi mai tineri, formule de defi:ren15 care si
airere demnitatea gi sX sugereze egalitarea. CXtre Slavici, eL
semneazi : "A1 d-tale cu iniml gi cu sufleto ; lui Emincscu ti
trimite: "SalutXri gi sXrutXri"" Se poartX deci cu ei ca cu
nigtc.prieteni,. socotindu-se vrednic de a.fi .s1iryai, gi to_tugi,
acegda elau qi ei oamer-ri tnvl1a1i, cu vaz5. $i faql de Maio-
rcscu Crcangl incearcl deci forrnule mai democratice, ca o.vi
saiut cu drag5 iniini,,o .,yi dorcsc sinXtate gi bucurien. Dar se
vede ci }{aiorescu ;;i, s-ar crcdc, gi I" Negruzzi i se p5rur5
povestitoruiui prea trcpeni de cerenronie, prea boierogi -cu el.
$i atunci el folosi formula srncritl a celui dc jos cltrc cel
,cle sus, cu o. exage'rare a cuviintrei care arirge persiflirea :
"V? salut cu adtnc respect ; VI saluti cu adfnc. respecr
X, Crcaugii ; Ai d-volisrri inrru tor supus scrvrrorlu ; vctr
intrcba, polrrc, trndc-i boidcuca mea ? - Vi voi rispundc
respectuoi ; Err.rli-nc, vI rirglm, de lndrlzneala cc r,ri ,rruu
de a vi supila, gr_ primiti din parte-ne tncredinlare de stima
. ll fcspcctul ce Va pastrirm.\
In smerenia lui Crcangii estc gi oarccarc agresivitate,
un rcprog continuu, motivat ori ncnrotivat, lmpotriva celor
care i-ar fi ironizar pirinia. $i fmbricarca cu geiac cuprinde
$ ostentafie tipicX, care luxului clasei de sus ii opune o ne-
cioplire programaticS. Ei merge in tren fmpreun[ iu un rlnlr
bmic, gi*n vagon se a.fli cu lncX o cucoanX tn virstl cu trei
fete. Guraliv dia fire, cu fanriiiariratea oameniior sirnpli,
care socot€sc tlccrea jigniraarq CreangX tntreabii :
<r-- lucofro cXlltorili. cucor:iq5 ?,
196
Ctrcoana il irlsoarl de sus pini jos gi nu rispunde.
Llra ln dreptul ei. Oamenii binecrcsculi nu tul'bur5 pe tova-
rri:ii cle cElitoric tncerctnd sI lc faci cunottinta. CreangX
:e siurre atins lrr uiSrXnia" lui gi lncepe sX spuni <(anec-
clo-[en, ]:1.9i cu^tovarXgul rtd cu.hohore ostcntative" Doam-
nele nu rld, $i Creangi se simte iarSgi atins. $i atunci lncep
aluziile la cilXtoarele boieroase, c-ar fi mutc, surde, engle-
zoaice, aristocrate, ori mai degralti lirinci lnlolite orige-
ncsre (2J). Purtitrca lui Creangd este de sigur dintre cele
nl.i n.l*1o.ul lor. $i totugi, fii acea vremc ln care Ilgul
mai oisrra inci conirastul intrc o clasl cu prctcniii de aris-
oo.t*ii. fcudeltl, intangibjll, in care inccrca si pitrundi 9i
micr,l-burf,hcz, qi lirlninrea, cerc didca in burrX, pertg. ta.Slil
ini*trect,,afiior,' s*"iibilitatea lui creang; poate fi explicabill.
Cincl proaspirul rlspopit apirc,r l2 "Jtrnirlca", Victor Caslarto,
*r. pr.tinilca a-l fi :rdtrs fi a-l fi viz.ur scuipind pe ios, ar fi
Xtost inttmpinat cu lntrcbarea :
; dur und. l-r'ri mai gisit ;i pe aista 9i l-ai cirat la
ir,ri ?" (85)
De'nu a fost aga, lntrcbarea zugrll'eqre rnXcar starea de
:uirit a lrri Castlno insu5i, asiduLr iunirni"t' lri iirccput'
' L-ln alt rnod al liriniei lui Crcrngi, rczttltur. pe incctul
clin succesul ln societate, este asclln,Jerca statorrricd a jude-
.:5ti1or in ziccri qi in piide. C.rcanp,i.rtu .ntri poate vorbr
o:a Iunrca gi rrtr lii.ri po.rtc cxprirltx nlcl ..o tdcc
(lc-a drcpttll'
lil tgi pi.rci. p.tsn,,t*iitrltca (lc orlt ;;i . rriniine lir aceea prr:.-
.i- gf';iJ"$;t. Oricc scoatc - cli' g*r; . sririregte rlsutr,
"-rfrird- tncrg"c e illtcptat ctr "sacrtl cu rr:incitrrtrn' Este un
o'lriunclc
(Co1cilr>.
sncctxCol. Onrul "grcu dc c.ipo - a dcvcltit un Vetnlc
()6cl soseirc la .llunirncan cjc la Consiliul gerrcral al rn-
structiunii, rrnul il intreabi, ca si-l provoace :
"* lli birre, cine mai era pe-acolo ?
Ce-a1i mai pus
.la crle ?"
ln loc sX rispunc'[5, Creangl s,: rel:ugi;rzi intr-o anecdotX I
o*- Cici tnir-o duminecl o cocorui gi-a lrrar fiica 9i
*-an .1us *ntndoud la biseric5. lntorclndu-se dupX slujbX
acas5, & lntllnit-o alti cocoairX, care a-ntrebat-o cine mai
era la bisericX. ,,De ! a rispuns cocoana. Ilu am fosl Ei
fiici-mea; de acolo-nainte t$t prostime'".,,
Slavici li Xntreabi daci-i place Budulee'f roithii.
Lw.
 (* De I zice Creirliqi ocolinti. Imi place 9i rnie, dar * Da, bine faci, dragul rneu ! rlsp:uldle CreaugX, s-o
aicii cna odat# un flicli carc sc-ndrigostise rIu de tot dc oistrezi ca pe icoana risrignirii lui Ilristos !"
o f,atX. Xirr.rmoasi tns5, {ats s-a ruiritat la or,l; dup[ altul ' \iorbirca li cste preslrad de ziciLori, ( ctlv;:'ile, rostir;s'
mai hogat, corc putea si -i facf, toate voile, gi , bietul cle cinrilituri pe care di altfel gi lc irrscarnnX pe tot locul" Cr
fticiu J.rln:as cu-ininra iripti pi plinX de amar. peste citva 5i croii povc;tilor lui, la tot pasul Crcorr3ll arc pc linr[:5
rimp tnsurltcii s-;ru il"rlorc irr srt, 1i f[iciul, intilrrinri-o, a :,iat ovorba ceea).
b'*imac in fag;r ei. I:ra gititri, spelcuiti pi sulemsniti .,Vorba ceea: ziua sc telrle de bivol 9i. ntlaptcit tnca]ec5
de nu mai ptiai cum si ce uili la ea. ,,blu e aia, pc carc o nc dinsul." (225)
r,i'rlam eu !" iqi zise el".." ' ..io.b"'ceca Ici,ni]itura rimei] : ap,ir5-nrH cle gXirri, cX
Un citeBte cr poez,ic. mI tcm." (.229)
tlc cirri ntt
u<*':rarecine
Curn 1i se parc, d-lc (irc;ngi ? inrrcabi cl clup;i ce oVorba ceea : capra'b.-. li o3i3 {ragc ru;inc.,, (331, ltrl}'
; fl rsc r;. ' c,:ca r cttln ;i-o l;ice t)iitu.l nll I-o iace llicl
s

[otttc [.:un[ -* zice Clcarrgi cu * "\'ot'ba

- Buni,
seriozitate dracul." (217)
:i;ftriiac., <</)ce
.i
ca goarlcele, clncl nu-ncairc-n bont5, f;i n:ai leagd
Cei ele ['arI 'tntreabii, biteinlelcs, cc e ste sliliiacul, 9i si-o tidvl dc coadi. A5r 1i ctr." (217)
povcstitorul sputie attec,CcLo, calc e rispn:nsul iridirect la in- ' Cind nu c .vorba ssgcn, sittt altc cul,,ri iirlrr";ti ;
ir".b+re. F, voilre c'; un ligan crrc rtu qtie sI faci pctcc';lvc,-ci *Te-am agteptilt de Crlciun sX vii, dar."" be;telctr" .te;tc1*u,
ri.unrai sflrliac, c[Irc e nimic aliccva Cccit ficr tirrolit'in foc cX nu pot striga valeu, gi cuvintutr s-a dus ca fumul ln sus liii
ii:5. ri'.t 1i itins ir" ,ipii
"
(.;-11,
- venit n-ai mai venit.n
clc
"[-,a o tntrri:rire r'ilicnl.i X"r prirrriric sc i'orlie)tc iticou-
"Sdl oleaci, mii biete - zice CreangH ctnd
cineva in
cl$:ienc. Creangl st ridic'i yi iprinc a$iicdola :
irrtrcabi ce e cu piesa de [eatru pe €ilrd spune ci ar* do
,u** X),*rnililcr, griii cu;t facegi d-r'oastri, cl:tar ca pun*
e;lsul ccla din i.'.ll is, cart, tnlf ll-iil"lcl pe rJrit:n tln cli:l ir clt
;iirid s-o scrie - cu trenchea-flcnchea, trei leii pdlechu:a, nu se
f:rce treabi in lumea asta !" (5)
i'.,;rt fru,it.r, Lr brilt, il '[ntrehl citc ceasuri ; i:l s*oiincl ce;t-
Ace stea. stnt numai foa.rtc ptxt,ine flrirnituv'i dira sacun
;:raicul, pir,r-i;r1Lr, i"rtl di ir'i{ai5 cu [.rni (Li ti.'1. rtr;rirltiLi'i
:l,e:rr ii{erlr, ij-+ i,* [r -,iniit.rr:,i, ;\ter3irld tlct:i:;';l c;[; dirpi povestitorului" Inainte de a scrie' el f9i jucn folclorutr, 9i
cl, ir# cj iir ca[e ilr,,:;rin"{ Lrn a]t pl.it}gat 1i il . irrlrrrrr"h.r rot spun eroii lui spusese cl pc ulilelc Iagunui 9i tn *Jur:i-
.:i ,lc cc .rlcar*i; :t li.'::l:r.',-1e cii i s-a ltrr'rr cca::ii cti 131)[ ". S5-i deschidern op.oo ; Creangi coirtinud
u',*a,. si vorbeascX
'i.rrrin,rt
not. l\nurrci n,rrp,:5 iI ir,trc';ir I ,,I.t r'Lt"i, ci 1i-'l irr zicitorile, cirnilituriie qi nizbttiile lui :
'lir,;g,i o ;ll1l, irt-o l" L'iingagul al
"u :i
iutug 'rcpcdc'ti
pourr,c,:t !" ,,lli"i - *Lati peste lati, peste Llti * fanboi.rratS, peste fmbo-
lolX*"r inl'-rucllt !--t-n.L;'t ;i filge dc parl:;t ccalalti, -
iorati - crlclnati, peste cricinad * miciulie, -peste mi-
incft bietul ofil nrj gt;e itt cJrrr pJtfc si ttrqa !rr:ti dc:{riba' .iul;* limpezeald, peste lirnpezeaXi * gd,lbeneali 6i pcsle
insnr: cct cu cea:';inicul, :;ru rlirc cel cu puil8.1. i.rcd aqa -
gi1[:eneali *- hudulei.o
facitl si c'[ voaitrX cr: tntrt,nirci viticoll. I:u Erirr un lucrtt '
ti' dnufn:: ci rt-ar fi nXri si fic bir:c in lara aste !" (107) <<IPate, care di ocr Pe spaie
Crcang5 a;c mugc5:'-il'a iutc cr a pXrintelui DLthrr.li"nu"i $i face cu mina, s;i'i nai aclu'cl un:r i:

lii:s*ste sp'irirul i:ersonal, r'c lingi umorul popular. Doi tincri, nVorll;,. ccca :
Nt. R. n"gU*n ii"A, C. Cuia, se fotoqrafi.rzl la rninrit i*r'rctr'ra
cu CrerngS, aqczat {n rnii[oc' Vin la mlna de r:i cere.
*; , plsrra aceastX ftttografie * zicc urttrl * ca o
Ygi
De m-a da, Ce nu tn"a da,
edev-arflir lc0ana Peste noa-pte rnii fura.n

{Qq
198
 ..Vorba ceea .oVorba ccea Goldtatea lncunjurS, iarl foamea ci5 de-a
La plicinte clrepi ul."
Inainie
" \'oti:ra ccea
$i la rlzboi
Inapoi.>
De pllcinte tia. *ur",
De rilzare qi rrri tlrc.>l
..Vorba ceea fiec';rre pentru sine, croitor de plne.'"
.,Vorba ceea rXu-i cu riu, dar e mai rHu flir' de r5u." *\'orbr cee a :

.,Vorba ceea Decit cod:r! in ole5,

Mai bine-n srtlrl tAu fruntlS.>>
Di.rni, I)oanrnc. ce n-am avuq
Sii mir mir ce m-a girsit.>>
.,\-orba ccea
*Vorba. ceea Piclea rea 6i riPirLoasH
Ori c' Lrate, ori o lasi'>
Vila-cle-rie tot invie,
Iar vi;a.de-boz,,tot riigeu.D <Vorb:1 cecil |du plitegtc bog.rtul, ci vinov;rtul.'
..Vorlra ceea Zi-i lume gi te mlntuie.,' .,\torba cccrr
.,Vorba ceea LeagX calul unde zice stXpinul.* Nici ioate-ale doftorului,
.,Vorba ceea I'rrca pazcite bostanarla. ) Nici toate-a cluhovr,icuiui.
(Vorba ceea: Omul sfinjegte Jocul."
.,Vorba ceea Gisise un sat fXrI ctni gi se plimlie ffrri bXg""
De ce pclreci,
..Vorba ceea De ce"ai nri petrece.r>

Poftim, pungl, la rnasd, s-a da bab;r ios din ciruiI, cle-abia

Daci f-ai adus de^acasi>...
nVorba clntecului : Sacul cstc neispriivit. Crcangl arc cite o zicltoare pentru
ficce imprejurare gi le scorte una dupi alta cu o pofti de
Fi-tri, manii, cu noroc, r ,.rrbl amelitoare. Despre el se poate spllnc ca qi dgipre Popa
Il.rhu :
"$i ctte ponturi [gi ponosuriJ nu da dintr-lnsul,
$i rnacar m-aruncir.n f,oc.*

.,Vortxr cirteculLri :
Lle-i sra gi lrri lehamite clteodat5 sX se mai lntilneascI cu cineva

Fugi dc-acolo, r.ind-ncoace !

:i sii-X rnai sttrneasci la vorbX".
$ezi biui;or, nLr-n-ri da pace !
\lici boala nu-l potoleqte. LTnui perpl care-l lntreabI de
'rir;a.11e$t;t!"u;,,rr.,
..Vorba cirrtecrrirri : mare-i b''xtatea rui r)urnnezeti ; vezi,
De-nr 6ti omul ce-ar pdgi, lr li5trinele lgi ia clin vedcri, din putcr.i. din auz, dar nu
" Dinainte s-ar piizi.> Lr l*s5 pXgubag : lgi dI ln schinib tusi zdravfin;, s;ru o durere
*Vodra ccea : A ajuns oul mai cuminte ctreclr g5ine.,
i1r, ;rrl.c." (5, lOZ)
"I'inerilor c:lre pe
la sfXrqitul vielii il tntreabX respecruogi :
"Vorba ceea : $edc htrbu-n cale gi rXcle cle oalJ,, .* Da'cu sinXtarc.r cum mergi, nrog Creangii l
200
ael
 * le rispunde el fn stilul nui Nichifor
- Ivfullumesc
Colcariul tot rnai bine, stupesc tn barbi gi trag qghealu,l
cu dingii.' -
(6)
E bolnav de moarte gi nu mai are de triir declt doar
citeva zile 9i spune snoar/e la cine vine si-l vadi gi-i e frici
si nu se prXpXdeascl lnainte de a le scrie. Nevoia de a-gi
degerta sacul este la Creangi imrperioas5, ca ,un vi1iu, poate
din nXscare, ln orice caz lntiriiS prin lndelungi reputajie
de anecdotist.. CXci tg1i prieteni de institu-
-. ir.rnimi9ti,.
(orat, tine-fi adrniraton, <amtrcl sencerr", jiEace gi duduce
- a$teapt; eX le spunH vreo anecdot5 ogtigi col&". ,t
XN" CT]I DiN I-JRhfA .\N[ 5. h,{ol\[d'['F:A

Cu incetul, hoala sap5 rrupul 5i miniea Xiri Cre;rrrg6 6i

face ciirr et' neom. I-a mai pugiri de cincizeci de ant, il)ovest;*
rlrirl ,." Lln on-l imbltrirljt. Se puhlvise. 9i se ccrttise i-l
lalfi li ochii-i cXpImscrX o ciutHtur[ amctit;, de.mort cu
ochi deschipi. Apoi i;i tunse chilug qi pirril ;i semlna. gri,s
('urr er:a gi greri Ia '.rrnit, cu un rnistrel, Boala c15 .he1ii 7i
st',.rir*ri, $i' Cicar:gI era aci de o vcselic nel:,ltu5, nci litriir:;r''l .

ur, :'c',-,ti,',icn iirl opiririi ,,ricf ii .iritejcctl.iatrc. \tiztncl pe ni,r.rlincsi ;r

holrlav, s'arc clcclare z.lmbiucl trirt ci tltt rtrei c tn starr rii
gir-..cle;isci rriir"lic, ltiind ;i cl ccv:r cl'-",i'rrc fclul n.re tehnei, t'"'rcg5''.i
sii .se tnfricol;cze 5i si crc.lelir c,i d.rrinc "idiot". Se silce cj.
scrie.pi nu pritea,tri, clcscurajat,,riisprmctrea lrri,Ncgruzei, c,ar,:'
cr:r'ea manu,scris pentru rcvist5 : "Pisemnc cl-r'oaslri nu mi
crecleli cI sunt t.,olnav pi aproape, ctracX nu de [ot, icliot" {239).
Lla sI se-ncredinteze cI nu-gi pierduse eie tot mintca, sc p$rr.*3
sX nuryercr (234). [.a {nceputui anului 18[i5 sc cr'('z.ti\e opc 1L11o!,i,-t
resrabilit" (Os)';i, lr:r'eselit, jinea coresponden4i cu Co;'rstnntin
dc tra \iiena (.im * zicea etr * c, coadl gi pe la V'iana")n
clncl, tn februaric, l$tr-o rniercuri, c[ztt ln pcoalX, lovit de arae"
A{ai c5zuse o datl ln cias5, poate Xn 1884, pi atacul fiind greu,
[u crezut mort, iar gazetele ar fi rlspirrdit gtirea cS rnr.crise"
CrcangX, citindu-le, ar fi zis ('1.64,23) z

u- Daci atita era sI-mi fie to*tI jelania clup5 rnoerte, tn'.i
pare bine cX' n**m murit lncX, gi deie ,Dumnezeu sI moo
-
tnt
clnd s-or glsi oanieni cXrora sI le pese ceva rrrai pulin
urrul ca ininc !"
Se poate inchipui spairna copiiior gi ruqinea institutorulLli..
In martie se sirrrrc iarigi rrai bine. La 18, 19 gi 20 ale accsrei
luni fu la Iagi un ccugres didactic, la care probabil lui part*
gi CreangX. Vremea era rea, supirltoare pcntru un onr cu
ncrvii zclruncinagi. In aprilie se ivirl cilduri mari, prernaxr-lre"
cu secetX, apoi. d.codati, lpre S_f.. Ghcorghe, cizurl . ploi
toren1iale, cu grinclinl ctt aluna. Prin rnai vremet se rbcise,
irr viile erau distruse. Toarl luna n:ei gi iunie plouX, grindinX
9i trisni. Creangi venca ll gco.r35 tocmai dc dcpaite, cli,t
ruinosul Ticiu, $i sc-ntorcce acas5. prin e,locluri sl biira*r.
ii)tr-un bordei a clrui Sindrili nu puiea 1in"e picpr prrho;riclor.
$coala il obosca, copiii'il suplrau. I-r: ocupit ireiicci clc rr,'
pc siprXrnin5 cu 5ioala, pc-nrru carc rrcbiria si faci pr:ru
drumuri pe zi "prin ploaic qi noroio. Sc apropiau examer:*le,
cu tot soiul dc fornralitigi, 5i sc siniqca olirsinic'- ii grcoi" (2lir).
Intetrit de atacuri, Cretrngi ceru ite varl bilet'grituit de l,ai
dc la Epitropia Spiridoniii ti plcii rlin nou, iu-iulic, parr-jr,
l.r SlHnic. Fu fnsogit in rrcn di rinlrLrl N. A. Bogdan,-c:rr: ii
f usese cu doulzeci clc ani iliainrc Acolar gi fali- de cirre li;i
ciezlega ia:.rigi sacul cu srlorvc, ;pre oroarea cucoanelcr tiin
vagon. l,a Tlrgul-Ocnei nrlncl t-irate felurile cle bucate ale
lriltului girii, sprc ujniire.r ccl,:r clc fr15, si blir o iur:riirx1t' (,i
oci de vin vcchi. r\poi mcr;c i:r trlsur;i la'o rltii cri:nrir $i i;r.r
runei fct,,. ocolir dc rpi,pc cflrc c irrei:oic go.i.i,
"proapc
I'Iehei, blete dr;rg5 ! zise cl ril:iiruliri rniral aga nr,rinincti
"**
;i aga bca ron'ri.napul aclcldnt, cel ndscLrt 5i crescrir la coolrncle
plugului, nu ca firlifu;ii dc pc ln r-i1glr1i. crcscrlti in buurbac. *
c.:ri nun:ai,parcii tot buml:i'rc nriirrlncl ;i bumbac se trezesc
i:rir-o zi in loc dc crrrrrc si orrsc 1,. f 23)
La SlSnic, Crerrngl srii t,r ecc.c.r;i ocl,rie cu N. i\. BogrJ"rn.
f.i se scoali fn zorii zilei, dc lr' trci tlimineaga, ;i nrerg sh
lica api minerali de la izvrx. Scara face b5i cirkle i'nrr-il
c:rdd de zinc, spre dcoscbirc cic al1ii, crrre o fac ln c.rcli rie
lcrnn, qi apoi urmeazi lrrgurgiiarc dc apl nrineral5 rj+ na
rtlt izvor. Accasti curl nu putca aduce vreo vindec!1rc prr'r-
priu,zisl a bolii, gi clocorul se ginclise si fac[ mai pulin pri-
t:rejdioase atacurile, sciz.ind ceva din grcurarea grasului botrnar"
Creangir cra afil de greu, lrrcit poclclril cie lemn de pcstc ptrtul
20+
ds
Sl5nic trosrea clnd trccea el. N. A. Rogdrn, c;rre colirbore,rzX
la f-iberalul. din la;i, triniite gazerci o cronici srcmnari I)anJ
irititrlarX Bdile
intitulati
intitulatX Bizile de la
l.,t Slinic (53),
.9lilnic
l.,z Sli.nic 15'i)^ unde,
(5-1), unds, crr ftx
unde- cu f,rartc nrrri,r riuh,
f,"rart,- putrin rhrh,
vorbegte de "pXrintele Srninttniro (l(r iLrlic 1S85):
"Pirintele. SmintJni * zice el intrc nlte
rrlte prostii
r * pXti-
rneqte oe
rnef[e ii(}:lli]... lliorL]Illlol; : clnlaTcfle
de hoal*,...,rnorgnjlo1; clntlrcste vrco 7)*y6
clntlrcyte 95*98
95*-98 oe kilo,
de Kllo,
l.,ilo"
f5,ri cortetr qi f[rti pillrie. I),rctorul l-a asigr.rrar cI va sc5dea
ptni ia 80."
Lui Crcang5 iusl ur1 atarc articol treiruie sl-i fi plicut,
iiinclcri-i miguic.r ulzuinqa fircascl dc popuiarirarc. Urr aJt
tfnXr ii citi, in Canxovbiri literue, Electot',rlele /ri I. Negruzzi,
i'rr cire era vorba 1s1 dg
"p6rintele Smtntlni", ,i Creangl iarigi
rfs* multrumit. Sidnicul era plin de lnvdqitoriir-re qi profcsorirne,
care se-n1elcge, lnconjureu pe povestitor cu resllcct gi sirnpatie.
Douizeci gi opt clc mcnrbri ei corpului ciiclr,ciic, printrC cerc
h'{isir, Coclrc.rnu, Raclrr, Ccrlicz, Ghcorghiu" fopiice anu,
Cnsr;rndachi, Chiril[, i\kirdirescu, l\{azarini, Andricse u,
Cr;lpeleanu, Suciu, Mlrzescu, I)arzeu, Vestinicu, I(ornan,
'fcor{orescrr, I}otez, Doclrescu, Cob[lcescu, Ciurea, Consta"nti*
nescu, G. A. Cosmovici, se folografiazva in corpore, rczematri
cie frunzigLrl trepos al unor brazi. Frintre ei, cumitr-c, linigtit
la faTI, cu rntinils pc genur:chi, se aflX gi Creangi (3,1).i{inerii
rin ;i ei si se fotogmfieze. A. C. Cuza ;i fd. A. Bogdan se
rlrzI, c,l "tilhcriin, in clrcnpta gi stlnga iui CrcirirgS, ln fatra
tir:tri fotogrlf anrbulant, carc f.tce poze pc tirrichcir. I-a plati,
;:robabil" irrstitr.rtorul, ccclnorn, sc cliclu ilfu;roi, c"{ci zisc cii rnai
birre cleclt sX se vadi lirt pc tinichcn prefcrii s[ dea francul pc
..:eva cle rntncare. $i-ntr-adcvXr, uici urr fu chip ur troln;rvul
sI-nrpuiiucze din grer,rtatea sa. Stimul;rt dc aerul rece qi cle L'iii,
rriiricti cu o poftl sporitl" intr-o zi, cv mai rnuili, fricu o
piinrb"irc sprc-grarr i1i. oPurccgtird incctincl, l1'rosl oIcslr' -- zicc
corcspondcnirrl Sliuicului I;r Liberaltt"l, cr'irc c N. \. Ilog,-
- pe llngi stabiLirnentul b5ilor caldc,
dan (53) irrc'cl"ruriiri a
,,,* .ui.*' mereti, cfi:cl pe nitlul drcpt:, cincl pc cel silng al
rir.rleluiui SlSnic treclrrd 1;r fiecc cinci-lasc minrttc citc uir pod
s:tn pocluiel, ,cttc o luncX, cite tur tururccl sart clte o seric cJc s'Ltnci
dHrfmate.' h'{erg astfel, p'rivind nicictl ln zarc crcstclc r1u1lti-
lor, pln[ ce ajung la un loc uncie rlul se rostogole$[c z8omotos,
fIctnd stropi gi buibuci. Acrul e rlcorc,s 9i plin cle mirctsnra "
r'5riu6asI a brazilor. C;r n tgrli nricX de biscricqil ardclearrfi,
?ni
se z5reite in fund pichetul <iorobanlilor. CilSrorii trec ape
clocotitoarc, ficind cchilibristici pe puntca ingustl, alcXtuiti
din trci scinduri putrede. Una din sclnduri se rupe su,b pa6ii grei
ai povestitorului (a;a cel pulin pretinde cronica, cu intenqie
de gluml). CreangX, respirlnd aerul de munte, care-i arnintea
de valea Bistrilei, d.e Brogteni, de gazda cu capra riioasi, simte
deqteptfndu-i-se pofta de mincare. $i inXnincX, arunctnd haina
cle pe el gi gez?nd jos pe iartri firinegte, cu o licomie care
{ngrozeqte pe comeseni. In chipul acesta, firegte, nu se putea
vindeca. Avea atacuri chinuitoare tn sornn, c6se:,wperiau pe
tovarigul de odaie. Din aceasti pricini tocmai r5mfnea ziua
cu o pofti nebuni de vorbi gi de veselie. Spunea tovariqului
pot'egti, snoave, la masl sau pe drum, stlnd sub un fag, ori
mergfurd la capitui satului, la mulsul caprelor, sX bea lapte
proaspit. Le spunea gi stihuri populare, ca, de pildX :
Frunzi r-erde siminoq
Furcesei intr-un noroc
Fe.ntunericu de fog
Nimerii la altit crsi,
Cu nevirsta mai frumcrasi,
pl D.ifDltu natJrJu,
Acolo sd fiu 9i eu.
[-ru,rzJ. verde 5-un galiu-
mori is pe-ru pirii.r,
"Septe
'foate macinX la griu,
Dar la moara cea din josu
?i"ffi"ru::iii,lill;,
Ca sl faci-o azimioar:i,
Frirr intati-n Licrirnioere
S-i coapti la liligoarg
-qi dc Fuiului si mocri.
.Star.ca Xui Qreang$ iru se imbunirlgi prea rrrulr ;i bolnavul
se fngrijora" El lntrebase pe Constrntin, de la \,;iena, daci
cirieva poate muri dintr-asra gi-l lndemnase, pe clt se vede, sX
constrlte rJoctorii clin Viena (68). Cu inreres va fi citit fn
tr.iheyanwl din ,acel an un A,r.;is foarte im.partd,"ftt, care flgXduia
ruinclecarEa siguri g'i radicalX a epilepsiei prin altcevJ declt
prin Lrromi.rral de porasiu. Specialistul era li Eerlin, se nuffIea
tva
S. Riebschl,iger, dar cerea 20 de franci aa s; comflnice mis-
terioasa forrn,uli, ln,cit _e sigur cX ilr" astfel. de condilii Creang-6
nu l-a consultat. Cind se-ntoarse la laqi, vrernea era trist6,
oloioa-sX. flcuti pcntru a lnchide inima ornului. Plouase ,toatX
i*r". Iti islie fuicsc uragan, la 10 augLrst, o ploeie torcnliai;,
de citeva ceasuri, pre flcuse ulilelc ln ,,can:tiuri vencliene* '
Iarrnaro,cul de ia Fiumoasa fu stiliicnit dc vrcmea rea. Ploiie
urm;u; pfni ln septembrie, clnd dorobangii ,si c5l5ralii ln lagHr
la Ciric, ln apropierea bojdeucii, apadar, trebuirX si fic cltlqi ln
cazrlrmele nol de ia Copou. I-a sfir;ittrl lui septemhrie un foc
mare cuprillse casa ltti- Roz-novantr. Pierirl solda6i ,si cfipi-
tanul Pf,ren.
Viale ncum pentru Creangi trcbui sl fie un chitr sta-
tornic. Nu sc 'iprea ;;ric bine ce-a flcut in acc;ti ani, dar ce
pute.r sI facl A{crgea ia ;coaiX din '{'iclu pilii in t)icirrani
dcti dc tcenrr cidcrii in clasl c clc inchipuir. ci-pi punca foarre
des supliiriitir. Buchisca lnereu la cXriilc lui, din care iclcau
aDroaDc .[a [a tot
[ot anul
an ncti eclijii, Atacuriie tn soil]n, saLl ;i alt-
lnllltcrlr dupa lellul boiii, e firesc sI fi fosr tot xn;1ii ,1,".
Inspiirntntal, ruginat de stirrca trui, va fi stlnri buirn;c fn
ceri{ac ori tn odaie, printre pisici, silindu-se sil mai scrie
ceva. 'I'alentul nu-l pXrIsisc, cloq,rdi ulrinrul irragn:enl dir:
Arnir:tiri, ci lncrederer in pr-rtcrilc ltri. Priercnii fl tnclcnin;tu
si scric, iar eX n avcl voic [ttrrrl. Scristrl csle --- z-icc.r c[
indi:rr:nlrt.oriiiir r.lc: gLrst, tlLt clc sil.irrtr'a" (229)
l{ici prictcrii -,,trc;rirri
dc lliiitl.r,-ii rru-i trtri irl'i:"r, 1tc lingii sirie. c;r si
!0 lfltr.riasr) {Ll ci. (jorrta nntri:ic, i,.an-,l;rior c{c nseir:eui,,
i\ltii" ca ir;ltu, icyiscri, diir ,,-lurrirucito ;i cr.',ltileu oc,:jrilc ir*-
palr:iv;r meriLialclor s*le. In 1fi85 qi {'uv"'arbivi!* /Jl*'rie, itlr-
prcrin,S cu rcrlactr,rul Ior, L hl',;gruz.zi, se strlrnrrtir-.0*r;i na
I!-ri:iirc;ti (1 15). iJc uliiele Ii:igi-rlui rXticca l-rumai F.rnincscu,
ci;ir cl nu tr.rai cra Liii om ca c,;rnrerrii. h{!ntca i se-tltunccase
clin noi;. l.5.sa bibiiotecil cu ugile clcschise, ccrca bani cle h
toat; l.$mca, se lcga de tnrnura fcrneilor clc pe stradl qi nrai
rles cr;r ele acca trisieic zgucluitr-.are, flcu# sX stoara tacrinli
bolnavi;lui Crearrgl Cti ochii pironitri ln grinc15, el declarara
din pocziil; "alc :
S:1 privinti pirinjr:nigul rlin tavau, dc pe pilagtri,
Asciiltam pe craiul Ramses gi visrrn la orhi a'lba5tn{*
 spre' iale.1 cn suspine a povestitorului, care, sub lnrlurirea ncscu (23'{), cieqi subscripliile crau foarte neplXcute poetului,
bolii nervoase, avea izbucniri de pllns. Prin itruie, Creang.i lu.i .t.* lt 'otor""'ccrgctoric' \'a fi cjurat C-r:arrq5 cl ilrsuSi pl
vXzu h sflrqit fcciorul lnsurat cu o fetl de negustori.ggprir5i l:mincscu ? I)ortc cllt, mai sigur irrsi nu' Itiiirdci, prin iirc"r 1'^.li
din Briila qi-l crezu scipat de vlrsta ziplcelilor. NXdijduia illcrcu viirircl, sr v.l fi socot;r cl insuli un ont sarac.
dc rxran.'dcopotrivi
sX facl clin el <(raz.;m;l bXtrinclelor". Merse, desigur, la vredrric cle' mila altora,. Il durca ntttnai sl"area
nunti ln Br'iila gi-pi petrccu fiul ,si nora cind acc;tia plecari nri."r*t*i $i socotc.r, ca olicc om dc mcntalitatca luil ci.,i:n-
la Vicna, ficlnd 'un ocol prin Lemberg. Acum CrcangX i.:;;;;;; ;;,; o- di' gcrrcr'r1ia rnai 'i:r j.rij'
"i,'.h;io"rcn. l)rietcniipc l-rrrirrcscu ll nti rii:,1rrc..
rimasc singur, lirl prictcni Iitcr.rri, cu oarncni limpli, c[irc ViehutS. l\lo11irrr, rncrscrl si vedX
care se-rltoarse, precurn f inca Vartic, Zahei, frate-siu, qi s."Jr*'ric*j.,,ii .r, N'Iorlun tra lnieputul lui fcbruarie, ctnd
rnadama Zeltei,li Iaqi, preotul Gheorghe Creangl la Tlrgul- t;utn.tii. irrir;i lr cep. Ni'icsc vi or'itul cr;r. dc s
Neaintr li aliii asemenea. Prin plecarea Con;orbi4ilor -$ a "o.iJ1J
hlnri donrn.lrsci,, dc qros. Dis-clc-diniiucali, Pc Ia or'"i'' ;:iic
iuninti.stilor, tra$ul dcvenisc dcfir:itiv un tfrg de provirrcic. ii iurnltare, Crcangi privi dirr a16oncl.rricul rni'isljrj...Ln
*boiereqtiau actlm url 1on clczoltt dc viall mlrun;i-
ilcvistcle, gazetclc l;ti;J;-i"it le riidrit, se'rnr poate' pentru el de schiin''rbdri
Localurile nu mai aveau clutarc pi .incersau sI i"i;".-f :Zrl. t, .t. blnuir ci o supcrsrilie cer.rcrcristici 6r. ::avl-tl
niragX !.rin rcclaml burghczintcr vattitoas!. ,.trIaiso-n- Joclicy- i;r';r;;;t.';1ttt.,itt povcsriroiului, fiirrclci clc aci irrol ;
Cluli Granci Restaurint de Paris' ofcrea la "table d'ls&te, ;;.;-;';;;;i; it. x])rtri1'c strrrcri ltri I-mirtcscu' \'e I'i '"vt'1
- i trois francs, diner i qtr{ttre francs,', }'{icile evcni-
d,|jeuner i.rJ;,.,fr o: rlecl pociul irrvi"gc.r lroal.r, oircd.nl .rsu't.r::..- rarc

,o.nt. loc,rlc luau proporlii carigialc;'ti. La balul Societlqii '"

cu r lui, ar fi biruit-o 9i cl.
pentru invXlltura pop6rului routtt dat tn salonul .,Gatrino" l;'i';;;;;'fl..i i.o."n',a.ti Ir Botosani, la apelor I{rri':;' ,'1
iar 29 ianuarli. 1885, jr,rnali*tLrl rcr'l]irc;lsc nun bucher colosal Crc,rrrgI rIn'ai. singur. Ncmeicreztnd tn puterca 'Jr 1a
de clame gi clomnigo.lre o. {iaz.cta 'scn:nala ollr5znicia sca- sf:",;.1;i i"li ii.mticlpirind 6ilcr grltuit dc blj,:1:ifu
petului ,birjar Gavrilug, crrc ir-L {a1a "I{oteiului de Rirssia, ;t";'t;;*t c,iir. "1., locurilc copilirici: Prcsinilca. cd n-r'r; '--n
iX..ts. gXlilie cl i se di.lut* prcs pr"rlin' In nurtie doi ntineri rilli cirrcl'mult 1i, cu irrsrinctrrl orrncnilor sinrpll, \'ola,:i] .,:1e.r
gentelm"enio*,sc biiturl ln duei cu floret,r din cauza fc'tografici qustc o darl dirr l'tuctrriilc viclii d.c slt' I)oetc ca'.:'t:''l rlr
unei cillrege clc circ. A. D. Xenopol. istoricul, picrdu;c pr ie.rcurilc loctorilor c.rre nu Stir* si sptrn.r rttl]rrc. ..;'i,'-i:r
^reri, pop()rului' lll t()illlllli sc clu'c;: ll
[{ector, un' cilel alb cu patl neagr5. pe ochiul drcpt 5i crr si irtrell,.r irrtelcpciurrcir
r:;rt;J
zgeruli la git (l l5). Irr :rscrncnc,r ;rci'!nlic cste firesc cr-Crc.r:rg5 irirs,'l-i1;"';t;. ?;;.;;;'ii iii.t ntr rttni arc t'rtlt clc Picptul
s[ sc fi lrils tot tn.ti rrdirrc ir: bojdcuca lui' Uncori irrcc"rrca mal vreir sa vaon o ooi;'to."iilc copiliriei q;i nea'rurile.
sI niai iasir, yi tot mai clcs Inge at,inci Ia Neam1, yi dcci ri:1s5. ii';t;- ,;;;R*t ,i. t..,itiii, ii .t. "toio "ottt 'n .excrnp['ir ;lirr
In vera rrrului 1886 Crc,rrrgir ntcrsc <lin nou h 5]5nic' cu l'oz'ilvitor, sirrltlrtrl pc cerc z-ic.'a cl-l nlal-are' 1l-l ctartt' 'it'':ri
acetre a;i rsiabe rezultatc, de vrct"nc ce ispitcl la 3L irrlic pe rrncle' tttv,it,tsc cl i'nl'trctml't.li"icu Conlir 9i Il vcdcrc" 5t1.1; tr{'3
trre el :' o$coalci prim'rr:
cle
feciorr.r-s5u, de la Viena, si-i ,spunl cc mai zic doctorii de i'iJ"",r""ii-i;.t;t"ii, care silntora
pa acolo. In toamnS, CreangX fu lipsit 5i dc tovdrlpia oriclt blieli No. 1 pentru biblioiccl" (34)',R^rrd:r cu
de trist5 a lui Eminescu. Acesre, devcnincl supiiritor, luscse rnai nrult .r" .u,',',int.li. li ".unt blrri'rt'l pop5. Ghr':;:nc'
internat ln ospici':l de llngi l\,llnXstirea Nearnlului, unde srltir Pe accsta vl Ii clutlt sl-l ispircasci ilsllprx.rispit:ti'"i:rcr
pinl in aprilie 1887. Se-nce1:uri subscripiii pentru ncfericitul bisericii la grozavele intreibiri alc viclii Ei trrorlrt'
insa Fatr:trLut
poet, la care contribuirX, cu rnult avint tinerii qcotrari. O tristi .r" o,r-t si,tiplu, carc nu pX,trurtclea asrlcl. de ototltntt; lo1'^1,
fusese lnaintatX cle Petre Liciu, viitorul mare actor, elev pe ci acum, tncipllinlndu-se irlr-o presimtirc tea'lnvSlase uret:';;L vor
atunci la Liceui Nalional din Iagi (1i5). CreangI ar fi arunc$r g *""tgX ql fn irlt.tlnn oli" tlo*itteqti' unde-l e;rrt'c'
ideea de a se tipXri foile cle qigari cu portrerul lui [n-ri- bidita Vasile, qi PXrintele loan'
p,09
208
14
 .ta l-trurnulepti,
1- \dog.ulq. -_ zisepeel cltre
pirinteXe Gheorghe
- hai cle tutun g.i ,proprietar asociat de r:ipografie.- [n iarna iui
p[rintele-'Teofan lioc$a !'"
sX, vcdcrn
X 888, fnsi, CreangX se porni iar la Bucuregti irn'preuni ct;l
.Popn c"ra dus prin vecini, 9i Creangi, umblind pe la s,rinzi, tipog,raful I. S. troncscu, isociat.:1 siu. Dc bunX searvri, plecasc
;rc unde-gi vlrl gXranii bueoavnelc, dX-du dc o caric si d-eschi- sf se intilneascl cu Cor:sr"rntirr 1i sI m"ri vadd un docror
ztnd-o nir:eri [: prohodi"rl cjiaccnf tror. Xl ciri. nlinsind si boala sa.
uuspinind. de la cip 9i ptnX \a sftr;ir, incredir:gar .Y ui, 'Dcntru
irr rren, Cr.'ang,5. drpi cc '';orbr plnl 1a micz;J noptu {r:
cemn de sus. " acea pofti
tt*tu.ui-X, i; era proprie, vlzlnd cX celilalr
o-- Ia, aga a fo,sr, mogule, scris * a.ise en * sX mi-l ciresc ""r* si cintc popegli, zictnd c5-1.apuc^ase
,ri" eJrt de donrrit" inc.'p.:
r.:'L si.ngurv
"". (234)" dorrli dc vrerrlcr cird era diacon. Cinti slrtjba toat5, lncep{nd
In 2 septen'rhrie, ia tagi sau la ldearuln, dup6 o ver; sece- cu utrerrjilc, toaca irrtiia, slui'ba dc djnrineatri 9i rnormli ne-
t,:as'Xo La orele rrei. duisS anliazfi, Creangi vXzu pe cer la contenit pin.\ Xa ziuX, ajunginci la Ruzdu gi ia prohqtlul cel
i:is5:it un ;h Eusgul'|c"r, care-i d5du pc,ate*nou;i alinarc (225), rn:rrc, in irren.tc cc tovanSgul horclia" Dat intre cinriri Cqgangi
Dc la Enrirrescu auzi i.:r5;i gtiri lrunc, Insi pesie circ-r'a'luni, mlncase puii fri,pgi qi b5,use trei sliclc cu vin ale tovarigului"
r:irin feL'rurarie gr mai 1888, fu din nou rHu"" clderile ti erau Cind acesta, la-ziu5, itr {ntn$X cum ,p$tuse mfnca 9'i cinm
qrelc, ., zssrnine cu rf,r,oirr1ea,'), gi dup5 :Le eea trupul mei era torodatl, el rispunse ei.n acea veseiie care-J niaj zguCuia dln
^
lrr, lcJ L dc' e onvulsiun, A 1A A t /i^-\
cln(l 1lt cltlo ( ru/ I :
,.EXdiqX Gheorghe drag[, gi ;rr:clrubireveri;o;.lrc Anet$ o- Apoi, ot'tii lrii.t*, eu ann ficut 'rre.i r::eburi d'eodatii.
;i lilenirtrS * seria r:l plrinrelr;i Crc:rne;. in sril lrri5crirnat
::

*in.tt" am hiilt si a;:l ii a'iltat; stai de asculri, cI dt

-r.*{r:':r:r,il aflu, il,eum pilfrn rnai ,binl1cr, clar rot lrli tremurH
':
} ne ir:ir.1c gi ;Lu:r.l :"'.:,f .pi .J:icur;i,r.t cliir ,tcerst;i pnicini.,"
Dirr trcbr,i'af r de a ;': 'gi;r :{c ee ra trl viaq.i dcveiisc nrai
ftecruos ii p" 'l'rn:a .r,r, 1te;]:1-.na ,ca
Ii]s ar :nev;rsr; al5trrri, iar
,n.-lrir^[,r; 't'. zt::t d.:agi pi i;r d':gi bj-lig.i GIicorgl.c, .
.inc'1r.,-i ;; l i,c.r ;' u], -lc ,ro*lf , ,o .ci clui s. rnl;irliSrau
.jnJ[ -]'j rtr-tr i.L se lcLu;;.,.-,',,$i r.l-i -,r,:Lt., Cln;.'rr;j *- zjcc.r
,:, \;'
'i, L-v,,,,cJrr p-- ,.cp:,1 ,i.ir:ciu"ria: ,,Nrr
',J, ;i :,1 i.; lr
.--
rir da l-:olii" u)tc .ne Ferseeu'r; pJ,s {:r.! pas !" idB) , Sirrir rrirt
ji . J-.,,:.:r."i1i ', -'-. :lii, r C;crrrgr, d:"; ,r"pli ii ,Ja inimi gi-[
si.'r{'su.ia sii m,cc"rgl lle i'iiinic, <lJru"rir ibun ! $i nu tc tndci
cfcirqi cle jlrtin c;i ai rii cepcji s5niirn.r;e 9i ;ri sI vii cle acolo
"-
acum incepclntirile de ia toaca 2-a, cluibeie, trcturghia, deniile,
botezurile, nunlile.o
La 3 dccernbrie 188E "r{rHelila loan" era {n. Eucuregt;i,
fiindci fr,rtelc Zahci ii rtrl; cL 1Ll rcspcclui. sI punl o
vorbX huni p{jntru av.lnsari,r cuiv; de Ja ofjciul pcltal din
lasi. Din e$i,stold reiesc ci Crcar:gi plcr:ase Ja Eu'curegti
pi cu f irrca lLri. ca sii.-i an;tc;i c: trurr"c.L (6U)"
Cu accst pn'1e1, trcctl pro,l'r;li:i1 pr ia *1,-tnimcar', 9i-) tn*'lni
oc lirnincscu, c'lrc sc Jlllcslc'castr (1r n elc r,ncri la $(caterei
.,nei gazetc }iteiar:, FktLinn, Eland'ui:iei, uncle publiea o tradueer0
<lin llark 'fwri;: :

voinr.; gi zdrc.vXn, cui:ir'i.i tLinirl. Apel,e sLir:t foarte,bunc, Citrd incepe ttenul zborui,
lcrr.rril: f"-r;i:Ec frirm",arc ,'i i,rgri;ir:, cte r.c porIe cic bunl;
,ioftori o rnul1ime, cai:i gi ,:i vin .l:r izr,-orun tiimiiduiriior, ca
;i :eila.l;,. ffiuritorl; rLi sI ai ,;u ci'r,: tc irirrrrlt"'r." (20) Sc "Y':ili,l'#ij,::,;ll,
Face-o g"r.urii-n bilel,
prrqg - clin t88-2, d*;tnd i5l l,rasc rin-":s bun dc pc l;r iocurilc
copil5riei _qi pllnsese citinelu-gi pro&.oclul, Creaigl nn rnai care rebui si placX trui Crea:ng5, de va I.i citit-c, fiincic5. ela
fferse pe la Tfrgul-Ncam1. Niei peste var[ nu se rnai duse un fel de
La $[Xnie, zietrnrel cX nu poate gi necerfnd la vreme nici i:iler Clopote1u.l de la gard
,Je yr61 gra'tuite, firX. de care nu-nfelegca sX se urneascl, deri A ,ia.t semnul de pornire,
abecedanrl lui st& sd. iasX fn cea Ce a douXzeci si una .l"oil rjr €ratla alefgai:^,
edipie, fiind et rotodaeH inscitnror .u pnr** erndn{ii d;bi;;; T'oli cu toi.i intr-a *nire..,"

210 CIl1

fn uldrna vreme, pe dlrilnXrurile "Junimir'' qi oarecum in
eoncrircnt; cu ca, -oe ridicase la Iagi o ald tincritne, mult mai
;:u[in ualcntatii, care voia si clucir mai clcparte tradigia salonului
flitera la laqi. Tincrii erau c,Lrscuri, deqi lnflic5rali qi oneqti,
gi CreangX, trnbi;rt dc ei, ca scriitcr vestit, gusti din plicerea
de a st"r ln mijlocul .unui cerc, serios ca Maiorescu. Poate tot-
od.at5 rnai cXuia o uitare a bolii sale. Unii tincri se strtnsescrl
('n junun cloctrinaruiui socialist I" N;iclejclc', al1ii, in 1888, in jurnl
N" Beldiceanu, gi el ilListritate provinciaki. FXcceu prrtc din
'Lu,l
ce e Edi-rard Gruber, tlnlr cu faima locali c1e crudit filozof,
An[rir Gorovei, Artul Stavri (carc sctni:a Corcsi), Grigore
Alexa,iltirescu. Dupi ce colaborasc la ,revista lLri Nidcjdc, cr un
eCerrslet clasic caie se are bine cu toti, Crcanp,S rru rcfiizl nici
iiir.'ii rrc.l .Cercului lircrar' (88, .].i), yi tn prinrii-lra lui IBBB
plgi in casa lui Beldiceanu, uncle, agcztirdu-pi trupui gros pe
/ingu,sta canapea a cdiii, citi fragrnentul IV din Amintiri, spre
tincllii';"rrca cetror de fa1i, care desigur nu sc gindirii sI faci
nrie.i r,: criticS. Acum Creangl nu tlai'ascultl sl lturilc eltora,
i;i diden el sfaturi. I)rcX un rilrir li citca vrco poczic cc nu-i
;pi.Leca. el ii sprurcir numiriclcclt tn pildc, scoitncl srioa\ra cll
sfiriiacrrl, Fiindcir se tot auzca cle scriitori noi, ca Vlahr.rgi,
Creangi prlse pe unul ,si-i citeasci din acesta ;i, fictird pe
i:,i:ltie ul. cum vizuse el 'pe Maiorcscu, ;i totoclatl pe institutorul,
ti.r.relrX :
.r* Clrm zice el acolea i Asta nu-i pe romAnegte. Ia rrai
cirtegilcdati.'
o lLd cu dinlii !" (6)
{'inirul li rnai citca qi Crearrgi repetil fraz,r m.isr.rrtnd-o,
{iindcH unica lrii conptiinli artistici cra acccil formalX (88).
i,finerii din ccrc lncepuri a l c;iuta qi prin bojdcucX, arragi
r1e anecdotele lui ,si de povegtilc pornografice. L.i deschideau
portilal coborau treptele gi o lirar.r pc sub cclc doui rincluri de
co'paci umhrogi lnspre cisulX, trcclnd printre numcroasele
cr5drdi ale gazdei. O arirrati de pisoi le icgcir liraintc. Ei tn-
trellau clac5 Creangi e acasl, ;i, dacl acesta era in pridvoml lui,
;lLu.ncri ocoleau pc din dos, pe clreapta, uncle cerdaci,rl ayea
e;,ir;5",
1i-apirfiid dcodati brrluc, strigau cit ii lincr gura, f:ictncl
,,e urle \-alca
Plingcrii :
.,".- ura,aa !... moi C.reangX !"
Apoi il tmbrilzeau cu lntrebirile i
2t-2
n- Da' ce rnai faci ? Ce mai dregi ?... Cum allergi cu
s:;rnitatea ?o
Pe CreangX tl glseru, se-n1clege, tn cXrneSoiul ltri cu clungi
albrrsfrc prrs dc-a drcptul pc picle, cu prost;rea f:r jurul 3itu.lili,
t)entru culcgcrca sudorilor. $cdca ios'pc o saltea. In jlrr-1 luri"
i'rrprirttiatc, erlu rtrullimc cic hirrii, Inscmniri, caictc {o)" T.r1r-o
nimcrirl s.:irpinlrrdrr-se pc spatc ctr o JopIIicI .ls .le.mn
z.i 11
crestatl ad-hoc la vlrf (33). CreangX se rugine pulin cr.r lcie.:alrat
ln_ac_est hal, de fapi se prcficea cu umiXinla trui
i* ". |i.gXsit
rtoilrca lnirescuta ca sc futlrlceza :
u- Iracu de rnine ! se speria el, m-a1i gisit ;i cilun-lne,ii-
voestrl ala ca pe un prost.;. cI tot prost is cr.r cle-a'casI de la
rn.urla diri l{umulc;ti. Nu puteam sX mi imbrac li eu:, ",';s.ii fl*
mine ? Da', ian rn5 rog poftiji in casi colea. $5 r'li actuc :ni$ite
lpripoar5 rccc. I{uxanci;Ii-i ! RuxenclSlI-i ! Ian dii i..r1;1i1a gi
rrdi ap5 recc. Poftili mI rog ln casi.
* Da' las', mog Crcangi __ ziccau t.tnerri *- ( i.l
bine pi-n cerdac.
-* ln cerciac ?qi D-;rpoi ce sX vcclcli cle acolca
ln palrni la bunicul.
Ciricrrliii li chel ca
-* Da' cu sinltatia cul11 mergi, mog CreangJi ':'' r,:lari
intrebau.
Fala gllbicioasX, obositi qi slibiciunea truiruh,," ,c;irs
trernura, ln ciuda tnfiiigXrii de voinicie , ra-spuntlcar,r.
.* l\.{uljumesc, tot nrai binc, zicce C-'rcrt51I inr:1,]i:irzLnd
cu gluma pcnibila curioz.it.rtc : stui)csc irr b;rrbi yi tr.rg r i;i.rea -
Aheori, Crcangi lnsugi, abia iegit clin groz..rr;utr
glsca o ugurare ln rnXrturisirea glumea15 :
"* D-apoi iar nri-a venit ptrdalnica cie boail l"
$i lrrcerca a sugera printr-o imagine inceputLil ":,lii,cilui :
Vezi aga, lmi vine o ameleali la c:rp ;i prrc;l-:r,il iese
"-
un fum pe nas" (5).
lncepu si-i vinl cltc doui-trei lcriinrrri pe z-i. Cgtrol care
ll veclcau plru cam buimac la miirtc, dar il g[sirl mercu vese]
;igrozav de guraliv. Veselia lui Creangi era de clata asta
mai rnult un efect euforic al bolii lns5gi. Creang5 wunea
musafirilor din viala lui, scotea din sacul cu rninci'rini, cu
povetti ncorosive" pi-gi prezenta mtlele gi-ildeosebi,pe Suru,
nn3
qare's;rea pe c"le&nlpri gi.cieschideo (6); h,tr, care lmbia pe trXim, apoi... morli.." D-zeu gtie I Ce zici ? adevlret d fie
^ula.
E,rninescu s;i. r,in[ sI v"reli C]iricun inzipeeit, se ar5te rufinat ori nu ?"
atre bojdeu,eS. Ca 1iran, se tmpicX desigur cti;r:ind cu ideea morlii fi ,si
o* Apcii clia v5iie ieste m,i-i ru$ine .- aicea el cStrSuzincl zise ,cX nu se cXdea sd-gi chinuiasci minlea cu {e nu putuse
* d.ac6 m-a vedea un c'rn" Cine
1:tn5 h portiq:i pe rnusa{'irif.rea'r, rizbi omenirea lntreag5. Vestl doar', pe lurnitate rnist" p€
$1;ie ce-a zice ;: a aicc ci sunt sau, cine ptie c.e l" jumit;tc glumt"q, prietenilor :
F,l fgi l';a rrn. ni,rias bun 'slln d.e unlor, dar gi de cnigmX .- De-acu nu-i rnult pini dcr,lrrc 1,. ic)
*Jurero'as5 : Pe la jumdtatea luiri{-dccenihrie tipogr.r{ul l.rrc';ru il glsi
o- Cu iri.iri: ;;i :;Iniri.:lie. gi dr: acurn 'intr-o lnie da ani ascuns in bojdcucS. Era celn }:,linc', 1i r. cr ilr gir:t c'c 31.i:ri-
beiSnie l,' I)ar enu incredinlat ci v.r ruuri :
Tntr-o zi, [duar,"l Gru,her., eare s€ ocnil]a] spre di*pre1utr *- Bre - se c;i el * iare ira:i per:e rh.lil ci-o- lib.oi:i:av
li"lr &{aioresc,ir, de o (,curio?:itete a hipe esteziei fXr.i rnult5 5i mi tem c-am sd mor gi n-ann si pot scri,e aneedom
importang[:', numitX. ,,audi1ie co'forat[r'" gi I'oia sI lnrerneieee cu r1'Io$r.r HareXalnLri Si fned vreo d'-.i15-trei ccr le em {.n
'sciiistic;r
pc o!:scrva[ii psihologlce eKperiffi]eneatre" veni singur crp.'
- (X 05)
ta bolcteucii q[ sr:,ei" se riede" 'in terate ehipurile pe CreangX, care fta'ziua de 311 cieccrrihrie n EE9 insritutorir soiicitarl lui
t erbr.iie sX sc fi . li"s;t cl-r.inos gi ca"rn rntndru pe socoteala !fh. G" Rosetti, ryriinistn'ur cie fus'riiie ;i cd-intcrim na rnsuuclie,
;rsihologuti.ri- firnde[ Giiuircr .,i5dri apoi aceast5 $enrinl; : c; cere se afla ln laqi, o aLrdientrH qi furrl primili fn FalatuX acl-'
..Crcangir {'ls-ie un. puiern.k": lip si:r:,silal gi auciiriv ; ctnd scne ministrativ. Va fi.iegit Creangi din curiozitete in o:rag s! nr4i
,*l e foa.rte erir,.llionilr, :rct;m rlt.lr.' singurn, acum ii vin lScrXrnile afle ce se mai aLrde'? Vr'enaea era uritd, a plocic, 5i z5paCa
ti:r ochi" [ac.: lnifeiri iri,,,olui,.Llrc, ruanspir5" nciucetat gi.respir;i ingrcui; mersul. Fovestitcrul inrri pe l: 'rernc+ pnhzului
i;r*eri, c:r $i trq 3.r rncrrp rzpe,Je. CfuiJ. seric. pill'c5";rude frar-,i (nia ccl pugin pare mni prolxbil) irr ir:ruLrc.e:ir l'.ri d n rtr;rla
cX i.-er raiier; ciir,rjirr l:r. u:[r]cht, ept; $i.crge, scrie q,i iar;rtergc, e;ot;.i 5i, undi sc afla irate-:Iu'ZaL.e: {"50)" Eo* o pr5.,ilie
pt',i :c fi. :"'.i :i,lri-rtel: ;i f;r1*ltsul {razci." (5) intunecoasi. fi urft5, c'r.r o 'ttrici oddinX fn ftmcl dnLrd spre c
/'\";;a nicr.gea.r; lucrrrii* etncl rjin 1i3l-lc';ircAt.i s; ;ruzird ve;ti aurte n'xurdar5" Aci Crea.ng6 se prXbtrni dcodati, lovi:l de
rei,:.. F.r::iire l;r-r. 'ii: ir,cl.'iinil'e r.l.i* n+u ;,! fuses* iariigi infern;rf. atac ai de apoplexic laolatr,t.i. ori numcLi c'le cea el'iri rrriirJ" 5e
,.iiri::r,rgf, rie frii.ni"lntra r.:* *;di*!ir:i.:t lui 'ln tr:rgi, tn vr*ms ce la parc (arnintirea contcmponaniXor c cctroasi) cL tlupuil Jru cl'Lls de
Pii.rci.iie;ti po.jtul mr:di*. lervl rnerafiziei:i. eut ap6 a"ri,rr:ati drept frate la bojdeucd. [.Jnii gi-aduc nnrrintc ci au rjdicat mortui
l: nlijiror, rii cii:r'C;r.i.i'i, la miilc,e:ul -l'u.i iunie. se euzi grir*a cea din Ticiu (5), atrtuX iX v5zu la bisericS, probabil n cimitiru-
gtiz.l,vi: I:,rrii-rr:il-l r:ril.i['iije. A.c,:n:;f.ii v'clfer rrehui sH zgndtrie iui (10S). Avea douX trumindri la cap g! num'ea {1 pnivea'
suflet'"rl hi;l'r;r.r'u].ni,. lru vlieur ;rllrrgtnel ca urr copiX pi aclormimd F;r!a li era rurnen; gi guna tntredeschisi, ca. pentru vcririre'
cu cartes cie poezii e l.ui i:,minc:;cr.r" '[]resimtrirea rnorqii se tnne* Numai flicirile ptlp{itoare ale fXcliilor d5iieau ochiJor scu'
gri qi rnai t;lre fn inima iu.i, De arcum r:l se g{ndi cu serioeitat"e fundagi luciul ceros al $]ortii. Fiind slrbXtoare, nu toat5,
la stiagere gi-neepu r'5-6i punl i;rtre'bXri asupra viegii vlitoare" lumea gtiu de moartea povestitorxtlu.i" Tipc'gra1"u1 Xo;re -ccu
Ca diaeon, nu pre;, se gtndise la asrfel de .tucruri, nuat dc gi Miron Fompiliu se tngrijesc cle tnmormiintarc i52), Zahei
necazurile vietrii, qi nici serninnrul nn avea obiceiul si rXs-
aleargX gi el pe la cine qtie cine, 9i piri:rtele Gh. len5,eheseu
'coleasc5 si.llfl,o[tll
si.e,fleml ,CU nigte pr0nleme
,cra nr$Ee problerne e&reeare nu nU tnebuie
trenwe p0,pll{)[
iXor
'COleaSCa
qg?" Cu-o ad?nc[4i caim[ s,merenie scrie e[ popii Glieorghe pretinde a fi avur el. sar,cina tngropXrii (56)" V. X)ogor, care
4g 'trtrgu.l-hlearng, era pri,mar, dXdu locul tra cinaitir. fn sfirprt, se risplndi ln
din plecinclu-se nu ca nepor, ci ci
tesc> (30) : o0ane nu-i picat de D-zeu nu ne "tiu sufle.
mai: vedent 6rripi o invitagie, cu un tnger gi o so"Xeie3 (ofi:eep-uiti in
'sX
nc,i, aga di.n c?nd tn e{nd } Da.cE nu ne,off} rnai veeiea elt mai acesr stix (52) :

2,14
 uIatu Creangft ieluiascir'cu capul rczelllllt cle slrimha crtlc':" itr ;l[)((ac;!'i*a
'. iuinoasci cetili I Ncarnlul*i' c"rrc scilr'1 [r-'. c,o:r:cale
Froilcsor in virstl cle 52 ani dupX o lungl suferinll a vitcle, acolo de unde 'rin
se.vcdc-lncegolat Ceahl;iul" ;i Ozana'
{ncetat ctin viali ln ziua de.31 clecenrbrie. Inmormlntarea
v& averr noc martri 2 ianuarie ora L precis la cimitilirl ,,Etcr- "-
s*-a.rd." ciipocind. tr-a fost clat aXtfci'

nitatea"' r-rndc se aflir depusc rimiqilele lui. Fii fsic,1, fratc pi

ail.i $o"npo de clasa I cla la oll,[eruilirte;r ' 1y aroper'r de
nirnlir:. ti.tde'si prictcni scotocirir prin lr'icic*ci" C;ipitanul
snl'ori n,o:rgi pe toli amici.i, colegii ;i cunoscutrii a :rsista 1a brc;,npi gisi pc' ttndeva st-rtn;i tlcsLtr i. llairi. <.ie f iclne ce
itnm,r,,i::nt n.Lare,. 'nuniaicleiit g.ooo dc i:i pcrllru tioirirc'r opcr;i rlpc-
dirui
iirului. Fc funclul unci lXzi sc afli o pipl;5 in^chip p.: r",qt'
I\-r.:l asistarl lns5 prea mulgi, fiinclci invita"liilc nu puturl rLl Doicao ill ciltrr, pc c:lte stl scris 3 "Popa Sn:tntina' f5)'
'f.i
'tm.nHrlite la vreme gi mai ales fiiudc[ vremca cra rea. Cn,ii ti culcsc {luiirtrl. fiitoerea tr5saii fn Fc'rc]e:i scipi tn
Floua d.e dou5 zile, zipada sc ropise gi clcodeti un ger urn- ;i;;;t-i. terfeloascle caie-i scdcau Cc atira \"reme tn glo
pluse ,ulil;ele c1e ghegug. Lumea se temee sX iasl pc srradi. ;i'l';;*'-in i;n* cui5lcuic. TrIi' acolo se nr5rit5 m"ri drziu
Venir5 fnvfir;Xtorii, elevi yi studenli gi tlnlrul iicengiat N" Iorga, ;;' ;; iirs, clcvcuind'ndoarnna F'catcrina 'i Dctiu". (1tr9)' ['n nu
Artur Stravri, Ed. Gruber, A. C. Cuza qi algii, lrinefnleles pri- .ri,, nriciatriltl rrcntru ce viitc trurr,cr {ntn-urt Li6rclcd Surpati
rintele Gl"r. Ien5chescu qi ceilalli tovarXgi la marruaie. Simiul' h"r i*iit,t. mii,a pcnrru hac;ii 9i muri de L''c[ie- 'rr11sc&rrai npl2'
era 'fne.ernjurat cXe coroane, dintrc care nruuai un.r din partca Boicleu;;r rirlasc dczotratri pe mafqlnc;l ripcl, cop;tclt se
ilLnu.:iL ji,uulimist, anurne N" Gane. Pe panglica coroanei lui iar'pc c:calu! altlrlati gal irrccrtt l'i risrr:i ') tl':i:c13 a::]3
eonstairrrin CneangS, bombastic, ca de obicei, sc ciri irrscripgia : cic cXsute.
*Voitoli.llui meu clc bile scump prictcn ;i tati". Sc ginurl
ohignu,i'rcr{e cuvintlri. Blmlnul institutor Toirra S[vcscu volbi
eu, (c crxlotiune foartc comunicativl" de viala gi meritclc
r51:osirLlh-ri. A,Iai patctic fu Ecluard Gruber, care cuvintl ln
,numel.c crrculuri literar, tn care zise cX intrase Creangi de doi
li"rlnicX aclunare -* vorbi el
ani, ., 'u,n:nX" o clatorie, cc"r
cle pe - faqadurcroasX
ne adunl azi pe tofi tn rnormintultri unclc in
cu,rliliicl r"o odil,ni pentru l-ecie Ion Creangl, acest frunta$ al
tl'i'eern,:'.r,r'ii rornAoe" Ncrningtiatul fiu, ruCele, prictenii qi tine*
s;)i,e,: -rrtirziasti ndnriratonrc a lui Crcangl lgi sirnt xcLlm inilxft
zdro,l:iiii ;i cugetarea innouratX ln fata mulenici 5i a neclinrirci
4n ,ca'rc cn zace, rnulcnic gi neclintire carc nc face sX ne lngrozim
gi sX ilc podideascl lacrXmilc, pcntru ci nu mut ;i nu neclintit
a fost CreangX ln viatra lui."
A.li:a ,noarte se c5dea fecionrlui Smarandci qi al lui $tcfan
,e. iPe irei. carc se riticise dincoace de Siret, adus de cXmla lui
ruro6 L.r.rca. [.i tretrruia sI fie purtat ln cirula,cu boi, ln port
triir-Iiir:rc" cu mtinile tncruci;ite, bocit cregrinegtc de babc ai
de r-r:ru'lN,.lc Xui ru,bedeirii, tXmliat gi prohodit cie popii 5i dasciiii
s':tului sJ.u, lnrnonnlntat ln ograda bisericii pe lingX care se
iucirsr: gi tnvlgase. pentru ca femeile .X prcsarc- la praznice
ii;nli': tt.-,te"-:ru hlrh pc groapx sa nlplditi de icrbirri gi si se
:Zlri

KIII. CI{LAI{G;\ .,SCRltllOR POUORAtr_"
Ctrrd se r.crbc;tc . dcsi:re opcra Iui Crcangi,
n:r:rrridccir "iinri:a" lui, -cu aiesr subiniclcs
*cI sc ar.hniri
daci s-ar
i;rlStura lexicul diaicctal, totul ar rlniine uscat. Cu toare
a.J;f.L'J, sint culegcri folclorisricc fu carc trovesrile aoal ca
li;t: adcvlrare n-ruzcc de Iinrbj falH de s6bri.i.tce rclativi
r vorfilii lui Crcangi, gi totugi, vaioarea litsrar5 * *..rror*
c rruli.. Daci un p_roz,xror-ne uluiegte cu vocabsl;rrul h"ri regional,
.rrunci se ob-i;nuiepte lndati a se zice ci a aplrur ouir nou
,);,:.rngi.o.
.Limb.r, vizutX ca un adaus de frumirsele, 'ln n-a ficut
i:rri r;.iodotl.o. cper;i cu adevirar mare, gi nici cazul dc
l.:ii5 ea nu esplicd nirnic. Multe d,in cuvintele nmai neobi;nuite,
lre care le tllmicesc unii editori slnr banalitlii lnlciese oriunde.
,\ trebuit multi naivitatc gi credinla nestrlinurar;
i reangi e cle o s.pctri rar; pcntru ca cincva sai sc lasec;orlrit limba lui
5i sa
l.iinureascX nigte-vocabule-obignuite ca , Lz se (icitttr, a oli,rra,
.;:.t.r.ltotla", apJriti.e, q afap;, billtiit, a biirnil (a fi cu supirare),
I'i t log, bazaconic, bizdiganie, br,lc,t, lselSttB, L,crcc/:cr,' beLcai,
i.':zntete,c, a se biztri, hoart'e, lsaia, a boll.iotiosi, bondar, buclui,
!,r:bai, bui*zac, bwlu.c,, burangic, a lruSi, butuc, caier,"a ciiina,,
Li:y,"o-cr citpiyd, a aLrilsdni, car'i,ntb, catiat'use , catrin{d"' citzitturL"
{:.2}}tct, ceapctn, ciet'" chiabur, chitg, a cb!coti" a ebiti, a cbiui,
tio!e*1, cirearlii, ciutld, clacd, cociaabii,, ctr4itag, d,araband, a clir-
,lii, dihanie,cliltonie , ditnb, clrob, dra;cd, llecustep, trecry, ginsac,
iliteie, giz\,gazd,il, giambas, gloabi, grijulir,, grabio.r'r, hainzana,
218
a hali, hamltr, ltirc\, bazna, bolteiu, ltwrswz, iarnzaroc, a
l",al,
irosi, iSari, ja.,-rd, jli;" livinit, lwnc\, nzabmwr, wataltald, rni$8,
r]tocnit, tttetan, ndsiilie, nirstrnsnicie, nfttdrdu., ocol ogradil, opaiE"
a oploSi , pdcoste , pd,pttsoiu, pdsat, p,oznf , pr7pddenie, prisacp,
l)rolaf, ,t furccde, racli, din risptttcri, sborSit, a scinci, a sc scli-
t'osi, scot'ald, strijit, sox'oc, a SterTteli, stog, a sttwni, fur;i, tant,.a
ttr,ltiia, vizuit'rii, zftbcir;ii, zdravdn, zg'i,rci.t zgribulit si altele, Uncle
tt a pefli (clcsple carc Creangl mXrturiscptc : "tttt-l cuuosc binco
tl;rr parc ci-i /iig,), a sparli, i ltali, a lrn'hn au invcclcrat colorir
argotic. Este irdevXrat iI slirt ln oper.a povcstitorului $i cuvinte
cliilectaic (prea pugine), indeosebi termeni de industrie sXteasc5,
;i c';i neoiofisrncle sfnt-cu ingrijire iniiturate, lnsi, nu {yp{ cni-
tcrii ci-rfonice, ci fiindcX rx1iunaa litcrari cere ca eroii 1[raili
si vorbeascl tr5r5r-reptc. l[otugi, CreangX, inriurit de ceea ce
vi.izuse la .,Junimca,', lqi ficuse cirre sftrgitirl vielii o cstericl fo-
rrcticl in ",'irLutea c5reia trccca prin sitl toiltc cuvirltcle ;i ciocii-
r)c;r toate sunrtcle. Efcctelc ilccstor tcorii, pclltru c;'lre n-if i?ea
inclcajunsii pitrundere intelectr-ralX, se vicl. In l'rclne ce di;lco-
amestecind cun li rreireau la i*der:ilr5 neologisr:lcle gi cu*
'r,-rl,
r irrt':lc nc,'.o;c pcl)tru a-1i cxprint.r idcile rnai in,rltc, attcrrrea pc
lrirtic irrtirrri.iniri cI trc c,,riisi:,toriu ;i nri':isl,:r sprinlcne 9i plir"'
clc snrcasm, autorul rn.rfur al nar.rliunii AIctS tran Roatft Si
l'nirta lrorbelte lic un rcn de aheceriar. i\{ai rnrill dcclt r.arietafe
1r:ticatii, c$te tn opcra lili Cre;rniX nir ecccl-It. Chiar ia citirea
urui.ri, urr:chca c$ta nringliat;i ch rnoliciLrnca stinL'tc1or. ItlpTl-
:ri,1 i.ce:.:r-st:l lrrnc n1! <lin lrrclocii: stLrc{iatii a.silabelnr, ci clin
r {-'l:}rczcnla!:crr cl.rrii a vicr;ii liirfirrciti clin l\'lnlclor';1. Slnr cle
rujuns r:ttcr;a ir..'clira{ii clc proLr,-rntic. pc iLi, pc cc,lo, clte-un #...
r"rr, ctlc*il11 iat'a, cita-r"n L:'icrt, pcirtru cJ sltgeslia accentulrti
tli;iiccral sI se prcduc.{ li sii Cea 1:Irerca cH totul e citir cu f*-
lciisrnul locel.-Trans.;riere; l:onetici scrvill Cneangl o evi';5,
;i pr: drepl cuvlnt, cf;ci elcctul irr fi ca.ricatural.
lrxager;rrce vatrorii artist;ce a lirnbii lui Crc.rngl vinc clintr-o
ilr-rzic acuslici f,:mulatX fn regulS csreticl. Sint foneri;ri care
,:rccl cii sonul gol este exprcsirr', cX o l'ocirlX c r.risti qi alta vesetr5.
tn triricX, prcbierna s-ar prltca ciiscuta, tn prouf ea esre cxtrava-
iiirutl. Ili:oz* sc bizuie pe reprczentXri complexe de via15, fIrX
tlc carc cca rnai suar.5 or,chestr6 de vocale rimlne !i,p9iti d9
sclrs cstetic. lnlelcgerea idcatX a texruiui dX valori cle fiumr:se1e
;i srrnctelor. Ilwlicher, a ciarirti" girnef" chihe{ stnt reuniuni de
?19
$o.i1ur; cJ.rc nu spr-lr.r nimic simqului estetic pini cc nar strrt
plnti ale unei reprezentiri : ..$-o.iatl scoata bulickerai dtn
teac5, !:i ci5 pe arntr-iariu gi incepe a ciocirti un gilricn de steiar
t]in arrul tf,ecut... L-a tiiar el, cum l-a d,iat, ipoi a inccpu[
a ccrtrotrrEi pdn t:bilna c5ruqci..." Acum, clnd ghicirn r'J. buliiher
- o:'bilicl;ey
lnseamn5 custur5, girrce| pat, cbilnX parte a cosului
eirugei, ctn inrele lncep sI- sugereze gi acustic dI so-
nuri c1e ficr hrtrjtit, a ciocirti imiiX cioplirea surdi a nemnului,
rhilrtd ,scoate un uruit de l.rirluri. I)ar nici bul, niu ciocir,
nici gir, nici c&il, ca sclnlrri goale, nu expriml nirnic, cXci bul
intr5 tn cuvintul hilg\re cu ecouri surde, cfocir, in ci.oc'i,rlan
n'uL atre nimic cle-a face cu- proc..seie onomatopeice, glr este tn
gdrl; fluicl, ;i c{:;l este ln clsilim pisios. Singura impreiie esterici
ee iese din sonuri in riirrlurile ciirte cstc uirnirca de a auzi din
g;rro,uiva ir;r limb.lj rqe dc r:cprcviizur. D.rr;i asr.r tace pane
dirr rcpr,"'zc'l!i1rcfl pro;rriLr-zisi a viclii. Porirind clc Ia aceesrl
iiuzie ,reLrsticii" cutare. eciircr se striduiegte si statornice*sci ur-l
teliri di]:l cer* sil nu fuga nlcl un sune[ aurcnncr ca ilu cumva
frunrusc,qca limlrii sI ia.si snicar .Ill trarrscrie cu incriiirc .,blz-
rJ5;;'anicn 5i *piclrt", cicli ;rcc.stc lorrtre, clcparle de"a'[i pl|cut
,ru::Jto*r:', irc?cjc in cc.r J')!Ar lll.lrc prrtc.dintre ronrir.ri, ollii-
nuigl' cr.r lirlb* a,-lroril*r c]asici, un senriment de nepli.uo. g;
<hi;r !:il:uialr cI ar fi lrr r.r:i.iloc vreo grc;eai5 cle tipar.
A sruciia cicosebit limba lui CreangS, ca o pricin5 eserliai..I
firloqie; ariistice, esie o eroatre. Totugi, r: limbi a lui Cre;:Lrig5,
"1,
eauo l'nai bine eis, a eroiior lui Creangi, existi. O oi:erX dra-
matici mhic;te pri:r conlrlict, prin sr.ructura stifiete,rsii a erei*
Ion,'ins[ limbt este gi e:e un clcment al acesrei strucrur;. I)ac;
tndreptHm vorbirca lui C;rlavencu gi a lui Prisr;ancla., ace$ti eroi
mor, cici Xirnbajul c un moci .rl lor cJc existenll. I_imb;r lui C*-
ragiaie nu are in sine valoare esrcric5, ci este numai o rnodalirate
cle reprezentane. Accla.pi l'cnourc;r se perrccc lrr opera lui
C1ear.lg5, fn bunX parre clialogic5. A aclmirir liruba prvesritoru-
,luri fn sine fnseamn5 a afirma ci ea rrebuie sri placl oricuri
in tc-
mei*x esteticii acusrice. Dar nu e deloc ciovedit cI riniba nui
CreangS e .ofrumoasir, qi e clliar cu putinl5 ca vreturui nenroi-
ilovean accentun dialecral sX-i procluil oarecrre iritatic" Nimic
nu sur5 r:ruzrcai frl :
** Gatil, jupfne Srrul ; n*nrai s-adIp icpugo*rnle iesrea".
ztu
Nici are, nictr e'es0Ed,i n-au o acustic; rnai estetrcx"
iepragc
lnsi crecaz[ o atmosfer5" Niciieri limba nu e a <rar-cisttriui>u
ci a eroiXor lui, chiar clnd Crcangii lnsu,'i vorbegte' CIci atunci
cind ao.rtorul lrxugi zice : o$i cumlr,r rnop Nichifor. strldaimic pi
iLrtc ia trcbilc iui.'ripcdc zvintrc r:.if u cc5nlirii in cIruES, a;tcrnc
(lc11suptr;l o plrcihc ic r:ociizi. ir:harnI icpu;oarclc, i5i ia cofo-
cLrl intrc urncre $i biciili Jn mtrli gi t'li'a, biictc !', cl nu vor'
{rc;tc ca,rr.rtor, ci ca povcsti[or, ca un-om.carc st5 pc o laviEi cri
r)i o nrr!n;t sr novcstesie alrora, iiind cl tinsuli crou subiccrit t''
i,*r*1i*no. cbilctivi. Nici dr,;iirrrrjlc nti cu atlt mai-P-ugira I'o-
t,r:,rtiJc iru slnt opere propriu-zise cle ptozator, vaiabiie ln {'e-
.,,ir,,rr*, ci n,irri'na.rai. d'i"rr-o ?iltocinirc drarnaticX cu un siil'
r;rrr rcrL\r, rnonolog!c5. Crcacgir cttc aci poYcstitor de basrnc" aci
-[n
.ir',,"r Lo*putt.ii cc intri
e.* clclinilii veche a nuvetrei. InsI
r)oi'csrcJ :i nuvcle sirrt cu sinqura dcoscbirc cI cca dintii cn'
-*
i,ri,rclc e.tci-,r'errt iabultls foantrc iscrl:Snitoare tntre ele, 9i amtn-
,l,r1r1i ps.{u1rd deosebite cXe romiltl 5i cie nr-rvela modern5, cari:
,.' ,trltsCrr lln rornan SCtrrt, Rotnanun esfe rsprezentafea Ohirr.Ctiv)-
,r unci a'e alitfitri, gi autorul lui, simbolizind putintra de observare a
,,ricirtri individ, rlmtue uli factgr exterior scrierii' abseutr" Au"
r,,rul uuui to*u., nu existi ill scrienea hii chia'r clnd aceasta e
.,r,t,,lrii,grafic;, fiincicX in particular.,noi ntl c.1ut1n dec{t uni-
uclsaluril tr]e aceea problcma cstedc;...sti-listici estc in roI]lan
l',i;i 1t;;;;.ttoi.- Nivela (fie fabuloaii, fie.rcaiisticl) este tr:s5'
,,'r r1-rcclrcol. Conlinutttl ci unircrsal c a;.r dc tipic,-incit Iorrte
,r,lcs"'a asctrltiitorul il ctruoalic. t\uvcla tru c ascultatit pentru
.lrscrvati"l ci, ci pcntru urod.rlitatca spuncrii. E,L e o arie care
,.,.,.i. [i .int"tl mai bi*e s.ru mai r5u-, in n*vci[ autorui este
:,,;;;; ;i u- i; -t o roi,tcire vizibitrl, fie c[ e prcze{rr nurnai
"i- ner.uitlnca, este urmlrit cu p,rsiune do
i,, ciripul. clc a condr"rcc
,,'ct,ltitor. Halimarn $i Decamcrontil sint modelclc gcntrT.ui
,rrrr.clisric. I)intr-o grcgit} ir-ltrclcgcrc arlistici, trnii iz.ole,rzi. r,u-
rclrr clc rcrcrnor1.ia spuncrii ci, ip y'J.crttna)-an sirrt zccc trrleri
(l,rirha{i :i iemei} carc poucst.sc pc rirrcl, fjccarc cu tcmp'Jra-
,r,.,itri1';i',.,ote ["i litc.aid, carc st'rlclcsc i,, alcgci'ce,nu'ctei Ei
i,i conclurccrea ei. Reuniunea zilnicl a tincrilor, convorbiriic pre-
liirri,tare, desirierea petreceriiot nor nu csre inciifercn'fl {*:*i:!-
Sillt actorii aCesfci c*rt1l',Otlll) 13T nUYcle!c nu tn[a-
'*vcstifr.orii tror de cornuuicorc. ltt -nL''
i ii.i,"lf A"*ir;;ilri;r** 1i *aodaiitatee.
i'iii;t;;rl;r.*'"ilit.iuti pri'rtn-o tr;tdigic oricntaid, de ;r sc ["re"
l',ir.i"1*i'1. d* * t* lega"colrvu'rlnini cl: (t)rnentariu tntre nana'nor
4.2-L

qi ascultltor' ca.spre a se arrage atenqia asupra car.rcterului dra-
matic al lruvclci. Iir povesteaiornincasci prczcnla povestiroru-
ilui ca rctor l' asculritorilor e si,nbolizail printr.un
rcJ rc* cir accsla:'irilocul
"I)urnnczcu si ne tric, ci cuvintul din poveste
inilirte *rult nrai esre...> Astfel st'lnd lucrurile, limba airorului
care.spurle nu e indiferenti, insi ea n-arc o valoare intrinsec6,
rnuzicali, ca ln iiric5, ci numai una docurneirtari. Lirnba lui
Creangi este suf'letui povestitorului, ln misura ln care $i acesta
se
--agazi ca_ r'orbitor fn mijlocnl ascultXrorilor, li iotodatl
sufletul eroilor di. N,rraliurlea are dou.i realirili conccnrrice :
irrtli pe'aceea a povesritorului, care slirne$re hazui gi mulprmirea
prin chirlr prezenla_lui,.curn se ilitlmpli'cu actonii qi cd oraro-
r,ul, apoi qe aceea a ltrrnii din nrragiurie. Acesre clouir'realitXii nu
s€ pot fnsi desface. O pcvesle nespusl de cineva e un s,cenariu
rle canmtedia d.ell'ay,te nejr-rcat" Limba este modul de expresie al
Iui Creang5 gi al eroilor s5l', gi nu trebuie nicioclatl consideratd
<--rr o fru.musgle.p,yr
-formal5, fiindc5 atunci ar deveni o sirnpli
d:orventie stilistici, firX purcre de reprczenrare.
Drrci linrba nu sc poete studia ca uu
esLctic, care,
i"rrullcal p$sir' o ur.rrcrie nrirl, ar lnnobiia-o, "c.;mint
nici cirprinsul lri
uu rrcbuic cx.rlr,rl clup'\ l'rincipiilc pr.zei. siut rr'ii carc ad-
'inc
miii puterca ,'cle a cre+ tipuri rii", q1i2in6 cI aici std talentul
{lc por-csrir.r, chr.ri de.nl'scrr.arc;i de creajie gi altc ascl}lenca.
lritrtrcir prir'..;rc .lr;ittriril,: j lf oS Nicbilor:. Co!cariti se pcxrd
vorbi oerecum cie,,tip'"rri r,iio, clar in sens*l exierior al aute*-
licitllii" lriincjci ce observatie p5trunzitoa.re esre ln :lin:intiri ?
'() meml cle ia 1;.,r'i i;i cearti copiii, un rat; se-ntreabi cu ce-c!
-.i-;i linii biriciii tn ycoli, copiii fac ncburiii, un popi ioaci cr.r
poolclc r't,:riul'i pl'irsc in briu, toate acestea in iriocl mai'rult
rnecdoric, pc 1:u1i;rc prgini. inrirrpllrile par adevXrate, dar ele
sint tipicc. liici Srcl-an a l)circi, riici Smiranda, nici Ionic5 nr.l
triicsc-ln adincinre, lnrr-o cir.rnri rioul l pirrinlilor gi copiilor.
Aceeali m.:!rcr;c. porrcsrir,i cu etrri gesriculalie,',;i-ar' pieide cu
tctr-il *erul vriu" Accsla fn privinli Antirttirilo'r. Iljr in po-
vcy-ri de ce ol;serr-rlrie ;;i de {e creatie de viali poarc fi vorbr ?
.daci
trn povesre rotul e sirrr'l.;lic 5i rrnivesal gi, vreo contri-
hulie crcil'.oare ss poatc a,-lucc, erurci ea estc, aga cum o eisim
1a Lrrlincsru, numai ln'direegia f antasticului. in povcsre, CrEangd
nrr avca ce si oi:scrle, iar iil scrierile realistice vede ceea.. nr-ii
r,'iizLit oricirre firi vreun dar .deosebir. Nu esre nici o adlncime
ext.raordinarl ?n a-;i adur:e ;lmiirte ci ..mama era ln stare sfi
222
r()arc;-n furcX gi sX-nvX1rnai departeo. Remarcabill este exacti-
tirtca vorbirii transcrise fXr'[-alterirre :
"* A$a a fi, n-a fi aga, zise man'la, vreu s[-mi fac bHietul
-A ce ai tu ?"
1'()pI,
descoperi observajie gi crealie ln povestea qi nuvela cla-
,iit:I lnseamni a ignora adevlrata structurl a accstor speqe lite'
rrrrc. In po\reste gi nr.n-elX nll se obscrvfi, ci sc dcmonstrcazX,
( )r:ice naialiulle se desflgoari pe o temH rnor"rl5, care cste for--
rrrtrlati limpede ori numai subtnleleas5. Ran*o lwlieta dt
Ranteo Si Juliet,t die
lh Porto ori de Bandello este dcmonstrarea ncnorocirilor la
cirrc poate duce lncXpiltnarea pirinlilor fal$ de copiii firdri-
1;rrstigi. Povestea lui Canraralzaman din O mie Si una rle nopSt,
tlirr cirre a iegit T'w'entlst de Carlo Gazz"i este ilustrarea ca-
1'riciilor unor fete care abuzeazl de slXbiciunea plrinr,itror 9i
..ic infllclrarea tinerilor. 'Ioatl arta povestitoruiui, rscutitl prio-
r ipi.'Ll de orice observalie nou5, stl tn pareticul ori umorlrl de'
ilronstra{iei, fntr-nn rnocl p.roprilr dc a tiia rcstrrirflgia, dc a
,rrrrina deznocl5mintul, de a sttrni inclignnlra ctic5. E o artH
l{)ilric a,propiatX dc teatril gi de orarorie" aXrroape irranalizabilX"
;i ,,c clieami clarul de a povesti, gi nu are nirnic,c{e-a face
i'ir i cu estetica liinbii, nici 'iu observagi.l. tr?oveptiie lui Creang6,
,r,i rclcvilrate nuvele dc tip vcchj. rci nara.lirini fabuloase, stnf
,i ,:lr: clczvr:irI,ri ale unci oi>scrvrlii rnotale milcna.re. ln Soava
ir
tt"ti nurori. diim cou{iict ti}lre uor:{ 5i scacll care
cie vesnicul
tirrr: irrrri r::nult la L'u tt't'i it'zi cstc ilustrarea iirbirii
fecior; Cailr,t
'i r';.uirii ; IlJini!it Ilrcpclc":c rj.)t":ilc.,1c c.i 1,'r,r..ltrl rtrir rl('roc ;
l':.tt:r"tt'a cu, tloi bani C\ sirtisfaciic rrrolil,l:c r',l.ii .tr.1 trlicsc [ijnu,
,,r l,'rl a ; Poveslctt trtarct:lui r.rall cii l)cittrti o rtralttl gi ccl mai
r',,r'it prtillc e un liit-Frur:t1os ; Fatt !:"tbei fi t',tia tnasitcagttIt:t-
,',rt' t'cstita dramX,a copiilor r,:icregi ; []avestaa !t:i Start pi4itil!
< rrlrrirrcie mor"rla blrbagilou cn privi,re ,[a femei ; Xwan Twrbincil
,l, rrrr,rriLreazX cX nroortea a fost ]5sati,etre.Dumnczr:tt cu soco-
r,,.rl,i I Po.i;e stea lwi t{arap ,4lb e vn chip dc a clovccii cI omuX
rl,' r;oi bun se vXdegte sub oricc strri ;i lir or:ii:c virstii. Nici
.1,,,i;ttit'ile nu ies din aceastl forrntrl6 simpki a ni.rl'ciei" fn ele
,";tc sinrbolizat ciestinul oricirrtri copil : clc-a f;rcc burcuri:r ;i stl-
1,,ir',rr,:e piiriugilor gi de a o lua gi cl pc-ncetul Fr-e -acelali drruri
t','..rr. l-au luat 5i-.1 vor lLre togi. Ln Arnirt'tit'ilc Itti Cre'rngX nu
,',rc rrirrric inclividual, nimic ci.t caracter de corilesiune ori dc
i,,rn.rl cerc si configureze o comptrexitete sulletcasci notlil.
i ., ,..' novcstc:Ie coo;15ria copilutui univcrsal"
',1iii
223
 -.*Al-* -cunr.ln Xiric5 crisd ft1oi$enre
-buiX pure, scurite ele orice
gi de ,orice nolinne, proza ci varietiti irirre tle cDici.
are 5i
{Xri ohscrr.alic enaliticS-ii f}.i5 cruatie incdiri. 'Scri:ronil ni
vede nimic nou qi lr-l adincey-te," ci numai zice, cu un farmec
mtslL.rros ca gr muzica unor pocli ii carc trcbuic clcr*rlrrirrat de
1a caz la caz. Bineinlcles, asra nu ne scoc-te cli* sfcr,r rr;riisru*l*i
:l.l : :li:ijltrrli a n ula lea ele terrni n aliil or de_rimp" .yi. sp atriu tn
il ic exprim5 ripicul. ]- fo;inc indoielnrc dl
carc
iun,m]lru sr-au
rlat scarna nunraidccir clc naiura ralcntului lui Crc,lrrgi. Pc'ci ii
lnclntail ocorosivelen ;i hazul orai al povestirorului.','\nalizind
azi Capr'a cu. trci iezi, clescopcrim in ea proccdeele lui La licn-
tainc. Anirnaiele slnr v5zuiC o&lcllcire. firs5 nu observagia este
esenl:ialutr, fiindci atir- cir r.orbclrc capra ca mami nu e cle
ajun^s, cu rot pitorescu'l, splc i1 crea o dianri a marerniiijii. ln
-{oncl, artem tlc-a face cil .'l con:eciie in care tot ntestr-}uEul .rt.
:;.rl:lirricrce cu rnijlo;rcc rc.rli:ricc .r en.rlogici cliilrrc' I,inrl'e ani-
,n.rli si cdir urlran;. Aninlel(lc nlr :inr urr iinrnlu nrciu\.r Dcnrru
a eugrir,i viala gXlInerrscl, ci niyte simbol,,ri,.,lii.",r',ri. 'Caprn
cca cu mnlte ugere r;i cu glils ili:hiiitor cste o crric,irura oieiiri
cJ iar clc naturS, a mrrirrei. inr lupr"rl cu cchi tuibr-rri gi clinqi ascu-
1iitri esre sirlbclizarca.lip:.i a nirLrlui firii nici un'scrupirl._Ca
uiniX'rlii transcricre a iimbajului unei qlrlncr suparare' vfl.rraru-
iiie caprci slnt d.: oarecfirc culoare I ca mairifcstare i_.vasi umailS
a ,Lrpui animal, cle silt. i>ufcrnc. ,B'"hlitura c;1pre; rlsuni iaolairi
cu ji"laria 1i,rdr:cii, ciincl ur specitr;oi caricilrLlra,l.
,,* Ia ]asn cX ,l-oiu inviia eru i IJi,rcX mi vecle cii-s o vI-
.r]rrvii sli'mani ;i c-o casl ds cc,pii, apci rrebuie sl-;i bari joc
1,1j,' .f*r*
rrrca ? ;i pe voi sii r.ie prric le prrsrr:rmi ? Nici o faprii
{'5rd pl:rr;i... 'I'ici.rlosirl 1i rri;.nlosit'1 I Inci sc rinjea la ,nin*
c'irieoc{at5 li*'ri f&:cil cr-r il'l;is,l,lua.,. -i;poi cloar eu iru-s ,cle-acelea
cie cnrc crccle el : r1-eiil sarit pi,"rc garduri niciociatx, cie cr'd
iil:rt. Iii, rr.ci, cumcrreo ci 1:'-oiu cl,ll:i.{]a eu I Cir nrine ti*ai pus
boir ii: plug ? Apoi nine nr;nre Lin ai s5-i,scoli fIrI coarne !
-- Of I mimuc.1,..oJ: I .ri,:ri bine taci yi IasIJ ln piata lui
Duriinezcu ! CX grii cii e,,t.. o i-oyi-fi : Ni..i pe clracu.l ii-l vezi,
cla' llici cr:ur:e si-qi faci !
. -- tsa uu, dragul nran:ei I Ci pfur5 Ja Dur:nezcu, sfintrii igi
it'u suilctui.,S-apoj line ru urinle" eoprile, ce-ti ,pu,l
.i a"
1-i1 irr.t] cJa lui rresul sX
m.ll mrrca.:.e1:e_aicrl, c"pol. las'tn "*:,
.)1 ir
fa- Capra a devenit dcci ,r rntscX de ccmcciie, simlr.olizlrrd tipul
lc,ninin vorbirel qi vlitircl. i\'Iijlocul de caracterizare nu estr
rrrrliz.t, ci desfiqur,rrca dramatici. Crc:rngI are insu.giri de co-
,uccliograf, qi daii ar fi scris picsc dc tcrriu.ctrn-r plinuia, ar fi
,2.[xrrii',si iri accst gcn. Comcdie triiicltc ir-r btrnX partc dintr-o
rrofti de vorlll pc iarc autorul o corrtutLici ttlttlror pcrso"rnelor'
i,r naraliunc, Cicang,I ca povestitor, ioacl ,pc rlnd toatc -pcr.so-
,r.riclc. clci povcstilE sint^aprorpc in totalitrrtc.r lor clinlogicc,
,'n'rtr;i.. 1\4ai niciodati scriitorul^nu sc pierdc in clcscriplii 5i-in
lrure istorisiri. Soacra ct.t trei nw'ori c. 9i- ea o-cotltcclie, -iir5 el*-
,rri:ntul fabulistic al animalului simbol caricatural. 'Soacra a
,',ipIrat de altfel in poiror renurncle. urrei caricaturi. Clncl
t licrurgl pov€stefte, coiniunere.r cste binc scrisi, dar nr-'" cxtra-
.,rrlirrl'ri,'ci''d irisi'croii'irrccp si vorlrcirscS,;rr'nci gctricuieXia
1i ,'uvirriclc lor atirrg culnrci tipiculrri. So;rcre irrliptuic;rc i'r
vorbirea ei pcrfccliunc"r rrralignitllii soccralc' !i pcstc ''tccrlsl;1
'\t)rcsrc nu se lnal po;ttc trccc :
'.: i",I ..-"tti girrclit cu, noro, cii poli JLrcra-rroptilc' Pirre-'i
iir ciisoaia cle aldture, fusele ln oboroc sub par, ier furc""r rlupa
trr,'rrr.-Ci,rd tc-i sXttrra clc struiit pctrc, vci pisa nrahri ;;i cirrci a
vr.';ri blrbrrtu-ritr dc !a i.lrunr" \-ollt frlce plachie cu ct>:ti1c i.le
.1. cclc cfttrnarc. din pod, ti, l)ounrlic, birtc vorrt trrirlcr I
',ur,
\.'Lrnr clcodrrl, piirl-tc-i rirei odihtrj' ic lurca irr Lrriu ;i .piirrr
','in; ,lin,;'i.'rtI srt gire yri Itric,lrclc eccitl <lc lots, 1:c;rc'lc,de
,rruiir 1i nr.rl.riul clc pis.rt. Lrr lrrr"r lls Pulrrr, r.i ulr-rr trccul tloli{11
r',ri,i ciolan cLl rtuttt; vrraslrl' l)er tu s'Jr ltii ci eu-clorrn iupu*
;'";t;; ii;; ll'gi igti cloi ochi, nuri rur rrnul la cc.r[i, crrc ,sctle
prtn
,,',rr.,,'. cicsclris yi c,t c.,r. r lr<l yi norptc.r yi ziua tot cc sc lecc
, .r'i. ,\i irrlclcs cc 1i-.rrl spus ?
-* I)a" mimuc5.I Nurnai ceva de mlncare..'
-- I)c mlncot. cj'..qi iitt uit.,toi''i ;i-o bucatli. c'lt nrii*
.,r.tli*i rccc din poliii sirrt dcstul pcrrtru il tlcvrlsl;l 1r.1 !;l.r';'r \'1
';'-,.]'j.,w*, trtiiir;,'unc ai orrl d.l-rrn ptrtb sclil:tr'i ''li ilur:':nr
irr tir-t. ci si flccin ccva plr.rlc;circi crstr s-;l rt)rli irtp,r''Lit'tt tti
';;i't;;;; cu rttr vrcltr'sf,-rrti
.,,, ,trin.i,,,5i pie r<l cc'lrrirrclul''
t.l.tl t,tiJat d* clc,ircbirc,r clc 'rcdii 'tr.porriu ):r 3u
,,l,r"iit inruclirea ariei lui Creangii ctt accca e lui Carrigial""
Aruincloi caractelizeaz.i diaiogic f i au ttn utlror verbal pe,i:arc-l
* ,'rrrurriCi l'.rersoltliclor. Anrindoi priir irr gitra crorlor
voCirl)uliLtre
titi".t., eltirl oril&csc scrnitlcct' -\te;Ic
";;;i;r;i.':--u,i,i'
;;;J:;L;;ilt- ;,rtp,i.ttn1I cst;ric'i irt sirtc, ci trtrtrtai unu
"-i.'"i'i.i "
22i
l5 -- Ion Creangi:t (viata Si opeia)
 \ rrl'irc.r,clc.scric niigclrilc inreri,'.lre. .noamrle,
dc c;rr.rcrcrizrrc.
De-aq ajun-ge - mai degrahX in tlrg, zise llrepeleacr'
Lri'c vorn nri'ce !o al babci csre foartc pi,tli,
s3 scap de riia asta["..1-om
moasX, ci un mocl tipic ai cornic de ."r.i;"iirro* "-*rp;l;^i;;-_
o'*tr.*"iU Bun intilni;ul, bun ! zise Lianrla.
rarc srrLri ,tulalis tt,itandis ca C,cSti roftil | ,ou e-,"rr-iii^;l;;: * Cu bine sX dea l)r-rmnezeu !
liait-.il lairc dans ccttc galirc i ca'5i c"irasi.ri*, ii..*x""i,.r- * Nu vrei sX facem schinrlr ? sl-gi dau capre asta 9i
ircazl cli.rlogul c' pa'r;i'a-lc salc. n,, tifr i;,irp1*-.","*,-i*ra
"or,.[riz,rincltr.ro p.,.r..ieii urr,"r s,r-rni dai gisca?
dc t;rprc, ci u'nrorrolog nl autorillrri,
al cuvinrului tipic. AczusrI parrc. lipsiri clr obicciivit;;;;'i,i;;;; -- N-ii nimcrit-c, cil nu-i gfs.cX, ci-i glnsac ; l-arlr curn-i
pirat de simlnli. _ -..
aurorul-ector comcnrcaz-ri diaiogul. trcbl,ic nr cirir,i, <-i reprczcn - '" :-"b;;;r-*i-tr, d5-*i-tr ! cX-1i dau qi eu o siminl{ b.uni'""
rati scenic. F.i1 esre corespondeirul mon.logi,t.i i .irrsi"i:;;-;;;, -- b;'mi-i da ceva adaos, poate s[ 1i-1 dau ; iari de nu,
a1 corului anric, care r.rrirXre;te gesrurilc .i.ii"r, l,.,a-";i;;i.,:i;:
rrorocul glgrelor de-acasi ; ci are sI facX un otrocol prin
come'ta'ea faptelor nuroriloi e fiicurri cir corni.ci cl,'lnr;"i. i"d clc, de s-a duce vcstca !["".]_
€lc soacra .i '-. w" ! c-am sciplr cle dracul, ;i-am tlat pestc tat;-s5u:
,*'sc-i*clup]c:cari pi ccle douI. i*r'ra cLr toilrcne i. crsr, iuarx ;rist,r mi asurzri;te. l.as' ci te-nsof, €11 $l pc tlnc acll$' Imat
p.' trairi cic pir g.-o izbirl. cu <,rptrl clc pircri, pina i I rlogir;i. brrcluca;ule ] [... ]
J\pol cca iTtar []ililra, lrrnd ll[rr ]u,1ulr.iiir cir,cft cclc tloul- -- Ne-1i-o frintl, ci 1i-am dres-o ! Dintr-o p5reche de
trinte$lc bebe i' c.ls)i iol'.,',inl" .,' oi.;orr,'l*.-r-l lroi [de-a mai mare dragutr si tc uiti la eil, atn rimas c-o
'rijloculapoi ii5-o
;ihrgosc;lc ca" pc.clirrse; scii:rrr., linrb.r ei,rri, i to sril- purrgi goali. Mii, mii, m5i, m5i !' Doar itiu cX nu rni-i
pulngt.ctr acul,li i-o prcsii;';i cu s;lrc;i cu piper:iu, a;i cI limbe rrcum lntliIagi dati], sd, merg la drurn ; dar parcX dracul
lrd.l^[ir.sc rrrnlla 5i sc'rcrrr nu nrai
Ptrru ricc rrici circ I Si sl"rbii nri-a luat mintrile""
$r,stllclia cur'It crt, c;izu.la p:rt.lrol,rili dc urcartc. l\p,:i riuro_ Cea rnai originalX manierX de a trata fabulosul se dez-
Ijlc, Uupa slatultct cclcl cir pricrrl,t, aScz.:15 lr;ba irriirirn es_ viilr-ric in PovestTa lai Stan PAFiwL DesfSgura-rea scenicX este
lcrrut cur.'r, ce si-$i rnai aduir anrinre 'dc ci'<l cra nrireesi: si piistratX aproape peste tot, dar cu o not; ncprevaz.uta.
rltrpi,.tccc;t inccprr; it \coarc din lada b.rbci vrrlLrri de p?nr)i. a-ii i',rntesticul ". ,iut"l realistic, cu multd, culoare local5 iXrX-
rl.t ghio't ir'a alieia gi rr vorbi clcsirrc siirlici, roiaL. rrcascS. I)racul, preflcut tn copil, se infiiigeazi la poarta
1'r.clrrri. paraua din-nrirra nr(,rrirlri. ii.r1rr. i:ii,,;t" 'i:Jlic-
;.;;;;; Iui Stan $ dupi accasta urmeazi apoi un dalog ce pare
tlat pcste gronpi, dcsprc sriigoi 1i circ- airc n)r,.!rir.Irrii "ii tnfi - rrrlit din vielo zilnici :
of itto.arc; inctr nr:rn*j .lccstc crru <le rirrni,
l{rr li rir it;lrccrrtl, .. T'ib;!Hormuz ; na ! Balan ; nea ! Zvrzan; dali-vi
s o 'r'irc iu groap,i pc biar,r bebJ. - [cotarle]
l,r lirturi !... Da' de unde egti tu, m5i iic5 ? gi ce cauii
Xac;r fcricircir visrtl clc mai ?n;riLLtc, clur s-o inlplinir 1"
Dil,nild FreTselcac sc poetc pc-rrici, spaima clinilor !
i*ca apr:oilire iil irrir.ceir:re. [rito-
rrr;ia c'vintclor, gcsrirl -glricir'cr (.ir. i'rc,Lrl lr .p,,i,*. ..*i*in -_ De unde sX fiu, hiclicX ? Ia stnt pi eu un bliet sirman,
siirt totul: clin toatl lumea, firi tati gi mam5, 9i vreu si lntru la stipin.
.,* Priete ne, zise D;iniiii, uu mi,i da capre cec,r, sii,li cl*u -- S; lntri la stipin ? D-apoi tu nici de piscut gtgtele
c.rrul ista ? nu cft1 bun... Cam de clli ani ii fi tu ?
, Apoi... dX... capra lnfa nLr*i de rele siiriloa.rc, gi-i bun5 Ia poate sX am vreo treisprezece ani'
"*
dc lapre. Ce
vL spui tu, mii ?... Apoi dar bine-a zis cine-a z$ ca
* Ce mai la deai, I:r valc; trrirn5. nclrunii, na_gi c;iul vr,,rbia-i tot puiu dar [numai] dracul o gtie de clnd ii... Eu
-_

qi dI-mi-o[...] rl.., ,rbia gi-aE- fi dat gepte,

^9i rnult
opt ani. Dar ce, Doamlq
-,* Bun, zise Prepele"re. Ia pe ist cu cailra qliu inrr!i:ea i,rltir-mi'; pesernne c5. straiele acestea pocite fuc- 1X "1141i
cX bine l-am hoirfl",.1 a;a de tftilit pi lnchircit. Am mai vXzut diunXzi lnrbllnd
I ltft 227
 pc-lcl prin s.rr un ciofligar dc-alde tine, crar accla era br'rr:e ve;r"i ; ln:pi-
au.ii chipos 9i alLfei ?rnbrX"cai !" cti.
oL.acii --- Ce si ytiu, rnXi babi ? Ia nu prea
r rrrrl vrea s.{-qirnirite faca.
,. .?inlogr.l c plin dc aurcnricirare, irrsl firl adirrcinrea nulc- --- $i asta-i \,cstc rca' lnoillciic
fb-"p"i tttgiau;.$r. pr1l3, mli. tr:rbi, ci nu-i " numal
Irsrrca,.cJ rl-.a!. l1 pu_tut constit.ui o observagie.
thn. origirurla .rlStrrrarc a rnireculosrriui ct-r ..,
-;;;;-
Efectui literan
- ci
].il! rc;,lirarc,
jira ,'i,"; iti. *.-uti auzit cu, n1i s-1. suit pirul tn virful.capu*
gi c dir cirnpul comictilui. groii sinr in"i";
I r(crJ rr,vrrlgarr. l)uil)nezcu, sfinlii,
J"ta*,n r";" Si i,fnd q.i-oiu spune plnX la sftrgit, crccl ci 1i s-a lncrin*
'rr)n z-nrcii, impiratii, imp5 _ , rrrr Si tie cartrca Dc tine'
re Lcsc'ic \-orDcsc cn nr(re ce qi-a' rritat c.r,iirrla ranguiur
''1e
.r
<'l'irrrlu-.si pc fali i'gcrrLrirate.r'suficic.rscli.
-'- il"t de ce,'tno;ucge ? \'ei clc ininc
"ce,
!

t_,J*n,, d.tf t1u peutrLl acc.st,l

c;ri;'i"rt. rri,:"iJiil: *- D-apoi iaca de nrii brbX,.,ascultl: lrrrpirurul" a
siirt r-aloroar* porl.:iil.,-,ri;";;;rd' ,l.rt tlc stiti. prin crai*icii sii, in toati Iurtrca ; cri Iori.lcirrc
c.!^ (lrlpc cunl socorcsg,unil accl grri a,
Ii fosr ridicar j; ;"-
rciiia rrilisr ici, ci firnclci oricirid contrastul ii;;;.';;;;;" ,.r.rfl;r'sX-i fec5, dc lr casr accluia 9i pini l;r cur'{ilc itttptfl-
ft:i; r.i';,' ir. l*J il. *nt, -pardosit cu. pictrc scr'rrrrp.c,^ gi fclitr
;i''onbirc csre frrrrros i,r r.,,ri,i'Ui,i".'.r -;;;;;ri;.i:"b;;,i$ ,lc l'cliu clc copaci, pc de o parte $l pc dc 111 coPacl
.1 jll"r pocr (cuirr ., ge afll pc lunrca
:I lirii'i;'L;;*r;;;i,;;.,,;':,i'';; ., .i,i,. iot f.lul-clc pascri.^carc irf sc urei 'l.lte'..sr
r:,r.r, eccluia ii di iatr i6a cici-i nr-ri rli ;i irunlt.rtc.cli' ii'pi-
ca ;i Cr.rarialc. pinX qi trir.,n,,i ;t;r;;r.a;"1;
':::'.-]:j.rr.,:n,
!i 5ri.r'irlca lrr povcstc-_dessupxri concretului ,f;
:ulrlrnia'calitatc.r.'I-ot cs in gcnerc * rra,,-,sc",rderrt;i isroricrrltri gi dc r ,.,ti.r ltri.
''t'.,
lari cinc s-a bizui si vic ('il s-o ccara tlc Ilcvrsto'
-;ifruii
lj_!*rrrgi e rcactts p. pi;i;i-iiJ;;;,J. sI''rr'.'ii,.!;; i^ n'- '
si facl podrrl, :rsa cunr 1i-anr spus, rrccltria. pc
lii.,:g
o(liri prrr povcsrcir Jt,ttt'fttrbirrr.i si .li' .irr,.,g.,rl ;t"_r: i,,. ii ri raic caprrl. $i-cicI, pini, acir'r, o nrullirnc ric lccto.rt
i rrxnrcnr.: dc corrr,orlrirc ,1,' .lr.i gi cle irnpirali, citrc^ nrai Stie de pc-ullde, au vettit,
o * .,.hai si ne, gr.airirn.
:
,r rriri trnul din ei n-a licut. ntct g.tspr?Yl,i $l imirari1lu1, ^

rii t-ri;lrvr c,srrsul ccl,r sii ail;ii ori
c* dirirrl. lrrir.g"rg ii ,; ir; ;;;i; b".i;,;;,"
.Srii c-nrir ur.ri nri,:crrr
ai\rsta o chelfXneaiI."
.r,r,L .i*.,r8i...l15i;.,:lilr
1,.,,,,* \...rp([ ufitli(:allcLlfi /
..
si nc cljrrr inrr-o parL" ; ,1,,,.,,i cr.,rn s-r hotlrir, pc toli i-e rIiet, fdri crrr{alc, de 1e
,'tii',," i,i*." tlc mill l'Apoi, rrrii babl, lcc zici ?l bunc vri;ti
.,i "'J,irj'ril'i;';;;":l 1i,,r'",,.'.r,.* ? Ba ii inrpiierrrl cicl s-a llolnivir cle supirarc !
. - Of, trtofucge' of ! boele irnplr.ililor e ca sXnit:rtea
r.-ai slrur;u acum clc unrblar pri* 'Numrri "dcsptc
,rortsirri ! lctii tlc irlrlrlr;rt, cc rni-ai spus,
se nrpc ininr;r clin'tnirr.', cI alcrrrl or fi mri
'u;irc ialc ;i

i..iilb;i irrl accsrJ e pirr:re sc cle ',,i

1,,,'i,rtl rtraurclc lor pcrltrtl tlinlii ! Mai bine cii ai nostru rru
$rrt'si' i f,i'rasr i,.:,"rr. rl,.liriic",r-;; bunl scarnl, dar fIrX un
inra .rfliri' ci sti,rtul Ir;;;;li d;;na marc li,rcru. Cinc} 1r,r.r(c rorbi gi n-u-l itrce cap-'.rl iS?. p..al1ii] l3 aritel izirolve.
cr: t:olor.rr. arrirci .f".i,i. .. .l:i il,;rI;:,, in;i;i vorircsc c:il '- Birrre-s yi acste, mli babd; da'-buni ar tl 9l aceca
ir{csr.'r cle fabulos s .;ili;Y''bufu,,"ri.. ArrrcsiccLrJ , irrrl rr iir',*',ro un fccior care si faci podtil 9i sI ieie
".:
;:'';'l,lili] :ir.llni'iiio,,,:1 I:Xl ::: i,. r)(r l'ill r ",r.o
impiratului, cI ltiu c-ar inc5lccJ pe nc'" oie ;i,
i:: il*.csrc
ri
:ir:''rrrilri"l ''
rrrl rrronoroS rr ;:f*t i t()ilrllrrc ! marc slavl ar mai dobirrdi l'rt lutrtc."
[rror. ] inrhl, obsci.rr,rgia. c;racrerizer.."ni,rn.ii,..1J,.,,r.
",'rnri,l,,;
itt.. r"t lr;.'..ccui Ilol"*!- .\5.r vorbcsc mogul;ii baba, gi vorbirca lor c irlini de
di,rlcctal prin atitcnticit.rte, dcgi in rccst clriir - ri-;'rr
i::]i,.f* Ju.rre in pr.,.^i,,il.;1";;r;.'i"j.",,,r,,1,.,.,,,c.. rcaic c?,-_ ,l',rrr))s(
con lucreazi. f .'i, dc Laol.rirj 'pii;i intercsul deSteptat clc orice. stcuograml. Lucrul cu-
p ii.i i,' f;r. rr, r, r'i.s cst€ ci acegti 15rani cle cltutr uit,rt prin munli pomenesc
7. ;, rc * ! rr i Sinrcrr,i
ilt.:;".1i
11 (ieiri'r srr arhaic. Urr
r,:;:(,.: i',, liP.si dc rlr
rnc,y"i; o t."irj"*u g"J;, ,;,;'l;;,,;_l
,j:i ,1.'impirlgie cu fanriliaritate, ca yi clnd ea ar fi pe aceea9i
pr.ir*c...yo;iii afir in cur?,,i| rlc linic clc cxisicrrli. In povcstc.l lui Creangi nu eristl ctrltu-
;n:Fcrirl ;i. 1 conrui:i..a.bri:ci ;ir.: .:j_i;.
J., Lo ri.r,-. r: , j,r r.,r,:i.,:.,
r:,'rni ! i'q uii
:,iii,irri s.ru din tirg dc l; N;;;;;." ;_r,. ,.,1 rlccir o sirrguri <lisi soci.rli, accta .lirlnc:r-scI, .5i .lumca
... -.--- ni, mosnege, irrrrcrrg5 nu c clfcir o sporirc a dimcnsiunilor rindLrielii tlin sat.
cc nrsi;rii d,-' pe [i rir:g ],
x,, rsifel cste povcsic* in g.n*t.. In dorinqa de a-qi reprczenta
::'8 229
lurnile necurrosc{.rte. povestirorul obipuuit rriscocegte icriluciri
eJeloc ne[runX ideea ca el, X5ran, ifi-;i rrimrit6 feciorul,
l-ar at'ea, lnpcgic [a $mp5rat, $i cind porcuX, crr* f,ra Lnf. rln;.r
vrljit, deschide gura gi fndeanrnd pc birntn si rneangi [a impa.
rat, rno$u[ nu se sperie de tnttrnptrare. ci doar se-ntreah,5-cu
oarecore tenrere i
o* D-apoi ai s5-n poli [acc, clragu{ trrei },,
DupI foirte puginii
. cor'lire. biirin,rl se giitc;r; ;i 1rl:,rci
la curtcr impirXtcascX, in tirg. Cun'l csie accrrri (dr[i, toi:
a$a de aproape dc {ocuX caici rno,silor^ ca T-lre.utr-l{carne
de . Flurnulcpti, poresrirorul nu spuns\ fiiucici nr:r-qi poatr:
tnchipui .nirnic pcste strrrc.l tlrXrrcascj. Striicrii o.n,.l,*ic ce
ni6te pinclari dc vic :
. ,.* f)umneta.
zitra-mcaza trnirc,
mo;u.le, curr"i y*dcffi noi, c:lugi pricin.X,
c!.! I uirrinarca...
hfognc.rgul, fXri nici llil {*[ de spainr5,i.Xc
-
raspurtde fxn[o$ :
aururnirate,
o--. D-apoi ssta nu vX privcq;tr: pe cl-r'oastr,i: ; ie rnai
binc p5z"igi.vH gr'.a 5i claqi d-' qriie irnpdr:tului o-a,,, o.nir
noi.,"D
frnpiratul, la rindu-i, se minie clncl vede ne trSrrtn
purcelul, ca cel mai de r{ncl dintre oameni
:
o* Da' ^bine, n-lopnege, etnd ni venit fn cel* rtnci' pareE
erai ln to$t6 miritea ; {ar acurn unde re visez , rJe l.rrubli
cu porei dup6 tine I $i cinc rc-o pus a'n caXe sE m5 ie I, rncm.ai
pc nrinc, ln hltaie de ioc ?"
. .Dac.afard tnrhipi.ttr ccl mai t,crdc
ie;i a[:rri*, mo5ul rlspurrrtrc irrgcpar :
ru uia-qi pcrcL.[ tl;-.riui
n-Milostiv esrc Ccl-dc-sus, mfnia-r,lastr5. I;,,"i clacj
::".sI nu b5nuili, trruternice_tnrplrate "* $*irX.
s--a.lntimpla,"
dorinfa .lurninlrii voastre, apoi irunci sa n* trrmef*qr
co-
pila acasX""
Ceva asemfin5tor se perrece in Isturia lni Afac{in din
{} mie gi wna de noppi (cire pare s5 fie izr.or.ul irideplrr"rr al
accsuei. p-o\rettj), AXadin,_ ,[iuI rrnui croitor, fnsi rrirnit,- h.].lrT1o
ira pegic tra sultan. Fastul curtii este tnfXtjsat'cr.r intres scnri-
naentul dcosebirii cle clase. Fcrneia din
'popor
nXrrrirsX elc
t*
maiestatea lrnp5ratului vine de citeva divan f[rl a
tndr[zni # c{eschidi guna" apoi vorbeqte "oi cu o stiiizare
ceremon;oasH ca.re ciezvXltlie tot serltimentul nirnicniciei ei;
210
*-. Monarh rnai presus de. mXi tnonarhii lumii".. inainte
,1.',r vidi maiestXlii-voastre prrcttla extraord;nard 9i aproape
dacX ,lt' nccrezut care m5 fa.ce sd mi infiiilez lnain't'ea tronului
,,rrlrlim, o rog si-rni ierte lndr5zneala, ca si nu zic neobr5zarea
t, rcrii pe care am sX i-o fac : ea este ai;a .de neobilnuiti, lncfu
ur:nrr,u" gi nri-e n:gine s*o inaintez sultartului mei.l."
Sie {ngelege cX pi sultanul se poarti fati clt: f cmeie cu
r,r,rrii cur,'iinJa. Ctnd purcelul-fecior de frnpiret din po-
r t :rir:a lui Cre ang5 faci minunea cle a zidi palatutr, 1*p4-
r.rrtrl se sperie gi-dI fata" Fovestisorui nu poate sX desc'ie
:,rrirlucirca arhitectonicX, totul reducindu-se ia nota simplisti
,.i palatr;l era piin de *toate bunitltrile de pe lumc,,. Dinrpo-
r,iuii, sultanul din 0 rnie si wna de iopgi c incintat, gi palJtul
,' tlcscris cB un mare simg al somptuozit5lii feerice. Sultanr-rl
('un cstei fin, care se extnziazi, in fala pietrelor pretrioase tl5-
rrrirc cle Atradin: "Ah ! ce frumusetre ! Ce [rog51ie !" Deqi liu
rl,' r:roitor; Aladin a.re simtutr marelui lux. Mireasa lui e lncon-
j"r.rt. rie o sut; de sclave, imLrricate rnlre!, lnsotriti de
,, .rLrq;i, de eunuci negri pe douX rinduri, dusi ln sunet de
rr:,rrlrmeute. $i, ca unei adevXratc fete de tmpirat, i se hoti-
r.i:rtc o vialX de fesiinuri ln rnari saloane, luminate de mii de
lrrrrr'irriri" Mirea,sa porcului lncepe dimpotrivi o viagi c'.r nimic
c,:
.|,'oscbitl de a unei fete de triran. Ea se apuci pe dati "de gos-
l,rrrl5r'ier. Palatul e o ocasS', ctr .,sobi', ln care sobi femeia
.rnrnci pielea de porc pe carc birbatul o llsa pesre noapre.
(..u, rnare grelrtatcr tlnira.,femeie, pirisiti dc birbar gi pedep-
srt.r sa nu poata nagte firX dezlegjre de la el, il gisegter.rndeua
.liparte. ,Fit-Frumos are gi aici obiceiuri trSrinegti : el bea
;i irr.rinte cle culcare clte-o cupi, cu lapte dulce"
'Vrliitoarea
.',rrc,l pizegre are toare atriLutele unii babe reie de sat. Ea
e ,r ohirci,,, o
"hoanghini".
I"ata babei Si, lata moSnetgwlwi are o temi tn linii generale
rrscnr,in5roare cu cea din l-es ftes $ din Cendrillon de Ch.
l)(,rrault. Deosebirea de nivel social este izbitoare. Cenclril-
lorr cste pusi la trebr.rri grele, dar lntr-o casi de gentilom.
t )r[iile surorilcr au parchet, oglinzi mari. La masi este
r,,,,;cli{ cornplicatX, pe care trebuie s-o spele fata oropsiti.
I crci cuminii din tes f6es zlna nu-i cere declt treaba ugoarX
,1,.: rr-i da de biut din ulcior. Singura privaqiune a Cenugi-
rL's('; este de a nu se putea lmbrica frurnos gi merge la bal.
l ,rtir babei din povestea lui Creangi e do*r lenegi gi se duce
231
 la. ;ezltoare, flri
nici o alt5 bucuric. In schirnb. fata mosu- . I:i binc, zmircloi'tre r-tricio"rsi ce .-'qti' dc. mincat'. ai
luj frcc rri;tc mtrr:ci de lIrancI dc n-lunte. Din' boeltia ia- , .rl lrolrrl cel dc inxmlligi. drr cL'-;1 zis olnuI acclr cincl
,|,
blorrlui ctnogmfic, din lirinia dialogrrlui, din naiva"iclce de ' ,,,,, ,rii*iiiga acolo pe teqirtlri Iai ttr h ;iiinlX] ?
"asta
bog[.1ie. a fetei^harnice r'cse ror umoJul poveptii" F'ata babei lir <lc nu giiu nimic,r, stipinc [ "t] ". . , t,
t: "sir.rtii,. ."jlfnoaslo gi s-alint5 -ca cioara-n Lap" Ea e Ar,i?lrrlocsS-lidliostcrrc;rlil('ilsrl:rllrpi.tt'tlr-Elrrcltrl
c sot'il cc.l dc scoari5 .
' Fata nro;ului munccstc dc onu-si ., ,, nu gtii ,rici macar ccca cc vorllcsc ci ? Mai pot
,,;i..,i,-
rrrii srringc iricioarcic".. Ea c. opiatrir de moari ir: a;.-i;, ,; .ut'
,., in voi ? Ei las' cii-1i giisesc ctr actrg iea-
iar . sorX-sa. utrr-rsuioc de pus la 'icoaner. fot* b*t.i *itu "li.la.ttt tttiitte dc ;r1ra d,rri""'
i I le i i,rvila
g,XtitX dumi'ica b-b.i;;bl; r l,i'ic5, Jr"cr.,l. iti pLlnc irr- girrcl. s'L irrlo'llc llc Srlrl'
"de parc-a li's-o viqeiio.
'csreG,.rra
curtr . un-lLrl5 mcli1a". (ur.i ;;;;-;;;;i;,: , .rr ,.,trr i,).rcd.la horl' cu citcv,i [i.tc. l),rvcstitorrrl trtr sc tnttl '
tLrr( ''!c itumal .u ,i"ror." faptelor:, ci lc dI o .cxplicalic
^n{ogrrengr-rl
(:sL: rrrta in coarncrc er", In c.rsa lui <a apucat-.;
a clnra giina".
f iintlci clrrci indrlzncqte
- *sL sc irrrr.c'acl d.;;"?;i;;: ,t, ,,.,,;o,i" Si"r, put * la contribulie toiric niiloaceic vcrbalc
brl,a. qi l""ita- ci dc bogd;p;;i,,.'i";r"r;;';i;;: 'l i,,t ului pcntru-a-9i exprima tulburarca. erotica : , ,. -y
"il urnple.[r;rrni.."goirio*
cirlo;i sc. infiEiSc.rzi Arir.ti tli. nu Stiu curn sa rnat 7'rc )l ctl i fJi{rr)lllc Pa-
.fetci d. r;il^1"^';i;i,
qe r.runcr grele, resplngatoare. O ciqca bojnavl cerc sX fic ' ':' l, rrri iu-.,r,, *.ot i'ai'tc, nrii Clii'icI' Ltr riirrrl-:t' s'(|
rntnirta,.urr^par sc roegri si fic curllat dc usclruri.
o ft,iri"; :: ., i)(: trcabi ; fata-i hazulic 9i rn-;r firmicrr dt'rlctttrt"' 'or-
sa itc rintla, un crlptor strigl- s-i fic lipir, Sfi,rta'Dumincci ').ltl :
'rd"t
o prr)c sI clea de mfncare le"fclurirc tir;,..;."R;rt;;;".,;: .l',i. sidpinc! cum r'5d crr nici dc i1stil itrl tc-tri clur
5i ca- ilirrrrc cclc nrni mocrcsrc, tn n.pnir;i,,rc c'arlta nl^carc , rruli i a;i-i i5 1i a cizut trorrc lrr inimii ?

:l;
(ra I:!*.,su,prar;rrr,r:r1..
apa gi dorri prtrra re clc9,,1ri*ul'ii'
ersint. oI r.nl li. cl5 p jre.
#
;1,.;.;,'ir,;;i;;";;
";X;;j,,; Nl;ri rria, mii Chiricl !"
I ..t.' ,iici toatl ptrdoa'-ee 1i rnolicir-rrrea 1a ia-ptI ;r !5raI1u-
ii d"I o s:rl'I di galbcni G;;l ;J;.i.. ,".* mar c* srrre ,\poi rrmcazS-sccna plini de culo;,r:c ; intimitigii e rc-
cle la sari) ei -;r;;1,""_,;t
.sfirita^p",td;g;t ;"1-.1;' (.;;';,;i
drrl cxrc jcs circzi dc virc;i turrne clc oi (cant cc rl.c L!n ^J. bnctrria iui Ip;rtc ! Tnccpc^ a sc liirls.il-:clupiscfatl
'\t rrrrci
lllil=chirbur dc munre). .' cr-'i".nJ.r; i;;;' ",_' , , ,;,,l .ii Lrncli ,tu ti-o irr,sfeci. pe . ;i.:;'r ictr
mtrrtft cu (un cnr brrn gi harnico, ncsclprrrct, F.".."r"T"; ,', "-1.. ba
iit.'i;.i;
n-liu ttlcuri.
1,,, ,ri,,- din ci'rilituri.
Lr; dirr cirrrilirur:i, 6,r cli'r piiclilit ::a .rlirr
ba cli'i rlin
n;ci iicum clc rrebi" n urn,are) , , i,,-.ii";i;;;.;1, dc cold pi'i '.iclilit
colca, ;;i-irtr I'iiicut unul altuia'"
. Nici Sr;rn,.din povestea Itti Stan.piyitul, nu ,, balll lnr*'fr..
r r i,"t',ii'lni*'ft.. pe ,itillocit,'.r.. uorbegte lLri Sta'
tniilocitn.tc.i uo.b.yte Stan ctnd
ctncl
,br*c sc airiri nrai
cu clr.e<:.I. Sevuros csrc tocmai
,#;;Jffi; ,' ! clinclu-se
,t| r, "1i'..i"-"e .lrp.t'rltrrl-'ii
drept-altui, licelc
cer:c si-i
s.i-i iniesneascX tntllnirea
5i clc *r.al. L)ovcsriiorui
ry "rir.ri*.ul'fio iunre
i,";'r:-'i"in".t;pri. *rai ,',,','r.iri"t"i- tt*"it;,
tn cuvintc mieroase, c'[c-o remarcabili
c-c'nplicati dccic
.accca- ,l;,i H,;nillllr;," a"0 po accasra o rt'.rlist'i
I,L :
utl;illgcazii, in cliin
.puricii- sX te rnintncc
!"' Iru
dj nuvcil modc.nI. origi'ei pcltl*l o povesfc) cLr urijlo,iqc
c;:LrnJ":";"ri,.l_ jrn,rn, sirrr
Oru bun,. rnlnca -T.-at
' , , ,.: \ tit sa zrca durerc;r
'
cli ininri, bar'o- Pir't['llrrica s o
ur.mirite
$r notarc cu exactirate..
rn*r:rilip,' imbri'zirri.;i cc_a *";. "r.
S'''
,.*i,;'.i_',,""ni_,"?iii "i r... N) tr griu, zit,, cunr a sta 9i asre;-,ilrli plc''':rltc obrailiil
i"r-ii-r.,.,, pu,,* rrincarc,,r r'ri.,,,,: ci,id gincl.sc, cunl am si rni in{i1..t.2 irt.tiittcil lctl'}.r,
iT :.rt',rrO,
i.iugl boii'la ."r,-'rL*"froi'n.-.;ur;. r ,.' ;; i"'r.,E a- ;;;;;.."^;t J;i. ei eu l,i.ir-un noroc, sI
r.r rr:rdurc si_ei aduc'. un .u, .i; I.",;;;;;. 5i sc rl;irc ,1,,,,. ri .I*iit nr'rt} face ccva bine-dc-bine ; i:'rrii de nu,-mi-i
cc.ruirui dc pc foc, sI *.rr.r. ntri;-.,fiii-,i;.;: l, 'i'.1-;;",-;t itii cum se fac clc greii trehile acestca pi rat'
ml*ii;gi"'.i;;.
ciri clc.rcrrLarc, clur ourr.t*rlu,i;;'ffil"i, s?nt cirevr n:i;- \ ) t t{-"rn ln capXt."
.
n,.ii alcs rln acr <1c..lini;re f:rl;;,l;;rf "i.r',,, d;.;;,I;,'ii t','.ri..itl cle realism ;i de fabulos estc -mai bitliorarlatrebLriociri
i S;.1i11^iql,: Alb' ln
t)r'I LC L',1 OI ICC ltJ I i: i tli t-r SA t :
r_,,a_
,'; ,t.*1r.pr*t t,t loo"it'lJlo"- li"i Ilo'up care

el3
 * nr:" a.re riici.
sil predo.mine miraculosutr pi irealitetea. Impirarut ,,,, i f *ite eri rriatna, sX-l p.rn tr' capull'cin^stei'. Eu gtiu' rnogule'
o eticheti ln vorbire" tl,}spdne pe qleai-r copiiior ; , ; ,r.;*--i Jr-ig6 $;Xe'ln,r"-i stXpfn'; s-a.rntntuit vorba' Na' na'
j <(- Iacp ce-mi scrr'e frate-meu.,, , , , d-,;Boi rlelrtrr '-t.Jiit.;" luimi [-n cl"rc-teta,.cilci altfel de ce
- Frate-si-u ii scrie ci e birnin;i
impirlt:sc pe un xepor.
ar clori sf lnsc i,r scaunul , , l; in.ri'hr"rc cr minc ? I-{ei, hci ! F{rr stiti d-r'oastra ce
X:cciorui i.X *ri. prin-g. st ;;;;;i ,' i',,,, 1,,'l;:;.ti:, .: i+-r"r, nt[-i"itt*" n'ini n-arn' dat la brazd6'
ln fara ind,epdrrard,-gi, lntocrnai ca un qir..arr-dc pe Eistri1a ca?e l,,i , ','urilrii';;fi;;;l;kl.i"l eu ti vin de hac' vorba
s-ar. duce la tiiat lernnc in plelurc, cerc .bani dc chcitl,;al5. 'i:;iJ;-;t;;;ce bostXnXqia.I\urrnoi st[pira tn locutr rneu nu
, Al1
straie^de priminealll-. I* ccic drn'uri'i,
;i;;; f;i;;;i;;j
rnic..Acesta,_dupd.sfatul r.lirci L,abe, ioic.,nrcl .u i5orrr" un **i
,,' -r{ 16s'il,l'nlo[ .u) [-ti,:;p Atb- cte-ii [urnga$ p.Irntntul' Ce te
lntri ln l'ola supu.-
,,,ri vcjtr'fi.^'r..""
. m.osu.le Cu,:n v5d em. d-i:r prca
naz<-lravan. Fiindci tor se-nde.rsi la jar ur cal slibi:rog. cl 1i ,r,',,, ,1y fi Jou i*rhii' ;,ietre scrxrnne si ursii sillti"
gone$te cu un Iimbai rurcl ca acusra : I\4rr: Lrnrlir $tru ca n,u-ili"t;flil";il;e, i^ "t'niol;'cind vXd c[
:*-_ Ghijcac5., uricioasi, ce cari, din ro1r" car.; tocnrri ru
^tl^1t Eu-trt, sa mdninci jXraric ? l)c t:_a irnl:in;c picarul sX ,',ii , I Lci nrif : rr,. t-" sri:tng oc coa;li, de rnXnlnci qi mere
1,,,i'r:;r,e . c{O rL- lrc lrtcc}a1o Da:; t"-a aiuta
l)urnnczell sa fita
rnal_vrl o datar var cle steaua ta are si fie !" ,','l,rir:str maL c{':ar:.:l,i ln 1oc,-ri cl-t:.1e. ti t'ed}, rno;ule drag5,
Pe drum, feciorul de fmpir; r sc_ntf lne5te cu ul: snin. ,,r,,iu..rt ,, ,
';i icit inp[t5[i ; n-Jr rnoi gcdb lucrurile
carc vrea s; se roc.rnersci siug5. V"r[;i;"- '
. 1;r;,,.0r.;'''iX . | , ," r r.ilL1 i.:c. ctr.(l ;i,.tc. PcrtrLr Ci ;tii t'ortrra Ccca : Omtrl
tocmeali e transcrisi rutocrn;rr : ,lirrr :src Iocul ". llosc-ri si cl-ta I.r rincr':tre, lru zic, dar rcirrn iEi
_ Clt despre inirna mea,
"- oftind"." -i"f s-o dea
"CI";l "b;;'; oricui" zice
Dr.rmnezeu i il, lrlriir etc n.u-s ,i C,:m n-lr i["1 nrchile brltX !*
spf'u!, Nunrai .. ;"H;::; r,,,;i,;"fl*h;ils d5.rn cle scene de un reanism hufon' Gerilfr,
f.sJa,i
"ilo.r, iiip;r.r., ilr,.q,",l;;'
_ttiuti ; rogu-rr. s5. nu-1i fi*
"t.f
;;; , r lr lii'si cel,:ialte fiinle monstruoase de hastn, intrate tn case
ruilclca a vcllt vorbr cle_a,sa, iqi sptrrr cl la un fratc, c,i ,, 'f irf ,cr:hin;ati ;; iinplratul':ri .Roi, se ccart5 illtocnlai ca
din
-,r;--;.,L;,-"
c'uda copiJlrie, slujcsc pn;,r' scr;inl, gi- incrlr.a i; t ,,,itli trr e*"J5 la eiu6'iai:'rl ciin- F5liiceni, san ca Smara'rtd*
ctuoa' crnd n-ag vrca si rnr dau tra trcabi, cici c' r ,,ri,i si cu b5rbalul
nrlrnca
Hi}_lti"_r:-l"rc5.UUn, ruuncesc, rnuncesc Ai nu s_alege nimica CeritX ie fntin.lea de cli.durH" cle-i trcceair ger*r*c6ele
::"1T": i_pentru
voroa ceea:
tot dc srlpini caiici rni_am avur''parre.gi | -,,L,ii
'- l,Ji )roj,tra mc,rocXnr:a pe ceilalagi, ziclnd :
la cahc sluieEti, calic rinrti. Cincl ag da ocloii N'urria.i Jr;r 1:rricirr.a. rroast,ril anr nricit ca-sa" cici p€Ii[r$
pes.rc un stiptn curn gindesc ,r))r() er:a nrunai [,unii, c,-'nl r:ra, Dar a6n pSicqti dacl te iei cu
si_i ir. ,X rl"ll
Iri ce-";i"1.;;
smrntcsc. Nu cumva ai trebuinji "r, n_rp 'sils;, ,'r,,;r': llicisnici. Las'cI v-a n-.lai p5[i el. lberechetun acest;r dc
vid, samc*i a av. slu ia .;r"nJ[i.-b;";; ,, scumpeytii;;-r;
de
penrru ,tri rlrii Stir c[ arc h:rz si asta'] Voi s5 vI lifiiti ti sX vX hu-
iid:? 1oari, +1 nu-1i _iei ,i;;t'";;,i,.-.o, .u si_1i fic rnini ' r',, ,Ju cilclurl, iarl ,:u si crilp de fr:g. [SuLrunX trcalil ! SX rni
de aluror la drum ? Locuriie " iiestea slnt gugubeg; ; ;; ;;; Irrr e"r Iiriire: rne? pcntru -rud[ hccf cul
-nu gtiu cui ! Acilg vil
llii :r* vine f'rimptarea, ei, il";;;;j;ii.lrB ,i 'ri.:';,' Ir':i" casX, pe pe silmfftf5 ; tncaltca sI nu se
slngur.> "rlr"i;*L;;;; ,l ,,li ,,irii"e , ,,iei ;oranuI mca, dar nici de at vostru.
'le
La masa fmpirarului,..convorbirea dintre. crai gi - Lr t;cX-1i girra' ,n5i Geriti I zrscrl c;iXalqi' AcLr;"se facc
spinutr care
sc dXdus:drepr'Harap
..*jr,,Fo9ule,
nib .ii. .-";;;;;;, , . , i , uu flu-,x'ii"strnchepli crl biag':;rv; dc-';le tale' A dracutrui
ce mai zici ? adevcritu_s_au vorbelc mele 1,,1,, , j,, rnai csti ! Dcctu[ ;culu,';i rrr;-ei ficu: capul cilit'dar'
?
sa nrar zrc, ncpo"are, rispunse
,F;;'; impiratul uimit. la ' , ' , ,',rai cJori sX {acl t ralrigr* c:1 ".il}e, aib5-+i palte fi
:,"
sX arn eu ostugi nsn du F;r;;.i;;:t^;;
a$ pune-o l.1 masi cu rnine, ci rnult
h;#;fi, r'
'
)',(: -i, l)ortul CX p'; noi gtiti cd Lre-ai
-ame[it'
A.rc cineva
pr.q.ri"qt. l..ri"] ,1, .,i :,; iirii?tcaseX db r5ul rXu ) [e r"rzil-di: parci"-.i o-mo.ard
.- Ba si-gi puje pofra-n cui, rispuili.'rptnul "*rf
." gfrr-.;r_ lr,,l,rr,r1;it{ lNumai girra lui se a.ieJe tn foate pi4ile' FIojrya
-
tacros. Asra n-ag face-o eu, de-ar mai fi el -pe cit esic doar
; r,rl,r,irri:;lc iltnt!:{l- nimlca loata. cDri'c ci (ln ncnuri' lu, mat"
41E
234 2.1-l
r
c$ti bun de. tr'5ir numai ln pidure cu lupii gi cu r-rr.;ii, cla4 nu
lrr case trnpiriteqti gi lrrrrc .riqre oarnerri ctirnsecacle --. Xirca m[ 1... ttra'cic uude-ai ic;it, pice"iS ?

. -: Il ascult-;r1i, nrli ! dat de clncl ali pus voi sripi'irc u., D;-,;;i;i. am iegit, cie uncic Lr-aii-i ic;it, e. i6i sfrun
mr'c ? zrsc G:rild. Apoi faccli di' cil migrr, ci vi r-iri , ,,tr ftirci bine- ccea ce faci.
gisi mentlr" c" mitt^c. lrrr 'u ismihun, .t, ii tr"","ir""r:"ii .r#,lr* i'il l:.. ,,orir" ..c" t A riu,,s "r'ii rnai cttminte clcctt
:icoatc ci'cva riiu rirbcl.rrc, apoi rru-i rrclruic k.i
r;ir""a'.
'ir;. ,,,,,. liii"'lr;i.i., t..lr"ic sI Siii ci tliri sf;it1iilia *oasrrl ai
Impotriva meir. , c:]t111 plcJl]a-i
rt : )-;t[)cl tu l1l ,
-I Ziu,. nu ;rrgucpri, nrii Ruzili ? f)a, rrrn.rrnic mai csri
, vrafa !\li rog. icrr,lit-ma I ca tlaca- n-ar ['i l'ost foctri, flrile.
ta ,!,.rltLrra si cimul care s;i vI faci 1i :;r vri r.lcic tttrttti itl'
'l'are-mi ;
cind rc rrrirrii, f.rci si'gc_' baligl, ,;r. -ii;,"i"riiX.
dr.ar !... I c-e' vlri' in ,i", "ar, ,,, i;;;;i'd; ,, ,,,,,,rr* inuit 9i ltine ln fundul pintiutLl!tri, rtr,i,ir'it.' f-1
lurcchr". -cgri
Ia mai birc ogoicarc-rc orcrcl. si rnai rrri,rg.-{i'bur-i- ' " r'ci.
.ri ri,,:
l?"::t:-1:it.i, nl !:,ri'tl. i"'. ,; ,ii_ii'p'.,a r,lrr n,r, pe urnit, ttu,ilu.,ri_1i vorbele, bliere ! ;\uzi, srrii 'i.:ov,rlii, cu,*
co Goar nu cttr !.Iulnat tu ?rt c.tsi ;rslrt,
: lii apoi ! porcsic.
vorba ccea :- Fi binc sii-ii aLrz_i rluo erc. '"1.'i:,:l:!*t,-'-",r, gurl si-i r.lspurr<1 ; ;;i ctar r'etru'e
'ici,
.,,""1:ji.:::ii.dc aya.tni. g,,r911,,1. ;;rbf;; ;ij; , ,,rirtl.
alcs,dc nr.rrycatrrrJ.qi cc.rrti al cclor din", ,7n,nlttrt. \'<,rl,,r cccir ' soro : $cric hirl'u-'r calc ;i .r"iclc clc t "r lc '
vorDlre,l iurtrarrrtulrri lto.p esre gi ca
dc o gr;rsi vulgarirtrc: L, ,riir..hiulc !ia s.l r-cclcur cc ai fircut ltt ttt;.ri tttt,lt ric.it rtot r'
"- si lrrrnin.t. r,rp;tJi.-itl.-".u,,-, ,i,,'i-l;'".-*.s*' u"itt*sc ca clo*I cumctrc in poat'I :
da fata, ca sj v,i'tiri,n i,r pac.f;;i;.'.1,;;;; '.ccr ci nri-ii
''iir:i. .' - rtLg"iliii.tioni, nri griu dc turde-ai nai scos atirea
i,,'ii*rli
litolill,,'.pottr
t i,''I r*, ri,, ;- \ l,ii;'; """,l1
.,- i;"; )i.pirl,,i".r,.,iJ_ '
i ,, ,r Lttiitc !

* A ver:i c.r ri ii.i: dic.g.i | (iilr poaic cI ntr ;tii,..cI ^oarneuiiLi{\iIr'"1 rn*i
rL.i))c.r.accj:I, vr,,,irricc,
zisc irnplrlttul c.rrn
'"r.ii'pu1;,,i "'
',':,2.'t .i clii
-l;-- :,'rr ,tuast'5 cinepi qi di" flr'rt'le
cu junrftarc <lc r,ur;i.
-r
n", i,i- -r; ' I ', rl'o J;,t inglrirrrpitorrie' . ttt."zi''i nrei f'tr: r'rr
.i rra nu-i dc cclclle
p. drt,rr.,,,,i,, i"lii nrrrnri r.il,cl.rrc,
a)a cunr
ciici
s ilr
,'.i, ,,i,,i,a. D.,. i,r f.ib'riii sc 1('s f.'l dc icl ilt pirrzlrr:i''"
I:r :i rrr.rl r cclcrn .ri,,"" *u,li' r,cni rrut,utoara ,,,, ,,,.1; Lrlt-.r'yi irr tirnll ntttlf Iriri rcttr'1 '
:::ltl*: ". lJrc I multc -.,t-
nr:ri auz-i
'-11""p",,i" !
Figcat de furnici, irnplratul clriicuie itr; ,' rf irlit . iilcir' Iliil carne ;iii
- A drac'l*i "n'
, r'rl.r, trcttc citr r tirrrll :ri s;i i:'ii te'lrf'r'
rc <iiil ctr": tr:
si fi
.*.' ri*rrrf l"ur* .-' [rr,iol"",'ii :Ji,
ni'ric,r... parci rru-rni
r'osL
*']i*:
r,iil #ri'Tiii ,.,,,,,,i pt'lltfu lt,t!nrllii tlirt'pir'tlt -;r
.pcrltlr'l :tI"i*\'-i1
cti ?... C)ri "il;;-;-ll.
,p5rcrc,r, nri lngale, ori s-a strica vrr,'rc;,,D;;;i;; i;;: , rr!.r iri bitilie. Apoi tc c;rutii ca ial'ba clc Lrrc' si lilc;1
1:tratul ; clirr clouii, una trcbr.ric si fic numaidccir. oT; , ,i,, i' ri <iirt rt-e hirtir:.
r,rna-alra, ia si mi duc sI vlcl ales-au [,]rrre mirLu0e uri-"ti ,pu:, dIugh burrii;rr-ri. z-isc c"l-rrleia.
;i;, ;;:;;; , ,',' it;' ,,io, apoi toeic l'irir'ilc *ti sirit' cccil ccl sc
r''i{! i
nespSlaji care-mi rod urechilc sI lc dau f ata 'isipul I
-
Nu numai eroii de poveste sc cearti ca nruicrilc
?,,
, ,!i.i c,',i au fost sltri.;rciti'I ;i r'ltiirc''";r
cle s:rt "i;ti],;i;t;;;;;
in grai verdc, dar pi obiecrele. i'rrc ac qi lrar,.,s "r*- f.r.;,rg; r, ., lrr
l,'t'r,:ii,.t -,..i'ii, f',
o sfadl conrici dc rispirrtic : r. !
tt:.::,q
rtr.l ir''rir: b'r-trt"'i-ll
nAcul. lVfo;ule ! De ce- egti zurbagiu ? "Ik sfidegri ne- '
,,,ltl,'i, fririuq;ic clc a clrrrt'rrriiz-lt oloraf,,, ,'r i,1tt.
..',,ii il.ll l"'ij;';;;g;-
",t-;;
uiL.,rrrSrc **,"""1t r'lc sc.iiror 1f,i.
rLirr',^'."'* ..
'1rlci
contcnir cu sori-ra nicovala, lipa1i gi faceli larmX' a*-or; :,,;; *rii.i .1. clari-ri:i
L:r (' " ",- tc'tsl
cu -. l?$-
;....':::{l li":ll: ii:liLt "'"'- .ra{'irrarc'
"?1^:1"::t::::
giuie urechile. Eu l'crez toatl iiua :i f1115: trL'rt'1itll.1
6i ',imene ru-nri nr*i* i'f crirrl sttli:, lrtl
,rs;, Lutir-1"''"
ir;\;r "" l',,i1-
io;
-cl;,t
/;"r
gura" jt r,t,t clt ;1 l't.r'r'r-sJi,;i I] Pi1)it:l ,,1'i eiirr F'rr''rsi.cri
'p,*''' - g].--.-
'
r'irt'.rr- tl,t;.itgcrea t"it'i ttnl tli: }.;r tlilir l-}rc.r
236
 m,ltrtH ra1trt-usfer5",
"prra. lnulr r h; .\edr. fl; f-er:gialc * sc''ir t,"tl':$:l- f :::,y:l:i
+Jmotr), diatrogic, pres
ocsl5y.rr-anc colorisricl i' pag*ira rnisc5rii" li";;r;- muirH l"
Oniutr" clc gari vrco cpicul
;;l;;: ,l'r' rr-e seri, :on:;r:r,:. Erlii de nuvcl-a se J-tSg prt[-r:rc ga{lidltli
irl, f;o; **"i;; J;;il-r-r;;;;" , ",,.i,,; ctr eonqinut sufleresc sil:rac-" Definind r'rn lndrvtd'
'.ul,.fi"tgt.,
1i e tlor:r*r" cc ial:utrus. Ertc fn irovegritrc ]'ui crcanf,d .]rira ,, l,ii,'tu*[
, astfel firtreaga lul- speiS Care m€
.es[c
joviatriirire, arita umor al ccntrasreion,- l-"io-
sirr *enire si n, fie ggsrare crto tn.buiu a..rr"iu'';;;;r".: "#"r;;l; . clr: o[rserva,iie a ftulvcni'stuliri r]' hfotar'c:l 8L'$[urilo]i
r, ,, i
unI -
t,,,, [is1e de o]i..rsr:rrr:it cX adev,"iraltrL rLu.rictr'lrt [a ;toi 9r
l,r;ili" $i de fapr, *riclt?e parad,rxaX ,-un i--f.;ti;;;_ ,, ..'.r. iil. prezerri;eI fof{:,dat[ f iguri - cJr: c''tn'rei;u't' dtrr grl fi'guri
6i.o
ritnc, Lreanga este Lut autotr cirtur5resc, ca Rabelais" L,l
rr

, - .f ,i,,,r,ol"i. '11_ln clinc este u:n crlou de nuvclii, .t-l are uriiii auto'
""r,*.,r-
rre p-triir"cr"J c'vinretror y! a zicerilor qi rnai ales acca i:"tro- ,,' ,,n, *,, iiuufr*u"ii uLxI sent;$te-t't c'lominnnt ;;i'-ll clil .. rllr
trt,.de a.le experinlcnra pu,1ilidu-tre i,r g"ut*iio,.n. l- .f","ii i, ,er:oraatiuacc l:r;tsiv'X, fiindcfi nicioeiatii et r:rue vt f acc
tL l (,rc;nga- estr ul-r e"rridit, r.rj.r cstct atr l'ilrr!oliei. 'f
.n?.rigr:uf, , j t 1"""'"f 1:1i:TxalJlut ti -Lv:ltsrltl 'r pr':l':':r: ''i1l.'jl
trrroii lui reu triiese -din ml'gcarc, ci <Ji,il o*,,1"r" ,, ',, ''ir. ( L:1'.trr-t, fi i',, 'L .lre s-a ;Japtai-n''lr:tl l'" PJrit{u o t rrrna-
i
"b;;;;?;i; ,i-

. r,,Liii (J
nu c psihglogicS, ci e rnogrirfic;i.
desprc isttria
,i '^rtdati ce nurvetlstnl -r d.ez"v6luis ftitom.tl:xsmuI
, Ftn ^Lii mos Ni;hit'.:r Ca;c;;iu!" subir:titn_
,; t1 llrcd.est ('por".eslrre. giumcaqi", ,ca rlrl arc .rprJporal>
, .,,t,,'i,'*l *o; afd cc ;pulo.e, cici er:oul c{r: tlr'lvgtjl filrid
decit nlcdiui.
r r t .tl' r.nl. n; p'i:t ljt ""ru', t. sir rl;i; i.'ti I r i lrp ll:ifi
.$i 9aragielc,.li Sad_ovcanu a( purca f; nu,,,;1i I rr , ir.-.n.;,-rt-tJu'.r- d* t'.r"cl.i l.'.i'-', ct ":!.it'it i:! .['' :ls]{!Li''1:
dupa acest crircriu scriitorl popuJari. [Irr nu ingcleg." ,,' ,-,- t,t .i.;e u.cccs&tr oatmosf er[, o culoarc eisccrruen'
rin:ic di,r acel diaiog fini noimi, carc liran J;.;-l* ;i;i"* '
, ,, , l#bt*g"u scruritt .tn gesricullagir^1ui **16n6ttrnX,
rL'lr'.",.l
#ns Nichjt'or C",..,tcatti'i estc fntli:, ,r.u,on. ";
,rur.r.l; ,"*a"."*; ,, I ,:. :r'grn:[, d"l pil[ciul unct nuvclc Scos dln "lirllrr.
(ic etm.o:lcr€,., Sr q1,. r , 1' '^ '-s'ii lr. impnciu.r5rt i'rccp;iortrle, t:: i:tll,lt":if.!,
.c1 qg t-rJSg_ toati nuvciistica noastrj
n-l0{-'{Ctrlta. ha.ra 3 lr..citrt
irrrrh2[!i pe A,Iaurpassaitt, Crc;r.r,j :1tUil.-t $c : llrc drarna pcntf "[ care ttrcDilrc a[[e
, r' "-;il;-'ci,nq*,it,ni.
rrrtuia derdarl. legjlc g-'iiuluri, pni";"C-'"i,iu,rrl-'"i;,r" rp;ri,
. r ! ' ',, Hrqul' de n'i-'zcli- T^-!^]p:t'?i
cic cnli.il.]T,c de tra slav-icl',. carc insr scria rnai cicgrarri siu'e
romane" I)cosebirea funclamerrtali fnrre rornan" gi nuveli
., i','-l''.;t ,',i-r* ";ul"i -cie g:,ticLrl'rq"i':. tri dc vrrnir*,I"i
(ca scriere de observaqie) este aceasla : rornanul ia'personaie
r,: : rrn nio.toiot, t'rras[ofln:l]irJ u'!c)r'i ir1 :'un t;r [s ci'"riog'
, ,l ' *,,.:,, ni* r.o"rt[-ati'ruclinea ]'uii tn via!,i " [!e darii;i c'e pcrso"-
cu caracsere bi'e clefinite gi le pune tn situaiiile'pn,r;";i. .r .: .iirr, 1;i rirr1.rl, ,i-t
1r1. J-'z tllfi1 t-r.lti r.i'-'tLl?r'i1
a da. acestor caf,ectere purrnta urrei_ _rrra*i*.' J.rfui"g;. -J;; ,ir." , i.' c[' r, t i,' ,i ,lo r;;i\r"- r:ol-t dc c.ln;u'r' "rc' iirorr'l
Actele eroilor de r,rman ilnt previzibile prin d"J"al;, ,, ,,,,,iii L,oate sir intrc ia infinie in i'rr-rrigi noi, ['";url tJc
slnt rotdeatina noi. In nuveli, fnsi eroii'nu fac ;i-i.,-;l
" r rr Lr..-u: ;i'idil .r oiiitiirl. P:c:::r:?'i po'stbili' a:ccr a [o'
rrurnai
,sc.
fnfiiilcaz.ii arita vrerne citl esrc .r...r"t;--.ur,q..ii ,, ,r Li;. f ; r,i l^ri C'iragr iLe lldr,l p:r';ana jc o* .otrLrd;::
ilntregului ion corrlinut suflctr:sc. IJirr accasri cauz-i n'vcl,r
tre.ze$t€ nlai clegrabl sentimentui conternplativ decit p. ..1
, r ,, r '-'ti. r ,toirii :i sinr rnl'novri;ili. DupI t-' ['r r]r ''
cpic Ai esre .cu atit rnai buni cu cit lectirra di nevoia mai
,,, ' ,;r-r,n clezv5]iui.r n"t":titn5Lir oste sigur ci fri.eh5 !-ntlprr:*
multor rcspirlli de conrcnrplaiic. I_roul c nu arir un om ,,,, ,, ,,,, r,'a {.i 1ir st;lrc' de o ;lirS lrirrrrdine " vcn'ba.f i'nlorneilt
i\llr'rrl,tc'

fn acliuric, cit o "fi3ur.i.' simpli, cr-r rrrcclrricl sullctcasc5
elernentari ega15 totdeairna, vizibiii oricind. Nuvelistul a
preferat lntotdeauna pe micul-burgh.ez, pe provincial, pe
funclionareil rnXrunt, pe acela, ln ifirgit, cari nu poaie 'fi
-
nicioclati eroul unei dran.re oricit de grozave ar- fi n-iomentele
prin care trece, fiinclci el nu are nici o putinli de a iepi din
automatismul lui. Nuvela are m;rri fnnrdiri cu comedia,
.,, r,:r.tvel.is'utllui 'stil. 1in aIegerca ceX r.ii rnai [;{)ic
; ; 'i-l ri u, ,L) rc ,," eroul este irnprii':1;at, itc(;st ri.i)orrletrfi
,, i l, cl-utr.cL'c,;. I'r. sluihi, da.cii ,l []ciisrli)rr;rtr provirlciai *
" , E'1{,J 11 ;ci lVtc,; l',t; 'rl 'r' l' ri :t :'l ii:l' [ ]r"lra'r'i-
,., ,,. ,Co e aic. ur,i d;n .lru r. '''ril': lLri ':t.' i'+r;Lleua.
. rr ,ib.* to*.t* lnigeXrile atttc:n;la[irsii:ruLtli 't;il1'i, fqi-'spune
rr, r:,;r:rili
r,,r ,,',,n', ,.,lc,g*l gi 11uvel-a s-a ?ncheiat prir,-eptLiz-ir"l fi:{.grl.i"
( ) ,lr.i nuveii, cu acelagi personai nu rilit cste rr pr'ittn'fa'

238 239
 p.e[try cI croul c o figuri
r-u manifesrare rorariv;. ln orice S-ar pirea totttti cX fapr;ul esefltial clin nr.iveld, "rl-lerge"-
altJ ?mprejurare mog Nichifor va spuoe cu sisuranrX ace_ i.'J cr.r cvrsir:a &Iaica la Jiiatra-Ncalltl, €itc Lrrric ti, clccj:,
leagi vorbe gi va facc aceleaqi misclri. Tot uniorul 'bucftii tlLc naturd epic5. InsX riu .sc lntirnf 5 -nirrric crrc si nr-r iie
st.{ fn a incerini,.spre o mai bunX intrrirc, gesturilc tipiie circutrar. Toi ce vorbegrc harabagiul face parte din rnono*
alc pcrsonajului, tn a-l lisa si-gi rlstoarnc 6arc l,rrutr lui ripic 5i sc poate forrtc binc irrchiprri rtp{tarca
carc rczumX firea qi cxpericnla iui. Nu Crcanpi scrii "*rrr.'Jil.
bine. l,rilcmai cu'alti' c.'rcii5 a acclrrie;i ilialog. Nrrvclr ciccurgn:
oricir dc neconresrnr; ai. fi bogiilia vorbirii lui] ci mos Ni- nrcrcu tn terneiul autotrlatismelor. lntr-o cliniinci.lli Lfiof
chifol cste cu multi culoerc iutentic. FIri accst ,u6rrrru Nichifor, fiinqi incapabilS, ca animalele, clc ,-'rice iryqtgret
al, autcnticit5gii. unui suflet mecanic, roat; piot t.r"" J* ,i r:rcfaccre, face ccci ce flcuse gi va llce r1!crctr : 'clccioo:5-
stil nu arc nici o importangi. ir'. carura'li-o tlrtAcaD. Urr cvr'cll vinc 'i-l loclllrJjt';.
'deschidc
. Nuvela se mog Nichifor irr- gesturi(cugi c.xprcsii rora-
tivc. G.Sruga lui.dcsfiguri.numai
,j har:rbaciut gtrra qi spune nigtc v.rrbc irt i31'. ic
estc le[ati teic, cu currne- ,..1c numiidccit pllccrcJdin,rbiynuirrli dc a vorbi :
ic,', oricind, idcca de progrcs fiinci &clusl din formula nti- .,-- D-apoi i fi avincl chiloti multX,.curn c treal:l dumne-
velei. Cind ciruja merge, felegtiocul gi posreuca fn. *.1.u r rrr\tri, iupinc, z.isc Inog Njchifor, scirpini'rdtr-sc irl cap ;
(trollca, tranca ! tronca, tranco !". Iepcle lui nros Nichiifor 'nu-i
,u,,,.ri, vorbl, ci po:ttc sI ailtd, circi 1i cirtrla n1.l d
;firt "albe
slnt ca zlpada", fiindci, schimbtndu-l;,
"albc ca ,zipada,', I. 1"1;,;i;;;;
schimbindu-le. i;- inln"i,ii l,rr:j: Doetc s; irrcapi intr-insr cit Jc rrtult. \poi [iir.:
cu icpc de acclapi fcl. I)eci oricincl harabaciul ;t;; ;il;;*r; ',rc'
ln irrijlocul lumii schimblroarc pri' semn*elc Iui neschirrrbx-
...i ,t.t.., iupinc " Stlul, rrii-i cla ;c.ispr.'z-ec.' lci. "un it-
rrilic rlc aur, i;-tt-oi ducc-o, tt;;, coll", ca pc prlnrS; c5,
toare. Este in jJurtarea lui ceva din acea rigidit*t.."r* acull1 . lm .achis-tl- de ll incitrt,rt Si
" Itrp,l cum vezi, . cllLrqa
jiroduce se'rimenr'l f,omic, t'si nu i'rpinsi li bufonetie. r rlnr rrar rras $1 o unsotre de ccle e dracr'rlui, de are sd
Propriu-zis, mop Nichifor nu e un inclivid, ci o sper;, ca ,'c,lrgi cum li sucala.o
totri eroii de adevlrati nuvelX, pi ca atare larura n.rJhinrLnd l.r"iriri]itatea acestor cuvirrte automaticc sc vccle ciin accea
e aceea care definegte. Clnd ,c[rrr1;r urci la deal, haraba- ,,r .rtunci cind clientul dI h,rraLtagiului cu niult m*i pu'qin'
giul, ca si, nr.i-gi speteasc; iepcle, spune acesr* ,,or{r. ,*p.- ,, t'sta lrrirneqtc, scogind altc vorbe pitore;li ;i tot at'it d,e
I
tabile :
lrrrtilc:
.,-*- ,{poi c1ar, c'l.i ! cu binc si elea tr)unlnc'z-cu, !ulptne
* n"_..Io rnai dali-vi 9i pe jos, cXci caiul nu-i ca cli:bitocutr,
sI poati vorbi.o "rlr.rtr. llIi .b,.rcur gi eu cX-i tocrnai
ln dricul ;;xI'ularoenxnnli
Nimic nu csrc istoric, ?ntimplat nulxai o datX, totul e r poaitc mi-a pica ceva gi clnd oiu v*ni inapoi. liiim.rai a5
, ,i' sii trt.iu, clncl avem si iiornim ?'
:i{nyl1r, ca qi natura. Cincl fntih-regte un om i:e cLirm, ldog .\poi harabagiul face iar nigte gestLrri ff,utorr'ratice rra-
Nichifor zice :
, i ric r.vlrle ni,pte coqolinS ln clru15, atternc cJcosupra o
.rtiba-nainte, alba la roate, 1,,ir.che de poclXzi, inhami iepugoarele, igi ia cojocutr l::ltr,'e
Oi9tea goali pe deoprrrte. ,rrrr*rc li biciul in ,miu5""
IIii ! opt-un cal ,cd nu-s dc2arre Galalii, hii I I ! itr'o;rt5 nuvela este o in rcgisrrarc tic irrur,ilitlli caraere-
lntilrrind fcnrei, el cfntX: ,r',ticr: gi circnlarc. Cirula mc-rge, tt n-ar fi nirnic alrco'va
,i,' l'iicut decft de a$teptat sosirea la clestinajie. trnsi ,rirog
Cind cu baba m"am hirt, i'.i,hiior ir.re gust tipic cle vorbl 9i clX drumul monoXorgr.l-
Opt ibovnice-au oftat : l,'i l"r cca nrai superficiali ocaz.te. Fiindcd Strui l-a rurgat
Trei neveste nr barbat l'ic (u bfigare de seami, el lncepe-q.l*g.*,".*tocialre rnarr:a-
*Si cinci lefe clintr,irn srrf. 9.a r,,,r. itrc catre i1 spus-or firi indoial;, oricxrili cxnitol :
s40
041
I o-* D;rcX cloar nu-s liarabagiu
Scr"u[. "A.rn mai umhlat eu cu
cle ieri de-atalc&ieri, jup{ne
"cucoane,
cu inaice boieroaice
,,r cur ;ltc [c1c cirrstite 6i, slava Dornntrlui ! gu s-ay pl!1s {c
nrinc.. T,r, cn rnaica E,vlarnpia desdgHrita din tr'il'atic
axn ilr.lit ;;i',urrrai
eu e.rdat6 clleacX de clenciu: ci oriunde nlergpa,
-r'c-r o{oigL'iul sd-pi legc vacr dinapoio ctiruiei pcrltlu schivir-
u'rsalu, ua, si ail-rI lXpri;or la drirrn; gi cu asta-rni aducc=l
rrrare supararc ; peiltru ca vaca, ca vaca, trni inosea ogri,n,iii
clin cfrrn-gX, bn ctteocl:rt[ rupea leuca, ba tra deal se smunccar
de cra tr"l'tr-un :rtrrcl clt pi cc sI-mi gttuia*cfi ieprr;oarele"
li,itc.
-6ie
Clirrtl trecc lingii u{l sa[, nrol Niehifot lrorlteltc attto*
,ITl:fttr :
.iJo.rnrnc, fupincgicl, I)oarnnc ! \'ezi s:rful istr Inarc
,,--
;: Irumo. ? Sc clriarrri GrunlSzc;tii. Dc-a; ar'] cu atiiin go,ri'
'",r'i i,, ocoJ;i tl-ta Iatiiia] bXieqi cili caeaci, cIpci,:i $i altc
i {,Irc spurcirtc au ciztrl rliorli aici c{in rrcrtrc it: r,rcttrc, lrirrc lr
t rn.ii {i cXe noi !"
I
Ds aci, plin ;rdirccnql, rrto;ul trccc l;.r o eltl cortsiilcralic,
care-i stri pe"sLrfict pi -cLr pc ca,:c o face infinitiv :
.,, -- Ascmei"re gi gonitori, jLipinegicl... cii de biieli
l-r:-:;rrrr traq liadcidc, perriru cI baba mca c o s[crp;t{"ir;; !1-J
I
f,,,ir lrlrnici si-mi [acX nici unul; nu i-ar rnuri mulli irrairrtc,
sH-i mroar5 ! D*-oiu pnrlo cu mtnile pe piept, are sI riinriit,
c.i:'r"ria .rrra rJ* l:;lirrr;na ;i icpugoarelc dc izbclrgte !',
C,,r,:iider.r4iiic asLrpra stJrilitliii 1in o btreatl dc lir:ip,.r1roi
sfi:r';inelu sc, harahagiul cadc mccanic in altl asocialie :
,,.--.- ...n)tril I ciii !... Da' bunX buca#, am n-lersr l)oamr:.e I
eun:q ie ic ornu[ 1a drurn cu vorba gi cirrd sc trczc$1t",
;ir,; $[rc u,lclc ar! rtiuns; httlr Iucrtt a mai ldsat .[-)rttll-
ncz:eiu sfl'inturl ,ti tovlrii;iir esta ! IIi ! ! ! zmXoaicelc tatci,
iociemrrrli irrrr'ntc ! Iaca gi co<JrrrI C]Lumizcgtilor, grija 1!cgus-
:c'ri:;r gi spain'ra ciocoilor...IIci ! jupinclicl, dc-ar avb coctrrut
|Ii't 411f3 5a s,Rurc crtc a vaztlt, ctllllpllla p;tl:lrarrllc ilc-i1l Ill3i
ai:::i urcchilc : .i[iu c; am avb ce asculta !-
h{alca sc' ipcrie. fire;te, mogul vorbclre de iup, h4a.lca
ure fnclcateaa5 c{cgitul halal-ragiului. Urnorul nu icse clin tntir"n-
futarea f,iisiipi, ci din sentimentul neted pe care-l avern cii,
astft e glnma tipicf; a nui rnoq Nictrrifor, repetat6, crt orice
femeie friceiasfi, tn dreptul Glurn5zegtilor" Nefiind vqrlia
de stXri cnrnplexe, uirice, nici 1lu se Xroate lSr"lcla otrser-
242
r,r1ia ca excepXioualS. In schirnlr, danrn de a atyi fra-
,, le cele mai tipice, ele savoarei cea mai condensatSo e
,;,'rtiitl:
..- .,..Ho' qa ! zice mogul
.ajurfr:ctr ..pe .I4alca -sX se
,1,'.r jos din carugi. Ia acurn te vid gi eu cX egti voinici; aga
i'ri i drag sX fie omul : fdtat, nu ouar !>
(lincl vrea s5:;i exprir,e sentin-rcntele suirlirne, ha.r;abagiul,
,
" ir vinctr mi jloace verbale, recurge tot Ia o excllillali.c un:i-
l,rr.rrri, clar exactitatea ei este de neuitat :
.,,-*-"..'TI-vi pust;ar privighetori, sX bati, c5 gti,"l
,,i r,i rlrXgoslili 'oine !"
Lrri mog Nichifor Cotrcariutr i se fntlmplX r.ira *ccident. Din
1 ' rr t't de vedere epic, ei ar trebui si ia o atitr.rcline nou5.
r r
I I rrrrbagiul rlmine lini;tit gi cade in atrte expr"csii ciclice,
J', rtlrn. ci gi .accidentelc. lui -sint, rcpctabile, prr:vizibile" In
rr,, r';urica vie1ii cirulagulr.ri intr.i gi neclrcgcrca cirulei, ca
' ,r 1)r)rrti cirpi irl. drurn, cu comcntrrii lrcrcu acelr:arii..I)r:ci
r r'r'trrl ce nrmeazi, aparline programului de vorb,ire ai hara-
l,,,iliulili ln cazuri previzute de accidcnr.
,.
-- Ia nu mai meni a riu, iuplnegicil [hXi] zlce
, I .r''ulr-l --. ci doar n-am pigit eu asia nr-rmai- o datd
, r virrla mea. Pinl-i fmbuca d-ta ceva 6i iep.ele iestea
:, ,)r fterge gura c-oleac; de cogolinl, eu arn tl plis ca-
l,,rlttl.i>
N'loq gXsegtc insi frtnghia pc c:1rc i:aba era
ltichifor nu
a i-o pune totclcauna ln chilna cirulei. Accidentul
lrrrlrrtoratX
! rou, ocirile rno;;ului sirrr insi tot de natllra forrnuielor.
li, ir'sc linrpede ci pentru e] baba e d.e vinl de orice incurc5-
l il l,l :
.- Iaci, juplnegicX dragI, cum lnvalI nevoia pe o'rr ce
.,r l.rcii... cu mof Nichifor tru1uianr.rl. nr-l piere nimeirc la
,l'rrrn. l)e-acum, numai si te jii bine cle cal'tn-rbi;i de spetceeo
, h ;un sI rnln iepele iestea de au si scapere fugind. Da' sX
rii rl'ta cX babei mele n-are si-i fie rnoalc, cind m-oiu in-
r..r1,',, Arn s-o ieu cle clnepa draculr"ri;i am s-o lnvig
,'!r (unr ".or".
trebuie sX caute altddatl dc barbat; c5, ferneia ncbirud
r .r rllolrfd. neferecatX.o
( irrm aga vorbepte mog Nichifor cr.r fuIalca. ln cele din
,",',;i, dupi un popas ln pidure, ajung ln Piatra. I{araba-
',,r1 yi.,r, deger"tat toate cuvintele sale tipice gi a iuat toate ati-
r,r,lrrrilc Xui automate. Figura lui esre pc depiin lntocmite,
243
 I, i.irul, irag5n cie seam; irurrlliciccit ci{. disparc ;i conninurul.
pii acur-lt, clup.i ctre{lnit"ea tetnci, uu ar l'll;'li Ii [,.u tl'.:cit,il*'nrru I )' li i'itz_a ca aceasta :
crarr,.'carc: 'r.'iiriaqiuni. Estc rnirltii via!.5 in aeeattl 11u1'('li" eXar'
r:r nu l'inc nici elin c*lnplc:;itate, nici" cr.;. a{if rrai pufile, diri ' * Ia rlu rllai trtsc J rirr, rkrrtr:iiytrsiJo crll s-a rn*i irrtirn-
1 tl. tr-JflQ. l"naninct clurnnclllr .cr'a ;i cJ.ru cailor triytc ;ir,{2,
Xirnh* scliil.iu;:u1ri.i {clcr.i limIra 1r.ri .l\'ichifc'r Cotcatitil cr;t'; de' ,r,r (lrcs striclcirurea !o
e, r.lr'il"rrr"rlcasii "lLrreriticiurte), ri clintr.-un dar cie cornerlicglaf,, ri,r banalitate. Cu totul illta v.lJoirrc clc culnlinut *re redae-
cane rui'plir:cic lruirruatisrrrut l.erha[ ;Ll e n,ri'lt r. l)t accea$ri r: r I'rce elriginali :
ri'Ln.turi c:,rc 5i ,,r:il:e{r'ii}ia" iui Caragiatre : --- la nu ntr; rrrcni a riu, jupiuclic.r Ih.ri], <ri do;rr n-anr
,,--- \1i,;i" {--r'rtii:ii 1..^ i,tii til {a cirre nd-i.ii-r'rl gtnn;lir rrroi
{.'rIi rrei ailii,cai.r'i ?... cic cilie aLn r.or'l'it l,li u,iuili;i plui sli 1 t!r du nurllJi o dat5 arta irr i iala rirc;1. l)i,ri-i inrbric.r c{-ta
,r icpcle iestca ;i-or $tcr;ie grlra c-otrcacii .lc co;olin5,
' ;r'.
i..,ti "r: -
I .rrli )l pus capatul,>
-- tric cii:; i l).rr clacl clintr-o conccplie c:riigr":ri:ici a stili-rlili am lncere*
.--- {Je rine.
., i'iirunrrisegdnr accastX trretrsiunel anl cap5ca o frazil hur-
-- F,i. rif i t, . .r :
--" arZd,,r, 1cX'-' l.iire.
--- i':1t0t '
_
- .,\ . . fi, d-api,:i ia. nu rn:'li lterri a riLr, iulriili;ic5
| ,,. .rr cloar slavrr, l)r:mnului, u-rtnl pliit eu piriraniil asta
--- [r;rir:l I
, ,' ,,.rr ty datl ln viate mca !) ctc.
'-- L -Ctl. i r';iri j l.tc inveclerat cH \rorbirea lui rrtol Nichifor cste Llnicil
lllioi;leila sriiului sc prJ;1tc l',nnc ric:i. r-lrn cn ti:'LLr1 ir aIt:
ir l;:lc: cicr:?t i'n ar.clr,L [;i: c;u:r'-l d.ir.i ;r:r,i csilt]iiiclrii icc,'tl"li ,,, ri'ilii si nu e Lrn produs al sinrqului eie f'rum'rs fornuiX,
,r,iir,-iri.e. ijlin:i-i1 sr,: ilrt.clcq,: ar-i urt irrii-rnril Ii-lstrr-i li (r ililiiD:]f
, ,1 rrnci cor"ccr,e obsewaiii auclirive. lh.rlgi, s-a.u tncercat, ctrupH
r,,rlqii, prilrtr-o falsS tnlelegerc est*tic;, s5 .fabrice culdii
ltrurilu-m*4i i,bi*cti",;L ;r [r'r:rzci, c.r in;ir.,;iri: trtin:;tiii iiallug;1t5.. i ,.r l.: ; efcctutr a fcnt totdcaunil detestah-il" &.{istcruX nui
1\;,"1 fiincl, sir iro;itc girrcli indrcl:r"rt'e:i. stiIriliii unui r.r-1ti)r cr.r:
"

,,.,,,,,,r rru irici graiul

,rri e nici hc,s:tt. rrici sriJul.
sraiuX bog:lt, cl ralcntttl
sdlul, cii ralcntul Xiter;lr
clrrliiliur rllfuuc1. ci:ri crr l'r,i'rtti i-,r^iirl,irijitii, Crerricrij;r i-11'o- r ...rrrrr:tcriza oa,rreirii JupI ntodul lor vcrhal" Acclagi era,
,r-lur:;iti ,,.ic r,,.il-.J,:na ir.4r'riljc;-i.t Pr'-r1:l;;1rg s;lltrini in iLit;rl't f,rc'
,llll ,ir,:r.liu. iui Carariitie.
ralcntu] Iui
iu, tirlentui C;rrrui,ric.
-i';cr:ir.u'i scrllit,uluiiir" itorilanciclc.ltr i-,:c]t o;:.,lrcirii irr i,l,lrilc
t,r:,.1r-oiiritc,.r , i;rc crr"rtl a prctui ,4n,itiiit'ile pc dc o !:r,rrte pqrtru fru*
iiu[ ljtair" u,{]cle culflilrea tLl\ rirlflil.rr, ;1}:it i:riit;i ti'"rilnti ,, , i,:rr liilbii, pc de alta peutru puterta elc cr'eitiie de tipuri
;irirrpi.Ir'[,r r]1a., .L l i,rsu;i c,lir-' {ne liis.len[' ca J]*rs{r11;r]" tri l otn;iil, l'o-' r." "rlt'ttc cri tiu le ingclegc. Obsenvatria strirsrangialS .s'.J
rl';l.lli.lli lr,rirti L, r-ri:i*,rii {i:trc ilu sc si-i1ltlc. cl sil rti{f|t*r i{'rtr! !11;ii r, r.i in .'lnintiri, clar eu iotul supcrficial$. Sc poate rorbi
ii:'iir,: zi. sc i'rrlr. [)l'r.,zrrlcrii nrli veciii li'tii-';:rLr t.trii "oti]. {ir:rcli:i: ,',1 111f]-1 al Srirlrltndci ? Ac*rsri-ercirrH sptutc cifcva rrclri
ci r-'r:eti cic {:rir',rl .[ii],,'crjtiti)r'i t..i{.i sc lilirtu asculr;rli. t}ir:i.rr".';i.(i;r r,r rrrrirc ia qar5 gi atfr. Ii lipscate ciesf5;irreLc'a psiirc,l'"'gica
[Jl: i,;(]prcl . cr-ir]r irt,'r r.";i;,.rLt, ll lspci,,rt{ nier::alir';l sr-ii1t.,r.lill"ii, . r,rri{orxrc,(pre a trii ca o cretlie ele acitncime. Dar cstc acl*-
i.rl r;lr';ictcrrrle c1t: s,lr.'t-ii..l'rci i't-,li;,illit i.-l i) lrofil" c:,.r'.li-tcrlsrit:ii, , r,r i cir iir totalita.tea lor r4.';lrzrlrrle rcspiri ,:tutcntir:itat':tl,

lirrJnl lui ilrc:Ll'ri;ii 1i ri lrri Car;rgin1u. rii:1u,;rtiir il; a ii L' lj',-tl'- .. ,,. iri'11' ri-ar li clc aiuns ca si nr',:;lt o oPcri lirri,rri.
lrrrr:: t,:r.iii1r:;ifii:ii. iiu r eiccii o nbr'e , r,,itii:. -iLillr i r,is * ai si.:;'iiit-
| ;r".'rtil':Lr sc i)r),1ie iarlqi ritrbi, clci "l;riirll;i'il(r 11Ll 5ir)';
rill.tr'. ri;ii r:.lr-:iir,.r".,:u,tr',pi.rir"riLr' 1",'i'rc! 11l alii"r:i,r i::Lii'*r"liir"r"i , ,. r'i spuse, prohleuir. stilului rcclr.rcinclu-se $i ea la o
:rr.ri,rr.:ii,i!"ir. eijaJatii:':i {.} cliri,.:ii p'Jf {oti"Iiii;i t !iri (-lri';i'ii,lri":.llr-i
rirrrrrj cle autenticitate. In foncl, ca gi iln tar.;ul Foueyi!-or,
,,r .lc-;r frce cn comFlJner; rie elrdirr drat:latic ori de poves*
.,. ItIi (,,:li;]L:ii].1 r.,:'1.,-r li.r;i n.-rn;,1,i.. i.t,t:r'i'i'1.i1'ri {.';'i irr.;t,L1r.,l 'r,'i-ti}:iqii r. cc cstc foarie fni"uclit. Este un ,rilersonai, autisrui.
c'ri; oiti:.r.t' {.,:ri'rliilL.itlll ii.t,'" Siig'"ri.," ri"" .'', "-:'ril]' u-r':
LCC.rt
,l'rrri]lerr
, r;i ii, 1";r1n noasfrfr" ge sticuleaz6 5i "rorbe 5te. Ceea ce
iraef);Lt ;i ;lr.rti:lili,.:ii:ilil. l];ci' 11'.]ii.ji!ill i:ii {. '-,'-':, - t'
r-l-j'i"
.i" i.:i .'l rrr, e val;ri-itr prin conginutril ohieelirto ci priu ecX
l.(rtl" ,t;i.r: ntll, sE:ui,,' ii il'untl:r 1i ,,.,;tir"|iitlu r' ir'-\-:r ''':r 'r'-

?4a
)4,4
rrubiectiv. liovcstitorul, prin, juclectqile asu$t:a lumlr ctinafarX, _- Irtru mi*ar fi ciud5 fncantea, cfnd ai fi li Lu ceva si
se caracterizeazh otriecciv nurirai pe rsine. I'dai sfnt itv Anzirzti,ri ,lr' lc miri unde, ftni zice cugetuX' nneu ; dar nl.r., uro bor oi.l
si nlti crl)i carc r"orbcsc si c.rrc ie definesc prirr curint drrrrl ,', lri ce gigegti, o cle. leum5 tnsu{tre1itd din_sar..de
fegile rcet,-n[ui. Aceste perronafrc sint lucare ior de po,"e.rit6r, l' rrt'i ;-i.te "bucar_5
r-lu te trasi inima sH taci ; asuree;;ti )un'lea cr"r l5rXnliJe
in?ir i,r roluf n.rr intn'5 conliliutlifl o[,lcctit', clar ;i intar;xccanea r,,1.^!
cle rr:crrr a povc\t;tL)rtrlui, e;re c o noES c.iiru coirqinrrt';l sitbice ,-- Nu rni lasX, vezi bine, crig-ete, c5ci ;i cr.l sl,.t oru dim
rultii irisuSi. Ctr aLte cuvinte, totul este fri cele clira unrnF. ,',lrn€ni; gi sarul Humule;tii in care nl-a.nl ttez;it nu-i
{Jn Xrrng, molrolog, v"riabitr prilr cir cicprimS dramar,ic ,'Jin l,it.ura.lnic, mocnit gi
Itlr"!.1.CIC.,, mOCnt^[ $1 lipsit Clf . privcliltcl
[IpS![ de pnvL'lrl Iurmir" ca alte
suflctut- r'nrhirorului. hlici CreangI, nici Claragianc ;r nict tl,'; ; 5r.ocurije incuni;rJ satuL
;i ler'curiJe care lncunjurS salurl nostru
Jtosrrlr tnc5-s vrc,.inlcc c{e
povestit&rui tn genere nu sinr aurrori epici, cum se c:rede de rtirc; Din sus de Flumuleqri vin Vlnlmrii-liiamtrunui,
6tricei. Illsufire a Xor sp'tecia[5 c5fc .'hazltl', *.fanlmectil',
' ,t--u
, ', ,;Lrii.il.ltri de oameni de acei;l care s-au h[r.tuir ociinioarX
catre nu sfnt'forr:rc sle crteriorizarc pnin cr.lvint n aiLl€oruiuiL r ', i'rt'lrii:tz-ki, crarutr polonilor" etc,
insu;i. F)e aceca, orice critarii valahilc in ;trc,z5. c.a aritrciree l)r'ci -tra tncepr-rtul fiecXrei Awirctiri Creangii. vrea s5 des-
raralterel*r'" c,L-,iectir":itatee. .ne alismui spaii*[, i{rrt aci ['i,t-a , rr'. ,;.ltutr, casa pSrinteascX, rneciiun tn sf'r';:;it.-llescri;:1ia este
rosir"
:Ohiectivitatea, condiEin esent;an[ a prrozei, nip;'c;te din. r,r',,r lo,lrte sXracfi, nnai nluXt ,:r defliniqie ; *sat nla,:c
11"'ve-.rX"o
Antintiri*E.ne fncep astfel : ,r . in toatS Ir$terea cuvintuiui,, ,,,biscricJ f,ru;o1r.t,,;r.
"Stau cfucodatS $i-nd aciurc atninte ce vrerni gi ce 'oameni
It ,.r, r,niirca satului de vltale aruncH o sugc:itirr ctr,r n,criv;r,,iete
:nrai er:au tn p5ntrile noa,stres pe ctrxtr tneepusetn pi eu,, dnI- : rr;.11'i. n)entru ariia sXrlcie de norc" explcsia lui Crcrn*d

g5lipfi Doamne, a rnX riciica bH.ieqaS na ca,.a plri,:iqiion n-rei, , r, rrrnirtracS, gi totu;i, tocmai acea inlitilitatu. -,;crLrr[], eJte
in satul I{unrulc;tii, ctrin tirg dncpt pcstc ;lpr l'{e;rnrrqu;[ui,. ,,,rr{irrirtiirl" Aci nu e vorha nicri cle Flumulcpti, nlci qle bise-'
sat nrare gi vesel, lnrpS4it in trei piirqi, care $e firi tot de una ; ",,, rlirr sat,,ci cJe eroul po-r'ncipg-n an acc-stei cornpuneni ciraina-
t 1r r'. r'.rrc-gi tncepe rnor:..Xogul" -Drig5lig5 Llo**n*", (trx{n
Vatra-$atului, Delenii gi ficjcnii. $-*puj F{urnule6rii,. gi pe
vreinea aceea nu erau nrau:ai a$ar un sac cl* oameni f5nfr cdp5- ','r.rltii r;nne slnt, dar eu...r, oparc5-nli saitS gi acur:n ii:rirr.la
, i, I'ucrrtric'r, o,Doamne, frtmos €ra pe
eiiu, ci sat vechiu rHz5gesc, fntcrneiat in t-rarX puterea curdri- sfn0
tului : eu gospodari ror unul gi unul ; cu fl6-e5i voinici pi fetr: ',,,
',,i clc efriziuni lirice, care- forruiea.z5 n,:ta verhald
'in.uari,cl'..,u
a per"so-
rnlnrine. rare-griarr a tnltrti gi hcra, dar qi suv*ica, cle vuia ,'.,1,,1,,i, stilul lui substanqial. Flroul-actnr se car.aaterizeazd
sat'"rl cle v:tale fn toare p5rtile ; cu bisericX .frume'as5 5i r;:Etn ,ri',ui'. Conlinutui obiecriv neavlnd dectt o insernndtate
prcoli pi dascSli ;i poponeai ca acei:1, cle [icca', :if,ri' 'ir,{!:e ,, { ir;r(lr,"r';, esie greLr din punct cle veclcre critic de a
!ulstifica
satului lor." rl(\.rr.;l
r rl,\
"r"i.rii Nu co
rr','r scrierii. NTtt nn4la "r"X,."'"^
se- poate nl5sura .-^"',-i^^",1
monologul nici -:-: eu
,,rlc ri:.rrrului,
l, ,,r1. li:;rtrului, fiindci din teatru
te"uru este nun:ai eeirul verha1,
num&i geirutr verhal-
Sau r
1r1,,1111 i frrsl acliunea_ propriu-zis5. LTn povestitSr se impunc
*Nu. gtiti al1ii currr sinc, cl.lr eu, c?tlqJ. mfr gfnclusc [;l lo-cu]
I'r.,r, rir r.loar prin realitatea hazului s5,u, controtrat de gcner"aqii
nagterii me]e, la easa pXrintascX c{in I-{umu}eqti., [+ sttlpr:l l,lrrirr,', ca gi talentul unui actor" ln cele ctrin urrn5, farnneE:ul
hc,rnutrui, unde nega m{rrna o gfarH cu. motoeei trn c;lpfrt, eie l'r { .rr'.rrrgi se dovedepte inanalizabil, ca ;i f,lrrnceiul pocziei
ninXS:au mtqele lucinclu-se cu ei, la prichiciLli vetnei eel hu-r:trr.rir, unde nici ideea in sine, nici muz.ica in sine r-ru
de cnre rnX gineam ctnd fileepuseftl a n'.er&c cc,p5cel, na cu'Et- ,',,ir,r(',,(icnc,
i,li, .i nirnic. Singura metodX de convingere a eriricuj.ui
dorun j1e care n:rft aseurade*na, cfnd ne iuc*m noi h5icgii eic-a ,,,,'irr,' izolarea iocurilclr rnai caractcristice gi citarea l,or,
mijoarca, gi la alte jocuri 6i iucXrii !:lin* clc hazun pi fa-rrneeul , ,, l rrrulr cxplicarea, adici dcsfdgurarca congtilnt# a elernen-
copilSresc, parcX*mi saltfi qi aeum inirar*" de bucr.ririe ! $i. r. l,,r I rrr texul Antintirilor esre clistribuit monclogic
Doamne, frumos era lie atunci " . "', ,lr l,'1'i, la povestiror ca erou subiectiv gi la personaje caai
$au, in sffrgic : ,
',,r ,,1'it'tLivi, jucaqi insX de po\rest;rorul fnsugi" Sint mai va[o-
t*,t 247
 pi.rtilc cLrl o rjrxtoare .r,ertralfi n-lai vie,. ueai ttltederatrfi. o$i, r'[up6 ctlm am cinste a vi spuile, multX. vor[rt
rc,ase
\ ir fXcut intte tata gi nlama pentru mine, pin[ ce a
*-"N1";; structur5 nt, csisri- -$il
ii**r*iilrb'dc
r,.'nir in vara aceea pe la august gi cinstita holeri de la 48
l"i;tlt"n"6, hur-rHoar5, erou :" "$i-plrintele noan
r!.; si,h cleal. Doaflrne, cc olLt vgednic qi cu. bundtatc tnai era I' 1i a tnceput a secera prin- Flumule;ti .tn dreapta gi ln
ututiitnu decit o caractcrizare' Fcr-'onaiutr nu ,r irira, dc' sc auzea nurnai chiu qi vai in roate pXrli[e .".n
il- *i"; ;;i;; ,,iIci trebuie sI vi spun ci la I-Iumulelti torc ai fetele
ro'Jiciir rrlastic. Dar haztrl rnonolo-gic al lui Creangd esce"real '
trari gcoaia: uTn alrl r.i ne trezim. c-a lar vlne parinrene Ia .i' l,riiegii, qi femeile 9i bXrbaqii'..,
u,--d ." *"$ Fg!ga, colocorul satuiui, care nc aduce-dal' de ,,9i iaca aga cu cireqele ; 's-a inrplinit vr-,rba manrei, s5r-
;;;;id noul u" dt5e.ol dee biciu;or cic cnretre..rctenta'
irnqicrit ,frumos" rrrrrra, iute Ei degrabi: Ci Dumnezeu n-aiuti cc:lui carc umblil
urc' Linia clescripgiei .;tearsa ,st ,rttsui L'lernenttll r u furti;ag. lns[ ce gi-i bun[ liociinla dupd moarte ? D-apoi
fliterr* este r*pr*u"intat aici prin "drIgu[" de .biciulor'u "9i ru;irrca mea unde-o pui ? i\'{ai pasi de di ochi cu m. tuga
atrce tnclulciri-de acestea, care ne aduc aminte ci ayery fn Al;irioeira, cL1 mof Vasile, cu vlru lon, qi chiar cu bliegii qi
fnq* ;"*rnoi Creangl. i[ot ce e tnai incliscutahil vir.l l'r'tclc din sat; mai ales duminica, la bisericl, la horX uncle-i
"pe
a'art[ne t1]ooo.[ogt"ttut :
' ..,.htii ! | I s-a trccllt C.: ;agl. z.ic cu in gincltrl meu ; l'r'uuros de privit, gi pe la sc5ldat. in Cierutr Cucului. uude
,',,r lr5teligtea flsclilor 9i a fetelor, dorili unii dc al;ii toatfi
incl nu m-a gXtit dc ascuir;t 1i citi au sI mai fie ! $i undc n-a ,,.r1,tiimlna de pe la lucru !
inccout mi-tc fac: negr"u pe dinaintea ochilor qi a tremura
" Ei, ei I acu-i acu. Cc-i cie ficut, mXi NicS !
dc nr'iriios... l\'Xi rog, rni se dusese dulirrl clestire iiozna cc fXcusem.."*
trni zic cu, tn nlirrc, ,Si mi uit,rrn pe frrrig la rrgr rnintuiril trece ea qi asta I obraz, de
"fnsX ie-i de fXcut ?... s-a
ti ror scipiraur clin picioare, a$tepttnd cu ncasjimper .se ,,t'rrr{5, gi las-o moart;-n pipugoi, ca multe al.tele ce mi s-au
n';* u'n iainic clc ;coiat c1e afarl, cici cra poroncX -si nu ielitn irrtirnplat 1n via$r.". nu &$?, lntr-tln an-doi 9i deorlatir;
cfre doi deoclat5 ; qi-rni crlpa mf;sear-ra-n gurX, cttrd vedeam r i irr nrai muili ani qi pe rtnd ca la moarl.'.n
'r0 nm rual vtile.""> ,,'[n ,s,[irgit, ce mai atita vorbi pentru nimica toat; I
C{tH vreme ginea parr;a socotitl narativ;, ,ctt totul sXracX
l,r .rrrr fost qi eu, tn lumea asta, un bo1 cu ochi, o bucat5, cle
}n perceperea realit5iii, se desfS;nati de fapt rnc,nologul
lrrrrrrii insuflelit5, din Hunrulcgti. care nici frumos plnl ln
ar-rtoirului.
*I{ei, hei ! cinrl ar.td eu de popX 9i de SrnXrlnciiqa popii, rl,,rrrizcci cle ani, nic,i cuminte plul la treizeci gi nici bogat
{as nrustclc irr p,rce si-mi ieu aite gtnduri, alte nrS.suri ; i4cep f ir,ii la patruaeci nu m-am ficut. Dar qi sdrac a$a ca fn anutr
a n,i d'a ;i Xa icris ;i i* f*cut cadelnila in bisericl 9i la linur ,r( ('strl, ca tn anul trecut $i ca de ctnd sint, niciodat[ n-ana

{:onui, cle lrar,cX cram b[iet. $i pirineele rnX ie la clragoste l',

'',t !...o
6i Srn$r5ndila lncepc clin cincl lrr c?nd a rn5 fura cu ocliiul qi
,,l)ar ce-mi bat eu capul cu craii'qi cu irnfiiragii, qi nu'naL
hficiiXa Vasile mI pune sX ascult pe al1ii, qi alti flini se mXcina r.rrr de copillria petrecutX tri1 Hurnuleqti qi de nevoile rnele ?
acurn tra rnoarS. I{ie-a lui Costaclie ccl rlgugit, hnlctz" 9i rdu'.- ,\',,r r:ra cu,cale sX fac de la fircepuf ; dar am jinut si arlt cX
t5ciors, r'ru mai avea st;ptnir€ asupra mea" I'rrrrrrrlcftenii nu-rs trXipi ca fn birlogul ursnlui, ci au fericirea
Dan nu-i cum gtnelegte omul, ci-i clrll'l vr} Domntrl. ,1, .r r.cclca lume de toati mlna,.."
.flmtra.l ,tina din aitre, $i chiar tn -z-iua de Sfintul Fcrca, scoa$e ' I:i, ej ! toate bune qi frumoa,se in vrcnlea trcr ; dar de-
v riricirll c'[in sat 'pi: oameni la o clacX de dres clru- .,{rrnr tlci)uie si ne mai punern gi cfte pe-cneaeE de carte.,
,.,, r rrrinc-Iroirntne l'ine vacanfia c{e Criciun.".,,
lt-u.1.[, .
" " l\'lLrltc sint d,* f5cur;i pugiue de vorbir- dacl
,.F.i. ei I g:re bii'."li6a. Va:;ile l-aru picrciLrt ; $-n dus r"''nc'le i-a ai cu ciree
f'.lsI scris...>r l r,{,11':'.' ,,

2,$3 2'19
r ,
o.ln sflrpit, ca sX nu-n-ri uit vorba, toar5 noaptea eea JL)ar trccea c$ auril,gele gi cr-l crc|tear-rr lle ncsi.m*
dinainte de plecare, plni s-au revirsar zorileo m-am frlmlntau ,rr,,:;i si "r*tt.,ar"'.
fi tot $trte glndur
atrte zlrurrau prin
inri zburrau
einduri -ri't"-i'" orin cap
can oi sii al'tc,
al'tcr pliceri
nliceri
cu glndul fel gi chip..."
scurti vorbi, ne adunXm..."
; A.r";*'-t,i;;h.; ;
,rii f!11!
.r* I'ii't*p'X";*,e" rnfi dt;"*
;;t fficea,i"n
"$i,
(<... $i culn ieEirn ln gleah, pXrerea noastrX de bine :
i neasrlmpal'at,
neastfinp6rat, .gi fl dorul mcu cr;l
ciorul lncu crc acunl lremiirgini
llenlt{rglnl[
r1lt i;
.i :.prin1,rc nsi irlScLilor cstc gtridrrl .rtttt,ltri. pc alc cXLuia
intilnim cf jiva oameni cu nigte car5 cu dra.nigi, mergtnrl ,ri te
, iri tc poarti
,roarli ciorul nccontcnii ri
rinrrrl necontcnit rrrr tc l:rsii
;i nu i,' pacc.
lrrsli in rra* c. pln[
irirrX
spre Iaqi ; ne fntovXrXgim cu dlngii, de frica liieqilor din , inrni in t:rorrnint !
I(uginoasa, 9i hai, hai ! hai, hai ! plni-n ziu5, iaciti-ne ira [irs5, vai de omul care -\c ia p.' girrdiu;i I ti itr (trl'i1 [e
Tirgul-Frumos." ' rll( pc furiq apa la aclinc ; gi clirr -v.:s;lj.r cc;r. triri t.u"irc q.'r,;{i
Irrecurn se rrede, nu existl
"prczi" fn Amintiyi.le l*i
Creangi. Partea nar;rtorului €ste Lln rn.onolog care cupr;nde
,rcl;rtS irr uricioasa tutristare !
Itlai mai bine c'lespre copil5r:ie sX p+r,i:st.irn, cici c;r. singur"il
foarte.pul;qi observalie gi rnai mult judecSg-i ciespre- iucruri r; rcscll si nel'inor;atl. ,9i clrcpt vnr:l,'ild, lccsta-i ;';LclevIrui.
gi exclamalii. - Aceasti parte csre explesia autonrlui lnsugi, tlc-i pasi ropilulrri ci,rh rr',,,nra 1i tlii;r s; ginclerc [,r rtla-
gi ea trebuie interprerati, spusi cu glas tare, ca orice ,ccim- , , .ulilc'vic1ii, li cc poatc si lc adtrcil zitr.i rlc rttii,'c. irrtr ci-i
punere flcuti si fie auzitS. Acesta esre morivul penrru care, , r ,,irinri .llrc girrduri irlinc clc irrgr iiirc. C.opiltrl i,,.'.tl.crt 1re
colr$tienr sau nu, Creangir citea tare gi sur:a ffie reu. frazele. ,irLltr s5u gfnclerstc ci sr: afli cllrr:c pc r-rn cal Ct: ccr rii.ti str,rp-
E,l conccpc.r compuncrile salc sccnic. , r i, pe c,are aleargX cu voie bunii, ;i'l h;1tc. c{-r biciurl 5i-1
}\4onologul .lui Creang5 este .aurerltic ar:tr rimp , cir se ,, ,.,'rc t* cu tot dinaclinstrl gi rlarclr* la el ciir: ttatl iirirna,
supune econon.riei teatralc, exprirlir-rd cu nr;rxima coirdensa"re, ,i i; auztrl ; 5i dc cade ios, crcde ci l"a rnintil c"rltri. ;i
prin stilul verbal, pe croul sulJectiv. .CltecdatS^ tnsi, rairl lr,rt isi dcscarc)i rnirria irl toat; putct'c* cr.rt'intt'1tri...,,
inspirar, povestitorul rupe e chitribrul" Fie ci el insupi nu-;i ('rc,rnq5 r,rca dc cl.lra accxst; s[ e.rnrirne seniirlicttte.
di seama expiicit in ce consti darul siu gi scric clupi o im- I ,,i" elegi simlirea, 66-i lipseqte, ei nu-nplege ."tre ioc tchnicia'
puisiune cu toiutr empiricS, fie c5" inspiralia li esre tulburatl la rrric;rlX a liricii. Creang5 nu e fn stare dccit.sS.auc{ii pe alqii
un moment dat de intenlii ..culte,, C,reangX uiti citeoc{ad 'rJ;rriti, ti in cliipul accsta poilte cotrtnniclt inrJire'.:t. 5i cnto-
s5-s,i joace monologul qi-l preface in altceva, care e din cimpul '. Srarr Pliittrl iyi cxprimii, oliicctiv, scri.r.it-riculc delicarc
prozei sau al oratoriei. De pildi,^. sentinientalismele. despr.e ,''.i ;'ice :
mamS qi toate considerajiile filozofice asupra rrecerii vremii ,, --- 1\poi dii,^nu.,:tirl clrrrl t1t.ai.t,,l_ 1i cti; pcscrrne plea*
fiind icqite din cultura povestitorului, clti era, firi vtreo nece- *1
, nli rc-au scos lilaintc, riuii Chiric.r. I:.r-t gtrlciosc G-c porrresc
sitate de expresie a personalitigii, sint de cel mai prost gust : , iri'ab;i; fa.ta-i haztilie.li rn-a flrrniE:at cleilcLrrrr.''
oAEa era mama ir-r vremea copillriei nrc'le, plinl de minu-
Accstc vorbe sfnt gingage ca documeiu, t1u sinr lr,lnzie.
niiii, pe clt mi-aduc aminte ; qi-mi aduc bine aminte, cici ,,ti Creanp,S r.rea si-li subiectiveze sc'rrtimentclc, lc sfirimii
bralele ei m-au leglnat, cind ii sugeam liqa cea dulce gi mi alin- t'i,ircepte, le face triviale. Poeziile I,-ri nu r,irrt s{?r'ig;rce
tarn la sfnu-i gingurincl qi uitindu-mi in ochii ei cu drag !.."o ,,.1j [ornratr, ci funcl;lmer,tal prozaic,:, cont'.rirIrr,,lt'- ;
. {Este invederat.cE un sugaci.nu.are noqiujrea de od-ulce, Al li
$i nici nu poate privi, congtient de simgirea lui, pe mamX ncu un irl;lr'( ili.irt
drag". Acestea slnt interpretiri intelectuale tardive ale poves- {)nrul lcncl rlr-uiur;ri"
titorului.) St.i1i Durrnc,zrLr c.: r r.lrt

"".. $i slnge din stngele ei pi carne din carnea ei arn {.hrrului cir:cl [.r crcai ?

lmprurnutat ; 5i a vorbi de la dtnsa arn invIqar. Ia,r lnqelep- i\{ernbrl buae,rrcleminoase,

ciunei. cle la Dumnezeu, cind vine vrenrea de a pricei:ie ornul Cleieli in ca.n cle aiuns.
ce-i bir-re gi ce-i riu.
250 nf.4
f.J L
 Clopo{t-lnl ttre tra .g.;# ."Nu u.rd iasai" q,'ezi bilre, cugerc, ciicr;i eur sinI oi:r diri,
A ilat semnul clc pornire, l,,i rirrrnefli $ $i sarui Hurnulejdi tr'i: carc *r-lm rreuir
-['oii i'n grebii alergarl" rr l.r tl.lta:lni',e ...rr "ii-;ii,
'n"o{r, cu tofi int'"0 r/rlre... Iu:,pr': *apu:-nii;rzlzi, _ r.-i1i rnriiri{sririic: ,{gap,ia aea
' ' ',',ir;r 1,, Jirnrc: \'"'r.taricrrl. .titJc n;-"1 l-)clt.('\.r.ri. ,'"ir't,,, IJ.i,r.
..{zi am bani, ai:i am par;rlc., ',.i.r{; c.'r br:g.rr:i ;i rnilr,srivj, i,i i*,it,, I ij;,,..ri"''t,li.r,,t
.4;i .,l. {rrurt. j,rc inri bnr, ,:,r.,'.'irrl.i eu s;r-l'irrc'cuc Scri.p:tIc rli'r in,rr,irtirc, li;illil,i, ,

fn Cazin qi-rr tribunaie r 1r!,,1, ri ; srl:rmurJ. gi t-eahlilie;tii, To1:oli6.r ;i"1:c:{; ()c..:a, .rr,
Sunt primit qimbritriSaq 'i",,,., "-,il.1fr cu 1';c.i!u-rr guia {uc,rai dincol<, lloIlr.
, r! :,i)r;c (irivil!, peste Ozar:H, viiie ilirgul-Nc,urrqului. (n.
;

Suli:i, sr.urir, pungri, suirii,

Cil. roti ioacir pe-3 l;r stnrrli" '',,1, rl.rlclc; Fornrtsa c1e sub d.eaiul Cociorva. urrde'i:l trrnrl
' | -,.1. ii,,;tcii ln.irc; ,.[ uirrirrrii yc:'i1.i rli'' Alcical, c,1i.,:
UTn tetr clc cle.sc;irc,rre lirici cstc t; prolesiuilea de iubir:e ,',,,i,,,""'i sldnina rinccd5, re 1in <l: colcli: oi[or. lucr:eazai
a :attilui din "lntirttit'j /}/. I-a c,rc 'cc{ puqin ;i";-$i firX l",r ,,i r;irrt \.sstili pelllru teascuritr,c cie fHcut oloiu ; ;i Lo,rrlr.r.r,ii
\ aXD.rrc clco'cbiti, prrtea ilccisra fiind ac'm 'u.r;#,-r;, :;;;t; '' , ,,'r:]. dc pc -Ncri:1i1or ;i I'iuril; rl; fiicrri iL,,'u"r,rl. T ,r'
"tr)r:.rgtr-rrii *'"r :rrlrrl n'str* cir ozanl {cil frurnos iurgl- I ,rrpr'l (I'ndrenilc,l. pe viriul urrui <l;;ttl ri;ilr ;i plirr cic
i.*arc ;i linrpeclc.ca trisralrrl, i' cilrc sr-' oqiintle5t. .,t *th,fi,l* r,j ,rr,ri. r* afJa vest.ita Cletatea h.ieanrliiliii, iirgrf;clii) clr pu\iiirr.
lctflca Ncaurlui'i clc-arire.r- vc.,rcuri.! [riir,r csic Irr C;.;"gI ,,,',.'rrr;i eu fulger, locuitl vara cicr vitelc frrgdrii,: rlc stnethi..
-'legr.r rorlt.ll'ltrcir a rrr'icJor I | I)r,r11i cf..l.r.r rilrl ;i mariia, , r,,ijuitI ct* ccuceLe gi vinrJ*rcii. car* all gHsit-r, bunl cie
iralii ;i sLrr,rrilc 'i lriricgii _
'ri
iov.rilrii ,rr.i .i.';"rlii;t;: I ,, r,r (:uiburi tntr-linsa... llar astrr nu nlX !:rivcq;uir pr r"rrine
iu calc irr ,,ile rcrorlrc rlc iu,.rrri rrrl ricililln p. llr'i*i,i "ii
'rri,luj, .

I ,, i (i;r.r T"trLwrnlr|ti. Iru air:r altX tr:*abH dc fiicut; l'rc;ru s;l-mi

);r siniu5.; i.rr.virlrr, irr zilc !'rriirroe.c de srrlr.iiori, cinri,ril
vi chiuind' crlrier"lm elurnbr.i'ile 9i luncile un-'[rto.i., ,rt*;;i;;i
cr lt;oaln.lc, iar:inilc cu holclclc, c:iirrpul cu ll.ril.. >;',,lii,iJr*l*
t{ealnri, clc dupii carc-rni z:irnbca* ,oill", ir zbtrrcralnica vtrsri"
a. ti*crclci ! Asenre*ca, dragi-iiri erau giz;itoriJc, c!icile, hclrcle
gi toatc perrccerile dirr sai., lrr crre Iu;rrn partc cir cea mai
mare ilrsrrflclirc !n
siirbritori", ."cinrpul r:tr fir:r.i,. oclealuri
!:rurnol.sc cle
"Zilc
lltindrer, r.rt lu:r. pirrtc cu insLrllclircr, nici nLl se poate
fnchip,ui o mai invi!1itor-casc:i 1i nrai plari ex1;resic ir senri-
ujenteXor.
AltI clati Crerngl facr: ciin nronr)lor; o clizertagie didac-
tie6_fn carc introcluce, eliu cxpericntra lrri litcrari, gi convorbirea
cu duhul siu, clupi cxemplul lui Gr. Aiecsirnclrescir :
o *- Nu rni-ar fi ciudS incaltca, clncl ai li 9i tu ceva;;i
a1e re niiri unde, in'ri zice cugetril rneu : clar aga, rirl boj cu
,, ,,'rri:rii c'lespr'* l;aiui flr]$tnr.r elc,spr:{ eopiliri.r Sretreluiii
, I ,r .,iit,; i le i.
, ii, ,ijc,Lunitsri ',' mitropoiit,i s-;r.ri n'jrrriL,ir. i.r srrl{r rrf
I'lrl,,r'r,:j, dg cinci (: l;i.ri?. !1itii.i, iiil trebL:iI rii rrc;cri xllac'a]r
' ,i 'r,r prir:r i:-Iumulcgti sprcr rrrXtistit'i. Apoi uucle pu'i i:caia,{t[,
I ,,.rr r.,it'r :i-a p-tirtat prilt satUl Jtosl"f u' qi tot 1r-lnic nifti munf
I, . ii,; 1i rlea*i; rnii i'c-,1.1. llr fi,I.irriir;,ilc'.r i{eanrlului: ienanS"
r r, ].,,,. ,.1q inicuni. casii clc ur:{,,rr ri, hrim cle Isp;rs .li il,rr."
,
., r i irr Lir';.1, tr.Ot ;itunci,",r' etre,
1, ,lr.r ;lrt*[i{€B stril sciis;
.l,ii:r ;i ,;,i- ':ral*carc c]uh pi:
. i: r'rit.r 1iuii,i. t-i'i;.r,rlid :inJc,.;(-fii l;,:';lr', tli.l !J{,\ -i .'.
'lr,i rj;-rrrit'r <iir.lrcri,. l, l ,,,,
'il;,1;1'1,i1., ;1... :,.
,,, .ri.,. \'edc f,.icf*rill, r:i"r pottt': cli:spriu<ir, din irrir,,:,iiit;i
i , , iii;ir-un rilui.ji:t, .1lr.j ;i..-c s,:ntir[i:niul ili:ifurii, .[igt.r
, ,, ) i i,:l ni*i (irtir;,i,ilr, {;1r 'i,.,-'"", dr;.rillatuigic, ui.l-[
i, ,r.r ;.r,: ;;i:isclrr rtLr c"rl, r ic;,rii;,r ,,$ ;rri;rugr: numct{}t
hi dt n,uIii"ti* liut rrigf* *l-,stracqii-r.lefirli';ii
i r'r'irip
;

r:chi ce te glseqti, o bucieui cJc hun'ri insullelirii din sat de ia atruugii r:i'.r;tsir.rr .,"['iii!r.lir:nii. ';ciligi ctin .Arda;i]",
.,,

uoi, pi rrrt tc'la-ui irriina sfi taci I asurzclri ltuner cu glrXniile ir ,l1iii1si1,i, ln91r iidlrii {:i"i .ir!r"1sji:iii. nc*Fe,rii5 cur ful"
taXe ! '.r i,. ;rlcar.iii liil;ici*. i.rfl\';stilornl ii.iiiil{l Lrl-l r{irt(it,

fil
eih:lic, fiincici-r materia rlul-n csre, tuniel:iat cu expresii rsfl.t':ase eil, ,,'limi:otriva, ,vcrha apirsatf, r:uoale, bnllXoarJ.
li ri,[r,.q.ii
nelal,rcurl 1-,rr, ca : "Iru am alt5 treabi de fXcut", o,apoi, unde rr illtc;:ttalir: u,r.:;clarii clt: cXi,;prre! {'}.'firriil ,iililieng' ca a Ir"ii
pul'",.", <rr-1.!; ]:og>i .rlume, lurne gi iar lume". r, !rr "r iPcrrei :
Llind tl:s'i, C--reangJ p{ine f}r: algii s5 r'orheasc5" i}otatia ' '- Doeriitis, ,nlfir Ic,llci': ]l-),,tllr:ltc, lltr't{lie nrinte-9i
dialogutruil esti: magistratrel gi totdeauna fir5 grcl. in acest ,r, ,r Il r.:ir,!ttiu-..,,,
uric inlelel; tratratr, CreangS observi qi crecazS. Eroii lui Iatr t;lir, nuii ien:ciu. r:"i Ilis*r're,r-i irr iirirrl;r t,lirlrIlli.'.,'
se poL irnio.;;1i ttu dugri caracterul interior, moral, pulilx fjoi cj;i, niiii fcrlrcia, [r,I e;iti t,r,t lri:,ericl,rsii, c[r,r
r" ci ch',pi ciehir:uX verbal r vorlritorii sint molateci,
dcsflgr.r.r'.r , lrr' ,!'L'itca; incaltc;l g-an ficur li hiiierii ['i'tlir'.i .ri"i p*:
ori plini c1e rcticentrS, ori gllglir,rri gi m,ugcirori. Femeiie I ,, ,lrLirii chgf,r-uli tritt r macar cii-qi irrtr:i bi:,.ric.r irr r'ar;i ci'-'
flc p:.ic di; t-.ricg,:rir rrltini, gi CrcangS ie punc ri lorbeasci | ,,11...' 1.,, .. tJj-.p1tri p.,,ic.l i-,, r trr"',1'icr.L 1lr,.iqlrr,ri ulc
,
' . rr r ".'.1 r')1rrl .ir irl{-;I.ci)\c;lii c;iC "r :l.l lC','. ;rrii x14c{i, ri'ttc
cu c \ irLuot;!r,i {xtx'aorclinrlrX a invcctivei clialectale . Iat-o , r . ri.t ri ir,i. deie nl5-t',r iil tr,r'ltc zi[*:ir, rtrti'tuii c,nlac.i cle cei
pe Slr-ran*,.ild.l :
* * SXlr.uane on:ule ! dacil nu +-tii boabX de carte, curn ': r \ rl i.rrriir{rj cL: {; [)"riluz*ci tlc s{i Lr1i ,;i c,.tlil'tr cl"t ,ttlilz cie
1t
ai s5 rn5 {nielegi ? Cfnd tr"agi sorocove6ii la mustea!;, de ce
nu te ,rtricJegti atlta ? Petre Todosiicii, cntqr:ariul. nostru, ll.iirilrii i;lnr 1.,;ricr*[ri{i r.rr,i r'rth.rttqhi" 1r'*rtit''rl.ril crlrl
a;ia-i c;i 1i-a urfncar ncufi sute de lei ? Vasiir: R"oibu din Be- .,,r r,rr,. Xr' [,,r:.rn, cctr crt v,.rrlla l'itr-alc :

ieni, mai p*-otl{ia, pi a11ii ciqi ? Rugtei lui Valici pi M5riucXi
Itri Onofreiu, giiselti si le dai 9i sI le rlsclar ? gtiu eu ; si nu
crez.i cI cloanne Srnaran,rla, d,rrrnire*ai somnul de veci sd
dormi I $i rentnu irliet n-ai de unde da ? ll'{5i omule, rn6i !
Ail-rir.-l rintr:,2-ii .iropii" {iiLl{t. i'"ii11tr: riIc rit^rri ta ;'\(ril]ie
l r.r..r.lliti-i 5i ci cu nr;,ie lrr.lcLrrie ro1 ;rnut, (iarirun':-i:tEi a:'"rv;l
| ' ',' r.. ,;.rlll,'i-". { t.,r'c crr jllt'ri N ;i r''irr.rr-' i '
' t ,,. ,, r-'1 'r11B.r Jr':) qrarir{ hn"r jin
:

{ a,r', ni;-:li ,{it:fane gi S*lirIndra.5, r.lu rifr nlai tngriiiqr

Ai sX te ch.i,.:i fir funclul iad'"riui gi n-are si aib5 cine te scoate' !r,{ r i,i ry,i r: clmrninicfi, nitne nuni qi zi ci* rlrg, elar mar{;,
dacl nu te-i eiXi s$ gi faci un bXiet pop5. De spovftJanie fugi ,I , r
ca cJracul cle tXmiie. La biseric5 rnergi din Fagti in Pagti. ' ri',rute ai-r r5n;f are. arn s5 ieit nepr,t,;[ {u n'.illfl ,i;
, I rlu*: la [1ro$ter"li..."
',i :1,,:i,i,'irrlhi,iii,
A9a cauli tu clc suflet ?.."' cri,t vi:,r[)r.:;it';,rLr u 111,r7!-ti ,iiirn 11ir'-.{'llrlrl)c c;xre
* tr: uigi Xa ei, b6rbate.." qi li dai paille ! aqi-i ? Ir ,.iil;it5 pup[::1. f',.t,':,-Icrizrrr.r ltli iie ']r'c ,i",u lrTijinll'1,;
- ! farci:i
ri

l-la, ha bine l-au mai fiicut, pughibale sptlrcate ce sinreli ! r, " , , ,iirr t,::hnlca l,t,nrtr.ji*i :
CX nici o trighioaie nu se poate aciua pe llngi cas5, cle riul . .. . [-]* r,'i'i:irz-;lr* 1i-r: i;iinur,r.;,1 c,:r"1. n-rlii ir,ir',:i,. )
VOStru...}} il)": r'inzare , nrrerli.rle I
* Scorl5, clugliguL:, tnainte de rlsXritui soarelui g
iii cir r.:*i p* dtus.r l
"
iar vrei sX te pupe cucul arminesc.." ?...o {. 1ir" cre;*i gi cirrirlr:.eta eii trei,: I
'ta
fi vcni tu acasfi, coropcarule, daci te-a rlzbi foa- lr ...d.'o-nc**o:e rncfr"rn, s-er dri{rli{i,;iarer,i !,
"
meir, -
g-apoi atllnci vcrrr avl aiti vorbi..." li ,r.,,,ia;i Eiri csie rno; Hoairingii., e.lt:,t5,rr:lt"li"; ir, ,:'il,:r'a
.. I)egeirba te mai sclifosepti, Ioane.." La mine nu
se trcc- a,cestea... Fare-rni-se ci qiii ru moarea mea"." SX nu mi i\;;:ir * 6i11u.r.i1.ul irta, Iraril-l s5-l [r*li
faci ia acug si ieu culegerul din ocnitra ;i sir te desmicrd ctt .ll,r rn"rli vii paginil din .4nthli'.r'i sfuic ice i'rc cic 40n}ff'Lie'
'rr,,rir crfmpeie ric ciialog iuatc e{c ic'i qi ele eotcn. gi ar:n
egti de mere 1,'
Iat-o gi pe rnXtuga h{irioara : , ,rrrtli, firea perroanetor ;i a[mos erj3:
J-lar bine, ghiavole, aici q;-i sclldatui ?"." scoboa- -- Cte cei pe ear, bade ? [...]
'. -
r5'"te .!os, tilharule, ci te-oiu invila eu !o -, . :ll'rei irr.rsXSi, dasc[le"

254 255
 *- L"c si:ui, lrirli;or'ltlc;pcntr'u un br'r1 clc lemne ? D:r' ri,,lr1r !Dac$ n-a stat oleaci, s[-l irr""'5rl erur 1i,,,L.r,lrra rlC al-L;i
'- - * iri rp.'.l.c pJcitrcc,
Xe eirrc tr)Jrc ,td'1.11 f'l'i-ncasl-'' ,l.rlii clrurnclii i:r ris !.o

L-r*t;ii *io;loi si6t iirclusc iir riori:irert 'loi" Serie'rea

,
ll*l:tl t.-'; ,i.isclle, ti le cieu cJcgc'tlt:r
ZIrr. iru lrri;trc;ti. ir;rtlc ? ,,,, ;;'-;;".iin*- irtori.o-norativS, ci rrumai u''tu o;-;u';'[i,*dr;a;;
'p;-t,i;.;nd
- (";.i .; iit,' cl.rrc.rlc : s5 vc<lcrir r'trnr lt'-i duce, qi un t',utt o1tnl " 11')413 ':r'\t:11'' i' t'r
-- r'i',,t;.;,
,DacI
i )irl o {jltn$r''
hatra.tr sI-1i fie !..." t.c.rnsi"er li tdcut *picsa [Iriilrcasci" jar' lrr-':'
a --'Ce este gl:alratila ronllni, estc"' cc c-src, cste ["'J , irrrlvi ar Ji izbutit f.iri'indtriall. Ct'ea cc a rt
,1 .sn\prJ'rcr
*- Nu a;a, rr;ii 'l'rlsne ! lt,,,i;,Lire clio,ir,-; si atttar ghcbos, nu sr.:tt; e :-i 'rtl' rit r'a ir;;i
* Dar cirrll ,',,"i;4..;t t:,u *oa ,',u*ai vl'i';' iri :t Lh;;c Irrcrlirrl
t1.'.r"i'uj..'r.tr;t"i"l
?
* Xii tir"; zice rontXnS, 9i sirnnr: nuniai r:Isptu.rsul ; r,: iel.nt*l ltri CreangS ita j''r :L r ''z i l'irrc vot-
cre ai cu intrcbarea ? ['-.1 "rll,*j*.
l,i',:.;'J:i;r::J,,": ";.. J)er linrba dd tra ore9.:l l-".'trrilc, ttrnt
* l\Iai Jas5-rni ,rlcrt.:ti... ;l citrci tc-o1u strlgili sa. vll ,,.t,,,ia 1i, ca alarl, n-ar [i ftlst in stanE sI i"it''i ' i rrir:i f't':;
iar sI n;" *t.,ii1i ; clc Il-oiu ;ti rrtttltci, a-poi rJracul s'i .,itr"*,,rr.Xionr* cu-rittel"t, 5i corrrec]ia ':rr' []i :i:riru'l's 'ltr'l-'
l nrX icic !..."
'si 'ici ",';1.'
',,,.r ri Iir:'ill, ce t'r,r.r.l.t'II3t cr'fl!irlilr'
c I a ascuLtS, cl;rsciilc \{ogorogc, llu te prea tntrccc
t olo o,trlr,., ci'i rlu-1i qede birrc' ])J cirr.- faci clrpacig ?. Dup{
-*.ai o,,tr.,i cirrbore lc rrt it:t ltir,tr cle vrctttc, urrrlll ind toatX
aiua in pudghcilz.Llri qi ie-i so^ornl>iit p-e la joctrli ";i prin toate
c,-rha,t.lc ii-cnclaur:ilc' JcrJl.ll al \jJ'cri1 sa'-1r cl;ru -si belrii,inapr-ri,
ori s5-1i f,ic in loc .rltclc nou,"r ? if;rr:-9tii cir ;,sti .riuns de cap !
L lrru ii-e clcsrrrl cI n:r-ai anrclit ptlindu-qi slirloagclc pe -c,rlup,
triislnc'lil-le lii fan;i trn3tirdLr lc.rici pe cuplior:, Jr trasul meu,
t.1 t.'arc iii:rrirr,:iilc: li.i tl': citc ori rtri-.ri prrs.yi .uo;tc l1 ,pi-
croftrc; :ir {:u, ca orrul cel brui, ltoi anr ti.rrt 1i 1i-anr rihclat.
iii'mi pare riu ci eqti 6ros cle oirr;rz- I Bi irn' I ci tc-,ri sluii eu,
-'-
e-le-acum, daca 1i-i vorba clc-a!;l !
ij* tpti;, cirpaciulc...; li ru nrJ. rrt,,1;'',t'e,3c;ri -l D-apoi
- ciuilttrcle tal,, ,rtn st;lt ett, bicisiricule J irLci t'-'obrizrLi-
n-iunla-il
cregti ? Acui t.c-oi r.rtirrji cLt ccva cle nu re-i puti hrHni irr
ro.rti viai.r !
* Ilfuii i-'e rrri-i or.irrii... cjLr ilitll te cinl'ttricsc fnrmuqel
crn clichiciul : inj*les*ai ?..."
< -- it,IoSulc, ie sama cle linc lline ti:icgnrii c*ia, s.{ nu
iiele vlnt; r:X Iaiul l'sta-i nrare, gi f)o.lnirlc: fere;tc, s5" ;tu faci
rrro prirntjrlie ! [...]
* ... l-auzi mi'i I tr)ac-ar: yti cl, ci'tiolhirrt,'sul ;i riclitul,
ile uncle-anr ;rr:i'irit asla-ro?1rrte' ;-ar strintie lioarba acasS;
nL-ar urai ciirci?i degeaba aitrpra ciiiporiior r:nei ! ,!-apoi doar
nu vin ei acu tntliagi cl;rti, tra la;i, si-rrri deie por,:i1 unul ca
uiinsLii ce lfiiciuiali trelruic s:i piizesc. Patruzet:ile rrr'fire-sa de
 ir( gsrui,mod literar esre eitarun" Iat[, irun}oar$, ull pasaj lrwao
din Pantagrzcl (LXV) : - .
"
i., i,rti,nplare
'.i;'il;ll;""i'ft;;;.fic, dlmando frirc Jean' dc,lelz *'i-
--ijitvelleneux
'|lr,rux lnettez vous lu" fcnrme fultlr.' de Fanurge I
tu mal des femmcs, rcspondit tr)aratrrge' ho" guode*L-
-*oin* Par la guoge ccrlonx.e"nlque' dirr
,,',,,- culpel€ ?
i ,rir,*ntot, Euripides -
escrit, et lc protlLlrlcd Andromach"'
;'1,,,';;;; ,"*i.it*ii.s veneReuscs a isr6, pan l'invcntion cle;
ll,,;,,;'u;; et instrurction dcs fieux, r,u'r'ddc prufiteblc"lrouvi.
i|,1,,,.d" iusqucs 1 prdsent istd trourvti col'ttrc Il rna l.
''a
;;,';;;;. C*-'gotgi"tis Eufipide-s, clisc -Fanurgc' tousiours" ;L
rrr,'sdict des Tcmmcs. Aussi lut tl par- venge']Irre^ olvlrac

XX\T, }CIWALNTATE,1{ LUN €RNA]'{GA ,,,.,,,1i1 ,10, chierts, conlnlc itry reprochc Aristophan:s' Str:tvc:r'"'
(.lrri J, si parle.
':j j":iirirrttty pres€nlement, clist Exristennoir, tanu qulon
r,,rrltlra.
--- J'ay nrairrtcnant, clist Xcn<lntanel;, ffi1011 ettom.ac ai:),-
l,,,rn'r6 ;i profir de mesnaige. lc ne p-.urchera str't,ll ctll.lstd
pi|lr
Esre fnveclerao ai Clceng"i achsed in scrierile lui rnulo ,1,r,'tl'rtultfe.,.
,,.cabular g5rXrresc, dar n"lai. cr.l sean:1f, provcrbc, zicltori * Ii ne fte faut (dist e*rpaiim) ne riir ne pa'iil-''
eare atrchtuiesa aga-zisetrc nui "jXrfinii*. treiX, acestca singurc Trefves de soif, trettves de feilv:"
{}r.n Bot face o lircnatunX. Daci soconirn pe CrcangX folclorist,
nrLqnci stnu curlegeri de q.SrXnii mulr mai bogatc. Dcsprc ..Je ne suis plus fasch6, dist IPai:ur':rg,e" llieu filr(:x{y
gre.rngX se neper5 {ncr.c.{"r b:rnalitiiqilc pcoiate gr.iutc ; { ! ',,)irs.
-[c
suis gily coff]me ttn papefltray'
"
butcrea dc a crea riprlri vii, JrEr cr.r clrc mtrruiegtc limba,
nuritrts"r voc.qbutrarmlcr"i, flpronpc .cu. dcsHvlrqirc lipsit.. dc Joyeux trrn.irnc un tsiLlcrilXon,
,reol,:tg"lsnae, stilui siurp[u, naLnrr[ ;i plastic, ctr propoziqii 5i Al;rig.r:c conr'rl': n;r P;r'Pi1L';iL'
Ilazc nrmcrnioasc 5i rirn:atrc, atit cle pcrfccr potrivit cu subicctul
gi ccneX*lae. tnsii graiun nuri Crcanq[ nu c <,naturalo, ci numei \ crit.;rbienrenr i.i est escrit
aniferrtic i'n dnqelesml c5 pare au putin1;, ca un t[ren adevirat rl' r',ilc,rr^rs, l:cuverir men']orsbtr'e,
dim trnumaune$ti ,sil vorheiscl astfcl" \/orbirca acelui glran este FuLic*>: csli, de bcll serls rre ioilistl
unr,f[at5, filcftrcaail cu totr ce se poatc culege din partea locului. Quicrlrlque's hc-il ct ne s'en lr:sjt:uisl.":>
FtrHeerea stfrnirfi cle ascuJ.t;rree scrierilor J.ui Crcang[ nu e c]
plieenc de racunoalrere a adeviirul.ui, ci una de rafiuarnent \.,;;r. ilecitrge te'.,t:td opera i.li Ra'{:e Xai5' i'ti'r - r 1-r,;lra.r tie
1l

intrdit. Nici un on! cn gusr nu cite;te aceast[ operX pentru clr..il"rr* sn't'arrl* tlri rlre, ;l cllr t.,r ttl.lt;t-rl'iri; ett'1e.,
'' ,ii;ick:'clea. pr.rociirl trrlelcpcilrr:';ll ciiril[''rr r-li'rr Ln rii slnt e;{-
,

ca "5 ia anno$tin[[ dc *isgpgsg:l inlclcpciurtc populari, aga . 1i

c'rrrn a fosn crisranizar[ de veacuri irr proverbe pi zicltori,. ' I ltl<iiii'l ac€fts"ra csts "
i'n silltt', CX lr. J'r',,'lL'.1.jtr-
ilrli!'tr 0irs;i lr'.i''
Dirnpotniv5, fn Xoc sfr fie erlucalilnu gfecrul acestei lnlelepciuni , ,.rrc lc e1*e1.i"n1tdc. -A-u{cr 5'ral'l l;i':J' t llui. Fi.,lbeleriLs erl-e
cstc'-flaniant. Creang5 folose;te un proceiieu tipic auiorilor siilt ;r:-r.c:ir-,
c$rturXreqri, ca $(at"relais, $i tn linia trui, ca Sterne gi Anatole
Franee, qi anurne, paralela continuX, rJusX pin5 [a be1ie, tntre
*eeuratritate gi, explerienga acumularil, Instmmentul principal al :11. I
lti8
 nisnr, rldi, ii ,;,: ,iav'oanc a eruditriei ioviatrc, fac cuL grcu {isuri
d-e crudilr Jrl:rttrTur citirsrul cornun. Asta virre dir: flrejudciata Accasti bclie de pr,rvcrbc sistcmatizate nu c n:.ernir6 sa
cX. autorui. ].irrr"es,c tnebuie sI fie nbapXra[ un c5rtu-rar. Erudi 1,l,rcii onrului sinrplu, $ Porestea vorbii nici l-tu e c sc,riero
ria insii rir Gic l;r;ritc, o.i Anton Fann gi CrcangH sint Ei ci nipe ;r,rpulrri. Ciclul c alciruit pentru pllcerea iirteiecru.lui, in-
rr.ari e,:rld,1:,. ;i r-iitc unaaniSti in matcric de qtiinqS ;i literaturi rlilt'rcnt prin conlinurul <lidactic, savuros prin hufoncr:ia eru*
rur:f.lX'. Dc;i .ii:r:rlc ior nu sinr scoesc ciin clrii.;i din tradifla rlirri. $i r\nron Pann pi Creangi sint arlrivari cle traditrii,
ora15, . olrcr:el.e I lfl nu sirit, rnai puqin cirturdrefti, ,structlJra rl,rr irr lnlelesul rabclaisian. Crearrgi este un uniatnist al
ecricrilor: lo': l'r:nC acceayi ca in operi trui Rahclai:': adici o jo- ltiirrlci sltegti, scolind din crudilia lui un r'i's xr,Nu fXli
:viaj-ita"tc cnornlfi, care inibuge cci mei neinsernnaf fapt lntrlun
ir l'i rotud un autor <<y€:ictr>> prin mirtcric. Conlinultril l9'vs11i-
roi dc cicate. trn :irici un cl-rip Anton Pannr autor cle tnai'e valoare l,r si .,:lntilttirilor este incliferent ln sine, bo ciri:in :r-pt de a
pe n-edrcpt ,suhpreluir, nu este un culegSron. Formula lui li trirtrrt liric ori ltantastic, veseli este hohotilea int','rioar5,
esr€ ace(:6 li i"u Rabelais. grinciina de citaliuni prin asocialie,; r('rcil nesrinsi de vol'l;e, sorbitc pcntru ele inseXe, dintr-o
r:iudiiie :;i. ,,io.qieuset&,.. : voluptlte strict intclecturrli. Obiecte, animatre, oa.meni,,
vrrl'lrc:c intr-una, anrncirrd cclc mai iovialc vorbc Frjl'. :[orma
Orrlul lndirltlic toxte d-a-ndatetde lc fr.re 1,,, nicidccunt frunroasg prin .artnorti.r ':,retttltii,
ll'u umbii si-l lubliczegti . ',."-rr.Otati,.
i I r rlirrci neostenlt gl cu o trtcza ncilr1U)on]enrlil :
ir ;:r, riu il irrd;iic';ti. '- M;i... da'buu cpti de gurl !
L\
f,i dc gull, clirr 5i de Iucru..."
Fcr'lru o riruscir i5i <lii pltllre. -- I"c-ii fncurcat in socoteli, mii biiete ; [:a ele :,:rillncaro
$i li ..r:I i-a ttcbuit onului lntliu ; g-apoi haine :f'rumoa,se,
iPentru uu puricc i5i aldc pi+pcnlun. i,rrrr zici tu ; cu rtrfe clc-,rlc tale iti ghior,'licsc i:3r;t'ie dc
,Fentru un ,soatece l,),ulrc. Ai auzit vorlla {Jca ci: Golltatca incui-l}trril, iari
[,nsi srl er:zi 6i moara, l,,,rnrcrl d'i cle-a dreptul...n
Numai qoarecii si moari, , -- tr)espre aieasta, bine ai chidt-o- clr*gutr 't'ai.e.i. $e
De aceea zice ; r','rl,'ltrcrr, ci nici tu nu e)ti de irnpiirat, nici inipilrixie pentru
jR.iul ce
5-il face omui sirgw, rrrr,' i ;i rlcciL sI tricurci af..r lttrnca, nini L'it:r :'I lezi
':tunai t.r'oaqte
,1, 1.r,rlt,: cutn zici, cici ntila Dorrrnului ; Lac clc-.lr ii,
nimelea altul n-ar puten s[ i-tr fa:,:ri,
cE
rirrt rle.tulc...>>
Oqetul tale vasul siiu S-il stric5, , -- Ai toatl voia r1e l;r minc, fXtul meu ; dar lrlinrle lscrnt
Cl
0tnu1 indirirtnic r,i lic, cle n.u .1i s-o"r die pi 1ic cXrXrilc. ['Iai pii -i'ieatul,
;rrr,rtr' si-!i iasX .lnainrc .vrun .iepure-, ce\'-a... 9i
:rpr,rcir se nsucir, popi'c I
5{
rr 'i11 11-ri cu tinc eca:I, ca 9i.. iu fratc-titr, 5-ap"-i 'rtuncl
ii rrr,.irrc;t ta n-a fi proast5. Dar di,-cearcl 9i tu, si riezi errffr-
To'aru ol-e..r.,,lrrlatclc n:eng.
,A.dici
1i ,r rluji norocul. Vori:a ccea: Fiecarc pcntrr'l sllle. croitor
:

DuaXoi ploair. cirepcr,eag- lr' Pittc...>>

I
c:
r
' -"- Ei, dragul t.atci, a;c-i cI s-a irnplinit i un:"4 t;eca ''
I DripE rnoartq ca1 de giirere.. ,\r,.rr.i nrii clc ciini. cI de cini nu mi tcln...>
Etr nu gtie ci I ' . - Ce ririnca vid eu bine ci ai ; clespre asta llu tlvorb;,
ll',rati graba stricI tueabo. l,rrrrl rucu, zise craiul posomorlt, dar ia-spunegi-nnri, -.lu$n-e^a
$i rrrllc o puneli ? Din trei feciori, cili are tata, nici unutr #- nu fic
{".1i:e sc Frl{5cite currird oSteftgftr l,rrrr rlc i'imiia ? Apoi drept si vi-spun, ci atunci clegeaba rnai
rnir,rli urincarca, dragii mei... SI umblali nuff]ai a9a frunza.
460
06lj
r Zi-i pe nume sX qi-"{ spun' rlspunse atunci OchilX zlnn-
frfisinelului rcarH ria$a voasrr6 CIi s# v5 ifi,nclali cX 1,,,,,1 nc sttb tnusTete.
f'eciori de craiu, agro nu ,nnirodsil a nas de 'om".. : nri te mai ducc capul ca sh-l irolcz'n ? SI-i zici PXsi-
vffd e.u, fr,ate-rreu ,$e $)oate .culca fie-o urectrre elin irar r'1.,... rlu gre$e$ti; si-i zici"Liiqili.". nlci atlta; si-l zici l-un-
voastrl;. ia Sftntgl A,gieaptX s-a frn"grlini doring"r lui. 'F{ 1srl.r... irsetieneisS-i ziei llislri-I-5Xi-I-ungili, tni se pare c; al
c: nepolt ce are I vorba ccea: irr.ri pol.rivit cu nlravutr gi apr"rclturile lui, zise Harap An'b,
n,o pticr'nt* l,,,lrrio,lat de rnila lrietetror praser:i" Se vcclc c[ accsta-i vestitul
,fnaisrte l'.'.:iri-LHli-I-ungii5, fiun sXgetXtoruiui qi nepotul arcaqr.ilui,
gi tra rirz&dF, l,,irrl pirntntullii 9i seara ceriul.ui" ciuma zbur.itoarelor y'
$napoi"r ,t',,,rr,r oamenilor, cX altfetr nLI te pricepi cum sX-i mai z.ici."""
** FIei, hei ! c{nagutr tr;'tein err l'o'ntx,r acc"rsu mi-ai n - Ei apoi, gagX vH pirre ? Cu chigibuquri dc aceste sh'
amintc de ctritecul cela : rr. z,rblvim noi ! Ptctriqit oln e trnapdratul Rog, se vede cll,,
vol{ri; [1.].1{, cil Lrxtfh'1,
:,, ,rlirilri Ochii5. Ilu, nu..i vorb5, macar cH e a.;a de inttlnertc.,
Greu se.ngitluie Xa elrulrn,
rl,,',r'lrcsc tar'* hine firele cle mac din cele ctc nisip; clar numai
,"1
'l.i i;i. gunfi aJe furnicl ar trehui si ai.Xri cLl si poli ap]:xca..
,l ;', ;i cutrege nilte fleclJltels aa acesne, ln a$a scnrt; \'refiI'i.
li'rr, .r ?.is cin':-a zis, ca s5 te fert;;ti cle omul roy, cilci e niStr.ii
rl' r, rrl irr 1-.icioare, acum ";Xcn eu,,t
t iri,:l eiesr:operim rnecenica erusiit5 a povestitorului, stl-
t,,,, lrrrrli rtre ap*l* joviatrit[Xii lui 1pi enungaren goaiei forrnru]e
' rl, r ccr"ri:r.,r t{€?-e$te rlst"rX. Este g:r' o erudilia strie iexicalfi cle
r
" iirrc ,":u i,onuri. nXs{nugnieeo n"lai d*gnabi cncoforriee, care i7:]-
Dft-mi, Doarnrlq ce !\-aff 3rut,
Sri nr[ miirr c* m"n gJl.it,
| ,,i.:cile;r. nu priu exprerivitetea jl.or, ci prin voluhilitat,: :
lU,,-Li Pilsiirilfi, iacltii-o, ir I ,roiiou in closul p5rnfr'rtuliur.
lfrctcle atunci au [.uat;rlt5 r'orbH, c{.rr cUn irlin:a Xc,r r',,,1.rr;i si.lir lrr.rrlrrn ieprrr:r,Xui ; ])'Li]ril(' rr.ril.r.;r, i,re rifnsn. '.r'l' u-o
i:r-"n Ftcr$ purtarea necuviineiclnsa n sptnului, cn toate indr t,,,
r5:rile gi inrudirea trui, xlentrm eI bun,Statea rlu itr)rr ci*-a tace l'., ,liriilY atu,n{i se nH1lr;te, cir, cc. tii()ar,;} f*cetrle * bojhi-i
r;E["atci1. V0rl)it ceca :
tr;,1tij birrr"iic'nitrc ;i cin,:J i;il l:,,r,rli urfna pe d{r:s.r, zl:r 11...
'Vitl-ri*.', ic.
tot !"nvie, i i rLl unui n-)iiilte 5i se ascilnrli: ciup,H n: stfncS"
n;tr -t'i1a'cll,.,hn:z, iot r[g()f .)) l.rr-irl.1-oi, lirili, colLcl, trrl r,lrfull nrur';t*}tri, clupii rtlrrn::
,, r.,,' li-)ci:i1l-ir.
***" I{6i ! cla' a$ elraeului mn;]nie cl,e orn e $[ accsta, , , ,LriiJ itr,rnq;i s': lrzllil ir',tl1i,:, li i;.rr.'u'rt,' rt etlr:ulr)li l",l
Ffarap Alb. Grozav burd5taan gi nesfiqiers gfdej, de nu , .,, ir,lr ; f i ci'lrri ..li ii,rr:ii ;rlr'tittr;1 1..' ri'i'irsa, rll,r' 1.". ;i, ,.1r:
s5*i potoleascH setea nici izvoarele pfirntntutui ; rnare p,*rio,l ,,,i,-'ii-,r:e, dte !,cl :r:;,:'il-,.iJ lrrclit. ], l,itrl,,. ir.rr,r,;r.
ap5 trebuie sI fie in malele Xui ! 5e vede cX aeesta-i BrXp5deni I'ii ir.i-.i1riltt, i,ri:ri'.". " i, I , .l , t.ir"r i.rnii.:ri:s Oehi,;i l
epeloi, \'estirul SetilX, fiun Seeetei, nXscut tn z.oclia nXtrelo , ..rr1. {:rLi s-.o iljlrrr,g;* sl-ji cl;ir.l t-,,.l,.r,iriiiiil.iiir.rrI b'u15"
6i fra.rpoclobit eu darul strpttilui...* ,1,,,i'i j'];isiirll"{ sc .ie;irii eerirr:i;i, iri sr: ?nitr"qd plnH l,:, ir.ir,i,.
,r* Ear oare pe acests cum niarna clr;rcului i*a fi rua 'r,rlr"ir,ti;.1,.1 lura nr, llinr1: llilil,Li;::11; lrisi"iric*, :'irr ''l-';
chemtnctr ?
:51
262.
 i',gfaci
;:, 5o,3d 1i .ctr ri-i succ.isci ginri. F.a atunci .*,.:r.ric1ote S-a copdclsat 11 forrnuic letniSciitc'are, trlt$fcltr
^pc tg
r
Ft:cr.;Cc 'i. jtrtit Strlga
fi Itlsparmintillil
:
t.,,i'nra.tt*, aga incit opera litcrari sI fic aproapc nt]inili o rc-
n_-.
Diiuiclte-nri _vrgla,.Pislril"i. ci te-oiu d:irui qi cr.i c ,rrrrinderc s llnor clenrcnte tocitc clc trz. Lrl lnal l{!:c5c c;1 tltr.
rrirl,i gi cu r:taruri.impiiritepri. aga sa rrilie;ti I .,1icl dc scriiror dc cuvinte sii r5sari i)estc citeva veacurio
,;;..I1;l c"jr. chiar: ci erai sri ne diirniciri cu nrilii;i cu daruri irrtr'-o epoc[ de linanism rotnAucsc. Niscut cr'i urulc mai,
tr.nplrXte;ti, {gc!._qu rc. vcclc;rm ct,rJ ii pa;lit-,o, i";";;;, rlt'vrcrnel Creangi s-a ivit acolo undc existil o tradiXie vecl-le
cc egti_i ;zise.Ochitr5..lriu c_ii .* rrj\ o cji,rd,rl tu,ri,.i,rtlr.,-
;i clcci gi un fel ie erudiiie, la sat, i;i lncl la sltul clc mnnte de
d,ir-lc.''la.rn;ii[lirrclraiiactrlctr5,c5sc-}..LCcziitiracus.,' ,li',.ofo" d,e Sirct, unde'poporul c ttcatrrcstccilt li plstrXtor
"4 1 c,jd'ii,.. .a gibui.. ".,r pa5li,. "zlir.,, -ciurclur.i., nrr
ll ru o-;.; 'rului dc li*rbi Iircra'i i'rpr,: ;il culrrrii cli.rlccirIc, ci
ii 1i exprinrX expcrienga impcts.'nal ;i aftrristic.
,:: ui rr1-, - crrncric, 1:iin dc suirinlglj;r.; it.i;.,,,.
ii ,f.
i:r)p{:c "r'cfcuirtc. Dc Lr.Lruirosul dc.
cr:'crir iu pirrr l.i ristrl"",r,'i-_
olrsccn
r: r-,i-rr'r' r: . i)'r5. ii roqi rabclaisigrii .ru i,rr,..it
edi,rc in rriri.rli-
f ,ic. l\,- i- cuilosc toiitc p.(r\-c)tii,: .c.,rorir.c- alc lui C'r.c.tr:
- ",i,
:li :ti.." l:;ir-."ru h"rz iu'iriilrii,' spr.c l,,,ln"r.* pr.l",,.,,,i", i.",i
l'4 .,'it's{u, chr irr li'rllLrqi.,. Ir,r.,cl,,r rr,j'i,r,.,, .rlc c rLrr
yirc; . ilrron.:1ic crr rilc,.*r.,a.f.i,.-i.,r.,,rr',1 crrrJr irl cu-
'l-,.;tr.
rL
trii-,.tc i,,,-
.,-,,i ,a..urr 1u1r vinc sprc, noi, i1r:-1,1.11.;
'- \ r , (ie rll')c, mo; Nichil:or" u'cic si
1

",,",,i' eu ?
,,*,,.1,,,ir.,1:_o
itjrui. c(i :.:. nt;.1 .l::i',.:l^_."::,inclc-rc.,u,.t,
sr iil
iCin .DtCt dC_o ltOtJ.tC irttfu.ri.t,
.; 'r,*scrrncl
"r l ;]",,,
/\.r1 ,,.' lri.rra lU.rlc;i, dc iricii,
,-* ;,,,i s,., rle g,iit,l lui
';
lipir clc ciinsut,"cn. ii1.ii,..i..i. ,i l:;:,; 'ros :,:l
i^I.]tii._.,,...s;,r.
,-r. i fczr:_. il ;lpotl a zrs trenrurind
l :
c.c-i lupul.
*- L.:!, ::rrc sI fic ? mog Nichil:or":
Ia a rrccrrr <lrr''ril tri. clin:irrtca .orstri,
;* i f';.r:, : :. pidurc. o1, .irp.-.; ;;;l'ri;,.,
| -.,
Ioi ; -.cril',,rr. icpclc, ;," i,i;; ;;;'i;r;., ;or. ;i;;i;,;pi;;:;i.i;
r.' r-

i\-a1'-rrc[ a stirli bir:c rrrol

'- S;{ iru mai zici ci vinc _Nichilor fi rf,falc.r zicc citincl :
lupul. nios iV;.ir#ri,'.1:;X1,i_i
tn r:oa it ]. u..rlclc I
,- r cX zic eu, da'chirr vine, i.rciti,l-ii !
.lr-.r

,- Va[e u I C-e spui ? t

$i ia,::;: ascunile lingl mo; Nichifi:r.

- Cr:-i rtnir:, tor. tlnlr; t1i r..ine a re juca, iupinegica,
rr.,rn -i ? ;i e.,upX c'rrr vI.d, ai noroc ci cu
ir'i i;u lr.*, nrr' ,r,{
prca i:cr:i, clc uir ; ciar si fie altul tn locul ffr€L]...>:
serii-iriri ca crea'gi nu pot aprrca decfr acoro tmdc cuvrn-
'rul c hii:rt." Ex"eu cl"" snbi,i1,.ieil;i, ;er";e echivoc gi unde
264
 il'

vcrsul ar fi un eden din care ne-am rostogotrit, pierzlndu-ne

Lr rnuncile grcle ale coastrucliei' marii vizionari ne-ar treevoca
n,rrrdisul oierdut. Ce sens m"i ate atunci cuvlntul crea1ie ?
k),r,nenii Renasrerii si ai romantismului ar deveni mai umanirsti
dccit noi, ar apisa' deci mai mult asupra factorului sm ln
dc'rcoperiiea si completarea naturii, ln tare au crezut rncfeu
nr.rnr artust!. Lum vom umple pripastia ridicatl astfel fntle
rrcatia populari si cea culdl foirte-adesea produclia anonimi
r, colecii# fiind'superioari aceleia culte ? $i aci avcm ncvoic
,1. cxannenul biografiei concrete, de acel inefabil, care fac.c ca
XV" CREANGA fN TIh{p $I SpATrU. REi\r,r$tV[LTr. ,rrrul si nu altul-si fie mai reprezentativ pentru geografia qi
tirrrr:ui siu si" ln cele din urm5, pentru uminitatea univc.'salir,
1,, vrcme ce'ahii rimln locali. Etazul de a distinge 9i respinge
t'todati generalizarea metafizici gi .localizarea. pcdestrX.. Urr
(rc;ltotr este cum spuneau romantlcll gcrmanr un rocar'
r'r )Fokus, tn- care se oglindesc simultan pi micro -gi macrocos-
rrrul. De ce unul $i nu-altul, trlind ln acccagi gcografic Ai in
, ., firtrucir privegre. rirnpul, acesta migclnclu-qi citeodatl Xjul-
hrle extraordrnar de repede, ne glndim in priralui rfnd la "r,,clcagi contradiciii istorice, estc revelatorul timpului gi spa-
dialectica istoriei exprimati prin aparili" Ei .6"tr*r;;"ti* .t-- lrtrlui sXur e.o problemi p.e care o..lisim.pe seama biologilor.
sclor in telu're societili. spagiul ar fi ccea cc nurnirn de obicei l).rcil arn apllca o exphca[le a conctrtlonarrl prca vasta, tara url
"naturio, gi desprc ea gi tniiurirea ei asupr" ltic dc mesclo qwid., ni putem sI pricepm de ce psaltul qi para-
",""ili;;;lri;:
lndependenr de rnaterialismul griintrific,- pozitivisrii. A trata ,lrrcrul Ztkei, fratele lui Creangir ru €st€ el autortrl Amhr
prea-generic desprc timp 9i spaliu poate si duci ia clisce si la it ilor,
concluzii nr.rle. o gcologie apioximiriv asemx'itoere acelcia ill Sfi tnecem la natur5. Degi niscut la Humulegti, llngX apa
ca.re-s-a nascut gi a copilirit Creangi existi si ir.r alre oXrti. in r( )z:uci,
rztr)cn, decl limitele oln
deci la umrxerc vile are
din vate peisairilui, poveslllof$l
ale pelsaJulur, povestitorirl race
face
'lirol sau chiar in China seprenrrional;. Ci; despre timp,-di- p.rrte dinm-o famili. umani de omuntenio q.i a copil5rit lntr-o
alectic vorbind, atitea popo.rre trec .u ,.p.ii.iu"; ;-"i;-';;.i=- yir'trlogic care se lntinde pe malul srfrrg al Siretului, din Mara-
tatea,feudeXfi guT e.a^u&." din Moldovi t"i Cr.o"*;, t- ... r"'rrcf fn Transilvania gi
nurrcf desplrpite doar prin vEile
in Moldova, despirgite
siln vXile
socratrs.ran schiginrl ur sc.rr cchilibru burghez, incfu cil
o asrfel lrrg,ustc prin care curg piezig tnspre Sirct, printre pereti dc
cle crrrrca forrr,alii cxpliclm sinrultan ii pi Mozarr. si pe nocrii .riirci grandiogi, Moldova, Bistrila, Tro
',tirrcI, Trotupul. Peisajul in carc
ch.ir.ezi,.gi pe crca'gi. oriciri oroxrc'o,i u"ii a* .l-Ji"T"l',.;"'-- .rrr lrfii[
lrfiit
r[or[ Uoqbuc
Cosbuc si
Colbuc .{tebreanu nu este
$i Rebreanu este tundamental
fundamental dcoselrrt
ftu dcosebit de
dc
fabil", i'trc'legfird'-l.l' se'sutr vechi de ireductibil la raqiirne"
cl rfl a'e rosrul si u i*-e srcticl, cLr acceplia anaiiz,:; p. .*iror*i
$r
,,,:l,r tn caf,e a c6pilXrit Creangi, Ei de altfel originea fnsXEi a
;'il1"i;'r-:;J;i";t
;; ;; ;' ;f
-il;;
xffi fi i st"i t""iri," i?1, ii" d
pi e'irarca gencraliiSjilor goale. Sinr 'u,,ii ;r;;;;fi-ii;;;;;" ,lc
' dou.[ mii de rnetri. Cu toate rvq !v astea,
eo !vQ! ln afari de anume
ca. prol cscazi mrrcrialisrnul dialecric afirminr{ cI fruinosrrX prrvtrrriguri nepezi,
Jr,'virniguri ace$ti munli cu valurile lor ccupoliforme pc
repezi, ace$ti
etisti in rraruri gi cI si'gurui merii ;;;i; ;r-'.{-"'";:i i r,'c le fac, coborln4 tpt. 3pg s.tnt acccsibili. Nu avem d.'
"i
d.e,coperi. trnsa prob:rbil in lnulti a;rri atnrosfera c l;r:rre,rt:brlX r l.rcc cu Aipii plini de prXpistii, pe care ascensiunea e o
gl ce ni sc aratX aci ca o lurr,tnrrc gra_ ,rr"'ntur6. "A,ceste promontorii solemne slnt locuite.
:ll ltr5cac'o.rsa,, ,cecil
{roasa cic candelabru e acolo tin infern de emanajii g""di.re" n)ac[ ar fi iI caracterizim locul ln elennentele sale, ln
Noroiul esr.r. hor;r?r, mefr'stofeli.. C;i.* il ;,;;;i;lrril"Lrhij ;uirrrul rlnd vine piatrd, incepfnd cu sttnca $i bolovanul si
..lfr1ind cu prundul. Romanticii de tipul Asachi au a$ezar
tbb
267
 pe Ceehlitr imaginare cetigi f'anrasrice, iar noi ire_Am
asren irr carc forla toretttclor s-a potolit' \'alca sc-llrge;tc,.bolt'-
i.l as.sa,gasrm-un gust sirivcchi penrnl sculnruri si' ria ranrrl e piiai in chip de p-rund, apa gerpuiegte' se i5ie;i.
rrg,uratrr ue
tr.igurd.tu de solur
sorul €ztcc.,.tnse muntclc c cal"ri.r.
azrcc. Insi, muntilc calcaros si qi'f,iol.
friabi
-art,
rlupi cuni c vtrernea! Lace bulboatte. este cireodati, pe secela,
nr lnor puterrrici dccir. el €sre apa. In pXrlilc tu; ** ruri'sirlrplu drurn cr.r ochiuri dc api. Gospodarii mai tin it
p5gune, 9i prin L.#; ,rlte vife si fac putinl culturi' ti mai alcs, avind tn 'r'edere
::=.o3.^1ir
rars.mai ates ,qe "r*^"r" "t*J1iu'"l"iU;
ipie *i*"rii r*p;;ii;i;'I,*l*mi' .,r',,a doiloalX, cultivi ciucpa, ca plar-rti tcxtild, Asta, bine'
."ir;;j;'i,ii
iirc.ultnd, t;-T;i;i;;' pi;u",. eroziunea, des. i,itcles" n6 vrcmea lui CrcansI.
\_l:t;u^-:irfri 'Pri"ire
prinderea bolovaniioi a;"--rr"',iri M;;;;il'.'rf ili"A""iJ_ auimalc, locul de fruntc ca forli tnotrice il cnc-
un .is,teqr,de trecitori r'r, ,*oti*"rt-"t stituie calul de muntc, obiqnuit cu drumrrrile ln urcuf
T?,q11."'-,:u
"oiiditijii, crustei t"pia".. --r.,pr"'
rrr, drur'!u, u,pa
dii;;Id.ffi "##l#
-dificile;
ff ri' birbatul si femcia mcre cllaie dupl trcburilc lor.
Cfnd- nu siut oieri, Iocalnicii stnt tiietori dc brazi' plu-
l!!]*l: apa -c.e rotta
for1,a lmpetuoasa
impetuoasi 9i sl rcvolilioneri
rcvolutioneri
^^_j:, tare. drum prinrre pcregi de piatrl, tirirrd duni sine
care-$r t;r;i. Humulegtenii ar fi fost rizcai f.{ri piminturi (anr rizur
Jorovanu q c.opa.cri, factorul flucnt. Rezervonrl
de Ia Bicaz iu'ce limite)" fn orice caz erau oameni siobozi si se stri-
ir-a racut creclt sa accentue.ze car-acterul dc lagu'x
rnuntoasi rirute si sX fJci negot,'siiar nu adscri|sti gleltae' Ei constittrie
r" acestei regiuni, lilind 9i reg,tilai;ztib
o. ; lune; ;;;: ,, clasi de artizan-"i mici negustbri de catcg,oria acelcr;
Inune navata mai mar-e s.ru mai scizrrti a torcntului. " c.rre au f5cut Rcvolirlia francezS. Cumpl.i- 4c la -aliii si
Ljn al treilea elcment, .mai tare clccir bronzul*- ln vlnd tn iar,rnarocul vcstit pe atunci de li F5h:iceni, dar mai
i ; .rlcs oroduc marf5 textili -l se fntelcce, din lini 9i din cineiri
f-o.t:'. ]::yr .este..l e m n"/.
po rt,,;' ;. ,i.i
"fr"il.rii "p.r;*i"k, t'ivefe bat fntr-una la marginee atei, iar iarna birbali 5'
f
yncpn gi de-. armarc ncgre de brazi,
l-1,_o--P11t.
prrntre care norlr se cirlsc ^ienupcrii,.
ca aburii, Sinr li fali pe alocuri. fcmei torc,
prccurn si steiari. Rrazii. sinr orofesiile, si le zicem liberale, pe catc le prcferl'
Di,rtt" 'pntt."
jegaqi fn plure,
alcargi Ia vale -drepli 9i i"til.;.-if.-.$ri'b;;;i: rincrii din locului, c accca de preot, nu 5i de cilugic
tri" t6rerrt. I_i nu slnr lemn
r.,lor'[, Cl, asemenl cedrilor asiali, de constructie. Acesia din^ urm5, daci" e din prosiimc, devine, dc fapt
li 'ii, materie
"
ilt -;#i; 1i slugX a starelului, mai totdeiuna cle farnilie boiereasc-i
lj:j -pril-Jieti
dei?rd.
.aseminiroare ,1,. n;rii, ,i. fi. frccat cu protipendada. Flumule$tcnii lltl t'c'
ori-cc-ar
:]nX *.r, din9." $1 .Fe versantul celilali, loiuinlele, bise_
ncrle chiar slnt bfrne. O casl rrebuie lnfioti bi"; t" i."ifi" tipiti ni,ci mosiei lirinlftirctti, cr1 care se dcscurcl ii
ry,"jTill c,a sS.scape^Ei de nXvala prli""[t"1";i""d, ';r;: rnlterie ?te dlri mai'u$or dccit cu statul. Preotul e un oil
jlorrrea- bolovanilor. Casa Irinucii cie la Brosreni.
nelnde_ cu vazi $i cu sterc, un ofilcr dc st.lrc civili gi u1 statisticirrn
piii;.ind acestc condilii, a fosi-spaiti-d.;" ili;;; il;;;; (n preolie pot pliru,.rdc i! .tlranii isrc;i. Ion CreangX. nu-'
coptlr se iucau ln vlrful dcalului. Localnicilor le niace si urr mlstlc. Drecum nu-t nrcl ateu. b toarte lndoiclnic c;
arate .gn rmens bolovan ln apropierca rtului, card ar fi ,rr fi cunoicut spiritul dogmelor ; religia, tnlelcasi- ntclj
:oc.;116i.acela.cu pricina. E o
iroSl*;it il;"p.i*f" irr"_ rrcrltar, ii slujcaie drept sTstem de o*plicatric cosntolog'ici',
vieilor tritcrari. in-fine, fiind vdrba J. i!,o", ."rJ clio h;;; 'Numai" cu speitiul moilii tuaintc, c bfiltuit dc oproblcrnc'
ie;ri are .lnfigigare clcstul J" nrir.*bil5^ p; Ai""i**l cf".r dar <<doctorii" tn teologie pc carc ii consulti nu slnt nrari
rnsa trcci cle cimirul-a de la intrare in 'orlaia cu vatrl ,ruroridfi ale exegezci, ii cite un bict prcot de trarI 9i. 'rrr'
ijiglglt rimli impresionat de grinzil. l;;;i;" -"1r"*.- ii ignar in materie"de ipcculalic mistici'dccit el. IndatI cc
5;

irilrnlce- iiitirnpini muflnure din partci clcrului lnalt, Creangi cicvi're

Intrucit privelte fauna, sau mai bine zis economia de lprcot *ssernrcfite'
" fif,nlog; nqsupus, se poart[ c4 udi -impuse- Fe d1\'e'
1-rre,
- su$ Ia munte predominl oile si economia nastorall. .1.9i.'-ptogtoit;, relel norrnelor -o de forurile .supe-
l,r afarX de lapte 6i ile derivai.t" iui,;r"jili-;;ir;ir;i-il; de unul singua
l*."."t*6*iti"teatl,, ca si zicern aga, reiigie ('tortlc
ii;ra. trIai ios, Ia Flumulelri ric pildi, sfnrern'fnrr-i parte Iuind ca regtilS dc conduitX rruttt:ti ralitrnca' vnta:nR

268 369
acoperilul bisericii, e absurci ca dla€onul s6, rreu, trag,i
lrt ele. Teatrul i se pare o pooli de moravuri bune, se duce
deci la spectacole. E de prisos a spune c[ trlurtarea singulari
a diaconului, chiar tndrcptiliti, este negarea din punff de
vedere al bisericii, a disciplinei. Un CreangX, chiar socialist,
cu individualismul' siu gi, cu ra$onalisrnuX de dput ocunr mX
taie capulo, ar fi fost urr om incomod. El an fi re^pudrat a<ievX-
rurile ldmise qi verificate de colecrivitate $i nd an fi urmat
corect tactica. Orice ar face, geniul este pnin aieiinigic adrnirabii
gi incomod. lnu-asta sti
"inefabilul" iui"
Semenii din pirfi[e nountoase ai ntri Ton Creang$ sfno
taciturni, nu lnsi solitari" Risipiqi, . pe dealuri, deplrtagi chian
cu casa, unul.de al.qul, spre a n-u rnai porneni.de oielii nemi5caEi
tn depirtiri in miilocul turmelor, ei Constituie totugi o societate
rarefiat5, comuniclnd prin strigXte coflvengionatre, inghigite de
mulenia locurilor. Clnd se tntilnesc, slnt mai voiubitri, dar
vorbirea lor decurge ln formutre striveeXli, aproape rimale.
Limbt4ia, clnd este; const; tn emisiunea abundenti de nlgte-
rial folcloric.
Ion Creangi pare ln'Amirztiri, tnclntat de hengugul qame;
nilor ilin Humulegti. Dupi eX, ace$tie vietruiesc ca .tn rai"
Azi, lns5, impresia noastri e a unei naizerii trud;ite. FTun'lu-
ilegtenii preluiau, se vede, mai presus de toate neatirnarea
gi viaqa activi. Ei crau dinue acei uisnafi gi cupeqi" clrora
li se datora migcarea pentru Xlrogres" $i Gtrr- Erninovici
era, ln definitiv, tot un <<cupe[>>. {.Jn zapis rccent dcsco-
perit la Suceavr ne dezviluii fi t* 18a4 curnp5rasc de la
Zeilicovici, tn ttrgul vitelor din Eotognrai, o crlgrn6 pe veci,
prin care lgi va exercita, probabiX, qi personal dreptul de
ar:enclap al venitului pe alcool. Era, cu alte cuvinte, pdstrind
proporliile, un "fernrier gencral". $i Creangd, desdiaconit, va
obline dreptul de a avea un dc"bit de tutr"ul. Ca institutor, va
strfnge parale din tipXrirea de nran'uaie geolare. Cupegul tn
el este atavic.
Spiritul isnafo-cupegesc striba[r: fn oper;rr lui. Nichifor
Cotrcariul fericea pe negustor, care, zjcea eI, "trliepte din
siul s5u gi pe sama lui... Xlentru cfr n-.are Dumnez.eu st5,-
pin". Deci lalitatea situaliei e clc a nu fi !i.rit pior;intului
gi a nu avea sr5;lin. Cit destrrre rnodicilarcr averi;, funcl':rre
a accstor oameni,i,ne facern o idce din .Soacra aw trei, nu,rori"
Soacra trece drept cuprins5, aorinc{ *o rfiz56ie destun de
274
cu, p:{rgca,
trnarelc#a bitriileascX cu toat;- pojiiia ei, o vic. cu. livadi
frurnoas;, vite gi rn'ultc paseri'' Irrsd proprietatea rndtvtduala
,r* *n ";t;". F;ira di;izib;l;. se jurul inrprigincazi. .Doi dintre
{cciori iri'ridici locuinEc noi ln celei b5trtncati, al
rrcilea uirnlncl s-c! rno$teneasci pc aceasta din urmi. Acum
o;r.iln nu inai e in starc sX-i hrdncascl. Deci tustrci feciorii
urnbli ,,in c5r5usie.. *Cinc migci, tot pip5." Desprc
indursrria casnic5 gi cornerqul humulcytcnilor- nc -vorbegre
Crcansi" Er vtr"rcl, afarX cle-vite gi brfi-rzeturi, llni, fabricatc
rlc linii, atre ctnepii gi gogopilor de mitase, sumal]c.' gcnun-
chierc si slndace;-iqari, hernevici, clmcaoaic' liiccre gi scoarge,
itirgare de bor.rngic. n-e vincl de-a drcptul ori prin negtrstori
card vin s5 ia ogiguni de sumani, gi l5i gi dc noaten, care
re vlnel oi pinuiil pi cusute'. $tefan, tat;l povestitoruluj,
Lrnnhla
"cu cotul subsuoarl" dupl cumplrat sumani. Nichi-
[o,r Certcarir.rl luquianul reprczinti, in iceasti lume, secrcrul
('tr"ixrsrlorruri". [']ieiXe, in lipsa marii industrii tn serie, crau
t.nanslorntate tn ciuhote cie- ciubotari. CrerngX, amintindu-Ei
cXe gazda clin F[]ciceni, nu uiti nur,nirile uneltelor specifice"
$n ,marerie de trans,port, ,rnog Nichifor Cogcariul hara-
liragiul este, ann aice azi, un rnecanic ,perfect, tn stare
caz ,c{c snriciciune pe drum - ln
si-gi- dreagi lnsugi ciruga.
u$-odat5 scorre irulicherul din - tcac5, tl dX pe amlnariu Ei
tuccpe a docirti un girneg de stejar... lcagi girneEul... pune
ro,rta la loc, vir6 neuca, succ6[e trarnba..."
De ce s-a a,cczatr Creengl ln boiderrca din fic5u am
vizr.lt. f),r,vcliltea in plan inclinat a solului, ca dintr-un
'n it,u cc sc apicaci pe o partc, este grandioasi gi-i anrintca
llrri Oreangl valurile dectrinante de munli din preaima Ceah-
lliuXui. n ipseau pXcluniie, fn schirnb erau oile, qi Creangl
- a ,[e sa]Luta, cfntmsridintr-un
spre 'fluier. -
nlr a introdus la ujunirnea" pe Creangi,
Dac6 firninescri
care tas5 curlo$Eea pe Adaiorescru dinainte, esre un lucru fXrX
irnportang5" JFapt este cH nurnai Eminescu ll lngelegea bine,-
vlifnd fn el tnarupanea tnsqpirilor poporului nealterat de
civiliz.aqia super.ficialfi a orapului burghez. Titu Maiorescu
prcquia foiclorul, ridica tn sla-v5 pe V. Alecsandri qi va supune
Duiliu -4amrlrescu.
,redFrizitoriu a.s,p.ru pe .uu.luu In nr. ,lx, din
.Zs'rnfirescu. tn srn
unui ,rgcfDwrto{Iu
unur
tr5 rnarcie i867 ai Con,torbirilor literare apiruse cunoscutul
roitfrnd. In urrnarea
artieol feoretic si
'rrticnl renrr,,tic ai potremic
noXerr-lic Despre fraesia rohrtnL.
Desttre poesia urmarea
771
 din nr. 2 criticul observa slabcle co'rparalii ale poegilor rornAni lte .rhfcl, totul era citat Ei comentat in qedinqcle -d*jt:lil
gi cl5dca drcpr cxemplu,. ca e.rpr.'iu?,-iiinr[i;;;;';;i; ;;;_ frr rlrczenta lui Titu Maiorcscu. tn anul Vl (1872-1873)
{uta pe strilzllc .[5ucirrel;trlor : rr,,lriici, bisme oopulare I. Slavici, tnceplnd ctt Zina Zortlor'
FrunzI ver.!c uriir sjlciu, l i ;; ".pi;. speciali dcspre culcgcrca. 9i publicarca
La glitlini-n Cisnri.qiu lr.rvnclor. "-..rt
Gisind' ci nici o forml a poczici populare nu
Dbui fete frumuple nr(: atitea variante, ci oamenii combir:i clcmentcle (ceea
-l[i-au furat nrirrfiie rnt.ls : r., inti-un fel, e idevirat), lnclrctnd crr difclcnp proviir-
Unl oachcli gi-nalri, r i.ilc, ci pa.tei fixi e un schclct foarte slrac atit in gindiri'
Ih rii ln'fapte, propunc culegltorului prclucrarea, sco.ltcrcir
-
:il;i:lrJili:l:;", rlirr'toate varianiele a unui olntreg frumos'. ll ccca ce
Ca o jun:-r iasomie. ti f.r.. Slavici. Afari de asta, rcdaclind din rncrnoric dupl
,, tr...r. de timp de vreo zece ani, valoarea de document
_,1" "1"lr11 qugrir scria : *Farmccul pocziilor popularc lirryivistic dispare, iar stilul este vldit al lui Slavici. lncolo'
r clisranga- relativS_ tntre icleile de rl'd caie servesc'd" foni ,:,,''r"tl ngui""t" pretentie de poezie Ei dcscriplie,..basmcle
;i intre-.subita'noble.|i de simqimlnt care li*U-]"-i; *-t,i"iiX tirr r; autentice. Prin urmare, pentr'u prozatorul dtn - )trta
i:sste dinsclc" (5i in nori : <De aci * ;;;i;;f-;;.ii;il; o, l,l''na ipici .ste doar un matcrial absiract, ,cerc rul devine
rnlprcsrune cc prod'c populerc din diamele'lui sha-
sce-nele ,rrt,i dccit la intcrventia unui scriitor. NIiron Pompiliu
i'csjlcxre., cr.l tot.crnrsmul
lor"). Dcci ccca ce adnrira Maiorescu rru sc lasi nici el mai-preios si publici la 1 aprilie 1872
:!n poe?.ra^popul_ari era noblcge,r dc scntiment si adecvarea t\ l\ Ileana Cosinzeana diit cbsita' floarea-i chttit, ttotr'i-tnpir\yii
rrpresrc-r._In anu[ II.(1868_1969) lnccpc o edcviretX
discutie u,r,ilti. Srudiile Ei notcle tioietice dcspre estcticr folclo.-
asupra folclorului, tridlnd divcrsiiarca i.
*r.r; ;l;;i;di;;; rrlrri sc 1in lanq, gi Slavici lnsugi, ln Sur,d-ii dstrpra ntagbiart-
.1. D.,Xcuopol /,,r (VII. 1 sept. igzl\,,face o lncercare de folclor comparat-
.c dc-pirere cX "n"dorr"f, flu ygsx si zici
*popular>,.cr tolclorul po.rte sluji ccl nrult ca punct de olecare-
'riczul unei culturi alcituindu-l'.*-ri"1"fr;.T"b;;-ii;i.'il l,r rrr. 9. 9i din deccmbrie tB72 (VI) apirca 1i. Sirnanltl.
'luit0M.
l)i,tttis a Eminescu, .noveli,, iceista, insl fnruditir
r6yz';'i',:{!;1,,:ir,;,X,!:.x*:,,,,1,,:ltt*gin:,* tn lid,t-Fntnros din lacrinfi prirr fantasticul hoffmannesc qi
grin transluciditatea stilului,-sublimat de pitorcsc ai apt de
,rirstr€g_cr€a dc.tcndinli. De fapt, Maiorescu, scliopcnhauerian. tr r,r tc subdlititile cerebrale.
,u.-ragadruc vJa[a ca punct dc plecarc, dar olrrd deci, la 1 octornbrie 1875, apXru Soacra cru Lrei
ridicc dcasupre ctt,rcrilor ,;t"1.;;-;t-li. uncerei artei si se
-;rd.r;;
lo, ;; ,u,r,,ri,lnaintea lui Creangi, doi scriitori culii unul poet
{r1nc. r. Uaralri.t,)r susfinc,c;i poczia. popularl ri altul prozator publicaserl basmc. - Ce
c.rrprimi ofncli_
poliorul'i, ten.dinqic i,;,i-fi :u,69*\B7o Con_
l'ilozof,
--iunirnirtilor ? LIstnd la imprcsie
"olr,".nil.
val'atrrtc tttctdre s?nt siracc fn folclor. scm.n
i,i,,, .*-di".onuf atupra
,rninia superlativi a
-lui Eminescu, Crcangi fu o partc
declarat
-nf;t""'iri,npu,u ci. junimigtii
::,-lr_pt"" Busjay.. In schimb, rnmue rrpo_ ,,,lrrrirabil" .,.scrtiitor poporalo, adicl cicva cminerlt in
gr.all.ql <Juurmri>, sprc tipirirc o parti clinrr_o ,,1('rir mai tneusti a liteiaturii pcntru popor, scriitor ln
rabili colecgic clc balede, ..i;r..q f,o.j""t". ;{6i; ir-;;;;;_
" ."nrii._
irrlclcsul optiri al cuvlntului. Pirerea lui Xlaiorescu despre
brie- t8z0 apare tn cr";;rii;';i^ii"iai-rrttnzos ,l 1,, N icbif or G ol c arh rI o cunoattem
din racrhnd
do V. Fminescu. T,, ;;;i y" i|;;i:iai^, Mi;;"i,ffi;iii;
5._
-lt]trebarea. pe_
care .trebute sa ne-o punem 5l azl, Dentru
continui publicarea dg p i i i o p,, rio, u 7
s
) ";,;;;;;"''i, i ri,, Ci, i r('cr carc mar starure ln anume erori : scricrile' lui Creangl.
buie si, adiuginr cX d" aci9 i""1;;. ";j.'tr;;: l,,rsrncle cel putin, sint folclon gi au valoare ca atare' sau
asjrltati de culegeri. popularc .; i. l\i;ruzzi ^'
C;;;;'di;i;; ;;; r?rrt scrieri liierir6 ? Putem rispunde dinainte : Ion Creangi
$i face tor ce-i
std ln putingi ca si nu Ic puirlice, nu fi"rl c un mare prozator, gi numai cititorul de mare rafinament
*orio.. ;i";;r.
ETz 473
 tlcscompunerel, toiag, nisilie, poduri, p-araua din mina
arristic ll
poate grlsta :cum .rrebuie. ,Lin orienfaiisr ,fran rnortulii, despre $dinile ori oaia de dat peste- groilp?>:
s,-a silit sX aflc. tururor basrnelor, lulnd ca pu Lt fine, .{nd o'lngo6aB5,.vecinele zic desp.re l9"cl1; "perice
-riprrrilepe
de iilecare clasificarea cieluri ,pro"ura .ae :"" .iolo"i rlc dinia c-a murii, ci gtitl ci are cine-o bo-ci !" I{emiplegia
romAn" "Soacya,cw .tyei nu,yori ar infra in ,c*lu{ .rnorlii. s,r,r DaraoXesia" desi nrovocat5 si de fapt fictivS, estc
.suhat
todat5, in. ce priveyre ucidcrca b5trinei, gaseye o varr" *i'tf*l t ddcfdd viteii
,'*oli'catE" ' na ;i sufltnd asupra
armeneasca foarre aeropiati. I\u tncape indoiatri ci, .
-cil ci'un v{nt "iu" ei ieletre i-au Xuat gura gi picioare-le"
pgt1o, Creangi n-a inventar nimic ni snoava esfc c ( irca ce e r.rn fatr de a, st€bili, folctroric, eriologia boiii.
tolc{oflcd. Uu roa-te astea, ,ne-am 'fndoi cI ea ptraee .popl Dad nrivim poye$tiie trui CreanEX ca folclon, se punc in-
iui"" trntli cle roare, e ,fixatl o dati p*ntn* ,r"iO""*"1,', ,l.rri iritreharea ii ce constE reatrismun hr. Sc {acc o greleall
jsnind inrerprcrarca
*pe nsonali qi rransmisia pnrl rlrrd din acest unglai de vedere se vorhe$te de elementul paqtii-
-L;aca crner"a lrarc:lza nurnai schemt, anecdotic, toati "*'rl"ist culrr si oral care ir da viafX unor schenne" Realismul basrnelol.
stanfa realisti s-a dus-,,[n,;rn doilea.rind, poporul ** .uou, nit""tio* e de naturi sctraernaticS, $i cel care le spur:e cautl s5
cie attca culoare }ocali pi precizie reaiiicicf. F.;;rr*-l ir,r^ fnEroase nota stilistic" .Altfcl n-ar fi tntples. SX inlocuiu:,
Ton CrcaiigS e un ralrlou aniropotrogic .1,,.i ii"til c-uvintun schemd cu simbol fanrastic. Acesr sirnbol
ai m,rogrnfiu-d.ri"t",
. l:ano are trel fccrori
"nalqi ca niSrc [rrazi,.., oder sli i,inn;*d*'th sine o observagie rnilenan5, fiind dinainte consti-
dg ,nriprr,i. trositrjilil .cre$rere d;spi.er.U""^fu' C-lrf i,,lt. ilC" Aatrrn si LazIr SXineanu au implrqit hasrnelc ire cr-
-
etrandtilari.. ^ tnsotit6 cie insuficienil "drrr ctr*' ouclin i*t*.l"ci rlrrri" si uitinnul clasificl Fossestea lui tlarip "AIb in ciclul fap-
Rizegia bebci e aidorna cu aceXea Ftrurnui*sri- tslrl i.i.iiduo*"rionaXe. Inrr-r.rn sruciir-r susginind ideea erercotipiei
<]-ega cu zece noduni gi .:rcrnuna "bani."
,f,araua dupi A l,,,,,rnclor,i,m adoptat iporeza cX un hasm-e-cofilptrs din,citeva
'r* fei d,e elemence prefabricate,"
dg.aspect senil, apa4inlnd parologie invc,lugiei. tsXtr ,.ir,r,ltii-sabnonn*, scutin"d pe
:],q*_
sporoviieqte : <rgi rffi6uru-mes : pi|;;"*';H';;,1"ffi;;j
,,,, ,,,ior"de efortuX invengiei. Bineinlelcs, gabloa-n"'le sc desXa-
* rru s-a putut plinge cI l-anl fn5cnat",. ."* i_o*'"-.;"ii rrrr.i unnlrind un tel fina"n. curnl s-lr zice, o idee rnora"li'
casa * dc;r clteoclati erau [:InuicXe.."
a:unt s-ar.1 trecut totre !- [.ogoree fcminini
oi mi nrobozea... dal h,t'.rsiil ieotez5 * tlri ttt co:icordar:g5 cu clasiflicagia Aannc -
, c-rracter.isticd 'I Irrulrtlsoil. care lnsE finimiqeaz5 besmul rnozaical' Folclorisric
r^rrsjeJoT inarnfarc.
^ f.eciorii ha{rei urnbtt ln cirlusie si *,,,1,1,iJ" fuorrrtuo lui llaraT Alb e un basm din cele ru'r"i
ai$trga b;tnr buni. ,Aidoma c.l tn regiure,r X***i*iui.-C!- plurinrilenarg gi dc o circrilalic
-;" ,;',;,,;ii;; ii cu tabloarr.,
lltr_rj,^? .ll,,c sd teni.i
gJs,'ascJ ca nur:r=; t* punc pc acesrea rrrr,r .i..iutici 1arE5. Sd. ne "ni[.
opr;m asupr* citorva g'lbloane ,p
pc .
genenail, le;iti q.i ca Cin
rt{et)un,
cX femeia rlnirf,
^c_o_ c{evirr"'" *ltid ,r'.ul)rrr sernnificiqiei schenratice a erojlor. LTn finp5rat' \'ctrje
ffi" Xr-.h *.*t, *po#;;#;;
"brcrvarea
{rrr'r c'1 peste eroln]al;ica trnpinaqiior), neavtnd
declt fete, cere
FlumuteqrcarrJ *ro. iii,; r;i;;;--';i";;t;;'"d;#;1 se gind.egte la
l?nol"_
ctc sint puse sa nisczc mii[ai lin ,t, 1.rl fnno*-rdu un fiu sb-i urmeze fin scatin. -T'atin
cli* cisoaic i,; ;.rh;;; tn'cercare' Doi fii nentwli; mezi-
de;r faie pl*chie cu cosliqc af'umare 1,,,1 cc,l mai mare gi'"l ,pune tra
rLrapii ; si icoard fr,roclc Jin
'lo-ra "i* pod
clin
,ut,
ctnd r.iu b5r-
par. sd gcas5 ,,,,1 irr.ifnge spairna cu ursul ascuus suh pod, cere e tatil-sxli" E,

"b"."*r
fuioarele irenrnd tror.s ; * ,rr";*r.i"'Or?r:,* diirrr_un stiubei. ,,, , ','1lr# ca alfili ? Nu. Dar rnezinun e minos, dX de nioman5'
$ ..rlg*r nori c (ceva. i*r*irij*ik,'l;;-f;;.';;''h"l.;ir?:i:
indiciu ci pcnrru soacn5 orprri'r"ioo -rd ,,., I,rr"r. unei bahe, care e Sfdnta Dumincci, qi aceesta tnvagX
Cfnd, la indlern'ui celei J* n-rrr,*, ;;,.i ;ffi;#;: r, r; lruie si fac5. h'fezinutr, tia guleral, are o insuyire rn'oralfi eu
ti impung..[irnba .u rouX f; ;;rJ;t*."""'r"o. #J'i[llif; , ,,( :Lpiir:teqte alte deficienge" Sirgarr ir-ar izbtneli nin'rie ; prin
"*r;il_'irb_il
9i piper" lufn_ 1 ,, ,.,r^iLir, tgt face auxilJi aare tl eect din impas'
c{u-i graiuN fnfigigea"x" *"_'r"bioJ ilnogoofli,'..i-*ii.r ""r trrrc fr,iteie! FnaraSr Aiib cer'e tatHl.ui catrut pe care L-a avut
"se ^
fnrerormfntirii,:tn parrea {ocului" Ne'esrfic ;";-dil":i.J; {, ri iLr ;11'care e utn,cal nizdrHvail, nu nilmai ur"l ll'ri.itroe de
babei vdlurfi de .pfirze gi vorbesc despre osrtrlici
il;r;-d;
t75
274
r
locomolic, ci gi . intcligcni-I exccplional;, avl'd gr:ri. altelc. Flarap Alb, fiind milos $i indatoritor' cstc ajgtal dt qii-
5i
lui Ahile avcau astfel Ic daruri,'d. c"re' .*l"tJt,i-ii 'd;.
$i caii
ivi: i.rsa furnicilbr, criiasc elbinclor, de GcrjlX, Ochili, Pisiri-Ln1i-
Alecsandrcscu : I.uneilX. Fldnrinzili, SctilI. ln Crutto dc Ie untti a lui Gimbat-
gi caii lui Ahil, care prooroceau, r;i,""il*i. (tncepuiul sccolului al XVII-Lca) gisirn clgiva.din
Negreqit ci au fost, de vreme ce-l ttiigeau. nronstrii dtn'Por,Tstca lu'i HaraD AIb (ftatii ilc crucc, f *a ndz'
: Furgolo, carc alcargt ca fuigcrul, Aurcchia a. lcp31o
ulrivani)ja"-ienirc).-
-
Nu atingem chestiunea semnificajiei magice Ja popoarele rt
j...fr; Ccca dcri tio (Ochcqlc- drcp t ), Scio sciaricllo,
primitivc. Dc obicci, cum qrigi, calul'ia un "aspecr iniierabil. guri (un fel de Gcrili). Ii afllm la francezi,
"i"truii.fr Dc alticl, Pantagrucl al lui lta5clais se poate
*lrre arur.l
cir si sc ascundl ; mlninci ilratic si devine un cal snlendid. h scrmani. la
Disimularca calului nlzdrivan o e;lim ln Fdt-Frwmoi din lo- ,rJdr',c. cu Setili. dupX chiar limriririlc autorului. In basmele
crimd, basm eminescian din dpoca siudcntiei. .,,i.i""t. a. e. N.'Atanasicv (Narodniie rttsskie,1957) gisirn pe
Gcografia lui Creangi es?e vastl : tar;l lui Hara,p Alb st5 r;iiminzili, SetilX, Gerili $i toat'e qabloancle. din I!ara4
'.tti
la o nrargine a pimtntului, fratele lui la cealalti rnat*ir.u. Sftnta f i mlnca si a bea pcste fire, a intra fntr-o baic dc tuci
etc')
Duminecl locuicgte lnrr-un ostrov, ca tnrr-un fel de"insuli po- xT; ;;;, de altfel, siiuaiie din basmul ll-oslru carc si nu se
linezianX. Cu toatl dificukatea cil[toriilor. la nunti invitatii r.Ut."ti; uneori in ""i"tiuni foartc vcchi. Concursul dificil
vin cu exactitate, ceea ce fnseamni ci au mijloace exceotionaie n.il.i" k";r" fut" ca sotic il gisirn intr-o istoric cgiptcanl'
de transport. ln fond, calul nizdrivan e,ste aub o laturi irt *o"- hd"un "ci nu numai un linpXral fiziologiccatc malign, dar
rat de z,bor, gi in O mie si una de nopti un indian arari res;lui
'atingerea imoir"atii ln cencre. mai ales-cind au dc-a facc cu croi dintr-o
Persici un cal artificial ie zboari la' unei manii'ele. ;i;;t ili;ti;a"ri, dau dovadi dc prepotcnl5- 9i pervcrsitate qi
Apagatuf a trccur apoi sub numelc de oel'iarroso cavallo Cla- irrrpun eroului munci grele din v^oluptatee dc a poruncl .$t a
vilefi.o,ln Don Quijotg al lui Cervantes. Putem spune ci, arunci .;;tp.t;.-A..tt. ntunfi to t-"t fi irideplinit firi acele.fiinle
-purt;ri lndatoritoar-e.
.in4 q nevoic, calul nlzdrivafl are doui vireze:'ca vlntul qi ca fagi de care eroul a arlu.r
"'^o;i;;"*.tl"i
..,xiiiare
glndul. basmul lui CreangS, ia atute el nu cuprinde
Imp5ratul sfXtuieSte pe mezin sX se fcreascl de omul solrr ,,in [-in.ait ti ll putem studia ca do-cument folcloric. Se.lnle-
gi dc omul.roq..Fiindc5 e vorba ln basmc de femeia neagr5,
iu- i.*.,-t ili".i"'loi*iit""t5 pc ici, pe colo, dar.lgi pistrcazi ca-
tcn ,sE ne inchipuim cI lmplrarul Rog rcprezintl un ori de iu- r,ritcrul schematic. Naratorul, ln vcrsiuncr lut spusa, se lcre$te
loare.
Ioare. Dar dacX numai pirul ro,gir,
daci are numai rosir. dceasta
d"easta reorezinti. ca. si *i-l complice prin dcscriplii qi dctalii, gi adesca tot l-armecul
calvilia
1
q i liI ip a
c a I vi i a pi s a ox llj' ali'lil .i?'h,iii3ll3xl'i,ii lilll h': J:
" f6rrtc frecvent ln baslmele balianice. ln "i* .li" itilulpeinrprovizat-cie
pronunlat aspect oral' O naratoare
rcctertrl. Sptnul cstC itii*itii"ii bandi masnetofonici s-e remarci printr-un
unur din
unul Ditsinetc grecettli traduse
crln- bismele Emile Legrand, L'hotnnze
tradnse de .L,mile L'hatnme *.etiis tic-it"dconsttnd ln rcpctarea verbttlui -nzice"'. Fxemplu:
sans barLre arc ol'6me pcrvcrse lj
D si
rverse >. face aproap"e aceliasi malie-
aproapi*aceleagi malig- "'-';: t. duci sI iei calul-- zicc[r'orbcatc o.bltrlni] -
nitili ca gi spinul din-basmul Iil basmclb l*t.fr* sii te duci ln grajd * zrce * fl sa rer * zlce blid de oviz
nitXgi din:ba,smul hii Creangi. Iir
lu; Creanii.
culese de Ernm. Cosquin dim de un (coco$ar' care se poartX tft*-duci la toti caii zice. $i
- un zicc * care nu
-* zice
- - - tiu
aicioma sptnu_lui iui Crcangi. lnrre muncile la care punciptnul rrrlncl din el zice
- ali - zice-i calul - zice' $;n
pc Flarap Alb, pc care-l.fifliigeazl drept slugl a lui, el lnsugi tloua oari
-
zice .- si te duci la toli caii - zicc * 9i care nu
dlndu-seca ncpot al tmpiratului Vcrde, e accea de a_i aduce pe -
rrrtrt.; din el * zice ila o fi calul titr. $-a treia oari sI
tata lmperatului Ro;, carc e farmazoanX. Implratul
Ros p*r. tc duci zice
-
sX iei un blid cu foc ai - z'ice care-o
pe tecior Ia o mulgime de probe sx intrc lntr-o casi a. r;., - - * sil iei, sI pui gealla pe cl, -
si te duct
nrlnca clin toc zice
fnrogiri, sI minlnce gi sX bea o- cantitare exagerati ;; -
;li: cu cl.
mente gi de vin, s,i gEseascl fara care s-a ascuns"dud GX qt * No hine,.."
276 277.

C{nd un basrn cuprinde prea rnulr5 pi*urX, e semn ci,d,,
$ost redactat rardiv de culegXror, ca hasfrele'lui,Slavici, Ispi-
'f95ctl,
ReaXismutr rezutruat din,autrrivarea i{eraXiului qi punerearln evi-
.den16 a unei individua.liifrqi srilistice aparliiru h Ct""nati
"ru fixeazl o
onalitSpii, ci artei de scriiror" nntti" CreanEX datl pefi-
tru totdeauna rextutr, ficinc{ imposibili 6 alt5 editie. imoiovi-
zatfi. Totul e apa de'meticutros studiat'fntr-un test definitiv^. incir
i din acest punct dc rredere basrnul a ierit din circuitul fofcloric
gi a cievenit opera lui CreangX. 0 schinnbare oriclt de mici a
comtrucliei diuneazX fntregtrlui, gi n-a,ne rnai avea de-a face cu
,un basrn de Creangil,rraducif,hin l;*b;l oriundc orictnd.
s; si fvi-
dent, o culoare localS esre, constfnd .rnai ales ln caractere indivi-
duaXe gi nnanifestlri enrologice, ln care iimbaiul fsi are o*rt"" ,o
dc originaiitate,neglijabijH fir orice alt basm cirar folcldiic. con-
qrnuristic, Poaestea lni Ftrarap
^A!.b-
se petrece lnrr_un spatll
geogrltrc $l soclologtc convenfional, evcrn de_a face cu tmni.
ra[i,- curteni, sfinte, rnongrri, ninnic nu e particular. niiric
r--aciuce aminte de orind*irea noastr5 istoricfi. de neisaful
rru'" S-chematism'l propniur folclorului, tn.8t.nt?. niti" 'os- n.i;
:riu-r de q3!uli, cum arn qpus, sX placl poporului, care cere ca
basmrul sl-i fie rnetreu r*udir*r or"l. trnri d,aui;-ol;;-oov;rri_
ron a.r relua qabloanetre, spuntndu-le irnprovizar si in c[iiur ,iu"
fio"lti arta s-a dus, gi creangS a fncetat si rnai'cxiste. Intt-trtt
e uvi'f, secrctul iui Creangf; iti, ca la orice poet culr, ln studiut
efec.telon, tn cuvlnrcrl ran,- fn ffxirate. n"n ?'inirni*"'* .onir""il
legii inerenre a folclonului.
_ Cine protssteaz[ la rpropierea dinrre Ferrauir si Creanpl
s*b cuvr^nr
.dc pild5. --cI fiecare tn[IgigeazX lumi'lo.calc nla
- dtn
?r.fctes o tota arte trurj ;i a considerat basmeXc ca lnregistrare
'fuIoXilnc,
FolctroricS. Firegtc, Flaur, Courrcline, Caraeiri; iri ;;
ctriorite lor, sub care se ascunde urn universai, Corioararca si
apr-crpienea _intre ei esre posibild. n urnca fabtiloasX ; l"i f;;"
t*ult oglilde$re currea trui tr udovic al XIV-trea. Unii eroi vorbe*c
ca rnarchizii lui l\{otri&re gi ca pregioascle nidicule. Reselc dX
owrz grand festin, un prinq inird ?ntr-uri ac{evlrae V*isaitt.i"
nrtrl passe w.ne grand.e cawr pav6e de maylse : il nnnre I'escalier t
iL-entre dans la salle des girdes.", ll travevsi phrsiewrs cha*brei"
pleines de gentils-bo**"es et de d,aics..., bn. mai oresus de
aceasti culoare istorici din epoca atrsolutisrnului reEai este sti-
lul propriu el lui Fcrra.ulr, .*?*a, **;i;;[;;ll;iil;.i;;;; ;;o'
2;:t&
mai tlrziu spiriruall,ea al iui,Vollaire: Fove^xliie lui Perault nu
pot fi tnregistrate nici ele pe;band5 de magnetofon. Ele aparlin
irtisticeste literarurii francezc cuite.
Aceligi e cazul lui Creangi. Numai sub accst aspec-t de
r;criitor cult se poate vorbi de realisrn -fn sensulr limirat- a-n
vtntului. Unul.-clin procedeele nealistice ale scniitorului Ion
-*-
(;rcansa
Oreangl este ,c{etermi;larea
f]reancX esrc
este: ics oln
caractcrclor ce ias
determiirarea,catacter,elor
determlnarce caaacter,elor las din vagul slmoo-
din "vagul sirnibo-
listic. fmplratul, tatil f'ecioriior, are (ambitD farnilial gi e riputr
orobozitorului :
' ,.- Ce mlnca l'5d eu bine cX ai; zice etr cttre fiul rniiXociu ;
<lcspre asta l:u e vorbi, fitul metl,"zisgcraiul, posomortt,. dar'
r.r spur'lctr-ml, ruginea unde o puneli ? Din trci fcciori, cigi arc
r.,r.t, nici unul sX'nu fie burT dcJnl'nrica ? Apoi drept si vI sp-un,
rii aiunci degeaba mai stricagi nrtncarea, dragii mei.." SI unrblagi
rrrrnai asa fr"unza frlsineluh.ri to*t5 viaXa voastri 9i sI vi lXudagi
..i sirrteii fecioride craiu, asta nu miroasi a nas de orn... Cun:l
vlicl eu, fot.-*** s" poat* culca pe-o ureche din qartea voastlX ;
l.r Sfintul Aq'te;rptd s-a tmplini- dori;'rqa" Ftralal cie nepergi ce
,r rc !t
imoHratul Verde e om naiv, mtndnu de averile sale 9i capabil
rl,".r sc errnlziasma de rninunitre ria'rurii gi de ildustg'a oarlren.i.
lrrl :
.,1)e unde sX se g5seasc5, nepoate 3, vr:rheqte-en de nigue pie-
rrr' scrmrF€. .Ia ln*p5durea-Cirbuitri" $i Cerbul acela este tot
l,,rrrrt cu pietr. srrr,irpe, muXt mai mari gi rnai frumoase dectt
,r,, stc. l\Iai tntii, cicX itt t*nu irl l'rur.lc, dc sirilucc;te cJ -t111
,r,.rre. T);trr ntt sc poaic opropii nirtrcnc clc Cenll, c.ici es:c s'llc-
rrr,rr i1 ,1 nicr' un tel dc nrmh olu-l printlc : insi en, pe ca.re. i-a
/.rn, nr.r ma1 scalla c.l viaE5" De accer fuge nutnea dc dinsutr de-9i
,.,',,.,rc ochii; li nu ntimai'atita, da-r chiar cind se uitX Xa" cine.va,
l; ;;,rr *",itl.* dihanie a fi, pe ioc rlnoine ntoari5' $i cicS^o
rr',rl1inrc dc oameni qi de silblriciu::i zrc llri sufXare tl q5-
,1,,r.,1.r lur', numai din astia pricini ; se vede cI este s'rle'rncnit, fn-
,,',i'' ,1" la UtfX sau tiracui rnai gtie ce"""1re" <1e*i tq.a cle. prirule;!-
,1, '. l)er ctl toate aeeste, trelruic sd gill i:rci:tl;ite' cal tillll oflmei]l
, ,,,.rirt clracului dcci: dracr'1l ; nlu sc a'tlirrl:i:ii 'riri i:: n''lilt''il ca--
'riricar cI atl pIlit multc, trl c:;rci rtni.r Fi:jure'l !;i,
1,.,1'1i
' 'gihui
, , .,,1:i n., l-ar puti ci;,Lnv, i :,11" c*re dintre ei are
, ,', ,,,',..,ii *.r*;i ncrJc nrai:r,lnc, u,tbltrrd pe lcoic,"g5'le;te
, ,., i,,:i'nplarc citc-o lialri de,ac*1c, p.ce"5 dc :c Cclb, elnd
','r:r'i cl le ll5te ir,; o il;r"i' 1i r'r:: '-''rt:t'n'n ntt-l'ir"h-:e
fl-O
a"'/
r
altX- negustorie mai bunX. Aduce piama la mine gi i-o plStesc cft' * Ia, ascultali, mXi ! cla' cle clnd.a!i pus voi stlpinire pg
nu facc.,.o rrrirrc ? zise
va vef't
Geril5' Apoi ntr mal faccti din .cal nlaga'r'. ca^
lmp5ratul Ro; csre acru, .clrcotag. Dc pildl : ,,r'i mentaua cu minc. Lu is brrtr, ciL is- btrn, dar 9i cind m-a
i,i '.',rc cincua din rXbclarc. rrpoi rrtr-i trcbuic l:ici ligan dc Iate
"- Biuc, voinicc. zisc impXratul posomorit ; a veni ea gi
vrelnca accea. Insi cu rnai am o fatl lucti dc su{let tot de o inrnolrit,3 mca.'
virstl cu fatir mca ; 9i nu c deoscbirc lntre dinsele nici la fru- ' A; r-orbit dcspre urnartisn:ul iui Crcaug,X'
musctX, njci la stat, nici la purtat. Hai, gi daci-i cunoa$rc-o iil.. r.*i'l'Jti" ;t*i ;; i; ; i ; clcmc ili c ob iecti*c-.conlinlnd ade-
carc-i a mea adcvXrat5, ie-1-o gi duccli-vi de pc capul meu, c; ,,,r.-";".t."nip..r *il.not, fie sprc,a clerrronstra filozofia cle tra-
mi-agi scos pcri albi de clnd a1i venir. Iaca rnX du-c si le pre- ,'f ;'ti.'"r-il--'"""i .i"u, fl* rt-tt*"i dcrr"qa
r,rlig'it;rtca acoperiti
gXtesc, zise implratul. Tu vinl dupi mine, 9i daci-i glci-o, ferice "'
,t.,Iistic, a altuia, cr"r parin-lii.
de tine a fi ! Iar de nu, luali-vi citrafusele 9i lncepeli a vX 1j;;;l;;;".pitrt, tpi. i in.J.tttn* pc Ili'1rnp AIb s[-l ia drept
c5r5bini de la casa mea, cici nu vX mai pot sufcri." vorbcstc astlcl :
"'-..----.PJ;;;;;
Splnul e prcfXcut, miorliitor :
'1,'ri, n-ai auzir vorb.i. ccce cI, {c. pirr 9.i dj'coate
Clt despre inima mea, s-o dea Dumnezen oricui, zice r,,.lle nu se plingc ninlcnc' Si cind nu sirtt ochi ncgri, sarult qi
spinul,- oftfnd... Numai ce folos ? Omul bun n-are noroc : asra-i
" '-d-ta
,11,";.rri I A:a_si t nrulqlnreSr" Iui l)rrnrrrczcu ci m-at gasrS
qtiuti ; roglr-tc si nu-1i fie cu supdrare, drumetule, dar fiindc5 ')r tocme$te-n"laD etc.
a venit vorba de-aga, fji spun cC la un frare, ci din cruda co- ' 'u""Jl*i5-d*scop.rin,,, fir; strrprirrdcrc, un adevir admis
pilirie, slujcsc prin strXini, pi tncalrea nu mi-ar fi ciud5, ctnd 'u
irr lumc.r rurail pc care irt.rspcct tabutos o cxpriml' qre.alg?'
n-a$ vrea sI mi dau la treabi, cX,ci cu muflca m-am trezit. Dar I t:inciir rrcbuic sX aibi ochi rrci,ri, cci aiLr'r5trt sint '1dml$l de
aga, mullcesc, munccsc Ai nu s-alege nirnica de mine ; pentru rr,:r'oie * comftte pis-aller.
""
ci tot dc stipini calici mi-arn avrlt parte. $i vorba ceer : ll calic i'i*;""rou, f"t.lt"*rt qi ei, arat5 climpotrir'5, sub lnrJurirea
rInili..."
slul'egti, caliC r,ri'urilor qi mediilor gerlnane, preferirrqi pe1lmu prirttl blond Ii
Dar mai determinali stnt Fl5mtnzili, GerilX 9i ceilal1i. In- ,,r'lrii ;,rlba$tri :
tli au un caracter de grup ; degi solidari tn pXriile es.enliale, stnr Err se uiti" Prir'u'i galben,
gflcevoEi, o 1in lrltr-una intr-o ciorovlialS. Cfu despre Gcrilfi. I'lla ei luccsc in luni,
acesta trece la faprc, la pozne malilioase. De pildX : ' Iar in ochii ci rlbagtri,
'I-oatc trirsnrcle s-aduLri.
"- Numai din pricina voastri am ricit casa, cici pentru
mine era numai bun5, cum era. Dar aga pXlegti daci te iei cu l)crrtru pocttrl cult, ochii cle ctlionrc albastri- strgcrea.zX vl-
nigte bicisnici. Las'c[ v-a mai pXli el berechetul acesta de alti ,,,r..". 11t*1I firiil gi intetcctu:rli. Cei mai lnchi$, ciprii, stnt
dat5. $tii ci are haz 9i asta ? Voi si vi lSfiiti qi sI huzuriqi de ,',,lici,,i' r,nui tcmpera(ncnt senzual 6i t'escl :
cildurS, iari eu si crlp de frig. Buuuni treabi ! S5-mi dau eu
Ochii r.rinici ciPrii
linigtea mea, pentru hatfrul nu friu cui ! Acug vX tlrntesc prire 'si
Strilucesc a$a de vii,
casi, pe nrdi pe simlngi ; incaltea sX nu se aleagi nimica nici Iar de ridc, ue haz
de somnul mcu, dar nici de al vostru. Cu gtoPife iri obraz .
"
[tc'
Ia taci-gi gura, rnii Geril5 ! ziserX ceilalli. Acui se face 'I'railrl Demc*
ziui- qi tu nu mai stinchegti cu bragoave de-ale tale. A dracului I'.ra populari pe vremuri acc.rsr.{ rotnarlli cic
'lighioaie rnai eEti ! Desrul acum, ci ne-ai fXcut capul cllinda,r,
II(.\'l.l:
Cine-a nrai dori sI faci tovXrigie cu tine, aib5-gi parte gi poar.- Cilugirul din vechiu! schit
te-ii portul. CX pe noi gtiu cX ne-ai arnepit [...] A zi b el m'a girzeluit

280 28l
r
gi de-ale lumii mia vorbit;..
Idr cihdisi plec. l_arn lntrehat: Cu ereu se va 'pretindc tnsX cI cineva 'crcngizeazin*
<c€e sdartd fea te-a indemnat trxisrl lltent, ln pop-or, mii dq Creang6.: unul srngur prnt
Sd.cafl,un, loc printre sihagtri ?>> :rcum a sublimat incsaiul lor. E vorba dc a descrre cliltefirr
El rni-a rdspuns : <<Doi ochi alba$tri>r. ;;i'i-h.tilG tn poiri* f Ni.i un irnp*rmut ficut rnuzicii"
li';ifi;]; *"ti.i "'ri.nt.. .,Cttrentcn hu-i dcla o
aju.rs.spus"
.Fgli CrcangX avea pir bilai g ochi albastri, nu s-a sindit
.la"idel -d.vcecuri, '[ste cu conctztune
Simolc rcpliii. repetate de ajunsc
poerice de aspect nordic, n-a dar atenfie,persDecriv;i mi- .'.iii*x,'iJ"; ift;;i* "t.*.ne'
. des5vlnqire
tologicc. ce se" purea desprinde din albisminnea'ochilor ii csclus ca un autor i; "iU; norocttl si. spuni. att3
ccprai. idealul Ce frumusele al lumii rurale. il;;;'rXlt"** " "* rlc simolu si "iilt"it
cuprinzitor : ..'Ti-v5 pustia, prtvtBhc.torl, sa
'Peniru si fii inrpins clc- la.. spate
-"peuplen. ui b"tI..." asta trebuie
graiul lor' ea ttt u,nu3
Peste toare ace,ste caracterizxri, degi rn fond un scriitor, tlc rniliornc de lirani, sX vorttcgti tn
o ciri''', .lrga.qSE rXmine popular intr-nn sens lrralil ar;;i; csnrimind De tot;, absolut-obicctivr'rl, golit dc orlcc urnbra
1*i.. q " lipsirS' de personalitate moralX, de \X/eltans.t;il; ;;';;;;;; fi-a,i J's"lit-"ii;'tio, <lcai 'u'iipsit tlc sinr;ui artcr'
individrian. Asta se lnttmplx numai creatorilor ."..piio""ul " ''il"';;;;;ic clc cnrolii, crztrl lui Crc'rrrgir c ma.i sir.r.rpiu
i nrocrsouale,

unui Shakespeare, de pildi. Orice autor, ln afari d;,'f"p;i

c[; apa4ine unui curenu (clasicism, iomantism, ,*fir*, x,'-*'t."J. ttii,t a.tptl'."bi;ii" ntri mirlt ilccir allii' Chiotrd
rnai plin, sonor ca
Irri cste itrsi -li o^.vocc l'rllllllnata dlsttnsd
n.aturatrisrn etc.), are Orizontul sir.r, de Ia care prives,te viata
pi care. fi poarri nurnele. Goethe esre werthe'.i*;'i;*;d; i"it gf""tA, ti iczumi la t o$i,. Dormne' .
frumoe era

gi goethean, Byron byronizeazi, tr amarrine l^*n tinii"iiL.

"'
,'," **n?;...,, A$a cum existl "idei primiteo' sint. ;i scntjment;"
.rclci'Iruri primitc, itrsl nrr clc la gc.ucmllt hmttatc' .t-t-i: l:
SJatur5o-gest. moral,..totul e,aga de impregnat a. p.rro*n
;;i ;;t;"iotrcs,' cu proccsul gclrial dc .gindirc p:l$:-tt:^u"l5i..l:
crcatortrlui, furctt daci a copia'*ceite aspeite, cari Un criator popultrr estc anulat ca rnoIvlu
"fncerci
rc.,p5rar fn. pastiqi" Existi,-ln "li;*r..
ti*pu.ri desfiguririi ;";;'"J;i tit"'il;';;;;
fortificar ca exponcnt.
de personal.irdii creauoare, fenornene de rnodi" Lamartinistutr, ;;Tp*-area,tg5, ca artist' st^t .pu1i'e d* Sqgt:
fr:tr-er impecabil5, cu o rnfnl sidefoasi. introdusx oe .i studiilc sc picrd irr divtrgelii' LTn.ntuzlctfln poarte dar
1-T^r.:1
aste:l
jumHtate 'edir'rgotd
lu inrredeschizlt'ra hainei, contempli -,' 1". i"r.,ria, irLrictul apclor,-tln pictor
-"rtlti.., po:ttc zugravl .p.rl'cll$tca'
obiinuir srtnd pe- o banci de piatrX, inrrad pa;n t" ,ui;t;]; .i,,,.rr..i,f-"n.* i*r inrprciii criiicc. Creangi. es[e o
.*1tt.ti. monumentali a n'rtmii urlrancmal it]
priu-i;ra vege-r;r1iei imperuoase. o safcie pleroasx'gi sJu' '9:-t:1"1*:tilY:f.i
stm.pj9' e po.p'orul
i r se nun]cstc poporul ronitn,
ploare nu lipsegre. Wcrtherianul, zace'la pXmlnt,".ri"nx ,.AAri""m" iu,tnn lnsuii' surprins intr-rrn lllomcnt clc gcnlalr cxplnsrun'j'
o{*gen cu un pistol Xfngi el. I' mtni strfn}e rnedalionul
unei li,n CrcangX cstc, de f'rpi' urr lnolllnl
Lotte erarecare. trlyronianul, cu pirun vttrvoifcu cxmaga fllflind
$ri i;ir:t, cu fala misruitX qi sumbri, gade la prora unei coribii
cu, pinz*, ds und* vede tl.r depXrrare o Grecie antici in
dc.:n,:litiu'e, nocrurnd ;i melancolicfi. Enlinesc:lanui zice :
Vilir; n coCru La i::r,uluX
ea.re trernuri pe prund,
Linde prispa cea Ce brazde
Clengi grlc'cl1e o nscunrl.
 ,-
lo't

POSTFATA
 Despre'vi4ta,,lui.Ioa'1 Creaqgfi ovem, peste ceea ce gtlm dtrn r4mirztirile
lui, foarte:ptrfine,-gfiri. rSint,in;genererinf:otma.fi! anecdotice de la oameni
crrc sau l,ar,.cunoscutiprea,la $uFrafg.$"i$i tfrliq, rau o;au al'ut lnge.legerca
rurrui om,{e,valsarea,lui, La,amrotid.:se adaugi docrmentele. Ce.rcet6rf in
Artivcle Statului din Iali $ din Ducuregti, in Arhivele llirropotiei din trai',
rrrkgerea,corespondenfei.de pe,la rude gi grieteni au iimurit nrulte puraete din
lri1rtr1r:afia lui Cleangi, .In,fruntea cercetdtorilor de docurnente st"i{ ecof,oro.ul
I). Iurtu,oi,
Trebuie addugat ci ct fiecare document ivit starea cir'.lli a lui Crea:rgii
rlcvirrc mai conoplicaii. In.general, atestatele sint 1econstituite cu rnarto.rt, r{a.t
lrrrcmnarea ,dia mitrici poate fi pusl, in aceste vremuri, Ia indoia16, De u;e'
trr|rri, pachetele.de.documente.din athive au adesea o datir glabatri, $i datar.r'
i4duce tn eroar6,.Din fericire, srbstonfa biografiei lui lgrr Crcang'i rfu.nine
It,ll(,r'nica,
Ca $ in cazul lui [minescr.r, am incercat a flce portrctul lu[ Crea'rigri
lltrr'l)r'ctitrd dscu,mentele. N-am fdcut descoperiri noi, afarr"r cXe puline ('.lc
uturrr lnaiate nici nu se rnai pot afla decit doar preciziuni .lc clate)" dar
;,rirt'pitonrl..tn,materic i;i va da.seameo credem" de felul nostru cle a cid $i

I Adoptim pe lan Fi nu pe loan, chiar 'dacE I'reodatd orlgeneSte Creang)i

,rr[i rc,mnit]fpait Creatg&, deoarece in Antipttiri povestitorul e chernat me.i:eu
l,r ti pentru ci acesta i numele a<trev6rat rominesc, filnd tath <le lodn, ceet
19 nlillni este fali de A{ihail.

:2.87
 le al altora, Juclecilile asupra tl:st-rnr.lii fu^ a!r..ij5c i'lpo:tanga ;.:iil.o.lclcr. c:r s:i n,o iigai;n pe nineli. Iiindcd
operc,i le-om unit co iurrs!1ur.ex i.r.tlrginlrr3
r-u' porlret totalitar, deoarece nine ri" ':.rr}:ind dcspre Cre:r:rgir, n-a voit si f aea v:eu;r idu. l)aci .rneva are
il
opefs se afli, in.trucii pr:ir.e5i* i * C,r"un
curiczitili ;i: pr'ntru a:ticolele rrcins(-;:lrnatc purtia"l tra titlu oumcle lij
;trins legatr de cxistenla lu:i, Fortretul 3cest3 cste o lucra.r.e ,l;.
euratri sriir ereei,g5, ir .it( .Cl:ri; p:'h urriicaiiilc il.,rrstie ncfciositoarele cercetiri"
Info*,afil este riguroasi gi cornpletd, orice propozi;i. .tr.r*,,riri.-ln"l
*
larea de a crea literar, nu ne folosim decit de mijlo*ce1e pe eue ie ,of,;rii c
po:ri}ia, lnliturind, de pil.dI, dir te-rrt disculia iz-".c,:,r.cno;; G. e.
*r.inticdurci,r;j
naraliune fiemeri!" lnacro'ice. Dialogu.rile sint c,ir;r;i*ni, ,Jescripiiil*
si 1,1.\5 -:944
bizuite pe observalie 5i izvocre^ spre c -folosi ar intirii
rci c'c:,rigi, .fieir
cartet strlgitoi.re pfntru citito.r, nnr i'liiuro.t a.pc,zisul np;rrat
cl.rtic" cei.c ,iii u
aer de mare en:diiie, trar care in mricrie ce ist,:rie
tite.rirJ este ,l ul,isdfiecfir
Pentru cerceiiitorul gtiinlific afli recurs la o sir:rpr,fie;re,
Fc cu,e o ir,L.tesr:
faptul c'i toaie sc'rie.rile despre crelng,i si't ariicore ra't.rr.
i,r,iJir ;r,,*ir,un
sint ugor de glsir. firl rrliarer nerp:iratri a
;pa.qirri,i. A.m elat l:i*r:*:;.:e .ic. ;r
dine bibliogr"rfiej. Aceste nu.mcre le-am l.cljol.txt in tcxt. Cjne
lroir$tr_ ;l lj.i
de unde Rln scos o:rlir.nrrgie cruti nuntiirr,rl ta L"ibi:ioqruic giisetie
$:,i
*ticolul folosit.
Se ,,'a, :ice, pri:babil, ca gi clespre monogtal:ia enljuescjanli.
cii roiuli e
<<discuirbil>>. Iatii o'orbi fdri uoinri, oric* propoziii--
irrr i:':';r:;u[ ,ft*.rirm.
lirii cj ils.ine ilis,.rt;ib:ili, discr-ritrbilitiica ;i obiectir.if,rre;r .fiirj -j,r,rj n;ijini
ccirelirtjye. Nicj nu rnai poaic .fj indrriali ci. crennglr dr: aiei csre r,e1rri.1zei1t3rca
floariri, ijirdcl el nlr llDnie triii decir pe lind plli-l opela de inLe'Drr,ta-rr: s
fieciruir. D* i'terpretarer .ce3sta r obiectil,i, penh'u ci;e birzaic,le.roerrr,
rnente. O:'icii s-ar i'cerc* altci'e.ra s[ der o *li:a imngiine <cin:ii oh!.rcriln,[D" rill
ru vn putc;r decji sr ajungii c:in [r acee:l5i'li,:jru:e citl. \.fe$lj irzi.safer!;1fnt
acelcryi, -sau,il sfirgit, l,.r o irupr..sie rlbirr.s.i, piLli;il:eXu-1,e.
Tlcbuie si nui adlugi-rr pelltrn srcir care, jurXciial nurnli Jirtcr:lr_
nu. ..,0.r
gisi rlestuli rlcsfiiSurare cpicj, ndicri dcsir:r vol,":.nr. cI uln isto,ric
nu jp!,iltc
umfle o c;rJ:fe cu fraz*. tJ.1.,i5in,l ntltct.i:rlul lui, lrl a,ii.i nxsieriia
e Flugill;.
Dupri s:<amirrrrca Jirectl 5i ltcnti a biblioglafr"-i rcspeei'e acn ,iixliturnt
tot ce nu ;*c nici u* :rnteres .i,formetiv san ;nicar .riieror (uotite e,cnmerile[,
rative, rccc'zii mr-Ciocrr., sennaliri de ar.titotrc
:pr. dal.e ne-a",n eitat o *ie.:[
nemijloiit). D{ n-ici nu rei*e ci c.g;r re a rrcnas este nui:laidsctu die e.,r
niai
mare insemnitate. Mai sintdcsture artieore !r: foll ffri intlr,'!, -i3r c,r,Lc,
cizutc ir: miinil,' cercetrtcrului inaiLrtea dto.r:4 pot dr o*Jec*le o.rientare"
ilr.lte, ccle .rnai nulic', dau o infoinratie de a croua rninr, fieind eonsidercgiii
ln jutul docume'teior, siugurele absolut uiile, cei care au an-rr,ntiri ,Jespre
creangi le repetd i'tocmai in tot feiul de pubricagii. Le-r-na citrt t,rtup
sde.sa.
fijndci se poate ilriir:rpla ca o revjstd sI fie mai la llislen?nr ceei.t .rlta.. l$-aa:r

gBB
{.,r';rr.!i - "i'rJ1.r '1 iii}{}il
 6. GRIG. I. AI.IXANDRFSC,\1, BiogrtLfl:r ltti L Creangi,
Opere conplete, ca o biogret'ie, partea I, Bucuregti,
in loar Creangft, :r N. A. BOGDAN, Crcttitgd la Slitnicttl AToltlot'ci (18St)' in l;ii-Frtttttas
<Biblioteca pent"ru (Suceava), V, 1930, PP. 32'-36'
toli), 29.
.nr.
7. lnjz.er.rrriea norlii lti lon Creaitgi !, N. A. BOGDAN, Luilrtri irtelire Si lo,/tte itz!ctestltzte dc'sltre Iotr
fo scrisoare a iui tr. C.l, in loa, ();cttngi,inOpiitia(Ia9i),XXVIIl,ttr'7'613clinL8octon:brie1932'
Crcangi, XIII, nr. 2 clin februrtie tizl, pir.17__1S.

8. llCON. I. ANTONOVICI. (.t ;.,rtr, .t lrtj lort r..rr,,l3i, .!r N. A. BOGDAN, Potesti 5i .t:iecdr.tle tlin poltor, ctl' a trI-eo Ia6i'
in Iort Ct,,tttgrt, .!;;.r3,r> |I3971.
IV, rrr. 2 .lin f.hlLraric 191 t, n. .It.
g' Antarzrr Inttittttrtrtti Vasi/ic Lapl ($ctttr!a
ttrtrnrtti .'l N, A. BOGDAN, Pot'elti {i b'iztcottii tlin }loltlott, cJ' a Ill-a' ]1uru'
diu lati) pe anrl h rre] Ierarcbi
tre
lc;ti, <<Socec>, 1.r)23, pp. 120--3t0'
sc,tla;, !563--_1g64. publicar .l* ,lirr.,o.;;
Idaiorcscu. Iassi, 1g64.
;i;;
,r N. A. BOGDAN, Orasti lasi, ecl. a trI-a, Iaii, 1913'* 191i'
trl. Auit;irt/ Ilnirtrsj/itlii tlin lasi pe anitl
jSr7, n. Sr. ;rchr JS.)5_tS9ri, Bucure$tL '., (;ll. IIOGDAN-DUICA, Lr;rit*tle //nsirte:ti la Icn Cie'tn'i' in Fiil'
ltrtutzos (Suceava), V, 1930, pp' 5--10'
1r. V. I. ATz\NAS'U, ,4beced:tte;i,rbeced.aii,rri, in Ertt itottit clin 26'rai, ,r lliAN BOUTIIRII, I't:! rie el I'oeti:r'e dc I' Ctcatt3i, Par:is, 19i0'
16 iunie 9i 25 a,.rgr_rst tSgl.
:tr ti;rl,tittii t\Iinisternltti Insttticl)ttuii l'tbilte ,ti Ctl!"1"r' I' t8S)' nr' !'
12. D. BAICAN, .4.Io,r lorirtche Ilalanileld, ir.t ltit-Frtrtzo.t (Firlad),
I, 1,. i55.
dccembrie 1904*.ianuaric 190i, pp. 27,i__276. ,,r r;. (.AL|N[SCLJ, V)ala itti trIibai Etnitesttr', ed' a ]I-a, Bucureqti' <rCu-!"
13. JEAN BARI laz Crc,tngri, in Adct,itral litertr Si ::ttistic, IX, \)JA, I'rra tr.rqitl:ttlJr>.
nr. ,I69.
111 r {)iriS'I'. CAL},IUSCHI, Itt nttnlii Neantl;titti, Galeli, 1903'
14. I, A. BASSARAIIXSC'tJ; Cinc a indennat pe
1l. ll,. (.I{llNDl, Cretingi si Erninestit, in Ottt'tgitr lti lli/:ill
Crectzgit sii ;rie, in Coe, littittesctt':
aorbiri literare, LXJII, 1930, februarie, pp.
a__f. llLrcurc$ti, 190?, FP. 1)9'*1/!J.
lt. N. A. BOGDAN, [on Cr:ettgi {Citet,t anrintiri),
?n llamilia. XXV;, t, (,11. coDRldNII, LotileiltotiLea lti Ir.ttt crt:tngi., in !rtttitt!ttt littta&,
18t0, pp. t04_..107,
vil, )rj0, p.,2.
16. N. A..IJOC;DAN, Iot Ct,edxtj (()itet,a ttuitttii.i), itt llu
r;ottii, nt. g7 ri ( ()lt.lsl STAVRII, SJifiiasttl ('4nintiti), in $ezittoarea'
ciin ll augu,r Id)t.
1819, nr, I2' pp. 199-"201'
'ARTHUR
V, rlccembrie
17. N. A. BOGD{\ potc,tptl lli in l:lt:,irc, IV, nr.. 9__tr0
Creang,i,
! | r;li()l{GE A. /-OSI\jQ.VICl, Nnte' .it't lan Creang'7, II, dccctnbric 1909'
din 20 decernbiie tg1./1.
rrr. 12, pP. 150^-3)2'
18. N. ,1. BOGDAry I. Cre:ing/t ltt Bijle SlJutictrltti,
?n l-tpla itetitt;t ti4di
1r r r)\9I'. L CRIAT\Gr1, 1'ultlrt ilerittt !::iiil'ert!'i' llucLrrcgti, t89ti''
I, 190.1,rlr. 5, pp. 72--7j.
i9. tN. A. BOGDANI, Biterim din llt;utleSri, r', r ()NST. I. CRE:\NGA, ilIentotitt in cbcstitt in!));tiitii le r'itt'i rr"t a
nore Si i;npre:ii, in loen t:ottttpolilai ltirtiei de llgiii Bucuregit, 1900'
Necalce, fasc. 4, t924, pp. 2gL^29j.
1 ' r r )NS'f. I. CRIIANGA, Donnila
LIarla Copilat tlin catd' I3ur:'treqtr"'
20. N. A. BOCDAN, l. L';r,mgd, in Sol)a,\al.lorci, II, tr:S, nr.
"r)
16. 1,1t\).

294
295
 38. Dr" CD t_RtrANGA., Ot)ginct lui tron '(rcangi, in Unit,cuuI,
trr I r0 Ji:i J iultc tg 17,
J2. A. C. CUZA, Dc'ale hi Creangi (D;n Potcrtea <bnideacei>>, UnCe fi
3.e. IOAN CR.€ANGA, in Faatlie, XXXI]. cind a marit Lan Creruqg,i?), h Fdt-Frtt rrr (Suceava). V, 1930i
nr. ?4 d.i:r tr6l28
pp. 277__278. pp. 11-20. i' .i

9", +- ION CRIANCA. in sezjroctea, \r, t). DAN tN. A. BOGDANI , Biile de Ja Sliinic (A escarciune la.granilit)t
in Liher*lal (Iapi), VI, 1881, nr. 140 din 4/16 iulie'
clecembiie !899, nr, 12, pp
204 (dupn Eu uottd.Jin 7 januarie '
,;.;il.-""- i

4I' j" CRTANGA, Dotit scrinri. iti 14. AR, DENSU$IANU, Istatid litnbei li literatrt'rci rotiliile' ed' a II-a'
con.iotl,iri rire.rare,:xxl:, rg;q!
Fp. 1117*1 118" 1894, pp. L78' 311.

4:, l" Cni, {i\G A, e srrisoar;, ,.w fon )). V, DORIN, 'funintiri detp.re lon Creangi, in lon Creattgl, IY, nr' 1
etntg;[ III, n:ariic 1gt:0. nr.
p.6x, din ianuarie L9LL, P,4'
i

bl t, CnfeUGA, 76. Dosdrul hti loa Creang,i, ln $cxiltodrea, YlI, 1902, pp' 130-133' ....
.$;,iL;orr, in L
["" Tarottliu si G!;, Car:dt;, S.wd)i
6 .
.nert: li/eurq I, BucureSti, rgil
.(li.ci ,le luj I" C...riror;
IN.g:uzri). FF 307:310,- J7, Dosrtttul ltti lon Creattgi, in $eritone,a, XXXVI, 192S (r'' XXIV),
q.{. I. CRI-{NGA,
Srri:ori, in I" E. Torc,uliti. Stadi)
P. 16.
Si ilstrnewte lite
jti:"?n:;.::1..1l?r-g":u scrisorj arc r"ii."i
c;jrrc r. .Srarjci $i 58, Doai acte, in Laceifiul, IX, 1910, pp' 2'*-2)'
a ac;lur'a;i critre N, Ganc), pp. I19*121.
J9.}.;!IILGARIE}{ILGIRLE,{NUI,Io;*llCt.eangi',itArbii'.tt(Iagi)XIil'
4,i. ,_CA.IANGi\. .,c,:.'.l.irrrz, i:; I" I" Taroil;iil, 1.902, PP. JrL-343.
ti/id/r {} dtctrnct!t lil,,
v, .FLiiri:afti, 1g_1j ($asr srisct.i alr'l,,i l, (Biriad)'
C" c;t:.: ?"j{u l{airucs .r0. rI{ILGAR, tlsztpra biogr,i:fiei Jui lo'w Cretngi, in I:'-t't-Ftunos
E,p, 4ir.-_ {5
I,1904, PP' s2---86.
45 .X, CFif,.l;{CA, S;, i_rorr, !1r. {)l,trt t{;!?tp.;t t?, ed, Lkrneliue" Cfi.lri r,l. EI{ILGAR, Note tel,ttit'c la' ntannscril:tele ti ediliile operilot ltti lan
Creangi, in trt,ii-[rttntos (]lirlad), I, 190'{' pp' 24-28'
192,$

41. I CRIANGA, f tti*pitiare !,t erlti:a

rlct;;t:titri l, lr*.1;rja,c dJu,Fr6 i 02. IIMIICAR, Irtan Cteartgi s; hliba; nrtinesr:tt, in Fit-Frumot
(Birlad)'
Siiir;ifit: d!:t carrtt le toirc <lntdl"ltcrtt,] co,piilrr::, tn Ccr:tea I, 1904, pp. 82*86,
tat,l, t'.i. S din 16 criomlrrif 1SSl, pp"
??S-.=?d, (t\. Enine.rca conzcnor,alit', Album artistic liier'rr intocmit de Octav lvfinart
4'i I, CRfA"\JGA. ():;.! etant !:: Iagi [19091'
!-i;nttt u;r:, ;i &Iie!;t;ica, ln
,yar:ti. rt ti qlie 16 decenl.rie
tBel, Fp, e -ll_a_,1, (,1. },I. EMINESCU, Srrierj polilice si lirerlu,e, I, Brrcrrregti, <}Iine.rva>>, 1905.
\' .l CR,L {-\GA F "., i, t PP. 243-283, Passinr'
FF.45:*.J$5. riJ. I. P. FIORANTIN, Cittiile ditlactice in I
cl'ts't 1't'intar'''t' in Liberalul

1. Cf.ir"IHSA, {-iti; Cclali,;i. i;:, et,p.1 1,,!;i11ljlcr*re. (ICi), VIII, din 13 niai, 12 iunic ii 22 xugust 1887'
-\Y_
f :1: srq.. s!'ectli cn cirli didactice' in
,ir;. II. P.] FILOMNTINT, O rtcotne:t'''ts'i
bi I {hEA\{A, 5.;,,1:r,.r '{t;,,:1,j in:i)it: .), il .l,'lar"i:.;, !\,,,
LtPta, IY, nr, 303 din 18 iulic 1887.
c, . ll, .l..:ri:.hr,: l!121, \1\. 74'
Cteatzglt, in Ion
,rrr. DUtr{ITRU FURTUNA, O stircare a ln} Ian Creangrt

VII, noiembrie'--decembric L914, nt' L1--72, pp' 292--29i'

ee6
X0 -- Ion Creange - viata Sl opera egV'
 i6S" DUMITX,U FUIITLIN4 Cwinfe si mtur*rii d.etpre lor Creartgg, c
prilelal'fn.plihitii. a 15, de ani de, Ia ,$od/tea, sar: Bucuregti" tistir" L}i, 1r'39, nr. 10)
..f. Xtt,
It9tjI.
trall>,
ri, jl. ]i.
p()5-4, I]);it:t'aJt li
!ct;: Ltt''t;t.',i."
tr Gtrjtl(fnGF{81r,-q.4" 5i trr[,](3ii]'1Xr\
:69. ECON. D. FURTLINA, Xill., lcirri.i;r.iic 19li{), p;r. igi--2X"
Lnd o
F"amarii,XX; i9Z6; nr. 3F"lj.p: 136,
s.criroart irtedit&,a lil n. Avatzg&; in ksa {reattBit, rrr.. :1 r:li:r

li'r. V. A. GI-lEOnGF:tl]:)t, t,':,t:: ri irttl i'.t,irtilttt i.:t'ritli'; l.; 't!i":;:ttt'ar,"ln

i /0. ICOlq. D. FURTIINJ, Anii de si{erinl&,. ai hti lon Creargfi, (Trej.,scri, TaCor Fa;nt'ile, IVt li.tr;:i,:, !it. J-'fi"
safi. fiemnosctile), in Niitinya romtneatcrt, V, 1926; nr.
1,, pp. 3Z * ir,j CONST. D. eiHfiORGTl.;1t), jlt,:,t,:.' /-:; g,r',g,,,/i, -i ii.,lt1,'!iti l'i1';'1'1i2 i'i'6
39.
apzl 1S9a), Eucrire,"ti, ':5oc, g*'ogl:. r'orrr'n, 1E9-i'
f7t" ECOU. E. FURTUSIA, Facnltatca de rcolbgie dln Iug4.DarcIrc| Lg2',r, '
: . O. C[OC.i\1, ]t '
j.l. t,c.: !.." t-; .. ,,1;.1, i' I-,t:-,;f.ir';i r 1. : ji:1. ' r

i72" ECOI{. Djn trecstrtl Facaltilii de teologis din lasi, iu 'r i r].,!--' I,:l ('r. tot, :,, \, I ,. \',
Tilbr 9. IURTI-fNA, AR.-lt il Gi)nrJVt[, '..
Pamfib, IV; Lga6; pp. s7*s9. ",;
'i.i199, n1;. 1.2, p1:"
ciecembrie tr91*191.
i7$" ECOII" D, ruBTLq\rA, Q vrircere'a; lui area*gd, in Fdt,Fivtnor, (sn*
rl). dB.TUR GOIIOVEI, lon ei't'i:it/t', i.n Viaga ront)'tr:tittrto Xl'!n,
"i921
ceara) .I, 192( pp. 7!--72,
(vol. ,i0), pL:. 357*-3$3"
74. ECON" D. fUR.l-tIN,A, Creangd, inedil, (A scrixt*rs r .ta; di*. xE6Z):i
ln Fdt-Frwnor ($ucenva), lI, 1927, pp. |S*bV" 1)0. ARTUI{ GOROVEI,-trtr tct:'tilit) Ce al'e }ri (tean3.t), iso X')ii'rl:t''r";: (Sr:r'
ceava), V, 1930, pp. 2n-25"
?5. ECOI{. D. FURTLJ-NA Creangd ,ei nsergerea.lh, teatr* ai cleriritar, i'
Fdt-Frunot (Sr,rceava), II,.!-g2-1, pp. 69_71, l5g_L42, 9t' ARTIJR GoRovEI,'6r prittiye la \on Cteangf in ac'st'tttl;jti llfeta't'to
LXIV, 1931, pp" 869--876"
76. ECON. D. fURTtiN{ 0 poue$e de la sora. lwi. Gi.eang&; in Fdt
.Frwnos, (Suceara), III, 1g2g, p, 5, 92. ,{RTUR GOROVaI, Cr!,;Lctr;! .{e ld F,iltiteni, in l-anea, XnV,
nr. 4.A'!"4 din 30 octornbri.e 193n.
7/. ECOII" D. fLlRTtlNX; Arbinaflltlritill era* at, lni t, Creawg&, i,n Lanea
(Iapi) din 11, $i 23 ianuarie 19.3t, 93. ARTUR GOROVEI, C'tt)l:ctttl ltni Xon Ctc,tngin in Adeafuil! litet'ar sl
artisilc, X, 1912, nr. 594'
?s. ECON, D. FI"IRTUN{ Detarea ex*et| 6 wnei snirori, in Lilntea, XIy,
nr; 3.8tr4 din 9 martie. 1931. 9,1. I. GRAI'{ADA, Societatea academitfr saeialiJitetar& <<Rona^niri-iund>t

din Viena (1871-191L), Arad, L912.

?9. ECOI{. D. FURTLTNA <gcolila:> l*i Creang&, in C*gct clar, lL, t937
nr; p" pp. t39:*t47:. 95. CONSTAN'IIN GRIGORIIJ, Ion Crearzgi ,Si Gheorglce lendckestw,
preot, in lon Creangd, Itr, decembrie L909, f,r. L2, pp. 3L1-325.
S0. H&{. G{IRLEANUI, Itldnwsri.rele l*i Craargi, in Lureifdnl, IX, 19i0,
p. 6. 96. CONSTANTIN GRIGORESCIJ, Rd:pant nnui calomniator" ia $ezd'
toarea, vol. Vll, L9A1, PP. 193-196.
Et ' 8.&(' GIn"LfiAI\tI, fiiserica t'erhe din Erasteni, ?n l*rimerr lirerard,, yH.
!.910, p. 8, )7. 7,ALIEI GRIGORIU, Din aieaya lui tron Cteangd, In lon Creang&, Il,
decembrie 1909, nr. L2, P. 336,
82, [E],f. GlRtrEANttl, A pie$. tle teatrn a lai lon Creangd, in l_*ce*lint!,
lx, 1et0, p. 8: ,)$. EDUARD GRUBE& Stil Si gindire, Ia6i, <$araga>>, 1888.

298
q99
Pr

' 99. i,A.t{., Da*d trisori de Ia Enfuetru in

S_i Creangd, Canrtorbiri lit 116. lt, LUPESCU, Anintiri despre lon Creattgi, in $exiita*ea, V, dcecm'
XXXffi, 190j, pp. 1151*11j2. brie 1899, nr. 12, Pp. 188-191.
100. TRAIAN ICHIM, Acn! de cisdrorie a lui L Creang&, Acra! de
lt7, $f. LUPISCU, Amintiil tlespre Cteangi, in Fitt'Futmu {Birlad}, I'
alui I" Creangd, in loan. I'{eculce, fasc, 1,192g, Iagi, Lg2g, pp,
decernbrie l904-ianusrie 1905, PP. 282*285.
243-244.
ll8. }f. LUPESCU, Anzintiri cletpre lon Creatg/r', in lott Creangi, trI. deceon'
101, GH. IENACITESCU, Buttul lui I, Creangi, in Et,eniilennl (
, nr. 29 qi 30 din 6 $i 7 martie Ig0Z. brie 1909, nr. 12, pp. 5j1-33r.

lEZ, Inrnornintarea,lai lon Creangd, in Lupta, VI, nr, t,O2L din i0 f 1g. trf. LUPESCU, So1ia hi lon Creangi, in lon Creangi, V, octornbrie 19!.X.
i . nr, 10, p. 119,
1890.

l0). lnsenrdrile lai t20. trf. LUPESCU, Aminth'e desprc lon Credngi, in lon Creungi, V, decm-
Creangi, in Luceif"drnl,IX, 19le p. 25.
btie 1912, nr. L2, pp. 153-i51.
t04, Inreryixtri 1i reclan.e, in Nod carier rondt (Iagi), nt. lj,Z din 21
tcmbrie 1872, r2r. M. LUPESCq Pr, Vasile Grigoretctt, catiheui din Folticeni aX lai lon
Creangd, in lon Creangd, VII, noiembrie*decembrie 1914, u. 1n-1?'
105. IOAN S. IONESCU, Calhnl dfu Talpalari (A.recdotd), in Era nottd pp. 290-292.
di
22 decembrie 1891.
t22. NL LUPESCU, Ion Creattgi si nornclistii tle la <<V, Lttpt>>n tn Xon
106, IOAN S. IONESCU, Calicul din Talpnlai (Atzecdoti), in gezdtoar Creangi, XII noiembrie--decembrie 1919, nr. LL-!2, pp. 9**-n0x.
vol. VI, 1901, pp. t6}-16g.
r2i. LYS tD. NANU], lai Creangi, in EPoo'tt din 16 fehnra-
IJn deh'.tctot al
107, IOAN S, IONESCU, pot,e{ti, anecdole, inzpresii d.e cilitaie, tle t902 gi in $ezdtoare,r, vol. VII, 1903, Pp. L96'-197.
Iapi, Tip. Nalionali, 190j,
ri.1.. TITU I{AIORESCU, Isloria contentpotan)!' a Rontiiniei (18i55-'nga0),
f08. N. IORGA, Ceaa detpre lon Creangd, i{t Neamul ronfunetc literar,
II, Bucuregti, <<Socec>>, 192r, pp. 75--14, 1S--40.
1910, nr. 2, l>p. 1.7*lg.

IOI{GA, Ceu despre lon Crcangi, in Oqrnani cari an

109. h-, t j)t. TITU IUAIORES.CU, Intentniti- zihice, I (1815---1880), Sucuriegti,
fo.rt, I, Bucu. <<Socec>, 1937, pp. 136,26r^
regti, <Funcl. Regele Carol II>>, tgi.4, pp. 392_395,

110, WILHELM DE KOTZEBUE, Din Moldoua (Tabloari t:16, A. MINDRU, tuIoS Creangd (poezie)t in Fir'Framos (Birlad), I, decem-

1B5O), Iati, <<Viafa rorndneascd>>, 1920,

Si ccbiXe dia
,g..brie 19O4-ianuarie L9A5, P, 262.
111. WILHELM DE KOIZEBIJE, Lascat Viorescu, rcntatz t\in ilaXa
(18j1),
Moldoz,ei t27. RADU IfANOLIU, Nean'il Jui lon Creangi, it lon Cre*rt.s/A Xtrx'
Ia.gi, <Via1a romdneasc.I>, L!20.
ooiembrie--decembrie 1919, nr. 1l*12, pp. 9B*-99' i l::i
112. BARBU LAZARIANU- Lttz tatatis al lti Crcangd, in ,4derdrnlo 440
l, ln Anrtunl trcsfei *orwale
w, 14.5i9 din 26 mai t9it. t,ls, C. MEISSNER, lz aminlitea lai Creangi,
<<V as il e Laplt>>, YlI (1930*1931, 19 5L-L9 52,'
f 13. EARBU LAZAR.EA1\{U, Cu ltriilre la Creangd. Bucuregri, <<Culrnra
romineasc5>, [1p]/1. r.'t. l'lMILE IIELBERT, Anttuttl nclional al Romfuiei [te 1902, Eucllrecrli'

Xl4. Prof. Dr, ld. LEOl.l, Anrinth.i, 1902.

lI, Iagi, <Viats ror::r:inerscrj>, tr925.
Cot)n-tetrra' Iitr' nt' 17-_
Il5" Lil.eralsl (lati), tSB5, i887, passin, 110. OCTAV I\'fINA& Creangi desltre Erninescu,in
18 <lin 27 aPrilie 1911, PP. 241*245'
s00 60l.i
 131, OCTAV }tiNAR, pot,er.titorul lan
Creangg in lrlacdra, Iy" m, l 1i. LIECAI &{t011"ARIUl, I)ata wotlii lui ZelLei dttt*?g}' in luniittaa
din 20 decernbtie t9L4" l;]:erafi, y-V, 1,926, p. 41,
f32. O. M{INARI, &mintiri gkanele di*
t:iaya lsi lou Creangi, in I r3. n"[ECA] 14[OR{R.lLr], XariSi corc'tpo:;dvrt!'e I:ti' Crtauv;i' t:n!utirtt**
IV, nr. 9-10 din 20 decembrie tg.!.4. literari, I-'d, L926, P.4L.
133, [O-.MINAE.], Creang! diltorill anei
rcmediii ia Flacd,ra,Iv, ,m, g*td,i llt.I-ECAMOR,AR-ITJ,Ieritrirt;tined)ttrLot'trc!tlll':t''lCt'ctttL'yii'1nfut'i"
din 20 cleccrnbrie 1914. t;tea litrerar,l, X\l' L926, P. 78'
13.{. O, &f[INARJ,S*irarl]e l*i C,eangi,in Flaciira,I\ nr. ]-*X0 clio r;i].LIECA]IUtOnAFi.iUl,Pertrrttlknar)te't-untti:ttittritt|i('!cri$'E&'
?0 de_
cembric 1914. in !zt.r;iittet' )iletr;ti, XV, 1926' p' 91"

135. OCTAV NIiIIA& o i*bit F,mine-ru, Bucur.epri, Bib!. <llurninnx, l ; t. tr-8c,4 &f0-1r,r\tr{IU, Otttu| fott CtEangi, ira FiiJ"Fi";r';'''r (S'i'roeata)' I'
.g*r:
nr. 22*23, pp. 44, )0*5t 1926, PIr. 1?0'--12i".
t36. lWorzitoral r:t'kial nr. t5: din
t4/I, iulic tllz, p. 9z?," f i,l. LECA I'f(.}ts',{-ll1{l, la;'isi stirr:'tib liti (r"ai;gi, 'ii: Fit"t1tttrcst

157. LICA MOR,ARIII, Arn! natterji (Sucear,n), I, L92{i, P. I23,

lni Crt,t.ttgj, io ltrtinea lit.crard, XItr.
1923. p. 4tl. i:;I.LECAMOI{ARIU,Ctt,:argdla<<Jttuiitett:+,inFit"Ii't''atltr:'r(5""rLc:cava)'
X3E. I"fiCA MORARIU, I, L926, P. L)8'
' artid al lti
tnui
,penlnautcaticit:rtert Crcangi, in
Itrnitnee literard, XIII, 1924, p. 65. t\i.LECAMOR,{RIU,Petilttceantaiatlistic)isctiscatettiileTt:attg&5
f 39. LECA in Fit-Frumos (Suceava), II,197'7' pp' 98--100'
MOI{ARIU, Iariti artcntiritarea nntti artirol
al lui Crcangi, in
laninea literrnd, Xty" 1925, p. gz. |.)5. LECA MORARIU, $rjri noui cespre Creangi, in Fiyx]{utir:s
(Sucea.','a).

140, [,ECA IvIORARIII, Co!.erta naastrrd, III, 1928, PP. 197-198.

?n lnnhnea litera&, XIV, lg2r,
p.2tj. li6. LECA I,IORARIU, Ateangi, l'n Fit-Frurtto'r (Suceava), V; 193At

f4n" LIICA IfORARIII, Ilednu Cteangd, Fp. 1-4'

ia lanimed literard, XI,V, 192rr
X1p. iZ2__324. l:iT.LECAMORARIU,CteangdteaizuiltleV'Couta?,\rtFdt"Frurnat
(Suceava), v, 1930, PP. 44-46.
14?. tr SCA .IUORARIU, Iile co*plet&tn caretp.ondenla
Ia! Creang6, in. lurzi. .i8. LECA MoRARIU, Creangd fl\oftr d'e tload ori si deci"'" tor't'el?'ordl
Iiterat.ci, XlV, 1925, p. 33g. |
/t7'
de dourt ori, ln Fdt.Frumot (Suceavar, V, 1930, p'
143. LECA I{ORARIU, Spila neamtlri lni Creaagd, ?n lilnimea lirewd,
XIy, r92j, pp. |?,o*?.3L, t't9. LECA MORARIU' De'ale lui Creangi (PoPa Dtrl:u 5) Z"lLei Crean&i)s
extfaJd'inCalend,arul<<GlasuJBacot.'inei>>,1926,Cerfi/lL'Jt|,192'6.
f4d. I"ECA MORARIU. Gfigore Ciiltttc <<Clopataruh>,
io lanimea li*. r(,0. tr. NADEJDE, Partea Stiinlificd din <<lnaili.torial tapiilor"> de d-nil
rari, XIy, lgz5, F. 3i,l. li
C, Grigoresca, L Creangi si V' Receana, ed' a VI'a, I*ii' 188a'
f45. LSCA I{OR.ARIU, Dt*unrl mold.oaene, rqproducere il Contemporanul, 1881, Pp. 205-2LL, nr' 6 din 16 septembrie'
o Glastil
Bucot,inei, VIII, 1g25, CeftLevfi, !g2r.
r(,1. L NADEJDE, Respuns la intirnpinarea dJai creangi, Ia critica pdrTel
146" IfiCA MORARIU, Instiratur*l Creatg|, reproducere ;tiinlifice din <<lnudpitoriul copiilor>>, Conternpatanillr !88L' pp'
in
Eucoainei, VIII, !g25, Cem;ufi, tgzr.
dia Gla.wl
280-282, nr. 8 din 16 octombrie'

g0? 003
 [62" n" t\v,{.DIJDE, Getterozitdea d-ltti Crcarigio }^n Coit!.e*pc,:e:ral,
tggrl. rr.i. VASILE PETROVANLT, Isroticul ,rcoalei nornale t<l/asile LtlPtt>>'
Pp' 339**340, nr. 9 din 1 noienibrie.
I-Il,inAnttarul,ccodleinornnle<<VasileL*lt.u>>'lI(1926*1921''
863. I{" C., Ion Crcangi" in Luceifiiru}, Xiv,, rg:0, pp. iE_-lg, lil (1927---1928,.

.[64, IACOts NEGRLTZZI, Ian Cretmgi. G. POLCOVNICUL. lan Creangi, prepatatrd la Intt'itutil <<Tasilie
in Conyorbiri literare, XXX& Itr0.
X.889-i990, pp. 9s1_-98j. Lttpu>>, it Ret'i'rla ctitirit, II, 1928, Pp' 112--117'

!.6,:. ,IACOB }IEGRUZZI, Snicri rctnplctt, \.a1. r8i. GI{. POLCOVNICUL, Afesll1tltl de lnt',i.l,7tor a lti lon creangi' in
L, C\llii d€ p€ ildtrir&t tasc.7, l)28, pp, 254-255'
$crisori, Bircuregti <<Socec>>, 1gp4. Ioan Nentlce,

[f"6" I.{COB C, NIGRUZZI" [t.]" GH. poLcovNICLi, Poleniu ilintre creangd s) L Nideide, in vre'
O scri,rone" in [ot: Creatig,i. fi, n9{}9, nr'.
pp. ir2-314,
X2, mea ycolii, fi, L929, P. 341,

n67. rtCOB NIGRUZZI, .A.athir j dix <<!titimea>>, t3ucuretrti, l8l. E. PRECUP, Viala si o[era lai I' Cteang'i, Ghetl4 L92r'

rcmireasci>> lt92IJ, pp. 1.27, tg8_189, 209-.'-21i..

ctrrir;n
ft4. LUCIAN PREDESCIJ, ContT)btztriutti ,la htoria literati, in !anitnea
Literardn XVIU, 1929, PP' 384-388'
[68. Acr/ ttttiet ronfitt (Ia;i), tslr*f 873, passim.
lSS.LLICIANPRnDESCU,Contribalianilaistoria']iterar&(I,Crcang&
16-0. Sforl rttriey iotirin (Iagi), nr, i19 din 10 octorrrbljs
1g72. ' prof,esoratul), in Arhiaa (Iagi), XXXVil, t9)a' p' 2t1'
$
\70" t) .rrrisoare a Lti [on Cremgd, in Sintiit/trortl,U. t.r'i. LUCIAN PREDESCU, O sctisoare a ltti Ctc'"ttg'i
dotturi llesil' in
190:i. p. 304.
Cont,orl;iri lirctare, LXIII,' 1930, pp' i052---1064'
L?tr. Ct srri-rtas,c a lri CrutritgrT, in !tninea l!t:erari, VII, 1g10, p. 1g. it Rcrista
r:{:. LUCIAN PREDESCU, Cil)u ntenbr} ai t'ttdli"i Cteangi'
n7,?' T, F[,4.1{Fl{,S1, Rinii5ile de Jit lot Crtaug/t, il, Irnt III, 1930'*L937'
CrttattEi" 1I, t949" Arhit'elor, vol.
nr 13, F. 3i6.
PREDESCLT, Pe narginett ttnei stritori e lai loan Creangfr'
l9i. LUCIAN
L7:. T. P,,\j\tIll,l:-. O l,,r/,,1,i. ir; !ut; Ctt.rr;!.j. XII, in Opinia (Ia;i)' XVII, nr' 7'154 din l1 martie 1931'
noiembrie-cXece*rbrie
[9i9, nr. 11-*12, pp. 93*^97 ;i iir lan Creatgi, Apere con:['!gts, (corttltlctdri inedite)'
Ciriginiu. rrir. LUCIAN PREDISCU, D)totlrt] ltt] Ion Cteangi
in Opinia (Iagi), XVII, 11r' 7'281 din 11 august 1931'
n74. \. PAMI;JI-L'.
LUCIAN pRIDESCU, Data nasterii lil lon Crealtgd
si rtt,,utt.rrile hri Ion Creaitgi. di* I:lnuulestlo in
Ct.rr; (pretizin,i ined'ite),
Xau Creartgi,
l'ii.
XIII, imuarjc 1g20, nt. .j., -p. 2. in Apinia (IagiJ, XVII, nr' 7329 din 6 octombrie 193'1'

[?:r. GflORGE FANIJ, Aniit/irj dt lLt <tlt,,ninta* din Ia;i, [*_l , r,)ir. LUCIAN PREDESCTJ, Diacania lri lon Creangd (date mtai)' in Ctget
tsuc,.r.
relri, 1908, 19tt). clar, IV, 1931, PP' 2&9*29r'
116" JE.{N Pr\SCAt. I-a l,ojtleace ltti Crt,,rngi iin Tiriti it'/-,1;z/,1, li)'l LUCIA}I PREDESCU, IJnde a tipo'rat ktn (Jreangi' in Capt'orbiti
, -\;{V,
nr. 3.97V dil i.? septern!:rie 1911" literare, LXIV, 1931, PP" 265*266'
Fetilttt a*tintit'ea tai Creangft, Iati, lgiS r):i. LUCIAN PREI)ESCLI, Date noui deipre fanlliile
Cteartgi' li Ciob*'
f6ritt., in Ad'efiiil illerar si at'ti'tticr X, 1931'
nr' i41'
1-: T.{OI{]A PITRA-PITFESCl_r, La tri:r;s;?rt!ttj
iti {,..: <_i..r,. rsi. ir Crceng& (Date nottil)' lrt
Rtnt,i:itl (Arad), I. nr. 259 din 26 noi*tubrici,,:) r'.,4. i,UCIAN PREDHSCLT, Diacottia hi lon
c*ccutit.ie l9i l
XLIV, nr' 14 631 <iin 12 septembrie 19i1'
'4r'!ez.'dru!.
t,tn
$05
'l{}
 -
r'
19i" L{-IL,I"A,NI FnEDISCU, Xae Crcatg:d
si fa.rti}ia s.., rxetujto!:i, in :I*n 1a A'dea&t*l" XLW"
c,iril., KLIY, n.r" 14.73E din 20 septenil:rie
1931" :X'rlt.,C, SrtY$''${Ti, NJdl'e e fltar;! Cret:m*&?,
nr. L4 ;42'5.&in''4,ianu*r'ie 1[9]t "
196. n"UCIAhtr PR.EDESCU, Fat,es/ii;cyi;]
tro;t {retiitgi ;i <:F,}.,..;a
-";, "0.;;;"';
:ori,t,:
d-e eccnarrrie d.in lasi;t, in epixia
tlaUl, XiViiu, :in i4ilevfuI literar'!i 'dftistic, X'I, 1932, trr' 611'
3L ianuarie.1932.

rtfl. C.'S{TEA.NU, Di* viafalwi Cr'eang&, is Aidaqktatr litew fi arffutit'

. ficiri ;i dare rc;ti), is Atleydral'l}teru ;i ertistic, Xtr, 1932, nr' :6tr'i''
Xn, $Zi, nu).it
198. I"{.JCIAId IIREDESCLI, De:prc
Arcatzgi ltit. C..sfffSAN\J, la $caalal*iEraSot'ean*' Citeva teninhcense
Cteangd
;i tttdelt stle (Coatt)
nozi)n in A,let,i.rnl, XLV, nr. la"el8 ain
18 mai 1932.
pefragogire ii a*ecdit;re a'Ie'an*i elea al s&tt, \n Ad'evfrrilo xtr'Vlf'
*
Igt. I.LJCI.tN pREDESCLT, n,jlr i;2Li;.,,. au;1,.a nr. 1t.03X din I ia-auarie 1933"
l:t.)|).:l+r Cre,rttgi Din hti [oq Creanlii'
Cio*eiariu, in ArltjreJe Oiteniei, X, ,iri," It?" FgfRtt G.H. SAVIN 9i G!tr' V' F{J$}{$A, ttialn"
eo. 4Ja.-_4j6.
in lon Creangfr,Itr, 1909, Itr' trz, p"335"
200, LUCIaN I,R.EDESC{1, Ioat: Creangi, .tr"
(ltieaftt), trI {{}l:er,z), Bwcv- in &eaitta cri"
regti, <<Eucovin a>, Lg:,Z, 11.i, GR. GS'. SCORPAN, Furt*nft, cklpoi'n\A Ei rastrdtepi"
ticdn \f 1931' PP' 1'29*L31"
201, IPEOPIIRTI\J]" prtrfe.rorul Creangd,
in gezitoatm, V, 1899, rtt. .!.2, '
pp. 205-208 (dapd Laneea ilustrati,
I, 1891, pp,
, It4. G. SEM., De rtorbfr aa d, lean Eartu in Adeadffil litetar 6i dr/ii'tti€'Vtrl'
I46_t5;) , X,926, ru. 287.
202. V. R,{CEANU, GI{. IENACI_IESCU Ei I. CR.E,{\GA, O
d-lui A. Gorjien, a-utoruJ tudi mul'or cdrTi de geografie
iutrebare
2[5. L SIIUIONESQT']r Eoidewm lui Cteatgd, nn Flacirao $I' nr' 9-10
au nori*rror;;ii,.,,,
Iagi, Tip. Nalionall, tBB6. din f0 decembrie 1914'

203" V. RAAEANU, 116" IOAN SLAYIC{, nl'ninriri, BucureFti, <cCulnnra n4$iona154 1924'
-GH. la
I. CRE"dI{GA Wr!o!., .IENAC}{[SC{J, C, GR,IGORESCU ri (redng6, [:rgi, <Viaga
criricele nedrepte Si ul.onm))le iorrr;nori) ]17' TFtr, D. SPERANT|,A, Amintiri ttrerple law
lndreptate contra cdr[iror t,odstre de
sroniA ,ru cdtri donznnr I";; ;;; romAneasci>>, 1927.
Florantin, prolesor de
lilosofie la Liceul Napianal diu I;;;, ii'iri: a Vtr"4
tatarii,,", Iagi, 1.BBg, 218. Stdlrnrele prineei Societi4i de Ewnomie din trJ*ea'nagi' ecl" naryi'

204' ALECti RUSso, Fiatra TeiuJui lasii gl 19[0,

si racuitovii sdi in 1840, v,tenii.
Iot Creang& (schit&' hioerbbcd)' 7n R'eaiwa noai'
de-a:unte, 1909. rtp. ,A'RftrIUS' STAVRI,
,0j. MJF,fAIL SADOVEdNU,
II, 1889, nr' xtr-tr2, PP. 475*477-,
.In amintirea lui Creangd, Iagi, ((l/iala
XXfi' din 23 apri-
rom6neascE>> (Foi volante), t920. 220. R. $[UTLI!, Boidertca lai Creangi, ln Opinia (Ia6i]"
206. MIHd,IL SADOVEAbI{J, Inlormalii lie 1926.
tletpre lon Creangi" in Adeadrul,
XLYII, nr. 15.031 din X ianuarie !.933. .r:rt" RLDOLF $UT,u, De$re tibrdrii si librfrriile wrbi din lagi' tragi' 1929"

207. M. SADOVEANU, U.n-clocument nou referitor

la tron Cteaned, in Ade- J.j2.\rIR'GILT.EMPE^&Ntr.I,Fegrmele<<Arnintirilaw(Foltircniiin<tAwin"
adrul, LI, nr. t6304 din 22 idie L9j7.
tirile> 'l*i C"reangd!, to Fdt'Frtttnas:(Suceava'), V, 1?30' pp' 26-31'
* Inafafi. de acest articol,. cercetetonrt se poate scuti "*4nintirl detpte loa Ctedtzg&', 3tt
de a mai consulta 127" C. TEODORESCIi"EOR'OAIA
.articole are autorurui, il;;;f;;firnt."i"i'"
celelalte
fost absorbiti in volu- Lan .Creangfi, VJtr, noiembde'ileceotbr'i-e 1914
.nr'
't1-*tr2" Pp'
29i-
mul de la nr,200.
296.
806
fi47
r
?24. tr._TIODORESCU (BRO$TINI),
Citer.,n ti.rtc detple iutirtttct 2)i. V*" (I. pOp FI'elR"'\N:f(bi), Pltgiatttri io it X'ttp,/t, rl\J, nr' ?94 di;:
L Cretuglr" in Tntlar penfile", IV, tgl6, pp. 3*_j, E iulie 1887.
325. GH. TEODORESCU-KIRIIEANU, NotiSi asapra .{45i,
Ioan Crenlgit, in $ez&!o,zrea, V" L899,
ntanusri!)tlor lls. SEVIR ZOTTA, I'a rctlcttttrtt! ltti l'' Ale*ta;t&:'. i$?! '
nr, Lz, pp. 20g^-216.
22d. GlI. IIODORISCU-KIRILEANU, ?:]t. A. D. XENOPOL, Ctm s+ itlocittit ltrina ctlilie a srricrilu fu! Ct't;itt6'i"'
0 r,toti edigie a scrjsriJor in. Flacim, IV, nr' 9'--10 Cin 20 rlccc,mblie l9:l'4'
Creaitgd, in $ezitoarea, vol. \zII,
1902, pp. ij)_--1r6.
227. GH. ,1.1i.0" G" CALINESCU, A|atcLia! do(tttttcntrrrt ii ,\tul.ii Ji rrtttiiti dt itli,t'ie
TEoDORISCU,KIR]IEAI\,U, Crt'iirie din <<,4.ntiniliilt>
Crcangi tilniicite de intr; Creergir, liter:tri ti folclor, 1lI, 1954.
in gezitoare,r, vot, VIII, I
190,4, pp. 156--161.
?2s. (}I{. TIODORISCII-KIRIIE:INU, OPgI\A
Astpra tielii lui lau €r:augit,
gezixotret, vol. VIll, 1903__1904,
pp."ri:_*tAl. j
2:9. C. I''XODORESCUI-KLqILE,ANU, I)ouii .:,'ilr. rr\' JoRG^, Iucariltre de trititd ltiittti!ii.i, ir'r Lolll t,rbit l)!:rll'e.,
trrisari ale !t;i lon Crtt;tg,i, XXIV, 1890, nr. 3. PP' 244-'-258"
Ior Creangi, XII, noiembrie-dccembrie tglg, ttt. 1l-*1?, pp. tg1
102. i,{2. G. IBRAILEANII, Scriilori rauiirti 1i 'r''ljll?n fti$i' t9?6'
230. GIORGE TOI.AN, Ion Creangi (coriferinfii.), .,.i3. tr. lOaSA].tr, Linba ltli Creangi' i* Viell r*nlinca'rc/1., XX[X. n;:, t{
in Jr:itinttr ])itre,i, VlI,
1910, pp. r1*15. clin noicmbrie 1937, PP. 7r*7r.
cle paradoxal r-rr plr.u, i' aferii tle *ccs1e srill^te incellcifi 9;
bricit inli-
23f . I. E. TOROUTIU, Stttdii Si doctnente literare, - I, iI, IiI, IV, \/, yII, iriuir,,J. aiticolele de gazcti cometnofative, patetice sou strici infc'.maiiye dir',
Bucure$ti, 19 j l*t%6 passim {du,oii i".li;*t. ,Ja pentru Vielii ceet ,con!.ine .mic*r u1 elc5reli
i'irrr.r ii-1 citat bibliogra{ia" cs:
232. Trei la Iaen Crxi.ngi, itt Crsinorbiri lttei,rrt, I(L, ,lpo:meiltirf, nu s.a scris pinii in 1938 irr iiteratiiln tominri" esti:tir:e.9te, ds;lrr:c
::i:_r:,!, Lr0d,l
t,t";lngii, r:imic.
?33. * N. TIIfIM$, Doilrilreilte wchi, Isbirc,t de kyte I)s atunCi au irp:irut nn nurrlir dr: ol'ticols gi uLr sturliLr r]c:pie [or: Cre$.:igi
e lil Creangj ;i tie4a
scoltitea:ci, Cultilra.literar& a lui Creargi, Cre*ngd ,i, Zgc DrrmitLeScu-Brrg6lcng:r, i1 carc sirii lonsrrttlttrrt: ;i str.rcliilc api^tte
tn uo}iuliu"- iil
x;ari 1>rieteni : Enjnercu Si Creangd, Cresng& :r llL 1 1il1".
intin, Sflrgil*tl lai
I, Creangi, Catii:etil diiz Fo,iceni, ln Atleyirnl dnr
fZ iulie, :: i.n",
31 iulie, 5 decenrbrie, ?5 decembrie tgjl
Si 1.6 ianuarie,:g f*U*.ui.
1932. lrDITLr
?34. NICOLAI T.lljln-{$, I c t n Cr eo.q,i, l}ucr,rregti, <rBucoo..ina.>
t.,,. irl:;aii.t rtotd de sL'rit:te Si {elite Psttti}r t&!sa t!tit::i I ittit:iiti'1 rl;: };srti'
25J. Gll. UI\*GUREANU, Din ttiee Ini lan Cre,m*<i, Dott.t::ttt: jir,_;!,tJs, 'r:ttorii : I" Creang6, {' Grigntcscu, G}r' Icniichcscu' }i' Cli:nescil
$r';ir
Bucuregti, 1940.
.$" Rec€nu 5i A. liimionesm, [d" a doiia' T'iplritii cn s1:ei;ele
236. GFL LINGI-I*.X,I..U, Jo,r Ct.tatgi, Datrnteiite, ii'iiinvlt[tureipopoluli:.i'fominudirrdiliir:icilr.lrrgict,muri*I;,s."r
Preful 43 parale seu 13 hani' Iassy, -Lipogr;rfia T"i" Goldter'
Euculc;.ti, Er.'.iiula tr86ir
n:n,ro liierirturi, 1964, coteclia <Srudii ;i .iocumenrr,.i>
_ ,\. fttt:il,ltorial capiilor" ra1'e tlt tilit i!] il't'tsele l'''iinat')t u; lilerc' slu:':
!ntnrcit maieriainl i' sit,ttchirtprinzind'ittt'i43turin;rtralt'ii*rtrxttit'sdeiitstiititi;ij
J" -;*it:l:l"ril":l::u=n;."'"t,rltrt, :or- $ irecirr i.r,ri*.mul
I{ filii'irtr' lsili
C, Grigorescu, l" Cr:er'*-qi si V ltece 'rr:lr Iissl''tr'ip'
i08
2'k3. P*ui1;r);oria ln iet)t". prln t;,*iere tlttph sislenea lnnetici de ittstilalotii:
Gheorghe Xendchescu Si Xoan Cr:eangd. Iassy, T'ipo-1"itr:grafia
1.J. (Jolilner, 1816.

247, Geog,.rifiee g;tt\,ep,Iui Iali), Cu pJ,;*nl. are,rulai Xr1ii, ro,tttit,r)le pl,iIi]or

Si roaiwil judelalui fte:tirs dasa II-a ltriwari trltani Si lrentr* cla:a
trtr.l-* prinefi, rurali, de anslse tefie de itst jtrtoyji." V. Reyceanun
Gh. Iendchescu. gi I" Clcargi. Iagii. T'jpografiea D. Gireorghiu, strada
Ip,silan'ci nr" g" t87g" .i
248. 1. CRE,4"\TG-A, Op*.e a:tt:;;p!c!,t. cu.n o prefafX de D" Lfirmeliuc, Cer"
--."r: r^.
-rtuat, t>24.{ Xb{DNCE
24!" i. CRIANGA"" Opere ronpltte, cu o irtrodu-cere de Const, Botez,
plefa.t$ 6i listi de cuvirte dc G. n'. Kirilcanu 9i ltr. Chetrdi, Bucuregti,
(nume de persoane pi toponirn'ice, operelo
<sCartea lomdneascd>, tr!25. lui Creang#, publicagii 9'i inscicugii)
fEdiiia ]dalmeliuc e bogati (prozi, poezir', arricole, scrisoii) ; edilia
G. Kirileenu e singura ctr caracter relaiiv criiic. ln ea, precuin 9i in opereie
rl-ior Jean Eoutidre, Lr,.cian Fredescu 6i N. Simirap, se gisesc indicalii
biirliografice asupra pubXicaliinnr <3idactice gi a laturii editoriale a operei
lui Gea::gll
250" IOIJ CREANGA, Opcre, c.! o i;rtroJuccre tlespre rcalismul tul
I. Creangi de G" Cilinescu, Editu_:a pentru literatur:a ;i at:a, 1.954.
 1{

A Chitei, Gheorghq cumnat: 31 hlesandtescu, Grigore, ; Zt2

A llioaiei (A Vasilcii), Vasile, in. AlexancJri, Cnstodulo : :6ti
viilitorul dil }lumutegti 2 34, ,r, Aieyaadru : 9l
36, 42, t04, tr5,2og,249 ,,Almanahul soeietilii i{orrioie
Attne : 275 juni*: 172 ,l
Aaron, Florian : 68
'Anirtiri
: i6, 17, 1.8, :i:9, 2r, 2t,
,7ntl Si haroml: t83, 235 26, 270 29, 51, 34, 40, 47,95,
Adarnescu, Andrei: 167
"!"64, n70, Ig4, :)7, 2!2, 222.1

Adamescr:" Angelina : 167 223, 236, 945, 244 247, 250.

Adanrescu, Elenaz 167. 252,215" 26N,267" 270, 237r
AFanasicv, : 272
A, N. Amira r n45
Agapj, Constantin : 59 Andriescu : iOi
Agapi4 minlstire: 18, 20, ,7, 2jt Ardeal : Xlo 1"4, 16, '17, I9,. AOt

Agapieoi: 14 10,
Aghie Tripolese (Ghenadie gendrea Aron, nronahu I X5.

de Tripoleos) : 60 Aroncvici I 1.78

Alecsandrescu, Gt, 252, 276 Asachi, Gh" : StiZ

Alccsandri, Y: 54, 110, 149, 158, htanasiu, Gheorghe : +{z

27t Axenla a tsorde.ianului : . 1

sl)
 E c
tsahadag: 169 tsoldtir-Li1escu, Tcodcr : Calimeh, Scarlat : 16 {.-l:rl.r:. \"..' j.t : .l ;1, I l. 1v, 21r,
74
tei iczi; !47, 11?" a1J l)
Balog (Bal$), Alecu : 39 tsolintineanu, D: 5t 6rapt'at:it r

r ,?s fiubctariul, Izliriuca, srrlia frateiu.i

Eanat 55 ,,Bolta rece" I li6" 141, 14.2r L77 tatllui, "AnrJlc:i : 78, 2A, 24, 26
Car:rgiaie, tr. tr". : 220, 225" 226"
tsandello: 223 ,,Bonda:tl", Botogani : 87 n )o r: o r ln 1.1.-i 24"5, 246a Ciuboiariul, Farasiiri';4, veritotJ'S :
tsilara: 169, r70, 183 .Borca: 15, t6, 24, 38, Atl
253, 27t3 r.8
Blllitcqtii: 253 Eordeianq Vasile : ?0 {aragiati,. !." 1 7ttfl, 272 Ciubotaliul, Petrca, l:Lrricul <lilspre
85rboiu, ministire : 62,61,67.6&. Bosco, Bartolommeo : L27 Carp, P. P.: 1,1d; I'i5, r5$,172, trii: L7,18,20
69 Boscc,, [,: 12/ 179 Qiubotariul, Smatanda, veripoarli
Seiu r 67 f3otcz, doctor : L66 ("alpeleanu : 2t)5
Beldiceanu, N. : 212 Botez, profesor l 205 Castano, Viclrr : 143" X35, LgV Ciubotariul, $tefan ($tefan a Fe,

Biserica Adol:rirea, 'fg.-I'Jearnl ; ]7, fJotcz, Stef.an : 59 Catargira, tr-asrfu : 7.4 iru;), trtdt i
L7, 18, 1,9, 2.a, 2L,
Ceahllieqtii: 253 22, 23,24, 26, 33, 37, 4A" 48,
40 Botcz, Zoilt: 59 49, ,7,99, L3t" 222, 255, 27L
Biserica Blrboiu; ?1, 88 Rcrtogaai i 87, 2A9, 27A
Cc.ahliu : L0, 49,2L7, 268
Lcilu-lLslJn, I\. ; /'r* Ciubotariutr, Vasile, fratele tatilui 1

Biserica Buna-Vestire r 129, 168 l]rancles : I i-i6 18, 19, 21, 25, 249
LcfFez: 2U:,
Biserica din Pipirig: 15 En$ov : 14 ( ervantes: l/o Ciubuc Ctropotarul: 1], 75, L6, LV,
tsiseriia Frumoasa, Iagi: 28r Btr'aun : 791 (-irlr Lostacne ; 1"I) 25
Biserica Patruzeci de Mu.cenici : 59, Er[ila: 1/8i 179" 180, 208, Clriril:62 Llufee: l{..1)

6b, 62,65, 67, 88: Brcat | 1"65, 167 Chirigd: 2A5 Cimpea"nu : 55
Biserica Sf. Ilie, Filticeni: 44 l3rogteni : 15, 37, 3&; 42, 2{t6".215, Chiqu, G.: 159 Clirnescu, N. 10.4 :
Biserica Sf., Pantelimon i 69,7\. 268 Ciubotariul, Ana, verigoari: 18 Cobbtrcescu: 205
Ciubotariul, Andrei, fratele tati- Coclreanu: 20i
Biserica Sfinta Faraschivai 60 $ruxelles: 171, 18i)
lui: trE Codrescu, I. M. : 99
tsiserica Sfinta Treimq la,si : 60 Bucovina: 10, 55
Ciubotariul, Anghilila, solia lui Codrescu, Th.: 81
Biserica Trei Ierarhi | 65, 66, I4L Bucuregti: 53, 58, 8.{, 160, l61. Chiriac : tr8 Cojocdreanil, Ion: 34
Bistrila: 10, 11, 13, 14, 16, 31, 38, L65, 164; 166; r70, T74; t:t7" vlr:
Ciubotariul, Chiriaco 18 Colocirescu, Ion: 2l
39, 40, 131, 144, 206, 267 L9A, 207, 2L:I Ciubotariul, Chiriac, alti rudi: 18
Birlad : 10
Condreni | 19, 253
Buligii: 47 Ciubotariul, Cosma, fiul fratelui bu- Consiliul general atr instrucfiunii:
tsirnariul : 13 Eunib6cild lon: 70 nicului: 18 165, 171, 797
Elieedr dE Eurada, I'hcodol : 65 Ioq vir (Ion Mogoro-
I
Ciubotariul, Constantinc.scu: 205
Boampele 13 BLrdi, Yasile : l7S' :
gea) 18, 23, 24, 44, 47, 48, Contr, Gtigore : 43, 44
Boboegti . 1.1, i? Euti r 75 249 Conta, N., econom : 44, 45, 46, 47
Bodnlrescu, Samsol: 141,, 155 But6; Costaclre : 1.51., l8g Ciubotariul, Ionili, strimog : 17 Conta, Nistot : 44
Bodringri : 47, 235 Bulureanu, C. : 81, 86; 1,0t1, Ciubotariul, Luca, frate cu buni- Conta, Vasile : 42, 4), 74, 148,
Bogclan, N. A.: 73. lg8, ZA4;205 Bugurcanu., !licronim.: 89. cul : 18 156, 157, L58, !64, L7l, "!.74,
Bojdcuca i
din [iclu 8],.1.)7, 217 Euene4 IVf.: Li2 Ciubotariul, Maria, veriqoarl : 18 t89, t95, 207, 209
Bojinca, Damaschin : 55 Byron: 282 :
Ciubotariul, Matioara, soJia fratelui ,,Conternporanul" 183

bl4 gt5
r
28, 3A, 31, J7, 58. 71, 174 Culienu : lt2 Cuza, A. C.: 77, 198, 205, :16
liteiarc' r tt(r, N49, Creangi, Iieana (n. Grigoriu), 59, ,,Curierul <le lrrgi" | 86, 149, ftA Cuza, Alexandru, 58, 73 I.:
, r.85,205 207" ?08, 63,71,7i, 7g, gL, g2" g7" 97,
103, 120, 126, I27, \44, L67
Creangii, Ioan, fratele mamei : 14
Creangi, Ioana, sora mamei i L5
Creang[, Ion, fiul lui Gheorghe 71, I
Creangi: 68
Creangi, Ion, strlhunic: 11, L4 10i, lLz, 20, 156
Creang6, I\{aria, sori ; j0, 31
Creangi, Ivfari4 sogia fratelui ma. enor Sfrgb^t':
mci, Yasilc : 15, j8
CreangX, Nastasia, bunica: 1"4, 15,
L\C,l'.ltei. s0ta
76, L7, 25, 57" 4A

tit.tt,i,
Crearrgi, NicI, fratele brrnicului : 14
50
Creangi, Nonia (Maria) €., solia
Cl r,ii,v;t :
(jr :,i,. 1;;.. , Iui Constantin Creangi: 181
'. 2n-,
Ctc:,r'r5;ii, : 7t
C.. i:i.r,df. Creangi, Petrea, fratele bunicu.
C'".,.',,i, '_.' .* (f . ..,t s )l.i: lui: 1.4

26, 2i), lj(.) Crcangl, Petre, fr.rtc : 27 nmilian : 152 2oi, 207, zag, 209, 2to" ztt,
{,r.r,:att;;iz, Cr-;i*tu-r'in, clerie .: .55 Creangl, Smaranda, mama : 1.4 15, Erninescu, ilfatei : 181 21.4, 222, 228, 271, 2V2, 2't5,
Cteai:gi, Conltautin. fiu:i r: 21,r, 61. 16,17, 19,21, 23,24, 2i, 26, Eminescu, Mihai: 41,70,74, !16, 281, 282, 287
:f1' 7.2,7?:,9t7" r32
x34" 135, 27, 28, 3A, fi, 71tr, 3V, 38, 40, ti9, t4a, L41, 142, 141, t44, Erninovici, Gheorghe : 27t)
162. L6:j,
r.6't:r n67, r6{J.
LC.C, 42, 44, 48, 49, i5, 56, 6t,7t, L4r, L46, 148, 149, L53, L54,
Erbiccanu, C,:. 62
169, \70, i71, 172, r'76" 178, 73, L51, 16>, 222, zrt, 24t, 155,157,158, 159, 762, L6i,
'L/r, J.B(). 1,&t. 20i.. 2il6, 211, 2r4, 25t t64, 161, L6g, t7L, 174, t76, Eugenia: 126
i. '
2t.(,, Crcangi, Sn:aland.r, sofia fraiJui !77, t78, 179, 189, 190, 196r Evghenia t 6A,79
{ttttl.iL, lJr,r,i::i, burric,rt I L4" Li, marnei, Gheorghe : lt
\6. r./, t.fj. r:j,34,37" 38, 1.74, Creangl, $tefan, fratele siribunicu.
2i5 lui: 14
ei,.:;irl_;i,, Dut,-ritru- fretele mannei : Creangd, Teoclor, frtte: 28, 30, 7l
r ,. 16, .' I :." :1, iJ Creangi, Vasile, frateie bu::inrhri; Faculthtea de teologie din Iagi: 61 Fici, Tcodor: 30
L4
Fata babei si fala mosneegllui: Flaubcrt: 154
i.r:\'.;i. tna.i'n.ei., Gheorghe l15, g7 Creang5, Vasilq frat:le rn,:sr.ri : Lt, 223, 21t, 212 Floraniin, I. P. : 1BZ, l.q8
Clr;;r;;)2, Glicr,:ghe, f,ra.fele mamei : 16, 24, 38,. 4$ Filciu: 181 Focq4 Teofan | 11, 57, 2IO-
'It, 16. ?,4" 87, X.74. 08. 209, Crerngi, Zahei, frate i 25, 27, 29, Filticeni: 13, 18, lg, 26, 44, 46, Folescu Gh. : 82
zi.(t, 214 29, 30, )i, 71, L_\2, 113" 137, 48, t), 58, 118, 193, 23t, Fosa, Simion: 37, 4A, 42
ri)rr:;t:tgii, (ilLcorghre. frateler
sfriilru- 141, 174,173, 13;. 1,0S, 2!1,
'4,
z6g,27L Fotea: 35, 36, 248
iricrrlui : l4 215, 257 Fircaga I 38 Francq Anatoie: 2)8
{r7;t;';i1,)j, }leariu 4Ut*nr, .. s$r1. i 26, Cujh::.i ; 1.4
Irilioara : 253 Iturtuni, D. : 287

';.
 r45, 13A, 156, 158. r59, $A, : 74
tr*:::rescir, Itr.
G 165, L65, 1.7.tr, 777, 18), 18E, : 16, i7, .42
Ior'laclre
18tt, 211, 2'.16 Icrgc, ld": 216
Gafton, Ion : 31 82. 86, 87, 88, 92, 9,, tzgb 134 lcroih;r : 60
Galat4 miitistire : 7. Gorjan, A : 185 irir:opcleos, Via',limir : 84
Ineu : trO
Gala{i: 165, 1,62 Gorovei, Arthur : 212 triinuca cUn Frcrst':ni : 35, 39, 4A,
Galu: lP, 31 ,174 lu,,l ii ;)r,.;t : lr)$, I3), I j-i,
Gozzi, Carlo t 22i IUU
237
Gane, Nicu :ltl, : 2t6tli, Grigorescu, C. : m4 1O8, L.$g-, Ion.qcu. Aiex,: 83 i .pircscu, P. ; 1:l:
,oGazeta de la;i" 7i : L13, t^83. ,188,'189 Ior:escu, Gh. : 137 lirlie: LCj
Geogrr$ia fuut.e1zt:lili lafi, t87g i 103, Grigorescu, V'asile : q4,.4i, ,IJg
Ionesru, Iorrn S.: 137, 1dr9, 1.70tr* .'..y:"f ;11 [,.:;7i,;.' :-i.i. - :$
L36, L85 Grigoriu, Anton, solui sofiei, ,ne"
Gheorghiu | 74, 203
211, 2I5 nvcfl{:iu : :i9, }7
poata scriitodui I 30
Gliica, Grigorc Alexandrn i 42, jA, Grigoriu,'Ilie : 78
54 Grigoriq loan .(pirintele ,Ioar{ :
,Ghindloani: 43 24, 27, 30, 5V, 5|, 36, ZZ, ZU o

Giambadsta, Basile : 227 248, 255

Inilmpin'tre ta critica tlowpulai
Girardin, Saint-&farc : 54 Grigoriu, Ioan" tat5l sofiei: lp, 60 ' 1. Nidejrle asttya
i",itilll,tiivtttl ropiilar, tBTI : tr08,
Giurgiu : 170 lliilei tt;;n- 1j 1, I J.:i- tr j1, 1.33, 184, 18S
Grulrer, Eduard: 1j6, ZtZ, 214,
Goetlre : 35, 129, l7g, ZB2 lifire: L83
2t6
Goldner, FI. : rr5 Grurniize;ti I 47
Golia. rninirstirc : 63, 71i,, 72, 7g, Gusti : 84

jijia: ) L62, 169, 'i.7n, fi2, L77,178,

H ,,Junimea" | l.g, 74, tl},
32, 3t, 185, 188, lg5, tg7, Lgg, 207,
139, 740, r42, L46, 147, t48, 2r1,, 2r2, 21.9" 275
Flahn, L Q.: 275 Flumule;ti: 16, 17, L8, !90 50,3rr. L4g r50, L53, !55, t56, L6A,
Ililduca t tj,38 37, 40, 45,47, 49, 56, 57, 6L,
Jr!tinttl Grcenttr : "t31

Heimann, 8., 93, t27 7& 80,'82, 85, r04, 108. 117,
l2L, L22, 121, t28, I30, l3X,
Horia : 177
ti3, 755, l4r, Lr4, 209, 2L0" K
Hrisoscoleu: 172 210, 252, 246, 247, 249, 259, Kogilniceanu, M. : 61 Krerrnitz, Mite: 164, L72
tlulub, aparnt: 13) ?58, 267, 268, 269, 270, 274 Kotzebue. Ii'ilhelm de: 46, 6l Kuzrninschi, Fetrr.l : 149

L
larca: I04 L76, L77, 178, ,180, tg7, ,tgg, La Fontaine: 224
Iafi: 10, 11, 18, 24, 28, 3A, 11. 204, 20V,2O8, 210,.250
Legrand, Emile : 276
Lamartine : 282 Lemberg: 180, 208
31, 49, :.O, tL, 52, t3, 14, 58, Idriccanu Const.: 7tr Lambrior: 155, ti'6, 1j8, t7l,
6L, 64, 71, .74, 79, t25, 127, Ienldrescu, Gh.: i5, 60, 62, 6r, ,,Liberalul", Ia$i: 1gZ 20r,206
207 Liceul Nalionat: 1g7, 1gg, 20g
713, tt6, L39, L45, t49, .7:,.56, 69, 69, 70, 74, 79,,Bt, 96, !a4, LateE: 74 Liceul Nou, Iapi: 99
l6a, 1.62, t65, 164, 165, l7t, ,,06, x07, 108" 109. 11.6, 116,

$18
t3t9
L.iciu, Petre : 208 Luca Mo$leagu : 49, 50
l"{eami" iit;indsi:i;e: L';. Lii. Li.[.- ldern{ilor: ng

Linn4 :. 65 Lupu, David : 55

3.32. 25?t Neonil ; 4i
lonrbroso: 156
lieculce" troa:: ; :n91" Nica : i58, 1.79
Negrur:1, C. ; 54 l'{ic-a lui Consf.antirr a Clus.ri:ci : 4'I
l{egru:zi. l" 75, r(. l '. t ;1, ,'.t. l.iicgoi, &{i1u I 145, 156, t5B" i6i}
15r, tr5, Lig. L(4.. I c5. t() I.{ordau. iVfa-r : 15d..
176. 196. 2{t3, Z(tl;" 207" 2-72 ,.Noutr curiel rorni.n' , 7iJ. 'qg. 103r
Neg:-rzr', [.er.;. . I.5;
Maiorescu, Titn : 33, 54, 63, 64, Ificie: 74
126

65, 66, 67, 68,70, 74,71, 80, Micle, Yeronica 759, 164, L76
82,95, rA4,105, 106, 1oB, 110, Miclescu, Calinic : 68, 74, 84, 81,
1X2, LL6, !i0, L37, Llg, L4A,
l0
86,99
1,42, L45" 147, L48, 749, L52, Miclescu, Sofronie : 59
t53, 154, L55, L56, L59, L6o, Mihai, sctipcarul din Humule;ti: 0 idtebd.fe d-lni A. GL1rj,tfr, d.ilto- Oqlobarru, Nili; 1"1, 4j, 4i, 4B
162, L63, 164, 'i.67, L68, 169, 4s, L4, ttl nai r',lto' tirlr d: l' ' :'t' Oglobanr:" pieot : .{3, 44, 7&
1.70, 171, .L72, 177, L79, L82, Mihalache : 178 I,:; ta..6(.IB7 Clzana: 18.37. [ifi, i]1.2tl,252a
187, 195, L96, 2r2, 2L4, 264, Miriuli din Crunrizegti : 47 21i.367
271,272,'27i Misir: 205 {),.lnberc'u, A'i. : 64
alaitdrcetsclu : )) Mirzescu : 205
Mandrea : 1-51 Ilfoldova; 9, 10, lt, 45, 74, B,I,
trfaramureg: 10, 13 1.36,119, 141,266 tp
Maria, <loftcrroaie ; 176 Moldova (riul) : 10, 46, 49, 267.
Jvfaupassanc : 238 Molidre : 278 tl',unfi1e, T'udot ; 5l r lt,raFLli !

11!.az3x!nn : ZU) ,,Monitorul oficial" : 94, l?L li),rnn, Atitorr, i 259, 260, 26,- Firiul-Cirjei : 3,9

&4icdrescu, Nicolau G. | 45, 46, 45, Morlun: 209 ti'a:nu, Gh. i tr.55, 156, 1Bg, 20'l Ptraut: 27S
67, 80, 81 Monzi: 74 [';ttaclisrrl spitaLilltri iir,: f{el.itri: Flotonui: 1{, 1di, 1l
lvfirdlrescu : 20i MoSIon Roati Si Unirea: !72, "t\ 40 [,1)di.lt-I-troiir€1 ; )Ll
&{elclrisedec: 45, S6 L92" tgr, 2r9 ['rrris I 172 ,Fogor,l-asiie; 140, 1146' i4B, 154
Melic: L52, 164 ItoS Nicbifu Colcariil: 78, 1.48, l'rrsc;li I 84 .15i, 168,215
Meriqesco 88 : Lr3, 154, 22L, 222, 2)8, 239, lt.rsCanL ; 4! Fcmpilian, Xoaia I $rq
A'tretodd noad. de srciere Si cetire: 24tJ, 241, 242, 24J, 244, 245, l)avil" ciubotall.r,.l. : 47, 4ll Pompillarr. Vasile ; 83
105, 110, tLL, 11.2,, Ltl, 137, 264, 270, 277, 271 {')ral'i : 1,&5 Fompiiiu. Miron I l4d, !58, tlts
187, 188 Mozart: 266 t',i.ritrim in tin;ftal iernii ,: LL2^ 215, 272, ?,75
Mia monahia : 15 MugneJanu, V i78 I'r'llica, G. P, ; 1B0 Fop: 166
l'lrraillt, Ch" ; 231, 278, Zfi) Pop, Fabian: 55
l':trea, l,treculai: L79, 1B0 Fop, Vasile : tr5
N l'i l':rn" Olgan solia lui Coi:Lstai:ii:in Ftrpescu, Veniatdn : S:'
Crca.ngd: X79, 1B0, t$i Fosao Gh^ I 6?

: Naum, A, i 98, 141, 148 r'.ti:inc', D. i L59 Fosr. $t;im: 4i

l.Taclal, Alfredo 179
i
r'. 'i-;; lui lci:(rc: L.', Fossescu. $tefan 70
Nanu, Nicoiai : 13, 19, 40, 42 N5dejde, I.: 82, 182, L81, 184,
f i;itrx.ldeanl! :. L3, -lg Fot,i!tiratiti l,s aetire B:riw t*iein
I,Tapoleon : 165 L85, 196, 212
, .),,-j 14.15.1.7. L.r. ,7.4it i, d.lgti. siilema 'foneticil t LLG.
f\-nsrovlcr. I )) Neaml, cetate : LB, 2)?,, 253.

0 /-L
$20.
t-
118, ]i!1, 1)s, 2ilt .Fr : r;.r po;; "1. , : 2)3, ?1F". 229,
P('i),:jJea l:ti trf,:trap Atb : Li>t, 165,, 234
Soueris r 70, !18 Sterne: 258

^ 1 1-: l:r aa/:. ).33, :i6, rD".,...r;.

vt.)t: 1a1
t-L1 1I4'
a!)
$peranga, Th. D" : LlL, 164 Stihi ; 74
:.-1, ?':, :6:, :6tr, :l;t, 2;0; Iri;trc i: 2f Spitalut Blincovenesc: 169, 18# Stoica" Dimitrie; 55,, X6
':' 1, :13" :;9, :f,O, 2t t l:" c.r:':vi,i : i5 $tarnati, Iacob l: tr5, 25 Sturza, Mihail : 36f 51" r7z
prr,:.,!(d iitj Li;u tel Frorl ,. 14$ Frut: !, X0, 1tr, 7t, 85, 87, 8&, Stairrat, troara * 112 Suceava, lr, 270
P,.-t,,:.;Jr:"ti*i St:rti Llilit;;l : X23, 221t 1.33 Stavri, Aithur : 2\2, 21,6 Suciu; 74, 205
;t.r.q. lr;12, ]j,i,2i?, i ji., 35i Stendhal: 79

m
ff
f;.rli:r;-iis : :i!, :l:8, 2t?, z(lt, 2VZ ;
F.r,;rt',ul88, :05
Rat:ine : 2l:Li F"cp;rl5 : :.?3, 138, n72 $iirreanu, I-azd"r : 275 $coala primari de la Trei {erarhji l
n ;- r ::;)) Rrsrtti, '.Ll:. G. I Zr:- Scoala de b6iegi ar" It din FXcu- 66, 67, 68;72; 81, 106
Ri.cer:iur, Jl;rsiie: 10.{, 106, :t07, $coals prlrnari din Siriu:ie (,,geo
F"rirsseau, Jean-jacques i 41, j,zg
108, 1{r9, 113, 136, 145, 15E,
E^oznovanu, l{.; 7,I, 207
$coala lui Falg din Brogteni; tr5 lita") : 96. Ei?,94:. tzl
a'i0, 174, 183, 18), r.88, 189 $coala normal& ,,Vasiie [,uFu." ;
Eucsanda, tnar::a Tincdi trIartic : ]3 $oldlnescu; 145
R)ui1:i 'i, s{;:;ili irt f iltice ni : 47
ii"- Il€aDlt : .l )8 1;S $coala preparandatfi (Institutul pe- $tef6nesco, Ion.(Crenngi lon) ; 4S"
R.'::fr.reanu,
"n-
: 257 Ruginr:asa : 50, 250 dagogic de !r T'risfetite dir: 45" 46, 47,,&
Rr*b"sc:hliiger, $. : ?07 &usso, rllecu ; 51" lasi) : 62" 65, 64, 6,5" FO, CS, $tefiniu.C.i0li(Jlba, Maria : *29
69 $upur, l\4ihai : 16

s
Sedoveanu, l,{.: 238 Simionescu, Zabafia (Gltlan) : 44,
t
Sicdlugegti: 1.8 i1 ia \t J.assu ; l.))" i.)o Xtrgul-Frumos: 24, 5A,60, 250
Sdvescu, Tona.: 86,216 Singhel: 178 T6ri;eni : !.4 Tirgul-Neanof : lt, 16, 18, Lg, 4'24
$chiltrer :
150, tB9 Siret: 9, 10, n.1, !.3, 49, 26i, 267 Tiuteqti : !.8 45, 44,45,48, 78, 87, n56, t76,
Schopenhauer I
I39, 148, t49, L7g Slavici: 146, L54, '!,iT, lG5, L6r, Teatd Nalional ci,r:r tra6i ; S2, S3,
Schwart?, M.: 208, 209, 210 2t4, 253
105, 110, rg7, 1Bg r95, 1,96, Lg7, 238, 273, 275 \96
Scriban, Filaret: 4j, jl., 56, LA| SlXnic: 178, 2A4, 2A5" 2A8, 209, Tell Christiar i 94" 95, 98, X03,
Tirgul-Ocna | 178, 204
Scribarr, Ijristofor J5 : 210 1.r5, L60, L96 Topliceanu: 201
Scriban, Neofit : 55 Smirindiga, fiica pleotului loan: ! z0) Topliga ; 2Q, 2)3
leodofescu
Scriban, Teoctist: 55 24, 27, 35, 36, 40, 4,t,48, 5V, feodorescu (Dulfir), lsaila t 43, 44,
Sculeni: 79, Ij3.
Transilvania : L0
726, L30, 248 85, 74r 82, 85, 95, 1g&
: Trlsnea i 45, 46,4I, 4s, ci6, tB}
Secu, rndn:istiSe 18 Saacra cu trci nwori : L46, 2zj, Thompsoo r 275
Shakespeare 272,282; 225, 270, 273, 274 fionisetti I 49
Triest; 164
Sigara : Ltrd Socola, seminar 48, 49, i ,0, j, ,rTimpul" r t6o
Trotup: L0, 15, 26V
Simionescu, Al.: L04 Sohupan, Vladimir 55 : Tipograli* Nalionald. : L60, L$P. Turin : 1.72

322 b2t
 ,w,

Sanduri, Vasilc I 37 {iru r 1.41

a7 lqx
$rfes,:nr, Vasile I 3I {u{uienl:

g
Ur,,gheni : n08

C UPR. NNS
v
Yalacleianul, Dimitde E4 I
Yalea-$acd 20 I Veniai, rdnton : 61, 64,65, 66
"
Sartic, Tinca 129, !54, 14t, 1J0, Venrssi : tJJ
!5L, L66, L74, X782 180* n89' Vestinian : 305
20E, 210, 211 Vid4 Gheorghe I )5
Vasilian, -stefao : 70
Vieoa r 9i" \72, !76, 179, 180,
ilasiniu, Ivfihai ("Mihalache) (Ctui'
203,206, 208
gind), soful Catrinei, sora $crii'
Vtnitorii"NeemXului: X7, 79, 247,
toru;trui: 30 :.
'Vicire$ti, Poelii : 1t2 Vlahu3i, "Allexandnr : :0?, 2i2
ffiratec, naEnistire; tE, 61, 131, Volraire : ?79

n
Zannlirescu, D'r.riliu : 271 Z,e :ilir:': r'lti : ?70
Zannfl'riXa : n78

Xerr.o;ro!, .t{, D. : 1,42, L52, nr5, 1)r" 1Br, :09, 272

 \flurRl rtivi; t w,tuf ro ,M
, ou{y wANr Y# ## wiw y*ttt,/
Tur*u_.

"
ffK,{'.f *,rg N# 6*iws vvirutpuT
'P4tw.r, ',

q C#Sf ,.. 14{ rb *rfrAEe rW,Vfr "164t,V, '

I. Strlmoti, pirinfi, fra;i gi surori a

g
nI. Nagterea, copiliria, tntiia invllituri. ! 3g
III. La lagi, seminarist gi diacon. r 51
IV.Geang6institutoe t ! | | 64

'VI.V.Diaconultnzvrltit , r r I
Pedagogia lui Creang6 r E I
80
104
VII. in licXu '125
VIII. Creangl, Eminescu 6i <<junirnea* x39
trX. GeangE-tat[! 9i CreangE"fiul r 162
X,Dugmaoi.. . o r N r r L82
XI. <Ttrrdniile> lu! CreangE . . r . 101
XIL Cei din urm.h ani gi oooartea r . 20s
XIII. Creangi <<suiitor poporal* . n 218
XIV. Jovialitatea lui CreangE , , . 268
XV. Creangi ?n timp 6i spatiu. Realismul gre
Posdagi . 286
Bibliografie
291

Indice 'r
r :, .{r''r811

I rt