Prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (judecător Irina Maxim)

Dosarul nr. 2r-2509/20 /2-20143390-02-2r-15112020/

DECIZIE
19 noiembrie 2020 mun. Chişinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții de Apel Chișinău
Instanța compusă din:
Președintele completului, judecătorul: Ana Panov
Judecătorii: Ion Țurcan și Liuba Pruteanu

Examinând, fără citarea părților, în ordine de recurs, recursul declarat de către

Igor Dodon, canditat la funcția de Președinte al RM prin intermediul lui Nicolae
Fomov, reprezentant cu drept de vot consultativ, împotriva încheierii judecătoriei
Chișinău, sediul Centru din 15 noiembrie 2020, emisă în pricina civilă la cererea de
chemare în judecată depusă de Igor Dodon, candidat la funcția de Președinte al
Republicii Moldova împotriva Maiei Sandu, candidat la funcția de Președinte al
Republicii Moldova cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației
profesionale,-
a constatat:
Poziţia instanţei de fond:
La data de 14 noiembrie 2020, Igor Dodon, candidat la funcția de Președinte
al Republicii Moldova, din numele și în interesele căruia acționează reprezentantul
său convențional, reprezentantul cu drept de vot consultativ - Nicolae Fomov,
împuternicit în baza procurii din 29 septembrie 2020, a sesizat Judecătoria
Chișinău (sediul Centru) cu examinarea unei cereri de chemare în judecată
formulată împotriva Maiei Sandu, candidat la funcția de Președinte al Republicii
Moldova cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale.
În ședința de judecată, reprezentantul pârâtei, avocata Natalia Moloșag, a
solicitat instanței de judecată scoaterea cererii de chemare în judecată de pe rol, în
temeiul prevederilor art. 267 alin.(1) lit.k1) Cod de procedură civilă, pe motivul
neachitării de către reclamant a taxei de stat în cuantumul prevăzut de lege.
Prin încheierea judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 15 noiembrie 2020, s-
a scos de pe rol cererea de chemare în judecată înaintată de Igor Dodon, candidat la
funcția de Președinte al Republicii Moldova împotriva Maiei Sandu, candidat la
funcția de Președinte al Republicii Moldova cu privire la apărarea onoarei,
demnității și reputației profesionale, în temeiul art. 267 lit. c) CPC.

Solicitarea recurentului:
La data de 15 noiembrie 2020, Igor Dodon, canditat la funcția de Președinte al
RM prin intermediul lui Nicolae Fomov, reprezentant cu drept de vot consultativ a
declarat recurs împotriva încheierii judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 15
noiembrie 2020, solicitînd admiterea recursului, casarea integrală a încheierii
contestate, și trimiterea cauzei spre examinare în fond.

Argumentele părţilor:
În motivarea recursului, a invocat că, consideră încheierea neîntemeiată şi
pasibilă de recurs. Motivarea încheierii se întemeiază pe o sursă cu caracter
consultativ şi nu constituie un izvor de drept.
Menţionează că împuternicirile prevăzute la art. 81 alin (1) Cod de procedură
civilă, s-au regăsit în procura din 29 septembrie 2020, eliberată de Igor Dodon,
candidat la funcţia de Preşedinte a Republicii Moldova către reprezentantul cu
drept de vot consultativ, Nicolae Fomov. Astfel, încheierea instanţei s-a întemeiat
pe obligativitatea împuternicirii în formă autentică.
Notează că, Igor Dodon a fost înregistrat în calitate de candidat la funcţia de
Preşedinte al Republicii Moldova, în temeiul Hotărârii Comisiei Electorale
Centrale din 28 septembrie 2020, cu privire la cererea de înregistrare a domnului
Igor Dodon în calitate de candidat la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova,
desemnat de către adunarea cetăţenilor, a simbolului electoral şi confirmarea
reprezentantului cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală şi a
persoanei responsabile de finanţe (trezorierul). Reprezentantul cu drept de vot
consultativ Nicolae Fomov a fost desemnat în temeiul aceleiaşi hotărâri.
Cu referire la statutul candidatului independent, conform art. 1 Cod Electoral,
acesta prezintă o persoană care îşi desemnează candidatura pentru ocuparea unei
funcţii publice eligibile independent de partide, de alte organizaţii sociial-politice
şi de blocurile electorale. Candidatul independent constituie o persoană cu statut
special, care constituie o entitate separată, căruia i se atribuie un număr de
identificare separat, drepturi şi obligaţii specifice pentru perioada desfăşurării
campaniei electorale. Astfel, se poate conchide că statutul candidatului nu poate fi
asimilat unei persoane fizice, aşa cum persoana fizică conform art. 23 Cod Civil
reprezintă: „omul, privit individual, ca titular de drepturi şi de obligaţii civile”. În
acest sens, statutul de candidat se supune asimilării cu statutul persoanei juridice,
care potrivit art. 171 alin (1) Cod Civil, este subiectul de drept constituit în
condiţiile legii, având o organizare de sine stătătoare şi un patrimoniu propriu şi
distinct, afectat realizării unui anumit scop conform cu legea, ordinea publică şi
bunele moravuri. Cu titlu de comparare, statutul de candidat se obţine (constituie)
în condiţiile Codului electoral, în temeiul hotărârii Comisiei Electorale Centrale,
are patrimoniu, drepturi şi obligaţii proprii ale căror valabilitate este strict
determinată de durata alegerilor pentru care a fost înregistrat. Prin urmare, statutul
candidatului în cursa electorală se asimilează statutului persoanei juridice, iar în
lipsa unor prevederi exprese în legislaţia privind procedura civilă, regulile
aplicabile persoanei juridice urmează a fi aplicate prin analogie candidatului
electoral.
Afirmă că, împuternicirile au fost delegate în conformitate cu art. 73 alin. (6)
din Codul electoral, potrivit căruia concurenţii electorali îşi pot apăra interesele în
instanţa de judecată la examinarea contestaţiilor ce vizează acţiunile/inacţiunile şi
hotărârile organelor electorale, şi acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali, prin
reprezentantul său desemnat, în conformitate cu art. 15 alin.(l).
În concluzie, recurentul consideră împuternicirile valabile și încheiate într-o
formă corespunzătoare, motiv, pentru care consideră încheierea pasibilă de casare.
Prin referința depusă, reprezentantul concurentului electoral la funcția de
Președinte al RM, Maia Sandu, avocatul Natalia Moloșag a solicitat respingerea
cererii de recurs din 15.11.2020, depusă de reprezentantul cu drept de vot
consultativ Nicolae Fomov în interesele candidatului Igor Dodon ca fiind
neîntemeiat și nefondat, cu menținerea în vigoare a încheierii Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru din 15.11.2020.

Termenul de declarare a recursului:

Potrivit art. 425 CPC al RM, Termenul de declarare a recursului împotriva
încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Din actele pricinii rezultă că încheierea recurată a fost pronunțată la 15
noiembrie 2020, iar recursul a fost depus la aceiași dată, fapt ce atestă că este
declarat în termen.
Aprecierea instanţei de recurs:
 Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curţii de Apel Chişinău, consideră recursul întemeiat şi urmează a
fi admis, casată încheierea judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 15 noiembrie
2020, cu remiterea pricinii la rejudecare, în același complet de judecată, din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se
examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei
certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului şi a referinţei la recurs,
fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.
Conform art. 427 lit. b) CPC al RM, instanţa de recurs, după ce examinează
recursul împotriva încheierii este în drept să admită recursul şi să caseze integral
sau parţial încheierea, restituind pricina spre rejudecare.
Conform art. 267 lit. c) CPC, Instanţa judecătorească scoate cererea de pe
rol în cazul în care: cererea este semnată sau este depusă în judecată de o
persoană neîmputernicită.
Din actele cauzei rezultă că, la 14 noiembrie 2020, Igor Dodon, candidat la
funcția de Președinte al Republicii Moldova, din numele și în interesele căruia
acționează reprezentantul său convențional, reprezentantul cu drept de vot
consultativ - Nicolae Fomov, împuternicit în baza procurii din 29 septembrie 2020,
a sesizat Judecătoria Chișinău (sediul Centru) cu examinarea unei cereri de
chemare în judecată formulată împotriva Maiei Sandu, candidat la funcția de
Președinte al Republicii Moldova cu privire la apărarea onoarei, demnității și
reputației profesionale.
Prin încheierea judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 15 noiembrie 2020, s-
a scos de pe rol cererea de chemare în judecată înaintată de Igor Dodon, candidat la
funcția de Președinte al Republicii Moldova împotriva Maiei Sandu, candidat la
funcția de Președinte al Republicii Moldova cu privire la apărarea onoarei,
demnității și reputației profesionale, în temeiul art. 267 lit. c) CPC.
Colegiul civil, fiind investigat cu judecarea recursului, verificând materialele
cauzei în raport cu încheierea contestată, atestă că încheierea a fost emisă cu
abatere de la norma ce guvernează litigiul.
În speță se atestă, că cererea de chemare în judecată a fost semnată și depusă
în numele reclamantului Igor Dodon, candidat la funcția de Președinte al
Republicii Moldova de către dl Nicolae Fomov – reprezentant cu drept de vot
consultativ, împuternicit în baza procurii din 29 septembrie 2020, eliberate de Igor
Dodon, candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova.
Potrivit conținutului pocurii, anexate la cererea de chemare în judecată,
concurentul electoral în cadrul alegerilor prezidențiale din 01 noiembrie 2020 – dl
Igor Dodon, l-a împuternicit pe dl Nicolae Fomov să reprezinte interesele
concurentului electoral în Judecătorii, Curțile de apel și Curtea Supremă de Justiție
în litigii electorale în cadrul alegerilor prezidențiale din 01 noiembrie 2020,
conferindu-i următoarele drepturi: ”Astfel, în conformitate cu art. 15 Cod Electoral
şi pct. 7 din Regulamentul cu privire la activitatea reprezentanţilor cu drept de vot
consultativ a-i concurenţilor electorali, aprobat prin hotărârea Comisiei
Electorale Centrale nr. 383 din 12 decembrie 2006, deleg următoarele drepturi: sa
reprezinte interesele concurentului electoral în organul electoral care l-a
înregistrat şi în alte autorităţi implicate în procesul electoral; să reprezinte
interesele concurentului electoral în instanţa de judecată, în condiţiile şi ordinea
prevăzută de legislaţia în vigoare; să participe la şedinţele organelor electorale;
să ia cuvîntul la şedinţele organului electoral unde este reprezentant, să facă
propuneri şi obiecţii pe marginea chestiunilor ce ţin de competenţa organului
electoral respectiv, sa solicite votarea lor; să adreseze participanţilor la şedinţele
organului electoral întrebări pe marginea chestiunilor puse în discuţie în
conformitate cu ordinea de zi; să ia cunoştinţă de materialele şi documentaţia
organului electoral ce vizează concurentul pe care îl reprezintă; să asiste la
confecţionarea matriţei buletinului de vot, la tipărirea lui, precum şi la lichidarea
matriţei; să asiste la numărarea şi tolalizarea voturilor, la operaţiunile în legătură
cu listele electorale şi buletinele de vot, la întocmirea proceselor verbale de
totalizate a alegerilor şi referendumurilor; să verifice datele din procesul-verbal,
din formularul special pentru numărarea voturilor; să primească un exemplar al
procesului-verbal privind rezultatele numărării voturilor şi totalizarea rezultatelor
alegerilor. La fel, în conformitate cu art. 81 din Codul de Procedură Civilă şi art.
46 din Codul Administrativ, deleg următoarele drepturi procesuale: de a
reprezenta concurentul electoral în judecătorii, Curţi de Apel şi Curtea Supremă
de Justiţie; de a semna şi a depune cererea de chemare în judecată (contestaţia în
materie electorală), cererea de apel, cererea de recurs şi de revizuire; de a semna
şi depune cererea prealabilă; de a prezenta şi semna referinţă; de a renunţa total
sau parţial la pretenţiile din acţiune; de a majora sau reduce cuantumul acestor
pretenţii; de a modifica temeiul sau obiectul acţiunii; de a intenta acţiune
reconvenţională; de a ataca hotărîrea judecătorească cu apel, recurs şi revizuire;
de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire.”
Potrivit prevederilor art. 15 Cod Electoral, (1) Concurenţii electorali pot
desemna, pentru perioada campaniei electorale, în organele electorale care i-au
înregistrat, precum şi în organele electorale ierarhic inferioare, cîte un reprezentant
cu drept de vot consultativ. Partidele, alte organizaţii social-politice şi blocurile
electorale care iau parte la scrutin pot desemna, pentru perioada campaniei
electorale, cîte un reprezentant cu drept de vot consultativ şi în Comisia Electorală
Centrală. Reprezentantul desemnat în conformitate cu prevederile prezentului
alineat poate apăra interesele concurentului electoral în litigiile cu caracter
electoral şi în instanţa de judecată. (2) Reprezentanţii concurenţilor electorali sînt
confirmaţi de organele electorale respective în termen de 3 zile. Candidaturile
propuse trebuie să fie persoane care au dreptul de a alege şi de a fi aleşi. (3)
Drepturile şi obligaţiile generale ale reprezentanţilor concurenţilor electorali sînt
stabilite prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale, precum şi de către
concurenţii electorali care îi desemnează.
Astfel, potrivit legitimației nr. 0003 din 28 septembrie 2020 eliberate de
Comisia Electorală Centrală, dl Nicolae Fomov este înregistrat ca reprezentant al
concurentului electoral Igor Dodon, desemnat de către adunarea cetățenilor în
Comisia Electorală Centrală.
Potrivit cererii, aceasta a fost întemeiată în baza legii nr. 64 privind libertatea
de exprimare din 23 aprilie 2010 și art. 72 alin. (1) Cod electoral.
Pe această cale, instanța de recurs consideră eronată concluzia instanței de
fond referitor la scoaterea cererii de pe rol în temeiul lipsei împuternicirilor. Or,
obiectul litigiului în prezenta speță constituie pretinsa încălcare a concurentului
electoral Maia Sandu, care prin declarațiile făcute în cadrul brefing-ului din 13
noiembrie 2020, în opinia concurentului electoral Igor Dodon, a răspandit
informații drept false, denigratoare și de defăimare, care i-au lezat onoarea,
demnitatea și reputația profesională.
Subsecvent, celor menționate, Colegiul judiciar relevă că, acțiunea urmează
a fi privită ca fiind depusă de către un concurent electoral împotriva altuia, în
campanie electorală, cerere, prin care se contestă acţiunile/inacţiunile
concurentului electoral și potrivit Codului electoral, concurentul electoral este un
subiect special cu caracter temporar, prezenta cerere, fiind bazată pe prevederile
art. 72 Cod electoral.
 În acest sens, este de menționat că, atît Codul de procedură civilă cât și
Codul electoral prevăd modul de reprezentare a persoanelor în instanța de judecată.
Astfel, reieșind din faptul că Codul electoral este o normă specială față de
Codul de procedură civilă, instanța de recurs conchide că, Nicolae Fomov
reprezentant cu drept de vot consultativ al canditatului la funcția de Președinte al
RM Igor Dodon este în drept de a semna/ depune și reprezenta pe Igor Dodon,
candidat la funcția de Președinte al RM în prezentul litigiu.
Distinct de cele relatate, Colegiul civil învederează că, acțiunea depusă și
semnată din numele lui Nicolae Fomov reprezentant cu drept de vot consultativ al
canditatului la funcția de Președinte al RM Igor Dodon, este în concordanță cu
legislația pertinentă speței.
La caz, instanța de recurs reține că, dreptul de acces la un tribunal garantat de
articolul 6 § 1 al Convenției nu este absolut, dar poate avea anumite limite; acestea
sunt permise din momentul în care dreptul de acces, prin însăși natura sa, necesită
o reglementare din partea statului. În acest sens, statele contractante se bucură de o
anumită marjă de apreciere, deși decizia finală cu privire la respectarea
prevederilor Convenției revine Curții. Urmează să se asigure că limitele aplicate nu
restrîng sau reduc accesul la un tribunal a unei persoane într-un așa mod sau
măsură încît să afecteze esența dreptului în sine. Mai mult decît atît, o limitare nu
va fi compatibilă cu articolul 6 § 1 în cazul în care nu urmărește un scop legitim și
dacă nu există un raport de proporționalitate rezonabil între mijloacele utilizate și
scopul urmărit să fie atins (a se vedea Waite și Kennedy c. Germaniei [MC], nr.
26083/94, § 59, CEDO 1999 I).
Dreptul de acces la un tribunal este încălcat atunci cînd normele legale
încetează să servească obiectivelor securității juridice și bunei administrare a
justiției și să formeze un fel de barieră, prin care împiedică examinarea fondului
cauzei reclamantului de o instanță competentă (vezi Tsalkitzis c. Greciei, nr.
11801/04, § 44, din 16 noiembrie 2006).
În acest sens, instanța de recurs conchide că, hotărârea este actul prin care se
finalizează procesul, ea reprezentând opera judecătorului al cărui conținut este
rodul raționamentului prin care acesta supune o speța determinată regulii generale
de drept. Evoluția acestui raționament reprezintă motivarea hotărârii. Aceasta este
necesară pentru a o face înțeleasă şi acceptată de părțile litigante, dar şi pentru a
permite când este cazul, instanțelor superioare să verifice dacă nu există lacune sau
contradicții în raționamentul judecătoriilor.
 În concluzie, Colegiul civil conchide că, scoaterea de pe rol a cererii din
motive neexistente, ar afecta nu numai drepturile părților la un proces echitabil dar
și încrederea părților în actul justiției, urmând astfel, de înlăturat viciul respectiv,
de către instanța care a emis încheierea.
Luînd în considerație cele stipulate supra și faptul că, eroarea judiciară nu
poate fi corectată de către instanța de recurs, or instanța nu poate lipsi părțile de un
grad de jurisdicție pentru examinare cauzei în fond, pricina urmează de remis spre
rejudecare, iar în procesul rejudecării, instanța urmează să verifice compentența
examinării cererii respective.
Reieșind din cele elucidate mai sus, Colegiul civil a stabilit cert că,
argumentele expuse în recurs sînt întemeiate și fondate, din care motiv instanța de
recurs consideră necesar de a le admite, cu casează încheierii Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru din 15 noiembrie 2020, cu remiterea pricinii la rejudecare
în aceiași instanță.
În conformitate cu art. 427 lit. (b), 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de
contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău,-
decide:
Se admite recursul declarat de către Igor Dodon, canditat la funcția de
Președinte al RM prin intermediul lui Nicolae Fomov, reprezentant cu drept de vot
consultativ.
Se casează încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 15 noiembrie
2020, emisă în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Igor
Dodon, candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova împotriva Maiei
Sandu, candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova cu privire la
apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, cu remiterea pricinii la
rejudecare în aceeași instanță.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele completului,
judecătorul: Ana Panov

Judecătorii: Ion Țurcan

Liuba Pruteanu