INISTERUL SANATATII CABINET MINISTRU Catre, MINISTERUL JUSTITIEI in atentia Domnului Ministru, Marian Catalin PREDOIU _-fa recomandarea Organizatiei Mondiale a Sanataji, organizarea programului de vaccinare anti - COVID - 19 se va desfasura in etape, in functie de tipul si disponibilitatea unuia sau mai multor vaccinur, astfel, intr-o prima etapa se va include vaccinarea urmatoarelor categorii de personal: = personalul medical si auxiliar din unitatile medicale publice si private, = personalul care deserveste activitatile esentiale din infrastructura critica, - personalul din unitatile medicale ale ministerelor cu refea sanitara proprie, + personalul din institutiile aflate in subordinea ministerelor de resort, ~ persoanele peste 18 ani vulnerabile ( varstnici peste 85 de ani si cei cu boli cronice) iar in ultima etapa, popu general Mentiondm ca in mod similar, activitatilor derulate prin Programul National de Vaccinare nu se are in vedere introducerea obligativitatii vaccinarii impotriva SARS -CoV-2, participarea la campania de vaccinare urmand a fi voluntara. In vederea informérii corecte, vA transmitem atasat, informatii referitoare ta platformele majore de a vaccinurilor, material elaborat de catre Gruput de lucru pentru imbunatatirea tuturor activitatilor de vaccinare constituit la nivelul Ministerului SAnatatii ( Anexa 1). In acest sens, in vederea imbunatatirii activitatii de vaccinare, va rugém sa ne transmiteti catagrafia pentru personalul din cadrul institutiei dumneavoastra si a institutiilor subordonate sau aflate in coordonare, in conformitate cu tabelul din anexa 2 atasata prezentei adrese. Sir, Cristian Popisteanu nr. 1-3, sector |, cad 010024 Bucuresti, Romdnia Fax: +4021 3124916 e- ministru@ms.r0MINISTERUL SANATATII CABINET MINISTRU Va rug’im s& ne transmiteti réspunsul dumneavoastra pana la data de 16.11.2020 la numarul de fax: 021 / 313.14.52 si la adresele de e-mail: claudia.boloaga@ms.ro si daniel: 0 Cie wise SF darter CongihereHie , Z ‘ MINISTRU Intoery0e 8. — Ba sacs Tel. +4021 Popistoanu ar. 1-3. sector 1, cod 010024 Bucuresti, Remania 3072680690 Fax: +4021 3124916 e-mail: cabinet ministrums.10Anexa 1. Informatii platforme de vaccinare anti-COVID 19 Este unanim acceptat cd dezvoltarea, productia si distribuirea rapid a unuia sau mai multor vaccinuri tmpotriva COVID-19 vor fi esenfiale pentru controlul pandemiei, protejarea sistemelor de sinatate, reducerea morbiditati si mortalitayii, precum si relansarea economiilor globale. Romania s-a alaturat strategiei Comisiei Europene ce consta in creearea unui portofoliu format din potenfiale vaccinuri a c&ror dezvoltare se bazeaza pe platforme diferite, pentru a asigura sanse cat mai mari de a avea disponibil cel putin un vaccin in decurs de 12-18 luni fird a compromite profitul de sigurans3, calitatea sau eficacitatea, In momentul de fata sunt deja mai mult de 200 de candidagi de vaccin in dezvoltare cu peste 40 fn studi linice si 10 ta inceputul studiilor clinice de faza 3, Dezvoltarea rapida de vaccinuri in aceasta perioada se bazeazd atét pe platformele clasice cu profil de siguranfé si eficacitate cunoscut din vasta experienta in lupta cu alte maladii virale si bacteriene, cat si pe platforme ce, desi inci neutilizate pana acum pe oameni, permit elaborarea si productia mult mai rapid a candidafilor vaccinali. Experienja anterioara cu SARS si MERS a permis acumularea unei cantitafi mari de informatii legate de biologia coronavirusurilor s{ de raspunsul imun la acestea, Totusi, in momentul de fata, inci nu sunt cunoscufi parametrii imuni corelati cu protectia in cazul SARS-Cov-2, asa ca, majoritatea studiilor urmiresc dezvoltarea unui raspuns imun cat mai vast (anticorpi, anticorpi neutralizanji - ce pot bloca legarea virusului de celule, rispuns prin limfocite T helper si citotaxice ce pot conduce la eliminarea celulelor infectate, etc). Este astfel dificila compararea eficientei vaccinurilor dezvoltate pe platforme diferite inaintea studillor clinice de faza IIT in care sa fie observat direct efectul de protectie pe un numar mare de cameni, Platformele majore de dezvoltare a vaccinurilor utilizate in rispunsul [a actuala situatie pandemica: 1, Virus intreg inactivat sau atenuat: Marea majoritate a vaccinurilor umane utilizate pana acum se bazeaz’ pe virusuri atenuate sau inactivate (exemple clasice: Vaccin antigripal, rujeola, febra galbena, hepatita A, etc). Vaccinul este produs din virus crescut pe linil celulare si ulterior inactivat prin diverse metode fizico-chimice pentru a nu mai fi infectios. Desi bine cunoscuta, platforma presupune cultivarea in cantitagi mari a unuf virus cu grad mare de infectiozitate, punand probleme in privinfa numarului de doze disponibile cat si riscuri de biosecuritate majore. Avantajul este ca raspunsul imun este similar cu cel datorat infectiei naturale find favorizate atat mecanismele de rspuns umoral (anticorpi ) cat si celular Cimfocitar).In momentul de fata exista 3 vaccinuri bazate pe SARS-Cov-2 inactivat in faza 3 de dezvoltare clinica, de la produc&tori din China, Inca nu exista negocieri avansate la nivelul CE pentru achizifia acestor vaccinun 2, Vaccinuri subunitare: Proteine sau fragmente de proteine virale considerate relevante sunt produse in sisteme alternative de expresie (celule mamaliene sau de insecte, drojdil, bacteri!), purificate si administrate in general in combinafie cu un adjuvant (pentru a directiona réspunsul imun si citre mecanisme celulare in vederea completirii profilului de réspuns majoritar in anticorpi). Desi deja utilizata pentru vaccindri umane (ex, vaccinul antigripal, anti-hepatita B, anti-HPV, etc), o asemenea platforma presupune etape dificile de optimizare a expresiei, renaturarii si purificarii ce intarzie dezvoltarea vaceinulul in fazele initiale. Avantajele sunt ca odatA pusa la punct, scalarea productiei pe o astfel de platforma permite obtinerea rapida a unui numar mare de doze (in special finand cont de multiplele facilitati de productie disponibile pentru o asemenea tehnologie) sica reactogenicitatea este mai redusa la astfel de produse. Comisia Europeana a incheiat un contract cu Sanofi/GSK pentru vaccinul dezvoltat de acestia (proteina Spike intreagi, produsa in celule de insecte, adjuvantaté cu AFO3 sau AS03), Atat sistemul de expresie cat si unul dintre adjuvanfi (AS03) au fost deja utilizate in vaccinuri umane (antigripal sezonier si pandemic). Vaccinul se afla in studiu clinic de faza 1/2. 3. Vector! virali non-replicativi: Diverse virusuri (adenovirusuri, virus rujeolos, etc.) modificate inc&t sa nu se poat reproduce in organismul uman in care sunt introduse gene pentru antigenul urmarit, Ajuns in celulele de la locul inocularii sau ganglioni limfatici virusul livreaza bagajul genetic conduc&nd Ja producerea antigenulul, Prin faptul ca antigenul este produs chiar de c&tre celulele organismului, mecanismele de generare a raspusului imun sunt mult mai apropiate de cele induse in urma infectiei naturale decat in cazul vaccinurilor subunitare st favorizeaz aparifia unul réspuns celular. Pe de alta parte, reactogenicitatea poate fi mai mare, dar tolerabilé. Platforma permite adaptarea rapida la patogeni diferifi prin introducerea genelor relevante intr-un vector deja cunoscut. Comisia Europeana a incheiat un contract cu Johnson & Johnson pentru un vaccin bazat pe adenovirus 26 deficient in replicare, codificand proteina Spike intreagd a SARS-Cov-2. Platforma este cea folosita de JJ pentru singurul vaccin cu vector adenoviral aprobat european pentru uz uman (Ebola). Comisia Europeana a inchelat un contract cu AstraZeneca pentru furnizarea a 300 milioane de doze din vaccinul lor bazat pe un adenovirus de cimpanzeu,deficient in replicare, cadificand proteina Spike. Ambele produse sunt in studii clinice de faza 3, 4. Vaccinuri bazate pe ARN-mesager: Vaccinurile constau in ARNm codificand pentru proteine virale intregi sau fragmente ale acestora, incapsulate in vezicule lipidice pentru a favoriza livrarea in celule, Similar cu vaccinurile adenovirale, antigenul este exprimat intr-un context ce seaman mai mult cu infectia naturala s{ favorizeazi aparigia unui rispuns celular. Platforma permite dezvoltarea foarte rapida a candidasilor vaccinali (ARNm este produs prin metode sintetice), dar nua generat pana acum un vaccin aprobat pentra uz uman. Raspunsul imun la ARN si la lipidele purtitoare conduce, pentru multi candidayi, la 0 reactogenicitate mai mare, dar de scurta durata si tolerabila in studiile clinice de pana acum. Dintre producitorii majori cu vaccinuri in dezvoltare pe aceasta platforma Comisia Europeana se afla in negocieri avansate cu CureVac, BioNTech/Pfizer si Moderna, primul fiind in studi clinice de faza 2 si ultimele Z in studil clinice de faza 3, fn timp ce vaccinarea reprezinta cea mai fezabila strategie de a iesi din situatia actuala generata de pandemia COVID-19, siguranja cetifenilor este prioritara Comisia Europeana nu va face niciun compromis si nicl derogiri tn privinga furnizirii informatiilor necesare pentru stabilirea sigurantei si eficacitatii unui produs sau fn privinta timpului necesar pentru a dovedi aceste Iucruri in studiile dinice. Siguranga este o cerinf fundamental pentru orice vaccin ce va ajunge pe playa VE. Inainte de a fi disponibit pentru achizitie si utilizare, orice candidat de vaccin. COVID-19 va trebui sa satisfacd toate criteriile stiintifice in privinfa siguranrei, eficacttipii si calititit stabilite de Agenfia Europeana a Medicamentelor pentru a primi autorizafla de punere pe plata. Este cert ca, in cazul detectirti unor efecte adverse severe, vaccinul nu va fi disponibil pentru utilizare in UE. In plus, sub legistayia UE in privinta farmacovigilentel, toate vaccinurlle vor fi atent monitorizate si ulterior obsinerii autorizatiei de punere pe piata, Comisia si menjine angajamentul de a investi intr-un portofoliu divers si cuprinzator de potentiale vaccinuri dezvoltate pe tebnologil si platforme diferite, pentru a asigura, cu probabilitatea cea mai mare, obyinerea unui vaccin sigur si eficace, necesar pentru a incheia aceasta criza sanitara fara precedent.‘6F-AIAOD| lca aL GING suvosiad| “BMF S4eUI9PRA) aupossad] - nue areuoaes| auvosiod I eS aa oF seumuyyo1| — ssuopaiea} sewn Tv..01 ‘ura auossad sewing) “4 TVLOL 5199 aupossad| Tt | eta cone sewny| pists euossod ap wsoBoye9 an1y| eye Mes a}euoPAOgns 3 rexpeo agp fe1pu3s9 ine (e903 wyp yenUass jnjeuossa4| unuops003 ‘ay sey pss a2EKOPAOgRS: uy UEP YRJOD © ys mINZaISILLH JNApED UH uosisd syrstiensy Teeuy