MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE

AN I: IE, SPE
Prof. dr. Gabriela Olteanu

Seminar 1. Derivarea funcţiilor reale de o variabilă reală (recapitulare)

REZOLVĂRI

1.1. Calculaţi f 0 (x) pentru următoarele funcţii reale de o variabilă reală definite prin:

1. f (x) = 5x14 + 3x3 − 4x2 − 6;

2 √ √
3
2. f (x) = x 3 + x + x2 ;
p
3. f (x) = x4 + ln x3 − 3 (x − 1)2 ;
√
4. f (x) = lg x + 5x + x12 − 1;
1 1 1
5. f (x) = 1 + x + x2
+ x3
;
6. f (x) = sin x + 3 cos x − 5x6 + ln (x + 2);
7. f (x) = (3x + 1)(4 − 5x);
3
8. f (x) = x2 · e2x −1 ;
√
9. f (x) = 2x5 − 5x + 1;
3x2 +7x−6
10. f (x) = 2x−1 ;
√ √
11. f (x) = ( x + 3 x) · ln x;
12. f (x) = x · cos x + 5x ln x + 3 sin2 x3 ;
1
13. f (x) = x3 −3x+2
;
ln x+x
14. f (x) = ln x−x ;
√
3x+1
15. f (x) = ;
e3x2 +2
x2 +x+1
16. f (x) = x2 −x+1
;
17. f (x) = tgx2 + arcsin x;
x+ln x
18. f (x) = √
2x−1
;

19. f (x) = ax · ln (x2 + 1), cu a ∈ R;

20. f (x) = ax · xα , cu a, α ∈ R;
21. f (x) = ( xa + xa )2 , cu a ∈ R.

Răspunsuri:
1. f 0 (x) = 70x13 + 9x2 − 8x;
1 1 1
2. f 0 (x) = 32 x− 3 + 12 x− 2 + 23 x− 3 = 4 √1
3 3x + 1
√
2 x
;
1
3. f 0 (x) = 4x3 + 1
x3
· 3x2 − 23 (x − 1)− 3 = 4x3 + 3
x − √2
3 3 x−1
;
1
2

4. f 0 (x) = 1
x ln 10 + √5
2 5x
− 2
x3
;

5. f 0 (x) = − x12 − 2
x3
− 3
x4
;
6. f 0 (x) = cos x − 3 sin x − 30x5 + 1
x+2 ;
7. f 0 (x) = 3 · (4 − 5x) + (3x + 1) · (−5);
3 −1 3 −1
8. f 0 (x) = 2x · e2x + x2 · e2x · 6x2 ;
4
9. f 0 (x) = √10x −5 ;
2 2x5 −5x+1
(6x+7)·(2x−1)−(3x2 +7x−6)·2
10. f 0 (x) = (2x−1)2
;
√ √
( x+ 3 x)
11. f 0 (x) = ( 2√1 x + √1
3 2 ) · ln x + x ;
3 x

12. f 0 (x) = cos x + x · (− sin x) + 5 ln x + 5x

x + 3 · 2 · sin x3 · cos x3 · 3x2 ;
−3 2
13. f 0 (x) = − (x33x
−3x+2)2
;
( x1 +1)(ln x−x)−(ln x+x)( x1 −1)
14. f 0 (x) = (ln x−x)2
;
2 √ 2
√3 ·e3x +2 − 3x+1·e3x +2 ·6x
15. f 0 (x) = 2 3x+1
;
(e3x2 +2 )2
(2x+1)(x2 −x+1)−(x2 +x+1)(2x−1)
16. f 0 (x) = (x2 −x+1)2
;

17. f 0 (x) = 2x
cos2 x2
+ √ 1
1−x2
;
√
(1+ x1 )· 2x−1− 2x+ln
√ x
18. f 0 (x) = 2x−1
2x−1 ;
19. f 0 (x) = ax · ln a · ln (x2 + 1) + ax · 2x
x2 +1
;
20. f 0 (x) = ax · ln a · xα + ax · α · xα−1 ;
21. f 0 (x) = 2 · ( xa + xa )( a1 − a
x2
);

1.2. Calculaţi derivatele următoarelelor funcţii reale de o variabilă reală definite prin:

a) f (x) = −x5 + 3x2 − 100x + 1;

b) f (t) = t7 + 200t3 − 50t − 5;
c) f (y) = ln(y 2 + y − 1) · y x , x ∈ R;
d) f (a) = (a2 + 1)x + xa , x ∈ R;
e) f (x) = 4 ; x3

f) f (u) = e3u · sin (2u6 );

g) f (v) = v · arcsin (2v + 5).

Răspuns:
a) f 0 (x) = −5x4 + 6x − 100;
b) f 0 (t) = 7t6 + 600t2 − 50;
2y+1
c) f 0 (y) = y 2 +y−1
· y x + ln (y 2 + y − 1) · x · y x−1 ;
d) f 0 (a) = x · (a2 + 1)x−1 · 2a + xa · ln x;
 3

3
e) f 0 (x) = 4x · ln 4 · 3x2 ;
f) f 0 (u) = 3 · e3u · sin (2u6 ) + e3u · cos (2u6 ) · 12u5 ;
g) f 0 (v) = arcsin (2v + 5) + √ 2v
.
1−(2v+5)2
1
1.3. Fie dreptele a) 6x + 3y = 18, b) y = − x + 3, c) y = 5. Găsiţi pantele şi interpretaţi
4
rezultatele. Aflaţi punctele de intersecţie cu axele de coordonate.
Rezolvare:
a) 6x + 3y = 18 ⇒ y = −2x + 6, deci panta m = −2.
Interpretare a rezultatului: Panta dreptei fiind -2, o creştere a variabilei x cu o unitate determină o
descreştere a variabilei y cu 2 unităţi.
1
b) y = − x + 3, deci panta m = − 41 .
4
Interpretare a rezultatului: O creştere a variabilei x cu 4 unităţi determină o descreştere a variabilei
y cu o unitate.
c) y = 5, deci panta m = 0, dreapta este paralelă cu axa Ox , iar variabila y nu depinde de variabila
x, ea are valoare constantă 5.

1.4. Scrieţi ecuaţiile dreptelor pentru care:

a) panta este 1/4 şi punctul (0, 3) aparţine dreptei.
b) avem punctele (4, 1) şi (6, 2) aparţin dreptei.
Rezolvare:
a) Ecuaţia unei drepte cu panta m şi care trece printr-un punct de coordonate (x0 , y0 ) este dată de
formula
y − y0 = m(x − x0 ).
1
În cazul nostru, m = 4 şi (x0 , y0 ) = (0, 3), deci ecuaţia dorită este
1
y − 3 = (x − 0),
4
adică y = 14 x + 3 sau 4y = x + 12.
b) Ecuaţia unei drepte care trece prin două puncte de coordonate (x0 , y0 ) şi (x1 , y1 ) este dată de
formula
y − y0 x − x0
= .
y1 − y0 x1 − x0
În cazul nostru, (x0 , y0 ) = (4, 1) şi (x1 , y1 ) = (6, 2), deci ecuaţia dorită este
y−1 x−4
= ,
2−1 6−4
adică y = 12 x − 1.

1.5. Fie funcţiile cerere ı̂n raport cu preţul unitar p date de următoarele expresii:
2p − b
a) Q(p) = , cu a, b ∈ R;
a
a − p2
b) Q(p) = , cu a, b ∈ R.
b
Exprimaţi preţul ı̂n funcţie de cerere şi calculaţi valoarea marginală (derivata) a acestuia.
4

Rezolvare:
2p − b
a) Expresia funcţiei cerere ı̂n raport cu preţul unitar p este Q = =⇒ 2p − b = Q · a =⇒
a
a
p = a·Q+b 0
2 . Valoarea marginală este p = 2 ;
a − p2
b) Expresia funcţiei cerere ı̂n raport cu preţul unitar p este Q = =⇒ Q · b = a − p2 =⇒
b
√ −b
p = a − b · Q. Valoarea marginală este p0 = √ .
2 a − bQ
1.6. Fie funcţia cerere exprimată ı̂n raport cu preţul unitar p dată de expresiile:
a) Q(p) = b · eap , cu a, b ∈ R;
p
b) Q(p) = , cu a, b ∈ R.
a+p
Calculaţi valoarea marginală a funcţiei cerere (derivata) precum şi elasticitatea cererii ı̂n raport cu
preţul.
Rezolvare:
a) Expresia funcţiei cerere ı̂n raport cu preţul unitar p este Q(p) = b · eap , deci valoarea marginală a
funcţiei cerere este
Q0 (p) = b · a · eap .
Elasticitatea cererii ı̂n raport cu preţul este
p · Q0 (p) p · b · a · eap
EQ (p) = − =− = −ap;
Q(p) b · eap
p
b) Expresia funcţiei cerere ı̂n raport cu preţul unitar p este Q(p) = , deci valoarea marginală a
a+p
funcţiei cerere este
a+p−p a
Q0 (p) = = .
(a + p)2 (a + p)2
Elasticitatea cererii ı̂n raport cu preţul este
a
p · Q0 (p) p · (a+p) 2 −a
EQ (p) = − =− p = .
Q(p) a+p a+p

1.7. Fie funcţia cerere ı̂n raport cu preţul Q(p) = −p2 + 5p + 50. Calculaţi EQ (5), elasticitatea cererii
ı̂n raport cu un preţ unitar de 5 u.m. Este cererea elastică sau inelastică ı̂n raport cu acest preţ?
Rezolvare:
Funcţia cerere ı̂n raport cu preţul are expresia Q(p) = −p2 + 5p + 50, deci valoarea marginală a
funcţiei cerere este
Q0 (p) = −2p + 5.
Elasticitatea cererii ı̂n raport cu preţul este
−p · Q0 (p) −p(−2p + 5) 2p2 − 5p
EQ (p) = = = .
Q(p) −p2 + 5p + 50 −p2 + 5p + 50
Elasticitatea cererii ı̂n raport cu un preţ unitar de 5 u.m. este
25 1
EQ (5) = = = 0, 5 < 1.
50 2
Cererea Q este inelastică deoarece procentul cu care descreşte cererea este 0, 5% şi acesta este mai
mic decât procentul 1% cu care creşte preţul, deci avem rentabilitate.
 5

1.8. O companie are funcţia cerere

Q(p) = 400 − 2p
şi costul total exprimat prin funcţia
CT (Q) = 4Q3 − 116Q2 + 20Q + 1500.
Care sunt valorile marginale pentru funcţiile cost total, venit şi profit?
Rezolvare:
Valoarea marginală a costului total este
CT0 (Q) = 12Q2 − 232Q + 20.
Venitul este R(p) = p · Q(p) = 400p − 2p2 deci valoarea marginală este
R0 (p) = 400 − 4p.
Profitul = Venit – Cheltuieli, deci
231Q2
 
Q
P = p · Q(p) − CT (Q) = 200 − · Q − CT (Q) = −4Q3 + + 180Q − 1500 = P (Q)
2 2
Valoarea marginală a funcţiei profit este
P 0 (Q) = −12Q2 + 231Q + 180.