{IL 6 "19 ‘do e016 ‘9 "NavOION "WH NouBUY's "20% ‘suey snosseIg-SuRP np supa SHON noisy anh ‘ouogdoang uotan 9p Sore SEP Hose] 1WEOE4 © SPINES) “DIO Hd 2191 SMM weston 09 Couns ‘souaye sop woug 1epeS.an Auaaiueg WH Sosazeje Meal rnuo3 MNOd “Capon 8S Wg oe «002/01. 1 weodame jeuojeanpe ¢ sraronun oono60 ss oid se Ms “revs y sp euovomne eruer 8 feoveuoo Mmydep mmeupan esas 3) PSieL “OY topon 8 Ve sseouayn ojeidw0e 6 otucoxpou MO"1002 a Sz WP OL HH} WIL EA _plewowjed easepundses 1 gueudiosip eesepundsed = (qenud nuojoos us enou6 aysnjout) gounU Bp Af}29)00 rHOIJUOD = :(enud iruojees uy eayezuejes aisnjou!) eounul ap yenpialpu! jizesuoa= (yeaud jruojoes Uw!) eounus ap a199100 |nyDeNUOD = | 1209401 2orpun{ sojauliou e ayed 0 408 Indep up 1$ eued pueog) eo ayel9pIsuoD y jod “euuN uIP vaisede e| auinud ND uounus e Wdaup op auuoU |S we ieuod nes se2ueq ‘jeosy ydosp op awiou 1S “yo ydoup ep ejauou ap unyele ‘apULED 3 (upon) ap weInoaxe 1S soM!ORIES “IO|UNUNG WezIe!o.0LN09 e 1S | ‘gone “Bxe| nes insuas UL) soU—}UL IN}njiowI0D e AyoadsO4 “O|JO.EIE e20YS UI junyodes ezeowvouia}6as 2129 usejul jdasp op aaypunf sojeusou e9}e}/2)0) Up ajso — ,porsejo auniideose ul ydoup ap eunuues o IMyRSUOD e BNE) ~ 1O|NADE Ie dad, ((2°$ seoued j90 ‘sojseINBISe inIUAop “aseIIgoWN JOLLOFEA Jojaid ye oT ynluowop u! y J2 wna) fueosWoo — leuolipueN eywnuap rdeup ep ee0m aiquip ilejes oytunue gzeuolioasip — yosp op unwies Jowe ulliede e129 ~ oiqnd jae 9p uejuauto|6a "ynus Yeu 30} yenud injmydeup eayenfenp osouno areo ojaieis Ut JeNYO= (-e°S oueauoure-o)6ue elionig “eyey “elueWoY) leIos0WOD Injnydaxp esMUeS Jo] eaMVINS UE Me NU 'eiUDa Uy "iS yeaud injmideup earenyenp osouno nu a1eo jdoIp ap ewaisis JUN ejUa}SIKe = jeueojewn ul ‘olay/e as1UI‘yodns puene a1Uido o ays3 “ereUNOSD euojew — sojueseje jmideup op "RU !eW 99 UL 99 UIP “Jen| PUI) Nes ;N90) ‘aE fed aj80 (jenud injmdasp eareyjenp 2sounD axe9 ojoreIS UI) jerOreW09 jnidalD Mujod eUIde PISIKA “a}eNO|dWOD O1eW ep quuIuos ep 1S allonpoid ap wnjeredO ID @ panesodo 1ew eo veseINEeJsop ‘TeuopeN injnlowod e ¥S os1z-nudoad rojonpoid Uy "goijduu: gorwouddd ejeyn exo ul "uapecsid gugy UISIWUeUIP UN 2p ‘ize 9p CALI feos injdagl faiseounce: ag AoyL@ovye jnjdaap no younUE MyMda4ap eFE|PI09 °9'S (jejoos nnBojeip e 1.02/29 “su BaBo ‘U|UDLIO Ja}s008 injDedse qns puly ei lenjpesiuos jnjeuosied niuad |S g0 “Yolgnd qweuojouns naued Wee oveHS HAPTER nes ial nes njos Seajeoe nep aueo exjeUOU aF9e ULC Wo}eU! BywNUE yejUOUIo|Gs & IN P ‘gpeoued eu u! ‘9 njdey JenjUBdde oInga,) ‘sns TEU ap J0|30. jMIxe}UOD Up Fines oi BPunsdno es ya}2e.1U09 ‘9 uy Alsnjout esuudno aoyloads Yepanaid Ud — wounw Jeljeisi60) jnupeo Ul BIEN Jeuoljuanejuoo epuaury ‘Jeuojjuerequod ‘ginGa1 ep ‘yeuolioues siso ‘e/e69) Mobil a4winue ejedsas nu a1eo jnsojefebue “younus |npOD UIP O9z “UE YAUIOd “fexoUEb U inuawop ul 18 rHeweBe, eaveinBise uy jeljuase jo) uN axe ApeNSIUNpE N|OsUOO= srounw injmydesp ajoULoU as-9-npugaxde “Jen}9eNUOD Injeuosted TaD njeuejes no ojunuodes us (oyefeBue) yoorgns wo sede eayjgnd immsui nes Higvo;ne= Wye 30 VU Vo HON TCT“TRATAT TEORETIC $1 PRACTIC DE DREPT AL! Constituind ramuri de drept distincte, dreptul muncii gi dreptul securitatii soc insa si numeroase zone de interferentés © parte importanta a raporturilor juridice de asigurari sociale sunt grefall calitatea de salariat; ~ ambele ramuri opereaza, intro anumité masura, cu aceleasi notiuni, conceplal institu juridice; ~ fara a afecta apartenenta dreptului securit&tii sociale, in principal, la dreptul pl jotusi, In subsidiar fala de reglementanile normative privind asigurairile sociale, contad colective de munca ~ izvoare de drept specifice dreptului muncli — pot sa clauze prin care se acorda salariatilor, de catre angajator, drepturi su nivel superior camparativ cu prevederile legale (din sfera socialé): ~ izvoarele internationale ale dreptului muncii si, respectiv, ale dreptului secu sociale sunt deseori comune: = sin dreptul inter, aga cum am ardtat, acte normative fundamentale — cum Legea nr. 263/2010 privind sisterul unitar de pensii publice si Legea nr. 76/2002 pr emul asigurdrilor pentru gomaj gi stimularea ocupérii forte! de munca ambele ramuri de drept, in principal, in dreptul securitatii sociale i, dreptul muncii Dreptu! muncii si dreptul securitati sociale pot ff reunite — teoretic ~ $i pe plan in dreptul social, Aga cum am aratat, si la nivelul Uniunli Europene se poate recunoal existenla dreptului social al U.E., dupa cum se poate vorbi si despre dreptul european (care include si reglementarile in materie ale Consiliului Europei). . Corelatia dreptului muneii cu dreptul administrativ Aceasta corelatie se exprima in diverse forme: ~ printre izvoarele dreptulul muncii se numara si actele normative emise de orgar uterii executive (Guvernul, ministerele, cu deosebire cel al Muncii, Familie’ gi Proted Sociale); aporiurile juridice aflate in corelatie cu cele de munca (privind pregatirea prt sional, sub aspectul condiilor de studiu, sanatatea gi securitatea in munca etc) s eglementate in parte prin dispozitii ale dreptului administrativ — actele administrative individuale de repartizare in munca pot constitui, exception factorul declangator (prealabil) al incheierii unor contracte individuale de munca de cd = avizu/autorizarea/atestarea dat(a) de un organ al administrafiei publice pot constitui 0 conditie sine qua non pentru incheierea anumitor contracte individuale 4 munca; retragerea avizului/atestari/autorizari are ca efect, conform art, 56 alin. 1 lit. g Codul muncii, incetarea de drept a contractului individual de munca: —aga cum am aratat, raporturile de serviciu ale functionarilor p tari, sunt, in esent, raportur juridice de muncd, dar au particula nitori, stabilite prin norme de drept administrativ; dreptul comun pentru legislatia func ublice il constituie dreptul munail (in accepliunea sa stricto sensu): redoa, Gh. Brehol, op. cit, In .Dreptu' nr. 7/1984, p. 17; Al. Athanaslu, op. et, p. 9-1 Tufan, op. ot, p. 8-0; A Ticloa, C. Tulan op. ofp. 16; A. Ticiea, Trot. ei supra, totugi 9 aberden untare. 4D. V. Fr, anal, R. Buta, op. cf 'k. Popescu, Regiementari ale relatilor de muncs. Pracicé regi, 1998, p. 13-22" Une! ce le efentoara la aspe sonalul contractual), apli olul administrativ are \ A in cadrul legislatict plica, in toate cazurile, nla Guvernului nr. 2/200 dreptului m umea de azi, de un dinam iproductiei propriu-zise si a peraliuni de productie si d Greptul comercial (in stat ocul su fiind Iuat, din public — care apartin altor tele de drept denumite al pietei valorilor mot jum gi norme de drept al mun Gu privire la acestea din u Bfacerilor o parte a normelor jure =contractul colectiv de mun = contractul individual de mt = conflctul colectiv de mune =raspunderea disciplinara s Publicata in M. Of. nr, 410 din 25, fea A, C. Targia, Cons recunoastor« sDrepl nr, 102007. p. 179. Yp'se vedea, peniu contiautl ¢ Paris. 1991; C. Gaval tons du s-Coygap ano op s00p sf gunjou u ewnu gyr99K9 98 O13 “Ep ap NES (goUNW ap YenpuspUL IHN ‘5389 uno) 808) # ap ys seUasied manu! jenjrequED eH}eEHID "eLELIUIO}DP O18 MVE} 1 s1e.9psucD wy Caen) eosgD LaL2;aYDuL e BEIJUED BD OIEZN JUNE I_SUD}IEL ISCOLe Ug 1g do do dog ‘go1 "0 40 "wepy + ‘09-96 4 ‘zoog "asounang 9 Io Weg "(voreuop100>) nuuig "y "PSEOUEIEIS “a "bee: Z¥E "8M "TOR "I '¢o "NOUEUY °S "17 7 “p002 "8S9uoNg 3986 I 'P3 "Bll © pe vojNeGyge © pyesouoE GUoOL ‘nD ;4osc “WERHE “O {2661 “MSounonG ‘il "P3 “oN Jo}IoesING0 warENER! |S DouNIeIazeY "BO! “A “622 Od “EpAN OV ‘39242002 "PUBEH'SoUD0) "B3 ‘OVeREN fp OU2aL0¢)JEBION "18 CODOA 9 ‘leu01e9j014 oveidepe op 19 OU sveauie> 9p IMBeNUCO FU ~ eayDUeE a\89 G9) eaxenoy voEp —ezeaiBoIL oF MU ORE OL ‘8007 1 ZL UP CF IY JO WML EOI “ojwipmyyde e ‘ajeuorsejoud uneGerd eazesapisuoo uy soyefebue anes ep elelpl eUosied s9}08120 Un ale EouMU! 8p enpinipul inoesTUOD *,oeuosid mu 3183 (B * enijoeonas eyoaje Sl a1e9 eouNiinjozer_nu ser “JON nujvad Yewnu “oun Jae|si69) NaNod ‘niNgRm ealeyeOU! y eA BauMijoURS ‘uIAeJ |-89 soNjeBygo e eyed oO a1eo ep aseojezundsal lupIndexe Nes WeINdSKe—U Inzeo UI ‘oven eD ‘jeihied duit Mo Foun

“Lodz ONE Gz MP OLZ KON UE 708) ‘seme) yn op ‘sap 1 oD :u! pH 88 eIoeNOD ap OBA} aNEIIRD BUUIION INLEIES — 1p AEE ‘e2un 20)8018 90) ‘S99 Jn Be JOjjsenueD euEBaIea Ap aled 956) eDuiNAl OP [enpinpAh MaeAD "C4 od “deo Bie) ad "e9pan a (ez fon "49 90) “eJenwoWeD oUMWs eieys!697 “nueapeABHR “S EOP a |S J0WIA quowluare uN ep RpUldep es — goUNW e| ynjnydap easeZyea nqued oipunf yuauinsisul ~ (eouNw 9p jenpinipur inimoesjUOD J0}e}9eI9 ee!eonpoud) ea (POLL? st 6971 WuOJUOD ‘FaIUEWOY a2 WUIPaSa1g as}e9 Bp aPDesTUOD: Joun 1ue)nd8Xe |nsinoJed ad yepaiou! ea:ebesja1 aIS9 wNo ese) So1dxS pow UE 969} 8189 Ul 8za}od! 3/998 UL ‘aLOINjOZAJ ailipuS o op ayejo9Je LOUNUI Op BF yOeRUCD Injseoe |e}eoU! optl}puco 1S o]LNIoWe} — oUNW UL HEWIGEIS @ alu = nequul] osayige}s 2129 HoUNLL MPO UIP ZfauHOU EpNja Je ail\puCD ap jase O ‘euoynjoza. efjipuos 0 op jejseJe y eaind Je nu goUNW Ep [eNpIAIPUL In nuejes ‘je6) ‘auinno 2s aves eileisaidenuog ‘ejeiunwer ey es angen eieysaid eOUnfi (e'S nioiuas 9p injoi9es eBjnaip nu e ep ‘injnjo2s]U09 Insunowed ed ‘uoyeleBue od esnouod | nu e ap) 292) nu e 9p (B/eUO!{UBAUOD NES ep etjeBq0 Snsul ja aynoaxe Bs ojeod nu jfuojeleBue IU ‘nes npuE! e SuBO)eA BIWNUE 0 92S 1OUNLY [N20] Ul Injruo|eTeBue 1eJO I-es MIEUEIeS "yl ueungpzep ur giequivpsaid eeporolu y pueindau ‘(eounw uud) eumeu ue 1 (ounw e 9p) 290 & ap ayje6ygo 0 2159 inMmeuEyes © oysuojoe1eo efeOiNOl (einisace indy ap wesaypul -uoo ejusisixe nnued vou enb surs efipuoo giuizeides esos euwo} noun i “jnBias aimysuos nsuasuod ojos inynjoeuoD was=!ayDUI WA \njdasp U! 20 A (ND °D LUE ZbZL "Ue) ,eInjosge o}eNINU Op yAO] eISO" elgeleA es Calas 2190 0 BAG.) ‘2IUlaIopUIOU diya Ut “2xe9 JoUWHO BEd UW, YIAYOU! IMeNUOD “CA ‘je gb “He anjnigeNUED e eNgeleR easare jad euojebiygo 9jsa esuDs el (vounts inpoD UIP 9} “Ue) woreypyeA pe aBay ap eynuao esUDS EuNO, Ut eIOYDE (jos enup enum 2} insoseju UI A\snIoxo exeOSEYSOP 95 iNIMeUEIeS earEANDE 20 ‘12eNL00 Uh Jeoyioads 2-5 nu goep 1S nifoRwop Wejeoe UL “|eUUOU “9seInjaiAuoD 10s BOep 8p B[enpINpul ejajseNUOD yeIaYDU! e aseD (\Nj99) 19}99 (eAlos) \n}os ap ee) a soyeue|es easeuopiogns o1use9 innjeuosiad jnzeo ul 16 “yeuojjes "go alaied ‘erznjou09 9p |9y/Se 0 Joaup oyNze1 ES ave UIP feBo) oWWIOU eIsIxo Nu EOeDI (uoveleBue ep 12 §§ pugne) jieoose fijea0 ap gies 1S 19 ‘pzneo ul gounw ap ajaysemuOD yea [29 9p ee) alsnjoxa ejsoquew 25 nu inyoadser J0}}euejes eaveuOpIOgNS ‘UNE Uy senxne feuosied no UO o;pous ‘ueIBeIS WeIOU ‘UeIBeIs HeoOAe no eOUN ap BAeR U “2euoss00 emu soenuED UW PMIRAE ojo} ejuarsz01 "waxy ey Brong ‘omni soyom ‘3 ‘anlebiac PEAY rmnidnI99 18 joznes fe 1 yp ‘do ‘ouojouen a “occ UHL 6 “1 Jon "19 “do "nu YOWY 1 95 €3) jeimens nes (op Inymiseauos e ennetay wore (Qeyou y sees nu inpeson we Bi 9s ue ~ guna ap renpiipu pa | idaup op ezee}00u) ‘oj Hoo ‘Ye|oose yuns ase0 no ileioose run jnipeo ul — yp £9 Ineoone ‘a/e6a) sojou0U JojeleBue op eoyeyyeo ‘euneid HEI!E ‘eI\ejOe| "eqe ES 1 ud 18 u! e18}x9 jod nu e IANS ep Lore reAniq yruo}eleb, Blewinu yidosd uns eyeroey @ Hfese601 as ojo onup sieou HOBIeD Je aie meses aidse jB}o1un ezeainByuoo ‘asen | peuossed n ByAUIOd eeI0z) Biuido 0 Bun je nes nieyun je “qwopuue BJOG ap junijes soun e uo (isc JBZ\\)n und! e129 “aAjoaig gE 8INnqay nu eoUNW 9p je linzeo sywnue us edwoyso & IB0 ‘nuejes eS Bi9j0 9) 12 Bled |nioyeleBue e| ound no Osied nyimuy erayoul 3s got WJE9 soWJe JeyoUd Bue: eps jod oyieqes ued wud od 2 IS "EOUNU 9p 20) njruoyin @\se ‘ayejas 29 auede eS WIS 1Sej902 ~ njmynujjuoo jny IAO@109 UN esul e15)K3) (eiueuwis}ep) easope.ou BGION 2159 ‘pUO4 Ul “e's Blapan uy eine jung ,e0un Lee. ‘YONTIN a -TVIGTATGNT TLV WIND OHA Wy 1d3u0 30 saved 6 ousyTRATAT TEORETIC $1 PRACTIC DE DREPT AL in doctrina juridica s-a sustinut faptul c& este necesar sa se retina caf interdictiei conditiei in contractul individual de munca au are, la acest moment mei legal”. In realitate, de principiu, trebuie precizat ca orice conditie ca modal lulu juridic (a contractului) nu poate sa vizeze (sa se refere, sa afecteze) unui elemenicle constitutive ale oricarui contract; ea poate sé vizeze doar o obi existenta, determinand numai perfectarea/iniregirea ei, Or, in cazul contractulu ind de muncé, s-ar viza, prin condite, insusi consimtamantul partilor. Dincolo ~ $n pi de aceasta component teoretica ~ opereaza ca temei legal, aga cum am aratal, gin Codul mune: stipularea unei condi in contractul individual de munca, prin a parilor conditie care ar fi, prin ipoteza, defavorabilé salariatului, apare ca inadmish temeiui acestui text legal Este insa posibil ca, prin exceptie, insasi legea sa insttuie, in anumite pot Conditie pentru incheierea valida a contractulut individual de munca ori s4 permit Parflor sd stablleasca, prin acordul lor, o astfel de conditjie (caz in care ar putea f aed ca exceplie de la art. 38 — si salariatul). Asadar, condilia nu este posibié ind contractului individual de munca, daca este stabilia prin acordul parlor ~ fara tl expres ~ $i daca vizeazé executarea contractuluirespectiv (iar nu Tnsasi inchelereasd Spre deosebire de situatia condilel (art. 1399 C. civ,), contract individual de poate fi afectat de un termen extinctiv sau suspensiv (dar cert) — stabilt prin a Partior sale. Daca suspendarea contractului intervine ca urmare a acfiunil unl obiectiv ~ exterior ~ cum ar fi un caz de forts majora cu efecte temporare, este pos opereze un termen suspensiv incert®. Agadar, interdictia termenulu suspensi in ‘efera exclusiv la stabilrea acestuia prin acordul partir contractului de munca, 9) Pe parcursul executérii contractulu, legal, salaratul affat sub autoritatea ang ‘ului, i se subordoneaza acestuia, fara a-i putea fi afectat’, ca principi, viata pial exercitarea drepturior si libertaijlor sale fundamentale. Corelat, angajatorul dlspuned putere de a da directive (de directivare), de o putere permanent de contro! si de Of (prerogativa) disciplinara Subordonarea salariatului fata de angajator, subordonare de natura jurdl ‘eferd la procesul munci si are in esenta urmatoarele componente Grepiul angajatorului de a da salariatului ordine si dispozitt executor (dacd legale, inclusiv de a-i stabili obiective de performanta)’ = dreptul angajatorului de a controla munca salariatului sau, = dreptul de a-I sanctiona disciplinar pe salarit, in conditile legit Pe acest fundal, art. 40 alin. 1 din Codul muncii stablleste drepturile angel care dau expresie autoritatii sale. Logica acesiui text legal este urmatoarea: organi activititi prin stabilrea unei structuri organizatorice rajionale, repartizarea tutte Natilor pe focuri de muncé, cu precizarea atributilor si rAspunderior lor, si bed de performants, precum si exercitarea controlului asupra modului de’ realizare @ gatilor de serviciu sunt de competenta exclusiva a celor care angajeazd. Ca urmare a autoritati legale a angajatorului asupra salariatului, a subordond ‘iscul contractual (al contractuli individual de munca) ow 109 n cazu incetérl contactuti de muncd jn poe far. 7-8/2008. p98. oloncu, in Al. Athanasi, M, Votoneiy L. Dima, 0. Cazan, op cit, vol p45: ° Meniiondm £@ exista ocupali~ cum sunt cele de judecaee, medic, psinolog in care ordinal ig oate sa vizeze actul profesional propriu-zs. All spus, in exeritarea obigalier de sen nutlu lor ~ persoana in cauza actioneaza in mod independant. Ca urmare. subordonatd imargineste la aspectele legate de organizarea funcionaladministativa @ angojetoru, de ord tiscipina mines: Un ordn cae at incdlos ‘oordonate are caracterdogal i in cazul un contract civ ber incheiat, una dintre péli a putea accepta, in temeiul erat de voija sal dsponbilitai, cso subordoneze celle pr pe parcursul exocular ati respectv. Arf insa 0 subordonare contractual, iar legal fil Salariului de la angajato de 0 parte a angajatorih Bconomici, urmarind reali: ste executatd potrivit instru implica, de regula, integrare este prestata exclusiv sau in Hebule SA fie indepinita pers Se efectueaza potivt unui ¢ fa beneficiara a munci Ate o durata data (prestabilt Presupune ca lucratorul este implica punerea la cispoziti i Materiale, energie, dupa ca ) Sub alte ‘aspecte - care icaracterul periodic al remune faptul cd remunerarea sa cor lata tn natura se face, p Tecunoasterea drepturilor — W's la concediu anual finantarea deplasarilor profes Fse vecea, in acest sons, M, Vol [Ase veces, polars, supra: cap. pt In dropiu! frances’ ee. considers 8 ngajatoruu’ de a+ stabik salar ea (plata salaruli): subordonarea4 "yo do ‘soy20Q '3 ‘ovo2ny “9 “aSsIad '¢ eap—R 9¢ &) gapUN! BasoUOPIOGNE “LmIAHEIES suru ease S016 “PUT Op EUIES FIALNUE 0 jkyrOOXO op IMIEVEIES AEIS Fe op wnnuojleoue UNS ESUNU! Bp ENPIADU IN/DeALUOD aIe WOWUYOP eIuNEsea eD eapSLOD 3s Z32UeH) Nd Yl 19 1ad "Geo ‘xing “| od '2apon a8 (648-79 do “wezeD “0 "BUNA “T"RBUOIOA W NISEUEAAY TY UL N2UO}ON 14 'SUOS 15908 UL "COPSA EE Jo,210ny nsjuad axeroueUY sojnosu ejuasde 2 eretoyouag eueosiad ax1g0 ep nmoyEIN| ee ejeuoIsejoud Jojese\dop earejuEUl enue nipeouod 28 gides snedos e| - eounuu gzeaysoid e180 joo nuqued — sojnideup esieySeoundel ‘joe ne5 iuino9] “(Jes) Aguad) esinses ap guuo) qns “jeiyed ‘oe as gumeU ul ee LUMUeA @p eins ejed}ouUd nes eolun ainyjsuoD es eereseUnWwas 2 inde ‘njruoqesan} weseUnWs je oxpoued ins} uns — sns Jew ep 9j89 no gsuL sjeroqoso9 ainqes; e129 ~ eppadse oye ang eo ednp ‘alb,ouo ‘2 RU9)e I ‘aleyyn ap ‘e1oyauaq axjeo ap ‘Io ealeysaid nqued ‘aijizodsip e| eeseund gordi ‘aueosied @je!9/80 e)-z0dsip e| (AU as) a4S@ \nuoyeson eo aundnsa ‘ajeynujUOD equAUE o ewuIZeud 1S (euqeIsa:d) EIeP BIEANPO ‘younus @ gue oyeueq ap yeydaooe nes oyloads 90) un-sjul #8 yeULe}aP 4e10 snuN ALO eZe—N}23j ae Joj230n| ego ap jeuosied eyulidopuy oy es Nga ‘euzosiad aye Jeun jnjuoo Uy jediound UI nes wSN(oxe ele}seld Sm “(ayjo9}09 un-ju!) uepud oezue610 UL (pzeaisoud 0 9189 Injoo) nruojes9N| woxesboyU! “gInB9 op ‘eokdl aueosiad aie Jaun jnjosjuoo qns 1S soyunyjonssul yjod eyeynoeKe “eal ‘auunue )§ eliNo B89 ep auigasap aids — gounw ap seja1 Joun ojtonsuerDele9 'l ut “(g00z) 96) Ju eelepuewoooy und yez9e:d e yoUnyY e efeuoH}eWeqU) elfezUel ajeuorieusayuy axaday ® eje20;e4yynuy oxioojaud op 91e69| unsew op *o _Jolized fo1u '7e}0} fu ‘ees ajunsdesp UR InPoD UIP ee "We uNO}LOD) ezepe0 es ajeod nu — jMeUEjes — iued eMUP (gounu op es eo} a1eo \20 ap eie} — osaueq nesjs aonpoud - jeydeo ep inuo‘guiep © Ee teizod upp eye\ynze1) pououooe ayeyje6au! o ‘ejeqyeaL ut “eysIx3 "PowOUEDD © 1e09p in Jew eIsajUeWI os — youd ap easezyeel puLeULN ‘OOK -ado ap eajeyjeo ne aze0 BIa0e ap Efe) ajoadse: — sovoreleGue e eved o soyefeBue &| 9p ninuge BIOKoU 9p EIEULLIA,EP oRUOUODA BuepUadap ep e10IS EANE|ON O-UY Ole ‘IeuejeS UmUan BuO BS ~ joesUCD Imjseoe e Ezneo Ydelp puURULN — IM ‘9p JeNpIAipul injnjoesQUOD eesatayou! UUd “UEASpe-sjUl ° Nes |nuojefeBuE ep EI ® pojuwoUcee eluapuedap 0 ap 18 ajunzeo ajeo} ul eyelanp }s0 BoIpunf eal TVONTINAG TWAGIAIINT TAL DVWINOD 09 weind2xo jnunoied od Hee oud jriowoy uy “esdaoae eeynd se BRuo}U eoup.0 ap inruopelesue e Balevopioans ‘aveuin 5 wopu Trpwtos op soplesiqo eosoy>10%0 1 ns jurpso aseo Ut ~ Boyoy'sd Ip 'Shd'1 Jon y9 do UereD “0 ,(POunw ap renpiaip HMeuopiogns e ‘injmeuejes € ezeolebue a1eo B S1ezIJe8) op ininpow eich 10 & 1S “40} sowapundses Sony) easezmedas ‘ajeuos} UE610 ‘eareojeuun 9189 je6i Ble6ue oyumdeup oiSoiqeys 16 an4)pu00 snes Inn} Hep) woinoaxa ujizodsip 1S ‘equauodwo BIpLINI esmjeu ap a12uop.0q 0 9p 18 jo,yuos ap eusuews Blindsip jnioyeleBue “yeja109 id eer ‘nidiouud eo “ejey Bue eejeyione gns jeye injer -OUNW ap InjM}aeLOD J BU) Alsuadsns injnuowa} el IS0d 9459 ‘o1esoduio} ojo9j0 0 nun wunijoe e sueuun eo < ud ynqeis — (ue0 sep) 0 9p lenpinipur imowsjuco ‘(Ae a!eyout $esu) nu set) agae B9} 212) — soyjred inpiooe wu Bygisod arse nu efjpuoa Hey eo;nd se a1e9 uy ze0) ony jluied es 10 pounw op jen IPEU! 29 auede “njmeueres {Ud ‘eounus ep yenpipul BIeIe we wno ese “e69) 19 18 = o00u1g 10} ued Ine IMIEIUOD INzED UL IQ “1 © sep azazin es oje0c fun (azsj09}e es ‘soyos 9: IW BD atlipuco A010 eo ye jOwW yse0e bj ‘ale nue ® kulja! os es sesaoou 9 WWiswua 30 oUDveaTS Sua‘ghd erdna 791 Yon yo 18049 JO — nujuna 8 061 “6 "79 ‘do Yor0@ '9 zsh “4 "79 do ‘no}BG "UD "Rapa 26 ¥ "9SUD8 YUL} elUNED nude janse empl @ oxds “old ezeauoluaIe muOIMB TP) 1s99e UL WoHEABNER pe elULLO HI 300 sree ‘oxpunl ejze J0Un ejueUod. Vid PayNsn! os woUa/oq0Nd po eyL99 Ew "6002 ‘néeunona “aunr NSIaNWUN -p3 *RIDEAUOD 1) 10A “oyleBNAO ‘tao MeN a Joa “1'spi-ppy dens 10 "| Won sao Mosq “ojeup100d ~ nun °e ‘BBL "8 "9 0 "0108 “9 J gogz ‘ecoueysinig ‘ee Pa "nmnidayp © sypadorove e2uW "AUPO}OG “S "MUCEIOG “| “1S1-OB1 G W918 HD "261-161 ‘6961 “neauTONg "eugWOA aISHeDOS YoRRAdaY ewPedY ‘P5 'e//0U00 BOHRA 13 THe, ep Fee, 0ISVOPIOND ~ HIAOUISOD “dl "yOE-LOE A ‘7B6L "EONONG “CLUPUION ISHED fowopeay “p3 ‘A670U05 eojed “| “on "AAD td ‘yoseseg "3 "raBeuo] “1, "Copan 08 Vg gvenuiuoo ws eyeysand 0} © POU") UB ‘2p fenpipu inry2enuco e davp ap oxereour op ajenys © yuaruaiN!& yaep Je19 EuNque! singed EO eunigiul Weuoyegoud pe PSUS euUo} ‘ued o ap ad “oIpunt ynye ezaqoid BS) SUOSU InUN BasIWOO}L! UW gISUCD aueo jLEd exe> ap Nes a6] op esndut ar\pudd aBajajul as — weuonegoud pe — soipuni sojaqoe eqasd najuad fewinu e1n189 BULIO} ‘olpunf njmoe eayemnce|en afiipuoo pyuNue o eIejUaWIe/Sas o}S9 axe UL ANeseduH! NOLL UIP oIUIeIOPULAN Ef ‘aB9] ap soudxe einzenaud ye guRy “aseo “ajeMyIA weyinU eze}0d) o!nynsuOD 0 ei ‘pinjosqe eojeyiinu no BzeoUorioueS as [a easej}aadsasoU go — EzeIod) ap ezo}od) =H pzeez}ad “WoEY/pIIeA pe alPUoD deup "SUDS EUNHO} u! Injmoe jMI9We) Innpodes eaeluiysep e| “agoadsay “einjsaoe e e;njosqe eayeMnu e} BONpUOD le oipunf joe nun e iSesu! eaJeyIgeIeA nsjUEd o\ns90 asuOS TeUNo) eale}o—dsAlel eIUION ap eUDe) BaleysayueW No euqHedwioadl ‘eunjsaoe [2 ASNIOXe 15 (MniN[suoD) [eiluese ]vaWo}a UD ‘9189 “O|pUN! nM" e Wa pe aiipuog 0 eo esndw “esos eNO “,iGejeA pow ut ajSeu as nu oIpUNt (Ne esdij ut ‘989] ap Smiqeysesd so})2y|2UO) Wu}uNdepu eajeys920U UL e1SU0D 2180 18 ereuase ofipuod 0 abate 9¢ wowepen pe RiveD pun inmize ew} al (908 ue) BINjosqe ajeyINU ap AO} o1S9 IMZeAUOD ~ EIIGEIeA eS BovaIEYOUL nuad aI {860} 9p einseo — 1eu0} esd Ul “289] op BINZereid EjUegoid elo} o1e “onusIneE NBS tun 30) *puo) uy “gqurzaudas axe aljeziuurepul o ‘30} yoUNW inquiIyDs Ur ‘osoUlUd 1S 29 “WeUWEg “TeUEIeS SUL Ye BIR} ‘nue|es a\SowLd — aygnd seuoHouN U, eueosiod "es eoUNW nijued ‘sipuNI ‘uepesy “nUEIeS ap 30) eleBe] eaNUM jes wounw eaxesaunwes ‘Ajjesis|uLUpe yOes|UOD UN PUEYSIXS "POUNUI Op [eNpIAUl nun jprowe, uw) ezeaysaid as nu eoUNW o}jgnd ynjrueUOl}oUnJ Inzeo UL BoED ay Bs aingas! — InruoyeleBue syeIO) exyeBau sj0a}9 snpoid & nu eOeP — mun ezeq UL Je1yo “gje}Seud eouNu ‘njdjouud uy ‘aqUIAND ayje No “OUNLL eB yoesqUOD UN AJaYoU BS jS0} & 4o}wed eluaTU 9 9 BUNzeL 1S 2D BS 9420 Ul BINSEUI UL ENUOD UL So1dxa YeUOI|UAW yS0} E NU ~ POO UIP F ‘epyjod ul — e9ep JeIyo soyeleBue ep e10}ep y eA \ne|eg “eoUNU 9p |eNpIApUL injows; UL aye\sad younw eB eq UL eye\d gTUIzeudes jounW eaveZue ouNW & ap faljeGygo |e JYeUeUUad JOUGEp ese jnEUEIeS YONI ad IWAGIATONI 11D VULNOD EAE Be 0s os onus e042. nenvoo BRP91 cides v erowy eosevonoy ‘1e0u0Hn oweouoo fot BL io ‘ecns 20 ‘pour pis Bie “do ‘nosouying | nosee BL dt Yon "10 do “aueyomy ee Biaiiebiq0 earenooxaau exy #5) uIp10 ye 2p arjebgo o “snd @1O eidnse ezeorenaid coun. BIGIsod 9 es aingen — nimeue 9221 we) reumsejop ay id 972 e00idioes apieyserd uy PIPUI InioenUOD asa\Seu ep mt (unaeiow nes aojqr Bieuuworop oy es angos in M0} © injruovetesue eiizodsip Gnu ap jenpivpur imoequoy Bnd olferedwos ur 9 Bn HI ‘4o} Ou PUI ‘e109 e} jdeup un op 9 Bp ininyen axeseo9u arerouet B} 9p Injnuodes eavoySeu e} 1 Bleuottuow eso nu oes x : SIZE} ¢ B 921 “ue) m9 imdasp uy 00 x 9118216 }s0) & injoesjuo9 aieo Boveuigelensu eoonuy au Beewnzeard asa e: I SUN! ap je AU es RoIpe ‘eIes0W 1S e) Jo1No}eleBue ee B00ZI92 “1u &2607 up y9-09 1 u SLIve UH oun 9p joenuo SAnewou 910° Joun immu HB0I909d eueOd ©3 yo1d BUIAMIOd “ojele6ue nquad “» B reueies nnusd) eounw ap ) IMdoos wy esos ezneg “e :BaunUT ap jenpy @d3ua30 Sovaa iS ono252 ‘TRATAT TEORETIC $I PRACTIC DE DREPT AL MUNG posibiltatea interpretarilor diferite asupra actulu juridic, prevenindu-se aparitia unor itl jn legatura cu actele jurigice respective. Pe de alta parte, faciliteazé sarcina organdl jurisdictionate de a stabil in mod corect situatia de fapt gi de drept intr-un anumit caz Senctiunea nerespectaril formei scrise cerute ad probationem nu consta in nev biltatea actulu juridic, ci, in principiu — daca legea nu prevede altfel -, in imposibiltal dovedirit actulu juridic cu alt mijloc de proba’. Agadar, si forma ceruté ad probation este tot obligatorie intrucat, prefigurand consecinta imposibilitati, de regula, a doveditiag alte mijoace de proba a actului juridic in cauza, in caz de litigiu, parte sunt obliga consecinta, sa dea vointei lor juridice o anumita forma, respeclv, cea serisa ¢) Dispozitile Codului muncii referitoare la forma contractului individual de mut sunt urmatoarele: art. 16 alin. 1: .Contractul individual de munca se incheie (... in forma seria ( -forma scrisa este abligatorie pentru incheierea valabilé a contractului art, 82 alin. 2: .Contractul individual de munca pe duraté determinata se po ‘ncheia numai in forma scrisa, cu precizarea expresa a duratei pe care se incheio’ ~ art. 104 alin. 2: Contractul individual de munca cu timp partial se incheie numal forma scrisé": = art, 109: ,Contractul individual de mune’ la domiciliu se incheie numai in fa serisa (..)' = art. 57 alin. 1: .Nerespectarea oricareia dintre conditile legale necesare pet Incheierea valabila @ contractulul individual de munca atrage nultatea acestuia’ in pofida faptului ca art. 57 alin, 1 se refera generic la sancfiunea nul nerespectarea condifjilor legale necesare pentru incheierea contractului individvald munca, Codul muncii se conformeaza totusi regulii din dreptul comun,,sanctiondn ‘mod coneret, cu nulitatea, fiecare ipoteza avuta in vedere de textele sale” (in plus fl neincheierea contractului tn forma scris). Concomitent, tot in Codul muncit exist ipoteze de nulilate virtual, dar explicit” proba pen oie mos de pat (aga im er anroe at. min 2 chn Col ruc, abogat pn a 2010), Asie. in azul nerespetan conor impuse de dspoctile at. 3 ain. 1-9 C. m, pot il scehiai arco se sancjoneasa cu nulatea abeohka orice contact ata nc, ot. 18 stool ‘expres ci este interzis’, sub sanctiunea nulitdtii absolute, incheierea unui contract individual ‘e rall Scop pet unl mans su a une act ko on mori, narspocarea depoottcr Col (ral st 27) craton abot, tar remacabe; potent 28 faa 9 lke C. m, once tancache el trmdrptaronnfaoalacropiuriorecunoseato Go fogo clot sau hiarea eestor ero eal rulater dei concodre robo ad valtatem ~ 38 fe moat Infoline (ot 2 zie do loge este ow criorm at 78 an. 91 ain. 3 sancloneaz® ou mcapta coli provazue ia at 248 alin, 1 f'a~ averamertl ses nu pote pues fad an Spreexcmpl, a, care sabtest pnp egal de traament fof det salar 9a in-vedro (cu un minor cu varsa sub 18 anim cy persoand pusd sub ifdef): potter 18 in mod abso exerar pees saat sau special pe cae ocetne: a. 12 ai. 1 ‘lata abeold, ara ca sanciunea a fe provi expres et 164 dog ergot Ss pon sit si cel ut a rive salar de baz min but pe ar. peat al V-lea, Covraact d) Pana la modificarea @contractului individual de Mprezent, aceeasi forma (¢ Conform art. 16 alin Wadamental viziunea legiui fare Se inchoie in scris adv IB) Saul penala (art. 264 alin. Tichelat in scris un contract alin. 1 iit. f), Prin Decizia nr. 383/21 Betuala. .Este dreptul exci Mchislen unui contact ina ontractului de munca este Kate, proftand de faptul ca Bustrageau de Ia plata impoz Ide munca. 0 atare Bate nu beneficia de siagiu « Igajator la autoritaite comp Eyocand 0 decizie ant Bontractului previne comporte porturile de a Ce Se desfagoara impott iMunea unde, pe langa angaje Bfin'prisma acordeirii in vitor isistentei medicale’ In rezumat, se poate afin Mioheierea contractului indivich fa negru (in afara de rai "Si prin Decizia nr. 662/21 tifional al art. 16 alin. 1 din Co Mentionam ca si art. 15 dit @hlractele intre societatea « ic, asociat unic al celei « Bsolite”. Se deduce ca forma Pentru contractul individual de 1 4.7.2. Instanta Constitutior Betizia nr. 655/206", Dec HPotivt an. 16 ain, 2— i ilor etective prin orice al miloc {bloat in OF nr 281 in 21 UPebicata in Mt. OF or 532 din 28 Tndoctrna so afma, contredite BS od probationam (a ss vedea A 7). La fe, se afm car un cor [eBublcat in M. OF. nr. 872 din 28 s Bublcata in M. Of nr 907 din Bn {ublicata in MOF nv. 266 din 20, Publicata in M. OF nr 346 din 222002 ww 2z UP ove 3-40 WL BeaHRnd ‘2002 aide Oz uip 9¢z 1 30 "Wu eoIandy 9007 SuquiOU g WP 206 3 OW Ur Be>H 's00z euciien ‘20 ad ug Pajes eoseayqars vs muoyele6vegSiq0 uooues ays0 osepodsovou sox 19 20)" jounw mydevg nosedod “yy wopan 26 8) jensuasuod ye.jUOD Un W 18 BD PUL 28 3) C1 ‘wop)) woreypiea pe wsuns eu) UL HO (20 439 “Sor” Je} #1, "y eopon 98 v) wovenegard Pe "ewioy wy eouou 1-5 eoun 9p fenpinpul IBeAIUDD “Woza:d UL RD ‘nUORADERUED “RUlAE 99 FULTOR 140 o1n gz UP zes 3u 1 W ul eeoiRna , 102 0 UP L870 1 {(eounu ap mimjzequoa insuoeuy w20p) -eqaud 2p Soh He © 18 ajemenuao iooponond ypenop 239) ayn ajlsed ~ uBadoque eaveypepa: Ul ~ Z"UFe OL "LE YM, dui} inymieveres e soweznin aue> 2 ewzeq ‘.J00z/eLr “JU elzbeq ‘,Jooz/G9z “wu eIDAq “.go0z/ss9 4 eR Bypu no ezcouoibues ¢ "vie 16 “,S002/8rP “4U erzI9q und jno@x} UI 1S yejUNUOUd e-s E/eUOIIMNsUOD eiUEIsU “ZL Ritiese os yen uti aes nui 9p yenpimpuy ynj9eq}u09 Ni of 819 unjdoup sysaxe eeieyu | |S wajeypyen pe ‘ze9 ysa0e ut ‘aB9/ ap esnduu) ase esos euuo} go aonpAp aS * AINE 124 200 “w “Q eH uieuinu BeuNfoues qns “esuds GUO} UL eIeYDUL AS ‘IEIUIP 19]00 |e ‘yeuor}ouRs 9}89 (epo eueosiad nes eorzy eueosied 1S geyLUl) alapund: eajeia191 ‘undsip ojeIo/auI00 ayeia!00s pulnud OBBL/L-E “IU 9637 Up g} "Ye 1S eo WELO{UApY {OUNW INPOD UIP | "UIE OP "Ue Tee We ywinos "wD EL URE E Ve -ysuoo \nojoee9 yeuuyeal & EJeUoIIMNSUOD eBUND *,1 10z/Z99 “IU (2s2-nudoud eorpunt ajjunijex op eueye uw.) ruBou e] Inmuawousy eaxenuiuup yuewUN e |ruoUNiBe) “eoUNW ap leNpIAIpUr In|MoeNUCO Cale naquad wejeypyen pe as1:0s suo} EeseoNpo.jUl Ud “eo EULIYe a}eod 2s ‘JeWNZAA Uf 1 Ud yGorge "youn p09 MP SLs U1 yeyauous es mu ave9 aun 8p Jojunyode1 jniuewop ut fo yeideo98 y ajeod nu Ba} eaujoduut exe0SeSap 08 20 10 16a} eareojeou no nes eNLOD UI BieOSE\SEp as GoUNL 9p a|uNuode) elC0 UY ‘9p oBuysip as ,ej269] ewi0j no sop eouNW! UL eaespeoul" ewBeqUIS' :ezeeUol yynu eaunijouRs e| ou eleuorininsuog ejueisu) “eleBue e-s aseo nnued soyum1es eowuldopul Uy IM :,pinjseoe eayeyynu a6 pjooicour eaupmne 1S 18p “injnuoyeleBue je alznge \njueWeoduiod auinasd Inn d orese00u aje6a) opipuc elusisicat go ezioaid os ave ul (J00z/aLy “4u) BeouOIUe aIZoop O PURDOAS) eleloos nes aieyeues ep axeunBise op lolu i$ quojadwoo ayigiuomne e| so} anes 9p éjensifaiuau ajes0n} ajepeouad nujuad asezyjoo ap niGeys ap erDyeUuEG Mu inmefeBue e eje109s Jaijosjoud inue|d ut 1S ajeBau ejoayes 9s BUNPUCD eleye O “eOUNM nu ojo4our as felixed dun e1}u09 ersyouL im2eVe Uld IO}ep ~" sojaxey 1S sojey;Zod.u! eVe|d e| op neebe {,9e\oUul 68 a1e9 od [atest 8 ‘SiUONeqoId WiMuaUNsSUT UN seop Bia ~~ BSUDS euLo} EO mde; ap pUEYOIE tuud souoreleSue oe yoyse1d soun easeyequioo ap RIEOURSN! eIsa EOUNW ap In ymoesnu09 SUNS PULIO} UI eaJOIOYOUI" ~~ .PiNjsa0e euMjeU op UOVOJ|PU! yoeNUOD InUN LOE Bf es208 guns uy (~) exeuou eaIBPEA Ul aIMI20 0} 218 © @p InjnuoyNIBe} |e Alsnjoxa Imdaup 2183" ENB eouniido sSesu: eo yenjour & eIeUoIIMASUCD eaLND “,LLoz/eRe “IU eIzI0aq Ub ve 09Z Ye) feUOijUeAejUOD yeUOIjOURS a}S9 FOUNW Ap |ENPIAIPU! JORNUOD UN SDS Uy JBf—I 1 @S B18 929/0N| es yeydao0e e Oued [90 1S ‘NjoyeleBue e (¢ “UNE gz “Ue) Eleued: “IL “ulle 09z "ue) eleuolluene:iuod eaUNiioUes ans WojEyyeA pe Suds UW BIOYOUL as ypeyju09 Un jlueAep e oUNW ep JENPIAIpUI IM}SeAUOD ~ inyruolIRIB9| eOUN|ZIA (|OUR @s-npugquilyps — glenjoe eareyepAl Ul JoUNUI NPOD UIP | “UIE OL “UE UUOIOD wareipHeA pe gINs89 B1S@ (BSLOS) gUO} SeO908 UR Bes siusnue un-jusdaxp ep ‘20 dum ut ',wauoyeqoud pe rewnu 28] ap esndusl 219 eounu 9p lenpINpul InIraeN Bric cuics covouony {5198 BU} “LL0Z/O" “Ju G60) UUd HoUNW INPED UIP gL “We eeseoMIpow el eUea (P Bifioun ex\ede 2s-npulvanox Preu uw ejsuc nu Wouolego YONI 3G WACIAIGNT TALOVHINOD PA TOMO Rory idaua 30 ouovea So.TRATAT TEORETIC $1 PRACTIC DE REPT ALI hr, $61/2008", Decizia nr. 1003/2008", Decizia nr. 1109/2009" si Decizia nr. 938/200 sensul c textele din Codul muncii ~ care instituiau forma scrisa pentru individual de munca — nu incalcau art. 16 alin. 1 (egalitatea in fata legii) art. 41 (dep munca) si nici art. 45 (libertatea economica) din Constitutie, Aceeagi este solutia si in prezent (cand s-a instituit forma scrisa ad validitatem), deoarece: = contractul individual de munca reprezinta cea mai concludenta doveda a ceed au convenit partile, documentul pe baza caruia se poate verifica in ce masura indeplinit obligatile oricare dintre péiri, ce drepturi poate revendica si ce rasp are. De aceea, este cert ca, inclusiv in cazul solujionarii unor litgii, incheierea lu, inainte de inceperea executarii raportului de munca in forma scrisa, este in in ambelor parti neadrarea Tn munca doar cu forme legale, pe baza unor contracte individual munca, asigura si cunoasterea gi exercitarea obligatilor legale ce le revin celor folosesc forta de munca salariaté: existenta contractului previne comportamentul abuziv al angajatorului atitudinea incorecta a salariatului in indeplinirea sarcinilor de serviciu: = Pentru aceste motive, obligatia incheierii contractulul individual de muned, in cris, precum si sanctionarea neindeplinirii acestei obligatii gale nu ingradesc in i fel dreptul la munca, si, cu atat mai mult, libertatea comertulul 1.7.3. Pentru intocmirea contractului de munca in forma scrisé se util modelul-cadru’, Anterior, inceperii activitatii, angajatorul este obligat: = 8a inregistreze contractul in registrul general de evident a salariatilor (1 transmita inspectoratului teritorial de munca) — art. 16 alin. 2: sd Inmaneze salariatului un exemplar din contractul individual de munca — atl alin, 3 Obligatille de mai sus, apar drept condifi prealabile inceperii executarii contrat individual de munca. Neindeplinirea acestor obligatii de catre angajator (a oricairela dt ele sau a ambelor) nu afecteaza existen{a contractului in cauza; munca prestatd alariat, in atari condi, se intemeiaza pe un contract valid si, ca atare trebie ret potrivit prevederilor acestuia. Agadar, angajatorul poate fi sanctionat contraventi (pentru neinregistrarea contractului de munca), dar contractul, ca atare, este valid, jar munca prestata in baza acestui contract are caracter legal. Calitatea de salariat se dobandeste de la data incheierii in scris contrat vidual de munea, chiar daca munca incepe, efectiv, la o dat’ ulterioard (insesl pl Pot stabili ca munca sa inceapa la un termen ulterior sau, in fapt, este posibil ca salat 88 se prezinte la lucru cu intarziere, far ca angajatorul sa reactioneze negativ). 1.7.4. Forma scrisa obligatorie ad vatiditatem a contractului individual de muncdl refera la toate tipurile de astfel de contracte (pe durata nedeterminata, determinat agent de munca temporara, cu timp de lucru partial, eu munca la domiciliu, de ucenigi locul de munca) Consecinfele sunt majore, si anume: — Neincheierea contractului de munca tn forma scris antreneazéi nulitatea aces flind evident ca nu se poate vorbi, in acest caz, de un contract civil (in care s-ar con contractul de munca); in realitate, este un contract individual de munca incheiat, oo Publcata nM, Of. ne. 734 din 30 octombrie 2008, in ML OF pr. §75 din 18 august 2009. iin M. OL ne 678 din 9 octombrie 208. Pubicata in MI. Of ne. 544 din 4 august 2010, PPublcat in Mi, Of. nr. 138 din 4 marti 2003, cu modifcarte si complete uteioare, Pent an deluu-cadru al contractulul individual de munca, a se vedea, in a prezentul capitol, Becu tity de contract de m. pEfectele acestei nultsti ab: efea lor numai pentru vill dezacord, de catre instal Actele unilaterale ale ange fea contractului individu fdeste cazul) tot in forma scri Smodificare a contractului ea sa’ (art. 1243 C. civ.) Nuaceeasi forma scrisa ac otele unilaterale ale ang la in mod corespunzator 0 inc’ (ordine, dispoziti scrise si Propriu-zise de executare tater. * actele de constatare ale Bri de drept art. 56 alin 2 p Refiunilor disciplinare ~ art. 248 Regulile din dreptul comu fad validitatem, ea devine lul i cauza si — urmarindu rea ulterioara a multi (¢ Gi. Intr-adevar, art, 57 alin li (eletive, absolute) — pox l@ acoperi ulterior incheieri at = Daca parle cad de acon [espectiv remunerarea muncii si. = Daca nulitatea nu se poal resa organelor judecctoresti pe | Ocerere a salariatului, adre fea angajatorului la incheierea ind seama de caracterul intuitt Bune problema preschimbarit ot ajatorului in dezdaunairi Din cele de mai sus, rezults in. 4 din Codul muncii a ramas f 1A se vedes O.M, Matos, Conseci dual de mune’ in Tribuns Juric’‘pot 4b zit 108 eaounp Bung" uy "pountD pe sninjesiuon @ wepsypyen pe asuoe Jauvoy Baxnyyeu Op epymeas 22)U;208U0D “SONEHL WN'O P9POA 9S Y, ‘agesejoap s9}0eJe9 “yuezald UL ‘puene ‘yodns e1e} SUE @ JOUNW INPOD UIP | 9 “He B19JA1 aS a1e9 P| INJNWS\ENsUASUOD |nidioUUd vO EYINZEI ‘SNS 1ew! ap eI89 Ug ugunepzep ut niruoelet 2 (suI9S UL IM}geAUOD eIaYOU! B 9p) 20z} e ep IoH}eGujGO HequuNyOse!d eWo;qo.d eaind se-s ‘Jenjueny “EZNe9 UL InjnjJesIUOD Je BeUOSiEd NynquT \nueIDeIeD op WEES PUR pinJoeNUOO BaxaIEYOU! e} NjrUojerebuE e “i190 eND})0s Je-S 9129 ULC ‘nSouorgoapnf fojuE}sU! BYesOUpe "INIMEUE|es e 212180 0, ‘oadsa1 injnjses1uos eayeqynu eVe}SUOD e ruyLad »Sacjeoapnt JojaUEGI0 ES ayeod as jupd exqulp exeouo ‘piooe unuUod ep jgels aj2od es nu eayeyInu 92d = (Gounu ul eaumysen i$ wounu eases .UNUIOS Af ‘inpog eiajau as aie e ala0 WeO=p uNjdaip aye IS "ZeO 1Se0e ul ‘2|SeouNde4 o5-NpUE psjsaoe e[eaJa 18 EOSLIIGEIS ES ea!spLO Ne [a ‘injMjOeNUOD eaIey!NU ge 129 990 uns aiied 9 “Ue L¢ “We yaUIod BOeP “IO “eOUNW UL MWIYDAA eese}SeOUR By ‘UIE gL We Jet ‘ounW eoeioUNWos e| jmdeup e| — yee We wD eB tg19j93 98 1loUNW NPD UIP ¢ “uIIe ZG “Ye ‘seidxe Pow U] “eoUNW ap InjNjoesUCD eat eunaidui! ‘eje|suoa jod ajiued ‘pose ap jayise uN ezeazifess as Nu BO INzeD UI = ((ai9 "OL WIE S9ZL"YUe) asndo y neaind a9 j1}daoxe 15 2I6000 | eayejunues pug6evje ‘ezneo uL ininjoesjUG. eaolayouL e| 9p onpod 06 YURI Jajsaoe eja19948 ‘Inimoequos eaeNNU a1adoDe OS BS plode op ped ollied eed = (gounws 9p jenpiaiput inynyaesjuoD e) oIpunt injmyoe Werayoul 40143) adoDe aE aS — wajeypIieA pe gIMI99 esUDs JouO} eluasge AisnjoU! ~ ‘JePesy aba] ep Jojljypuos & exouOYN eauuydapuL UUud eyadode y aod — (aynJosqe “ange}e) au1ulp aueou0 = BaLeWINN" soundsIp YOUU INPOD UIP € “UIE 1 “We “seAEpe-ALL Imdaup ur 1§ ayqeoyde quns nu ‘eiqsodun aise (ajnjosqe) iHewnu e exeouRYN eal — j219u96 sou9ju! Nun eeujo190 euUO) e}seade Ud as-npUUEULN — 1S ezneO UL INN -uoo |2 ‘AAN|SUOD “SOSULIL! UALUE|O uN ‘\9) JSeDe Uy ‘BUIAeP eo ‘woyE"PYeA Pe EAE euH0} aundwu) Baba) PUES UME e101Z9 YAUIOd (\JA/9) UNWOD Mdexp UIP oqyNBaR = (poo ulp ¢ “ule gpe “ue ~ exeUydiosip soqunal uoipes aj@ nes [9 | “Uye | ainzeroid oilers nujUad z UYe 9¢ "Ye dau 8p I j@zZ0|0d) U! osIWe 989 JUNs Wind eSe) INjuo|EfeBUE ee aJe}E|SUCO Op ja} w asus jauwio} e;nBex goyidus) nu gounws ap injnjoeujuod e axeINoexe ep 2s ‘snd yy ‘(230000 IS Uasno 19}OeI20 PUERE ‘aIeqUOA Nes asus Hizzodsp ‘oupo) ENN 2p jenpinipul jnjgesuo uIp aiglonz, njoiues ap eiebingo soyezundses09 pow! Ul Es 28 © ap aes wednooaid aisaudxa nep a1eo injniojeleBue ae ajesoqelun ejene # {gale Bs Ingen wWejeypyEA pe esL9s PUL eaDe MN (ao "O eva Ue) 28 ea niquad @Ba} ap ajn180 eUO} ep JoyIpuCD EsNdns e1S9 InjMIDeNIUOD © seOWpoll yon[e apanoud as nu aBe| uud ‘eoeq) | woyB)pyeA pe BSUOS eULO} UL YO) (IZED SBP ‘aqeo|unweo 8) ajo 1S ajeyepa anges “poURW ep jenpirIpu MynIDeNUOD eae gsaseuun 2189 (a[Buo}upe) ares}eIq a[90 1S eo “iNjudyeleBue ele elesa}eNUN ApH (‘e°S eounu jejsaxd e a1eo ja0 njued eounu Wal | /§ younus easesaunuwes e| indesp ‘eoseeioiRo9pnf ejueisul oute ep ‘pucoezop ap U. feunu "IS Jojlied jnpuooe uud sieninu wose\eysuco ‘OWN hued yewnU 0} eB: PUN INpOD UIp ZS "Ue 9p ayejUSLHeB9s ej90 yuNS @Injosge HiewMu lays=oe ejapaRy einjosqe ayeqynu ap yo] y e axede sep ‘eounus ap Yoes}UOD op nj reluion ynuod ‘gispre oeujUCo 1369" Bo EuURAsul 89 eaAD ‘SOS UL NU Jet TERIA SAINTE TWHCIAKINT WLW WINOD POAT jovdeo mmuazaid ie eet youe naju2q “axeo4o4N oqueeldie uo "ye1oyou! gounu ep jen @AUOD 40-s 129 ul) IND joes, iMjsooe eojeynu ezeeueUe Fapiuson ap ‘noqwop e| e5u Wud ‘gieuiunorap ‘creuseyep SOUNU op renpinypur mryae (nne6au ezouoiioea, RYeue|es eo yqysod 0189 ide} « jed 1Sosu) exeouayin etep © eu}U09 syOs U [ya!UDU io Bsixe ‘pueA syS9 ‘aueye ed ‘ny Holiuenenuos yeuoijoues y guia! o1gan aire e9 “8 pr Pieiseid eounw ‘ezne9 UL Wp eIo1z010 ©) sojefeSue a: HPIOeL|UCS IweInDexe wedeou un 9p Jenpiaipul z 18) soyieuejes © eluepina Zeaziyn os esos WO) | MIU v1 osope.6ur nu aj269} 1 Mio) us “eounw op jenpiaiput Nols @| IEP ‘injruoyefebue 2 Alz 40|89 ures | 20 91269) Bejenpinpu: ojoequoo soun 1 JU! Ut aS “esos eULO | Easaiayout ‘Gn sour BINSeU 9 UL eDyLIaN 9 © epenop ejuapnjouo: 0ase09p) Biinjos aise Seoaoy “< Ndesp) |p we ‘(u6a ejey us Juoo nnuad esuss ewic WOloziee6 wu exzizaq i .60 TW 1850 30 IL Vid IS:‘thir err 4 “600% ‘nboinong ‘oxpunr ynsuoaun Pa ymaeL}UO 19 ydayp op jee, “does 7 “veos tao ImIaIP UI }EIIAU axIsep wjda0L09 e| euiayd no "Cope 9B Ye ‘oped ‘eooeir ele "9 “do nuBapeABIEg § NoseUe}eNS 1D do ‘vapil y ‘ndunjo 'S ‘Beever d'eldns 12 ‘nounw jnidorg ‘nosauEprs “1 “o.zrbie do Senvcoyy yo "iseutiay Ty ezievci ‘edn oyunu yerdoug "naw "S ‘082-692 | ONE fnuevort “4 ‘nueape.bjog $ oseueiais “L | ndwND 'S ‘b-€E “A "gOpL/s su Jd9Ia ep euRUeR Ut ounu 9p ininsen09 esreund puysud sotonsd 8 saqasoay epodsy ‘nduas 's ‘98-99 “S96 rf on tien pou 9p orem pore Seta eneL "wee a "SbON 8 Ve Bigo 1S apnjout ‘jemd ‘oun 60s) ap a>poU! ae ae ap epedse: e 2 eyaysod eoreyinu (6 ru sr "eau op fenpps ipaeNUOD eaIEUPU YeDep WEZYoUR MU rupeD se2e Uy ip ejoadse. dou op es eare}20U! — poo Up P ‘oun 9p [enpiAipul JaesNUOD ininBa.iu! HieyINU HueTeYSuCD e exeWN eo ‘euneopIO ‘}eunu ep jazneo uyedooe ewo|qoid ound os-npU ypu e1se ezne9 uw) goUNW ap JeNpIAIpU! imeNUOD Basu “(aJeI0W, AES OHHH ealeoyzsoUl) oun npoo UIP GL "Ue ewisud uud “Unzeo B1Sede UI “elesOU Ne }60) ne aqoadsal injnigesiuoo ezneo WSesuI Nes jmj90Iqo SNsul e1eD UL Ze UY hu BOURW ap Jenpinpul imgeNuOD e ojeiLed yieyinU e eorpun! exjonsisuco bea Bee cl owe uignBedsep e jmdaxp pueae imeue|es ‘a|qeoide ejeuo!|uanuco nes eje6o) oat mee Soe a no Walp ap eUNDO|N ajse e[Seede "FOUNW Bp anj}D9}00 Joje}oeNUOD Nes ANE be a eet gje6s) swiou Joun uIAenLOD e129 \Jeue|es njued jeGy9o nes umidoup OS Boa mute misene wonuju! eieqnnu 2p gqepaIe aIS9 EzNep 0 a1°9 ul BEMIS Ul :eundsip » “Uy | ae pAOpE-NU 700:)U00 injnBaiju) © e80 ni Jef “— uNLUOD ymydoup UL 1S eo — ereled Baio picts 2j2 29 “Op PUEAE ‘eIa|SeDe oseIN;gIU! YWOEP ‘nIdouLd uy *GUIMLOIOP MU eA ood) w eso aon renpin.pU! ynmoeuuoe e aznejo foun uiguInu ee1eyeysuoD °,"-oqld opfersaxd Ue Biiicsjosd Wiewnoc eS dud nes pumeU ul ‘aqjeya‘e> ainyises es aingan eyed e1eey “erlscoons le ° ro aisa ynjgeNuoo aie Uy jnzeo ul #§ JeLUD" ‘AID “CO ¢ "UIE PEZ) "We wHO}UED A injdeup Ul ‘90 duiq ul “ezeenqovoues nu eajeynu “pod wip Z “UIje ZS "we wNO}UOR ounws rydaup ut elueneyal aie nu parejas eaeuinu op ele; ainjosqe wigyinu jnuuiGe: es1u, unwoo jmdeup up el snoadsou injnjoequco ILEINOAK jnsinoved ad ayueroqul aueoURyIN yes OP Ie SDesUOD ISeInjoDe easeleoul ap axiqesoap aids “eynyse0e 1HoFoYOU! eve eieoue|ue p2nes o ap eieuiuuelep 8js9 EOUNLY ep Jenpiaipul inyrysesuoD eae (AIDS ZUNE ObZL HE) BAN id adjiuny ep’) zie! eanjosae y eteod eoreHINN” (vl'D | “ule 9yzb “Be) .""erEYIMU ap NAO] 9189 BI Hewor up sowiiednag e2 zaiajaypul nujued 969} ap ajruco JoI{|puco eesed}ROU! No JeIOYOUI JENLOD 294O BO pZeEz1A 3 ess! O}e Bsue}oese9 sileysoid ap vanejas voqeyinu 1S winjosge earEUION TT fuNW Injos* — 3 e104 ne jase £002 a1. ud yeqoide’ aso ed) eznes uy eueosia: plez||e61 aySo1ewn coun. Bjlunue az9ar es Yanoe P| auuojor no) z |r tunwoo snap ‘srenujuoo uy “neoide 9s sep ~ elebosge ‘uozeud ul — eaunu ep Jojeyo\jUO9 eal punaud g661/99L “wu e269 up q "y| gg "VE (nipousetU! Ud "yoowpul ‘youn El iy BlesOESUCD 180} & EOTEYI — NOUNW INJNPED e ExeOHA uy \WRIU BED ~ £00 eH 2] gued “0,017 mo Inidasp up syeuru e} exeoIH0}01 Jono) eoveoNde wud Ne 35 BOUNW Op [EMINPU! INIMBeNUCS BaJEYINU eoIpy a} e1e9 od ejeworgoud 4 S 05 1S oJuonenuod aim "susie! Biseace U oJeOIpn royDeAd ae 18 aoxpUT !euUDOP OBE Uno® NE Bip doos ut avapos op qwudke — 1g "Ve ut ‘eie08IA ul Younu npog uud youn eRe\si6o] UL BID Bie} eons “2009s nuad gorpuni ajmsut eo eyequawle|6a1 ~ goUNW ep jenpialou! injnjoeN1U0O EOE 8 vounur ap 1. : ’ BzuOINe whewgeIeA e dt BoUuNuI ap feNpAypuy n]MPwAjUOD eOVeIHINN *Z Uy (aiesue op) axe tet YONA gg ST TAT VHINOD OATS 1a3ud 30 oiovea ee294 TRATAT TEORETIC $1 PRACTIC DE DREPT AL MUN B). Potivt ar. 57 alin, 6 din Cod, constatarea nulla si stabiirea, potrivit legi ef acesteia se pot face prin acordul partior'. Este 0 solulie specific’ legislaiei mu (inexistenta in Codul civil) Procedural, sunt aplicabile, prin asemanare, normele de la incetarea contract individual de munca, respectiv: fie angajatorul, fie salariatul pot ridica celelalte 0 problema nultati; constatarea nulitati se face de catre cel care a incheiat in nund contractul de munca i se comunicd\ in scris salariatului in cazul in care saletall el care a constatat nulitatea, el o va comunica tot in seris unitai in ambele cazuri, se urmareste realizarea unui acord, ceea ce corespunde intr il spirtulut legislatiei muneii care pune pe prim plan solulionarea prin dialog a probleme care apar inire parle contractulul individual si colectiv de mut Daca partie nu se, inleleg asupra nulitati, conform art. $7 alin. 7 se pron instanta judecatoreasca’, la sesizarea oricareia dintre ele. Agadar, numai in si dezacordulut intre partie’ contractului de muneé, nulitatea este judiciara (ca si in dre comun, daca legea nu prevede altel - art 1246 alin. 3 C. civ.) Suntem de parere csi in cazul nultatii pentru cauza imorald sau ilcita pod intorveni constatarea ei pe cale amiabila, deoarece art. 57 alin. 6 din Codul munci (@ consacra aceasta cale) nu opereazai nicio distinctie® C). Fata de dreptul comun (civil) in care nultatea absolutd poate fi invocat’ ord (pe cale de actiune sau de exceptie - art. 1247 C.civ), iar nulitatea relativa in anu termene (art. 1248 C.civ.), in dreptul munci, art. 268 alin. 1 din Codul muncii stabil constatarea nuliéti unui contract individual (sav colectiv de munca) poate fi cenuiéd parti pe intreaga perioada de timp in care contractul respectiv este in finté. Nu ei deci nicio distinctie, sub aspectul termenelor in care poate fi invocata, intre nul absolut gi cea relativa D). a) Nuflatea determinata de existenta vicilor de consimfamént (eroare, violenta, leziune) are caracterrelativ, putandu-se valida contractul atunci cand resped nultate este acoperita (prin confirmare) in dreptul comun, nulitatea relativa se poate acoperi, expres sau tacit’ cazul nultati absolute, acoperivea nulitatii este inadmisibilé (art. 1264 si in dreptul munci, acest concept, al acoperii nultti prin confirmare, poate fil tn genere, deoarece ~ specific fata de dreptul e pot acoper si 0 serie de absolute ale contractului individual de munca. intradevar, art. 87 alin. 3 este fom generic, incorporand deci si cazurile de nulitate absoluta, respectiv: ,Nulitatea cont tului individual de munca poate fi acoperité prin indeplinirea ulterioar’ a coniilor ip lege". Exempliicativ, nulitatea se poate remedia (acoperi) prin: ~ Indeplinirea ulterioara a varstei minime pentru angajarea in munca (15/16 an) a varstei speciale (18, 20 sau 21 de ani) pentru angajarea in anumite posturi, Solutia la care s-a opi lequoral coneorss cu cea avansat anterior in Weratura jrcic (ase vd Botgradeanu nescu, Considorat ertce gi sugosth roferitoare fa provoctul noulu! Cod al mil RDM. nv. 112002,p. 14-1 and partie sunt de acord, nultatea ¢ consecinta ei ~ desfintarea (revoactiva) a activi hotarate, im prinepi, prin bund infologore, fara a fi nacesara interventia justlies. Daca parle pot regal Convent prin consimtamnt mutual, cu ast ma mult ele pot recunoaste pe cale amiabia existent gi ulti” (a's vedea D. Cosma, Teoria goneraia 2 actulu jude cv, Ed, Stine, Bucurest, 1969, p38) De plane, ctlut junaie nul, posible, in anumite condi, gi in dreptul cia, ca i nea pen care un act jure nul tolal este considera prin voinla parlor drept un al act unde © posits constatarea nuitai prin acordul subietelor uni anu contrac dea S, Ghimpu, §. V. Sanalu, Examen teoretc al practi udiciare in drept mune n erect Jursoe” ar, 3/1987. p27 ‘A vadea, in sens contrar, (nultatea, dacd exisé o cauz8 imoralé sau ict, s-a putea conta idecatorensed), M. Voionsi, in op. of, de Al Athanasiv, M. Voloncn,L. Dima, O Cazan,p. Clum ar fi. spre exemplu, prin neivocarea el in termenul de preseripie extinctva stabil Ge lege A a, L. Dima, in A Athanasi, M. Volonely, L- Dima, O Cazan, op. ct. p. 313, @pitolul al V-lea, ContRAcTut =indeplinirea ulterioara < = infiintarea ulterioara a stent, dar blocat la data an = obtinerea ulterioarai a Tost abrogat alin. 3 al art, 27 d = obtinerea ulterioara a a = manifestarea ulterioara IMUnea de catre cel imputernic = obtinerea ulterioara an i8gea interzice incadrarea ce Bpfice infractiune (conform art [Gerere — din Codul penal si art B) Prin Decizia nr. 378/21 in. 2 din Codul muneii (.cor ea solutionaril unui confl ractului, in cazul in care lectiv de munca, ori a unor « Pot fi anulate prestatile ¢ puri si obligati...) 2.2. Efectele nulitati Codul muncii nu regleme lunerarea muncii prestate Munca in temeiul unui contre stele, corespunzator modu Sila recunoasterea vechimi Munca constituie vechime ir Nulitatea are, dupa caz, ur A). Cu privire fa plata mum a) Dacé nu @ avut drepi Blatile care s-au derulat pé leascd salariu! la care erat B) Daca a avut drept cauz iigajarea pe un anumit post (f @ avut studille necesare — JUS (.corespunzator modul jiciu’ — art. 57 alin 5): =in cazul in care activitate I totusi, corespunzatoare, p. fu aceasta neindeplinire istituie, in prezent, regula), ord al partilor ~ organului fa va avea in vedere, intre Bbeaza ca au fost realizate att PPuvicats in, OF or. 936002 euaWoIO £1 UP 966 "110 W UL EEDINR, ‘o}9 Heueles Joye ejuNYeW ‘niovues ap ellinque orezIIe04 180) ne po ezee 98 9189 UL InpeIByINpoUs ‘Injnjsod Sy wIp oysinquTe “9lay1e BNIUL "eEPAA UL BONE EAB PaIzIIINU EIEISUCD 2189 1UaIad\WOD |oUNW e ejjoIpsuN! ap InjnueBs0 — soyed |e Pu ‘9p 220 uw ~ nes Joliyed eumal ejei.U09 eaipaide “(einBes uezeld ul ‘ein 90 #899) 969] ap vinzeaad ajsa nu eosezyeued eoep ‘ouluidepuloU eyse—ce ‘263| ap eInzenaud eosezijeuad JeuINU nyse eA euROsIad “a/eo}pzUNdSO109 ‘EN 2 — lIpns op 2269} so}1"ypuo9 eastuijdepulou eVeO) VeIANOe Oe UL {NZD Ul (g ue 2¢ "we 19 2p Jominguye @ ou1wiidepul ep — apeyjes suas ul — ynjnpow 40\pZuNdse109") sf he-s a120 ajejuloesuco no Hodes Ul aIUe}!p yUNs ejlinjos — exeseDou ojypnys ynAeg orp ‘sepese — ajeuo/sejoud wneGasd jnyoadse qns (arjouny) jsod yuinue un ad ear najuad 9/269) oyypuco aySounsuy nu eueosiad £9 jmdey p2ne9 jdoyp ynae & poe (9 eA yS05 y se MOBs]UCD 2120 UI InzZeD UI Eye\daspU! E19 @JeD e| NuEJeS eOSEM 2S aingas) eueosiad ‘yjeyinu sse}e}SU09 jmUaWOU &] eURD JPOP ne-s seo afl ujued ‘(aeuorsesord wneBaid &) sowpnys esdy ezneD ydazp nae e nu goeg (el noun ezejd ef aaud noe ‘ajuioasuoo ajaieojeuun ‘Zea ednp ‘axe ealeyinN "ue 91 "ue ~ (,gounw uJ ow|YooA aImsuCD EouF lenpinipu! yoesjuo9 inun jnjaway w! eyeYSAsd eounyy") BounW UL wIyDEA eese\SeounMAl § ‘ulle 1g "ue ~ (,n'szUEs 9p sojHInguIe e ex1uN\dopUL ap iNjNpOW! so}ezuNdsas09 ‘2 eevevunwes e imdeup Je yNU EoUNW ep leNpiAIpul yesIUC InUN |NOWe Uy BA jeisaid e o1e9 euROsiag") jnU JoBAUOD InuN Mjawe) UL eye\se1d youNW eaLelAU 2] lewnU os-npuU9jos ‘yigMINU 9I9}J9 nN]e;eP WI EzeaJUAWE/GE4 NU HOUNUI InpOM) (unuios jmydoap upp 9199 ap eiey aayppeds) mieMNU 9[1997 °F (7 weBiygo 8 ay “injnueles eIEId “YouNW eoWIse1d) YUed ap sieModJo olierseid syeInUE y 789 unioiu ul 8991209 “eaneO! Nes ginjosge ose eayeI|NU EoeP elueAejeL O-IL 9 jetluapine & gieuOIinyysUOD eauNd '(,PIN}SaDe aIe azne[9 4ouUN @ Uo “eoUNW ap nes Jenpinipul eAUED inuN ieHINU BaLeIeISUOD BID|]OS BS axe9 Ut InZeO UI NINE jeluaysxo eeINp BIeO) ad ~~ :eVeInuNO} y Tod EouNWU Bp JoIJUOD :nuUN 1UBUOIINIOS BE uy asas00"— pW“ “UNE goz, We “IUazaId UW!) Pw | "UNE Bz "Ue e HS (sO nLad ‘sonpoid GOUNW BP FENPIAIPUI IniMIDesTUOD ujeninU BoVeIe!suOD") jOUNL INPOD Uy 15 "Ue ® ajey]euonSUOSU ap eIidaoxe pueBuidses *,poOZ/AZE “IU eZIIAq We (Gl (gIeuad esnpasoid ap inpo9 up ger IS PGP Ue KS [euad inpOD UIP &| ealeyiges: - sey pe 1S - dup ep eavemiaee) — yeL “Ue Wiouoo) auniizesUl a quad ay “ajeuad aydey ayuinue nyjuad ay ‘heuWepuod Joj@9 easespeoU! 2O1ZaIl ‘129 nquad Lmysodyijouny ur jiespeouy 199 anzO ap wA"IGeeL e ErLOUD|IN easoU gOS cdoos 1s09e ut 969) op joluseyndus (90 one ep 9p [enpinipur injnjoejuoa easaleyoul e| mjnjuEWE}wISUOD e e1eoUO}IN eaLeysepUe quajedwoo injnuebuo eoyed up esaIenUeZUE;NEpNINZINe & eZeoUDyN earoUlEO (poo uip 2z "ve Te ¢ “ue yeB0 @ | 40z/0y wu e689} und eoep seo) jeoIpaw iMeoYIHED e eseOUAYN eareulgD, ‘gounus Ul wefebue IEP e) ye001q sep Injeo eoxe20Iqap nes oxefebue e| weis}Ko & NU aleo InjMISOd @ BieOUDYN eoLeUM {EOUNW UI BWUIUDBA ap Nes/S lIpMIs ep JOUNIUCD e ExeOUAYIN eeuUNepLl eid 260] op migeis emiounxo od950 Ld uaze9 6 una "7 MUO. FEIE}SU09 BINA Je-s “eOR NES Ie uy Younus yrtayp un eseroio BS SPUN! joe ye un iCoup sowed elu fe 6 > “yn jsevp wt 18 pun eee "6951 ‘nsoinang ‘easiung Bou |S eluojsnce giaetwe aye od of B= tninioe w (eanoeosa:) eaveiuye il J© poo snynow imajoid eave 295 ©) eoppun!eanyeaiy ws 0H ‘umsod ayuinue we MWe 91/61) eounus uy eosetoe ud (uae Olhipuce e grecun co: D BABIN" -aioodsou “eh 0} 2359 ¢ “Ue 16 “We ‘sen 9p auas 0 1$ yedooe jod 3 ANY a1e0d “oseuyu09 und i so "9 “win iS y9z1 we) ek dun us ‘WOe} Nes seudxe GIINU Snui “ee00Au1 4 oyeod DN ‘eiuy ui ays0 Ansodsa Y a}e0d (esunw ap ay HIGEIS HouNW INpOD UIp | “uy oun inpog up g “ue zg Bho nes eresow ezneo Caro i118 89) eseroypnf ays0 vo, uy tewnu ‘sepesy “aja 3 'eOUNUL af Jalgoud © GoreIp ud eoseuo Huy epundsaica 29 eaad ‘ph uijenun suos uy BS 219 u1 Inzed Uy ‘InjMjeLE HULU! yeroyou e oued [90 af Gf oW!eJ9I00 eoIpu yoo inweueje BENS eaie}20u | op jaw, tole|si6e eaysads ojnjos B8)9 & 60) wunod ‘eaygeys ONAN TVGIATONT TNL VHINOD FAT NWav 1aauc 30 o1Lovud 6 O05TRATAT TEORETIC $1 PRACTIC DE DREPT Al, MUNG! ulin care aclvitatea a fost necorespunzétoare, se pot distinge doua situa * In situatia in care persoana nu @ fost culpabid, va restitui diferenta dintre saan etectiv primit 5 cel la care ar fi avut dreptul daca ar fi detinut o functe/un pa potrvit cu pregatirea sa profesionala real nsituajia In care pors pabia (inducandu in eroare pe angola cu privie la pregati iui ciferenta dintre salariul efectiv primtge salariul minim brut pe tara garantat in plata. Chiar daca ar fi fost vorba, i inchelerea contractului, despre culpa penald (fais gi uz de tals), in opi noestr8, principiul fraus omnia corumpit este infant in situatia dat’ de una principiu ~ la care ne-am refert ~ si anume cel potrvit cruia -munca prell trebuie relribuits’. Firegte, daca in aceste condi imita perscana va primi ou in salariu (minim), nu inseamni va fi ferita de aplicarea unei sanctiuni penal (daca sunt intrunite cerintele leg penale) Daca persoana nu intruneste conditile de vechime in munca (in profesio sau gil pecialitate), efecteel nulitatii sunt similare cu cele care se produc in cazul nefntufifl onaditilor legate de pregatirea profesionala (de stuci) B). Cu prvi la vechimea in munca Roglomentarea, fara nicio distinctie, cuprinsa in ar. 16 alin. 4 din Cod potrivit cal Munca prestaté In temeiul unui contract individual de munca constituie vechimell munca” ~ respectiv, indiferent daca acel contract este valid sau nu — antronsal oncluzia recunoasterii vechimii munca inclusiv in ipoteza nulitatii contractuldl il C). Cu prvie fa alto dreptun a) in siuatia in care se recunoaste, chiar si numai partial, prin acordul partior sal ant, dreptul la plata saleriului, se impune acceptarea si a statutului de elor ajutoare in cadrul asigurarilor sociale de stat etc. persoanei nu i se recunoaste nici macar partial dreptul la salariu, ea nul beneficia nici de celelalte drepturi decurgand din statutul de salariat. D). Reglementarea expres a nuliiti contractului individual de munca prin C wuncit ridicd problema naturi juridice i institut. Suntem de parere c art. 57 instituie, prin reglementarile sale, o varietate a institutiei civile 2 nulititil ad "e° (reglementata de art. 1246 ~ 1265 C.civ.). Dat fiind ins faptul cd nulitatea referd la contractul individual de muncé mentarea implica si anumite particul oneluzie, sub aspectul naturi sale juridice, nulitatea contractului individual de mif reprezinté 0 varietate a nulita juridice civile, cu particutaritati determinate specificul raporturilorjuridice de mu in dootrina juridic& au primate si serioase rezerve cu privire la opt legiuitorului de a conferi nulitati din dreptul muncli anumite particularitati in raport fegimul nulitatii din dreptul comun: ,Suntem ins de parere ci, oricdt de innoitor safl domeniu sau altul al dreptului, regulle traditionale care sl-au manifestat fundamer ecole la rand, trebuie, in continuare, respectate, proliferarea unor institulii sui ge nereprezentand solutia cea mai fericita’ A so vodoa, |. T. $tofineseu, §. Beigrideanu,o 412003, p. 47 (nota 109, Pniny analiza institutes nutty actul wit a TR. Popescu, Teoria gene tgatior, £9, Stiniicd, Bucuresti, 1968. p. h Bel LR Urs, S. Anghon VQ. 2. 168-172: G. Boro. op cil. p. 227-268, 5 50 rv, 0p. et, p. 108-116, Natura juried @ multi contractlui de “Aspunderi patrimoniale dn contract incvidual de munca, insiuiereglementaté de an. 258-259 ©. m, A se vedea M. Volonciu, Mulfaiea absolta !reatva in dept munci in R.R.D.M. nr. 2/2005, p. 6 ins, Aspect teoreice 9 practic in dreptul munel, in RDM, nv. 4/2003, 9. 84-94, PGapitolul at V-tea. Conteac Este un punct de vede Meare reglomentarile spec B= nu ar exprima partic Spre exemplu, cerinia stabil =nu ar vadi utiitate pre Asa cum rezulta din o HPletat substantial Codul n Wividual de munca 3. Continut Prin continut al contract tract — drepturile si oblic laze contractuale Continutut contractului ASH in insasi operatiune WUNCA a salariatului 3.1, Drepturile gi obit Drepturile si obligate ce Stabilesc prin negociere Hide contractul colectiv de rm A). 1. Conform art. 39 alin, @) dreptul la salarizare pe b) dreptul ia repaus zilnic ©) dreptul la concediu de ) dreptul a egalitate de ¢ ©) dreptul a demnitate in f)dreptul la secuntate si s 9) dreptul la acces la form hy) dreptul ta informare gi ¢ ‘)dreptul de a lua parte ediului de munca 4) dreptul la protectie tn ca, ) dreptul la negociere col I dreptul de a participa la ¢ ft) Greptlde a constitu s ) alte drepturi prevazute 4 Att. 39 alin. 1 trebuie con lefiat care presteazi o mun lesfasurate, de protectic soci Ase vodea $i 0. Macovel, Conf WAltanasiv, L. Dima, Dreptu mci « De aceea, in doctina se analic fl in cealtate, contntul sau, {Ase vedea C. Giles, Dem Jn coroborarea cinire ote ior ~ <8 pata fsa enale). A se ie focul de munes, in RR DIA nt‘901-108 “S “Soozt “a Wore aun op iy Y8:r8 4 coor we wowdL ‘U9 9 ‘ausjews esea0e ut epuovey a8} ap ajpoundoxd AsroU! “Bre ad ‘eapan a8 y (OLA st punts ‘2:m)su09 nu g20p) youn 9p m0 | EEsoW auTuey ap ojo} JoU\Gesp o}euolaUeS ly GIeOd ws — 01 96 F223 uy ~ BLURAY UL FD Foa|U Yulad j 8 8 9) | AequOWA|Be: apdaxp “ofp ap aveIO9e:0> M Hee uowaed wuopundses 2 a> £199 4 "booze WU Were Ut "PoUNW UF BejeHUAWAC "BID “> B=pOA eV 01 'd"79 do "mW nes yau0d “aeNeas UL ¥ er) uy "9e-npURZA "PouRW ap jenpINOUL myMDRA|HOA ejeeneYD YenzM ‘ezeOR;CU o BLINDED ut "eODDE OC fab-2/¢ ‘6 exon 9" HOH) “CaP -W 99-65 < ‘axdns 0 rounw doug "Ou" SSL eiou) 2p "EO0zIP 1 ‘rooe ‘aSeunang x2" ean) P53 “eOUNU op renpimpurmDesIUCD MUnUuOD "OnODLHN'O #8 CODER 8S ‘ep \§ winoaid “eounws u! a1eieues 1S alelunoas ap ‘gje:90s aljoajoid ap ‘aye wiewnpe aienepe gounw op whipuoa ap ezemyaua gounw Oo gzee\soxd 9:29 1 2oy0" :aISa0iuoje|s 2129 Pog UIp 1 “Ule 9 “Ue No yeiOgaNOD eingaN | “ule GE WW ‘ajiqeaiide enno9|09 ejaj2eUOD ap nes 969] ap aynzenaid umydasp aye (W {eo|pUIS UN e| B1OPE & Op NeS IMjNSUOD & op |n}de19 (Uh Indo e) ound no anaze: ‘anin9)00 1unitoe e| edionsed ap imidaup( ‘BlenpIAiput IS Baljo9I09 a1a!00Bau e} jndoup (i Bjeunwa}0p sjeqemnoqed no ‘auarpeouo9 ep Ze9 ut aijoajoud e| imdavp WP fenpInIpU!inynyoenu0s {gOUNUL 9p Ini einoned ojunue 1 eoudusy 8 16 ROUNW 9p JoMfipuC eaLeo}joWe ¥§ eoLeUUVeP e| sued en) e ap imdapll Bayeyiinu eo mdz) esu; puy | ‘ezeynsuco ¥§ exeuuoyuy e} rudevp Hoe ifeyinu © ayn voynnse sgjeuorsajosd a12uis04 9 $9008 0} nidasp (6 eounU Ul ayeyBueS 1S |yejUNDeS e| mydalp ‘pounW ul aqeyuWap e| mydeup(@ ij yeugTes op uoweyes) op 1 asues op oyemeGo ©} imideyp(p 8 ‘nuejes | midaup rele enue BUYIPO Ep NIpsouCd e| \ndaup (9) ‘O19 EIS OF yeupwerdes 1S o1uyz snedau e| |mdeup (q Hem}99}00U injnipsouos e jue U ‘esndap eounu nujuad aezuejes e| jnjdaup (eI (@le1oos |1{g4unDes e@ 1S) jounu ‘uNdasp efaseojPULIN ‘JEdoUL Ut ‘aJe INEUEIES ‘POD UIP |, “UIE GE “We WWOJUCD *f ‘(VF Weles ap injmneys © 1S eon tqearide gounus ap anoajoo injoes}uoD Res 1oj!ed inpsooe uud ‘jeyec 9269) sjowu0U ep ewees puELl ‘e/eNpiAIpUI IS/nes EANOejOD ex9I060U Ud osaNQER yeuejes 16 sojefebue o.juIp eounw 9p Jojunyodes sonsyarzese9 asjeGug0 |S aypmydaig MiN|FeqU09 yigunu eza}od) 1 Benue — nu nes pier as Yoon aimnsuoo gounw a Injmeueles Bea BED jIAIOG pod uIP p WIE gL 2p ish:o} & injnuojefe6ue eii!zodsip e| esoUNd op eoipunt eounsjesodo \Sesut UL Fl ‘J20 nes |njoa!qo no Bpunyuco 8 nu POUNU Bp JeNpIAIpU! InjmDes}UCD |mynUsfUOD, 212M}92s}U00 a Lu ‘1awoy inyoadse gns ‘gina. ap ‘eye:9esU09 so4i4ed omiebygo 18 Syunjdoup ~ BF re Insgouo |nzeo ut +8 e9 — Bajajul as eounus ap fenpipu! injnyeUOD |e Wnul}uoD Ul sopfized ayivsinqo 18 aqamdoza TE gounu ap fenprAfpul MyNyDeA}UOD |mynUT}UOD “g jd Eounws" eanseo jiaiod ja @P e)ep eljemys ut queyuL eounus 9p (ei Ho us “(sie ap zn 18 yey) ¢ Injmoenuco iWeyinu easeyuewe|Se esuReou yese| e “yoUNW jnpod jelUeISgNS! GION so} Je eoeP seIYD 09 18 JOYIPOW B IRD ‘| LOZ/Op “UU BABS] ‘sns 1ew sp ajeo uIp eyNze) Wo BYE Id anoajo ynuejes anuip el) ‘poyoeid even IpeA se N= Bue od axe0s0 Ut |-npugonpt ihe nu ezaj0d! ws 6 se14o esoySa0e wieWNaeRS eluUD9 ‘nyduaNa 'a/88 uno eSe) RoUNLU ap aoipuN| Jo|NYOde, ae ajeas HeyeMoMed ewudxe Je NUS Injetioury o ynurjep y se ese ounw eie|si6 up 2jeoads oupjuawo(oalgl Bes ox1uIp eluasqyp mnsei en BUNSeW Ul JEOP }e\da00e 4 EayNd Je *es)SeOU e!uIdo U) ‘aJe9 8J8p9A op jouNd UN Bsa IS Bnop e6unsip jod as ‘ae YONTIN a TWAGIAKINI TALOVINOD WAV La3u0 30 sLovea OLS306 TRATAT TEORETIC $I PRACTIC DE OREPT ALMI in afara clauzelor specifice reglementate, pe care le enumera art. 20 alin. 2 din =a sia altora — partile pot sa neg rivit intereselor lor si orice alta clauza asa cum am aratat, art. 15 inlerzice expres, sub sanctiunea nulitatii absolute, inchel unui contract individual de muncé in scopul prestarii unei munci sau a unei activiti il ©) Clauzele specifice reglementate de legisiatia muncii au un caracter mi, urmatoarea acceptiune: ele nu figureaza in contract decat daca parjle au stabil ac lucru prin acordul lor; dar, odata inserate in contract, produc efectele stabilite de I alte efecte, suplimentare, pot fi stabilite de parli fara a se afecta negativ statutul legal atulul ). Traditional, doctrina juridicé de drept al muncii imparte continutul contrac individual de munca: a) intr-o parte /egala (drepturile si obligatile care rezulta ex /ege) si intr-o pa ventional (cea lasata la liberul acord al parlor). Este o viziune doctrinard suport in prevederile Codului munc Partea legala este formatd din elementele stabilite de art. 17, 39 gi 40 din Cod, fl se conferi astfel, contractului individual de munca, figura juridicd a unui contraddl Partea conventionala SA se refere la: + oricare dintre drepturile si abligatile care uunor clauze specifice prevaizute de Cod); + orice alt d fe prezinta interes pentru parti sul espunde normelor legale, ordinii publice si normelor morale b) in clauze numite (reglementate expres de lege) si clauze nenumite (neve mentate de lege). lta din art, 20 alin, 2 (din inset condita dl 4, Clauze esentiale Codul muncii statueazé regula potrivit céreia contractul individual d modificat numai prin acordul parjilor (art. 41 alin, 1), Conform art. modificarea contractului individual de munca se intelege schimbar matoarele elemente: a) durata contractului b) locul mune ¢) felul munci <¢) condifile de mun ) salariut: #) timpul de munca i timpul de odihna. Acest text se impune corelat cu art. 17 alin. 3 care stabileste ementele obligatorii cu care angajatorul are datoria de a! informa pe solicitantl si cu art, 17 alin, 4 care prevede ca elementele respective trebuie sf pectiv. Agadar, enumerarea cup ui element cuptgl vizeazi ol regaseasca obligatoriu th continutul contractulu in art. 41 alin, 3 apare, in realitate, ca enuntiativa; modificarea o1 art. 17 alin. 3 tinutul contractului individual de munca J toate acestea, art. 41 alin, 3 are o semnificatie c fauzele ¢ ului individual de munca, el cuprinde selectiv pe c dintre care numai o parte sunt cuprinse in art. 41 alin. 3 videnyiam ca si elementele obigatori pentru cantinutu contact ndivdkal de muncs, stabil 7 alin. 3 C. m. comport, de reguld, negocier colec ncividuale. Exceptia este constutl aciviate In care clemente logic henegeciabile (Sedu, nume, domi lemente(salarzarea), legal, nu 8e pot negocia (se Gxpitolut al V-tea. Conreacty ay 0 Insomnatato esenti Hidividual de munca ~ se de eferd ert. 44 alin. 3 si car A). Durata. Ca si in rey ireaz regula incheierii « IExceptia 0 constituie ~ in ct BUIsi de alte acte normative Regimul juridic aplicabi Erminata fata de cel aplica arial diferit. De aceea, dura Cerintele practicii social Wiridic aplicabil acestor contre B). Locul muneii 4. Notiune. intr-o prima cipiu) gi uni Gare raspunde la intrebarea « Tntr-0 a doua acceptiune cul muncii) — se consacra ivitate din care se obtine iMunca sau raporturile juridice ind sistemul asigurarilor p: Thtr-o ultima acceptiune, mit functie, un anumit p felul muncii Coroborand diversele ac Inca Inseamna precizarea 1 bunitati (sectiei, atelicrului, Be va presta in mod stabil la ¢ Weru, din acceasi localitate atului). De regula, locul muncii + lente ale salariatului pentr litati). Sunt asa numitii se Motiva). In principiu, locul muncii He mutat dintr-un birou in a Prin durats nedeterrinaté nu Bala viaia li si ric ca patron es Teoria genorais’ a con Belgradeany, Exists * Prin munca in sens larg se in Malo In larg (inckizand insalaive Go Bloatarea resurselor minerale, noks Bio este efeciuata de pe o instalaie Infelor nr. 82272007, pubeat n M. ¢{(coaz sn6ne @ up 45 24 0 Wu eoyand "zo02/ez0 1S owouoce inpuasaiy UO Up ue) sen uN 26 ap nes Ee) Ul BiEUe afejereu!O ad ap wrEnaD aa juovoyput“iguaroe sojezee xoucD eounEsiowgns 18 oqunqsc20!p pupznoU! "ofeouw JO9s!NSO CO nes eloenxa ‘eaiesojira no ersaupur nes e}20up ouNroUDD UI “[e10} 9p oEHeFEISUI pUPRNDU) Be T2Su) od 9p nes od jodiouUd UI pxtotejsop 95 2109 eajeynIoe OBoEIU 96 By Sus Ut GUM Ud Uy ‘eounu 9p arena eyseatco Jou" iieyun yleveres so) no enue erayou ‘81-91 ¢ 2561/¥ Ju Jrudosa” u ‘coum op anyaq09 s9}-2eNUCD e eeu ‘enpivpu iingenuoo creutuis}apeU eiesNp anuy eMqueduoaU? O Bt einong “weorpAr iniound “pa "eauMU 9p fenpynpU I) '3 29008 98 yaieow guEd moivas ut auiuaw | febygo atsa Inuowed go fon 8 =) fun & 1ebN4o a180 Meee ca wABOPW! eS aINaaA Nu BILULIEIODOU HEINE We U sep ‘eye | ayeyungns 0 2} ep UO ‘eye e} alfo9s 0 e| op ‘Iniye WL NouIg UN-AUIp YEA Imeueres goep ‘(oipun! sues ul) jeoypoW! giBpIsUCD eS NU YoUnW \nDO} ‘nidrouNd Uf 000] 9p yoluesew ‘njdiexe aids ‘jus wind) gow flevEFES yuinu ese yung “th aie UJ nes $e9008 UW!) NIIAIOS op 1oW}ebH}90 BoxeINdOxO n.jUad \nyNyeUETeS Of OHA sod uesejdep esu: doydwi es eyeod (injmsodsarfouny) Younus ininjay inayioads -26ue (mo1wop) impos ove 181 epun earenje00) ws eye as youn |nDO| “eInGON a ‘ ejes elupaseyjnio1wop e| uo ieyJeo0) aye ut seiyo nes sjeyeoo| 1Seasoe Up fl 9p atound oye Wl) fe ex2Je UNO HleyUNgNs nes HieHUN jnpas eI GEIS pow uw eIseMda 2ouny e9ep ‘(injnouG ‘Njn!oMNES ‘faljgoup ‘iNjMUoUIENEdap “InjnsOHe “orio08) Hh nes siienun & ‘wieii200) & cejuewore sojo1e0)2.wun e lind joo easezroaid euwessul ap 0} Inun © Nes HOUR Injn90} eaumge|S ‘OIeBA} lUniidsose alesreNp PUEIogONoy ‘oun no ‘Jeuojiou uejd ur “esoundeidns 0 2990 ‘}S0d june un “e/founy Bil o i$ juardoy) eB9j9ju! 0s eouNW ep 90] ud “younw! npoD Ut ‘euniideooe eu Oa }20unuw 2p leiso} wednoo eazeinums 18 fewo§ naued soeINBise nwersSp 00Z/9L “u 2a607 UIp e-|) & Bz} | “UNE g “Ye) loMAS 9p soIpunl aluMLOde! Nes 8p SoIpunt ejunuodes ezeazyenoyew a8 axeo Ut |S yuan UN auilgo 08 e100 Up 4 0 ereo8ejs9p 9s 9180 ul niped ‘atjeoyuUIES PareO}euUN eIDBSUCD OS — (YOUN nu) gouUnW ap 90} ap NuaUo) os-npuEZIIN — eje6;} 10} ‘eunildaooe enop & o- e2neo UI njeue|es je19U09 pow Ul EZBa/ony auunue epun eaxeqanul e| epundselal auniidaace o 183 "eounu ezeajsoud jmeuejes o1e9 ul eayeyun iS (nidorunus ‘$210 -09) P9}gj1200) ud Ezeez@10U09 a8 “eIeBo| “suniideooe ewd o-mU) “aUNON younw yn207(g LLOZ/OP ‘Ju 82697 und yezI1qQRx2y 180) @ B198.jUOD so\Se08 48D) dE InuuiGau 1§ "e}euIayep ereinp ad gounu ap ajenpinpur ajoes)UOD eIoyou! yod 2s ‘ail lUud ‘2129 UL Jojienys earapuNxe “eaxezIIqXey Sndw Ne e[eI0s yoROeId ojalulag ‘ejenjoesNUOD ojaznejo axjUL NuoVeBi\go g1e29SuI aINges| eVeANp ‘2a=de 3G "Walp ‘9189 BJEUIWA\ep BEN ed eouNW ap jeNUCO UN-HU! Geode joo ep ele) Bel -epeu gyeinp ed RoUNW 9p joeRUOD UN-sjU! JO}eUBIeS yqeoyde orpUN! jnuIBabh IBUILUIA}@p BleINp ad EOUNLL ap JENPIAIPLI N}2eW]LO9 — aaNeLLIOU 2198 AI 8D} POO UIP 28-28 VE 9p STLUIUO|SP joUIS aIHjeNdS 1S ashIPUCD WL — aIN|RSUCD gi@ulualpou eyesnp od gouNL Op jenpinIpUl Injn}oes}UOD IWo!OYU! eINGad & ‘/-uye Z} Ue Waujod jlouNu jnpoD “eieoLE|UE ease|UEWa/Ge1 UL 1S eD “eveaNg 4 ‘pzauun 99 9}89 Ul ayezeue JUNS a1e9 16 € “UIE Ly WE ‘a1e9 2} 9199 ‘Ayoadsas ‘ajeljuese e 9/9 aujuip ajeun ezeesejep 9s — eounul op |e oesUCS 2oU0 UL IWoMUYOP — efazNe— aUIp ‘a1znjOU0D uy ‘gjeHuese o}e)eULaSUL OM feo jerayoe 9p aueo}INE uy Bumisuoo ais2 eldeox3 “erenpinou Benices “coun ap jenpapur mine, Bleve/episuco oje0 ed myooyas ¢ Rewnue 18 ‘glerDeds 18 e980 ¢ Biezeezn — c-uye 1p ue Ul as! fidno juowsjs nseouo easeoyir lidno eouesownue sepesy “Ano foingan, enyoadsar ajajuaw} imueyojos od ewoyu! |-e ep feie we uno vse ~ aisaugeis 2 Binsgou0 easeqt 2 Be cuye Ly “we wiojuoo feed eounw ep jenpmipur moe, Wu) eyuunuau aznejo 1S (abe 11 JOjOWOU Bietipuco gns iued nyuad sais, su wip) z wie oz “we Up BIN BIIUCO Inun e goIpunt windy BP POO up OF !5 GE ‘Zh “HE aps IBueuLnoop ounizin o eys3 “(1 M o-qui 18 (960) xo eunzas du, you FIMMeIS nyeBau eIoee 98 « BP SU1G21S ojo}00J0 onpoid ylgeis ne oqued goe yes9p PW oyoee9 un ne younw + youn e nes sounu 1ou ypu! ‘aynjosqe wleyinu eounil IRzne|9 Bye e0u0 15 10] s0}@89. Bip ‘uye oz “ue eiwinue 9 LOE YONTING TWIGIATINT WLDVAINOD © Ay iasua 30 oovad Souscadrul aceleiagi localitat. Este o apreciere care ins nu subzisté in cazul in care, contractul individual de munca, locul muneii a fost stabilit extrem de coneret inl anumit birou, intr-o anumita sectie sau subunitate, la un anumit util ete. baza libertatii contractuale, locul muncii ~ mai ales pentru anumiti spe te fi si este util sa fie stabilit cat mai detaliat 2. Munca Ja domiciliu. a) Libertatea pairiilor se poate manifesta la incheien tulul individual de: mun in faptul cd munca salariatului urmeaza s se de re la domiciliul sau’ odul muncil ii consacra acestei probleme un capitol din cuprinsul Titlului al Il-ea, creandu-se, posibil, imaginea unui contract individual munca de un tip particular’, in realitate, este vorba despre un contract individual munca pe duraté nedeterminaté sau determinata, cu timp de lucru integral sau afl unic sau in cumul de funeti, avand ca particularitate principala faptul cé munca (ati de serviciu) se executa la domiciliuliresedinta salariatului*. Din aceasta particule 1a gi alte elemente speci ~ sub aspectul continutului, potrivit art. 109, tn contract trebuie s8 se pred expres ca salariatul Iucreazéi la domiciliu®, programul in cadrul cdruia angajatorul es drept s8 exercite control asupra salariatului, obligatia angajatorului de a asigura ir ortul la gi de la domiciliu! salariatulvi, dupa caz, a materilor prime si materialelor peda le utilizeaza salariatul, precum si al produselor fin are |e realizeaza; chiar daca 109 se refer numai la transportul materilor prime $i materialelor, suntem de parered in absenta unei clauze contrare, c lor materi prime si materiale se SU e catre angajator: = ca 0 consecinta logica a locului muncii (intrun asifel de contra jleste singur programul de lucru. Cu toate ca art. 110 alin. 1 se refer numai la faptul cdi salariatul cu miciiu se bucuré de toate drepturile aplicabile salariatilor care lucreazd la angajatorului, este evident ca, in temeiul simetriel juridice, acelasi salariat este gi fl specific de obligatiile pe care le au ceitalti salariati ai angajatorului respectiv® Art. 110 alin. 2 din Cod st ractele colective de muncd sof za $i alte conditii specifice privind munca la domiciliu, In realitate, cu privire la ie conditii ~ specifice - ar trebui ca legea $4 in stalornicesc prin contrat munea (iar nu prin cele colectivey In op. cit, de Al. Atwanasiv, M. Voloneiy, L. Dima, O. Cazen,p. 22 in ARO M mu. 32008, p, 67-08 ici aparea ca un element specific al unui contract civil de antreprea (de fe servic. Utero, in legisagile din Europa aecidentala 3-0 optat form, dincolo de existen ale, pony incudorea a niact in réncul cantractelorindividuale de muna. A = ‘5.8 evidentia, In temelul nermeler consitujonale, cf nimic-nu se opunea Inches rac, Ase vedea, I. T.Slefanescu, Dreptul mune ct supra, p. 22 Montionam ca prestarca muna salariatuu! la domicily poate $8 revite nu numai din acordl pil 8 oxpresd. Este carul:asistentului matemal profesionist care se ocups, conf ejnere a atesaluiui, procedure de atestare § stat as Of nr 443 cin 23 iunie 2003), de cresterea, ingtirea si ecucarea nal profesionist care se ocupa de Ingres $i prolecia acu cu ha grav sau accentuat (an. § pct. 7 din Legea nr. 48/2006 prvind protec | promovarea dreptutilor peri eu handicap). Ase vedea, IT. StetSnescu, $. Belgradeany, op. ct, in Drepta ne 4/2003, p. 5 Ase vedea, M. Voloncu, in op. ci, de Al. Athanaeiy, M. Voloncu, L. Dima, ©. Cazan, p. 543 al V-lea. Corractut 1) Analiza normelor inten faptul c& mun: plet. Asti BS cu privire ta focul m Helis — neratiicata de Roi 4) 0 expresia .munca la domiciliu! su, or in Patronului, Asadar, munce fle de lucru) ale patronult Blariatului (spre exempiu, loc Elementele principale ale BEfidesprinse din analiza art =u privire la persoana Bsleme de drept, munca poa HAgUr, fie cu soful'sotia sa, or Seu privire te veniturie « H electricitatea, forta mot Ingajator si se adauga | iu. Sub rezerva posibiltt p Usliar salariat (posibiltate e aliza unor reglementari de « Fegaseasca si in legislalia x f) Ih doctrina® s-a sustinu fit cAruia sunt consider Bplinesc, la domiciul lor, al iNGUF aspect: locul muncii nu insti reguta locului muncit floc decat sediu! angajatorul, Inlerpretarea de mai sus ¢ Badevarat restrictiv — nu f Yona legiuitoruiui Incontestabil, viziunea rigi Hala — dar, 0 interpretare oxt falal acestui text legal 3, Tele-munca, a) Reprez Beaza prin faptul ca activtate lui — se preste omiciiul salariatului sau in Ur cu reteaua informatica B) ceva ce oxplica rogiementérie MEvropene Ase vedea c. Bratu, Consiso P Evident, tte-munce poate f 3 IGieconomic, do ates) se poate c ial $11 afar locaunieIspaplor u fnald— dar oxicta, totus. un loc Pinca se presioaza, cu requiantate in « lunes avind program aleato (c Salaisti luereaza in carl urits ea un le fix de munca in uritateaIngs za ony a pp pn en eo enon enn Eun opm 2 Fad vecey 0 ama : aio nies 9 aif ut nveeae gwen peau ezorom Hove 09,0 oui me YP BID-NI FUIGWIOD : siz nuCoI GOUNL-A}M PURO) Nude WerBosd pupre SS °C00zIe "Mt Dun 91 apo ore sen oes) sowie eee ot een. no ecg 2) en Fetes ounce eoserouard i wie 20p m~ ees aenao o Pau avo} pagum eum api zledspognesy ery ie rnge sion 1 vous ‘9 2p wuotze20 zee. 0s puro) |}eUa.ZeD0 BauNL-2})“oMMY OBUNE!P o1e0d 9s (aye ap “LIEU Hl ISB jmimers 6 oveysaye ap anne Teun MpISsP optaKD nea i Feo yo aBenLoo run sano oWeod Cata-ao)hophap jroo oo tes wanna 99-¢°p002I9 18 Wa ww Prange ° ‘up eum ou aco LLL 4U-W'TO loliuenuoD eoseDyne) e] BLeO|UEYes EaxePUEWODSY JeIdope e eueada!n3 eISKUOD ‘gE6t Yl heehee : InjnuoyefeBue e gonewuoy eneajos no gi 0 pa 9p on UL sIeYE coMEUHO;UL aMIBoIOUYe) es-npUEZIMIN — D0] Ye UL NES InIMeUEIeS rH el elusisr® op Opoup ‘we, ~ npas imjsooe exeye uy “jeuE|es un op ajeIve;NBa! no ‘ezeajsaid os — injnuojefebuE 8 | Jeuejes un aN129 ap eiezIea! B69 no BUqBIedWC ~ RoYEUATOB wo Inde} UNd 2 asnjseid op ows ‘is2 -aj081e9 9S 9189 HoUNW & areiNsejsop ap ewO} O eUZa:doy (e “CoUnW-o/oL AL innmenios eossoycu4 eB] }xo} iysooe . Injnsues exenuco ypER Puly ‘eNaISod eo auede nu eRIsue)Xe exe\esdOIU! 0 “ep = “PIU! 9y eS "epuarey abe ep ‘Ingan Je | “ue gol “Ye @ eprbu eauNiZiA “GeISse}UCO snynsoyn 69 ap ewees eull nu es o1e9 oLoIeNp erejaidiajul o eyed nu ~ ayouysas yeseNOpe 'pzneo U! [269] jmxa,.“je21 o¥iiuInS Yodns op Eusd eIso sns few ep eareyesdeHl BouNW 9p aansojoo aja injnieUe}es Iwo Nes njruoyeleBUe \nIpos ywoon, = Aloedsas injnuojelebue 1 uy founw easesoud puly ejdooxa "mmuoyefeGse mIpes e|~ FOUN (nmO1 ene Bul if aise youcyes sejo00 eB} jnyxay ynWu Yeu JeIYD IS “INjMsoyefeBuE |nypas eI eye as NU HOUNW jnoO|;j03dse, " une} Haja1 12-5 “_ujap 0 2129 ad relfouny 2oyloads ajlinquye ‘s0)\nmjowwop e| ‘9seu eve9 Hleueles 1898 mioIWop e| eoUNW no jjeuees sjevapIsUCD qUnS* eID (1 “uye go} “ue Yuszaid ul) poo UIP | ue GO} He ED ynulisns e-s ,euUNDOp U yoUNW & eupUIOL eFje|si6ay Ut 1S eosease 200U I) Je yeseduwoo idoup ap nes jeuotleuselul Weip op Ueuewa[Bes Joun Lip ayewnzes sedse ayeI9I09 seo “(eluEs4 UL RUDI oYe,NIqISod) yeUE}ES J un 1S 1500} © BP NiyoIWOP e| EouNW no YespEouI 199 nujUad uieugISod enlOzO g a 2} eountu no yeleBue Injao INUEIES UL pnroU! aS UO ‘nUEIES e| eBNepE as 1S sojefeBUE ap ereuod 9p so|@deo}Iu eaveZOW ‘o;nOUI eso) “Ba}E HOU; {FOUL “2UIYD ‘ayoedsau ‘olfonpoid ap ayjimja4D “ejeuejes ojnyuan ep auinud no 10] 11d09 nd Uo ‘es eljosyinios na ai a4) nujowwop 2] yeleBue e-S a1e9 ja9 ongo op eIeISa1d y aJeod eouNW "ydeup ep aywunue ul eounus anoaje ezeeysard ase9 (sjouvosiad) eueosied e axnud Ma e1ed\W09 yda1p ap auL0U JUN e 1S ujuanuoD sade [ef Ue ezqeUE Ip asULdseH njjoiuop e| eouNU no soWeueles yqeoyde oypUNf ijnuuiBas ope ajediouud ejoquaUlR (injneueies e eiuipases o y ajeod eounuy ap ynoo} ‘njduaxe aus) in inyorwop e} Alshyoxe 18 eoseisaid euo}eb 0 9189 nu Jep “InjnuasIed aye (ruony aD Up) gaunu ap 9jun90) anup jnunoW UI EseOSEJSEp as NU eoUNW “sePeSY “ni {goUNW ap BI4N90} 1209p ajaIIe ‘Io 9p asale goUNW ep UNDO} UI UO ‘NBS |nyJONLuOD BB {9 0 yeueles uN axe9 od EoUNW! EoYIUWIOS ,nmoWOp e| EoUnWI" eIseudxe gO [cue ui) aiSenqes — ,ereounes esur y eaind se ove “eupWoy ap pleoyNeseU Nil | eoUunu pulnud (986}) 2b uu WTO efuenuog “ounw jroo) ep aunud mB B| EzeeI0N| ase0 soyjeue FE)/eounw no injeueres go jmic @UBIES ‘(}0e21U09 ap jase 1 Gs 65 ajeustew 1S awud wore Bled ap wajuns ‘sojsjevayeu BOED JeIyo ‘ezeezi'201 9 asco fed uojojeuoyeus 1S owud sopue BeinBise © op injruoyeleoue MuoyeleGue eines inipeo Boaid es es ainqon 3Se008 UIG NINE 2) eounus 29 mide} erediou Mes je169}u) rion) ap duy PPIAIDU! yoes)UO9 uN aidsep INU! JoeNUOS !nuN eaUIbe JF He) ea1-x) Je ‘IeI9ads Jo}, jajoyour ©) eysoyuew aye0 eds jwnue nyuad sare | ‘19 feign yuunue Hip }e19Uc9 9p wanxa wqeis B29 Uy ynzeo uy eysizqns nu 1S Aoujses eIUEWOY UI EVEIUAUUO|BeL e1S@ nyJoRWOp e| eoUNW eo mde} Bl 00s auajeW U JexedwWoO Ydaup ap euuOU JOUN e 1S a[eUOH|eUIA|U! LO} 60e YONI AG TWAGIATONT TNLIVHINOD © fay Lesua 30 ouovua IS OU;310 TRATAT TEORETIC $1 PRACTIC DE DREPT AL Mill In cadrul Uniunii Europene, normele care guvemeaza aceasta forma de organi muncii sunt cuprinse in Acordul-cadru asupra tele-muncii, incheiat in 2002 intre pat ali de la nivel Uniunil. Acordul — fara a se referi la sectorul public ~ are ca stabilirea unui cadru general la nivel european de pus in aplicare de catre organ membre ale partilor semnatare, conform proceduriior si practicior nationale sped rienerior social Se poate remarca faptul ca tele-munca vizeaza, concomitent, atat locul munci elf lul munci, Regimu! juridic aplicabil unui astfel de contract, avand ca obiect ali 2le-munea, este, in esenta, urmatorul (potrivit Acordului-cadru din 2002) ~ tele-munca este rezuitatul consensului dintre angajator si salariat; ea poate sil parte din descrierea inifiala — la incheierea contractului de munca — a locului si fl muneii satariatului, sau se poate negocia ulterior prin act adional la contract; un asi acord ulterior este, oricaind, reversibil refuzul salariatului de a opta, la propunerea angajatorului, pentru tele-munel poate constitu, in sine, un motiv de concediere de munca alat sarcinile de serviciu, cat si criterile de apreciore a rezultatelor m tele-salariatului sunt echivalente cu cele existente in cazul salariatilor comparabil lucreaza, in mod curent, in localurile/spatile unitat tele-salariatul beneficiazd de aceleasi drepturi (individuale si colective, ind sindicale) - garantate de normele legale sau de contractul colectiv aplicabil — pe salar comparabili care lucreaza in localurle/spatile unit in acest cadru, sunt si masurile pe care angejatorul trebuie sa le ia pentru asigurarea securitaii si sand le-salariatul fgi administreeza singur timpul sau zilnic de tucru (In cadul lati, contractului colectiv aplicabil sau/si al requlamentulul intern) angajatorul trebuie sa puna la dispozitia salariatului instrumentele electronial lucru (conectate a reteaua de informati) angajaiorul este obligat sa ia masurile care se impun pentru a asigura prd datelor utlizate si tratate/lucrate de tele-salariat in scop profesional; tele-saiariatl informat de angajator asupra prevederilor legale si a regullor inteme pertinente opereazé pentru protectia acestor date si, in consecinta, fi incumba obligalia dea conforma: angajatorul este obligat s8 respecte viata privata a tele-salariatului sau; de acl 2c salariatul luereazé la domiciliu, accesul angajatorului este supus unei nol prealabile si acordului tele-salariatului respect Penitu dobandirea statutului juridic de tele-salariat, trebuie 58 fie indepll urmatoarele condi activitatea sa fie desfagurata prin intermediul tehnologilor informatice”; raporiul sau de munca sa nu aiba caracter ocazional munca si se desféigoare, cu regularitate, in afara angajatorului (unital prinderi), dar, alternativ, s8 poata fi desfégurata partial gi la sediul angajatorull muncii tele-salariatului poate fi in orice loc ales de catre salariat, altul decat cele Og nizate obignuit de catre angajator; tele-munca se poate realiza si la domiciliul salar rita, ‘ele-salariaul tebuie 52 anunfe cin timp penta a ise pune la dispazitie un loc de mune’ Sl nstlacalelatoru, al conecia la reteaua unit, putea fila dispoziia ger lrarhic etc). acvent, fole-munca este floss in domenilinvalamantu la distanta, al activa de progr ‘se vedea, pe lag, 8. Var felemunca ~ 9 nou forma do organize a mune, i vr 22008, p. 62-70; A. Creu SlafSnoscu,Tofemuncs, in ROM. 12008, p. 60-105. Este impleaia, ast, sf condia exstenfel cunogtnfelr de specaltato In domeniu, A se vad Macovel, op. cp. 178-179. lolul al V-lea. ConTRACTULIN oncitia ca tele-salariatl de serviciu, care si nu B) In doctrina jurdica s lun contract numt, gre § in lumina normelor cuprins 0 regieme Bistor — regimul jricic apicat Iell, Se poate vorbi di iprofesionale. A. Nofiune. Cu prvire ta fol. =profesia este specialitate Fe exemplu, jurist) =ocupatia este activitatea lesfasoara o persoana in mc de existenta. Ea poate fi exp decditor, avocat, notar s.a.). Functia este ‘actvitatea de Briducere sau de executie, cor feomplexul de cunostinte « cutarea anumitor operat sa ful nei ierarhi functionale Ta concluzie, in unele cazuri aceasta perspectiv sttule felu! muncii. Asa’ cx Blator, trebuie sd se facd patillor din Romania a) Stabilirea felului munci Pectiv. Prin salariaficu functi Fadministratorul - salariat Sdirectori, director adjury te, sect, ateliere, birouri ~ + fibuti de reprezentare, in atiuni; =aceleasi functii de mai sus Bisoane juridice (altele decat re RRestul personalului se inc: #ecizie (cu exceptia celor operat Functionarii privat — la care 1990 — constituie o categorie bri ai cirectoratului, ai co Tse vedea A. Civica $tefinesc:L224" yo 207 ‘wounwojag “nasoURjor$ MECN “y Copa nu ze}oued seuo!ioun y ateod ‘aq ‘(ezeovodns wom nu nes go 216) Bet © eerie op pun qualapuodeid gounw o eeoSejsep ‘ieueles ap eajeyjeo puene ‘e129 yeaud P0016 op wiewnae je “eiueisip er Up eueosiad afeoe ne Wg “suoyConeidns ep injsVED fe “nIMeIO.OoND (hepwessouet eines 'UOeUIP ‘LOIEASIUIWPE ep eILeYIp a}se a1eo jeuOsiad ap auoBayed o aInyn}suod=| Beste 9P 901 un atrzadsip e| sund uu 29607 UID g “Ue LZ) “We 1S G “UNE SZ} “We Braj @s ated e| — Henud sueUOll . '(2o}UYay JOUIS — BAlesado 40/99 eI}daoxa Na) BBEIeS [Ny S1WOP e] 1S ez}!Eas ae 9p 2198 gol]dw! nu a1e0 ajnooxe ep moun ad ezeEIpedU! as Injnjeuossed Ng Je Wwoep jmye "yeuejes ogo (2 20U0 ap e[ero19WW09 apjeje.90s 1S awoUoyne 9169) yeoap ajaye) sorpunfa PeinimojefeGue inpes e| 18 jeive a}eyoje9 1nzeo Ul — Uoyes}sIUMUpe ap s0I@9 eildeoxa no — sns lew ap ilouny Ise IMenun) imjruoyeleue eseye us Feonewucqu somtojouse nue 'outuefevoioury rinque ne eoep 0] Hlejunse (6 — unona ‘s.onoe a -euedep ‘IZINp — RoUNW ap IojejUaWIEdWOD yes ‘JounIpe luCIDeNIp “woyDAl Bee oy es oincon ‘reueres (OU feun sndns aise injnioyelet Bajajut os exeonpuod ap etjouns no ieuejes Ud Bie ings inimeuejes-oja1 © ever Injmeuejes reljoury e ePe109 easeoyl|eD 9p 1S apuIdap JOUNW inInj9) 2asNIgeS IUPWOY Up Jl eaveolise|g u! aiSesebos as a1e> jsod nes aljouny o ad gov) as gs angel 4 8P JUsIoI/pUl “eouNW UJ ovefeHue eoN0 "yeIEIe WE Wind PSY “JOUNUE jnIaf azeo B29 a1s@ eljednoo fewoo) ‘ounw snjnidayp jnsues ur “enjoadsied eISea0e ‘Nu 9faye UY Je1 ‘aljednoo |S y ayeod eisajoud ‘nzeo 9j0Un ut ‘erzn| unjsod eywunue 'gin6ea ap ‘owses Uo Ues0N| JOMWNUE Baleise.d nujUed Nes mesedo JoMWNUE Ba nnuad sesadeu ‘gonseid uud 1S asezuejo0$ uud ynuligo eiunsouno ep inxaid euasayy “2leuoIseyo1d 1wjeBaud |e JaAIU WLUNUE UN no ByE|a:09 ‘aling—xe ep nes 8p ejeuorfouny aiyiesa! o-U) gueosied o ap gyeunSe}sep ea}EUANOE 9ISe Bie ('2°$ sej0u Yeoone 4 P etie6y}q0 equinow u ‘eiuoas joujied suioju! sojnbe: @ MELEIeS-2)9) ‘jeuorsajo1d doos Bid einfise nquad undw) as WWos|22}9 sjazuswnysUL injmeue (wrequt njmue PED u!) ruon| ap Wiz nes | ues 16 yigiunoes eareunbise nu Blns ‘rupeo ysooe ur ‘sieuun om. B= qeoyide anosjoo jmoenuos entoadsa! eueosiod najuad puinjjsuod ‘ynusiqo pow UI eueosied o Bx Beniioei0o t& elenpipu) un (eameu ut nes weg w)) Wuar ap aseorgonpe Geieduoo sojieuejes ynze0 ut aes opis uud gueosied 0 ap einullep (eareowieo) earewyeioeds ise aseyal U iojajeynzoi e aroroaide op ‘uezi9e.d 2y\unue Undu 8s YoUNUL jaye) B| Buin m2 “sun : glesorelun aieoyipow ap luedy|}29 nes WneBaid eosPayloads no "yeuETeS ened Op e}EYOIEXe euesoUl Mes Gn-2fo) nnuod ‘injnsovelebue uud eularep 2153 “(alinoexe ep (eounwi-9(@) j21go vo pueae gounw ep jenpinipulyrjoesuCDAB Be un 4322 )u09 e} jeuosype oo ounu-9je} azeiuewe|Ba1 es UBIUO! nioyniBo] KENsU! Nes e]UEWOY UIP !]8008 fl thjnoo| © — eounw op Injnj> > ound 4e-s muped-npiooy Up ZL iad IS “FI 1 UIp GGL “we No are NUON 20d ko ‘yeye|es 16 sojefedue (2002 uip rupeo-inin, aiGojeue und “eymunidu o1e9 juwnUaU yesjUOD uN aids—P 1qIOA ejeod eS Hpeigo &5 puere ‘yesjuoo a 2 eUEWOS Jaie|si69) eWsUd Lud “alee BD “lounWHe}a) j]qeaNde o1punt jnusGe) = UNL Jno yeIe "Jue NWUODU09 2UIS ap ~ 79ZIA BS a120 PIeuO\UaAUGD Nes PIeBo| Exe|UELUOIBO) O & : 2ued “1eAepe-siul "gIeUOLe 29 ovede “youn ejets/B9j u esuudno JoFeUNJOU eu BE eleuolieu soyonoesd | so tudo *,ni}91WOp e| oUNLW 9p jenpIAPU \MOBNIUCD Od Ye}O46 "yuuNU YoeNUCO Ul WeG.0 oxne9 op oveayde ui snd Je eounlu 3p WesUOS 9p ovads giseade RO ynUljsNs e-s PoIpUn! eULROOP U) Be ale — oyand jruojoas e| ua InoLO jIqIS9B By NU ES a1eO ‘nIOWUaS BPA Med enu) 200% Us 3e19yDu) ‘1lOUNL \uiudepy, eesepan wi jepads nijeds un ezepaje es meueres-oj2) 29 eli B10 ep eulio, eIseave ezeaU YONIIN 30 WAGIATONT TL VWINOD POPATEE Ta3uG 30 uaved 6 ONO!312 TRATAT TEORETIC $1 PRACTIC DE DREPT AL numai 0 persoana care define 0 functie de conducere, ci si un salariat cu fundlel execulie, daca munca sa are componente pronuntat intelectuale. Functionarii privati pot s& beneficieze de clauze specifice pentru munca lor, sti In contractele colective saulsi individuale de munca, ») In cazul celui angajat pe durata nedeterminata intr-o functie de conduce regula, nu coexisté doua functi: cea de conducere si functia de executie. Funct conducere conslituie in ansamblul ei o entitate de sine statatoar (sub aspect calitativ) decat functia de executie. Agar munca, existent intr-un astfel de caz, se refera exclusiv la funcjia de conduc intregul ei, iar nu la cea de executie la care s-ar adduga separat anumite alriull conducere. Deci, nu se poate sustine ca ar fi legal posibil, prin trecerea defini unilateralé a salariatului in alté munca, sa 1 se ridice numai atributile de conducere urmare, 0 astfel de trecere intr-0 munca de execuie reprezinta, in fond, 0 modi unilaterala (ilegala) a contractului individual de munca. Cu toate acestea, prin exceptie — daca legea prevede in mod expres — numireai functie de conducere se poate face pe baza incheierii unui contract ~ distinct de ol munca (spre exemplu, un contract de management). In astfel de situalii se produ complicatie inutila; in realitate, atribufile speciale de conducere ~ sau de alta naturéa se pot stabil printr-un singur contract al celui in cauza — contractul individual de mil Asa cum am aratat, legislatia muncii permite includerea in contractele individual munca a oricdror clauze de facturd particulara (specifice) ~ impuse de cerintele anu functi/posturi ~ cu conditia respectarii normelor legale (imperative, de ordine publica bunelor moravuri 2. Figa postului (la care se referd expres art. 17 alin. 3 lit. d). a) Fara a exis concept consacrat legal, se poate afirma ca are caracter obiectiv si este proprie anumite / unui anumit funeti/post intocmindu-se in seris. Ea defineste postul ca alah nu calitatle personale care se cer salariatului respectiv. Ca urmare, fig postului nl intocmeste in functie de calitatile ori lipsurile pretendentului la ocuparea respectiv; dimpotriva, cel in cauza trebuie s8 corespunda cerinjelor (atribulilor) stil anterior prin isa postului in raport cu. nevolle angajatorului. Dar, daca dot anggjatorul este liber 88 modifice fig. postului si in functie de particularitatle sola in cauza. Figa postului presupune enumerarea atributilor care revin salariatului, reprezed © concretizare a obligatilor principale pe care salariatul si le asuma la inchelereal ‘modificarea) contractului individual de munca; atributile specifice ce ji revin salatid din fig postului intervin in baza prerogative! organizatorice de care dispune angab Chiar daca fisa postului constitule 0 anexa la contractul individual de munca, negod ontinutului avesteia este limitaté de cadrul oblecti stabil pentru functia/postul in Orientativ, fsa postulultrebuie s& cuprinde: = denumirea postului = nivelul in ierarhia interna, scopul principal (ca obiectiv al postului) ~ conditile cerute de lege sau/si de angajator pentru ocuparea postului + generale; + speciale (studi, inclusiv specializari; cunostinte de operare/programar calculator, daca este cazul; calitat, abiitati, apttudini) ~ alte conditi/cerinte (delegair, detas2rideplasari; disponibiltate de a lucra pl program, daca este azul alributile postuluilde serviciu izvorate din scopul principal (enun pe cat posibil, complet): atributii de conducere/manageriale (daca este cazul) folul al V-lea. CoNTRACTULI = cadrulfimitele competes blitatea delegari de atribu = rela interne: * ierarhice (subordonal + de cooperare; * de contro! * de reprezentare (dac = relafi exteme cu ate per {€4 organizati intemationale Infunctie de fisa postuluis D). Conditiile de munca. li dreptul ia masuri de protec lor, regimul de munca al Tepaosul siptimanal, ¢ bite sau speciale, forma lege”. Th legislatia muncii si, ce 18 asupra locurlor de mun 4) In legisiatia muncil, pot inca sub 8 ore pe zi)', su imétoare, grele sau poricu de expunere la acestife ctare nervoasa deosebité Buncd, pe baza determinarlor Ca efect princi gihna suplimentar de ce Normele Legii nr. 31/1991 salariatii care lucreaza t febuie $8 fie coroborate cu < umite sectoare de activitate, Brin acte normative specif Mare de 8 ore" ) in fogisyatia securitati s Pensii publice’, locurile de mut Spectiv, speciale =conform art. 3 alin. 1 lit func unde gradul de expurn Unor categorii de servicii put Gonduce in timp la imbolnavir ecinte asupra securitaii si SPubicata in MOF or. 64 cin 27 in practic In soctrul privat, © Joase de munca, si pe planul sa PCU toate 8 HG. ar. 12941200 Bislaja munch, ovidentiom, itorme ll deosebite, condi speciale 9i¢ Pubicata in Wt. Of. nr 852 cin Z‘oboe auqwo2ep og up 259 4 10 W UL eieaHen (ina ‘jeje w ese oespeo nad aoyoods Hpude oye x ejw!2ads npuoD ‘ouasom no ayigyanze 16 gourd op akunao| ayS9HgeIs ATeUuoU Ye 1s998 eo ‘ANEWLO}U! "wO|UpID “ound lp aued eoe) nu (1002 auqusa299 G2 UD Gye 4U JO 'W UI SIEDICNA) LOOZIMEZE “WU OTH #9 S180, Beop oyesownue) jediound in L66b O1UCW 12 Uip 9 1410 i UI eLeaIONS lesBosdjaiesedo ap ajuns ‘POUNW UW HigIeURS 1S uiewnoes esdnse elu injnjsod easednoo nx no “SjeyAROe UL B]UEOSU auEUIEYOdUIOD e} ‘aleUOISEJOId LIAEUIOGUI! e| dum Uy a aje0d *gounu @p JeUlIOU Injndw eVeiNp EIeo} ed ‘eoIIgNd yoW\ES op wobaey 2oyloads 9jlipuod e| nes yeuo,sejo1d osu ep oye} ¥| asoUNdxe ap inpeIG opuN {2p undo} 9j008 aygasoap uns ‘QLoz/eaz su eab=7 Up Bm | “WIE E Ye WUO}UODS 21610808 's 18 ejiqasoep wpuce Ul eaunw ap und9) Ur eoyIseIO eS EoUNKY Bp ajLNO0} ',201and Bou ‘goUNWW op jenpinput jn ‘ap sen |nwaysis pulaud QLOZ/E9z IU HBS 1AUIOd ‘efeI00s seyUNoas enleysrBe) y Bue oundsip a1e0 ap e0L0, 1910 8 8 BUBIeS Ines 11 29 aaysoods oj) Jew nes POIU! YeW NUON] ap InjnduN e eoIUNZ EWeINP O° eoyoads anyeULOU oIDe ‘anyo9j09 verD0Bau uud wiqeys 9}e0d as usajod nes iiguun ‘syeyANoe Sp 21801098 Sl nguad eo epanaid e189 NoUNW InpCD UIP | “Ue GL} “UE No sje10qoI09 aly BS = aseo;nouied nes ofeuB “aleojeWiE}eR ~ aqasoap If/puCD UI EZeeLIN| axed HievErES eles opiewernomed op ofou rz ad aio g ns FOUN 9p injndusy leqesNp eaqeIS pulnud LEEI/LE JU 11697 21a Hop e2ep “eq “Imowlebut ‘1e0}@s0n) allz ¢ ulind ja0 ep se uous dns (ominguie) soyeiuseo epur {9p nIpsouoo un “pod up 4 “UIE pL “Ve waujod “ezeauesUe sHipuoD 1Seqje0e eo.edno0 | injnjuapuay UL eowyoan 1S inuBjes eID—Je as e ere}) sIeDIpUIS 1S uOLeleBUE onUL Uo! finimsod ey ‘arewin 9 “Ay S-npulige)s injnjeuossed easezyeuNUOU |S ByeINp ‘fz od O10 g GMS EOUNUL 2p | fee £9 inisod oiSeuyep €3 “st 2onper ajeod 9S FOUN ap ayIgasoap J9j\\pUCD IaluaISKe |e jedoUUd peje Budoid ais9 1S ajoaigo soq0e. yezijeKads jeo|pell jnjeuosied ap ayeMg9}9 Jo\NRUWUOIep ezeq od BSE e eI (e (pW C “UIE, 2 sjeuowuer ejeyeloedsul axjeo ep osa/geis as ofa ‘(E'S eiigesoap eseoniau ones a1ew 9124 WO} Un gorjdus! 20 gouNW ap w}ipuod “uo}oey nE—De e| sueUNdO op Biignd oupio op ‘eayesedwi) INDOU JO|UO}De} eaJESUA|U! 1S eANJeU No YOdES Ul) eseOInOME Nes ejezb ‘=1eO ue ojoluuco ep asnau ~ (301 2419209 ylipuco pueNe EoUNUU ep elUNs9| eXIUEp UNS ‘(12 ad O10 g NSE JeNpIAIpU ojore.juC9 us eas9) 2p injndwy lojeinp easy.qeys pulaud) L66L/Le “4U 11697 waUIod ‘oun enersi6e/ MW 2p tenprnipur injoemuco ~ ¢ JeNSy “BoUNW ep ejlypUOD ap aiiouny WI EOUNW ap 4ojUNDO} edn eu gII2 op nes — axoanpuc ad 0 gisiKe of8:008 JipIUNos @ veo UI ‘nnoadsal “\8 ounW eNersiBAl Bpoid as ujenus op jeyse ul P JOUNSIP — JoeN}UOD Inu augers “aoyoods iienys aye 18 wnoaid ‘gieuoIsajoid earewo} “ofeyoeds nes uiwunu — saidxe pow ut ops, jipuoo u) Hounw eareyserd “\ne\d eUYIpO OP \mIpeoucD ‘TeUWRIdeS insoedel fd 3nug WIUIW nuejes {NUN eo,INyYSUL “o|OUN Je 1S JOYeW [2 EoUNW Op ;nuuald Bipow 0 ‘pucy us ‘euizaidas 9 ples eajejgues if eayeunoas IseAUG ea\seoy “gjeIDNs aljgsiold op uNseLY ei IsonpU09 ep splinquie yewnu wieuejeg” :2 UIE Ly “Ue UI eundsip eeiuewepuny eaB>7 "eouNU ap omipuog {E wep e0se08N) Ud “}9ISOd | elenpinipul eiuewsoyod ap ajenjoaigo 1S osayge}s 85 nynysod e&y op ali (inzeo 9js9 ee) aJouor}eu9}u! H}eZ1NEB nye} Asn (jnzeo 2js0 Boep) oygnd ydeup ep nes arenud ‘eo|punt oueosied ayie no ouLoKxe Me INPU: IMDeAIUOD “I991g0 2p ‘1 (inzeo 289 yoep) axe uezesdal op # B Eiuizoide: eo ‘eseoieigis ot "yosju09 ap # ‘exes0d000 op # INPUGD ap aijouny o-nu) eRe (/nguad souadns 9p gle) yeuopiogns) 2014:210 ‘ousoquy el Jo] eounus nijuod eoyad: :{ynzeo 9150 Boep) Hinqune ep meB9lep eae ‘ajemaaqat niowues 9p sowinquje eoseyolexe Ui!) aleuoIzinep reluajadiu0o ojoyUN/NRe funy no yeuejes un 1S 19 “O19 YONA TVNGTAIGNT THLVWINOD PAP 4d30 30 Siva IS OSH314 TRATAT TEORETIC $1 PRACTIC Sunt incadrate in categoria locurilor de munca deosebite, cele stabilite tn bal Criterilor si metodologiei prevazute de legislatia in vigoare la data Incadrari acest respective, conform H.G. nr. 246/2007 privind metodologia de reinnoire a avizelot incadrare @ locurlor de munca in conditi deosebite") Solicitarea incadrarit anumitor locuri de munca tn conditii deosebite se adreseal Inspectoratului teritorial de munca, de catre angajator impreund cu sindicatul respeil dupa caz, reprezentantii salarialilor. Inspectoratul poate acor incadrare a respectivelorlocuri de munca tn condi deosebite (art. 2 alin, 4) Mentionm cd gradele | si II de munca, existente anterior anulul 2001, au fost re luate obiigatoriu de catre angajatori si incadrate la condi de munca deosebite. Loos e muncé, actvitaljle si categorii profesionale angajate in grupele | si II de muncé,p la data de 1 apie 2001, sunt considerate activi desfagurate in conditi deosebite exceptia celor care, conform prevederior Legii nr. 263/2010 sunt prevazute ca activ desfagurate in locuri de munca in conditi speciale (art. 13° din H.G. nr. 246/2007) otrivt ar. 31 din Legea nr. 263/2010 sunt speciale locurile de munca din uni miniere, din subieran, din domeniul cercetarii, explorari, exploatarii materillor 9 nucleare, din sfera apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, aviatil sialtele (cuprinse in anexele nr. 1 si2 Ia lege). Etectul principal al incadraril in locuri de munca deosebite sau speciale — in a unor eventuale sporur la salariu pe parcursul activité - consta in reducerea vars pensionare proportional cu numarul anor ucrati in astfel de condi ¢) Din coroborarea dispozitilor din legislatia muncii gi a celor din logislaia secu jale, rezulta ca locurile de munca grele, vatémeitoare sau periculoase sunt cele ca in sensul legislatiei securitai sociale se incadreazé in categoria locurlor de munca dit deosebite. Chiar daca in legislatia muncii nu se utllzeazé conceptul de locus munca ,deosebite” tocmail aceasta categorie se subdivide in locuri de munca cu con grele vatamatoare sau per E), Salariul, prestatia caracterstica a angajatorului, cu toate componentete reglementat, pentru salariai, in principal (ca norme de drept comun) prin art 159 = 174 ~ Titlul1V din Codul muncii,care, in sectorul privat, se concretizeazé diferit, tn und profil fiecdrui angajator. Astfel a) ca regula, in sectorul privat nivelurile salariale minime se stabilese prin contractele colective de muncd cabile (art. 162 alin. 1) salariul fiecatui salariat se stabileste prin negociere individual in concordanil sistemul de salarizare gi nivelul salarilor minime stabilte pe functi/posturi prin conta colectiv de munca aplicabil b) ca exceptie, in sectorul public (bugetar), sistemul de salarizare se stabil potrivt actelor normative (prin lege), cu consultarea organizatilor sindicale reprezental (art. 162 alin. 3). Agadar, far8 nicio negociere, nici colectiva, nici individual’ F). Timpul de munca gi timpul de odihna a) Tilul al li-lea din Codul munci (art, 111-158) reglementeazs timpul de muncl impul de odihna, ca intentie, in sens exhaustv, constituind suportul cleuzelor cons tuale (colectiv sau/siindividuale) specifie in aveasté materi, Publican M. OF. nr 169 din 9 marie 2007, cu modifica si complete ulteroare Ase vecea, pe larg ina: Cap, VI A sevedea, pe lag, infra; Cap. Vl Gipitolul al V-iea, ConvRacrut ‘In corelatia dintre ele, tir igure un echilibru judi Mula uman (raportul - in timy Cu exceptia salariatilor b) Evidentiem, in acest c Art. 112 alin. 1 corobe pului de munca, respectiv arere ca, rational, dural fia salariatului parte inte fe cumiulard, chiar in interi pasi 48 de ore sptimanal = Prin excepiie, durata lungita peste 48 ore/sapta load de referinta de 4 lur = Pentru anumite activi! Bride 4 luni, dar care sé nu = Sub rezerva respect nc a salariajilor, din rv ifactele colective de mun Biluni, dar pentru perioade =Munca suplimentard 1 felor unui = Conform art. 121 alin fe saptimanal, este inter * fortei majore: + pentru luc inlaturari cons = Prin acordul partior ( falda timpului de munca. in care angajatorul poate s 8.5. Clauze specifice 3.5.1. Clauze specific 3.5.1.1. Clauza cu privire A). a) Potrivit art. 20 al Pentru ansambiul probiemela An doctrina s-a formula opt Humarul functor cumalate. Ae rp. 34.10 “Zeyeuuoy nes gees aryoxs = youn poo iNOW “syUEZ “A eapEA 95 y -oreFNUTE JOH avappur‘eugweidesyoio op ope evi Je eounW ap yuh :eacuoD euro 18 jroo) es SUBS IA dea ‘eyu copan as &“euypo op dus #6 gourus 9p indian 2p B89] so}oU|GO4d rIquESUE ‘eveouaya opgioihuos 2 gleuorsajo1d eaxewo} 9p aye6o| aadse ayje sou0 1$ wnoasd ‘ajeuorsejld ‘uoyeu zy2inp ‘ioylsed ayiebygo S$ aumdarp ‘pyeuolsajoid arewuoy ap ejaxou0D B99 Jojezneyo muodns puinyysuc {OUNKH INPOD UIP Z "UIE 9S} “HE No yesogoi09 e NZ “UIE OZ {9p indum ezeojuawe|Gar (1 elenpinpul iu ‘enyooy unut jnpo3 ap anzeroad aoyoods aznety Leia wel aoyppads azney njoury od oma ‘U ‘a119Nd j90 Uy “BFenpIAIpU! S/nes eAro9IO9 aro!905aU Und e1O{eU! jod as loouo> uy eienpinypul ex01201 ‘ueoyeid e9 ‘uownu ‘aB9) op aynqgeis ~ omeid o10qi s0jo)2 & "(azeyuoWUNdns PUUpo ep 10MIpsdUu0D e ‘JeURWEIGES 1S 9JUIEZ ININsNedaL eeuNp 1$ ‘yeAUid jnsO}DES 2N29 UY IN|MEUE|ES B8IE3}9}}08 &) NES no ROUNU ap aJezyeNpInIpu awesBosd “gE "WE WALIOd ‘yIqeIS eyeod jruoyelebuB ‘eznejo epuudno es oje0d gounw 9p jenplAIpul IN}DeAUCD ‘seq “"eOUNW |p njndwes UNL sp 2Ano9I00 gIaI0eNUOD god as nu (gjenjsejuo9 eznep und) Jojl{4ed jnpu0oe Ud Bal quenp gzeazneiouco es ‘ye. quapIOde InuN Joj—juIoesUOD [EAMIEH BS} we uud (unwoo ydaip ap nes olueploxe Joun oonposd juUeAe!d oreunsep eyuebin ueLoN| naued ey Haleyueuodw09 aye0) no “injn. vole oll door no 292010 189 OMNI wou 9 Ny wep a © ey ssod evejvouncrs eourus youn B09 UP "HE 121 ve CORAM] ep (ncoouco ezeozan 0 juaprooe inun sojaiuioasuon Wind op sojun20) euodoqe9 ul e uo oqvepioe soun weonpoud mwueron susp oWvabmn ion naued nes a me. ee aucpow we Qidaoro no) mmeuoies plooe Big erino;6 stood fu eeivoucne eae =o? ME, SIEO Tun 21 easeosedep hbo 2e9 UNM Ul sieo Blusjes ap apeoued nled pio 1 sjuuajs op repeojod elem a1 ep ueOoIop eopeno. od foun ep oxo ll aa JOUNW eEJezIURBJO pUlAUd nes ad1UYys) “aANoaIgO aAyOW uIP ‘ojljeuEles BI pes Ut ASI et UD HIEQUES 16 Hlgunoes Whoo puaud oluwauo(oo wade enzo = apeoads nes aigos0op & 1umy9 goseoSedop Mu es 1631 ‘ll Jew ejuuayes ap epeoued ‘anoadse: gounW ep jmoesjUO Ud ‘e!0Geu jod 2st Jeiae ‘jeuoijeu jejueunbis 16 unui 2p sao mperuoo uid eygeTs eejold nes AEWMICS enn Al couhtdgejao gy goseebgdap mags onsuepuaie un » ep cool Up gounu op quot jee o od ojayae> ‘youn 9p 29000 epou eo elipuco no RUEURISESe10 gy od Mscoziore 1g vip ei { ieod"‘oueusuyens iio nsnpu "Buns sp nin eeinp"O4d%9 Ul Berton! nt suse oupuredes 310 9p FRsoopwipuco ot syenserap koind en 260 ‘on 9p nes muesdoxd Yigwun ee}oe uot LEER a Bur op | ound ut al fae> vy (9 e260, FOuNu sp fenppu es}uo0 INBUS Una ed APE 8 ed wt oe =r un ej! ee 20 op By ep eleuguillge PuNeU! emp eve ea po , tlojung ‘oreuawiene siavo nou “eugUIEdESo10 op Bh ‘Afowdses oun Dl Pare oz rue ume 2 gye69] ewixew eyesNp AyesadwWI IsaIGeYS ‘PL | WE NO yesOGos0D 4 “UNE ZHP Z “ue) ayqasoap spadse ajajeojeuun 1e0p ‘nuped ySaoe UL ‘WeHUDf faike Nu nes epsove ojeod |njer “aje69| Jo}eulsou eoseyoedsel N09 | BP iMesipurs no gunaduy 10}€ ses nj9o00 eze9080u os guyeo op ynduy EDU 9p fod Pub pipe 26 sucoc00p Hipuos ur € (hetedng) sorand:soimsut 16 someone ype up lojeveles eicomll ( paspo 8 sume ound np ~ don = OEE) ie sxowys1 ep exioopor -sueBio ae oyun semnsvouno sojoneu Toypzundsoico som! Maa Il Be icpen exep © amen te ainqad BULIpO 2p Je.ouco Ind |$ OUR ep 18/9U0D [nduun “ae an)up ele Briqeis cto “oyaesoop 3 YONG TWAGIATINT 11 9¥MINOD PTA Wiv 1a5ua 30 ouovua 1S SUROETRATAT TEORETIC $I PRACTIC DE DREPT ALM inclusiv obligatile contractuele ale salariatului in raport cu angajatorul care a si cheltuielile ocazionate de formarea profesional, se stabilesc prin acordul partlor obiectul unor acte aditionale la contracte individuale de munca. Asadar, de regula, d cu privire la formarea profesional devine parte integranta ~ ca dreptur si ot corelative — a contractului individual de munca prin act adilional la acest contract Ru se opune ins ca, inca de la Incheierea contractului individual do. muncd, prevada in contractul respect 0 clauzé referitoare la formarea profesionalé in sfarsit, intre angajator si salariatul sau poate interven (se poate inchela), aga am aratat, un contract special de formare profesionala (fie un contract de calf profesionala, fie un contract de adaptare profesional ~ art. 201-207 din Cod). Rezulta a, in practic’, 0 clauza de formare profesionals poate sa intervina ined de la momentul incheierii contractului individual de muned e parcursul executari unui contract individual de muncé sub forma undl aditional Clauza de formare profesional vizeazd parcurgerea de care saleret, pe dure cutérit contractutui individual de munca, a unei anumite modaltati de progatiro pd sionafa, Conform art. 196 alin. 1, parlciparea la formarea profesionalé poate avea initia angajatorului sau la initiative salariatulu b) Partciparea la formarea profesionala la inifativa angajatorului in acest caz, cand cheltuielle sunt suportate integral de anajator (art. 197 alin.) pot negocia ~ modalitatea de formare profesionala — durata cursului sau stagiului de formare profesional; sooaterea partiala sau totala din activitate; cuantumul indemnizatiei in cazul in care pregtirea profesional. presi scoaterea integrald din activitate a salariatulu Pe perioada participa la cursurle sau stagile de formare profesionela (cui cheltuielie suportate de angajator), salariatul beneficiaza: ~ de drepiurile salariale pe care le detine, pe toata perioada (art. 197 alin. 2) — de vechimea ia locul su de munca gi de asimilarea perioadei in cauza crept si de cotizare in sistomul asigurarlor sociale de stat (art. 197 alin, 3). de un curs sau de un stagiu, pe cheltuiala angela nu iractului individual de munca pentru o perioada sl prin actul aditional; durate acestei obligati, ca si orice alle aspecte in legaiudl Indatoriile salariatului, ulterioare formar profesionale, se stabilesc prin respect acitional art. 198 alin. 1 $2). in legatura cu aceste texte legale evidentiem ca: = pe de 0 parte, durata interdictei se stabileste prin acordul parlor (nemal precizata ca limita minima prin Codul muncii, aga cum era anterior Legi nr. 40/2011); pe de altd parte, interdictia in cauza se refera la demisia salariatului, de vremed Zul in care, la iniiativa salariatului, contractul inceteazé prin acordul parilo, urd 58 se nascé obligafia de a despagubi pe angajator. Aceeasi este solutia platii de despagubini, conform art. 198 alin. 4 din Codul m si in cazul salariatilor concediati in perioada stabilté prin actul aditional pentru moh disciplinare ca urmare a arestarii preventive pentru o perioada mai mare de 60 de zsh condamnarii print-o hotarare judecatoreasca definitiva pentru o infractiune in legatul munca lor ori in cazul in care instanta penala a pronuntat interdictia de exercta profesiei, temporar sau defini r poate constata, art 195 ain. 4 face refrie la 0 dura a arestri preventive de 60 de in timp oe at 61 it. b face refer la un tenmen do 30 de ale (pena ea eal in eauza 8 poatsfconcesia Bhitolul al V-tea. Contaacrut €) Prin Decizia nr. 271/2¢ Onstitutionalitate a art. 195, actual, cuprinsa in art. ale la munca (inch latie. Respingand aceasté toarele = exista o justificare juri Mniradevair, norma prohibitiva Meets contractului de munce fsistagiu de formare profes =salariatul suport anur Moeperii cursului/stagiului, pr oad, la angajatorul in cau = salariatul nu este tinut angajamentul iuat prin act adi portate de angajator, propor 4) Potrivit art. 199 alin. 1 fe pregaltire profesional cu s Blictarea salariatuiui sau, ir elariatilor. Angajatorul decide cu pi rea acesteia; angajatorul Yaipermite salariatului particip Bialitate sau in parte costul oc finlopinia noastra, din core jul muncii, rezult c8: = analiza cererii salariatu decizia Ti apartine integral; in a Teprezentantilor salari mun; = chiar dace angajatorul liativa sa — la 0 forma de p pntractul individual de 1 Sului/stagiului, inclusiv obli 196 alin. 2, art. 197 alin. i saleriatului Ja formare p. e) In practica®, s-a sustin. munca atat in ipoteza det Pontractului prin acordul pat In ntreg dreptul privat — daca Incheierii acestuia produce ult Prin urmare, nu initiativa sal ¥antul angajatorului echivah fart, 198 alin. 3 din Codul mun prin acordul parlor, plata unot C), Clauza de formare p, sional — referitoare la s¢ 4 Publicats tn M. Of. nr. 639 in = Publicata in MOF, nr S69 cin 2A so vodea F. Rotary, Jur Fsprudenta inanjelor cin raza C.F‘ss1-674 4 “e00z/9 1 a'w'Y u “aoinang “dy "0 e201 Up sojeluers La peouco y eve jo ppevoisajord axewiey 9p voNMyaYD voanussu "PaNeWe} elvoprsdsunr “MJEIOe "4 EOPOA eB Vid 9909 op oaquonosd wesase e erin "2002 Bin Gz Uip 695 20-10 "WU eIetendy é $002 91F1 S| Up 6€9 40 10 "WU BIDIgN HBJp1exe op eijoipsoyut yelunu anje69) uy eunijoeujut o nsjuad 9p 09 op a1eu !ew epeoue ‘youn \npoo ut ejeiuaW/610U — HoURW IINIe) BaxeqUIYDS e} a1eo|LAJel — 2/eUD a1eyqoU ep ezNe!9 NO EIepUNjUOD eIngex! NU g/eUO!SeJo1d e1eUHO) ap EzNeID “A, BSNjoxe 9150 JeUEIeS ax]e0 op UIgnBedsap foun e1e|d ‘soled inpLoOel 2ZeE}e0U EOUNW Ap |NjOeIU PURD jOUN,e ‘eZeWUN BD “HOUNW INPOD UIP ¢ “UNE BBE Biihiued jeuorlipe mise wud yaujod uignBedsap 2120 e ep indaup e| eesejunues no ezeajeniyoe injnuoyefeBue MN InPeo wip y “ue BBE “HE! ‘wisues ‘ao!puNt soa soNposd ‘SUIS UL BIEN] ‘InjNeUE|eSs eaNeliur nu ‘eseULlN i oe (@\u10n ap inpiooe) 1Snsut jmjgestUOD 19 “eoIpunt Bjo=ya 4oUeLIN soNpOsd eINSaOe We Bolied inpiooe uud ezeejac eanetiur nu — jopquoo WwNUe un *pzajod) Ud ‘yersyDUI 2-5 goeD — yeAud inIdedp Gall BIELA 9p ‘inimeueres eisiwap 18 9 — slounw imdaup ut ‘sO "ezeezyeas 1S as a1e0 p10de ‘o}lyEd jNPICOe UUd INI MiL02/0p “su 11609 sovajue ex edeo OU) Joyed npicoe und ¢ INN|VeA|UOD WWEJoU! ,eAHEHIUF oulede Je-| INNyeUeLes eo ynuIjsns e-s ‘.Lonoesd Uy (F injruoyefebue eaneriu ef preuorsajosd axeuuos & iNINeUEIeS! Jued 8z9}0d) 2 AISnjoxe Biqyjad as Z ISL uMe BEL Ye IS 4 “We L6L “Le 'Z “UNe OBI Inpedso: und osojiqeys os ‘ayoadses injnjoesquod 1ueje9u! ennelilul BANE NU E ap eHEByGO A'sNjoU! “InjnIBe|SiE Beinje60| u; sjoodse aye oou luINosqe s1eoUeyN In|meuees ee wieByqo eouNwW ap lenpraipul ‘ppeoued o nsjued eounus | |2uolype joe UUd WWqeIs jod as nu ‘ejeUOsejosd amNeGesd Bp PULO) O e| — eS Elif Bielebue eyeinjayo ad ‘ni6eis e| — eaediomed nyued apeinjeyo ‘ayey/e}0) ul “euodns jruojefeGue eoep JeIyN! , (e “Ue 261 " Bis dap eznes ut jspeouad ea. tur eidope 98 nu evzoep imjeynsuoa sa}2es29 axe “oWleueles soMuelUeTeidel B (@ "wye 264 We) epeoued fedap ‘nes injnjeoiputs eaunido ‘eznjuoo weyoepa) epyod ul ‘jesBa}ui eulede Ie @ 2unaidw soefeSue axg> ap gzeezijeal 8S Injmeue|es 19190 ezIeUES Bie) eieuoisajo1d axewo) of 20 920) IDUNUTD Up 861-961 “Ue no 661. “Ye aI@ aieIUe enop Joje9 e=1e/090100 Up ‘euISeOU EINE se1d PIeUo|sejo.s eaunebe (2 ue Gor ue) ese 1uojze20 |nyso0 eed Ul NES el uy euodns en eoep aisnul ‘ejeuIsajo1d eerewio} &| eesedPIed imynjeUe|eS OM re 3129 ut oiipuce e} auiaid no 18 “elud 18808 no “epyoap eA muoreleBue ‘eeIse0e 2] 9p O1Z GL 9p UoWWoY WW injneuejes eavalG e auimud no aproap rnc ‘oq Ae 461 We) soyeleue ap jer slugquezesdas no ‘zea ednp ‘nes ynjeoIpuls no gunosdwy ‘nes inimeLeles e8iem “inruoietebie azezijeue 2s yeb1go ajs@ |ruojeleBUE ‘oJPUANDE UIP a19}209S no EleUOIsejoxd Osne . UNO) Oe WEdIOMed eaneliu! ae INEUEIES Ged Ul |NZED Ut "| “UE GEL “VE WAIN (BF B] Bane ajeod ejeuorsajoid eas ‘gjesonjou epeouiad no leuorjiodoud ‘soyefeBue op ef aijainyaup ainiyses Bs 12610 4 eyed es feuoiles 2189 ‘jeuatipe yoe uLd yen} mull Be}eIND ed ‘eujes asjgo op o gioedsas iS-nu goep “sep ‘ZOURU ap 20) (SeI20e e| eliO, no ynull e1se nu MjeUeTES ‘ezneo ut nuoyetebue | ‘em EIWNUE © “IuRAJosge JoUOYN ezeI0n} eS “jeUOHPE joe UUd ‘injnIBeYSpNNSIND UNL Op [en} Jovaque ‘plooe ep so} & GOB fewNU ‘ejuDasuoD aywNue guOdnS \meUe}EsS euwvoqul es aj20d eeu} uojeleOue ap jex6aiul ajeyodns puly ajpnysoo “eleuoIsajo1d eseui0} ap ne {P09 uip z0z-Loz ve un ap yeroyaueg e 29 jmjdey no eje10q0100 ye eundw es (eoUNW ap injmyes1U00 He Po ep yoeuc un ey) ge: enjeliur eaxe e ap eijoipioqu) ‘ayoadse:) jeuejes nqued eaniciyold eULOU “ #e "(ejeyouy eje0d es) wane ea) |mixe} u! esuUdno eueWoWE|Bo1 nquad gjeoU! I eoipunt axeayNsnt O esn j leuo|sojosd eseuse en #ounu 9p jenpinput nin = juazaid ut #6 ejeyqeIeA no — ynuljas & eayN ‘alidaoxe e\seace pugBuidsoy le BN oeNuC9 yso0e &| jeuoHipe 3 eraqi e} "Bunyeienul | “(@}ei.0} Jounw eeseoZeTU! e| mysnjoul) eouNW e} elevoIN 90 16 unidoup eo — euesBo ‘ajumdaup eoje0u1 8s eo 8s-npuguIisns ~ (¢ *Z “| “UIE Bb} "We UL esuLdnO ‘e/eNeM P'eINGes op ‘sepesy “gounw eles “eueouerue eoxey2epe1 Ul) - poo Ulp € 18 Z ‘Lule gBL “Le e ereneuotne dojiied inpiove uud 050192 0 {A00Z/6EL sM eZ9eG UNd IS ,pode/LLZ Ju emDEG Wd BE Ins © 2129 ruoyeleGue no Lc YONA A TVAGIATONT TALOVAINOD OFA Py WAY La3uG 30 Suva 1S OSTRATAT TEORETIC $1 PRACTIC OF DREPT AL MUN dar posibila. Teoretio, 0 astfel de clauzé ~ de mobiltate profesionalé — care 8 vi modificarea felului muncii, ar putea fi inseraté in contractul individual de munca corelatie si concomitent cu clauza de formare profesional contract, la incheierea lui sau prin act aditional, salariatul si-ar da acordul anticjpal schimbarea ulterioara a felului muncii ~ unilateral ~ de catre angajator. Numai c= logica proprie Codului muncit (art. 20, art. 25 si art. 38, coroborate intre ele) - 6 posibila doar o clauz de mobiltate geografica (ce vizeaza, conform art. 25, exclusiva muneii), in timp ce clauza de mobilitate profesionala (care ar viza felul muncii) ~ ci inserata in contract - este nula (in temeiul art. 38) 3.5.1.2. Clauza de neconcurentai! Indiscutabil, in condifile unei economii de piata functionale, pe parcursul execil contractului individual de munca, salariatului fi este interzis sa Tl concureze pe angaial sau. Este posibil, insa, ca angajatorul sa fie interesat ca si dupa incetarea contr individual de muncé sa nu fie concurat de fostul sau salariat. 3.5.1.2.1, Fidelitatea (loialitatea) Nici Codul muncii din 1950 gi nici Codul muncii din 1973 nu cuprindeau vreo rel la obligatia de fidelitate sau la componentele acesteia. Pan in 1989, {inand seamad specificul sistemului economic, 0 reglementarea legala a unei astfel de obligalii nu teoretic®, nici necesara; ulterior acesiui moment, atat in conditile tranzitiei la economia plata, ct si in prezent, a apirut problema riscului real ca angajatorul s& fie concurail catre proprii salariat ‘A). Raportul juridic de munca stabilit intre salariat gi angajator ~ raport intuit sonae ~ are la baz’ increderea reciproca. Increderii manifestate de angajat corespunda o obligatie de fideiitate (de loialitate) din partea salariatului Obligatia de fidelitate constituie 0 obligatie principala a salariatului pe durata es ‘ri contractului individual de munca°, de a se abtine de la sévarsirea oricdrul act saul ce ar putea dauna intereselor angajatorului, fie prin concurenté, fie prin lipsa de dst cu privire la informatille confidentiale (secrete), privindu-l pe angajator, de naturé teh economica, manageriala, comerciala etc. la care are acces, permanent sau ocazi prin activitatea pe care o desfasoara’. Chiar dac’ art. 39 alin. 2 lit. d se referd la obli de fidelitate fata de angajator .in executarea atributilor de serviciu’, in realitate, obi In cauza vizeaza executarea contractului de munca in ansamblu gi in orice ipostaal salariatului (in cadrul unitéti sau in afara ei; in executarea atributilor de serviciu sal legatura cu ele)”. Ea se coreleaza si cu art. 39 alin, 2 It. f (obligalia de a pastra de serviciu). in concluzie, infoleasa ca obligatie de a nu face, se admite ca obligatia de fill finde: ‘Ase vedea, pe larg, |. $tefanescu, 0. Macovel, B. Vartlomel, Coroatia dint obigatia do hae za de neconcurenta ingorat in contract indvelval do. muna, in ,Dreptul” ax. 11/2008, p. 88-04 acover, Clauza do noconcurenia, in RR.DIM. nf. 2/2008, p. Salaratl ~ considerat proprota, producstor gi boneficiar~ arf insormnat sf ficol fd do sie Rea vedea, M. |. Baraseh, Cont ial de mune in dreptl roménese, Ed. A. Bo 347, 154: R, Dimi in raportunie de munca, £8. Tabuna Economica, Bi 2001) p12; Idem de neconcurenta g lauza de confidenyaltato in reglomontarea noului Cod al in RRDM ev. 212003, p. 22: Tica, Tra... ct supra, M. Balabut, Clauze specifice Inco dividual de munes, in Revista de Drepi Social, rx. 1/2011, . 15-16. ‘A se vedea 8. Belgradeanu, Obigatia de fdeldate, in $. Beligrddeanu, I. T. Stefanescu ptgl munci cit supra, 9. 116. Bi'sewedea M. Volonciu, Comentara (art 38), In Cou! mune. Comentaru pe artiste. Vo. 1-107, de Al Athanasiu, M. Volonai, L. Dina, 0. C Beck, Bucurest, 2007 Conrractuus = heconcurenta, constand Pe parcursul executarii co = confidentialitatea (cezen blice datele secrete ale ange Gele doua obligati - de Bhfidentialtate) se afla una fidelitate, Incorporeaza, dec B seniciu)’ Int-o formulare de sintezt ind de la orice act sau fapt J obligatia legala de fidelte factului individual de mun Ici c€nd contractul individu Bjlindeplineste obiigatile de se B). In doctrina, s-a sustiny | s8u care s-ar fi angajat de fidelitate, generics, nu fe oblige in mod expres lar Tnopinia noastra, insagi er | muncii pune in evident tate Incorporeaza si neco felo concretizare de caro Ie Th practica s-a decis chi Bblgatia de fidetitate ... const munca, a carei incalcare atat este ins’ si faptul c& Iipecica partie s le circums ledica angajatorul ca, print Mi plus fata co salarul’ conv ideliiate). Este inadmisibil ca Bpovarerea solaratulu, proc: ada anterioara destaceri (Curtea de Apel Cluj, s farie 2010). Punctul de vedere, desprin = incalcarea obigatici Bgajatoruli, daca este savars =Partle sunt bere sa nege laditional — clauza de necor blgaticilegale de fideltate BPenir anumite catego de sala ’XeMplu, In azul medicior (pot Hl nr 372 cin 28 apriie 2008, cu me * chiar daca odigatia de confide at eu at. 26 C. m., partie sins BAe vedea, M. Volonci, Come BiG: .8. Braise: Droit aes afiaves. BA so vedes, pe larg, §. Belk 2 obligaiei do noconcurents stil de contract a couze d B87.