FILM DIDACTIC SI APLICAȚII INTERACTIVE PENTRU EDUCAȚIA

TEHNOLOGICĂ - MODULUL „Energia”

Steliana TOMA, prof.univ.dr., DPPD, Universitatea Tehnică de Construcții București

Ion BACIU, ing. prof. Școala gimnazială Băiculești, jud. Argeș

Abstract
Technological education is a different kind of education, since it manages to channel the students beyond conventional
frontal learning. This can be done by pattern changes that "break" the traditional patterns. The paper refers to the
educational process in the secondary education, at the VIII-th grade Technological education courses. The electric
circuit in a house is the most important piece of the utility network. The authors suggest the use of an original
educational software wich is made of two main components: one informative part that is directly taught to the whole
class as a didactic movie that refers to the knowledge and abilities accumulated by the students in the module „Energy”
and the second part, that is an interractive part used for fixing the information using individual or collective activities
that can be verified and measured. This interractive part allows the students to make a draft regarding the electrical
circuits of plugs and light using the specific symbols of a given plan of a house. Unlike academic learning, this process
allows the teacher to see the students in different ways, such as during individual work, working in pairs and in groups.
The role of the teacher is to provide feedback, comments and reinforcement to increase motivation and to hold a
dialogue on activity choices. Such integration of the ICT products creates a new approach that places the student at the
center of doing, allowing him to undergo a process of developing independent thinking and finding personal solutions.

Key words: technological education, energy, educational software, interactivity.

 
 
1. COMPETENȚE SPECIFICE VIZATE DE MODULUL ”Energia”

Dezvoltarea tehnologiei este o realitate de necontestat, cu toate că sunt tot mai frecvente
semnalele cǎ la orizont se prefigureazǎ o crizǎ energeticǎ care ar putea avea ca efect reducerea
acestui ritm de dezvoltare. Școala nu poate ignora această realitate în care cele mai mari eforturi
vizează dezvoltarea tehnologiilor care utilizeazǎ resurse energetice inepuizabile sau regenerabile.
Modulul ”Energia” este parcurs la disciplina Educaţie tehnologică de către elevii clasei a VIII-a și
se referă la conștientizarea de către aceștia a unei foarte importante componente a realității
înconjurătoare creată de om.
Competențele specifice care se urmăresc a se dezvolta la elevi prin parcurgerea acestui modul sunt,
în principal, următoarele:
 Utilizarea conceptelor, a simbolurilor și a semnelor convenționale referitoare la energie în
vederea rezolvării unor probleme curente.
 Utilizarea rațională și în siguranță a diferitelor forme de energie în activitățile cotidiene, în
vederea asigurării confortului ambiental și a economisirii resurselor disponibile.
 Folosirea responsabilă a resurselor digitale/ multimedia în căutarea de informații și pentru
realizarea schemelor unor circuite electrice simple.
  Realizarea de modele/machete ale unor componente ale sistemului de producere, transport
și distribuție a energiei electrice la diferiți consumatori.
 Formularea de sugestii privind ameliorarea efectelor negative ale tehnologiilor de producere,
transport și distribuție a energiei electrice asupra mediului și calității vieții.

O competență se definește prin trei componente structurale (fig.1): componenta

informațională (cunoașterea conținuturilor prevăzute de programă), componenta funcțională
(formarea abilităților practice și intelectuale și componenta atitudinală [1].

CUNOȘTINȚE
 

Context Context
Roluri/sarcini de
învățare sau
profesionale

Standarde performanță
TRĂSĂTURI DE
PERSONALITATE ABILITĂȚI
(aptitudini, atitudini etc.)  
Context

Fig. 1: Un model ”integrat” al competenței (D.Potolea, S.Toma, 2010)

Principalele abilități care trebuie să se dezvolte la elevi pentru a putea demonstra competențele
specifice vizate de modulul ”Energia” sunt: utilizarea, în comunicarea orală și scrisă, a termenilor
specifici domeniului: surse și forme de energie, centrale electrice, sistem energetic, scheme de
transport și distribuție a energiei electrice, motoare, generatoare, consumatori, aparate electrice,
circuite electrice, citirea și interpretarea simbolurilor dintr-un circuit electric; reprezentarea, prin
simboluri, a schemelor funcționale ale centralelor electrice și ale circuitelor electrice, identificarea
surselor și formelor de energie primară, diferențierea tehnologiilor tradiționale și a tehnologiilor
moderne de producere a energiei electrice, documentarea cu privire la evolutia motoarelor,
realizarea practică a unor machete pentru a evidenția tehnologiile de obținere a energiei electrice
și/sau a unor componente specifice acestora, realizarea de scheme electrice simplificate, sesizarea
cazurilor de risipă și propunerea unor soluții privind ameliorarea efectelor negative ale tehnologiilor
de producere și transport a energiei electrice în acord cu principiile dezvoltării durabile, analiza
influenței tehnologiilor de producere a energiei electrice asupra mediului compararea diferitelor
forme de energie utilizate în gospodărie, recunoașterea componentelor dintr-un circuit electric,
reciclarea aparatelor uzate si a ambalajelor calcularea costului energiei electrice consumate pe
parcursul anumitor ore, de diverse aparate, identificarea rolului economisirii energiei în diverse
situatii pentru diferite aparate ș.a.
În vederea dezvoltării abilităților și atitudinilor care fac posibilă demonstrarea de către elevi
a competențelor vizate prin modulul „Energia”, profesorul poate valorifica potențialul educațional
al mai multor metode și activități cum ar fi: culegere de informații din reviste de specialitate,
internet și din alte surse în vederea identificării surselor și formelor de energie, a etapelor de
dezvoltare a tehnologiilor de obținere a energiei electrice precum și privind profesiile oamenilor
implicati în producerea și distribuirea energiei, exercitii de analiză comparativă dintre diferitele
forme de energie: mecanică, termică, chimică, luminoasă, electrică etc., discuții referitoare la
eficiența energetică a consumatorilor electrocasnici, exerciţii de selectare a termenilor şi
simbolurilor specifice domeniului energetic din diferite enunţuri şi imagini prezentate, dezbateri
privind importanţa surselor neconvenţionale de producere a energiei, citirea și interpretarea unor
scheme și chiar realizarea de scheme electrice simple, concursuri de confecționare de afișe care
atrag atenția asupra respectării normelor de asigurarea sănătății și de protecția muncii sau
confecționare de machete (Fig. 2).

Fig. 2: Confecționarea machetelor ”Transportul și distribuția energiei electrice”

- Școala Băiculești, jud.Arges, 24.11.2014 -

Finalitățile Educației tehnologice, definite sub formă de competențe generale și specifice,

pot fi atinse numai în condițiile în care profesorul își diversifică strategiile de instruire utilizate și
face tot mai mult loc în lecție resurselor didactice facilitate de noile tehnologii de informare și
comunicare (TIC). Acestea pot fi utilizate fie în calitate de instrumente sau mijloace de instruire, fie
în calitate de medii de învățare [2]. Pentru modulul ”Energie”, în perioada 2013-2014, s-au creat
două auxiliare curriculare, de tip soft educațional adică două programe ”proiectate special pentru
rezolvarea unor sarcini sau probleme didactice/educative prin valorificarea tehnologiilor specifice
instruirii asistate de calculator” [3]. Produsele informatice se concretizează într-un film didactic și
într-o aplicație interactivă care susține interesul și motivația elevilor pentru dezvoltarea
competențelor vizate de modulul ”Energie” la disciplina Educație tehnologică.

2. PROIECTAREA PEDAGOGICĂ ȘI INFORMATICĂ A SOFTULUI EDUCAȚIONAL

Proiectarea unui soft educațional presupune în primul rând definirea beneficiarilor și a

contribuției specifice pe care o poate avea la dezvoltarea competențelor acestora.
Principalii beneficiari al produselor informatice create sunt elevii claselor a VIII-a. Prin
intermediul acestora, ei sunt nu numai atrași ci și angajați într-o activitate virtuală de realizare a
unei rețele de energie electrică, cu sarcini de lucru precise, care respectă anumite reguli de
amplasare, semne convenționale, în condiții de cooperare cu ceilalți colegi și de asumare de roluri și
responsabilități. O altă categorie de beneficiari este reprezentată de profesorii de Educație
tehnologică. Aceștia pot integra auxiliarele curriculare create în lecțiile de la modulul „Energie”, la
clasa a VIII-a.
Etapele parcurse în vederea realizării softului educaţional au respectat operațiile specifice
proiectării didactice și informatice a unui auxiliarul curricular [2], după cum urmează:

2.1. Proiectarea didactică a constat în:

a) Identificarea domeniului de realizare a softului educaţional (modulul, unitatea de învăţare,

lecţia sau lecțiile în care se vor integra ca resursă educațională). Cu această ocazie s-a constat, pe de
o parte, faptul că doar pentru anumite teme de la modulul ”Energie” este benefică utilizarea de soft
educaţional în procesul de predare-învăţare și, pe de altă parte, faptul că, în funcţie de conţinutul
materialului informativ prevăzut de programa școlară și de manual, se poate alege o soluție sau alta
de realizare a softului educaţional. În cazul de față, autorii au selectat tema “Circuite electrice ȋntr-o
locuință” întrucât, la clasa a VIII-a, ȋn cadrul modulului ”Energie”, au constat că elevii ȋntȃmpină
greutăți ȋn a ȋnțelege și mai ales ȋn a realiza pe tablă schema electrică a unei locuințe. Utilizând
aplicația interactivă “Realizarea instalației electrice interioare ȋntr-o locuință”, schema electricǎ se
poate executa cu ușurință permițȃnd elevului să o realizeze ȋn mod personalizat și chiar să o
modifice atunci cȃnd dorește, avȃnd la dispoziție suficiente elemente pentru a o realiza integral.
Pentru circuitul de lumină se folosesc simbolurile de culoare roșie, iar pentru cel de prize simboluri
de culoare albastră. În acest fel, pe planul locuinței pot fi realizate schemele ambelor circuite: de
lumină și de prize. Cȃnd schemele electrice sunt finalizate, acestea pot fi verificate, salvate sau
imprimate, după caz.
Marele avantaj al acestei aplicații este reprezentat de ușurința cu care schema se poate
realiza și modifica, permițȃnd obținerea mai multor variante, care pot deveni obiectul unor studii de
caz cu elevii. La finalizare se poate stabili eficacitatea schemei ȋn funcție de numărul de elemente
rămase neutilizate (numărul mai mare de elemente rămase ȋn condițiile utilizării aceluiași număr de
corpuri de iluminat și prize, poate fi un indicator al eficacitǎții schemei).
Pentru ca, ȋnainte de a ȋncepe realizarea sarcinii de lucru, să se facă actualizarea
cunoștințelor și abilităților elevilor, pentru ca aceștia sǎ sesizeze rolul unui circuit electric ȋntr-o
locuințǎ, am considerat necesar să realizăm și un film didactic care, pe de o parte, să facă o scurtă
recapitulare a conceptelor cheie de la modulul ”Energie”, iar, pe de altă parte, să facă instructajul și
descrierea modului de execuție a sarcinii de lucru din aplicația interactivă.
Filmul didactic a fost astfel conceput ȋncȃt să urmărească conținuturile din programa de
Educație tehnologică, ȋn ordinea parcurgerii acestora și, de altfel, ȋn ordinea fireascǎ a proceselor
tehnologice implicate: conceptul ”energie”; forme de energie; surse de energie; energia electrică –
producere, transport, utilizare – ; circuite electrice ȋntr-o locuință.
Fundalul muzical al filmului a fost astfel ales încât să fie facilitat procesul de recunoaștere
și fixare a cunoștințelor ȋnsușite.

b) Definirea finalităților lecției/lecțiilor în care se va utiliza softul respectiv:

Competențele specifice care se urmăresc a se dezvolta la elevi prin softul obținut sunt:
- Utilizarea conceptelor, a simbolurilor și a semnelor convenționale referitoare la energie în vederea
rezolvării unor probleme curente;
- Folosirea responsabilă a resurselor digitale / multimedia în căutarea de informații și pentru
realizarea schemelor unor circuite electrice simple;
- Realizarea virtuală a unui circuit electric ȋntr-un apartament avȃnd la dispoziție planul
apartamentului și simboluri specifice pentru rețele electrice, prin:
 identificarea destinației fiecărei camere prevăzute ȋn planul locuinței;
 utilizarea de simboluri specifice pentru circuite electrice ȋntr-un apartament;
 poziţionarea acestor elemente în funcție de destinația camerei și de alte reguli cunoscute.

c) Împărţirea conţinuturilor în pagini sau secvenţe de instruire:

Pentru tema „Circuite electrice ȋntr-o locuință” s-a considerat adecvat ca softul să cuprindă două
părți:
 parte informativă, prezentată frontal întregii clase sub forma unui film didactic care
beneficiază de un fundal muzical plăcut. (Fig. 3).
 Fig. 3: Film didactic „Circuite electrice ȋntr-o locuință”

Textul filmului ar urma să fie citit individual, de fiecare elev. La reluare, comentariul scris ar putea
fi citit cu voce tare de către un elev şi explicitat de către profesor. Atunci când informaţia necesită
un comentariu mai detaliat, rularea filmului poate fi întreruptă şi reluată, după caz.
 parte interactivă necesară fixării informaţiilor prin activităţi individuale care vor putea fi
verificate şi apreciate. Această parte interactivă va permite elevilor exersarea procesului de
realizare a unui circuit electric ȋntr-un apartament, pe un plan al acestuia.
Concret, elevilor le sunt oferite: un plan al locuinței și un anumit număr de simboluri specifice din
domeniul electricității (Fig.4 și fig.6). Sarcinile pe care le au de realizat elevii sunt de stabilire a
unei anumite destinații pentru fiecare cameră reprezentată în planul locuinței și de realizare a
circuitului electric ȋn această locuință, prin utilizarea unor simboluri specifice.

Fig. 4: Aplicația interactivă: Instalația electrică interioară

Conținutul sarcinii de lucru, recomandările privind modul de lucru, atenționarea asupra

normelor care trebuie respectate și criteriile de evaluare le sunt prezentate elevilor oral, de
profesor, dar și de produsul informatic încărcat pe fiecare calculator la care lucrează 1-2 elevi
(Fig. 5).
 Fig. 5: Instrucțiuni privind rezolvarea aplicației

d) Stabilirea strategiilor didactice (metode, resurse materiale, forme de organizare, evaluare). In

cazul de față s-a optat pentru următoarele metode didactice: studiu de caz, descoperire, instruire
asistată de calculator, exercițiu, pentru următoarele resurse materiale: calculatoare, manuale, cărţi
de specialitate, imagini semnificative din reviste de specialitate /pagini web. De asemenea, s-au avut
în vedere diferite forme de organizare a activității elevilor: individuală, pe grupe, frontală, iar în
ceea ce privesc formele de evaluare: autoevaluarea - elevul își va putea autoevalua „apartamentul
mobilat” prin compararea acestuia cu exemplul dat, evaluarea colegială și evaluarea de către
profesor pe baza următoarelor criterii: identificarea corectă a camerelor, poziţionarea corectă a
simbolurilor avute la dispoziție şi acurateţea produsului obținut.

Fig. 6: O variantă de rezolvare a aplicației interactive: Instalația electrică interioară

2.2. Proiectarea informatică a constat în:

a) Realizarea filmului didactic

Informația de bază s-a selectat, organizat și redactat cu ajutorul Microsoft Office Word.
Pentru planul locuinței, s-a utilizat aplicația-program ArchiCAD ȋn care s-a creat virtual o
locuință ȋn 3D. Au fost obținute print screen-uri imagini 2D și 3D ale locuinței pentru a le utiliza,
atȃt pentru filmul didactic, cȃt și pentru aplicația interactivă. Cu aplicaţia Photoshop s-au creat şi s-
au numerotat paginile prezentării - film, prin inserarea atât a materialului scris cât şi a imaginilor, cu
trimiteri la sursele bibliografice utilizate. Animaţia din cadrul paginilor prezentării s-a realizat cu
aplicaţia Macromedia Flash 8. Cu aplicaţia Microsoft Office Power Point s-au asamblat paginile
aplicaţiei şi fundalul muzical, după care s-au transformat în film (format .mp4). Pentru a schimba
formatul filmului, s-a utilizat aplicaţia Total Video Convertor - cu intenția de a putea fi utilizat pe
orice PC (format .avi).

b) Realizarea aplicaţiei interactive

Aplicația interactivă, “Circuite electrice ȋntr-o locuință”, a fost realizată cu ajutorul
aplicaţiei Adobe Flash CS6. S-a avut în vedere ca simbolurile şi planul locuinței să fie realizate
astfel încât, pe de o parte, să respecte anumite proporţii, iar pe de altă parte să fie în cantitate
suficientă pentru a permite realizarea sarcinii de lucru.
Pentru prima pagină a aplicației interactive s-a utilizat aplicația-program ArchiCAD ȋn care
s-a creat virtual o locuință ȋn 3D. S-a realizat print screen-ul imaginii 3D a locuinței pentru a o
utiliza pentru prima pagină a aplicației interactive.

c) Verificarea şi corectarea aplicaţiei

Pentru verificarea și corectarea aplicației s-a apelat la experți de la Facultatea de Inginerie a
Instalațiilor şi la „utilizatori”, elevi ai clasei a VIII-a, care au transmis observaţiile lor (inadvertenţe,
greşeli, necorelaţii) după care s-au efectuat corecţiile care s-au impus.

d) Utilizarea aplicaţiei
Condiţiile minime necesare de resurse hardware şi software pe care trebuie să le
îndeplinească PC-ul sunt: aplicaţia interactivă se poate deschide cu orice browser (Internet
Explorer, Mozilla, Google Chrome etc.) pe orice PC pe care este instalat sistemul de operare
Windows 7 sau cele ulterioare și Adobe Flash Player 15.
Instalarea softului se poate face prin copiere. Se recomandă utilizarea unei scurtături.
Filmul didactic se poate deschide cu: Windows Media Player, KMPlayer, BSPlayer, VLC
Player, Nero Show Time etc..

3. CONCLUZII

Realizarea unor aplicații informatice care sǎ iasǎ „din tipare”, sǎ fie acceptate de elevi și profesori
ca instrumente noi și utile ȋn procesul de predare/ȋnvǎțare, ȋn condițiile ȋn care suntem asaltați de o
multitudine de materiale (imagini, clipuri, filme etc.) a constituit pentru autori o adevărată
provocare. Produsele informatice descrise mai sus au fost utilizate în lecțiile de Educație
tehnologică, dovedindu-și potențialul pedagogic și motivațional. Elevii au lucrat cu plăcere, au dat
părții interactive valențele unui joc, au căutat argumente pentru susținerea soluțiilor propuse, au
făcut referire la respectarea normelor de asigurarea sănătății și de protecția muncii presupuse de
amplasarea fiecărui element al cicuitului electric. Multe dintre soluțiile de amplasare au fost
obiectul unor controverse apărute între „co-echipierii” în a căror responsabilitate a fost realizarea
circuitului electric respectiv.
Profesorul a oferit întări frecvente, a discutat cu toată clasa unele aspecte cu caracter mai
general și cu fiecare ”echipă de instalatori” aspecte specifice. La inițiativa elevilor, în afara timpului
orar alocat lecțiilor de Educație tehnologică, aplicația interactivă a constituit și obiectul unui
concurs între echipe, profesorul având posibilitatea să stabilească mai multe niveluri de dificultate
pe baza a doi indicatori: complexitatea sarcinii și timpii de execuție a schemei circuitului electric pe
un plan dat al locuinței.
Aplicațiile sunt perfectibile ȋnsǎ aceasta presupune muncǎ, colaborare, sprijin și imaginație.
Este nevoie de colaborare ȋntre specialiști aparținȃnd unor domenii diferite, de testarea produselor
obținute și de actualizarea lor. În ceea ce privește filmul didactic, s-au obținut deja mai multe
variante, diferite ca durată sau conținuturi (informații, imagini), unele chiar cu ajutorul elevilor care
au ”adus” informații și alte imagini de pe internet și s-au străduit să-și convingă profesorul și colegii
de oportunitatea introducerii lor în anumite secvențe. De fapt, acesta este unul dintre dezideratele
implicării fiecărui cadru didactic și, eventual, a elevilor în complexul și pretențiosul proces de
creare de softuri educaționale. Un soft preluat sau elaborat de alții are un ciclu de viață redus. Cel la
a cărui creare ai participat tu însuți are șansa de a fi actualizat în timp util și de a fi adaptat
diversității de situații educaționale, atât ca instrument cât și ca mediu de învățare, încurajând
construcția activă a cunoașterii și dezvoltarea atitudinilor și abilităților practice care fac posibilă
demonstrarea competențelor obținute.

Bibliografie:

[1] Potolea, D., Toma,S., (2010), Conceptualizarea „competenţei” – implicaţii pentru construcţia şi evaluarea
programelor de formare, în vol.”10 ani de dezvoltare europeană în educaţia adulţilor”(coord.S.Sava), Ed. Eurostampa,
Timisoara, 2010, p. 39-47.
[2] Toma, S., Baciu, I., (2014), Auxiliare curriculare pentru Educația tehnologică- Poduri, în rev. ”Monitorul
AROTEMA”, nr 1, 2014 , Ed. de Carte Tehnică și Știițifică - IMPULS, București, p 17-19
[3] Adăscăliţei, A., Braşoveanu, R., (2003), Curs de Instruire asistată de calculator, Iaşi, Ed.POLIROM, p.19,
[4] Cucoş, C., (2006), Informatizarea în educaţie. Aspecte ale virtualizării formării, Iaşi, Ed. POLIROM