VIATA SPANTULUL BENEDICT DIN NURSIA 11, A fost un barbat cu o viata vredniy cinste, Kenedict dupa nume 1 har, care a avut inima de intelept inca din vremea Pruncie) Ducénd intradevar o viata sfanta, Benedict ny oba robit sufletul niclunel placert, cl, cat timp sa aflat pe acest pamént, de care sar fi putut buc of vremelnic in chip liber, a dispretuit ca pe o us caclune lumea cu floarea el, Provenind dintro famille instarita din Nursia, Benedict a fost tri- mis la Roma pentru studil liberale de litere. Dar, dupa ce a vazut ca multi dintre tineri alegeau calle prapastioase ale patimilor, de indata ce a intrat in lume sa 91 retras, ca nu cumva, daca sar i pis ann stlinta acesteia, s& alunece cu totul mai tarziu in prapastia cea eo $i astfel, dispretuind studiile de ae fF nf ind casa si avutia parintilor sai si do- aa pe numal lui Dumnezeu, [Benedict] Senn lobandeasca sfanta viata monahala. 28, asadar, din lume nestiind in chip stit- tor si neinvatat in chip infelept. nam Cunoscut toate faptele lui, ucenici de-ai mi le-au eae anume; eer a dict) la cone Care Fa urmat [Sfantulul pene ‘Cerea manastirii, Valentinian, VITA Sieber yy mA IM 67 WKth WAM be co 7 alos VrEMeE de, rit say jaerans, Arnphichus, 4 dean ASS Cy obehee (HAMM Heresies, des me 1 Cont Honoratius, Care, In preter, ines a tant, 4 manastires in Care Aa towt syrn Ging moral, 5, Myadar, dupa ce a renuny ta stutihe de Where of a hoharat 94 phece in prutie, (Namen Benedict) a foot inscAit numal de dohea sa, care Wiubea nespus, lar dupa ceau ajuns inteun toe ce % NuMea fide, au Labo in theerica Kan tulul Petru, findea multi camenl cumsecade vau Oprit cu dragoste acolo. Dolca sa, wand #4 ce fehe graul, tea cerut unor femel din vecindtate 844 imprumute un clur, care, flind tasat din nea tentle pe masa 9i cazand din intamplare, 94 Spart aga incat a fost gasit rupt in dou. Intor- CAndu-se doica, de indata ce ba gasit a inceput 84 planga amamic, flindca vedea cA vasul pe cared imprumutase sa spart. re 4. lar Benedict, flind un copil credin ie evlavios, atunci cand a vazut-o pe doica tui pl : And, i sa facut mild de suferinta ¢! oi mane Cele doua parti ale ciurului spart, a os a Toage cu lacrimi. Cand sa ridicat eS na ciune, a gasit vasul intres lan Danie nu se afla nicio urma a sparturll. Apol cr a inapoiat clurul cu blandete doica, Ha eet Lae fe coca d aa Sament! din focal acele le fost tinuta intro adr ula iaren locuitorii acelui tinut a4 atarnat168 _ SFANTUL GRIGORIE CEL MARE in biserica, pentru ca si cei de fata si toi vor urma sa afle de la ce treapta a desava, sia inceput tanarul Benedict viata dun, ceasca. [Ciurul] a stat atarnat acolo multi ay vazul tuturor, si a atarnat deasupra usii biserigi; pana in vremurile longobarzilor. 5. Dar Benedict, vrand s indure mai de, graba ocarile acestel lumi decat laudele ei si 54 se osteneascd mai mult slujinduL pe Dum. nezeu decat si se mandreasca datorita cinstig sale, a fugit pe ascuns de doica sa si s-a indrep. tat spre un loc retras din pustie, ce se numeste Sublacus, care se afla cam la 40 de mile dis. tanta de Roma si are izvoare cu apa rece si lim pede, Fireste, acest noian de ape se aduna mai intal acolo intr-un lac imens, iar apoi se varsa in rau, 6. Dupa ce [Benedict] a fugit, pe cand isi urma drumul, a fost gasit de un monah pe nume Romanus, care a intrebat incotro merge. Dupa ce a aflat dorinta sa, Romanus nu numai ca ia Pastrat taina, dar La si sprijinit, i-a dezvaluit chipul sfintei vieti monahale si la ajutat atat cat ta stat in putinté. Ajungand in locul acesta omul lui Dumnezeu s-a adapostit intr-o pester foarte ingusta si vreme de trei ani a ramas acolo, necunoscut de tofi oamenii, in afara de monahul Romanus. 7. Romanus trala de putina vreme intr-o ma nastire, sub ascultarea parintelui Theodatus. Ro- manus sé mai furisa de sub privirea cucernicu- lul sau parinte sii ducea lui Benedict, in anu mite zile, painea pe care putea s-o la ca SO ma nance. De la manastirea lui Romanus 1 pana !a Care si OVni- i VIATA SFANTULY, BENEDICT tera nu era niciun 4, : Pa peretcle unei stand, we! Pestera se afla manus obisnuia sai trimita jos ne sténca, Ro- o sfoara lunga, de care prinsese inea legata cu pentru ca, la sunetul clopotetuty oad “lopote, nezeu sa stie cand ii aduce Heenan i = Dum. care, iesind, s4 0 ia. Dar vechiul vt nea invidios pe dragostea unuia spe hrana eeu. intr-o zi, pe cand vedea ca se coboara paineadal aruncat © piatra si a stricat clopotelul, Dar Ro. manus n-a incetat sa ajute, gasind alte mij- loace potrivite. 8. Pentru ca Atotputernicul Dumnezeu a vrut ca Romanus sa nu se mai trudeasca si ca viata Sfantului Benedict sa li se dea oamenilor drept pilda, ca sa le straluceasca tuturor celor care se afla in casa Domnului precum straluceste faclia intr-un sfesnic, a binevoit sa i se arate in vis unui preot, care vietuia intr-un loc mai indepar- tat si-si gatea mancaruri pentru praznicul Pas- tilor, zicand: Tu iti pregatesti bunatati, iar robul Meu sufera de foame in locul acela’. Acesta, de indata ce s-a trezit, s-a dus acolo chi a Pastelui cu bucatele pregatite pentru oe Cautat pe omul lui Dumnezeu prin Dek din munte, prin scorburile din vai, Lesheat turile pamantulul si te descoperit pe stand ascuns in pester 9. Dupa ce-au facut ri ee Ee cuvantat pe Atotputeric 1 eva vorbe dull Zat, iar dupa ce-au oS la dansul Fa despre viata, preotul care VEN astazi sunt zis; ,Ridica-te si hai sa mancam 169a GRIGORIE CEL MARE, j pumnezeu ii raspunde, pastile, fiindca m-am in- ad’. Aflanduse departe de oa zicand: acea Zi este sarba- yrednicit $2 te V. x meni, ef near fi stiut aie parintele. lar cl Pastilor de n-ar fi venit parintele. lar cin- toa zicand: .Antr-adevar, as- Duminicii invierii. in niciun chip nu S€ | aceasta am fost trimis, {impreun rurile Atotputernicului Dumnezeu Si, binecu- Vantand pe Domnul, au Iuat mancarea. lar dupa veau sfarsit de mancat si de vorbit, preotul sa intors la biserica sa. 10. in acelasi timp, niste pastori lau gasit pe cel care statea ascuns in pestera. Cand lau vazut prin tufiguri imbracat in piei de animal, au crezut c&i vreo flara salbatica, dar, cunoscand ca este slujitorul Domnului, multi dintre ei au trecut de la gandirea cea dobitoceasca Ia lumi- na adevaratel credinte. $i, astfel, numele lui sa facut cunoscut in toate finuturile din impre- Bag Sahin CoG clipa aceea sa fie ae de multi care, aducandwi bucate pentru canes ae at suflet din gura lui hrana vietii. enorilli l, Pe cand era singur, a venit ispi- i. Caci 0 pasare mica si negricioasa, ce il Popor este m See si negricioasa, ce in in jurul fetei ui ierla, a inceput sa zboare ChistileeIairieaiaerase a cea cle mult de vrut So prinda, ar fi acest barbat sfant ar fi ~ Facandug! sen, out SO apuce cu mana Partat. lar dupa ce etl uci, pasarea sa de- asa ispita a a plecat pasarea, at O Cirnii' cum ofa a urm intul nu traise nicio- VATA SPANTULUI BENEDICT 171 gata. Odinioara vazuse o femele, pe care duhul fel rau Fa readus-o in minte, si asa de tare i se §prinse sufletul robului Domnului, incat cu greu {gbuti sa stapaneasca flacara dragostei trupesti gin sufletul sau si, flind biruit de aceasta pofta frupeasca, hotarase sa paraseasca pustia. 2. Dar, fiind pazit de harul dumnezeiesc, Benedict si-a venit deodata in fire si, vazand ca in apropiere cresteau niste tufe de urzici si de maracini, s-a dezbracat de haina si sa aruncat gol in spinii maracinilor si in vapaia urzicilor. Dupa ce s-a tavalit mult timp acolo, sa ridicat cu tot trupul ranit, iar prin rana pielii a scos din trup rana mintii, caci a preschimbat desfatarea in durere. Si pe cand ardea drept pedeapsa in afara, a stins ceea ce inlduntrul sau ardea in chip neingaduit. A invins, asadar, pacatul fiindca sta mutat vapaia [dinauntru in afara]. 3. Din clipa aceea, dupa cum le-a marturisit ucenicilor sai, ispita poftei trupesti a fost im- blanzita in asa fel incat n-a mai simtit-o nicio- data. Apoi, multi au inceput sa pardseasca lu- mea si sa alerge la invatatura sa. Caci, eliberat de stricdciunea ispitei, a devenit pe buna drep- tate un invatator al virtutilor. De aceea este Po Tuncit prin Moise ca levitii ar trebui sa slujeasca de la varsta de 25 de ani, iar de la varsta de 50 de ani sa fie pazitori ai vaselor sfinte!. 4. Petru: Fara indoiala ca intelegerea mar- turiel aduse ma lumineaza deja destul de mult, dar te rog totusi sa-mi explici mai pe larg. 1 Cf. umeri 8, 24-25.172 . E limpede, Petre, oe in remea 4 ; anta camii, dar de la 50 tee el se racoreste. lar min. fle cxloe ‘redinciosi sunt vase sfinte. De aceea, rvnel cand cei alesi sunt inca in ispite, trebuie sa se smereasca $i $4 S& nevoiasca, SA Se oste- ) Reasca prin muncd si ascultare. lar cand fier. infeala ispitel sufletului sa potolit cu varsta, acestia sunt pazitori ai vaselor sfinte, caci au ajuns sa fie dascali ai sufletelor. Petru: iti marturisesc c&-mi place ceea ce ici. Dar, pentru c ai deschis inchizatorile mar. turiei aduse, te rog sa cele pe care leai inceput despre viata dreptului [Benedict]! Ill.1. Grigorie: Dupa ce a trecut ispita, omul tui Dumnezeu, asemenea unui pamant lucrat si curatat de spini, a adus rod din imbelsugata sa recolta de virtuti. lar prin faptele sale vrednice de lauda si prin viata aleasa, numele sau sa facut cunoscut pretutindeni, 2. Nu departe [de pestera] se afla o ma nastire, al cérui parinte al obstii murise si intrea- ga obste de acolo a venit la cinstitul Benedict si ka cerut cu mari rugdminti ca trebuie sa le fle ne Acesta ia refuzat multa vreme, 2 lute ca felul lor de a vietui nu se potriveste al incur a” Mind birut de rugamintite lor a 5. Pe cand @ vietil din Veghea el asupra bunei randuieli eget nimanui 84 calea viet monahate in dreapta de pe uriind Prin fe \viincioase- ie Ee prcallae si se VIATA SFA "ANTULUI BENEDICT 173 jnvinuiasca unii pe alti ca Lau rugat pe 4 sdle fie staret. Prin urmare, viata lor — 7 sovaieinica se lovea de dreptele randuieli ale acestuia, lar cand au vazut cA sub conducerea sa nu le sunt ingAduite cele neingduite, fratii sau mahnit, flindca trebuiau sa renunte la cele cu care erau deprinsi. $i era anevoios pentru ei sé fle siliti sa cugete cu o minte invechita lucruri nol, asa cum celor nedrepfi le este intotdeauna greu s4 ur meze viata celor drepti, si au incercat s44 ucida, 4, Acestia, dupa ce s-au sfatuit, tau ameste- cat otrava in vin. Cand vasul de sticla in care se. afla otrava cea vatamatoare ‘a fost adus parin- telui, care statea la masa, ca S41 binecuvanteze potrivit obiceiului mandstirii, Benedict, intinzan- du-si mana, a facut semnul Sfintei Crud, iar po- tirul, care {inuse mult vreme, s-a sparta acelagi semn. $i astfel vasul mortii s-a facut tandari, ca ‘si.cum, in loc de semnul Crucii, ar fi aruncat cu © platra in el. Barbatul lui Dumnezeu a injeles indata cA aceea era bautura mortii, de vreme ce Tha putut s4 indure semnul vietli. Sa ridicat Chiar atunci de la masé si, cu chipul senin 91% qugetul impacat, le-a vorbit fratilor dupa ce te chemat, zicdnd: -Atotputernicul Dumnezey $8 Va miluiasca. De ce-ati voit sémi facet! una asta? Qare nu vam spus dc [a inceput 8 Ie meu de a vieful nu s¢ veste a i de Mergeti si va cautati parinte dupa Feit © fi, cacl, dupa ce 9a petrecut, numa avea ca staret pe mine!”WA AKANTUL GRIGOR! anol In mult Inclragita sing, 5, Sa intors alu cu sine Insugh, sub. ratate gl a vie(ull: singur, privirea Celul de 8%, Petru: Nu Infeleg prea limpede Ce Inseamna 4a viefult cu sine insugl", Arigorle; Daca omul sfant a volt sal pasto. reasci multd vreme pe acest! fatamicl ce-au uneltit cu tofil Impotriva sa gl care se deosebeau mult de felul sau de a vietul, poate ca gla mal plerdut din puterea gl linistea sufleteasca sau poate ci gha Intors ochlul mintil de la lumina contemplatiel in timp ce, istovit zi de zi de lipsa lor de indreptare, se Ingrijea mal putin de ale sale, ultéind de sine Insusl, $i nu fa mal aflat pe acestia, Cadi, ori de cite orl ne ducem prea mult prin migcarea cugetaril in afara noastra, pe de o parte suntem nol ingine, dar pe de alta parte nu mai suntem cu nol insine, flindea, nemalva- zindune pe nol ingine, raitacim pe altundeva. 6, Care putem spune ca a fost cu sine insusl cel care a plecat intro fara indepartata, care sia risipit partea de mogtenire primita gi sa dus la un om din fara aceea sé pasca porcil, pe care il vedlea mancand rogcovi, lar el flaman- ta tanage ort inceput sa se gandeasca anal Verne le plerduse, s-a scris despre al tatalul meu ae intru sine, a zis: «Cati argat! 1 font ci shhe, GRAPE eS chine sine? ce sa scris ca gi-a venit intru ——_— 2 Luca 18, 11-17, VIATA BANTULUL iene 176 7, AM spun, ayadany trai casa vrednic a} mere ja inchipuindute dinaintea ochilor oa torulul su, 86 Cerceta necontenit pe sine insugl gi nugl risipea ochil cugetulul in afara sa, 8, Petru: Ce inseamna ceea ce wa serie despre Apostolul Petru cénd a fost cos afara din temmnita de catre inger? Acesta, venindugl intru AAcum gtlu cu adevarat ca a trimis Domnul pe ingerul Sau 91 mva scos din ména lu Irod gi din toata asteptarea norodulul ludellor”®, 9, Grigorle: Prin doua felurl, Petre, lesim din nol ingine, cAc! fle cadem sub nol ingine prin ratacirea mintil, fle ne inaltam deasupra noastra prin harul contemplatiel. Agadar, acela care paig- tea porcii a céizut sub sine insusl prin ratacirea mintii 91 prin necuratie, lar acesta, pe care ba eliberat ingerul gi a carul minte a fost rapita In extaz, a legit dintru sine, cacl sa indltat deasu- pra sa. $i unul si altul slau venit in sine atuncl And primul sa intors dinspre greseala cu fapta la inima [sa], lar cel de-al dollea cénd $a intors dintru inaltimea contemplatiel la judecata sa Obignuita, pe care o avuse mal inainte. mare, cinstitul Benedict a tralt : Put Insusi, in maisura in care s-a pazit pe site Ae octane sale, Caicl, orl de c ot pao ravna contemplatiel intru inaitime, 8¢ ageza, fara Indoiald, pe sine sub sine. i 5 Papte 12, 11.GRIGORIE CEL MARE 176 SFANTUL ceea ce zici. Dar te r 10. sar limpet ebula ca [sfantul Be ami ras] : ii pe care ii bia sad pardseasca pe fratii pe ii luase candva in gl ire, dupa parerea mea, trebuie : . a ‘cu rabdare cei rai care s-au adunat lao- re atunci cand printre ei se afl si unii buni, rae sa fie ajutali. CAci acolo unde lipseste cu Gesavarsire rodul celor buni, truda pentru cei rai ajunge zadamica, mai ales daca li se cer de ‘catre aproapele prilejuri de ad aduce lui Dum- nezeu un rod mai bun. Dar pentru cine sa fi ra- mas sfantul barbat s84 pazeasca, daca vedea ca prigoneau cu totii deopotriva? 11. Se petrece adesea in sufletul celor de- savarsifi un lucru care nu trebuie trecut sub tacere, si anume ca, atunci cand socotesc ca munca lor este lipsit de rod, acestia se duc in alta parte, catre truda cu rod. De aceea, si acel vestit propovaduitor, care voieste sd se des- Parta de trup si sa fie impreuna cu Hristos”*, pentru care a vietui este Hristos si a muri este un castig’S si care nu numai ca si-a dorit chinu- we luptei, ci ta indemnat si pe altii sa le indure, tunci cand a fost prigonit la Damasc, ca si Poata scapa, s-a urcat intr-un cos de care a legat © funie si a coborat zidul pe ascu: item spune €4 sa temut Py ins. Oare put care martuy es ‘avel de moarte, despre tea ll Hristect teat 2 doreste pentru dragos- + Pentru ca vaizuse ca munca —— 4 Filipeni 1, 23, ° Pitipeni 1, 21; VIATA SFANTULUI BENEDICT 177 jul istovitoare era lipsita de roade in acel loc, sa salvat pe sine pentru o truda cu rod in alta Parte. De fapt, viteazul ostas al Domnului n.a voit sa ramana inchis, ci a cautat campul de lupta. 12. De vrei sa ma asculti, ia la cunostinta mai grabnic ca tot de aceea si cinstitul Benedict, viu find, nu atat ca i-a parasit pe acei nesupusi, cat ia ridicat din moartea sufletului pe altii din alte locuri. Petru: Asa este, precum inveti. Atat expli- catia clara, cat si marturia potrivita adusa o dovedesc. Dar te rog sa povestesti mai departe viata acestui mare parintel 15. Pe cand se afla in pustie si sporea in virtuti si in semne, s-au adunat multi in locul acela spre aL sluji pe Atotputernicul Dum- nezeu, asa incat, cu ajutorul Atotputernicului Domnului nostru lisus Hristos, s-au zidit doua- sprezece mandstiri, in care Sfantul Benedict a randuit cate doisprezece monahi, sub pasto- rirea unui stare. Numai pe cativa ia pastrat langa dansul, pe care i-a socotit mai potriviti de a fi indrumati in prezenta sa. 14. Au inceput atunci sa vind la dansul no- bili si credinciosi din Roma, vrand s&si incre- dinteze fili pentru a fi hraniti Atotfiitorului Dum- nezeu. $i atunci si-au dat vidstarele lor, Eutihius La dat cu buna nadejde pe fiul sau, Maurus, iar Patricianul Tertullus pe fiul sau, Placidus. Dintre acestia, Maurus era tanar si se deosebea prin bunul sau fel de a fi, devenind sprijinul pova- tuitorutui sau: iar Placidus traia inca anil unel fri Copilaresti.sPANTUL GRIGORIE CBL MARE wal manastirile pe fo le rid. : ji se afla un monah Care pn, casein mprei * de inate Train Puta st ere roage, el iesea si, cu mintea ra Salsa indeletnicea cu tot felul de lucruri ne. folositoare si trecatoare. Dupa ce a fost mustrat adesea de staretul sau, a fost dus la barbatul lui Dumnezeu, care Fa certat cu asprime pentru neghiobia lui. intors la manastire, acest frate cy greu a tinut seama de mustrarea barbatulut tuj Dumnezeu, si aceasta timp de vreo doua zile, caci a trela zi a inceput din nou sa hoinareasca 178 intr-una din la vremea rugaciuni 2. Dupa ce a fost instiintat robul Domnului de stareful manastirii, pe care el insusi il nu- mise, a zis: .Vin sil indrept chiar eu pe acesta’. Asosit, asadar, barbatul lui Dumnezeu la aceeasi mandastire si, la ceasul cuvenit, dupa ce s-a sfar- sit cAntarea de psalmi, iar fratii au inceput sa se roage, [Benedict] a vazut cA un copilas negru il tragea de marginea vesmantului afara pe acest monah care nu putea sa ramana la rugaciune. Atuncl Benedict {a spus in tain parintelul ma- nastiril, ce se numea Pompeianus, si robului Domnului Maurus: ,Oare nu vedeti cine este cel care scoate pe acest monah afara?” Acestia, raspunzand, ‘au zis: ,Nu*. lar Benedict le-a grait: ae ees sa vedefi pe cine urmeaza mo- zile, noe na epee aaa, Stareful mt Maurus 1a vazut, dar Fompelanus, S.A een mu a putut sé vada. "ea, baal Dummesea ean eel umnezeu, iegind din capela, VIATA SFANTULUI BENEDICT 179 fa gasit pe monah stand afara nula pentru orbirea inimii sal : fratele nu s-a mai lasat deloc cone oeie turile acelui copilas negru, ci a ramas le sfa- il i statomnic 1a rugaciune. in felul acesta, vechiul vrajm: indraznit s4 mai puna stapanire pe mintea lor ca si cum el insusi ar fi fost lovit cu varga, V.1. Dintre cele douasprezece manastiri pe care le-a zidit in tinutul acela, trei se aflau sus, in stancile muntelui, si le era foarte greu fratilor, flindca era nevoie sa coboare mereu spre lac pentru a scoate apa, mai ales ca, din pricina primejdiei, fratii se temeau sa coboare coasta muntelui. Atunci, tofi fratii adunati din cele trei manastiri au venit la robul lui Dumnezeu Bene- dict si -au zis: ,Ne este greu sa coboram zi de zi dupa apa spre lac, si de aceea trebuie ca manastirile sa fie mutate din locul acela*. 2. Benedict i-a incurajat cu blandete, dupa care i-a trimis. lar in timpul nopti, find insotit de un copilas pe nume Placidus, despre care am Pomenit mai inainte, Benedict a urcat stanca acelui munte si s-a rugat multa vreme acolo. Dupa ce si-a sfarsit rugaciunea, a pus semn trei pletre in locul acela si s-a intors apol la manastire, fara ca nimeni sa fi stiut ca a fost plecat. i 3. A doua zi, cand sau intors la el fratil Plecati din nevoia de apa, le-a zis: -Mergeti si Sapati cat trebuie in stanca pe care veti gasi sei Pietre puse una langa alta! Caci Notun Dumnezeu poate sa izvorasca apa din vari" acelui munte, ca sa va scuteasca de povara unu! asemenea drum’. Acestla, mergand la stanca Pe Si La lovit cuo180 ‘SFANTUL GRIGORIE CEL MARE Benedict, au gasit-o deja picurana facut o adancitura in ea, sa si apa. Asa de multa apa le-a izvorat bra ican cae si acum din belsug, din var. ful muntelui si pana la poalele sale. VLI Alta data a venit la manastire un sarac cu duhul pe nume Gothus, pe care omul lui Dumnezeu Benedict Fa primit cu mare bucurie. intro zi, Benedict a poruncit sa i se dea acestu- ia o unealta de fier, ce se numeste cosor, da- torita asemanarii sale cu 0 secerda, ca sa taie méracinii dintrun loc, flindca urma sa se faci acolo gradina. lar locul pe care-| primise Gothus sl curefe de maracini se afla chiar pe malul lacului. Pe cand taia multimea de mardcini cu toata puterea sa, Fa sarit lama cosorului din ma- ner sia cazut in lac, unde apa era asa de adanca, incat nu mai avea nicio nadejde s-o gaseasca. 2. Dupai ce a pierdut lama cosorului, Gothus @ fugit tremurand la monahul Maurus si Fa in- stiintat de paguba pe care o facuse, caindu-se de greseala sa. Monahul Maurus a avut grija sai arate indata robului lui Dumnezeu Benedict feed ce se petrecuse, Auzind aceasta, barbatul neh dae $a dus la lac, a Iuat ma tra a tut Goths sta aruncat in a intrat in man Sa intors indata din adanc si er. [Benedict] ia inapoiat pe loc cosorul ies te meal Gothus, zicand: , ata, lucreaza si nl care lea ziso si, dupa ce-au —— SCL 4 Regi6, 7, VIATA SFANTULUI BENEDICT 181 VIL. intr-o zi, pe cand cinstitul 5 afla in chilia sa, Placidus, monah a es parbat, despre care am vorbit mai inainte, sa dus s4 scoata apa din lac. Dupa ce a scapat din greseala in apa vasul pe care avea, a alunecat gia cazut si dansul. La rapit valul indata si La tarat in larg, cam la o departare de o sdgeata de pamdnt. Barbatul lui Dumnezeu, care se afla in chilia sa, a Cunoscut numaidecat aceasta si ta chemat repede pe Maurus, zicand: ,Frate Maurus, alearga, caci copilul acela care s-a dus 4 scoata apa a cazut in lac, iar valul il taraste deja departe!” 2. Lucru de mirare si neobignuit de la Apos- tolul Petru: dupa ce a cerut si a primit binecu- vantarea, Maurus, la porunca parintelui sau, a pomnit in graba si a mers pand la locul in care copilul fusese dus de apa. Socotind ca merge pe uscat, Maurus a alergat pe apa, Fa prins pe copil de par si sa intors repede, alergand. Acesta. de indata ce a pasit pe uscat, sa uitat in urma sa $i, pentru ca sia dat seama ca a alergat pe apa, ceea ce socotea el cd nar fi fost cu putinta, mirat de intamplare si sa cutremurat. a parintele sau, Maurus ia 5. intorcanduse la i Benedict a fost Povestit intamplarea. lar cinstitul st datorita lui, de parere ca aceasta nu sa ut ci datorita ascultarii lui Maurus. Pe de alta parte, 4 totul sa petrecut la porun Parintelui sau si c4 1-2 fost constient de oa miracol, despre care nu stie cum sa pea Dar in aceasta intrecere Pr net ee ipeiiaapeieettns conti coe foee?192 _SFANTUL GRIGORIE CBI ee 4}; caci el spunea: .Pe cand eram smu ial deasupra capului mey ae de oaie [pe care 0 poarta] staretul meu si credeam ca ma scoate chiar el din apa”. ‘4, Petru: Prea marefe sunt lucrurile pe care le povestesti si folositoare pentru zidirea multo- ra. Eu unul, cu cat sorb mai mult minunile aces- tui om bun, cu atat insetez mai tare. Vill.1. Grigorie: Pe cand toate acele tinuturi ardeau in lung si in lat de dragostea Domnului Dumnezeului nostru lisus Hristos, iar multi se lepadau de viata cea lumeasca si isi injugau gru- mazul inimii la jugul cel usor al Rascumparato- rului, un preot pe nume Florentius, de la 0 bise- rica din vecinatate, bunicul ipodiaconului nostru Florentius, dupa cum este obiceiul celor rai de a fi invidiosi pe virtutile celor buni, fiindca ei insisi nu doresc cu infocare sa le aiba, fiind atatat de rautatile vechiului vrajmas, a inceput sA pizmu- iasca faptele sfantulul si sa-i cleveteasca felul de a vietui, oprindu pe cei care voiau sa se ducd la dansul. ee Deoarece a vazut cd nu poate sa impie- se noes faptelor sale, ca faima lui crestea denna ae ca multi erau chemati neincetat tot mat oneal lao viata mal buna, aprinzandu-se rau penis ae tortele invidiei, devenea si mai ar fi vrut si el sa aiba lauda vietii (Sfantului Benedict Vrednica de lauds, 1, dar nu voia sa duca o viata Florentius a Orbit de intunericul invidiei, robului Atotputel ay acolo incat sai trimita binecuva ‘micului Dumnezeu, ca pentru “ © Paine otravita, Barbatul lui VIATA SFANTULUI BENEDICT 183 Dumnezeu a primit painea, mul otrava care statea ascunsa in pai nedescoperita. 3. Lag ora mesei aceluia, un corb dintr-o padure invecinata obisnuia sa vind la dansul gi sa ia paine din mana sa. Dupa ce a sosit corbul ca de obicei, omul lui Dumnezeu ia aruncat painea trimisa de preotul Florentius, zicand: ,In numele Domnului lisus Hristos, ia painea aceas- ta si arunc-o intr-un loc in care s4 nu poata fl gasita de niciun om!” Atunci corbul, deschizand pliscul si intinzandu-si aripile, a inceput sa se invarteasca in jurul painii si sa croncdneasca, de parca ar fi zis ca voieste sa i se supuna, dar totusi nu poate sai implineasca porunca. lar omul lui Dumnezeu ia aruncat din nou painea, zicand: ,,la-o, ia-o fara teama si o arunca acolo unde nu poate fi gasita!” Corbul a zabovit o vreme, dupa care a muscat painea, a ridicat-o si Sa departat. A aruncat painea si dupa vreo trei ore s-a intors, primindu-si ca de obicei portia de hrana din mana omului Domnului. 4. Cinstitul parinte, luand aminte ca ‘sufletul acelui preot s-a aprins impotriva lui, sa intristat Mai mult pentru acesta decat pentru sine. Dar Florentius, cel amintit mai inainte, vazand ca n-a izbutit sa1 ucida trupeste pe invatator, sit Pee in gand sai ucida sufleteste pe ee one CA lea trimis in gradina mandstil in re a Benedict sapte fete dezbracate. > i zben- Venit in fata lor si, punand mana pe S tumindui, dar ine nu La ramas4 SFANTUL GRIGORIE CEL MARE 18: guinduse multa a ES langa dansii, a ul spre placere. ce Coal parbat, privind din chilie [aces. tea, sa temut de caderea ucenicilor mai tineri si, dandu-si seama ca aceasta sa facut numai pentru prigonirea sa, a facut loc invidiei si, fratij find uniti, a poruncit ca atat capelele, cat si toate cele pe care le ridicase sa ramana sub leau juat cAtiva monahi si sia schimbat locasul. 6. $i indata barbatul lui Dumnezeu s-a ferit cu smerenie de ura preotulul Florentius, pe care Atotputernicul Dumnezeu la pedepsit in chip groaznic. Caci preotul mal sus numit, stand pe terasa casei sale, pe cand era instiintat ca Sfan- tul Benedict plecase si salta de bucurie, terasa pe care statea sa prabusit dintr-o data, iar casa a ramas neclintita. $i astfel, pizmuitorul Sfantu- lui Benedict a murit strivit. 7. Maurus, ucenic al barbatului Domnului, a Socotit cd ar fi bine sa ingtlinteze indata pe cin- stitul parinte Benedict, care se afla la o distanta de zece mile, si i-a zis: ,intoarce-te, caci preotul = te prigonea a muriti” Barbatul Iui Dum- Tasca, gauuind acestea, a inceput sa se tang I pe ea es ii raposase dusmanul, dar moartea duanseeticul Iu se bucura nespus 4 iB fanului, De aceea ia poruncit lui denn S2 S¢ Clase, flindca, dui astfe! fe lucrurl, a indréemit 64 go veces raoat- tea vramasu sau, Se veseleasca de mo: toare sunt oe de mirare si foarte uimi “are le spui: caci vad in aP4 VIATA SFA “ANTULUI BENEDICT 185 jzvorata din stanca pe Moise?, in care a fost readusa din adancul ope! penal jn mersul pe apa, pe Petru, in supunerea cor- bului, pe Tlie! si in tanguirea pentru vrajmasii morti, pe David!!. Dupa cum socotesc eu, omul acesta a fost plin de duhul tuturor dreptilor. 9. Grigorie: Petre, barbatul lui Dumnezeu Benedict a avut duhul unui singur Dumnezeu, al Celui Care, prin harul pe care ni La incredintat, a umplut inimile tuturor celor alesi! Ioan zice despre Acesta: ,.Era Lumina cea adevarata, Care lumineaza pe tot omul care vine in aceasta lu me”!2; gi iarasi s-a scris despre El: .Din plina- tatea Lui noi toti am primit”!5, Caci sfintii Iul Dumnezeu au putut sa aiba de la Domnul virtuti, dar nu le-a fost cu putinta sa le incredinteze si altora. Acela insd le-a dat celor supusi semnele puterii, [El] Care le-a fagaduit dusmanilor ca li se va trimite semnul lui lona, caci a voit sa moara in fata celor mandri si sa invieze in fata celor smerifi, pentru ca ar fi trebuit ca uni sa vada ce au dispretuit, iar ceilalti sa vada cA, cinstinduL, trebuie sa-L iubeasca. Prin aceasta minune sa intamplat ca, in vreme ce [oamenii] mandri pre vesc moartea Lui cu dispret, cei smeriti au Prr mit, in schimbul mori Lui, slava puteril. 7 Cf. Numeri 20, 11. 8 Cf. 4 Regi 6. 7. 9 Cf. matei 24, 19- 10. cr. 17, Mee Tgy 1 11 1838. 12 Joan 1, 9. 13 joan 1, 16sgyruL GRIGORIE CEL MARE io oe : i zici acum in ce loc to, Pet: Te cin aceste intamplari! 14. dus Sfantul Bent “yreun alt miracol, spune-my daca ama! S - atul barbat, plecand spre alte rigor A bat Jocul, dar nu si vrajmasuy, purtat ae lupte hares aflat + anvatatorul rautatii, care lupta fatis im. pe I ale numita Casinum, [spre care Priore Benedict], se afla pe coasta unui Tmunte inalt. Acest munte adaposteste cetatea intro mare adancitura, dupa Care urca trei mile in inaltime, intinzandu-si parca varful pana ta cer, Acolo se afla un templu stravechi, in care, ‘dupa stravechiul obicei al paganilor, era cinstit zeul Apollo de catre un popor nesabuit de [a rani. Jar de jur imprejurul templului erau cran- gurl inchinate demonilor, in care multimea aceea nebuna de necredinciosi asuda aducand pana atuncl jertfe nelegiuite. 11. Cand a ajuns barbatul lui Dumnezeu in locul acela, a zdrobit statuia zeului, a distrus altarul, a retezat copacii din cranguri si a zidit chiar in templul lui Apollo un paraclis in cinstea Sanu Martin. Acolo unde se afla altarul lui Bo oi ialcat un paracts in cinstea Sfantului credingg ePovaduind neincetat, ii chema la inta pe toti cei din imprejurimi 12. Dar vechiul vrjjmas nu a putut indura aceasta in tacere, ci sa aed nu pe ascuns in som \aratat parintelui in fal ‘via cu putere of guferg ee ene an 9 and frat it auzeau gee neCrept. asa incat racnetele, desi nu vedeau finuturi, ska Caci, dupa ce a VIATA SFANTULUI BENEDICT 187 deloc nicio infatisare. Dupa cum le zicea «1, ul parinte ucenicilor sai, vec apne arata dinaintea ochilor trupesti ca flind inficosa- tor, arzand intru totul, iar cand se infuria, parea cédi ies flacari din ochi si din gura. Asadar, uce- nicli sai auzeau tot ce il zicea vraimasul, Mal intal jl striga pe nume. Dar fiindca omul lui Dum. nezeu nui raspundea deloc, izbucnea in batjocuri. Dupa ce striga, zicand: ,Benedict, Benedict!”, si vedea ca nui raspunde, adauga de indata: ,Bles- tematule, blestematule, nu Binecuvantatule!4, ce ai cu mine, de ce ma prigonesti?” 13, Era de asteptat ca vechiul vrdjmas sa unelteasca deja noi lupte impotriva robului Domnului. Vrand sa se lupte cu Sfantul Be- nedict, i-a dat fara sa vrea prilej sa castige. IX. Intr-o zi, pe cand fratii zideau incaperile aceleiasi manastiri, se afla in mijloc o piatra, pe care se hotarasera s-o ridice ca si 0 foloseasca pentru chilie. Pentru ca doi sau trei frati nau putut sa o urneasca din loc, sau adunat mai multi, dar piatra a ramas nemiscata, ca si cum ar fi fost tinuta de radacini in pamant, asa incat era limpede ca insusi vechiul vrajmas statea deasupra pietrei pe care n-au izbutit sd 0 ur heasca atatia barbati. Prilejuindu-se aceasta greu- tate, fratii au trimis la barbatul lui Dumnezeu ca’ 84 vind, ca prin rugaciune sa alunge pe vrajmas $i sa poata ridica piatra. Acesta a sosit indata, a facut o rugaciune, le-a dat binecuvantarea, jar 14 Calambur care face aluzie la semnl! Benedict ~ .binecuvantat’. ifcatia numelui198 SFANTUL GRIGORIP.CEL MARE jatra a fost ridicaté asa de repede, de parca pi Taainte nu ar fi avut nicio greutate. X.1. Atunci, in ochii barbatului lui Dum. nezeu i s-a parut bine s4 se sape in locul acela, Pe cand sdpau fratii tot mai adanc, au gasit acolo un idol de bronz. Dupa ce a fost aruncat idolul din intamplare in bucatarie, caci intreaga dladire a aceleiasi bucatarii fusese terminata, sa vazut dintr-o data iesind foc din el. lar aceasta sa petrecut in fafa tuturor monahilor. 2. Pe cand faceau ei zarva mare, aruncand cu apa pe idol, a venit si barbatul lui Dumnezeu, flind tulburat de galagia lor. Dandu-si seama ca numai dansii vad focul, iar el nu, a plecat capul si sa rugat, descoperindue fratilor ca au fost inselati de o nalucire, La facut, asadar, pe frati sési vind in fire, ca s&-si dea seama ca bucataria este neschimbata si ca de fapt ei nu vad flacé- rile pe care le plasmuise vechiul vrajmas. XLI. ‘Apot Pe cand fratii ridicau un perete Fy mai inalt, caci asa trebuia, barbatul lui umnezeu zabovea in chilia sa incuiata, indelet- ncn ok ene, ela | a duce a ee duel si zicanduci ca se va read Sa Sina oman Duranezes ia “ren te monab pita sc. wa Ase luare-aminte, fiindca in ceasul acesta vine la voi duhul cel raul” Cel care a fost trimis la dansii nici na celjrau alah aes sfargit de vorbit, cd duhul prabuntadl tha aoa Peretele care se zidea si. a Sub daramaturi un monah VIATA SFANTULUL BENEDICT 189 mai tanar, fiul unui decurion!5. s folil sl se tngulay cu amar nu Path a “ Aapeiaaee fa sur- parii zidului, ci datorita strivirii fratelui, conical de tristefe, s-au dus in graba la cinstitul Benedict ca sdi vesteasca. a 2. Atunci parintele a poruncit sa i se ad baiatul zdrobit, pe care fratii n-au_putut a poarte decat intro patura, caci pietrele peretelui care se surpase ii strivisera nu numai marun- taiele, ci si oasele. Omul lui Dumnezeu ba luat indata pe asternutul sau din rogoz, care in po- por se numeste .rogojina”, pe care obisnuia sa se roage, i-a trimis pe frai afara si a inchis usa, A inceput sa se roage mai staruitor ca de obicel si sa petrecut o minune: chiar in ceasul acela, [Sfantul Benedict] La trimis pe baiat din nou la munca teafar si nevatamat ca mai inainte, cas sfarseasca de zidit peretele impreund cu fratil. Jar vechiul vrajmas crezuse ca a batjocorit pe Sfantul Benedict prin uciderea baiatulut 3, Pe langa acestea, barbatul lui Dumnezeu a inceput sd dobandeasca putere si mai mare prin duhul profeiei, prevestindwle viltorul si vestindue celor care erau de fata cele care nu se petreceau in fata lor. : XIL1. Era randval manastirii ca, ori de cate ori fratii pleaca cu vreo ascultare, Sa nu. ma nance si sa nu bea nimic in afara _— all Cand sx respecta cu strictete aceasté MN niste frati au plecat intro zi cu 0 asc "78 Membru i yu © COO 15 Membru al senatului inten mmunicipiu 5 hie, in Imperiul Roman-oo eA GRIGORIE CEL MARE ana mai tarziu. Acesti, fot sil si s2DOvEESCA Te credinclonsa au stat la masa. "9. tar cand sau intors tarziu la manastire, au cerut, potrivit obicviului, binecuvantarea parin. telui, Cunoscand indata cele petrecute, sfantul ia intrebat: .Unde afi mancat?” Acestia i-au ras. puns, zicand: .Nicaleri”. lar el lea zis: .De ce mintiti asa? Oare n-ati intrat in casa acelej femei? Oare nati primit acele mancaruri? Oare nati but atatea pahare de vin?” Pe cand le spunea cinstitul parinte si ospetia [acelei] femei si felurile de mancare si de cate ori bausera, fratii, recunoscand toate cate facusera, au cazut infricosati la picioarele lui, marturisind ca au gresit. El -a iertat pe loc, socotind ca nu vor mai face nimic rau in lipsa lui, stlind ca el este de fata cu duhul. Xill.1. Fratele monahului Valentinian, despre care am pomenit mai inainte, era mirean, dar credincios. Acesta postea si obisnuia sa vina in fiecare an la mandstire ca sa-si vada fratele bun si sa primeasca binecuvantarea de la robul ae tng A, pe cand venea la manastire, aval anna re drumet, care isi luase man- apa Fiindca se facuse tarziu. nu ne catenin beans frate, sa mancam, ca s2 tant Ce ium!” La care fratele mona mandne, céel Obi pera ,Nu pot, frate, 1 ori merg la uiesc sa postesc ori de cate raspunsul, Sebi Benedict”. Auzindui iu a tdcut pentru o clipa- VIATA SFANTULUI BENEDICT 191 2. Dar, dupa ce au mai st 5 drum, acesta La indemnat taro mate ute din [fratele monahului] n-a voit, flindca se eae sA ajunga la manastire postind. Cel care il in- demnase sa manance a tacut si s-a invoit s4 mai feasca putin impreuna cu dansul. Dupa ce au strabatut ei cale lunga si erau osteniti, calé- torind pana la o ord asa de tarzie, au gasit in drumul lor © pajiste, un izvor si toate cate pur teau sa para incantatoare pentru intremarea tru- Jui, Atunci drumetul ii zice: ,lata izvorul, lata pajistea, iata un loc placut in care putem sa ne odihnim putin si sa ne revenim, ca sd ne putem incheia teferi calatoria!” Pentru c vorbele aces- tea ii incantau auzul, iar privelistea ii ademenea privirea, fratele monahului Valentinian, lasanduse induplecat de cel de-al treilea indemn al dru- mefului, sa invoit si a mancat. 3. Seara a ajuns la manastire. infatisandu-se cinstitului parinte Benedict, ia cerut sai faca 0 rugdclune. Dar sfantul Fa mustrat indata pent te a facut pe drum, zicand: .Cei asta, frate? Vrajmasul cel riu, care tia grait prin insotitorul tau na izbutit sd te induplece nici prima si nici a doua oara, dar a treia oard te-a convins $i (e-4 piruit in ceea ce a voit”. Atunci acela- dandusi seama de savarsita din pricina slabicir ‘cazut Ia picioare sia in- nii cugetului sau, - cazut ceput cu atat mai mult s&si plang Pé , cu cat a cunoscut ca, desi nm fa fata parintele Benedict, paicatuit in fata ochllo a Petru: Vad ca in inima sfantull > arta saldgiuleste duhul tui Elisel, re sa192 ‘SFANTUL GRIGORIE CEL MARE, duhul lang ucenicul sau pe cand acesta era 16, a Petre, ar trebui sa tac deocamdata, ca s afli lucruri si mai mari! XIV.1. In vremea gotilor, cand regele lor, Totila, auzise ca Sfantul barbat are duhul pro. fetiei, s-a dus la manastirea lui si, oprindu-se un pic mai departe, i-a vestit ca va sosi. De indata ce a primit raspuns din mandstire sa vina, Totila, asa viclean la minte cum era, a incercat 8a cerceteze daca barbatul lui Dumnezeu are intradevar duhul profetiel. -a dat incaltamintea sa unui scutier de-al sau pe nume Rigo, La im- bracat cu vesminte imparatesti si i-a poruncit sa mearga la barbatul lui Dumnezeu ca si cum ar fi fost el insusi. La incredintat trei strajeri pe care obisnuia sai tina aproape de el, inaintea celor- lalfi: Vulteric, Ruderic si Blidinus, pentru ca, pre- facanduse in ochii slujitorului lui Dumnezeu ca el este insusi regele Totila, sa mearga in preaj- ma lui. La dat, asadar, straja si scutieri ca sa se creada ca Riggo este regele, atat dupa scutieri, at si dupa vesmintele Purpurii. in 1a, a4 Riggo a intrat in méandistire imbracat in haine im : -Dati jos, flule, jos [vesmantul] pe ‘are il porti! Nu e al tn Race a cazut indata la = "°C 4 Reals, 26, VIATA SFANTULY] BENEDICT 193 indca indraznise ‘a OM. $i toti care XV.1. Atunci insusi re barbatul lui Dumnezeu. departe stand, n-a indraznit si se aprople de ‘Gele Totila sa dus la lar cand La zarit de dansul, ci s-a aruncat la pamant. De vreme ce barbatul lui Dumnezeu i-a zis de vreo trei orl lul Totila sa se ridice, dar acesta n-a cutezat s4 stea in picioare dinaintea tui, Benedict, robul Dom- nului nostru lisus Hristos, a binevoit sa se apro- ie el de regele culcat la pamant. La ridicat, La dojenit pentru faptele lui si i-a spus dinainte in Cateva vorbe toate cate urmau sa se petreaca, zicand: ,Multe rele faci si ai facut. intro buna zi Vei inceta sé mai faci nedreptate. Intr-adevar, Vel intra in Roma, vei trece marea si vei domni noua ani, iar in cel de-al zecelea vei muri 2. Auzind acestea, regele s-a LT Ee ee Grozav si, cerandu-i binecuvantarea, a aa a din clipa aceea n-a mai fost asa de _s Scurt timp dupa ce a intrat In Roma, 2 pot Spre Sicilia, iar in cel de-al zecelea eat Sale si-a pierdut, dupa judecata Atotp Dumnezeu, si viata, si Le din Canusina 5. Apo, episcopul ‘Demaalal care il pre- bisnuia sa vina la robul ia vietii sale. (Epis: tuia mult pentru vrednicla parbatul lui Dum- Copul], pe cand vorbea cu194 SFANTUL GRIGORIE CEL MARE nezeu despre navalirea regelui Totila gj Pierirea Romei, a zis: .Prin regele acest, SP" nimici Roma, asa incat nu va mai fi must 4“ locuita”. La care barbatul tui timp punse: «Roma nu va fi ruinata de barbarl of fi sieita de furtuni, de trasnete, de vijelit st op cutremure si se va stinge singura’. Taina pee | 4. Totusi, ucenicul sau Honoratus, de lacare | am aflat acestea. zice ca el nu a auzit aceste vorbe din gura parintelui s4u, ci fratii :au mar. turisit ceea ce mi-a povestit. XVL1. In vremea aceea, un cleric al Biseridi din Aquinensis era chinuit de un demon sia fost trimis de cinstitul Constantin, episcopul biserici sale, in multe locuri unde se aflau [moastele] martirilor ca sa se poata vindeca. Dar sfintii m» cenici ai lui Dumnezeu n-au voit sai daruiasa sanatatea, ca sa se arate cat har se afla in Sfam tul Benedict. A fost dus, asadar, la robul Atotpt temicului Dumnezeu, care, ruganduse Dom nului lisus Hristos, La izgonit indata pe vechial vrajmas din omul posedat. [Sfantul Benedict] k# sfatuit pe cel vindecat, zicandui: -Dute, iarde acum incolo sa nu mai mananci came si $4 mi indraznesti sa mai intri vreodata in sfanta Cadi in ziua in care vei chibzui sa intri in lericilor, vei fi luat din nou in stapanire de diavol”. VIATA SPANTULUT BENEDKCT 195 2. Clericul a plecat sanatos 51, asa cum o pedeapsa abla trecuta inspaimanta de objcei sufletul, acesta a pazit o vreme sfatul barbatulus lui Dumnezeu. $i, intradevar, dupa multi ani, and tofi inaintasii tui sau mutat din viga aceasta $i a vazut CA aceia mal tineri decat ef vroiau S41 numeasca mal-marele cetel derulul, a uitat de vorbele barbatului tui Dumnezeu spuse odinioara $i sa intors in randul cetei den- cilor. lar diavolul, care/ lasase, la cuprins inda- ta si n-a contenit s41 chinuiasca pana cenuta luat sufletul. 3. Petru: Dupa cum vad eu, barbatul Jui Dumnezeu a patruns chiar si tainele lui Dum- nezeu, cunoscand ca acel cleric va fi dat dia volului ca sa nu indrazneasca s4 mai intre vreo- data in randul cetei preotilor. Grigorie: Oare nu cunoaste tainele lui Dumnezeu cel care pazeste poruncile Lui? Caci scris este: Jar cel ce se lipeste de Domnul este un duh cu Acesta’!7, 4. Petru: Daca este un duh cu Domnul cel care se lipeste de Dansul, de ce marele pro- Povaduitor spune: .Cine a cunoscut cugetarea Domnului sau cine a fost Lui sfetnic?“!® Cad se Pare ca este cu neputinta ca acela care sa facut una cu El s4 nut cunoasca cugetarea. 5. Grigorie: Sfintii barbati, cat sunt una cu Dumnezeu, fi cunosc cugetarea. Caci, de aseme- nea, zice acelasi apostol: .Cine dintre oameni 17 1 Corinteni 6, 17. 18 Romani 11, 34,199 Aesty BENEDICT Maj CE, A SEANTULIT F M barbat PVA de May, ial Stee XVI, ee ee ste, dar a primit demu fuseae ci® Un noty Wi, on CFCS OOM aus af nostre. PE Mare Ince pan Seite Ayu s. Alta wpa ce sa cones Sale, Intry ot ine Benedics ea oe ein Oe apa ee Chitig » dupa ce MOM een, 5 jul DUMMneZew, oa aan “€ @ ramas - a wate pe PHObug! Fe ern pline ou Vi. Coe un butoias Mile n UIA veers Nd ame . Aeesta ba dt a8 nu rie EAU ca ach, Ying Gavin, dar pe Celabatt msocme FS ean ac care de obices drum. 4 S812, La intrebat aoe And ae nag Amn on se se umnind 3h ha ir tare, lar barbaruy (& Pricina va oo de IotA oe en wie, pe ence Sion tike. 9a nu toes din butoiagul pe care Lat barbara trator ami Cate Simranse ces pcan oe te oral Abia am tute og vrPuternicitis Dumnezeu gl, pe cand se intorcea, vrand ounet ioclk 84 primesc Oey Lktsieas ce sibe! cegid'ce' a emai a scesta’, 7 butolapul, a legit indata din <1 un sarpe. aaa acum ‘Neunet bélieted, garpele in vin, sa infri- treatin, finda stim ch manasanes tc cowat de raul pe careA savargise. suena - ‘Nena KIKA. Mu departe de manastire era un sat. hi a la inchinarea a onan, Sat se oatineau, a4 ata in care sult! amen s-au tntors de Putt 64 prinda nick tae nurilor ul Benedict. Acolo se aflau niste fermei Lind : cis Ma consacrate tul Dumnezeu, far robul Dormmulul, Dumnezeu a fégh ‘ae fare, @ Carl Corable sa scufundat oaYW =< ANALY, Wa Wi ARE Og CAN WULATE BEENIEDICT 201 Wiete ek a SN iat BEANE & nud poate fi ve. ~ Ww ee Wagnel dh, jx tat tl rie car urectl 8 Rte (tetra gg 8 tary Mag wth fata ene 1 ae Werenvene wePtateg SIE. Oy a a ie ametea i intl NONI W wa Cane, A Oy, as lata navaline z WWestrag jak Ultand og tact tape Gq Soa e ie erat atramtoratl de marea eran, SPALL on tte, S raniet ot tow (in mandintiren tal Be ae f Boned Nt Stig, a jata ca gl & A © thet Meg Ce tana, ape ca se sfargise dareke de arte get SPN Gee ‘ ‘acto qv gt ApFOAPE Se area NUL Lica tt bai eRe | kt CN TL tall putea la Re Sat Retake, Bahn ehs ty sage a yale, ait de cinel paint, Cinstitul parinte, Meg coat, ws val 1, sea striicdult: 8a Care te. atonal gf EAR peg ER 8 anit pe frail matnitt, oa AAT wnsese He MHHEAR HAENNES | hae caro nica nyustrare Loree eS Then) RO ak, pe oa »® ante ‘asl apol sat ineurajexe din ; care we Th de Cea we et Peay |, era iipsek de. pane? mate Wesel Woot, AN Mona costar allt prtelna * Staton wane oma ht De tang | nina at av uke au FEAL Mane 2, Aloud 8a beer & Weep Ue sa he KEG TE thea tama eA | cn fata portil manasti, pe (aceta) ato tana tt sac nigte mace at a atca Re inc sa deen | Nestericu Dunanerey ba WH Pn ts aceastar Sa stan ea * «Ce inseamng, oament care Hatt ‘aceasta, Atuncl cand A sah ANsU cand se stle cum sa petrectit ind tal Dum: ca shin ee ae Shae Ceceung | talus vana ocaei recouecd de beleug e Bardatal rou, au tnvatat reste eters Mat pe al gt aa ‘el th wren MBBS ae trebule a Wwstre cu _asprime, leant sieaaan 3. Petru Soe fora mereu cu robul FeaettNnul Cructt, fratel Ce tot spul scot creator cat dl Myptea mintea doar pent un = triona cu semanut Crucit!* Dupage come Bcd praketie! nu tumineana GROMAE He rath. Santa Benedict ka tal ame Grigarte: Felis “profetlior, ciel, aga cum s-a pa dia mana, SA Mle deztegat de ascuk totdeauna suet Pefant. cd -suiNa uncle: vou tare st Sd mearga sa stea tinistit n ceasul seca sorts desi fa se atic cd [Duhul} sua atunel 2 Ning ete frati ce sa Intamplat ft Jester, tot ‘suftetul lui, monahul tea povestit pe rand cat se — wemphise de dutul manedriel si ce vorbde grata It “as ae<5 TEE EMIT me we RO C80 can, - a : i aoe ‘tan wseape. De mers Pte, ang eee AE winsenaat Ge neg pee se * y a ceeimemet wes 2, = me emma mere S Ties, Cand 2 wat 6 tem eng, Fgh ee 8 se pean GS om mecesre Y my Sie Gm ce prieies se ty Pinas et ee BE ar _ y Lon cme a 8 poet saith sau Care © cere Tel nn, me ieee 2 cote ws mE stose ¥ Domes ‘Sie, ow mie eaere OS Ce ie sum cea Ce samt pris Dammezes ma mai 2u Gateet prowocied 33 3 insist. 5. Pete Asa este precom zich, lange tap murive dovedeste. Dar spume-mi. te wm ake G mat vine im mine despre cimstitel pusinte a SF ESS cane Wada Ce sunt peinSPANTUL g HORNE CX, Man ¥ Vrean sam . SAMA tay pate Pee we eo) ae : wane StH dea colo Pe care hau aurit in, ved e eC iscuti in . ata iy be ain Chaldee, La ospat; pe al a [ saris in lideea:’ tt utit intro cipa ea; : Parte in chip trupese st sad duce mac ce te mitt ca Parintele f na mean cu di a care dorm raspunsul "4 © mana indolala din suite, Danis vrea SA stu cum ‘fraia el de obicel, XXII, + Petre, vorbirea it era Obiy- nuita si goata de greutatea faptelor minunate, caci inima tui se afia intru cele de sus gi nud din gura niciun Cuvant fara de folos, tarde Grala vreodata ceva nu judecind, cl amenin 28 Cf, latorla omoriit bataurulut of a efiramnalt tal Bel, WAG, : 208 penwprct . yu age NTU AB ca si cum yiat atata putere, 62 8 oa Ai av cu nesiquranta, © miata ork CU a pala oO ze i traiau inte 7 tc manastire, ee oo vay ateparte “eacrate th Du de yf te consefocmit un barbat ove sa abu cu ai, Dar ‘ ree s zicu a Mobil ld ne tn trebutle o oo = et a Sate cceste femel consa- pales ran igi aminteau a ie cxem, © i on |, nu putea oa camerensclt Wn TUM as eat see icin ChIP Mima ob mn a Sale ~ " jiqnitoare pe acel as Debutreioalil voids Hocmit 8a Ye facd Cele reba a ie pupa ce. a indurat mult ret eae Gas ta om tu Dumnezeu ot ba joven ae feat a tnddurat de a accie tet ne Na ‘ c 1 tu cl pon ea despre ele, omul Nigh “ vchnd: .Andreptativa limba, inlet” fe 1a Impartial tacell ral bune, vi Oprese. oe trie de ae Fireste cat le-a pr ‘8a te faci lor inal de Impartaganie nu sre amen cumoscut acest lueru, ch Ca ‘achimbat fost 4. Ina scestes nu sit Ean obicel, lar in cateva “ ; ingropate in Disericl Pe oi in acceagl biserlea, iu oe Ip g {at ca de obieel: «Daca cane fel, va, 8a plecel*, dolce nesel! pent tealnd aduch jertfa tal BS in ten Cd Vanut cana wn" we pte! sania P u 2783 st= 206 SFANTUL GRIGORIE CEL Mapp ca, la strigatul diaconulul, cele doug ieseau afara si nu puteau sa ramand jn ny el atunci cand isi aminteau ce le porunge Seta lui Dumnezeu pe cand traiau, caci lea zg Ml lipseste de impartasanie de nu-gi yor nares le purtarea si felul de a vorbi, ta 5. Alunci i sa aratat cu mare tristete robu lui Dumnezeu [cea ce se petreceal. jar s a lea dat indata jertfa cu mana sa, zicénd: spe geti sil duceti lui Dumnezeu aceasta jertfa’ pe” tru dansele, dupa care nu vor mai fi oprite dew Impartasanie”. Dupa ce sa adus jertté pent cle, iar diaconul a strigat ca de obicel sa iasa din biserica cet care nu se impartasesc, acestea nan mal fost vazute iesind din biserica. Din aceasta intamplare se vede limpede ca, dupa ce nay mai facut parte din randul celor care sunt lipsiti de Sfanta Impartasanie, cele doua femei au pri- mit din nou impartasirea cu Dumnezeu datorita Sfantului Benedict, 6. E de mirare ceea ce spui, cd omul acesta vrednic de cinste si preasfant, traind in came Supusa ispitei, a izbutit sa elibereze cele doud suflete, care se infatisasera deja la Judecata cea nevazuta, Grigorie: Petre, oare nu se afla inca in trup Cel care a auzit: ,Orice vei lega pe pamant va fi legat in ceruri si orice vei dezlega pe pamant va fi dezlegat in ceruri2°? Acum datoria Acestuia de a lega si de a dezlega o primesc cei care tin locul sfintet carmuiri cu credinta si cu bune 29 Matel 16. 19vIATA sFANTULUI BENEDICT 209 xvilebe am sati mai spun si ce obisnuia ” po esteasca un ucenic de-al sau, pe nume mi pes. Intro Zi, un Ont credincios, impins jasestiny (platil) unei datoril, a socotit ca singu- i scapare este sa mearga la sfantul Benedict akai spuna despre datoria ce} impovara. A Pail, asadar, la manastire, la gasit pe robul wotpurernicull pumnezeu si ta marturisit ca pste Hartuit de creditorul sau pentru cele doua- sprezece monede de aur. Cinstitul parinte ia rspuns ca nu are douasprezece monede de qur, dar totusi, Consoland cu vorbe blande sa- vxia lui, ti spune: »Dute acum dar intoarce-te peste doua zile, caci nu am astazi ceea ce ar tre- pui sa-ti dau 2. in cele doua zile parintele sa rugat dupa cum ii era obiceiul. Iara treia 21, cand sa intors Cel care era impovarat de datorie, s-au_gasit treisprezece monede de aur deasupra lazii ma- nastirii, care era plina cu grau. mul lui Dum- Neveu a poruncit sa ise aduca banii si ia dat ‘datomicului, zicand sai dea ‘douasprezece mo- ca er creditorulul sau, iar una sa fie pentru chel- tuielile propril. Se et eunapaaummimegen oS O° aflat de la un ucenic de-al ‘sfantului Benedict, despre care ‘am pomenit la Incepueul ‘acestei carti. Un om am bare chinuit de invicie asupra dusmanulul Y Mit La adus pana acolo incat sai puna pe ascuns: otrava in bautura. Desi acela nu ee pielii in asa fel incat ca are lepra. Dupa ce a fost adus la reg amnezeu, sa insanatosit. Cacl, de ena edetSFANTU L GRIGORIE CR, Parintele, ia disp, it Ut ri ins vremea ace Seata See Campania Y Pe can iia, nezeu le-a dat sa ge sticla] sa fi chen Podiaconu emat pe frati SFANTULUI BENEDICT 211 vIATA ul neascultator pentru necredinta si man- gra 5 A ustrat, Sfantul Bene- XXIX. 1. Dupa ce La mi dict @ jnceput sa se roage impreuna cu fratii; si chiar i in care acesta se ruga cu obstea se afla un putoi gol, acoperit cu un capac. lar pe cand S€ ruga sfantul, a inceput sa se ridice ca- fiindca butoiul se umpluse cu ulei. Dupa ce sa ridicat capacul, uleiul a curs pe dinafara, inundand podeaua incaperii in care stdteau cu totii la rugaciune. Cand robul lui Dumnezeu a ceasta, a sfarsit indata rugaciunea, iar uleiul a incetat sa mai curga Pe podea. 2. Atunci a certat iarasi pe monahul necre- dincios si neascultator, ca sa invete sa aiba credinta si smerenie. Fratele care a fost mustrat cu asprime sa rusinat, fiindca cinstitul parinte ta aratat prin minuni puterea ‘Atotputernicului Dumnezeu, despre care-i amintise atunci cand la certat. Si nu era nimeni care sa se indoiasca de fagaduintele lui, caci in Jocul unei sticle aproape goale de ulei lea dat intr-o clipa un butoi plin de untdelemn. zi, pe cand Sfantul Benedict se XXX. 1. Intro ‘aclisul Sfantulul Toan, care Se indrepta spre alu afta in varful muntelul: ia iesit in cale vechiul locul 1 pacul, A acl vindecator de animale, ee ‘cu sine un corn si o piedica pentru cal. Srantul Fa intrebat, zicand: .Unde mergi?” lar Sia Fa raspunst lata, merg la frati sa le dau an jeact” Cinstitul Benedict s-a dus la biserica si, unpa ce £2 rugat. sa Tnlors in graba la ma- auFfire. Dull cel rat il gasise Pe un monah mai _212 SFANTUL GRIGORIE CEL, MARE in varsta scofand apa si a intrat indata in. 1a aruncat la pamant si La Scuturat cu atsuy, intorcandu-se de la biserica gj vazing Te, plit il chinuia diavotul pe Monah, ia dad cum. a numai o palma si duhul cel rin a iesit in aceea dintrnsul, asa incat na rat indraznyt P2 mai intre vreodata in el dupa aceea, it 93 2. Petru: As vrea sa stiu da ca Sq nedict dobandea totdeauna minuni bea Be Sau impli de may f eee inea [minun;, numai cateodata printr-un semn al Vvointeiy el Grigorie: Cei care sunt strans k i nul, mintea [acestora] fiind i obisnuiesc sa savarseasca sem ce Sfantul Apostol Ioan zice: Primit pe Dansul le-a dat lor stapanire ex Sa se faca fii ai tui Dumnezeu’0, aceasta inseamna a intrebat al cui este drumul pe care vad. tiu. Dar acela lea zis: urisit ca nu st calea pe care se urca la cer cel sale, ‘se intindea din ‘drum acoperit de224 SFANTUL GRIGORIE CEL MARE iubit de Domnul, Benedict”. Atunci, asa cum uce. nicii care erau de fata au vazut moartea Sfan. tului Benedict, la fel si cei care se aflau departe au cunoscut-o prin semnul ce li s-a prezis, 4. Sfantul Benedict a fost inmormantat in capela Sfantul loan Botezatorul, pe care a Zidit-o dupa ce a distrus altarul zeului Apollo. XXXVI. Sfantul Benedict straluceste pana in zilele noastre si prin minunile pe care le savarseste in pestera [din Sublacus], in care a vietuit la inceput, daca-i sunt cerute cu credinta. De curand s-a petrecut o intamplare pe care am Sa ti-o povestesc. O femeie cu mintea ratacita, de vreme ce-si pierduse cu totul judecata, um- bla zi si noapte prin munti si prin vai, prin paduri si pe campuri, oprindu-se numai acolo unde o silea oboseala sa se odihneasca. intr-o zi, pe cand ratacea dansa, a ajuns la pestera fericitului parinte Benedict si, intrand fara sa-si dea seama, a ramas acolo. Dimineafa a iesit asa de sanatoasa din pestera, ca si cum n-ar fi fost niciodata boInava cu capul. $i toata viata sa si-a pastrat sanatatea pe care a dobandit-o in clipa aceea.