See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/273399250

Romanul Prințul și personajul declasat

Conference Paper · January 2012

CITATIONS READS

0 373

1 author:

Delia Duminică
University of Pitesti
17 PUBLICATIONS   2 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

EPSWRA - Empowering Practitioners in Social Work from Rural Communities View project

LIDO - Fostering Leadership Development Amongst Teachers View project

All content following this page was uploaded by Delia Duminică on 11 March 2015.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

IrNnmRsnArEA
rlrNPrrTgn
XATXII,TAIEADN
IIITNE

STTIDtr
,$I
CERCETARI
F'I[LOLOGICE

SERIA
ma$teranzi
sidoctuanzi

And2012Nr,4
 Comitet de redac,tie:

Prof, univ. dr. Mircea Bdrsild

Prof. univ. dr.
$tefan Gditdnaru
rror. unrv. dr. Alexandrina
Mustdtea
Prof. univ. dr. Nicolae Oprea--'---'-*
Prof. univ. dr. petru pistol
Conf. univ. dr. Corina_Amelia
Georgescu
Conf. univ. dr. MihaelaMiftr ---.'o-'
Lect. univ. dr. Cristina Arsene_Onu
Lect. univ. dr. Amalia Mdrdgescu
Lect. univ. dr. Florinela
$erbdnicd
Redactor gef:

Lect. univ. dr. Florinela gerbdnicd

Editura Universitjifii din pitegti

rssN 2066_7388
 Bogdan petriceicu Hasdeu,personaritate
Y":::iWcxrvAC: ringvisticd a sfdrqiturui
Aurora Tatiana DINA: Ion pillat spiritul
Si europeantnpoezie/107
Miditina-violeta DiRMTNL: vintiti nori"
gi romanereex,urui /rr0
DUMTNT.Afvorcuins crJ):Miron C;,;;,
"^?irrti-t^rilena si modetete
ctasice
Delia DUMINICA: Romanul
,,prinlul,, Sipersonajuldeclasat/llg
FLORTCELz AutenticitateiaN""irutui
aitobiografic in iirico rui loan Arexandru
N;;,"
Elena-Alina GRECU: comicitateaonomasticii
in dramaturgiaromdnd/r29
Ion-valeriu HrrJ: intre parnas qi rooor,
;ontribulia ,,rat,fgir:iiorlic4i,, (dacoromani)
dezvoltereacurturii si ritera.turiip*riri"" ra
Gra,tielaIONESCU: yr:l!".5i iatare fnpro) Ioan cassiqn/r32
"r"qtin-europene.
tui AugustinBuzura/138
Aurelia MICU NASTASE)r BoSzi _ ir*n de dragoste/144
!:o
(MuRxRrTtl' Fti"ti,ri baroceqimanierx,te
E;;::irktroru in operatui Leonid
Daniela-Adriana NEAGU: Trdsdturi
determinante are comediei de moravuri
dramaturgia romdneascd / | 54 in
olgufa Monarisa popESCU: particuraritdri
are raporturiror dintre imaginar
t-e:lorllitlte in proza lui D. R. popescu A60 si
'co^ia",oyii
privitoareasupra rimbajutuipoeticat
X::;y;ri:r;:;:;TSoRESCU: tui
@OTARU): Varoarea
erementurui
popurarin operarui Dimitrie
z::";#r r'EREABAN
 ROMANAL PKINJ AL $I PERSONAJI]L,,DECLASAT'

Delia DUMINICi
$coala Doctorali de Literc
Facultatea de Literr
Universitatea din pitesti

Abstract:
T)ne novel Prince (Prinlul) which earned the writer Tudor Teodorescu-Braniste
fd
imposingin Romanianliterature, appearedin January 1944, after
four years of silence the tiielm
anti-fascistiournalist. His refusal to cooperatewith no paper pasied tirough
filter of censorship,
during the Second World LVar,offired him respite to wriie tie novel of ,,ini of woita". fn" onq
journalist from the old guarl who vehementlyreiected the idea ro writl his
name on any piece q{
paper held by temporaryleadersof Romania,pulled at SocecHouse,thepenultimateRomanian not
that was to conclude a fruitful period of our literature, as distinguished literary critic Valerit
Rdpealu,Followedonly a monthlater by the novel,;End of the cennry in Buchtarest', (,,sfirsit &
vey tY BucureSti") by lon Marin Sadoveanu,two novels "althoughin practice the antipodi inierm
of style, bringing a final time image [...J as offensivethreat uider the rain of Soviit and Angla-
American bombs". "Novelofend ofworld" as Alexander Georgecalled, resumea subject very m1rck
frequented by Romanianauthors, the disintegration of the aristocratic class,but oniy Teoiorer*-
Braniste novel overlaps the time of publication the book with the de
facto disappearanceof the M
aristocracy, embodied in a novel single character, original and heuristics. Most critics hste
consideredthe timing of the novel'sgreat merit Braniste, someof them ignoring or passing lightlw
any otlte\ merits of the author. The book is a tragicomedydowngmdin{ of Romanianoriltoirnu
regardedthe individualas a "preamble"to the blackchestG. Caliies"u, ihir" historyis thedecliry_
while theBranistePrincehimselfis whypersonaldecadence, symbolicfor whole class.
Key words.'novel,Prince,dandysm

Boierii de vi15 veche, care au luptat secole de-a rdndul pentru pdstrarealimbii. a
_.
credin{ei qi a fiinlei nationale, qi a cdror contribulie a fost consemnat[ fragmentar
in
cronicile pdstrate, au inleles la inceputul veacului al IXI-lea, dupd cum scria Mihni
Eminescu intr-un text memorabil, cd trebuie sd-qi trimitd copiii la studii peste hotare.
Odati
pe meleagurile natale, ,,ai nogtri tineri" au inftptuii Revolu{ia de la lg4g, unirea
1"tgt$i
Principatelor gi Rdzboiul de Independenld. o primi clipd de evocare a lor in proza
romdneascl este cel dintdi roman bine inchegat, Ciocoii vichi qi noi, in care se pdstra
rm
nimb al jertfelor inaintagilor. intr-o alt.dvdrstd artisticd,,Neamui Comdneqtenilor de Duiliu
Zamfirescu este o adevdrati epopee, ce incheie o epoci gi deschide o alta, in care vechea
boierime nafionald incepe s6-qi piardd din valoare gi din importanla politicd. primul Rdzboi
Mondial va fi realmente punctul terminus al unei lumi, al unei clasi cu numeroasevirtuti
dar iegitd incet-incet din lumina istoriei.
In acest ansamblu se incadreazd gi romanele lui Tudor Teodorescu-Braniqte.
Prinlul (1944) qi Pavilionul de vdndtoare - scris intr-o perioadi apropiatd de primul,
dar
publicat abia in 1986, caun cdntec de lebdd5, cu at6t mai semnificutiu, d"ou.""i provenea
de sub pana unui scriitor atagatdintotdeauna unei democralii, care refuzase aristocralia
;i
contribuisela desfiin{areaei.
Romancierul ne oferd chiar el, in Scarq vielii, ,,cheia" in care trebuie citit gi
interpretat romanul: ,,cartea cea mai aproape de sufletul meu este prinlul in care
am
incercat sd realizez un tip nezugrivit p6nd atunci de ceilalfi confrali ai
mei-
(TEODORESCU-BRANI$TE: t976, 143). cu acest roman tendinla pamfletard
a
scriitorului-gazelar se estompeazd,accentul mutdndu-sepe viziunea literard asupravie{ii.

118
 Astfel, debutul romanului se rcalizeazS, in acorduri grave, ca intr-o lucrare
mlrzicald,, in care accentul este agezat pe ideea mimdrii, atdt a conacului, cdt gi a
personajului: ,,La curtea boiereascddin Munteni, totul era mare qi haotic, era vechi, prdfuit
de ani; totul cdzuse in paragin[" (TEODORESCU-BRANI$TE: 1984, 5). Decorul
integreazd'o stare cvasigenerald a proprietd{ilor boiereqti care, fre fuseserd vdndute, fie
arendate, fie implrfite in urma reformei agrare din 1923, igi pierduserd splendoarea de
altddatA, cdnd adminislratia era supravegheatdstrict de cltre proprietari - afla{i incd in
plenitudinea capacit[lilor frzice - fie de cdhe arendaqi,la rdndul lor harnici gi interesali sd
se imbogdleascI gi sd se inscrie temeinic in rdndurile viitoarei burghezii a !6rii.
Sdngele albastru, at?t cdt era in boierimea romdnescd, se subliase in desele
escapade la Paris sau in staliunile de pe coasta Mediteranei, mulli dintre cei care
infbptuiserd Unirea sau Rdzboiul de Independen!5 equdnd intr-un soi de decadentism,
dezinteresa{i de ceea ce se intdmpll in tard, r[masd la discre{ia unei burghezii incd
neformate, at6t intelectual, cdt qi politic.
Jean-Andrei Munteanu plecase la Paris la vdrsta de 18 ani, unde se remarcaseprin
petrecerile qi vdndtorile organizate,prin aventurile amoroase gi risipa de bani, dar gi prin
cinismul gi amoralitatea lui. In timp ce inaintagii sdi, odatd ajungi la Paris, incercaserdsI
activezein tot felul de societdfi care sd ajute la dezvoltarea{drii, aflatd incd sub opresiunea
otoman6, tdndrul boier, supranumit ,,Prinful", implorat de un student romdn infometat si-l
ajute, ii rdspune plin de aroganf5: ,,Ce-agputea face pentru dumneata?...A, da... Am o
solufie: poftim revolverul meu. Are qasegloanle. Nu-!i hebuie dec6t unul. Te rog s6 nu-l
amanetezi, fiindcd nu-!i pot da in fiecare zi cdte un revolver" (TEODORESCU-
BRANI$TE: 1984, 9). O atitudine mai accentuat cinici are ahrnci cdnd este solicitat sd
ajute nigte copii sdrmani, afirmdnd cd pentru ei ar fi mai ,,umand"moartea.
Dorinla de a epata, de a fi in centrul atenliei, atdt prin risipa nebuneasc5,prin
pasiuneapentru jocul de cdrli, prin vdnitorile splendide sau prin schimbareavoluptoasd a
amantelor, situeazdpersonajul in tiparul dandysmului european,reprezentatde cdliva ilugtri
scriitori, priirtre care Oscar Wilde gi Baudelaire, de altfel, amintili in cuprinsul romanului.
Viafa de ,dandy", dusd timp de patru decenii in Franla, il mineazd treptat, pe mdsurd ce
ordinele tr:insmise avocatului din {ard se indesesc,iar uriaqa moqie de 8.000 de ha este mai
intLi ipotecatd, apoi vindutd bucatd cu bucatd. Vestea cd nu mai are ce winde cade ca un
trdznel, dar il qi determind sd renunle la fastul de odinioard, speriat de spectrul sdrdciei gi al
umilinlei qi sd se rctragd oarecum misterios la conacul bdtrdnescde la Munteni, in izolarea
unei zone de munte gi pdduri de brad.
Dacd pdnd acum sejucase cu viala gi moartea celor din jur, de acum incepe marele
joc cu propria viald. in mod surprinzdtor, cheltuitorul devine avar, omul de lume se
lzoleaze,lecturile rimfin cele din tinerefea parizianL,la fel hainele, monoclul, cosmeticele,
inceatcd sd-Si pdstreze o anumitd
[igdrile, qampania qi coniacul fran[uzesc. Iean-Andrei
rutina pariziina: baia, parfumurile fine, cdmdqile de mdtase, costumele cdlcate impecabil,
meniuf frugal, dar rafriat, astfel incdt la cei 58 de ani ardta ca un dandy aterizat intr-un
spaliu opresat, provocdnd b6rfele unei mici comunitdli. Portretul prinfului se contureaza
treptat, odata cu desfe$urarea acfiunii, fdrd ingroqdri caricaturale puternice 9i fruste, care sd
dea o rotunjime rapidd unui tip de personaj inedit'
Din c6nd in c6nd, simte nevoia de a intra in contact cu aceast[ comunitate, iar
formula ,,Azi primim" capdtdconota{ii de eveniment capital, atdt pentru el, cdt mai ales
pentru invitalii sdi. La Munteni, el nu avea cu cine comunica' exceplie ftc6nd, doar
sporadic, Amalia Frunzetti qi fosta cintdreald de variet6 Marioara, devenitd o
qi
paqnicd Lurghezir,la marginea unui tdrgugorinvecinat. Deqi, uneori ii trece prin minte cd
-oqi"r"uru

119
 in alte pdrli ale 1drii, la.alte conace gi castele mai
existd qi alli semeni de-ai sdi, ii evit6 cu
bund qtiinf6' Dar el iqi ,,curte" dupd modelul mariior seniori, pe care incercr sd gi-o
{oya 9
creeze cu cine are la indemdn5, adicd cu cei care
formau mica burghezie de provincie.
regdsitd gi la I' Basarabescu:popa gi preoteasa,qeful
de haltd cu nevasta qi fata gi nelipsitul
de la toate petrecerile ,,lumii bunei' din zond,
silvicultorul vasile Girdescu, c6ntiret-
histrion,-care din postura bufonului de la curtea regelui
roste$tecateva adevrruri, devenite
treptat obsesivepentru.prinJ.Personajul silvicultorului
poate n de personaje create
de Mihail Sadoveanuqi Calistrat Hogag. "p-pi"t
Evenimentele din monotona existenld a prinfului
sunt mesele. Cea cotidianr, la
care
.mdnancd singur, se desfbgoardintr-un ceremonial amintind de marile restaurante
paiziete sau de capqa.bucuregteand,ca qi cdnd
acestaar fi privit de vechii lui companioni
sau.el.insuqi s-ar privi intr-una din oglinzile sale
patinate de vreme. Fastul meselor cu
invitali se amplificd, ,,curtenii" trebuie fermecali,
fascina{i de fine{ea gi abundenp
tratafiilor, dar 9i umilili de neqtiinfa ut]lizdriitacdmurilor,
u o.dinii bduturilor gi a prestafiei
de chelner de casd mare a babei Floarea. Anticipeazii
pe Felinni unei ,,curfi'-
provinciale groteqti. "r, "r"ur"u
Formulele de adresare ale gazd,ei_
,,domnia ta,,, ,,nobild doamnd,,, ,,scumpd
prietend" - qi formularea usor desuetda frazelor.
ii transpun irt lume pe modeqtii
interlocutori' singurul care indr[znegte s6-i mai " "rta
lini piepi este silvicultorul Grrdescu, cel
admis constant in prezen{aprinlului pentru informaliite
pe care-te uou"", pentru glumele.
buna-dispozifie pe care o cteeazd puterea de a
9i fi liantui intre cele Joua categorii sociale.
cum ii std bine oricdrui ,,bufon al regelui". De
multe ori, observa{iile lui il pun pe g6nduri
pe singuraticul prin!, ca atunci, cand il reprogeazd
cd este ,,inuman,, cu oamenii pe care_i
scoate pentru o zi din viala lor cotidian[, transpun6ndu-i
intr_o lume in care ,,vasile
Gdrdescudeveneaun mare ratat; popa Anton un
mare prelat, Take criveanu un demnitar de
seamd, iar preoteasa gi Eleni criveanu
doud nobile doamne,, (TEODORESCU_
BRANI$TE: 1984,3r), de careprinful se ocupd
cu toat6 curtenia cuvenitd.
Prinful o farmecd pe delicata fati a ciivenilor prin
pariziand,,tinere{ea sa,_personalitdlilepe despreatmosfera
care le-a cuioscut, "6;;;;;"le
.r i"r"qi considerdndu_seun
emul al lui oscar Wilde, mdrci ale dandysm-ului
care n-au rort remarcate de
interpretrrile critice de pdnd acum. cdnd silvicultorul
ii ut ug" ui"nli;-ui cd tdndrafatd poate
deveni o victimd a farmecului s6u, pringul rdmdne
nepdsdtJr, c[ e ,,un copil
drdgu1", manifestdnd acelagi interes estetic "ooriutano
din copil'arie pentro rnoaul delicat in care
mdncau animalele sale de companie.
Doud dintre Pltrecgri au repercusiuni importante
asupra evolufiei psihologiei
personajului, alterandu-i echilibrul ptihi"t
infruntarea dintre Amali a Frunzelli, mogiereasa
vdduvd, aspirantdla cf,s[torie, qi coiila Crivenilor,
in care simte instinctiv o rivali la inima
prinfului; al doilea molne3t decisiv pentru
rdscolirea profundd a psihicului prinlului este
confruntarea cu tandrul Bob Frunzetti, nepotul.Amaliei,
,"pr"rintuntur noii genera{ii.
sportive, impertinente care, tot instinctiv, simte
rivalitatea masculina pentru inima Silviei
Criveanu_gipreferinla acesteiapentru mai vdrstnicul
competitor.
PrinEul trdiegte primul sentiment de umilinfd
in mijlocul ,,cur!ii,, sale cdnd se
considerd ridiculizat de confruntarea celor
doud femei, din care iese c6gtigdtoaret6ndra-
prin modestieqi bun-sim!.Singurulcare observdsemnele
Gdrdescu,cel care mergg l.a esen]aindigndrii
o" r"rurJ'u"iffi;ru:;
acestuia,rdnit de vulgaritatea Amaliei, care.
deqi provenea din lumei lui, se compotd;t;il;*I,
femeia din ea primdnd in fafa cutumei
boieregti' in acel moment se na$tein mintea
lui Jean-Andrei gandul rdzbundrii prin umilirea
Amaliei qi a martorilor ridiculizrrii sale. Prilejul
este masa pe care le-o oferd, invit6nd-o
r20
@ul alaturi de ei pe vechea lui metresi Marioara,.pentru
i.u' a-i pune in dificultate, lez6ndu_le
orgoliul de cet5leni contrar aqetpdrilor,Marioaia se comportd
ii. ',onorabili"'
uimirea qi determindndacceptareaei oe meoiut decent, st6rnind
rustic puritan, cu o alta scardde valori.
b{ conflictul dintre prinf qi t6n6rul Bob.are
ooua.rurr", orgo'iiut mascu[n qi orgoliul
#. tinere{ii'Bob'trrt*ii.::11ai angrer.p"l*,:T".rireaSilvieiqi-lacuzic6biologic
h doctrinar apar{ine unei lumi apuse, cd prin ai
inactivitatea sa a ieqit din istorie gi din
tD nemaiinsemndndnimic pentru nimeni. Acest viafd,
atac frontal public nu poate fi suportat
prinf' aga cum nu suporta nici perspectiva de cdhe
sdrdciei qi a umitnjei.6rera o ultim6 petrecere,
b la carc invitd pe Marioara, autug de
doud colege de profesie qi generalie,
ID doreqte a fi o orgie ca odinioard este un iar ceea ce
osp5! grotesc, ca-n filmele lui Fellini,
n lettre' Trezitea din reveril fata ?"-ilin" ii J""iuii"ura
avant lct
a in
pornirea instinctuald spre Orient_E*pi"rr.
"puu"t- disperare gi
"rirude
F Amintirile prdcute.din tinere{e, derulate
in subconqtient,in care Jean_Andrei
cufunda creandu-i o stare de euforie ca'a se
: unui drog, incep s5 a"rmi obsesive, chinuitore,
s6-i nasci indoieli gi remuqcrri: sinuciderea
contelui orcovschi de care era vinovat,
punctualitateacu care.[1cea-orient-Expressul
prin rt"rr" la"ri"ril"r, t luxos al ,,lumii
I bune", ducdnd spre mirificul paris, amorurile
il
iu femei nu-i"'mai"rr.rt
qtia nici numirul,
nici numele. Trenul rdmdne singura sa
legdturi cu un"arorutimp care nu se va mai intoarce
! niciodatd, cu o tinerefe exuberanla,trditd
d-in plin, doar penku sine, care nu lasd
nicio bucurie sufleteascdadevdratd qi niciun in urmd
regret, atdipentru cei in mijlocul cdrora
nascuse, c6t 9i pentru ultimii lui se
,,""n11t:_S" ,"rrug; ; ,demnitate rigidd,,
(cIocuLESCrJ:1972,439), d.ar,,cabotinl'(pE-Rpps-slcrus,
pentru ieqirea din decorul viefii un simbol iszs,J06),utilizdnd chiarqi
ai mdreliei: orient-Expressul -
qi trenul regilor"' nu un tren personal, ,,regeletrenurilor
de marfr sau o cursS obiqnuitd. Aristocratul
satisfacfia unui final nobil, care srl aureoleze, are
deqi criticul $erban cioculescu ironizeazd,
acestsfrrgit.
Prinful i$i pdrisegte, invitatele gi aleargd pentru
- a rru inthrzia la intdlnirea cu
destinul sdu, orient-Expressul, simbolul iinerelii-trecute
gi al pu.i*t,rl in care se simlise
fericit, mesager si me:?.al.lumii mistice paiziene,
al visului r-u devorat gi ii va
desdvdrgi nimicirea' criticul "ur"
$erban cioc,r]ercu a considerat acest final eguat artistic,
motivdnd cr ,,boierii mari nu ies inainteatrenului
ca.feteleptra*rt";iCroculESCU: 1972,
440)' ignorand un sfbrqit similar' cel al aristocratei
Ana Karenina, a c6rei sinucidere sub
ro{ile locomotivei este un final care impresioneaz[
gi astdzipe cititori qi pe creatorii
filme' E adevf,rat ca ayonlf rom6n de
f"tut siJ urce pe Jean-Andrei Munteanu in
Expressul de Paris qi sr fie gdsit mort pe -'nmalurile Senei, dupa'cat"rlu
in oraqul tinerefii sale, dar n-ar fi roi in tuoi de mizerie cruntd
acord cu l"gi"";";r;;"fi, _ un ultim dandy
romdn' inh-o literaturd in care aceastr atitudine
comportamentali nu esteprezentd dec6t
o excep{ie,in memorabilele crea{ii ale lui cu
Mateiu caragiale, n"i"*t", qi Craii de
veche. Trenul , care-i tulburase de multe Curtea_
ori somnul, cu guieraful sau, era un semn
destinului qi al propriei condilii de ratat. al
Personaj original, creat din asimilarea caracterologicd
a mai multor persoane cu
existenla real[, pe care prozatorul le-a cunoscut,
prin{ul se d-etaqeazftocmaiprin for]a
realism obiectiv, care depdgegtenaturalismul unui
gi caracterul pamfletar al scrierilor
anterioare' cre6nd un erou literar viu gi sale
distinct. personajui este un egoist, un
perfect om de lume, in esen{dfiind o bestie aparent
cu.chip.o".o.."Nrrl"pr"rrrra un tip frecvent,
dar are qi un caracter universal. Este un
caboiin ridicol .u." ru""'un1ct impresionant
voinld, care-l propulseazdbrusc, imprevizibil, de
in planul realitalii sordide, grotegti, in planul
visului bovaric, al aspiraiiilor, al amintiriloi
ar misterului purificat, eliberat, m6ntuit.

r21
 fascinant9i creatorde nostalgii.
Meritul supremal autoruluiestetocmai
mdrturisitmaitdrzjude el inuigi, acelacare va fi
i" s"")o vielii., referinar-r"ll pr,nr
judec, nici nu-l osdndes". : ,,ca atare,eu
nici nu_l
c;;.ii;;i* plincipiului ,.il,"-ii."buie
obiectiv,sd nu ia "i sd rdmdndperfect
Andreia$acumeste" i,ip9,:: "_;;;,"#;i_:lq, eroilor sdi, eu numuiinfdfiqezpe
( r.onoieiiii-'s_RANrsrc, tili',l)i1. Jean_
indeplinire,Teodorescu-Branigte ,rroacestcrezdusla
,e fi^eure in
"ut"loriu ,s"riito*rrri_cetdtean,,,
s6nu'i* ;;;; ; sdinsunJleas;i'il;;il, implicat
:'",::l&:l[ThT*:::d nob'e,dinconvingeri
Totuqi, din c6nd in c6nd, reflexere
amdnunte,calificativete_repetate jurnalisfurui sunt detectabile:
excesul de
mizerieiil aruncase Ca*"tirgr_r" ,iog*--.u JJ* ,r""., facil,,,
intr-o adevdr ni *ffi,,,,,yi""""#19" ,,obsesia
aceleaqiparadoxeieftine" irur*".i gi reclama{ii,,,,,emi16nd
s'a'i'.^prl.iiui'ir"utile. in
romanulare ,,via[r" gi se pdstreazd u"-*to, mici scdderiartistice-
"iua'u
durabil:,,ca orice.carf,-
fel de obieclii. Nimeni.m-i i","iirtrtpoate st'rni fel de
r" ugiJ"i"int"r"rut pasionant,
micii gareriiruralesi putemica .o.,rt-"1iu str6nsi, adevdrul
o.igirrui;t"u protagonistuloi;
criticul dddeaacesiverdictvizionir fcro-curESCU: 1972, 441).
r"]i i"*-r
Legitimi si corectdeste gi upr""il."u "lg44,"rri". in irr"-nap"anu, aparifieicdrfii.
gi vasile Gdtd"'"u criticuiui vur"t,r care scria ci
"Prinlul i" iiti" ur ratdrii.Dar pe cdndprinful
rasd' ce igi ascundeegeculin "r"a"*iJr" e un ratatde
,nu.titr.i"
divagafiileinminugate,in comptimen;; JtJ." .u careigi traieazdinvita{ii,in reveriile 5i
careipi inconjoardtrecutul, d"; grandilocventddesuetd,in aura
va;ile c;rl;u, de mistercu
,,n ,*uro, qi tenaceadorator
este tipul adevdruriror^pr1", al lui Bacchus,
proporfionaldcu cantitatea 9r"-9ri".", ,ostite cu ,i,";-"^}L]ti !r o indrdznearddirect
de alcoolhuiarrr"pt"irgurgitute;;(ffid*,
Acelaqi critic aminteqtegi alte 1,g6,272_273).
ro-u* lui branigte are afinitd1i,printre
acesteafrindLocurundenu t-o ".r'"ge.c.re.1tia
trta-pio,
Bucurestide Ion Marin s39*""*ii"'silrii ni*xat tur i'rinJ s;;;;"nr, sfdrqit de veqcin
,"r*de GeorgeCdlinescu.
Dintre cei amintili, credemci
rorn.anut tui Mih"il i;l"r;;;; estecel mai apropiat,
dar nu sub zodia auncysm-utui,;i;;i"*rti
cantacuzino,autodeclaiata"r""rj* u-*guili;;i;;" sociale.prinful Lai
Paris, vremernicprefect conservator ,inuntina-cu'in oo"to.ut in
in riordul 1drii, cronicar gi sociorog Drept ra
"iffiu.ail"
"targugoruluimoldav de la rg90,', ," i^o"gte cu Jean_Andrei amator al
comoditatea,apeten{a.pentru i4unteanuprin ine4ia,
reveriegi cufrrndareaio u-io-ti+lgrrorand
nastein sufletultinereibariana-", dragosteace se
p"'""*'t ."oJ#i;;';il:iirygmarion,
qiinr'aou'"u iufi.ir,iJii'a- p"r,""p.iri"rJcun,u._rno gipe care
Sti}j##:"rervatr o impinge
la
Pdstr,nd proportiile cuvenite.
putem face,.o-apropieregi
romanutuiGhepardur cu cerebrulpersonaj al
al lui Giusepi"'i""rri ai r-u,npJu*'i.rlu,
publicat
postum.
in tsss)_aut"r"""ii"a in manuscris si
o"ilrroi*fi"Jili;; i),i.p"na.nta.principeie
denrosode, i,,"qie
astronomie;
are
ilTffi:illnffi::lfrnirugft ffi":-"t
..";;l;;#iutii, rerat;viratea :'1"ljl ult:'li.'ry'j-a, cupacitatea
decanta oJ'i
darsio om;ru; politiciifafndevesnicia
Y" vlafa
qi
9"prinful delunoastere uir"";i;t:,tfta naturii,
Dacd lui Branirie ""u,,,ocigngfnd
pe celereligioase- dovadd. "rr" nu numaiconvenfiile sociale,ci si
I
r.".ia".""'r"i, n.i"1"1si1iJ
exponentul casteisi al religieirut.' #;;;;;; ultimacripda viefii
I
!

,,n.ufiiffiid"surou $i;;;ff;;;oara
preotsi toatecelelalt"',^6avrr[ii*"ied.105)- caunprinf,cu a

MJ;;"J" .este cu senindtatea I

;iTiff,::,ilHJ;TJHXif r,,a"i ""'iusorurur,

"a-_""*"
"J*pota
uninceput,
cI I

t22
 Prinful lui Teodorescu-Braniqtenu are asemeneatresdriri metafrzice,el inscriindu-
se, pe de-o parte, in galeria decadenlilor europeni, care gi-au cheltuit averile pe lux qi
desfrau,pe de alta, fiind rezultatul concepliei despre lume qi viald a scriitorului insuqi, care
d6dea mai pulind importanld semnificaliilor hlosofico-religioase. Totugi, personajul a fost,
pe bund dreptate, catalogat de cdtre critici ca original, deoarecereugeqtesd umple un gol
iit"ru. p" care scriitorii romdni il lSsaserdin panoplia aristocraliei decadente.Probabilitatea
ca un istfel de personaj, identic ca psihologie, comportament qi infbligare, sd fi existat cu
adevaratin realitatea vremii este micd. Mai mult, chiar autorul romanului scria in cartea sa,
des amintitd pdnd acum, cd a incercat sd redea: ,,un personaj inedit, care a existat totugi. L-
am plSmidit din vreo alle zece figuri reale, pe care am avut prilejul si le cunosc" (
TEODORESCU-BRANI$TE: 1976,146). Necesitateapldsmuirii unui atarepersonaj,greu
plauzibil, exagerat pe alocuri, intregeqte tagma ,,prinlilor valahi" care au impresionat
barisul, extrem de prezenli in istoria noastrd social6, dar absenli in literatura romdn6. Atdt
important al prin{ului, de
$erban Cioculescu, cdt gi Perpessiciusremarcau acest atribut
,,boier absenteist", zugrdvit gi de Mihail Kogdlniceanu in fragmentul de roman, Tainele
inimii, de Ion Slavici in Cel din urmd ArmaE qi de Cezar Petrescu,dar definitivat 9i impus
literar de Teodorescu-Braniqte,cel care ,,arealizat o rard sintezd sufleteascdin persoanalui
Jean-Andrei Munteanu, in a cdrui personalitatecompozitd qi artificiald nu se gdseqtenici o
fisur[" (CIOCULESCU: 1972, 441).
Prinlul a fost apreciat de criticul $erban Cioculescu drept ,,fructul unei admirabile
intuilii de romancier social (qi prin aceasta,Tudor Teodorescu-Braniqterdmdne pe vechea
sa linie); prin tehnicd ins5, e un roman psihologic, deoareceautorul urmdreqteun proces de
descompunereinterioard, cu o progresivd gradare dramaticd" (CIOCULESCU: 1972,440).
Iar Perpessiciusil considera ,,cu adevarat un roman, nu numai de propor{ii categoric mai
mari, dlar qi de o categoricd substanli umand, de o semnificalie epicd vddit superioarS"
(PERPESSICIUS: 1979,305).
Criticii vremii au ardtat interes gi apreciere pentru romancierul Teodorescu-
Branigte, iar cititorii au ep:uizattirajul, dar qi pe urmdtoarele, semn cd publicul nu-$i
saturaseinteresul pentru o schemdtipologici indelung utllizatd in epoc6, care incepuse cu
Ciocoii vechi qi noi Si se incheia cu Prinlul qi SfdrSit de veac in BucureSti. Romanul a
inregistrat, pdnd in prezent,cinci edifii:
r edi\ia princeps,l944',
o edjtia a doua, 1961, Edit'xa pentru LiteratutL, ptefa!6 de Radu Popescu;
o editia atreia,1965;
o edilia apatra, 1984, Editura Eminescu, cu studiu introductiv de Valeriu Rdpeanu. S-au
v6ndut 100.000 de exemplare, insd cererea era mult mai mare. S-a recurs, atunci, la o
continuare de tiraj, de 150.000 de exemplare, care s-au v6ndut mai repede decdt primele
(DUMINICA 2011,23).
r edilia a cincea, 1998, Editura 100+1 Gramar, prefalatd de Valeriu Rdpeanu, cu un
Cwriculum Vitae de ConstantinDarie qi Paul Ion Teodorescu'
Sffirqitul plin de senzafionalal prinfului se potrivegte mai cu seamdexponenlilor clasei
mijlocii u., parvenit cumva in lumea bund, potentd financiar. Scdpdtafii zilelor noastre,
"ut"
qi nu numai cei ie azi, se sinucid senzalional.Latura aceastaface din Prinlul ,,o carte vie",
a prezentului, un prilej de lecturd de neratat, carea dat calitdlile necesareunei ecranizdri in
regia unui dintre cei mai cunoscu\i regizori rom6ni, Sergiu Nicolaescu, filmul ,,Orient-
Exores".

tz 5
 *** Aceastd
lucrarea foslnalial suportatd
1D52826 (2009)'co-finan1at prin grantulstrategicpoSDRU/gg/r.s/s/52g26,proiect
a" e""iriJ".fiff;;'."".
Programuluisectoriaroperafional - Investeqte
in oameni,din cadrul
o"-"rr".."T"iuresror Umane
2007-20
13
Bibliografie
C i o c u fe scu
$ .. Asp e cte lile r o r o ? ^ h to w^^.-^--- .,^..

;ffi :::r::;7;"-oli';i'l?;,j',::n#;:;:'?,":
OyereX, Menliuni critice,
Il?^lrllt".r:
Kapeanu,y., scriirorii dintre EditaraMinerva, I 979.
-",Ht!,;t:f
Mihail Sorbul, Tudor
Bucuresti,
celeaiu riii;,)
rssi."'-' r'"a""'"'-i,"ii,i''"#i!!'"11;'0"
'' '"'!r;:Zk!:T .X::::J?
Opere studiate:
LampedusaGiuseppe
t"T:i.
(y t,EdituraUnivers.B ucuregti,I 995.
lt, .c !.ena
;ffi:::ilHJ$li T;-,t;*"*rii,'"Jiri"'i#i.iiari cuuaot
h;t;;ru iJn.tuntin
Darie,
Edin'a
I:.:*::.1-^"^*niite T..prtnyul,
-''1 'u't," !u
cu stuoru
studiu mtroductiv
introdu
Bucuregti, 19g4. de valeriu Rdpeanu,Edifura
Eminescu,

l 'r A
 ISSN:2066-7388

View publication stats