FUNDAMENTELE TEORETICE ALE CONSILIERIL Consilierea - concept, tipuri, etape e £ © Ce este consilierea si cui fi este ea adresati 2 e i in termeni generali, consilierea este 0 activitate psihologici i profesionisti centrati pe relatia de ajutor in situatiile de crizi personal sau colectiva, de impas existential iminent sau trenant, de dificultate in t adaptare, relajionare $i integrare social’. Ba este necesara ori de cate ori 1 persoanele manifestitt blocarea capacititilor uzuale de a face fat t provocirilor vietii ca si problemelor survenite in educarea si dezvoltarea personal. Confruntati cu o diversitate de probleme, cu stressul cotidian in crestere (economic, socio-familial, profesional, politic, ecologic), oameni de cele mai diverse varste, profesii, culturi, etnii, ideologii si religii, traverseazi perioade cu rise dezadaptativ mai mult sau mai putin semnificativ. Indiferent de diferentele dintre ei, de la persoanele inalt capacitate si performante la cele excluse sau marginalizate social, cu totii au nevoie de ajutor specializat pentru a putea depisi obstacole diverse in calea dezvoltarii lor, a relatiilor cu semenii, in lupta pentru supravietuire si de integrare a traumelor. Definitie. Consilierea psihologica este o intervengie de scurtd sau de mai lung& duraté, in scopul prevenirii, remiterii sau asistdrii rezolutive a unor probleme personale, (emofionale, cognitive si comportamentale), cu impact individual, familial si socio-profesional dezorganizator. Ea acoperi o paleta larga de problematici specifice, de la cele educationale la cele de reabilitare, recuperare si reintegrare sociala, de la cele de suport psihoemotional si social, la cele de adaptare si integrare comunitara eficientd... Specific si scop. Cheia tuturor interventiilor circumscrise consilierii este dezvoltarea unor noi strategii de coping existential, activarea resurselor blocate, complementare sau compensatorii, astfel incat persoanele, familiile si grupurile sau colectivitatile in dificultate sa- si guiseasc& propriile solujii, utilizandu-si potentialul de care dispun. In munca de consiliere scopul este sprijinirea beneficiarilor de a-si rezolva i problemele prin resurse proprii, prin modificarea atitudinilor, conceptiilorsi comportamentelor manifestate in contexte existentiale specifice. Situatiile de viati si variate tipuri de pierderi sau de suprasolicitéri pot genera, intretine sau agrava anumite traume gi raspunsuri dezadaptative sau patogene, cu riscul unor suferinfe individuale si colective semnificative. Acceptarea prin intelegere si schimbarea perspectivei evaluative asupra problemelor de via{a, pe de o parte, si asupra imagini de sine, pe de alti parte, sunt doud parghii psihologice de maxim important in actul asistirii clientului. Relatia de consiliere se configureazi dinamic intre doi poli — consilierul (care adesea se comporta similar cu sau prefigureazi rolul unui psihoterapeut, fiir ca prin aceasta si-l substituie) si client — beneficiarul direct al activitatii de consiliere. Specifice muncii de consilier sunt focalizarea si clarificarea impactului unei probleme sau al unui context de via{i traumatizant, provocativ sau de risc, asupra clientului. Efortul consilierului profesionist este de a-l oglindi pe client in contextul situafiei cu care se confrunt’ si are ca scop ajutarea acestuia de a-si constientiza mai adecvat $i mai complet propriile nevoi, asteptiiri si posibilitati de a face fafa sau de a rezolva si depdsi probleme personale. Ea nu trebuie inteleas& neapirat ca © modalitate de sfatuire expertala, asa cum adesea se presupune in mod eronat de c&tre nespecialisti, ci poate fi privit’, mai curfind, ca pe un proces de explorare impreund a elementelor-cheie care explici, blocheaza sau pot debloca solutia (iile) unei probleme. Aceasta inseamni c& cei doi participanti sau co-parteneri in actul consilierii (cel care asisti si asistatul) descoperi impreun’i noi posibilitifi de reevaluare, decizie si actiune in contextul problematic. Aceasta se intimpla, spontan, dup’ ce clientul a fost sprijinit pas cu pas s& se reevalueze gi s& infeleag’ diferit lucrurile, resemnificand evenimentele gi reactiile manifestate anterior inceperii consilierii. Acest proces de autoreevaluare se produce ca urmare a atitudinii facilitatoare sau de catalizi psohoemotionala gi cognitiva pe care consilierul a manifestat-o pe parcursul intalnirilor. Rolul consilierului profesionist este de a insoti si stimula procesul de autoexplorare al clifintului stu, ajutindu-1 s& constientizeze si si acorde sens evenimentelor si stirilor sale, fri a-i indica sau sugera propriile explicatii. Consilierul nu este un “profesor” care predii o lectie de viat’, ci un co-participant si un sprijin avizat in crearea de catre client a unor strategii personale rezolutive, in stimularea optimizirii si adapt&rii lor la realitate. El este totodati un reper emotional echilibrant si un garant al succesului clientului in munca pe care o parcurge cu sine. Consilierul se va abine de a-i configura clientului_un now plan sau scenariu de viaté dupa propriile-i presupuneri sau nevoi de actiune si nu se va_substitui in nici un caz acestuia in luarea deciziilor sau a optiunilor, respectindu-i valorile.Responsabilitatea consilierului presupune exercitiul constient de a se feri si impuni si s& sugereze propriile solutii sau interpretari clientului, evitand cu ribdare si profesionalism tentafia facila de a-i prescrie acestuia scenarii alternative de viata si solutii prefabricate, de complezenti sau dezirabile social, eventual “educative”. In schimb, i le va putea reperiza, sustine i valida cu entuziasm pe cele pe care beneficiarul consilierii le va concepe, implementa sau schimba in viata sa cotidian’, descurajéndu-le pe cele fantasmatice sau nerealiste... Astfel, consilierul il va reconecta - treptat la realitatea vietii si posibilitatilor sale, ajutindu-1 si dedramatizeze al evenimentele sau trairile, decuplindu-l de la fantasme producitoare de - suferint’, ajuténdu-l_si-siaccepte_limitele cu __naturalete, deculpabilizandu-I pentru vini reale sau imaginare. Adica, altfel spus, il va ajuta s&-si gestioneze si controleze propria viafi mai responsabil, deblocindu-i si recanalizindu-i energia spre scopuri mai realiste si echilibrante. in cazul in care procesul clarificirii si recuperarii clientului se anunt’ a fi mai dificil, pe termen lung, necesitind 0 profunzime si o subtilitate psihologic’. mai inalti a ,Jucrului” terapeutic, precum gi cunostinte si abilitati tehnice terapeutice specifice, consilierul va orienta cazul c&itre un psihoterapeut-psiholog sau medic, cu competent acreditata in domeniu. Desi de cele mai multe ori consilierea este 0 munca centrati pe 0 : persoanti, nu este exclusi nici practicarea ei sub forma consilierii extinse i = de cuplu, de familie, de grup. Trecerea fluid’ a unui proces de consiliere centrat_ pe o problema situational, ‘intr-un proces psihoterapeutic centrat_ pe focalizarea cauzelor psihologice si interpersonale mai profunde, pe psihodinamicile personale si familiale, se practic& adesea, spre binele clientului principal si al celor conectati_ta problema-tinta. Granitele competentelor celor doi specialisti desi sunt fluide, insinuind necesitatea unei colaborari sau detinerea unei duble competente, nu inseamn& ci un consilier este superpozabil sau intersanjabil cu un psihoterapeut. Munca de echipi este cea mai productiv, iar competentele bine stabilite si respectarea lor previn erorile de interventie, conectand benefic pentru client procesul psiho-socio-medical recuperator sau integrator. Cand un caz sau o familie constituie ,,subiectul” comun al unei interventii progresive, multidimensionale, atitudinea terapeutici si de sprijin consensual este cea care garanteaz& succesul. Pierderea ei sau conflictele de comptenta, saboteaz& sau sacrific indubitabil progresul clientului. O bun& echipi de reabilitare, recuperare sau de actiune preventivé actioneazi armonios, complementar si sincron in beneficiul clientilor, iar supervizarea si intersupervizarea de sprijin mutual in i echipa este regula de aur a profesionalismului in acest domeniu. 5 Asistarea de catre un supervizor a echipei terapeutice, (din careconsilierul, fie el psiholog, fie asistent social face parte integranti) facilitez si sporeste eficienta acestor profesii interconectate, dezvoltand o bunt colaborare profesional si interumana intre medic, psiholog, asistent social, defectolog, kinetoterapeut, jurist, parinte spiritual sau alte persoane implicate (voluntari, studen{i). Ea este cheia succesului si a satisfactiilor deloc neglijabile in domeniul foarte larg al asistarii complexe a persoanelor in dificultate. Rezult& din cele de mai sus, c& munca de consiliere este pregatits cu minutiozitate de insisi consilierea consilierilor, iar unele dintre domeniile aplicative ale acesteia necesiti anlizi personal didactic’, formare gi supervizare pe termen lung, ca si suport optimizator sau chiar terapeutic pentru profesionistii domeniului. © Diferenge si interferente intre consiliere psihologic’ si psihoterapie Oferta de ajutor psihologic, educational si social este comun’ celor douk domenii aplicative — consilierea si psihoterapia. Dar mijloacele, desfasurarea, uneori natura problematicilor clientilor, respectiv a pacientilor vizati, ca si intentiile si durata asistarii pot s& difere partial sau fn totalitate. Desi, pe ansamblu cele doua profesiuni sunt surori, ele nu sunt gemene, si cu atét mai putin “univiteline”... S& le abordim pe rand... Desi termenul de consiliere este uzitat si in alte domenii ale vietii sociale, cum ar fi cel juridic, administrativ, financiar, politic, consilierea psihologicaé presupune, dup’ majoritatea autorilor 6 caracteristici (apud.Maria-Liana Stinescu, 2003, pag.4), pe care ne-am permis si le nuanfim dup cum urmeaza : 1. este un serviciu oferit de un consilier cu competenta recunoscuta, care printr-o relatie de natura profesionala, are responsabilitatea de a-] ajuta pe client, folosind tehnici si abilitati pe care le-a dobindit prin educatie si formare profesional’ (master, cursuri postuniversitare, supervizare); 2. formeaza sau dezyolta abilitatea de a lua decizii si de a facilita rezolvarea problemelor clientului; genereazi si catalizeazi alternativele planurilor de viati, ajutind clientul in modificarea stilului de viata. Catalizeazi procesul de luare a deciziilor de catre client sau apartinitori, precum si descoperirea solutiilor viabile pentru acest 3. stimuleazi inviijarea de noi comportamente si atitudini. Dupi Wallace si Lewis (1990, pag.90), consilierea poate fi infeleasi omnesdrept “un proces de invaitare-predare” prin care clientii sunt ajutati si identifice comportamentul care trebuie schimbat si etapele adecvate acestei schimbari. Rezultatul final al consilierii consti in actiunile intreprinse de client pentru schimbarea_ sa comportamentala; 4. este o activitate comun’ a consilierului si clientului, in care respectul mutual este fundamental. O relafie de consiliere eficient’ este aceea in care cei doi sunt egali si stabilesc impreuna scopurile; in cazul asistirii copiilor raporturile egalitare, participative, adaptate varstei si puterii de infelegere a copilului sunt obligatorii (asa c& pregatiti-va s& va si jucati, dind curs copilului liber din voi, dar neuit\nd nici o clip cine sunteti cu adevarat si ce scopuri aveti » 5. indiferent de locul unde se desfisoari consilierea si de natura problemei cu care se confrunté clientul, principala competena a consilierului este capacitatea de a facilita relatiile umane. Aceasta presupune abilititi speciale de comunicare empatic’, de deschidere, maturitate si echilibru emotional; 6. este un mod de viata pentru consilier, deoarece el actioneazii ca un moderator al dezvoltirii altor persoane prin intermediul prezentei sale psihologice — structura personalititii sale faciliteazi sau blocheaz scopurile si efectele procesului de consiliere. Deducem de aici importanta factorului personal in exercitarea acestei profesii care se face nu doar cu cunostinte profesionale, ci si cu “sufletul”, cu capacitatea de a simfi, empatiza si intui, de a fi deschis. Acest lucru este perfect valabil si in cazul practic&rii psihoterapiei, cu un accent mai mare pe abilititi si tehnici specifice unei metode sau scoli teoretico-metodologice in care este format psihoterapeutul, precum si al unui volum de cunostinte diagnostice si terapeutice mult mai larg si adanc in sfera stinatajii si a maladiilor mentale si psihosociale. Tati acum si citeva caracteristici diferentiatoare ale psihoterapiei comparativ cu consilierea psihologica si sociala, in opinia noastra : 1. psihoterapia se adreseazi cel mai adesea unor probleme semnificative din sfera siintatii psihice, psihosomatice si somatice, avand in centru trauma, pierderea, durerea si blocajul in dezvoltare, reactivitatea nevroticd sau consecinfele disociale ale psihozelor, tulburirilor addictive (toxicodependente, alcoolism), tulburirilor de instinct sexual gi alimentar, comportamentelor suicidare, tulburarilor de identitate etc.; 2. psihoterapia este predominant o activitate curativa, de remediere, in vreme ce consilierea este mai curdnd preventiva, de dezvoltare gi de educatie;3. psihoterapia antreneazi un demers explorator si de constientizare (bazata pe insight), cu duraté mai lung (v- terapiile psihanalitice, psihodinamice si experientiale) sau mai scurti (terapii scurte focalizate pe problem’, terapii comportamentale, cognitive, rational-emotive, avand in vedere at&t dimensiunea trecutului sia prezentului, cit si a viitorului, cu accente si modalititi de interventie specifice in functie de metoda si de orientare teoretica (psihanalitic’, comportamental-cognitiva, umanist-existential’). Consilierea desi pistrezi orientarea general a unei coli de formare, se centreazi mai curind pe dimensiunea prezent, deblocand drumul spre viitor dar fri a se angaja in actiuni de analizi, constientizare, reprogramare gi restructurare mentala de profunzime, pe termen lung; 4. gradul de autodezvaluire al psihoterapeutului in relatia cu clientul este mai restréns spre deosebire de cel al consilierului, mai deschis si mai putin expertal in interventie si atitudine; 5. psihoterapia are obiective de profunzime si un plan terapeutic bine structurat permifnd 0 remodelare creatore a personalitifii, cului, rolurilor manifestate si a relafiilor cu alfii si cu lumea, in functie de responsivitatea clientului, in vreme ce consilierea actioneazi limitativ, centrat si mai precis, raportat la un scop bine definit, stabilit impreund cu clientul; 6. in vreme ce consilierea practic’ mai ales relatia terapeutict de la egal la egal (de la adult Ja adult), situindu-se astfel in paradigma umanista, psihoterapiile, prin diversitatea lor practica si alte tipuri de relafii terapeutice — relatia transferential’ de tip parinte-copil, relafia expertali de tip profesor-elev (terapiile comportamental- cognitive). Astfel, consilierea se apropie mult prin natura relatici terapeutice “de la persoani la persoan&” de psihoterapiile umaniste, existentiale si experientiale si mai putin de cele psihodinamice si analitice. Aceasta nu inseamna ca nu se practici si 0 consiliere analitica, de tip adlerian de pilda sau o consiliere analitici de grup. Nu se exclud insi modelele integrative, flexibile, pliate pe realitatea, nevoile si posibilititile de rispuns imediat ale clintilor, care imbin& elemente tehnice gi atitudinale din mai multe scoli, practicandu-se astizi tot mai mult modelele interferente, eclectice sau integrative, atét in consiliere, cat si in psihoterapie; 7. existi tendinta ca in psihoterapie si se utilizeze mai curind termenul de pacient, in vreme ce in consiliere este preferat sau utilizat in exclusivitate cel de client ( adic& cel ce beneficiaz’ de un serviciu ameliorativ, optimizator, nu neapirat, vindeciitor, restructurativ sau transformativ in dezvoltarea personal, situatie evident in cazul serviciului psihoterapeutic).are i In concluzie, chiar dact disputele terminologice par fark de sfirsit, ce, consilierea continu’ s& se defineasc& mai curand ca o activitate suportiva, rte de ajutorare limitati, precisi in anumite cadre gi jalonaté de scopuri ve, imediate, clarificatoare, actionand oarecum la “suprafata” icebergului si ia inind prea putin cont de procesele inconstiente. Psihoterapia, dimpotriva, de tinde s devina un proces de profunzime, axat pe dinamica restructurativa ca a personalitatii, la nivel constient, inconstient si uneori transconstient, din dD. care deriva noi scenarii de viata si un nou modus vivendi. Ea utilizeazi de impasul maladiv ca 0 posibilitate de autodeblocare gi de relansare in Iupta at, pentru via si bunistare psihosociali, ca pe o “lectie existential” sau 0 de incercare plinii de sens. de Interferente si suprapuneri. Ceea ce au ins’, in comun, ambele ul domenii de asistare umani sunt urmitoarele elemente: is 1. ambele urmirese gi scopuri identice: explorarea propriei persoane e si intelegerea de sine; clarificarea si pozitivarea imaginii de sine, ui, cresterea autoincrederii si a capacitatii de face cele mai bune Ie alegeri pentru sine, deblocarea resurselor personale de coping si de dezvoltare pe cont propriu; 2. ambele cauti si reducd si si transforme comportamentele de autoapirare nevrotica, tendintele la repetarea comportamentelor de esec, a modurilor stereotipe, rigide de a gandi si actiona; 3. ambele dezvolt& capacitatea clientilor de a lua decizii si de a-si remodela traiectoria de viati, unele dintre metode stimulind in special solufiile alternative de viati si adaptarea creativa (v. orientarea experiential in consiliere si psihoterapie); 4. ambele utilizeaz’ autenticitatea gi calitatea relatici terapeutice sau de consiliere, comunicarea mediaté de “prezenta” personala si adesea de carisma profesional a terapeutului sau consilierului; 5. ambele se finalizeazi cu o reevaluare a stiri si modificarilor i survenite in relatia clientului cu sine si cu alfii, cu o mai bunk _ acceptare si revalorizare de sine din perspectiva propriilor calititi si defecte, a potentialului de care dispune si pe care invati si gi-l reactualizeze si dezvolte permanent. Efectul acestor schimbari consté in configurarea de noi obiective si dezvoltarea unor noi strategii de adaptare. Mai simplu spus, un efect real este cAstigarea “pariului” cu viata. Iar zimbetul final de despartire si respiratia profund eliberatoare a celui care consimte s& intrerupi in mod firesc contactul terapeutic la momentul potrivit, valoreazi mai mult decat orice cuvint de multumire sau promisiune de vitor... Restul rezolv& natura, in mod spontan si intotdeauna in favoarea clientului, chiar si atunci cénd viata il confrunté cu o noua appincercare sau ameninfare. De data asta el 0 sa stie cum s& fat fat’. De unul singur. Adic& prin propriile-i “puteri”. * CAteva tipuri de consiliere psihologici si socialt Radacinile istorice ale consilierii sunt intrucitva comune cu cele ale psihoterapiei, adic isi trag seva din trecutul imemorial al practicilor colective si individuale vindecitoare, al riturilor magice si samanice si chiar in asa-numitul “sfat al batrinilor” din societ%{ile primitive tribale. Sfatul duhovnicese practicat in matricea spiritual’ crestin§, practicile de exorcizare gi vindecare spiritual au contribuit si ele pe deplin la treptata laicizare a asistirii bolilor si necazurilor sufletesti sau sociale, extinzindu-se in epoca moderni in domeniul educatiei si al reprezentirilor sociale despre cum poti trai mai in acord cu tine insuti si mai sinatos. Dupi al doilea rizboi mondial, consilierea se impune ca o practic’ uzuali a activititilor de asisten{% social, psihologici si medical’. La aceasta contribuie prin informatii si repere metodologice specifice, orientarea vocagionaldé (pentru carierii),- psihodiagnoza inteligentei, aptitudinilor si personalitatii, precum si relativa structurare a celor trei mari directii in psihoterapie (psihanaliza, comportamentalismul si noua paradigmé umanistit). Toate acestea, corelate cu o multitudine de problematici sociale de inadaptare, marginalizare si suferint, agresivitate social’, dependent, abandon si violent familial’, precum gi exacerbarea frecventei tulburirilor emotionale si de adaptare in comunitate in intreaga societate vestic’, au transformat Consilierea psihosocialié intr-o dimensiune a lumii civilizate aspirand la securitate si bunistare. Fenomenele sociale si economice de dupa anii 40-50 au extins consilierea din sfera educational si a formirii profesionale in cea a metodelor de ajutor profesionist in noul context social creat. Apare astfel necesitatea rezolviirii numeroaselor probleme individuale independent de cele comunitare. Carl Rogers propune initial, in acest context, termenul de consiliere ca inlocuitor al celui de orientare vocationalii, prea restrictiv, iar anii ce vor urma leaga strins practica de consiliere de cea de psihoterapie, a clrei traditie era incontestabilé. Pragmatismul gi simplificarea demersului, mobilizarea rapid si exceptional in sprijinul persoanei sunt insti conotatiile de baz ale noului subdomeniu profesional — consilierea. Ea isi regiseste vocatia mai intai pe terenul scolii dar se extinde rapid in organizatiile neguvernamentale, in asistenta social’ si in educatia pentru sfinitate. Urmeazi_pitrunderea pe terenul managementului organizational si mai ales pe terenul greu de asistat al pemnninnenniiinessnistcie tesfat’, s a 1 1 1 familiei, al abuzului fizic gi sexual, al toxicodependentelor a ciror frecventii creste fri precedent, de la un deceniu la altul. Persoanele cu nevoi speciale, copiii cu handicap gi bolile ce necesita spitalizare prelungit, predispunind la fenomene de hospitalism, cazurile de abandon al copilului tot mai numeroase, asistarea batrinilor cu probleme de depresie, strvicie abandon si izolare (odat’ cu prelungirea duratei medii de viati), creazi noi provoctiri consilieii psihologice si sociale. Anii 50-60 marcheazi infiintarea “Organizafiilor profesionale de consilieri” care activeazi atat pe terenul scolii, cat si al muncii. in 1954 se consemneaza aparitia primei reviste de specialitate in $.U.A. -“Journal of Counseling Psychology, editati de Gilbert Wrenn si Frank M. Fletcher, iar in 1959, Anne Roe argumenteazi publicistic necesitatea educatiei universitare a consilierilor ca specialisti (v. op.cit. 2003, p.8) Tipurile de consiliere care se contureazi sunt : - consilierea personal’, de cuplu si de familie consilierea vocational sau educationalit consilierea organizationali si de grup. Cu timpul dinversificarea problematicii psihosociale genereaz noi aplicatii, din ce in ce mai specializate si cu formiri din ce ‘in ce mai complexe. Apar astfel: - consilierea marginalilor si excluderii sociale, consilierea integratoare si de suport a copiilor strizii si persoanelor adulte fir adipost ( v. in acest sens si contributiile romfnesti recente semnate Victor Badea, Marian Enache, edit. Sper, 2002, Victor Badea si colab, edit.Sper, 2003, V.Badea, Larentiu Mitrofan, edit.Sper, 2004); - consilierea persoanelor afectate de SIDA si a familiilor lor ( v. si Tolanda Mitrofan, Doru Buzducea, 1999 si 2001); - consilierea personalului care asisti persoanele aflate in iminen{a ii — medici, asistenti sociali, psihoterapeuti, thanatoterapeuti si consilieri spirituali; ( gradul de suprasolicitare al cadrelor medicale si sociale care lucreaz cu bolnavi neoplazici, leucemici, infectai cu HIV este recunoscut ca psihopatogen si depresor si in consecinti acesti profesionisti necesita ei ingisi asisten{ de suport psihologic); - consilierea toxicodependentilor si a familiilor lor ( v. si lucrarea sub coord. I.Mitrofan —Terapia toxicodependentei — posibilitii si limite”, ed. Sper si “Salvati Copii”, 2003); - consilierea persoanelor abuzate fizic si sexual ( copii si adulti); - consilierea familiilor si copiilor adoptati si in plasament; - consilierea copiilor institufionalizati, a mamelor sociale si a personalului dit de ocrotire);varstnicilor institufionalizaji si neinstitujionalizati (gerontoconsilierea); - consilierea victimelor violenfei_ domestice si a fami dezorganizate; - consilierea psihosexuali si contraceptiva; - consilierea cuplului si familiei cu disfunctii de relatie si comunicare; - consilierea parental-filiali - “Gcoala pirinfilor”; rea premarital; - consilierea pre si postnatalii (puerperalii); - consilierea p3rintilor adolescenti; - consilierea victimelor traficului de carne vie; - consilierea imigrantilor; - consilierea minoritarilor; -consilierea persoanelor cu nevoi speciale - consilierea managerialii $i terapia orga - consilierea pastoral si spiritual. iei i a familiilor lor; tionalii; Pe méasuri ce transformirile economice, politice, ideologice antreneaz& noi crize si provociri sociale, oamenii se confrunta cu alte tipuri de probleme psihologice si sociale ce necesiti ajutor si asistenti specializati. Aga incat ne asteptim ca in urmitorii ani, odat’ cu integrarea {Ari noastre in comunitatea europeani, dar si ca urmare a impactului globalizirii economice si culturale, nevoia de consiliere integratoare, de facilitare, suport si dezvoltare personal s& creasci. Un loc special printre beneficiarii acestor servicii il ocupa tinerii si copii, consilierea preventiva in special a comportamentelor dezadaptative, delicventiale si toxicodependente fiind actualmente o prioritate. Din punct de vedere al obiectivelor si situafiilor care necesita acest tip de interventie se pot distinge alte cAteva tipuri: - consilierea preventivi ( ex. Programe de educatie sanitara si sexuali, de alegere a carierei,de integrare a copiilor cu nevoi speciale, de prevenire a riscului pentru consumul de droguri etc); - consilierea de facilitare si mediere ( ex. urmireste optimizarea comportamentului relational individual, de grup sau familial asumarea responsabilititii propriilor actiuni si dobandirea unui comportament mai asertiv si prosocial. Corectia nor comportamente care predispun la esec relational sau la erori de infelegere a anumitor situafii, reactii si atitudini constituie obiectivul unei consilieri de remediere sau de adaptare. Optiunile educafionale, comportamentele parentale, acomodarea _ intre membrii unei familii disfunctionale, adaptarea la mediul scolar sau profesional, constientizarea propriilor calititi si defecte, a intereselor, disponibilitatilor, talentelor si aptitudinilor, integrarealiizati intr-un nou mediu socio-cultural, pot fi obiectivele unor demersuri de consiliere); niliei - consilierea de dezvoltare personala, individual sau in grup isi propune stimularea expresiei personale, a creativit3{ii i atitudinilor integratoare sau tolerante, a maturizirii afective, cognitive si cares spirituale, a puterii de manifestare si afirmare a cu-lui, a competentelor profesionale si creatoare intr-un domeniu. Ea urmiareste realizarea procesului de autoactualizare de care vorbeste C.Rogers $i constientizarea stadiului de dezvoltare in care se afla fiecare client. Consilierea stimuleazi_conceptul de sine, modificarea stilului de viati opentru cresterea bunistirii si acceptarea modificarilor firesti care tin de varst ca si de acceptarea mortii ca pe un eveniment firesc, de tranzitie in ordinea natural gi spiritual’; - consilierea centrati pe situatiile de crizi aduce sub focusul interventiei resemnificarea si acceptarea_ momentelor de crizi ca momente de “crestere” personali si interpersonal’, prilej de zice schimbare a strategiilor nepotrivite sau eronate care s-au dovedit alte inadecvate in raport cu ciclul de viata si cu contextul actual. Este un bun prilej de invitare a unor rispunsuri alternative la probleme vechi care se repetii si de reprocesare a semnificatiilor evenimentelor dintr-o perspectiva schimbati’ sau mai matura. Consilierea ajuta clientul aflat in situatie de crizi si se confrunte cu frustririle si si-si reformuleze noi obiective, s& ierte si si accepte pe allii, iertindu-se si acceptandu-se pe sine. fl invati si fact fart traumei, deceptiei, dezamiigirii sau imprevizibilului nifucitor al unor situatii, investindu-le cu sens. Ce tipuri de crize pot fi itt asistate? Toate tipurile de pierderi si abuzuri, tentative suicidare, pierderi de sarcina si reactii postavort, sarcini nedorite sau rezultate si in urma unui viol, pierderea locului de munc’, somaj prelungit, "oi pierdere in statut si prestigiu, dependente diverse (alimentare, de droguri etc.), decesul unei persoane dragi, detentie, dezechilibru ea financiar si emotional, anxietate de separare, divort, maladia grav al, familici, aparitia unui copil cu handicap ui sever sau impasul educational al acestuia ~ ex. copilul autist, etc. or Ie ie * Etapele unui proces de consiliere le e u Sunt destul de asemiinitoare celor ale unui proces psihoterapeutic, a cu diferenta c& durata si amplitudinea explorarii sunt mai reduse in cazul a consilierii. Iati care sunt aceste etape :- evaluarea completa a cazului in contextul situatiei de viati cu care se confrunta; = identificarea problemei de baza si a celor derivate din perspectiva clientului si a consilierului; schitarea obiectivelor consilierii impreun’ cu clientul si acceptarea contractual a cadrului consilierii (durata si frecven{a sedinfelor, locafia, costurile, clarificarea intenfiilor,- asteptirilor mutuale si a manierei de colaborare pe parcursul consilierii, asigurarea clientului de respectarea principiului confidentialita - realizarea relatiei si stimularea aliantei terapeutice, a contactului facilitator muncii de explorare $i clarificare; - explorarea problemei, analiza rispunsurilor emotionale, cognitive si comportamentale ale clicntului la problema identificati si conectarea lor cu obiectivele initiale; reformularea obiectivelor de lucru in functie de evolutia relatiei si de reactivitatea clientului in procesul de consiliere; - facilitarea insight-urilor si descoperirea impreun’ a solutiilor posibile = conceperea si alegerea personal’ a noilor rispunsuri, comportamente si scenarii de via, proiectarea si luarea noilor decizii; - implementarea deciziilor si strategiilor alternative in propria viat = sustinerea consilierului si validarea solutiilor rezolutive de viati practicate de citre client; - evaluarea finali a rezultatelor consilierii; - fncetarea de comun acord a consilierii cu mentinerea unui contact catamnestic de confirmare a evolufici ca si de reluare a unui now ciclu in caz de nevoie ( principiul “usilor deschise”). ¢ Evaluarea muncii de consiliere Succesul unei consilieri, ca si al unei psihoterapii. const in posibilitatea clientului de a nu rimfne ancorat sau dependent de consilier, ca urmare a deblocirii capacititii sale de a-si gestiona si rezolva problema intr-un mod responsabil. Aceasta presupune ci persoana (ele) consiliati(e) invajé sd emiti solufii discriminative, s&-si asume consecintele, si evite repetarea erorilor si in caz de esec si aibe capacitatea de a se remotiva pentru o nou’ incercare de solutionare a problemelor, utilizéndu-si toate disponibilitatile si neasteptaind permanent © noua forma de ajutor. Adica, altfel spus, invati s& se auto-ajute..care otiva lierii cului rile, de de ului tive “de iin ilor tet ou a ) e a t meus acceptindu-si in acelasi timp limitele si solicitind sprijin numai atunci cAnd nu gi-I poate oferi singurai, cu adevarat. Acceptarea unei situafii ireversibile, de genul unui handicap si invatarea convietuirii cu el in condifii de liniste, optimism gi menfinere a contactelor sociale integratoare poate fi de asemenea un succes al unei consilieri. Un nivel crescut de autoincredere si de clarificare asiguri autonomia clientului si asterne calea unor comportamente responsabile si unei bune capacititi de a face fat’ stressurilor, crizelor sau provocirilor existenfiale ulterioare. Esecul muncii unui consilier este lesne de observat atunci cand persoana consiliati stagneazi in reactii de negativism, inerfie, Jeamentativitate, neajutorare si dependenti sau isi agraveaza reactiile dezadaptative, ori se ancoreazi in conduite de santaj emotional, comportament protestatar sau revendicativ, perseverfnd in eroare si autosabotindu-se. Acesta este semnul fie al unei _interventi neprofesioniste a consilierului, fie este indicatorul necesitatii unui proces terapeutic mai _adinc si mai bine structurat. in consecinta cazul poate fi orientat catre un terapeut profesionist sau catre un alt consilier. Uneori, conditiile externe, contextul socio-familial sau socio- cultural pot frana sau defavoriza demersul unei consilieri individuale, de aceea este necesar ca interventia s& fie pe cat posibil multidisciplinardt si s& nu ignore nici unul din factorii care pot contribui la o situatie de crizi. Lucrul cu familia extins’, de pild’, sau cu colectivitatea implicat%, inu-o maniera sistemica, lirgeste sansele unei interventii corecte, de succes. * Condifii facilitatoare ale consilieri Un rol important in profesarea activititii de consilier il detine respectarea nevoilor si valorilor clientului, precum si a caracteristicilor sale diferengiale, care reflect’ o anumiti cultura, cu norme, tradi valori familiale, morale si spiritual-religioase specifice. Consilierii au avut intotdeauna in vedere reperele socio-culturale si istorice ale evolusiei persoanelor asistate, iar recent activitatea lor s-a imbogitit cu consilierea cross-culturald care semnaleazi semnificatia lwirii in atentie a diferentelor intre consilier si client privind mediul cultural, social, etnic sau rasial. in special consilierii care asistt persoane apartinand unor grupuri minoritare, cum ar fi imigranti, homosexuali, varstnici, toxicodependenti etc. au nevoie si inteleagi atitudinile, valorile, credinjele si problemele fiecirui grup minoritar. Aga de pild’, consilierea gerontologica poate ajuta varstnicii si se reintegreze in via, si acceptemoartea cu seninatate sau si se pregiteasci pentru marea trecere. Dar pentru aceasta este nevoie ca un consilier sa fie familiarizat cu realitatea existential’ a varstnicilor care se confrunté cu un risc ridicat pentru depresie, alcoolism si tendinfe suicidare, dificultiti financiare si de s&niitate ireversibile. O alta problema care este necesar si se aibe in vedere 0 constituie discriminirile, stereotipiile si prejudecitile cu care se confrunt& grupurile de minoritari, fie ele mascate, fie exprimate. Dezvoltarea identitatii de sine si autoacceptarea sunt obiective importante in munca de consiliere. Interventiile pe grupuri minoritare sau asistarea persoanelor care fac parte din aceasti categorie pot fi ficute corect numai in baza cunoasterii etapelor psihologice prin care trec oamenii cu sentimente de opresiune. Modelul teoretic elaborat de Atkinson (apud. M-L.Stanescu, op.cit. p.23) precizeaza particularitatile acestor etape dupa cum urmeaza : - Conformarea — se apreciazi cultura dominant, se dezaprobi propria cultura si se manifest atitudini discriminative fata de alte culturi; - Disonanja — apare un conflict intre aprecierea si dezaprecierea propriului grup, pe de o parte, iar pe de alti parte, intre aprecierea si dezaprecierea propriului grup si a grupului dominant; ~ Rezistenja — se caracterizeazi prin conflictul dintre empatia fati de alte minorititi si ctnocentrism, pe de o parte si dezaprecierea grupului majoritar pe de alta parte; - Introspectia — se refer’ la analiza propriului grup, la evaluarea altora pe baza etnocentrismului; - Articularea sinergica sau constientizarea : aprecierea propriului grup si a altor minorititi si aprecierea selectiva a grupului dominant. Pentru a evalua corect un client care aparfine altor grupuri culturale, consilierul trebuie si cunoasca istoria sociala si calitatile distinctive ale subgrupurilor etnice sau socio-economice, cum ar fi de pild, ce inscamna pentru acel grup a fi normal sau anormal. Orice proces de consiliere urmireste producerea de modificari in viata clientilor. Ori, in consilierea grupurilor minoritare, o parte din mijloacele interventiilor clasice se pot dovedi inadecvate, ca de pildi contactul vizual, exteriorizarea sentimentelor, a vorbi mai mult decit a actiona, etc. “Cunoasterea fundamentelor culturale gi sociale ale profesiunii de consilier este utili acestuia in tentativa de a-i ajuta pe clienti si isi identifice sau reconcilieze rolurile diferite pe care le joac& in viata’. Se formeazi o receptivitate fati de problemele etnice si culturale ale unei societ&ti multiculturale gi se obtine o familiarizare cu paleta att de larg’ a problemelor din viata de zi cu zi. In final, consilierii trebuie si cunoasci multe alternative ale stilului de viata’, pentru a asista clientii in rezolvarea problemelor de viat4"( op.cit.pag. 24).- Dar itatea entru si de ‘tituie urile ii de iere. arte sterii une. 23) ‘obi ui orea asi ‘ati tui rea hui ari ile jerea ca relafie de ajutor * Con: Oferta de ajutor pe care o practic’ un consilier difer’ de alte tipuri de ajutor pe care le gisim in viata cotidian’. Identitatea profesional’ a rolului de consilier s-a decantat treptat inglobind cunostinfe teoretice variate: psihiatrie si psihologie clinic’, teoriile invi{arii si dezvoltarii, psihanalizi si consiliere pastoral. Dupi Kurplus, se precizeati patru caracteristici ale relatiei de ajutor in consiliere : - este o relatie umani; - presupune o influent socialii; - dinamica ei depinde de abilitatile si deprinderile profesioniste ale consilierului (skills), dar si de capacitatea responsiva a clientului; ~ presupune o pregitire teoretic& hotiiratoare. in calitatea sa de relafie umané, consilierea se bazeazi pe resurse empatice, respect si adevir. Empatia emani si se manifest din ascultarea activi, centrati pe sentimente exprimate sau neexprimate verbal de client, dar sugerate sau relevate nonverbal. Empatia, ca o component’ de bazit a personalitit consilierului poate fi misurati si exprimat’ sub mai multe forme. Ivey (1988) distinge empatia substractivi (prin care consilierul se indepiirteaz de client), empatia bazali (in care rispunsurile consilierului sunt paralele cu enuntul clientului) si aditiv’ (in care rispunsul consilierului invadeazi ideile si sentimentele clientului). Respectul presupune mentinerea unei atitudini non-evaluative fat de client, atentie acordati clientului, acceptarea sa neconditionat’ si valorizarea lui ca o persoani demni de stimi si valoare, cum afirm’ CRogers (1951). Sinceritatea gi onestitatea se refer la pozitia fat de sine a consilierului, congruenta intre ideile, sentimentele, comportamentul si orientarea sa teoretic’. Sinceritatea si deschiderea de sine sunt “pasaportul” citre increderéa clientului. Relatia de consiliere realizeazi si un proceas de influenta sociald. Sensul acestei forme de influenti sociali consti in stimularea unei dezvolt&ti armonioase a celui asistat. Acest lucru nu se poate realiza decat daca un consilier isi dezvolt& la randul lui o serie de calititi. Pietrofesa, Hoffman si Splete (1984) consider’ c cele mai semnificative calitéti care definesc un consilier sunt : competenta, puterea si intimitatea. Prin competenjd, autorii infeleg abilitatea consilierului de a-s accepta propriile limite, de a se comporta pozitiv cu clienjii, de a emite asteptiiri realiste fat de clienti. Puterea se refer’ la abilitatea consilierului de a influenta clientul fri a-l controla, iar intimitatea vizeazi abilitatea lui de stabili o relatiesincera si deschisi, fara teama respingerii. La acestea se adaugi si alte calitifi necesare, dar care luate in sine nu sunt suficiente pentru exercitarea profesiei de consilier, cum ar fi : abilitatea de a demonstra nivelul de expertizd (competent), atractivitatea ( capacitatea de a fi plicut si de a induce ginduri pozitive despre sine), credibilitatea,( rezultat din nivelul su de congruent intre comportamentul verbal si cel non-verbal - mimico-pamtomimic, gestual, neuro-vegetativ, emotional). Nivelul de competent’ (abilitare si deprinderi de consiliere) se poate antrena si optimiza prin programe speciale. Dup’ Egan (1988) trainingul de abilitare urmireste dezvoltarea urmitoarelor abilititi ~ stabilirea unei relatii “lucrative”; - comunicarea de bazii si avansat’; - ajutorul oferit clientului in a descoperi ciile de auto-ajutorare gi auto-stimulare; - clarificarea problemei (problemelor); - formularea scopului sau a tintei; - elaborarea unui program de dezvoltare; - implementarea programului; - evaluarea rezultatelor finale. Aceste deprinderi profesionale faciliteazi la asistat dezvoltarea unor deprinderi proprii de rezolvare a problemelor si de auto- responssabilizare. Etapele unui proces de consiliere, priviti ca o relatie de ajutor sunt, in acord cu Gazda (1984): 1. facilitarea — etap’ axata pe injelegere gi explorare de sine, pe baza a trei abilititi ale consilierului : empatie, respect si stil cald; 2uranzitia — facilitarea propriei antelegeri si a angajirii in schimbare. Aceasta necesiti concretete, adevir si deschidere de sine din partea consilierului; 3. actiune — angajeazi alte dou’ abil urgen{a pentru a determina clientul si se implice intr-o directie corespunziitoare. Cunostintele teoretice il ajuti pe consilier si aibe acces la psihologia clienfilor, la dinamica personalitiii lor in situafii variate. Oricare ar fi orientarea teoretic’ pentru care opteazi un consilier (psihodinamic’, cognitivi sau umanist-experiential’), el tebuie si cunoasci foarte bine teoriile personalititii, si posede cunostinte despre dezvoltarea umana (a varstelor), conceptele de bazi ale consilierii si modelele de baz’ ale psihoterapiei. Complementar modelului medical, consilierea, ca si psihoterapia, actioneazi asupra intregii persoane, inclusiv asupra relatici dintreBSN eaecces canscaeeeee eee aca ae ea ee bait, re si area ato- tor aa tea si tie la er sa si componentele mediului gi cele intrapsihice. Se dezvolt& astfel o atitudine de mobilizare anti-boali si o stimulare a resurselor compensatorii prin care clientul este eliberat de prejudeciti si anxietate de esec, fiind infeles in contextul realititii in care triieste. Se poate vorbi de o”filosofie” a consilierii profesionale bazati pe tei principii: - sarcina esentiali a consilierului este facilitarea dezvoltirii umane; - consilierul trebuie si ia in considerarea mediul social, psihic si fizic al clientului; = scopul consilierii este de a pregiti o corespondenti dinamici intre persoani si mediu. Rezultatul aplicirii acestei interventii este dezvoltarea sinelul psihosocial, astfel incat si ating’ un nivel de functionare superior : rezolvare de probleme de via, fortificare in fata schimbirilor, o adaptare mai flexibil’, un mai bun control al propriei vieti. “Viznd aspectele psiho-sociale mai mult decat cele intra-psihice ale dezvoltiii si cresterii, consilierii trebuie s% cunoasc’i semnificatia unor concepte precum : rol social, comportament social, comportament de “coping”, sarcinile dezvoltirii, raportul dintre comunitate si grupul social, program de prevenire sau remediere.” (L.M.Stinescu, op.cit-pag.27) INTREBARI RECAPITULATIVE . Ce este consilierea gi prin ce se deosebeste de psihoterapie ? . Care sunt principalele tipuri de consiliere psihologict si ce domenii de aplicatie au ? . Ce etape se parcurg intr-un proces de consiliere ? Pe ce resurse se bazeazi consilierea ca relafie de ajutor ? pe BYCorey - Theories and Practice in Counseling and Psychoterapy CONSILIERUL CA PERSOANA SI CA PROFESIONIST INTRODUCERE In acest capitol iti solicit sa examinezi prezumtia mea ca unul dintre cele mai importante instrumente cu care vei lucra in calitate de consilier esti tu insuti ca persoana. In pregatirea pentru consiliere, poti dobinci o cuncastere a teoriilor personalitatii si psihoterapiei, poti invata diagnostic si interventii tehnice si poti invata despre dinamica comportamentului uman. Cu toate ca astfel de cunostinte si abilitati sint esentiale, totusi ele nu sint, prin ele. insele, suficiente pentru a stabili si mentine o relatie terapeutica efectiva. Fiecarei sedinte de terapie ii aducem calitatile noastre umane si experientele care ne-au influentat In opinia mea aceasta dimensiune umana este una dintre cele mai puternice determinatii ale intilnirli terapeutice pe care o avem cu clientii. Daca speram sa introducem cresterea & schimbarea in clientii nosti, trebuie sa fim dispusi sa introducem cresteréa & schimbarea in propria noastra existenta. Cea mai puternica sursa de a ne influenta clientii intr-o directie pozitiva este exempul nostru viu: cine sintem si cit de dispusi sintem sa luotam permanent pentru a trai ta nivelul propriului potential. (...) : Sugerez sa-ti reevaluezi modurile in care poti ucra la dezvoltarea ta ca persoana, luindu-ti in considerare nevoile, motivatile, valorile si trasaturile de personalitate care ar putea, fiecare in parte, sa-ti potenteze sau sa-ti impiedice eficacitatea in activitatea de consiliere. In masura in care ramii deschis la autoevaluare, nu numai ca-ti extinzi constiinta de siné dar, de asemenea, construiesti fundatia pentru dezvoltarea abilitatilor de profesionist. Tema acestui capitol se refera la faptul ca persoana & profesionistul sint entitati care se impletesc si nu pot fi separate in realitate. CARACTERISTICILE PERSONALE ale CONSILIERULUI EFICIENT Tendinta estazi este sa se puna accentul pe credintele si comportamentul consilierului. © buna parte din literatura despre formerea consilierilor scoate in evidenta capacitatea terapeutului de a privi la. a intelege sia se accepta pe sinein aceeasi masura ca si sinele altei persoane. Calitatea relatici consilier - client pare a fi cea care faciliteaza in cea mai mare masura cresterea in cele doua parti Studiile lui Combs (1986) arata ca urmatoarele atitudini sint asociate cu succesul in activitatea de consiliere * consilierul este interesat de cum apare lumea din punctul de vedere subiectiv al clientului sau * are opinii pozitive despre oameni, ii considera demni de incredere, capabili si prietenosi * are 0 imagine de sine pozitiva si incredere in propriile abilitat. * interventia in calitate de consilier se bazeaza pe valori personale. AUTENTICITATEA CONSILIERULUL Terapia, ca forma fundamentala de invatare, solicita un practician dispus sa abandoneze rolurile stereotipe si capabil de a fi o persoana reala intr-o relatie. In contextul relatiei persoana - persoana, clientul experimenteaza cresterea Daca terapeutul / consilierul alege sa se ascunda in spatele sigurantei rolului profesional, clientul va raspunde in aceeasi maniera, ascunzindu-se, la rindul sau, de consilier, Daca raminem doar experti tehnici si abandonam proprille reactii, valori si propriul sine in afara mencii noastre, rezultatul va fi o consiliere sterila. Tocmai prin autenticitatea noastra vom putea ajunge foarte aproape de problemele clientilor nostri. (...) In masura in care avem speranta ca schimbarea ngastra merita toate riscurile si eforturile, vom putea transmite clientilor nostri speranta ca, la rindul lor, au capacitatea de a deveni persoana.care sint de fapt side ale place aceasta persoana Pe scurt, in calitate de consiliéri, devenim modele pentru clientii nostri. Daca comportamentul nostru va fi incongruent, vom opta pentru o activitate cu rise scazut si vom decide sa raminem ascunsi si vagi, ne putem astepta ca si clientii nostri sa imite acest comportament si sa fie neincrezatori. Daca vom fi autentici si ne vom autodezvalui la momentul potrivit, clientii nostri vor tinde sa preia aceste calitati si astfel vor fi onesti in interactiune cu noi, in relatia terapeutica. Ei pot deveni in mai mare masura ceea ce sint capabili sa fie sau se pot limita la mai putin decit ar putea fi. In opinia mea, gradul de autenticitate (a fi vu /aliveness) si sanatate psihica a consilierului este variabila cruciala care determina devenirea. Asa cum se va clarifica in capitolul viitor, un consilier viu are nevoie sa posede cunostinte, competenta in aplicarea tehnicilor si simt etic. Doar faptul de afi "o buna persoana", nu te face, singur, un consilier eficient.CONSILIERUL CA PERSOANA TERAPEUTICA (...) Gindindu-ma la consilierii care sint terapeutici (eficienti), am izolat un grup calitati si caracteristici personale. Nu ma astept ca orice terapeut sa exemplifice toate aceste trasaturi, si nu propun un model fix de perfectiune. Mai curind, pentru mine bunavointa de a te lucra cu tine, pentru a deveni o persoana terapeutica, este o calitate cruciala. (...) *Consilierii eficienti au 0 identitate - Stiu cine sint, ce sint capabili sa devina, ce vor de la viata, ce este esential. Sint dispusi sa-si reexamineze valorile si scopurile, Nu se gindesc doar la ce asteapta ceilalti de la ei, ci se straduiesc s: traiasca dupa anumite standarde interne, “Se respecta si se apreciaza pe sine - Dincolo de simtul propriei valori si forte, pot darui ajutor si dragoste. In plus, sint capabili sa ceara si sa primeasca de la alti, Nu se izoleaza de ceilalti, ca un fel de falsa demonstratie a propriei puteri. “Sint capabili sa-si recunoasca si sa-si accepte propria putere - Se simt adecvati cu ceilalti si le permit altora sa fie puternici in prezenta lor. Nu-i subapreciaza pe ceilalti pentru a resimti putere fata de ei. Isi folosesc puterea, in mod sanatos, in beneficiul clientilor si evita sa abuzeze de ea *Sint deschisi la schimbare - Au bunavointa si eurajul de a parasi ceea ce este sigur si cunoscut, atunci cind nu sint satisfacuti cu ceea ce au /cé sint. *Isi extind constiinta de sine si de ceilalti - Realizeaza ca o constiinta limitata inseamna 6 libertate limitata. Mai degraba decit sa-si investeasca energia in comportamente defensive, menite sa evite experienta, ei se implica in sarcinile propuse de realitate. *Sint dispusi si capabili sa tolereze ambiguitatea - Intrucit cresterea depinde de abandonarea familiarului si patrunderea in teritorii necunoscute, oamenii care sint angajati int-un proces de dezvoltare personala sint dispusi sa accepte un anume grad de ambiguitate in existenta lor. Pe masura 7e-si intaresc Eul, ei manifesta mai multa incredere in ei insisi - ceea ce inseamna mai multa incredere in procesele si judecatile lor intuitive si disponibilitatea de a experimenta noi comportamente. Ei ajung eventual sa realizeze ca sint demni de incredere. ‘isi dezvolta un stil propriu de consiliere - care este expresia a filosofiei lor de viata si experientei lor de viata. Cu toate ca imprumuta liber idei si tehnici de la alti terapeuti, nu imita mecanic stilul altuia *Pot experimenta si cunoaste lumea clientului ; empatia este nonposesiva - Sint constientide propriile conflicte si suferinte si au un cadru de referinta pent ua a se identifica cu alti, in acelasi timp insa nu-si pierd propria identitate prin supraidentificare cu ceilalti *Se simt vii si alegerile lor sint orientate spre viata - Sint angajati in a trai din plin, mai degraba decit intr-o existenta asezata odata pentru totdeauna. Nu accepta ca evenimentele sa-i modeleze pasiv, au o atitudine activa fata de viata. *Sint autentici, sinceri & onesti - Fara a emite pretentii, incearca sa fie si sa faca ceea ce gindesc si simt. Sint.dispusi-sa se dezvaluie altora, cu un anume discernamint fata de situatia in J persoana fata de care fac acest lucru. Nu se ascund dupa masti, mecanisme de aparare, roluri sterile si fatade. *Au simtul umorului - Sint capabili sa priveasca evenimentele vietii intr-o perspectiva mai larga. Nu au uitat sa rida, in special de propriile slabiciuni si contradictii. Simtul umorului ii face sa-si vada problemele si imperfectiunile intr-o perspectiva de ansamblu. “Fac greseli si sint dispusi sa le admita - Invata din greseli, fara sa se supraincarce cu invinuiri despre cum ar fi putut sau trebuit sa actioneze. *In general traiesc in prezent - Nu sint fixati in trecut sau viitor. Sint capabili sa experimenteze, sa traiasca “acum”, alaturi de altii, Pot fi alaturi de ceilalti, in bucuria sau suferinta lor, si sint deschisi catre propria experienta emotionala “Sint capabili sa se reinventeze - Pot revitaliza si recrea relatii semnificative din viata lor, tau decizii asupra modului in care ar vrea sa sé produca schimbarea si lucreaza pentru a d@veni persoana care le-ar place sa devina int victimele deciziilor tru ca sint intr-o *Fac alegeri / optiuni care le modeleaza viata - Nu timpurii; sint capabili sa le revizuie daca este necesar. P: continua autoevaluare nu sint constrinsi de autodefiniri limitate. *Sint sincer interesati de bunastarea celorlalti - Aceasta preocupare este bazata pe respect, grija, incredere si o evaluare reala a celorlalti. Sint dispusi sa-i provoace pe “ceilalti semnificativi” sa ramina, la rindul lor, deschisi fata de procesul eresterii *Apreciaza influenta culturii - Sint constienti de modul in care propria cultura ii afecteaza si respecta diversitatea valorilor presupuse de alte culturi. Sint constienti de diferentele de clasa sociala, rasa si sex. *Se implica profund in munea lor si extrag din ea sensuri noi - Pot accepta recompensele rezultate din munca lor si pot admite cu onestitate nevoile eului gratificate astfel. In acelasi timp, nu sint sclavii muncii lor si nu depinde exclusiv de ea faptul de @ avea o viata plina. Au si alte interese care le dau sentimentul sensului si realizatiPROBLEMELE TERAPEUTULUI INCEPATOR Aceast capitol se bazeaza pe observatiile si munca mea cu consilierii aflati in training si propriile mele dificultati cind ami inceput sa practic. Voi vorbi despre acele dificultati de care cei mai multi dintre noi se lovesc in timpul stagiului de invatare. Cand consilierii finalizeaza cursul de formare si se confrunta cu primii lor clienti, ei vor fi supusi testului de a integra si aplica ceea ce au invatat. Foarte curand ei realizeaza ca singurul lucru cu care au intr-adevar de lucrat sunt ei insisi, propriile valori si experienta de viata. O preocupare reala apare: “Sunt oare potrivit ca terapeut / consilier si ca persona?" si "Ce pot aduce din mine insumi in relatia de consiliere?". In cele ce urmeaza voi incerca sa formulez cateva repere folositoare pentru consilierii incepatori Q@LUCRUL CU PROPRIILE ANXIETATI Cei mai multi consilieri incepatori, indiferent de nivelul de pregatire teoretica, anticipa intalnirea cu primii lor clienti cu sentimente ambivalente..Ca incepatori, daca avem suficienta Sensibilifaté, devenim probabil nelinistiti.cind’ ne punem intrebari ca :“Ce voi spune? Cum o voi spune? Voi fi capabil sa ajut? Daca o sa gresesc? Vor reveni clientii mei si daca da ce voi face in‘continuare?” Din punctul meu de vedere, existenta unui anumit nivel de anxietate demonstreaza ca suntem constienti de incertitudinile viitorului cu clientii nostri si de abilitatea noastra de a fi intr-adevar alaturi de ei. Cum terapia este o treaba serioasa, cu impact puternic asupra clientilor, ne putem accepta anxietatile ca fiind normale. © cantitate prea mare de anxietate ne va torpila increderea, ira o cantitate oarecare avem tot dreptul sa o traim. O alta problema sunt colegii: ne putem teme de faptul ca ei stiu mult mai multe decat noi si sunt mult mai priceputi si de posibilitatea ca noi sa le parem incompetent. Bunavointa de a recunoaste si a lucra cu aceste nelinisti, ca opus al negarii lor pretentioase,este 0 marca de curaj. Sa ne indoim de noi insine este perfect normal, ceea ce conteaza este cum lucram cu ele, O metoda este $a le discutam deschis cu supervizorul Su cu colegii nostri. Sunt posibile schimburi de experienta si castigerea unui suport de la colegi, care au, probabil, aceleasi preocupari, temeri si nelinisti ») A FI NOLINSINE SI A NE DEZVALUI tindem sa fim excesiv de preocupati de ce spun cartile sau de tehnicile pe care trebuie sa le aplicam. Frecvent, terapeutii fara experienta ignora valoarea ce decurge din faptul simplu de a fi tu insuti, Am sugerat multor studenti de-ai mei sa lase in fundal teoriile si cunostintele academice si sa incerce sa-si urmeze intuitia, chiar daca nu acorda’ incredere totala inspiratiilor lor. Ideal ar fi ca | Deoarece suntem constienti de noi insine si anxiosi cand incepem consilierea, |lecturile si experienieie din timpul trainingului sa fi fost integrate, iar cunostintele si deprinderile acumulate sa fie actualizate la momentul potrivit. Frecvent, incurajez consilierii in pregatire sa-si urmeze inspiratiile si ulterior sa-si_confirme directiile intuitive cu un coleg, client, supervizor sau propriile reactii interne. O tendinta obisnuita pentru consilieri este sa devina pasivi. Asculta, Reflecteaza. Au insighturi si inspirati, dar atit le intorc pe toate fetele incat chiar cind se decid sa actioneze dupa inspiratie, timpul potrivit pentru actiune deja a trecut, Eu tind sa incurajez 0 atitudine activa pentru consilieru! student, intrucit cred ca este in general mai bine sa risti sa fii nepotrivit, decat sa-ti asiguri intotdeauna rezultate garantate adoptind strategii pasive, nondirective, Permiteti-mi sa merg mai departe cu necesitatea de a fi noi insine. Cred ca nu trebuie sa cadem in nici una dintre aceste extreme: la un capat sunt. consilierii care se pierd pe ei insisi in rolurile prescrise si se ascund dupa o fatada profesionala: la celalait sunt cei care se straduiesc cu tot dinadinsul sa demonstreze ca si ei sunt umani, Atunci cand ne situam la oricare dintre acesti poli, nui suntem noi insine. Sa luam prima extrema. Aici, consilierii sunt atit de preocupati in a mentine asteptarile rolului stereotip incit putin din ei ca persoana mai transpare prin imaginea prescrisa. Chiar daca avem functii de rol, este posibil-sa le indeplinim fara a ne stirbi identitatea sau a ne pierde pe noi insine. Créd ca se intampla asa: cu cit suntem mai nesiguri, mai speriati in activitatea noastra profesionala, cu atit mai mult tindem sa ne agatam de rol. Speranta nerealista ca ar trebui sa fim supraumani, conduce la osificarea in’ rolul prescris. Sa evaluam cateva sperante nerealiste, in care consilierul incepator se pierde frecvent: “Trebuie intotdeauna sa am grija de ceilalti / Trebuie sa dau intotdeauna dovada de caldura, chiar si atunci cand n-o simt / Trebuie sa-mi placa si sa ma bucur de toti clientii / trebuie sa inteleg totul si sa fiu plin de empatie / Trebuie sa stiu ce se intampla in fiecare moment / Ma astept sa am raspunsuri pentru clienti, acele raspunsuri pe care ei afirma ca nu le pot gasi prin ei insisi.” Daca acceptam aceste idei nerealisie, riscam sa prezentam clientului un rol, in loc de a ne prezenta pe noi insine, Acceptind aceste standarde inalte ne amagim pe noi insine ca suntem ceea ce de fapt nu’suntem, pentru ca ne indoctrinam cu ideea ca ar trebui sa fim intr-un anumit fel. Rolul pe care-| jucam nu este intotdeauna congruent cu ceea ce simtim in profunzime. Astféi\gind ne vom simti plictisiti vom nega plictiseala si ne vom forta sa fim atehti; daca vom descoperi sentimente negative fata de client, vom nega sentimentele negative, accentuind calitatile pozitive pe care le vedem la client. La acesta extrema caracterizata prin prea putina autodezvaluire, consilierii refuza sa discute reactiile avute fata de client sau ce s-a intimplat in timpul sedintei. Ei se concenireaza prea mult pe clienti, punindu-le numeroase intrebari si solicitindu-i in acest mod sa se deschida, sa se lase descoperiti. In acelasi timp ei modeleaza un comportament inchis. Ei asteapta de la clienti sa faca ceea ce ei insisi nu fac in relatia terapeutica, Clientii sunt lasati sa ghiceasca ce experimenteaza / traieste consilierul in timpul sedintei: astfel, o baza consistenta pentru un dialog onest este pierdutaLa cealalta extrema, consilierii lucreaza activ la demonstrarea umanitatii lor. Nu se face distinctie intre cel care ajuta si cel ajutat. Atitudinea for consta in a-si impartasi proprille probleme, trecute si prezente, si de a folosi relatia pentru a lucra pentru propriile nevoi. O pseudorealitate se degaja din nevoia lor de a fi vazuti ca umani si, in incercarea disperata de a fi ei insisi, esueaza. La aceasta + extrema, le spunem clientilor prea multe despre noi insine si astfel ii scoatem pe ei din centrul atentiei si ne punem pe noi ca terapeuti. S-ar putea sa facem greseala sa-i incarcam cu reactii trecatoare sau impresii pe care le avem despre ei, iar dezvaluirea_noastra in aceste cazuri are efectul de ai inchide. Punctul cheie este ca dezvaluirea ar trebui sa aiba efectul de a incuraja clientii sa-si adinceasca nivelul de autoexplorare sau de a aprofunda relatia terapeutica Deseori dezvaluirile excesive ale consilierului isi au originea in nevoile sale proprii si, in acest caz, nevoile clientului raman secundare, ‘Am gasit urmatorul reper folositor pentru a determina cind autodezvaluirea este facilitatoare. In primul rind, dezvaluind sentimentele persistente, legate direct de tranzactia prezenta, poate fi folositor. Daca, in mod constant, sunt plictisit sau iritat intr-o sedinta, devine esential sa dezvalui ceea ce simt. Pe de alta parte, cred ca este imprudent sa-ti impartasesti orice traire sau fantezie fluctuanta pe care 0 experimentezi. Timpul este important. Pentru mine, sa raportez mecanic evenimentele din trecutul meu ar putea fi pseudodezvaluire. ® EVITAREA PERFECTIONISMULUI Studentii care urmeaza sa lucreze in servicii umane si cénsiliere obisnuiesc sa se supuna pe ei insisi la o uriasa presiune. Isi spun lucruri cum ar fi: "Trebuie sa fiu consilierul perfect si, daca nu sunt, as putea provoca pagube serioase” ; “Trebuie sa stiu tot ge este de stiut despre profesia mea si, daca arat ca este ceva ce nu eu nu stiu, altii ma vor vedea ca pe un incompetent”; “Trebuie sa fiu in stare sa-i ajut pe toti cai care imi cer ajutorul, daca este cineva pe care nu pot sa-l ajut, aceasta imi dovedeste incompetenta” ; “Daca un client nu se simte mai bine, este vina mea; daca as fi inty-adevar profesionist, nu as face greseli’ ; “Trebuie sa radiez mereu incredere, nu exista nesiguranta de sine’ Probabil una dintre cele mai comune erori este faptul ca trebuie sa fim perfecti Desi, rational, stim ca oamenii nu sint perfecti, emotional simtim ca exista doar putin spatiu erori. .... Trebuie curaj pentru a ne admite propriile imperfectiuni. . Kottiet & Blau, in “Terapeutul imperfect’, dezvolta ideea conform careia consiieri educatori trebuie sa incurajeze o discutie deschisa si sincera despre erori. Ei incurajeaza cititorii sa se deschida fata de propriile greseli si sa le considere ca pe niste oportunitati pentru cresterea si dezvoltarea personala si profesionala Fie ca sintem terapeuti incepatori sau cu experienta, in ambele cazuri se intimpla sa facem greseli. Daca ne canalizam energia catre o imagine a perfectiunii, ne va ramine putina energie pentru a fi prezenti, alaturi de clientii nostri. Important este sa invatam din greselile noastre. In luctit cu studentii, eu ii provoc sa-si revizuie opinia conform careia ei ar trebui sa cunoasca totul si sa faca totul perfect. Eu ii incurajez sa impartaseasca greselile lor sau ceea ce ei percep a fi _ ca atare. Daca sunt dispusi accepte sa faca greseli, in situatia. de_invatare-cusupervizare, si sa-si dezvaluie proprile indoieli despre sine, ei vor gasi o directie care ii va conduce spre crestere, ~ ONESTI FATA DE PROPRIILE LIMITE O teama, pe care cei mai multi dintre noi o avem, este fata de propriile noastre limite ca terapeuti, Ne temem ca vom pierde respectul clientilor daca vom spune “Simt ca nu va pot ajuta in aceasta problema" sau "Nu dispun-de-informatia sau abilitatea necesara pentru a va ajuta in aceasta problema’. Nu numai ca nu vom pierde respectul clientilor, dar chiar il vom cistiga prin sinceritatea admiterii limitelor noastre. Un exempiu imi vine in minte: 0 studenta, in timpul pregatiri, avea datoria, intr-un liceu, sa practice consilierea. Primul ei client vine cu dorinta de a discuta posibilitatea avortului prietenei lui. Multe intrebari trec prin mintea ei “Las putea marturisi lipsa de cunostinte si pricepere in abordarea acestei probleme? Ar trebui sa fac astfel incit sa evit sa-i par o incepatoare? Ar trebui sa stiu cum sa ajut? O sa-si creeze o impresie negativa despre centrul de consiliere, daca-i spun ca nu ma pricep la acest caz? Dar fata care se gaseste in aceasta siluatie ? Este suficient sa lucrez numai cu el? Are el nevoie doar de informatii? Doar informatille ji pot rezolva problema?" Din fericire, consitierul in pregatire ii marturiseste clientului in mod direct ca problema este prea complicata pentru ea si il trimite la alt consilier. Un aspect important al acestui exemplu este ca uneori ne blocam in asteptarea ca am fi dtotstiutori, ia toate: priceputi, chiar daca ne lipseste experienta. Bunavointa consilierei in pregatire de a fi realista a ajutat-o sa evite capcana de a se prezenta intr-o imagine favorabila, dar falsa, clientului sau. a Nu ne putem astepta sa reusim cu fiecare client. In timp, chiar si consilierii cu experienta devin apatici sau posomoriti si incep sa se indoiasca de valozrea lor, cind sunt fortati sa admita ca exista clienti de care nu se pot ocupa, cu atit mai putin sa mearga intr-o directie terapeutica semnificativa. Fii sincer cu tine si cu clientii tai si admite ca nu poti avea succes cu toti. E necesar sa mentinem un eckybru delicat inire a ne cunoaste in mod real limitele si a incerca sa cepasim ceeasce uneori consideram a fi limite. De exemplu, putem afirma ca nu vom fi capabili,sa lucram cu virstnicii niciodata, deoarece nu ne putem identifica cu ei, ei nu ar avea incredere in noi, pentru ca acest fapt ne-ar putea deprima sau altele. In acest caz, ar fi bine sa aflam sau sa testam ce constituie pentru noi o “limita” si sa incercam sa ne deschidem catre acea categorie. Daca vom face acest lucru, vom descoperi ca exista mai multe categorii de identificare decit am crezut. Aceasta este valabil si pentru alte grupuri: handicapati. copii, adolescenti, alcoolici etc. Inainte de a hotari ca nu avem experienta sau calitati personale pentru a avea succes in munca cu anumite categorii, grupuri, populatil, ar fi bine sa incercam sa lucram cu acele categorii de clienti care nu ne atrag.{ SAINTELEGEM TACEREA Momentele de tacere din timpul unei sedinte de terapie pot parea ore unui terapeut incepator. Se intimpla sa ne simtim amenintati de tacere si sa recurgemi la 0 manevra nepotrivita de a o rupe, pentru a ne descarca anxietatea. Imi amintesc vremea cind eram consilier si inregistram 0 sedinta individuala cu o eleva de liceu cu un debit verbal ridicat. Aproape de sfirsitul sedintei, ea a devenit tacuta pentru un moment si anxietatea mea a crescut pina la acel grad in care eu m-am grabit sa dau citeva interpretari la ceea ce ea a spus mai devreme. Cind supervizorul meu a ascultat inrzgistrarea, a exclamat: “Ai vorbit asa cum a vrut eal Nu ai auzit ce spunea. Pariez ca nu va mai veni la sedinta vittoare." Ea s-a intors, totusi, si atunci am fost hotarit si nu am mai intervenit pentru a ma elibera de anxietate. Asa ca am preferat sa nu incep eu sedinta, ci sa astept sa inceapa ea. Am asteptat aproximativ o jumatate de ora, am jucat jocul “tu primul’. Fiecare statea si se vita la celalalt. In final am inceput sa exploram cum, ce am simtit fiecare din noi in acea tacere, ce am simtit fata de’ tacerea celuilalt. Tacerea poate avea multe semnificatii si eu cred ca este esential. sa invatam sa intelegem aceste semnificatii. lata citeva semnificatii posibile ale tacerii care se pot desprinde dintr-o sedinta individuala sau de grup ‘*clientul se poate gindi in liniste la lucrurile pe care tocmai le-a discutat. ‘isi evalueaza niste insighturi abia obtinute. *clientul poate astepta ca terapeutul sa ia conducerea si sa decida ce sa spuna, iar terapeutul poate astepta acelasi lucru de la client. *clientul si terapeutul pot fi plictisii, preocupati, distrasi sau pot sa nu aiba nimic de spus pentru moment. *clientul poate fi ostil fata de terapeut si astfel sa inceapa jocul: "Eu stau aici ca o stinca si observ daca el / ea poate ajunge la mine” *clientul si terapeutul pot comunica fara cuvinte. Tacerea poate spune mai mult decit cuvintele si, probabil, interactiunea s-a facut la suprafata si amindorura le este frica sau ezita sa ajunga la un nivel mai profund Va sugeram sa explorati semnificatiile posibile ale tacerii si, atunci gad tacerea » intervine, sa explorati impreuna cu clientul semnificatia ei. Ai putea intii sa recunosti tacerea si sentimentele tale fata de ea si apoi, decit sa pretinzi ca nu exista si sa recurgeti la vorbarie zgomotoasa pentru a va face unul pe celalalt, tu si clientul, sa va simtiti confortabil, mai bine i-ati afla semnificatia 2 @ RELATIA CU CLIENTII PRETENTIOS! O problema majora, care-i pune in incurcatura pe incepatori, este cum sa te descurci cu clientii prea pretentiosi. Aceasta este. 0 situatie tipica, intrucit terapeutii simt ca trebuie sa faca orice pentru a fi de ajutor. Ei se impovareaza adesea cu cerinta nerealista de a acorda ajutor, indiferent de cit de mari sint pretentiile. Pretentiile se pot manifesta intr-o varietate de forme: clientii va potsuna din cind in cind acasa si pot astepta de la voi o discutie lunga ; pot cere sa va vada mai des si pentru o perioada mai lunga decit este posibil :vor sa va intilneasca in societate ; vor sa aveti grija de ei, sa va asumati responsabilitatile lor ; se asteapta sa manipulati alte persoane: sotia,sotul, copilul, parintele, pentru ca acestia sa accepte punctul lor de vedere; va cer sa nu-i parasiti si sa continuati sa le purtati de grija. O cale de a scapa de aceste probleme este sa va faceti cunoscute asteptarile din prima sedinta de terapie Ar putea fi folositor sa revedeti cateva dintre intilnirile cu clientii si sa evaluati modul in care v-ati simtit cat timp ati fost victima unui client cu pretentii excesive Ce pretentii au fost emise fata de dumneavoastra? Cum v-ati descurcat in astfel de situati? Poti spune nu clientilor, atunci cind doresti? Va opuneti clientilor pretentiosi sau le permiteti sa va manipuleze asa cum i-au manipulat si pe alti? RELATIA CU CLIENTI NEIMPLICATI Inrudita cu problema clientilor pretentiosi este problema clientilor care au o participare redusa in conéiliere. Lipsa lor de motivatie este pusa in evidenta de uitarea sau anularea frécventa a intilnirilor, de indiferenta sau neasumarea nici uneia din responsabilitatile care ii revin in procesul de consiliere: Este usor pentru consilierii incepatori sa se lase atrasi in jocuri neproductive, cu astfel de clienti, in masura in care consilierul investeste mult mai mult decit clientul. Este posibil si ca terapeutul sa incerce prea mult sa se faca inteles si acceptat, fara sa nu emita nici o pretentie asupra clientilor. Dupa parerea mea, este o greseala sa nu-ti infrunti clientul care nu se implica. Aceasta este valabii si pentru clientii lipsiti de vointa. Am vazut prea multe cazuri in care problema clientului neparticipativ era folosita ca motivatie pentru a justifica lipsa de progres in consiliere. Este cu precadere dificil, pentru consilierii incepatori, sa se confrunte cu un client care nu se implica in munca terapeutica; probabil pentru ca le e teama ca, daca ar proceda astfel, clientul nu va mai reveni, Dar, tocmai confruntarea directa este factorul care duce la un nivel de implicare sporit din partea clientului, Daca el persista sa_uite de intilniri si sa nu duca la bun sfirsit nici o-sarcina, in cadrul sau in afara sedintei terapeutice, el poate fi intrebat daca doreste sa mai vina la consiliere. Chiar si in situatia in care clientii sunt trimisi de tribunal spre consiliere, terapeutul le poate spune ca, desi este obligatoriu sa frecventeze sedintele, ei sunt cei care vor decide cum isi vor folosi acest timp. Eventual, li se poate dovedi ca, desi sunt clienti fara voia lor, isi pot folosi bine acest timp. SA ACCEPTAM REZULTATELE LENTE Nu va asteptati la rezultate imediate. Nu vei “vindeca" clienti in cateva sedinte. Asa de multi terapeuti incepatori experimenteaza anxietatea derivata din faptul ca nu vad fructele muncii lor. Ei se intreaba :"Imi ajut intr-adevar clientul in vreun fel?" , “E posibil sa se inrautatéasca situatia clientului?", “Se produce intr-adevar un rezultat sau-doar-cred -eu-ca facem-progrese?” Sper ca voi veti invata sa tolerati ambiguitatea de a nu cunoaste cu certitudine daca starea clientuluidumneavoastra se imbunatateste, cel putin pe durata sedintelor de inceput Clientii pot aparent sa “mearga mai rau’ inainte de a arata cistigurile terapeutice Dupa ce clientii s-au decis sa jucreze in sensul sinceritatii cu sine si sa se debaraseze de rezistente si fatade, este de asteptat ca ei sa experimenteze o intensificare a durerii personale si a dezorganizarii, ceea ce poate sa apara sub forma unei depresii sau a unui atac de panica. Multi clienti se pot exprima ste! "O, Doamne , ma simteam mai bine inainte de a incepe terapia. Acum ma simt mai vulnerabil decit inainte. Poate ca ma simteam mai bine cind nu constientizam.” Efectele eforturilor unite ale terapeutului si ale clientului ar putea sa nu se manifeste luni de zile (uneori chiar ani) dupa incheierea terapiei Anul in care am inceput sa practic consilierea individuala si de grup, intr-un centru universitar de consiliere, a fost anul care m-a pus cel mai mult la incercare. Inaintea acestui an predasem o serie de cursuri de psihologie si puteam sa-mi dau seama de rezultatele relativ imediate sau de lipsa lor. Gaseam ca a preda este gratificator, revigorant si de multe ori fascinant Dimpotriva, consilierea parea a fi o munca grea si lipsita de satisfactii, Studenti care veneau la centrul de consiliere nu manifestau nici o vindecare miraculoasa, iar unii veneau in fiecare saptamina cu aceleasi nemultumiri. Ei faceau mici progrese, cautau raspunsuri, doreau un fel de formule care sa-i faca sa se simta mai bine, doreau un stimul motivational. Am fost napadit de indéieli asupra mea si de scepticism. Nevoia mea de confirmare era atit de mare, incit pentru citiva am fost chiar antiterapeutic. Aveam nevoie ca ei sa aiba nevoie de mine, sa-mi spuna ca sunt eficient, sa ma asigure ca au observat schimbari in bine s.a.m.c. Nu mi-a fost usor sa invat dinamicile motivatiéi mele, sa apreciez confruntarea si citiva colegi m-au ajutat sa devin mai sincer.in legatura cu nevoile mele. In cele din urma, am descoperit ca schimbarea nu’se masoara in numarul clientilor, ci este rezuiltatul eforturilor noastre unite. Ei erau dispusi sa riste, iar eu deveneam mai dispus sama intilnesc cu ei, chiar daca nu eram deloc sigur de rezultate Experientele mele de inceput m-au invatat ca aveam nevoie sa pot tolera faptul de a nu sti daca clientul face progrese sau daca eu am ajutat la schimbarea si cresterea acelei persoane. Am invatat ca singurul mod de a capata incredere in mine, ca terapeut, era acela de a-mi permite sa simt indoieli in ceea ce ma priveste, sa simt incertitudine in legatura cu eficienta mea si ambivalenta in ce priveste dorinta de a mai continua sau nu activitatea de consilier. Atunci cind am devenit mai putin anxios in legatura cu performanta mea, am fost capzbil sa“ acord atentie sporita atit clientului cit si mie insumi, in cadrul relatiei terapeutice, SA EVITAM AUTOAMAGIREA O discutie privind principiile indrumatoare ale consilierilor incepatori n-ar putea fi completa daca n-ar mentiona fenomenul de autoamagire, care apare in cadrul procesului de consiliere atit la consilier cit si la client. Autoamagirea nu este o mintire constienta, ea poate fi subtila si inconstienta: Motivatia autoamagiri pentru ambele parti, se poate baza pe nevoia de a face ca relatia sa merite si sa fie productiva, Amandoi investese pentru a vedea rezultate pozitive. Nevoianoastra de a vedea schimbari personale, poate intuneca realitatea si ne poate face sa fim mai putin sceptici decit ar trehui sa fim. Nevoia noastra de a simti ca am fost folositori, ajutindu-| pe ervalalt sa se bucure de viata’ si nevoia de a simti ca noi intr-adevar facem schimban semnificative, ne poate conduce in timp spre autoamagire. Noi cautam evidenta progresului si inlaturam ratiunea atunci cind indica elementele esecului; sau ne acordam credit noua insine pentru cresterea clientilor nostri, cind aceasta poate ca se datoreaza in mare masura unei alte variabile care. probabil nu are legatura cu relatia terapeutica. Evidentiez ca a fi constienti de tendinta catre autoamagire intr-o relatie de consiliere va.conduce catre explorarea fenomenului si astfel se diminueaze posibilitatile ca aceasta sa se produca. SA EVITAM SA NE PIERDEM IN CLIENTII NOSTRI O greseala frecventa a terapeutilor incepatori este aceea de a-si face prea multe griji pentru clientii lor, Exista pericolul incorporarii inauntrul propriei_ noastre personalitati a nevrozelor clientilor. Uneori ne identificam atit de puternic cu lientii incit ne pierdem simtul identitatii proprii si ne asumam: identitatea lor. Empatia se deformeaza si actioneaza impotriva interventiei terapeutice .Trebuie sa invatam “sai lasam pe clienti sa plece" si sa nu ne incarcam cu problemele lor pina sind nu ne vom reintilni cu ei, Demersul cel mai indicat este acela de a fi prezenti, in masura maxima de care noi sintem capabili, alaturi de clientii nostri, dar de ai lasa sa-si asume responsabilitatea’ propriei-existente si a alegerilor facute in afara sedintei terapeutice. Daca ne pierdem in zbaterile si confuzia clientilor, incetam sa mai fin? eficienti in a-i ajuta sa se regaseasca. Daca preluam asupra noastra’ responsabilitatea de care ei au névoie pentru a-si conduce vietile, le blocam cresterea si nu le-o sprijinim. Aceasta discutie se leaga de o problema pe care noi toti trebuie sa o recunoastem si careia trebuie sa-i facem fata in munca noastra de consilier - asa numitul contratransfer care se produce atunci cind propriile nevoi ale consilierului sau conflictele sale personale impiedica relatia terapeutica, Deoarece contratransferul, care nu este recunoscut si controlat cu succes de terapeut, are drept efect incetosarea obiectivitatii terapeutului si perturba procesul de consiliere; este esential ca formatorii consilieri sa se centreze asupra lor insile in procesul de supervizare. lata citeva ilustrari ale formelor obisnuite de contratransfer: “teama terapeutului ca nu cumva provocandu-si clientii acestia sa plece sau sa gindesca in mod nefavorabil despre el *sentimente erotice si comportament sexual seductiv din partea terapeutului catre client (in masura in care terapeutul devine preocupat de fantasme sexuale sau deliberat orienteaza atentia clientului la sentimente-erotice indreptate catre el) *nevoia de a fi placut, apreciat si aprobat de catre client “reactii extreme indreptate catre anumiti clienti care-evoca in terapeut vechi trair de exemplu, clienti care sint perceputi de catre terapeut ca fiind judecatori, autoritan. paterai, materi, stapini*nevoia terapeutului-de a elimina durerile sau zbaterile clentului, deoarece experienta lui deschide in terapeut rani vechi si conflicte nerecunoscute. ‘sfatuirea constringatoare, cu asumarea de catre conslier a unei pozitii de ‘superioritate, in dorinta de a dicta clientilor modul in care ei ar trebui sa traiasca si decizille pe care ar trebui sa le ia Acesta scurta discutie nu este o tratare completa a problemei legata de lucrul cu propriile sentimente indreptate catre client. Deoarece nu este poate potrivit sa folosim timpul clientilor pentru.a lucra cu reactile pe care le avem fata de ei, este important sa fim dispusi sa lucram asupra noastra in proprille noastre sedinte cu un alt terapeut. Daca nu facem acest lucru, riscam sa ne pierdem in clientii nostri si sai folosim pentru a ne intiini cu propriile nevoi nesatisfacute DEZVOLTAREA SIMTULU! UMORULUI Desi terapia este 0 problema de responsabilitate, nu este necesar sa devina de © seriozitate grava. Atit clientii cit si consilierii isi pot imbogati relatia prin umor. Consider ca umorul si tragedia sint strins legate si ca, dupa ce ne permitem sa simtim experiente dureroase, putem sa ridem autentic de modul extrem de serios in care am abordat situatia. Ne inselam crezind ca sintem unici in durerea noastra si ca noi sintem singurii care am trecut prin experienta tragicului. Ce alinare binevenita apare cind admitem ca durerea nu este exclusiv pe domeniul nostru, O lucru important este ca terapeutul sa recunoasca faptul ca.risul si umorul nu inseamna neatingerea scopurilor. Desigur ca exista momente cind fisul e folosit pentru a acoperi anxietatea si pentru a scapa de experienta confruntarii cu un subiect fierbinte, amenintator. Terapeutul trebuie sa distinga umorul care distrage, de uthorul care aduce noi valente situatiei STABILIREA UNOR SCOPURI REALISTE Scoputile realiste sint esentiale -intr-o relatie potentiala cu un client. Sa presupunem situatia in care clientul vosttu se afla intr-o remaniere majora. El se prezinta ca un om profund nesatisfacut de viata, care rar termina ceea ce incepe si care se simte incapabil si neputincios. Acum iata realitatez situatiei: el vine in situatie de criza, intr-o clinica de consiliere apartinind comunitatii. Agentia ta are © politica de limitare a consilierii la o serie de sase sedinte. Omul respectiv vine la tine datorita incapacitatii sale personale de a activa in lume. Sotia sa il parasise. Chiar daca amindoi ati putea cadea de acord ca el necesita mai mult decit un tratament minor, serviciile disponibile nu permit explorarea in adincime a problemei, Atit consilierul cit si clientul trebuie sa decid in lumina unor scopuri realiste. Asta nu inseamna ca cei doi trebuie sa aleaga 0 solLtie de compromis,o terapie insuficienta. O posibilitate este aceea de a sonda dinamica din spatele problemei prezentate, acordind atentie alternativelor ce se deschid la capatul celor sase sedinte. Daca ne fixam realist scopurile poate ca vam fi tristi ca nu am putut sa realizam mai mult, dar cel putin nu vom fi cufundati in frustfarea de a nu putea realiza miracole.REFUZUL DE A DA SFATURI O idee gresita a celor care judeca simplist natura lucrului terapeutic este aceea de a pune semnul egal intre a da sfaturi si procesul de consiliere. Destul de multi clienti vin intr-o sedinta terapeutica cautind si chiar cerind sfaturi, Ei isi doresc mai mult decit indrumare si anume un consilier intelept care sa ia o decizie si sa rezolve a problema in locul lor. Consilierea nu trebuie~confundata ew impartirea de informatit sau de sfaturi, Consider ca sarcina terapeutului este de a-si ajuta clienti sa-si descopere proprille solutii si sa-si recuncasca propria lor libertate de actiune si nu aceea de a:i priva de posibilitatea tor de a actiona liber. Chiar daca noi, consilierii, suntem capabili sa rezoivam eficient problemele in locul lor, am creste prin aceasta dependenta lor fata de noi. Ei ar persista in a avea nevoie de sfatul nostru la fiecare problema a lor .Munca noastra este de a-i ajuta pe clienti sa ia in mod independent decizii si de a-i incuraja sa accepte consecintele propriilor alegeri. Dind sfaturi, nu vei ajunge la aceste achizi DEZVOLTAREA STILULUI PERSONAL IN CONSILIERE Consilierii in formare trebuie sa fie. precauti in legatura cu tendinta de a copia stilul de consiliere al supervizorului, terapeutului sau a-altcuiva. Este important sa acceptam faptul ca nu exista un drum corect in terapie, ci sunt variatiilargi ale modurilor de abordare eficiente. Desi sunt pe deplin constient ca un singur mod de consiliere poate fi influentat de supervizor, sunt ‘ngrijorat .asupra lipsei de Claritate a faptului ca unicul nostru potential esie de a incerca sa-i imitam pe ei cea mai buna cale de a deveni o pura imitatie, Nu am nici o idee pentru a dezvolta stilul propriu terapeutic, dar cred ca inconstienta noastra de a-i copia pe formatorii nostrii este periculoasa pentru noi si de aceea trebuie sa gasim o directie care este compatibila cu personalitatea noastra. Eu recomand imitarea altora, dar in agglasi timp gasirea unui drum specific al tau \COMPORTAMENTUL DE ASISTARE: DEPRINDEREA DE BAZA # 1 cei ce intenfionezi s&-i ajufi. Dar ce este ascultarea? Folosim termenul de "comportament de asistare" pentru a ne reaminti c& ascultarea este constituiti din dimensiuni specifice si observabile. Comportamentul de asistare este o deprindere fundamental’ destul de simpla - dar cu multe si profunde implicafii, Cea mai de baz& abilitate necesara procesului de acordare de ajutor este aceea de a-i asculta pe H Comportamentul de tare cuprinde patru dimensiuni cheie: 1. Contactul vizual. Dac vorbifi cu cineva, uitafi-va la ea / el. Nu este nevoie sé priviti j fix, doar fifi constienfi ci vorbiti cu o alt’ persoan. Observafi de asemenea pauzele i contactului vizual. Cand priviti in alt& parte uneori spunefi persoanei cu care stafi de i vorb& c& nu participafi intr-adevar la discufie (nu privifi fix inst, pauze naturale au loc). i Mai térziu, vefi observa ci pauzele contactului vizual din partea clientului va ofert | indicii despre unde "este el cu gandul" in acel moment. Dar despre asta vom discuta mai tarziu. 2. Limbaj corporal atentional. Deseori credem c& procesul consilierii este 0 relatie verbald. Cineva estima c& 85% din comunicarea noastra este nonverbala. Gandi “°°. urh “otpul diimfiéavoastr’a comunica'faptul cA ascultafi pe cineva? Descoperifi stilul dumneavoastra propriu si natural si verificafi discuténd cu ceilalti care sunt clementele ae cae lec “sarboens nonstate SQ comune, Postura de bazA ce exprima ascultare atent& in cultura noastra este postura relaxati, usor inclinati in fai. Dar descoperiti propriul stil - dacd nu suntefi sinceri cu dumneavoastra, veti aptrea ca neacordand atentie clientului dumneavoastra Mai tirziu vofi putea observa mici semne de tensiune (incruntari, guri sau obraz tensionat, pumni inclestafi, schimbari marcante ale posturii corporale in momente cheie ale interviului) atat la dumneavoastra cét si la client. Dar pentru inceput, adoptati simplu © pozitie corporala relaxati si comunicafi ci suntefi implicafi. De-a lungul acestor seminarii vefi constientiza din ce in ce mai des limbajul corporal si importanfa sa in comunicare. 3. Vocea. Schimbirile ratei, volumului si tonului vorbirii descori indic& interes si dezinteres. Ezitirile in vorbire sau balbdiclile deseori se manifest ca gi puncte de tensiune. Emofiile si sentimentele sunt de cele mai multe ori tridate de voce. 4. Urméirirea mesajului verbal. O intrebare frecvent ce apare Ia consilierii incepatori este "Ce si spun?". Noi recomandam, re/axafi-véi - nu ajut& la nimic si devenifi nervosi gi tensionafi, Cand nu stifi ce s& spuncfi, revenifi la ecea ce clientul a comunicat inainte si raspundefi acestui lucru intr-un mod natural. Directionafi rispunsul dumneavoastra spre ceea ce clientul relatase mai devreme in sedinf& Rareori este necesard introducerea unui nou subiect. Prima dumneavoastri sarcini este s& menfinefi_ ceca ce s-a discutat inaint inainte. fn sumar nu schimbati topical a Diferenje culturale, Este foarte important si vi amintfi cf stilul comportamentului de asistare difera in f (de exemplu, oamenii din Orientul Mijlociu stau mult mai aproape unii de ceilalfi decat cei din USA, clasa de mijloc) si tonul vocii standard al englezilor americani poate fi incet si plictisitor pentru unii latini. Comportamentul de asistare apare a fi un fenomen cultural universal. Dar, deprinderile de asistare inst se manifesta diferit intre oameni. Mai jos vom sumariza numai céteva diferente cheie intre grupuri, in ceea ce priveste deprinderile de ascultare. Amintifi-va c& diferengele in cadrul aceluiasi grup variazi de asemenea {in proporfii mari, Evitafi stereotipizarca clientului dumneavoastra. Contact vizual Americanii africani, latinii si americanii nativi pot evita contactul vizual in semn de respect. La latini, contactul vizual susfinut poate reprezenta 0 provocare la autoritate. Un cap plecat poate fi un semn de respect la americanii nativi. Limbaj corporal Americanii afticani pot avea un comportament public ce par a fi emofional intens’ si demonstrativ pentru americani curopeni. O palma peste spate poate insulta un american asiatic sau un latin,COMPORTAMENTUL DE ASISTARE Vocea Latinii deseori cfnd se intélnesc isi transmit salutirile si plicerea de a se fi intdlnit, inainte de a trece la discuti. ‘Americanii europeni tind si valorifice stilul vocal controlat gi linistit, stil vazut de alte grupuri ca manipulativ gi rece. Unmirirea Americanii asiatici pot s& prefere 0 comunicare mai subtila si mesajului verbal indirect si s4 considere stilul american-african si american- ‘european prea direct si confruntativ. intrebarile personale pot fi in mod special ofensive pentru americanii nativi. Diferenge individuale. Similar, clienfii variazK si ei in ceca ce priveste patterul comportamentului de asistare. Un client depresiv va avea dificultafi in ceca ce priveste menfinerea contactului vizual cu dumneavoastra si va prefera o singura topica - cfit de rea gi nedreapta este lumea. Un client vorbind despre problemele dificile sau care-{ pun in incurcttur’ poate evita contactul vizual si va schimba subiectul. Cand cineva combing variafia individual cu cea culturala, este clar c& aceasti deprindere de baz’ a ascultirii poate deveni foarte complex Se sugereaz deci, nu doar s& demonstrafi comportamentul de asistare, dar si si observati paternurile acestuia la alte persoane. Putefi gisi ci ceea ce poate fi un comportament nepoliticos sau distant al clientului este corespunztor din punct de vedere al culturii sale, in timp ce stilul dumneavoastra propriu poate fi interpretat de client ca find nepoliticos. $i pe misura ce va veti perfectiona deprinderile de observare, vefi constata mari diferente individuale in cadrul aceleasi culturi. Comportamentul de asistare ofera un cadru de observare a propriului comportament si a comportamentului clienfilor. Sumar. Pe scurt, scopul dumneavoastr’ in interviu este s& fifi un bun ascultitor, utilizand comportamente specifice, observabile pottivite din punct de vedere cultural: 1. Utilizafi contact vizual variat pentru a comunica cu clientul. Fiti constienti c& grupuri diferite cultural pot avea paternuri diferite ale contactului vizual. 2. Mentineti o postura atentionala folosind gesturile si pozifia relaxat8. Folosifi-va corpul pentru acomunica implicare. 3. Utilizafi un ton vocal natural. Vocea dumneavoastr comunica emofiile. 4, P&strafi subiectul. Nu schimbagi topica si nu intrerupefi. Luafi aminte la ceea ce.clientul a spus gi extrageti de aici anumite indicii despre client sau despre subiectul in discutic. Nu este necesar s& va géndifi la ce veti raspunde in continuare. Clientul oricum va va povesti. Daca deveniti confuz si nu stifi ce afi putea spune clientului, ezitafi un moment si intoarcefi-va la ceca ce clientul comunicase mai devreme si v-a trezit interesul. Facefi un comentariu sau unefi o intrebare despre acest subiect. inc& participafi! Accasta solufie simpla este salvatoare atat pentru consilierul incepator cat si pentru profesionistii experimentati.\ DEPRINDERILE FUNDAMENTALE DE ASISTARE UNDE VA FOCALIZATLATENTIA? Obsecvare /Simat ane Scopul urmarit aici este s& sumarizim mai departe unele implicaii ale comportamentului de asistare cu referire in special la "stilul" consilierului, Punctul esenfial este: Clientul vorbeste despre ceea ce consilierul asculta. La prima vedere deprinderile de asistare dau incepitorului impresia de natura "non-directiva". Deprinderile de asistare directioneaza insa pe atat de mult pe cat asculta, De exemplu, un client poate spune "Am rezultate slabe la scoala in aceasta lund, Sunt suparat. Lucrurile merg rau acasi - mami gi tati vorbesc despre divor{". inainte de a merge mai departe scriefi mai jos ce i-afi putea spune acestui client. 1-5 spune: Comparaji rispunsurile dumneavoastra cu cele cinci posibilitafi de mai jos care toate vizeazA {ntr-un fel comportamentul clientului: 1, "La ce materie ai cele mai multe probleme?" crit Stolere 2. "Esti tensionat acum." veri ante 3. "Esti foarte ingrijorat de ceea ce neinfelegerea dintre parin{ii ti ar putea insemna pentru tine?" 4, "Ce se intimpli de fapt acasa?” 5. "Ce lucreaz’ tatil tau?” coset Lmrhal Rispunsul selectat de consilier descori spune mai multe despre el decat despre client. Obsery ce anume afi selectat pentru a continua discufia. Ce subiecte deschideti si inchideti? Ce evitati? Ce reducefi la zer0? {in exemplul de mai sus primul rispuns se focalizeaz& pe activitatea gcolara, urmatoarele dow’ pe sentimentele clientului, ultimele doud asupra contextului familial, Toate rispunsurile exprima asistare gi sunt potenfial utile, dar fiecare raspuns se focalizeazi asupra problemei din puncte diferite de vedere. Este important si observafi topica asupra creia v-a{i axat si subiectele pe care le-afi evitat. in exemplul de mai sus, activitatea scolara, sentimentele personale ale clientului si atmosfera din familie sunt toate importante. ins, cei mai multi experfi considera c& cel mai important lucru este focalizarea pe sentimentele si gandurile clientului (#2 si #3 de mai sus). V-afi focalizat prima dati pe client, pe problemele de scoala, familie sau alte probleme? ‘Trei aspecte ale, comportamentului de, asistare va oferd indicii importante despre "stilul” dumneavoastr’, De exemplu, cdind fagefi pauze. ale tuluj vizual? Inconstient privifi in alta » directie cand cineva yorbeste despre Feligic, astfel,indicdnd c& acesta este un subiect despre careCOMPORTAMENTUL DE ASISTARE ‘nu suntefi interesat s& ascultafi? Stralucesc ochii dumneavoastra céind clientii vorbesc despre sex gi descoperifi c& tofi clientii dumneavoastra vorbesc despre asta? Examinarea atentd a casetelor video pe care le pute{i inregistra vor putea releva punctele in care intariti anumite comentarii ale clientului si stingefi altele. Similar, observafi limbajul dumneavoastr’ corporal in relajic cu diverse subiecte. Cand stafi asezati departe, retrasi in spate, strngeti pumnul sau suntefi relaxat? Ce comunica limbajul dumneavoastri corporal clientului dumneavoastri? Deseori vefi descoperi ci atunci cand ascultafi, aveti o pozitie in oglinds cu clientul, Acest lucru este numit "sincronia misc&rii" si este © variabil& care poate fi studiaté doar prin inregistrare video. Exemplele de mai sus ilustreaz importanfa atenfici selective in urmiirirea mesajului verbal, Incet © dati, clientul vorbeste despre subiecte pe care dumneavoastra doriti si suntefi capabili st le ascultafi Monitorizafi constant paternurile dumneavoastra de atenfie selectiva atat cele verbale cit si celé nonverbale. Vi vor oferi un indiciu asupra stilului dumneavoastrs propriu. in final, observafi “procentul vorbirii". Unii consilieri vorbesc prea mult. Asistarea este legati de ascultare. Oferifi clientului suficient timp pentru a vorbi despre temele care il intereseaz4? fnregistrafi audio sau video 0 sesiune de practic& si observafi cat de mult vorbifi si ct de mult vorbeste clientul. Utilizati un ceas pentru cronometrare. UTILIZAREA COMPORTAMENTULUI DE ASISTARE IN CONSILIEREA DE FAMILIE $I CONSILIEREA DE GRUP Din ce in ce mai mult, consilierii sunt solicitati s& lucreze cu grupuri si familii. Comportamentul de asistare este Ia fel de important in aceste cadre pe cAt este si in consilierea individuals, Multi consilieri inva prima dati s& realizeze un interviu individual. Activitatea individuala se focalizeaz pe un singur individ. Frecvent, incep&torii-in-consilierea-de-grup si de familie se \ tocatizeazt pe indivi i pe problomee lor, inorind puterea potential a gruptlul incepand s& lucrafi cu aceasta carte, amintifi-va frecvent c& aceeasi deprindere poate fi folosita i in consilicrea de grup si de familic. in continuare vom prezenta probleme importante in utilizarea comportamentului de asistare, dincolo de interviul individual. Echilibrati asistarea dt tra? Luafi in considerare toji membrii familiei sau grupului sau sunt cAfiva indivizi care beneficiazA de cea mai mare parte a atenfiei dumneavoastra? Multi consilieri care trec de la activitatea individual la cea de grup devin incurcafi cand acordi atenfie unuia sau mai multor indivizi. Unii consilieri acordi mai mult atentie femeilor, alfii barbafilor. Unii ignora in totalitate copiii in sedinele de familie. * Care sunt paternurile comportamentului de asistare in grup sau familie? Veti descoperi c& unii membri ai familiei sau grupului sunt c&utafi ca lider, in special pentru anumite teme. Veti surprinde c& oamenii care tind s& aib& aliane in familie sau grup au posturi corporale similare gi | pot sta in oglinda unul fafa de cclilalt. Membrii grupului ce sunt in conflict vor tinde sa evite contactul vizual si si manifeste semne de tensiune corporald. Constant observafi comportamentul dumneavoastra nonverbal. Veti descoperi cai membrii unei familii sau ai unui grup raspund diferit la personalitatea dumneavoastra. Aceste date pot fi un +: Shindieiuraleficientei ~pe-‘care’o; avefisi chiar: va: poate da informatii despre comportamentulDEPRINDERILE FUNDAMENTALE DE ASISTARE potrivit din punct de vedere cultural daci grupul sau familia provin din medii diferite de cel al dumneavoastra. Sunt probleme multiculturale in grup? Din nou recunoasterea problemelor multiculturale sunt cfitice pentru procesul de sprijinire. Veti dori s& aflati lucruri specifice grupului cultural cu care lucrafi. Este posibil ca limbajul corporal sau contactul vizual si fie diferit de cel al dumneavoastra, dar un lucru important poate fi $i ordinea in care membri i ilici /orbesc. in unele culturi se asteapti ca tatil st vorbeasca in numele intregii famil fit sitvatia este diferits, Lucrénd intr-un cadru multicultural cum ar fi Canada sau USA consilierul are ocazia de a observa diferite stiluri de asistare, Activitatea de grup cu cei din California, provinciile atlantice canadiene gi cu cele din statele de sud variazi. Grupurile de barbafi si femei pot fi asistate diferit, la fel pot exista diferente intre grupurile de americani africani, latini $i grupurile albe. Pofi asista 0 familie sau un grup ca intreg? Esential este s& invajafi si va focalizafi atentia aSupra intregul ip Sau a intregii familii. Deliberat, folosifi propozitii ce confin cuvintele “familie” sau "grup" - "Acest grup / familie pare si simt& anxictate atunci cnd se intélnesc impreun’"; "Acest grup / familie pare s& fie bun in a se sprijini unul pe celalalt”. i 4 regula general pentru consilierea de familie si de grup este cao treime din timp ar fi bine af aE fie dedicat procesului total al grupului (cu focalizarea pe cuvintele “familie” si "Brup"); 0775 nea treime din timp ar fi bine s& fic dedicata indivizilor grupului si comportamentelor, gandurilor, sentimentelor lor; o treime din timp acordata problemei sau temei speciale a grupului Deci, daca lucrafi cu un grup de adolescenti ce provin dintr-o familie de alcoolici vefi dori si realizati un echilibru a celor trei aspecte in acordarea aten{iei. Timp gi atenfie egala pot fi oferite problemei generale a alcoolului si familiei, problemelor individuale ale adolescentilor si procesului de grup in sine.Bieomar INVITATIA DESCHISA DE VORBI #2 Clientul vine in consiliere cu 0 problems, grija, preocupare. Sarcina initiala a consilierului este si afle cum clientul vede si defineste problema. Cea mai folositoare tehnic’ in aceasta privint& este invitafia deschisa de a vorbi. Comparati urmatoarele exemple: Deschisa: Mi-ai putea povesti un pic despre casdtoria ta? Cum stau lucrurile cu soful / sofia ta? jinchisa: Esti cAsttorit (4)? Te intelegi cu soful / sofia? Se poate observa c& intrebairile deschise ofera clientului spafiu de a se exprima fara ca terapeutul si impund anumite categorii. Un comentariu deschis da clientului ocazia de a se analiza pe sine si situafia cu care se confrunta. intrebarile inchise, pe de alta parte, de cele mai multe ori accentueaza continuturi faptice in detrimentul sentimentelor, pot exprima lipsa interesului fafa de ceva ce clientul vrea s& spun’ si freevent ataca sau “il pun pe client la locul sau”. Intrebairile inchise sunt cele la care se rispunde cu céteva cuvinte sau cu Da / Nu. Oricum ele pot fi utile uneori. in general, intrebarile ar trebui desemnate s& ajute clientul sa-si analizeze problemele, mai degraba decat s& adune informatii despre el. Dact va vefi axa pe intrebari inchise in structurarea interviului va veti simfi fortat s& va ganditi tot timpul Ia urmatoarea intrebare, fapt ce va poate ica s& ascultafi gi si fifi atent la ceca ce va spune clientulDEPRINDERILE FUNDAMENTALE DE ASISTARE {ntrebarile deschise sau invitafiile deschise de a vorbi sunt extrem de utile intr-un numiir de situatii diferite. Cele de mai jos constituie doar cateva exemple: 1. Ele te ajuti sa incepi un intervius (Mi-ai putea spune despre ce fi-ar plicea si vorbim azi? Cum au decurs lucrurile de la ultima noastra intalnire?) 2, Ajuti Ia elaborarea unui punct in cadrul interviului. (Mi-ai putea spune mai mult despre asta? Cum te-ai simfit cand s-a intamplat asta?) 3. Ele ajuta la exemplificarea_unui comportament specific, astfel incat consilierul si poaté ‘nfelege mai bine ceea ce clientul descrie. (Poti s’-mi dai un exemplu concret? Ce faci cand devii depresiv? Cum te comporfi? Ce vrei sA spui cand afirmi c& este greu si te infelegi cu | tatal tau?) 4, Ele ajutt focalizarea atentici clientului_asupra_sentimentelor. (Cum te simfi spundndu-mi toate acestea? Cum te-ai simfit apoi?) | 5, intrebarile te ajuta sa afli paternurile de gandire ale clientului ce nu sunt evidente imediat. (La I ce te gandesti céind spui ci tu esti seful? Ce ganduri erau in mintea ta in timp ce faiceai asta? Ce-fi spui céind seful vorbeste cu tine gi tu taci?) Revedefi exemplele de mai sus. Schimbafi intrebatrile deschise cu cele inchise. Acest exercifiu va : va ajuta si vedeti diferenfele si punctele distincte dintre intrebarile inchise si intrebarile deschise. aoe Cae os FOLOSIND iNTREBARI VARIATE POJI AJUTA CLIENTUL SA-SI EXPLOREZE PROBLEMELE in sesiunile urmatoare de practic’: va va fi de folos daca vefi analiza prima data diferite tipuri de intrebari, Incercafi s4 punefi mai multe intrebari inchise si deschise. Dorim in mod special s& incercafi intrebari care incep cu: "Cum", "Ai putea", "Ce care ajuta explorarea mult mai mult W decat intrebarea "De ce". De exemplu Iuafi in considerare diferite posibilitati de a intreba clientul despre locul sau de munca: "Mi-ai putea spune cum merg lucrurile la serviciu?"' "Care sunt céteva lucruri care iti creeaz& probleme la locul de munca?” tul ne aoe x ‘Ce simfi in leg&tura cu locul tau de munca?" Fa "De ce nu ifi place la serviciu?" i hia Sau o consiliere marital’: "Mi-ai putea da un exemplu de o cearti tipica?" rai ea F — Puteji observa c& intrebarile ce incep cu "ai putea" pot fi interpretate ca find inchise. Un client poate rispunde la aceasta intrebare simplu “nu” si si nu spund nimic mai mult. Oricum, in cultura Nord American, intrebirile "ai Putca" tind si fie folosite mai des ca intrebari deschise, Aceste intrebiri au avantajul special de a da control mai ‘mult clientului, dup cum cuvantul "ai putea” implica decizia clientului de a raspunde sau nu. 35INVITATIA DESCHISA DE A VORBI "Ce-ai flout cand te-a lovit?" "Cum te simfi cand ea plange?" "De ce credefi améndoi c’ acest lueru o si continue?" intrebatrile "Ai putea” tind si fie cele mai deschise si paseazA clientului controlul ("Mi-ai putea spune mai mult? Mi-ai putea da un exemplu?"). Cercetarile au ardtat c& intrebatile "ai putea” se focalizeaz& pe client intr-un mod confortabil si par s& stabileasc& increderea intre cei doi parteneri, Tehnic, la intrebarea "ai putea” se poate rispunde cu da, nu, dar relativ pufini cliengi se opresc aici. intrebirile "ai putea" imputernicesc clientul si raispunda cum doreste. Intrebarile "Care" ajuta in modul cel mai frecvent clientul s4 vorbeasca despre fapte si lucruri specifice unei situafii. intrebarile "Cum" indeamna clientul s descrie procesul, secvenfa sau ‘emofiile respective (Cum s-a intémplat? Cum te simfi in legatura cu asta?). Veti descoperi oa variind stilul de a pune intrebiiri ajutafi clientul si se autoexprime. intrebirile “De ce" tipic cer clientului sa caute motivele care au stat la baza comportamentului, gandurilor sau emofiilor despre care povesteste. Intrebarile "De ce” si cautarca lor de motive

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5822)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1093)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (852)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (610)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1717)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1105)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (898)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (349)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1025)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1867)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1948)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (403)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4771)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (809)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4208)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1903)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2522)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3973)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (880)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (105)