| { ANCA MUNTEANU Coperta : CAMELIA CRISANY MATE! PSIHOLOGIA COPILULUI SI AADOLESCENTULUI Editie revizuita si adaugita | =CATEVA PRECIZARI Developand cronologic atractia mea tata de psihologia copiulul si a atolescentulus, doresc $4 mentionez c& ea mina tost snoculaté, inca dia tenpul Studentiel, prin cursul predat de un minunat dascal si om, doamna prot univ dr.doe Stela Teodorescu, de la Universitatea .AZ/.Cuza"din lasl, Ma apo, preacupatlio pe aceastd tema @ doamnei prot.univ.cr.doc. Ursula Schiopu, de la Universitatea cin tatea sa incontundabila mi-a turnizat deopotriva un Desigur, experienta mea materna si-a avut rostul el, cdc) astfel am realizat Gat sete de mare prépastia dintre teore si practica in probiema cunoasteri si educa unut copil, sau altfel spus, c& in acest domenu rémanem mereu nisie scolar, Talectoria serpuitoare a profesiunii mele m-a adus, intr-o 21, pe malul aceste' discipline. $1 poate c& abia atunci, printre studeti si pentru student) am redescoperit cu adevarat copitul, cum numai matuntatea til poate dezvaiur ‘Am evocat acest peniplu emotional, pentru a demonstra cat de amplu se Gonsteleazé paleta gratitudinilor mele. Dar nu este tolul, deoarece pentru ‘ranstormarea une) iubin intr-un provect $1 apoi tale editoriala a tost nevole de cativa suporten de naderde In acest context, adresez multumm speciale colaboratoare! mele, prep.unv Delia Ciotéu, de la Universitatea de Vest din Timisoara, pentru zilele lung alo unes wen Torde pe care mi le-a davuit, cu pilduitoare rabdare 31 delicata atectune. in ronal culegeri textului suplimentar, aterent actualei versiun, precum 1 in scopul tehnoredactarii pimare a luerarii pe ansamblu, Nutresc ganduri de recunostinla prietenai mele, pictoriia Camelia Crisan- Matet deoarece @ acceptat, pontrua doua card, s& innobiezo prin subliltercs jalentulut ei, coperta une! cari semnate de mine Pentru tructuoasa 31 deja recidivista noastra colaborare, doresc sa Rinnolesc sentimentele mele de gratitudine conducerii edituri, doamner cirector Augusta Anca, precum si domnului coneslier editorial, Adrian Dinu Rachiora Calde muttumin domnisoare: Rodica Nicolae pentru priceperea 1 ludinea cu care mi-a cizelat, pentru tipar, torma finald a cart de tata Sunt recunoscatoare si domnulur Emanuel Pitut, precum i echipel sale do tipografi de ia , Vatran Atlanz’ Multumesc s1 tuturer celor, nenumiti aici si care s-au abatut adeseon din drum lor, pentru a-mi fi alétun so AM. IDENTITATEA PSIHOLOGIEI COPILULUI SIA ADOLESCENTULUI (Problematica, legile domentului si caracterut interdisciplinar de fiintare) A. SCHITA PRELIMINARA ul ‘A Acum cand omenirea goneste spre coliziune cu mileni I, aga cum remarca A, Toffler (1995), tone lee eae a 1 oun ele e1 surse: violenta, averea $I 7 Iroworabile restructuran. Astfel, violenta se converteste Weptat ‘a devine cunoastere fi a ee Sear aire nseoahier ee pena are fugara nanosecund ‘1 té, deoarece ea .2 deveni joasterea creste in prestant finala a afacerior. substiutu fnar (A Toler, 1988, ° 2). ae Dat find aceasta conjunctura (c rospectiv realizat de UNESCO $i facut public car Congest International de Psihologie, desfagurat in 1990 (8 hepa) sihologia so va plasa, la inceputul mileniulul vitor. in tops btiintelor vremii, alatun de genetica moleculara $i microelect oe , ihol 5 tituie astazi ca 0 A Psihologia varstelor se inst a A i atu) de psihologia gene entala a psihologiel, al potologa diferentiala, cea socials! cea patologie’. Apartia ©. casi Prcelorlaite denvati, atesta procesul de maturzare §\ expa r psihologice. stint cadrul psihologiei varstelor, ciclul de ona si dezvoltare (cu cele tre secvente majore: copilaria pubertatea A adolescenta), ocupa un loc privilegiat, dat find pordecisiva in instrumentarea destinului uman. Ca urmare, psihologia copilului $i a adolescentului polarizeaza un interes mereu mai viu, atat din partea specialistilor, cat s1 a publiculut larg tn acest timp al marilor sinteze si replieri de forte, pe care Ellen Kay (inca In anul 1900) il denumea, cu emotie 1 speranta, ca un secol al copilului, Nici autoritatile institutionalizate ale veacului n-au ramas insensibile la aceste imperative. Fara a detalia, cdteva exemple vor fi sugestive. Incé in anul 1948, prin Declaratia Universalé a Drepturilor Omulut a fost stipulat pentru orice fiinté umana dreptul fundamental la educatie, Ulterior, in luna noiembrie din anul 1959, Adunarea General a ONU a ratificat Declaratia Drepturilor Copilulul, care recunoaste oficial specifictatea copilaiel, postuland dreptun pe masura (la snatale, securitate, invatamant si educatie, Protectie impotriva drogurilor etc.). Romania a aderat si ea la acest document, incepand cu anul 1990. Fara indoiala, orice societate civilizata si-a protejat copii femeile $i batranii, iar progresul comunitatii umane nu poate fi conceput fara cultul valorilor, ceea ce presupune respectul fata de elite, dar si fata de ce: care pasager traverseaza penoade de fraglizare (gravidie. matemitate, menopauzé, andropauza etc.), Precum si fata de vitregiti destinulu,, respectiv fata de handicapati Referitor la acestia din urma, UNESCO, in cooperare si din inttiativa guvernului spaniol a organizat la Salamanca (Spania), in tunle 1994, 0 conferint& mondial care a reunit reprezentanti din 92 de tan si. 25 de organizatii internationale. Animata de. nobilul mperativ al scolilor pentru toli” aceasta reuniune a adoptat Declaratia de la Salamanca ce jaloneaza principiile, politica 51 Practica educational a copilului cu probleme speciale, In ultimi ani, alaturi de constanta deschidere fata de copil, a aparut © preocupare mai activa faté de varsta adultd si de Senectute, cea ce evoca efortul societaitii actuale de a fructifica toate energiile sale $1 de a trata cu deferenta orice finta uman, indiferent care este varsta e1 10 Se reafima astiel vebiltatea Well formulate de, © Jung carela cea de a doua parte yale cach ‘acum, pe fondul estomparii tuturor eindenteler feelers varstelor anterioare $1 al ae aniaigianel ales intra in scend proce: . e persed aeole metamorfoze intenioare pe care indi tebe 88 pias pe drumul contorsionat al rea 7 aa oe cae il ‘a inta ul ‘A Copilul roprozinté acea fiinté uman az ontogeneza de la vareta pronatald g! pand in pubertate, adica ni la 10-11 ani, Aga cum mentiona H Piéron (1959), in monentul Paster el nu este decat ,un candidat la umanitate™, adic 2 potentialitate care va urca treptele umanizari numai sub actiun 4 a factorilor educativi. , serare incontestabil, varsta copilariel este incomparabil mai lunga la om decat la orice alta specie, Chiar dae ial copie a extrem de vulnerabila $1 inapta de a t opr gi iara aportul adultulut, el posedao remarcabia slestate iva, M.Debesse (1977, p. 124) avea 2 Sd spunea ‘a educa inseamné a inaita, a Inéita copilul pana la stare ee Varsta copilériel are viata, culoarea $i contururite et A ontogenetica. lata de ce, diferite de oricare etapa onl ° Gnentarea teleromoristé (din Ib. greaca, teleios - incheat, more = forma), cae interpreta psiiculcoplului dupa. tiparele oferte de cel adult, constituie o waune perimatd 3 desuets Atel, teona M mult vehiculata in secolul . cai un adult in miniatura, Aceasta conceptie @ fost soulberata detonant de catre J.) Rousseau prin celebrul séu roman bee Despre educatie(aparut in anul 1762, ed. romaneascd din 1873), la invitatia_marelu pedagog fancez, formulaté fn aceasté carte: incepeti deci prin a studia mai bine pe elevii vostri caci, desigt ina ‘cunoasteti deloc’, a ramas de o actualitate tulburatoare, in p celor trei secole care s-au asternut de la formularea e1 ”au sete indotat, cunoastorea autentica a copilului nu se e ura, afectiune si speranta. lata ti a Poder a Pe ero care acopera lacul de veu'al Mer . P.15), renumitul pedagog italia doar un nemurtor testament, dar si un imeputzabilmpersre eM Eu ji rog pe co} J pili dragi care pot tolul, 64 Se uneasca cu mine spre '@ a constru pa ir oament $i in lume’ Seelte 28 Precizand obie it i acoeccana oe tt pang dimensiuni: particularttatile de var. asemanarrle si deosebu adolescentii aceleiasi varst legile psihogenezer giei copilutui gi cesta implied “mai multe a $i individuale, mai precis, le psihologice existente intre copii si te, preoum $1 factorii dezvoltari psihice s1 B. EXCURS ISTORIC A Premisele psiholo i a giei copilului ierd ler te nies See ate Caci ea are voare stravechi ce trebuie le st. ex adolescent, incepand cu zori umanitati °S8° 9° copit_ ® Comenius, Rouss: c . eau, Pestalozzi si Fré rezonanta ale clasiciemulu pedagogic, au fortifeat tong, a germinat psihologia copilulu, er - aul 5G pettecut la finele secolului al Xix-lea si inceputul Sereteeee lee: IR consonants cu efervescenta generata de xperimentale si, respe: statsicinpaihologie, Ponte exponent ede marcé alarm pentru eenlinnet {1857 1911), care fondeazd .Socetatea libers (1909) oe coptlulu (1908) si scre lucrarea Ider no1 despre copi , fe unde lanseaza renumitul test mental realizat de el n cola borare cu Th. Simion: ,Scara meinoa a inteligente $i adolescentului se nume de ortilizat terenul pe care ca ramura distinct a psihologiei 12 BH. Wallon (1879 - 1962), care initiaza revista ,Copilaria” (1948) s1 este autorul unor lucrari de referinté tn domentu: Copilul turbulent. (1925), Onginile caracterului la copil (1934); Evolutia psihologica a copilulu: (1941); De la act la gandire (1942), Onginile gAndiri la copil (1948) etc. # Este fondatorul unui laborator de psihologie a copilului # Dupa opinia sa, pe ruta ontogenetica survin o serie de verize’, ce restructureaz& periodic personalitatea individulu.. Spre deosebire de Piaget, care este preocupat de geneza logicii, Wallon igi focalizeaza atentia asupra genezel fiintei umane, fenomen ce rezult din relatiile pe care acesta \e stabileste de timpunu cu semenii sai. Acordand prioritate afectivitati, el semnaleaz’ rolul structurant pe care Tl joaca aceasta in existenta copilulut in descendenta filosofiei iui Bergson, psihologul francez introduce conceptul de durata concreta, ce semnifica ansamblul transformarilor cantitative si calitative, pe care omul le traverseaza brusc sau lent datorita raporturiior ce le stabileste cu ambianta Desi a desfagurat o impresionanta activitate de laborator, Wallon nu a idolatrizat nictodata virtutile experimentului in cercetarea psihologica, ramanand preponderent un observator prin vocatie: HL J. Piaget (1896-1980) este creatorul unui curent cu ample reverberatii in epoca si anume, epistemologia genetica, disciplina care studiaza problemele de gnoseologie, prin abordarea experimental a modulu: cum se formeaza structurile operatorii, pe traseul evolutiei ontogenetice a gandirii copilulut. @ Opera piagetiana cuprinde peste 60 de carti si monografii, cele mai elocvente, din perspectiva disciplinei care ne intereseazd in contextul de fata, sunt urmatoarele: Limbaju! $1 gandirea la copil (1923); Reprezentarea lumii la copil (1926); Nasterea inteligenter (1936); Psihologra inteligenter_ (1947), Introducere in epistemologia geneticé (1950), Judecata moralé la 3Sopil (1987); Psihologra copilulu (1986, in colaborare cu B. Inhelder) ete. Conform opiniei sale, inteligenta si gandirea reprezinta © suita de operatii ce iau nastere prin interiorizarea unor actiuni. Pana la varsta de 18-16/17 ani, in evolutia mental a individulur se succed mai multe, stadii, care culmineaza cu gandirea operatorie formala, ce semnifica momentul superior de echiliprare dintre obiect si subiect. Idea forta care i-a fertilizat intreaga sa opera si care sa conturat Inca intr-un articol scris la varsta de 15 ani (si dedicat adaptarii molustelor alpine la altitudine) se refera la modul cum un organism reuseste sa supravietuiasca $1 eventual s4 evolueze, tn Pofida provocarilor ostile ale mediulu!. Conotatille filosofice ale aceste! probleme |-a indemnat ca, in repetate randun, sA conteste, atat blazonul de psihotog, cat 1 acela de psihiog al copilarie1 Afirmandu-si deschis identitatea de epistemolog, el igi va focaliza atentia asupra genezei functiilor de cunoastere. Ca urmare, studiul copilulu: nu va fi un scop in sine, ci numa un mijloc Pentru a afla cum evolueaza inteligenta acestuia, de la formele e| fudimentare pana ajunge la stadiul gandini logice, adica la etapa cea mai inalté a pocesulu: de adaptare Rolul periferic ocupat de afectivitate in gestionarea operei sale se datoreste faptului ca aceasta ,nu creeaza nimic intelectual’. ©1 are peniru inteligent doar o functie strict energetica, aga cum ofunctionarea unu automobil depinde de benzina care actioneaza asupra motoruluy, dar nu modifica structura masini" (apud. R. Zazzo, 1983, p. 292). @ in pofida faptului c& preocupairile piagetiene s-au focalizat precumpéanitor asupra functiilor care in aparenta distoneaza flagrant cu prioritatile psihanalizei, marele savant elvetian @ manifestat o constanta deschidere fat& de acest curent major al veacului nostru. Concret, el este cea dintai somitate care prezinta in Franta 0 expunere nemedicalé pe teme de psihanalizé (1919), urmate 1 de alte interventii similare in cadril unor congrese 4 sc alc rturile sale cu psihanaliza nu se opres eae cum 0 atest numeroase personaiist sini Pia et a intretinut pe toata durata vietii sale un dialog i ce fertl cu discursul psihanalitic, aspirand chiar spre, o autenticd sinteza cand ,psihologia functiilor cognitive ff iilieraanit intr-o 1 la care Ie va ameliora . ctiona intr-o teone general taecmnarss una pe alta” (apud, R. Zazzo, 1983, p. 297). Sonia lf Printre reprezentantii de frunte ai ea Panty é ‘reur - ara si Ed. Claparéde, W. Stern, S. iF T° carmichael, A. Berge. M. Debesse, sotil Za2z0, J. Chateau, G Berger, P.Osterrieth, A.Freud, sofi Bilchlor, R Spitz, M. Kien, ; "W. Bi D. V. Winnicott, E. . B. F. Dolto, W. Bion, J. Bowlby, D. ison, iev, Luria, Galperin, Mencins! Bettelheim, Vigotski, Leontiev, 6 Meee ocaa kena in Romania, problemele copilariel si a = ficiat de slujitori fideli gi Hrceriond anaes acionreed u-Teiugan, U. Schiopy, A T. cima ceauea, E. Verza, S. Teodorescu, P. sibeaaetars Nevoant St Zisulescu, A. Tucicov-Bogdan, |. Radu, |. Holban, - Neculau. M. Zlate, N. Mitrofan, P. Golu, M. Golu, T. Rudica, ; Pru L. lacob, A. Gugiuman, A. Stoica, M. Caluschi, |. Dragan, . Vintilescu, ig his 5.2 i u, P. Velciov, M. Jigau, E. Bonct ae fe vn un opinia tui J. Piaget (1972), formulas In Were Inoitor pe care s~ le si pedagogie, versantul inoi g paneea Spill, din anul 1935 incoace, este dominata de /e prioritare: ae Sane inteligentei $i asimilarea activa a cunostintelor; + rolul experientei in formarea notiunii; + optimizarea mecanismelor de transferare a experiente! sociale $1 lingvistice de la adult la cop 15C. LEGILE PSIHOLOGIEI COPILULUI SIALE ADOLESCENTULUI Ca in once stiinté socio-umana gi in acest domeniu problematica legilor aferente poate fi abordatajdin mai multe unghiun de vedere. A Mai intai de toate, se poate opera distinctia dintre legi de Stare (statistice) gi legi de desfasurare (dinamice). * Prima categorie, coa a legilor de stare, caracterizeazs ansamblul fenomenelor de acelasi fel si surprind trasaturile umn pices sihic la un moment dat (proces in plina devenire), precum s1 existenta simultana a unor insusini psihice. # Cat priveste legile trasaturile psihice ce se con: altele nol. Ele arata, de pllda, cum experiente initial nesemnificative, prin acumulani cantitative genereazé modifica calitative, Astfel, ry Cop de 3 ani daca se Joacé doar de cateva on impreuna cu alti copi, Ti Inregistreaza initial nici o modificare comportamentala. Dupa un fumar de ani ins, survin achwzitii notabile cum sunt: sociabiltatea Sori de colaborare, fantezia ete. .Printre legile de destasurare mentionam: legea cele! mat mani tentatii, legea incercarilor si erorilor in rezolvarea problemelor ete. A Dintr-o alt perspectiva, mentionam c& psihologia Copr-lului si adolescentului nu se poate sustrage nici de eib Incidenta unor fegi ale psihismului in general Concret, este vorba de urmatoarele: * legea generala a dezvoltarii culturale, cotata de P yanet' ca fundamentala in psiologie $1 care demonsireazé ca orice functie inainte de a finta in plan intern (intrapsihic) a existat in plan extern {interpsihic, social). De pilda, limbajul constituie. mar in , un mod de comunicare cu cei din jur apoi, de desfasurare, acestea determina 'serva prin confruntarea lor dialectica cu inte in 16 ipostaza de limba) intern, devine suport pentru andre: oe . Tegea diferentiori si integrarii proceselor psihice se fefera la aceea ca, initial once fenomen psihologie functioneaza global, nediferentiat, dupa care, treptal ; se specializeaza, subordonandu-se _imperativelor centrale ale psihismului + legea constientizarii postuleazd un mare adevar s) anume a, numai prin confruntarea cu o prob! lems, un ul la constientizarea core: conflict sau egec se ajunge faptului sau a relatie! respective. De geompl, con ant cu un care deseneaza pe pam if emo iat), va realiza ca moale (ce se va rupe ime te a a in instrument care suficient s& foloseascd u i reproduca forma cretonului, ci conteaza si duritatea \ legea generalé a alternante aotivitagil a # * pail ai a de HM Fay (1940). ar sihice, pusa in evidenta de Intensificarea cresteri fizice se acompaniaza de o ers. diminuare a cele! psihice gt nv A Abordarea legilor ce regizeaza domeniul seo ne ele ontogenetice face si in functie de etap a e facings indwidul, De pda, varsia prescolara este guvernata d 4 man tentat of ie Sintne exista s1 leg! ce caracterizeaza diferite process ihiee. Pentru localizerea idei, mention’ eateva exemple pentru 7 at — legea pragurilor absolute $1 diferentiale, pentru ee i legea constante! perceptive; pentru memorie — legea uitar Ebbinghaus ete. 7D. LEGATURA PSIHOLOGIEI COPILULUI $A ADOLESCENTULUI CU ALTE STIINTE 4 Functionarea interdisciplinaré a oricare! stiinte constituie astzi 0 cerintaé elementara de supravietuire $1 progres. Dat fiind amplitudinea 1 complexitatea obiectivelor pe care trebuie s& le rezolve psihologia copilului si a adolescentului, aceasta angajeaza raporturi de cooperare si sustinere bilateralé cu o serie de ramuri si discipline conexe. A Ca urmare, ea intretine legaturi stranse cu stiinta. mama (psihologia general) a caret satelit este, dar si cu alte discipline derivate, mai mult sau mai putin liniar, din aceeasi matcd: psihopatologia, defectologia, zoopsihologia si pedagogia. Avand in vedere unitatea dintre dimensiunea somatica si cea psihicd, domeniul la care ne referim, stabileste raporturi reciproc avantajoase $1 cu o serie de stiinte biologice g1 medicale cum sunt pediatria, igiena infantila $1 puericultura etc Intrucat nu poate evita o sere de inferente cu caracter general, psihologia copilulu! si adolescentului angajeaza colaborari fructuoase $1 cu filosofia, etica, estetica, logica, sociologia etc. 4 Asa cum spunea Goethe, copilul reprezinta. .dimneata minunaté a omenuril’, adic acel tezaur inepuizabil care poarté cu sine toate fagzduintele posibile. lata pentru ce, psihologia copilului sia adolescentului are o importanta particulara in peisajul atat de zbuciumat al epocii contemporane. Ea constituie un instrument Indispensabil in recuzita educativa a adultulu! pe drumul anevoios, dar atét de nobil si pasionant, care duce catre emanciparea definitiva a copilutui Aceasta alchimie inegalabila ca profunzime si subtilitate, ce caracterizeaza schimbul de stafeta dintre generatii a inspirat felurite reflexii, pline de consistenta si culoare, Astfel, marele ganditor arab K.Gibran (1985) compara parntii cu un arc de la care copiii sunt trimigi departe, .ca niste sageti vir 18 La randul sau, strélucitul nostru filosof, C.Noica (1990, p.8) nota in Jurnal filosofic: »Discipolul vine la tine sé-li cearé. Tu trebuie s-l inveti cé nu are mimic de primit ca trebuie s& creasca, Discipolul vrea sé devind ledera...". desi trebure sa devina doar el insus. 19FACTORII DEZVOLTARII PERSONALITATII COPILULUI! SI A ADOLESCENTULUI ; A. PREAMBUL 4 Potentialitarea nedefinita, dar atat de promitatoare pe care © reprezinta orice copil la nastere, devine realitate numai daca lraverseaza un proces complex si indelungat de.modelare, ce presupune interactiunea dintre ereditate, mediu si educatie. 4 Gradul de implicare a factorilor respectivi in epopeca devenrri fiinte: umane a fost amplu comentat in literatura de resort, ceea ce a condus la structurarea urmatoarelor diractii majore Modelul_organicist (activ) a factori ona ). care pedaleaza prioritar pe Aceasta orientare is: are sorgintea inca la Platon eapété amploare pin huctarea lu F Galton, nttatna ‘Hereditary genus (1895), dar ramane activa ‘$1 in secolul nostru, prin G.Stanley Hall, A.Gesell, EL. Thorndike, prin teoria determinismulur genetic (DJensen, H.J.Eysenck), prin etologie (creaté in 1986 de l EibiEibesfedt), prin sociobiologie (initiata in 1975 de E.O. Wilson) etc. - in plan educativ, acest tip de teone alimenteaza o viziune sceptica; # Modolul_mecanicist (reactiv) deplaseaza accentele in dezvoltarea copilului asupra factorilor de mediu Dintre exponentii acestei directii mentiona ti jonam pe: J. Locke. Helvetius, M.Rosenzweig, V Durand §.a. $i o serie de curente vor promova un asemenea model: behavionsmul — (J, Watson), 20 neobehaviorismul (B.Skinner, C-Ht watarea sociala (E.N.Miller, A.Bandura) ete. Optimismul pedagogic pe care il gonereazé onentarea respectiva capata uneor! accente naive, desuete: .Dati-m un prune normal fiziologic, afirma raspicat J. Watson (apud. .Bontas $i colab., 1983, p.28) si vor face din el, dupa dorinta, un fizician, un preot sau un om de afacen'” Modelul_interactionist acrediteaza o viziune mai realist, ce vrea SA concilieze extremele antenoare, considerand ca forjarea personalitatii umane este rezultatul interventiei concertate dintre ereditate si mediu. O sene de curente prestigioase subscriu aceste! direct psihanaliza (S.Freud si discipolii sai, mai mult sau mar putin fideli), constructivismul genetic (J Piaget), constructia persoane! (H.Wallon, L.S.Vigotski) ete. B, ROLUL EREDITATH ‘A Ereditatea este proprietatea fundamentala a materie! vii de a conserva si transmite de la antecesori la succesori ceea ce este definitoriu pentru specia respectiva. Aceasta particularitate a fost sesizata din cele mai vechi timpun, dar abia in secolul nostru datorita prestatillor remarcabile realizate de genetica si biologia moleculara (multe incununate cu premiul Nobel), comunitatea umana a facut pasi in decriptarea misterului ei 4 A fost identificata baza materiala a ereditatii (ce se afla nucleul fiecdret celule, fiind reprezentata de cromozomi, gene, acizi nucleici), precum gi legile care o guverneaza (Mendel, Morgan). Fara a detalia, mentioném cA genele sunt plasate pe 24cromozomi intr-o ordine liniara a cromezomy rio or "4 riguroasa si sunt formate din aciz & Totalitatea genelor formeazd ; ro genotipul sau patrimoniul ereditar. Programal @ Asa cum mentioneaza Kai i a rent gan si Segal (1976), in fi ania. umana exista intre 20.000 si 125.000 de gene. Pentru orice oe umana potentialul genetic rezulta din imbinarea unitatilor materne sr paterne. Fiecare specie are un anumit numar de bebecniaiaa (de pilda, omul poseda 23 de perechi). Dintre acestia, be pariah autozomi $1 sunt prezenti, atat la sexu! masculin cel feminin. A 23-a pereche ins&, sunt het 1, stero: psuceeeeeetit sexual ) st diferé la barbat fata de femeie. Concret, fa Sexul masculn exsta un cromazom X si unul Y, in schimb la sexul par doi cromozomi X. Rezulté cA ovulul contine int totde: Scie nei in timp ce spermatozoidul poarta fie un coomacun . lal apoi, cromozomul X are o lungime de cinci fee decat cromozomul Y gi cuprinde mai multe gene. Cand ovulal ‘dIneste un spermatozoid Y (androsperm) se naste un baiat cand intalneste un spermatozoid X Prin. urmare, I etal caro copilului, Intrucat nu toate genele de pe cromozomul fouled Pe eromozomul Y, ta sexul masculin apar caractere inkate. Datorité vulnerabilitatii crescut fata de anomaliile sex-linkate, ni sponte et a . humarul avorturilor spontane, ca cazutilor de deces la o varstai tiny ein cazul vests arsta timpure este mai mare in cazul acest ote sus, datorita faptului c& poseda doar un singur + Sexul mascul este dezavantaj ijat din punct d vedore genetic. Mai apo1, baiatui se dezvelta ma lent decat fats, de v sta intrautenna si pana la maturitate (Hutt, 1972) : in pacate, rata nou nascutilor cari a re prezinta cromozomiale este destul de crescutd, apronmaty v100, -onform datelor furnizate de Hetherington g1 Parke (1986) genetic, . ar te se naste o fetita, intotdeauna tatal este cel care determina sexul 22 Pentru a decela prezenta unor anomalii genetice si a lua masurile adecvate in timp util, se practica diagnoza prenatala a produsului de conceptie. Dintre cele mai uzitate mijloace de investigatie mentionam: amniocenteza, sonografia etc. ‘Amniocenteza consta in examinarea unei mostre de lichid amniotic, prelevat de la femeia gravida in a 16-a sptamana de sarcina (dat& care reprezinté timpul optim pentru aceasta analiza). jntrucat in lichidul respectiv plutesc celule care provin de la fetus, cercetandu-le putem detecta amprenta geneticé a acestuia si respectiv eventualele nereguli. Se apreciaza ca prin aceasta metoda se pot evidentia aproximativ 60 de anomalii cromozomiale sau disfunctii metabolice. ‘Sonografia se refera la proiectarea pe abdomenul femei gravide a unui fascicol de ultrasunete $1 vizualizarea ecoulu! produs de acesta, in functie de structurile interne bombardate prin jetul sonor respectiv si care pot fi uterul mater, placenta sau fetusul Metoda este util in a surprinde prezenta unor anomalii, precum microcefalia (subdezvoltarea marimi craniulut si a creterului) $1 acefalia (absenta unor parti din crete) Dintre cele mai raspandite maladii cromozomiale amintim: sindromul Down, sindromul Turner, sindromul triplu X, sindromul Klinefelter, sindromul X-fragi Sindromul Down (mongoloism) este provocat de aparitia in timpul meiozet a unei aberatii la nivelul celei de-a 21-a perechi de autozomi, care genereaza, fie o perturbare a ordinii cromozomilor. fie prezenta unui cromozom suplimentar, adica 47 in loc de 46, cat este normal pentru fiinta umana). Frecvent aceasta maladie se manifesta la mamele care au o varsta inaintat. Investigatiile de ultima or au scos in evidenta c& la o pate din pacienti, spermatozoidul este responsabil de a filivrat cromozomul aditional, ceea ce inseamna ca gi tatii (mai ales, cei de peste 45 de ani) pot induce o asemenea maladie (Hetherington si Parke, 1986). Tabloul clinic al acestel maladii aliniaza 0 fizionomie de mongoloid (cap rotund §1 plat, nas mic, dentitie defectuoasa, gat scurt etc.), un retard fizic g1 mental 23Precoce $1 0 mare vulnerabilitate la o serie de boli (motiv pentru care, de regula, moartea survine inainte de instalarea adolescentel) {In continuare, vom prezenta cteva din maladiile provocate de unele disfunctii la nivelul cromozomilor sexuali. Sindromul Turner este specific sexului feminin, datorité absente! unui cromozom X din perechea XX, ceea ce inseamna cA. in acest caz, exist doar 45 de cromozomi, iar marca specifica este X0. Pacientele respective sunt scunde, cu o forma bizara a guril si urechilor. De regula, sunt normale din punet de vedere intelectual Sunt sociabile $1 cu un accentuat simt al umorului. in schimb. ele Prezinté frecvente greutati la soris $1 in rezolvarea_problemelor spatiale. Absenta hormonilor feminini prejudiciazé formarea caracterelor sexuale secundate, Antagonizand, printr-o hormono. terapie cu estrogen acest deficit, se poate infiuenta favorabi Gezvoltarea lor fizicd, far a se elimina steriitatea ce le caractenzeaza. Sindromul triplu X este prezent doar la femei, datorita aparitie! unui cromozom —suplimentar la perechea XX Simptomatologia specifica. se caractenzeazé printr-o serie de Perturbairi la nivelul capacitatii de invatare, precum si a unor carente in planul memoriei $1 al limbajulul, desi nu este vorba de un retard mental propriu-zis Sindromul Klinefelter apare numai ta sexul masculin datorita aliprii la perechea XY, a unui cromozom X, de unde rezulté 0 configuratie specific’ XXY dromul X-fragil este prezent si el doar la barbat, prin aparitia unui cromozom Y suplimentar, alatuni de perechea XY. ceca ce determina o amprenta caracteristica $1 anume, XYY. Fat de barbatii normali, pacientii afectati de cele doud maladii au o staturé mai inalté gi un Ql. mai redus. In cazul sindromului Klinefelter apar steriitatea 1 unele trasatun feminine ca de pilda dezvoltarea excesiva a sdnilor. Multa vreme s-a crezut & indivizii XXY $1 XYY sunt un autentic pericol social caici, dat find agresivitatea lor funciara, din randul lor s-ar recruta crminalii ce: mai 24 feroct Studi uteroare au mai retugat cova din Paceedaeta a, il jumal sumbra, intrucaét s-a demonstrat ca ni cee inalitatii este mai nidicat tendintele infractionale $1 rata crimi mal ridicall fala de jus, s-a dovedit cu acest prile) c&, ena one jozomiale, retardul mental 4 sunt sau nu prezente anomaliile crom niale, Sa Siu ain Tagtoni favortzanti at cnmmaltati (Hethenngton $i 986) 7 ek Dupa aceasta paranteza indispensabiia s1 thainte dea patrunde in miezul problemei, se cuvin cateva precizi -logice: i aie Genotipul reprezinté cantitatea de informatie stocata intr-o celula si aflata in stare latenta, fara sa fi cunoscut inca influenta mediulut « Fenotipul este rezultatul interactiunii dintre genotip $i ite). mediu (prin multiplete sale influen et jin contextul aceloras: decantan conceptuale trebuie spuds demarcatia dintre innascut 1 mostenit Aste. cand un copl wne iste cu 0 serie de aberatii cromozomiale mex | Pel Sal ate indicat ca ele c@ fe considerate ca Innéscute $1 nu ae urmare, aga cum mentioneaza M.L.lacob (1994, eroditatea este 0 premisa cu 0 logiea probabilista. care poate oferi individului o sansa (cand este normal configurata) sau 4 (daca este tarata). f : nena rd an perspectiva filogenetic ereditatea umand se poate consiaia cea poseda un set restrans de instincte. ti i a tru care copilul est arativ cu cea animala, motiv pent dependent fata de paint sai_czea ce ra determinat pe K Lorentz {apud. M.L.lacob, 1994, p.37) sal considere .un specialist in ecializare” ereditara. ie res pepsinicul apartine sferel fenotipulul, ceea ce scamnna cB el presupune interactiunea dintre ereditate g1 mediu (G.Allport, 1981) 25# Rezulté ca orice fenomen psihologic se formeaz’ 5 retuseaza intreaga noastra viata, deci, in acest plan nu exista 0 ereditate pura, In plus, ereditatea isi pune amprenta in mod diferit asupra proceselor psihice. Dupa R.Zazzo (1946), cu cat un fenomen este mai complex cu atat depinde mai putin de ereditate. Studii_mai recente au furnizat o serie de elemente mentare care ne obliga la_unele retusun. Astfel, s-a demonstrat ca, atat schizofrenia, cat si comportamentul agresiv au importante premise ereditare. Concret, cand intr-o pereche gemelara, unul din frati sufera de schizofrenie, sansele ca $i celalalt 84 dezvolte aceasta maladie este de 50% pentru monovitelini s1 doar de 15% pentru cei bivitelini (Gottesman $1 Shield, 1982). in plus, aga cum mentioneazé Ch. G, Morris, (1988), copiii parintilor schizofreni, vor fi afectati de zece on mar frecvent de boala respectiva’ comparativ cu restul populatiel infantile, care nu prezinté asemenea tare familiale ¢ Alli cercetatori au argumentat rolul major al ereditatii gi in alte directii. Cateva exemple vor fi edificatoare: pentru inteligenta generala (Wilson, 1983); pentru abilitatea verbalai si spatiala, precum $I pentru: memorie, temperament, preferinté fata. de anumite mente, stransul mainii la salut, deprinderea de a fuma si a consuma alcool (Farber, 1981): pentru abiltatea de a povesti, cat $1 Pentru atractia fata de anumite hoboy-uni, nume, tigan, tatuaje, Spray-uni etc. (apud. Moms, 1988). In fine, a fost relevata si conditionarea genetica evident din cazul alcoolismulu! cronic $1 al actului suicidar. A Temele ereditare ale dispozitii psihismului se refera la o serie de tii. Si anume Nervos (repartitia arilor arhitectonice pe creier, structura celulara a zonelor, starea legaturilor); ti verbomotor; izatorilor vizual, auditiv, chinestezic, 26 re * raportul dintre pumul sial-doilea sistem de semnalizare {aptitudini senzorio-motor simple, memorie bruta, dispozitii afective fundamentale). O parte dine aceste predispoziti se vor activa imediat dup nastere, altele mai tarziu in ontogenezé, dupa cum exista unele ce e vor activa niciodata ; aes Cert este c& patrimoniul nostru ereditar este constelat multiplu si difuz, ceea ce inseamna ca in functie de solicitarile mediuiu sau ale educatie (ca factor de mediu constientssistematic organizat), 0 drectie sau alta va prinde contur. Dar zestrea noastré genetica nu actioneaza ca o fatalitate, deoarece aceias factor extern! pot realiza unele ajustani si retusur. chiar dac nu sun ditati tarate taculoase, asupra unei eventuale ere: ae eee e Conform studiilor de creatologie, la nastere orice fiinfa umani, ce poseda un Q.l. normal (de cel putin 90), tezaurizeazé o otentialitate creatoare, macar minima, pentru un eee So-meniu, potentialiate co va deveni manifesta numar daca wed respectiv va beneficia in familie si in scoala de un climat educativ See ee port ereditatii in dezvoltarea personalitatii_ umane iteazi de mai multe metode: uaiieaza ce Mancheta familial. pn cafe se realizeaza comparat intre nivelul intelectual al parintilor si cel al copillor propri, dar si intre frati gi suron. Extinzand studiul si ta alte rude de sange din cadrul acelerasi familii putem ca prin aceasta ,tehnicd a pedignulu’, s& stabilim in ce masurd gradul de rudenie influenteazé asemanarea dintre persoanele respective, : + fenomenul adoptiunii, cand se confrunta cotientul de inteligenta al panntilor cu al proprillor copii si, respectiv, cu al copiilor adoptati : + studiul copiilor institutionalizati (in case de copi prtelinate), ce presupune compararea inteligentel unor aindivizi care, desi partajeaza acelasi mediu de viata, au 0 zestre nativa extrem de diversa; metoda gemenilor. cea mai pretioasa dintre ele si care a fost utilizaté de numerosi autor: Galton, Gesel Thompson, Woodworth, Freeman, Burt, Wilson Farber, Oancea-Ursu §.a. Concret este vorba, atat de Studiul gemenilor monovitelin: (monozigoti), cat i a celor bivitelini (dizigoti, fraternali) Alternativa cea mai fericité este desigur cercetarea monovitelinilor, deoarece prin intermediul lor natura ne ofera sansa de a ne afla in fata celor mai asemanatoare (nu gi identice) fiinte umane din punct de vedere ereditar, ceea ce ne justifica $4 atribuim mediului diferentele dintre ele. Spre edificare, precizam ca, in timp Se gemenii monovitelini apar datonta sciziunil aceluiagt zigot (ovul fecundat) si, prin urmare, poseda un genom comun, gemenii bivitelini Se nase prin fecundarea a doua ovule distincte, aga incat patrimoni lor ereditar nu este mai asemanator decat al fratilor obisnuiti Singurul element specific pentru e: este faptul cd intrautenn partajeaza acelasi mediu de viata Configuratia —sarcini depen-denta de data la care se Piontelli, 1992) * daca aceasta are loc in prma_zi dupa fertilizare, gemenii respectivi posed fiecare placenta, conon si sac amniotic propriu, daca diviziunea survine in umatoarele sapte zile de la conceptie, monovitelinii in cauz sunt dotati cu placenta $!corion comun, dar cu sac amniotic separat daca diviziunea se produce in intervalul din gemelare monoviteline este Produce diviziunea zigotului (A a saptea s1 a treisprezecea zi de la fecundare, gemenii monovitelin Partajeaza deopotriva placenta, corionul si sacul amniotic; 28 + in fine, daca divizunea se sealizeazd Ineo —2 tretsprezecea si a paisprezecea z1, apare un fenor jedomit, cel al gemenilor siamezi 7 a Oncat de mute harurt ar acumula metoda gemelard ea nu este infailibila. in sprijinul acestei afirmati se pot a rmat, 1977) ; amo ee ite si destul de laborios de @ decide daco nastere gemelara este mono sau bivitel He 7 aitornativa cd sexul gemenilor respectivi _diferd, putem sa fim siguri ca este vorba de o situatie bivitelin8. Aparienenta la acelagi sex sau 0 placenta comund nu evocd infotdeauna 0 | gemelantate monovitelina, Din pacate, nic: studiul ultrasonogratc realizat in timpul gestatiei, nu este pe depl eaitica or, abia analiza atenté a placentel si a membranes despartitoare dupa nagtere, fa care se adauga analiza unor trasaturi fizice (aspectul urect a crrcumfernta capului) sau analiza sangelul, paat conduce la un diagnostic ferm (Piontelli, 1992), (is + avand in vedere frecventa relativ redusa de nasten gemelare (dupa cum mentioneaza Gh Oancea-Ursu in 1985, 0 nastere bivitelina apare cam [a 60-100 de hasten, lar una monovitelina aproxmatw la 340 Ge nasteri) este dificil de a constitui esantioa zentative pentru cercetare . aeosrecs partajeaza acelasi spatiu uterin, unl dintre gemeni este intotdeauna dezavantajat, cece ce va determina o constitutie fizicé mat hin Spunem aceasta deoarece, aga cum a demonstrat expermental Pionteli (1992), adeseon col mai mic dintre gement este mat precoce $i mat dinamic dupé nastere, 29* datorita unor caracteristici specifice ale mediulut Post natal, la gemeni se poate vorbi initial de o dezvoltare ceva mai lenta (inclusiv in plan intelectual). Aceasta particularitate se datoreaza, pe de o parte, supraprotectiei cu care familia inconjoara perechea gemelara, pe de alt parte, unui fenomen numit ,vraja cerculur inchis". ce const& in aceea cA gemenii fs! ajung unul altuia si, ca urmare, angayeazé o gama mat restrdnsa de relatii cu anturajul 4 Conjugand datele furnizate de eminentele domeniulu, (in uima cercetarilor realizate prin intermediul acestor metode),, cu observatille empirice, ce s-au stocat de-a lungul vremil, putem acredita aportul ereditatii in dezvoltarea personalitatii umane. invocand cateva argumente majore: * Aparitia .copiilor minune’, care de la o varst frageda, cand educatia nu avea inca timp sé-si spuna cuvantul, proseaza aptitudini exceptionale pentru un domeniu. In muzica s-au inregistrat cele mai frecvente precocitati, ce azé nume de rezonanté precum Mozart, Haydn, Rimski. Korsakov, Mendelhson-Bartoldy, Enescu $.a Nici celelalte domen nu sunt vitregite de asemenea apantii eclatante. in literatura (Gosthe, Goldoni); in pictura (Rafael Sanzio, Repin, Grgorescu). in stiinfa si tehnicé (Gauss, Pascal, Newton, Leibniz, Stophenson, Edison, T.Vuia_s.a.). $i domeniul matematic cunoagte apa spectaculoase. Este vorba de acei Copii, care probeaza virtuti atat de Stralucite in ceea ce priveste calculul mental, incat pot intra in concurenta cu performantele unor calculatoare mat putin sofisticate Printre acestia se numara unele persoane ce au ramas in anonunat, aitele care $1-au adus contributia la propasirea gtiintel (Gauss, Euler, Ampére) Copit de gentu au fost i luli stia s& scrie, iar la 3 ani s& citeas lectura in orginal clasicii france: Hasdeu (care la varsta de 2 ani ca), dar $1 Nicolae lorga (care . Inca de la varsta pregcolara); 30 Existenta ,marilor familii’ (H.Salvat, 1972), baie posibilitatea transmiterii din tata in fiu, timp de mai mu enerati, a unul talent remarcabil pentru un anumit domeni serve notonetate este familia Bach, tn muzies, unde din cei 87 de membrinascutl pe parcursul a cine! generat, un numar de. 15 ine au fost compozitori remarcal el mai it Famane desigur J.Sebastian Bach, in preajma muzici ee teed cum se infirpé Dumnezeu” (E.Cioran, 1991, p.79). Fiind casatori : doua ori, el a avut 20 de copii, dintre care 10 au tee ee furnizat cateva fitudini_ muzicale. Si familia Strauss a 7 fonaeab le in domeniul muzical. Cazuri simi Ror Tatan ie a iT 4 (fami ‘izian, i: jiteratura (familia Dumas), in pictura (fan ‘Natoma f (familia Bernoulli), in fizica (familia Bequerel); in le naturii (familia Darwin) etc. a ea indoiala, in toate aceste cazuri prezenta unor teme a sorginte ereditara este incontestabilé. Dar nu/ este totul, ci a jersoanele respective vor partaja cu rudele lor (mai mult sau m: eatin directe), nu numai o constelatie fericita de gene, ci si un I Tare AEA Fee ARATE Cee TES eneae nee RHE eeneeee lu, 1985). ee ° panpuete intre diverse categorii de persoane sub intelectual. . eon studiu atent si nuantat al problemei identifica doua ipos-taze distincte: d i : me + Indivizi care traiesc in acelagi mediu de viata. Aceasta itiva comporta urmatoarele precizal ates aS cel mai aseméanator coeficient intelectual (Q.1.) se Inregistreaza la gemenii monovitelin (diferenta este de 3,1 puncte), apo: la bivitelini (diferenta este de aproximativ 8,5 puncte) gi, in fine, la fratii si surorile obignuite (diferenta este de 13,2 puncte); 4