“Acum am ajuns s infeleg cit de important este sé-mi triese viata in intregimea fiinfei mele, Adica, si-mi dau voie ca, in primul rand s& obg apoi sa pun la un loc —intr-un Intreg grandios — toate aspectele lui cine sut__ acelea pe careeu $i alti le-am numit pozitive’, c&t si acelea pe care eu si afi am numit negative’. Cu ajutorul acestui procedeu, m-am imprietenit, in sfarsit, cu mine insumi. Dar, vai! ce mult timp mi-a trebuit ca s& ajung aici! Si cat de scurt ar fi fost intregul proces, daca a5 fi cunoscut gindirea profunda si infelep-ciunea ‘minunatd ce se afld in aceasté carte scrisa de Debbie Ford. Cititi aceasta carte cu griji. Cititi-o o data si mai cititi-o 0 data! Apoi, cititi-o a treia oard, ca sa fifi siguri. $i faceti exercitiile pe care ea le suge-reaza. Vaindemn si faceti!” Din prefafa scrisi de Neale Donald Walsch, autor alseriei Conversayii cu Dumnezeu “Calea spre iluminare include nu numai cdutarea divinului, dar si acceptarea total a umbrei noastre. In aceasti carte profundi, Debbie Ford explica, in mod organizat, pasii spre intregime gi transformare.” Dr. Deepak Chopra, autor al cirjii Calea spre iubire “Prin lucrarea interioara si cdlitoria sa lduntric8, Debbie Ford dovedeste o infelegere puternicd a modului in care viata nereflecti, cao oglinda, relatia noastri cu noi ingine. Aceasti carte este o invitatie ~ sprijinita de metode simple si clare —si pornim intr-o lucrare mareata de a invafa sd ne asumam, cu dragoste, intregimea lui cine suntem.” John Welwood, autor al cartii Dragoste si desteptare “Debbie Ford ne ciluzeste dincolo de tiparele de auto-pedepsire ce adeseane incatuseaza. Ideile ei sunt excepionale si foarte convingatoare. Marianne Williamson, autoare a c&rfilor Jubire magica $i Gratia de fiecare zi Editura For You ISBN 973-98405-7-4 SN RONG DEBBIEFORD | PARTEA INDUNECATA Ay CAUTATORILOR DE UMN Cuo prefasd seristi de Neale Donald Wa autor al trilogiei Conversagii cu Dumne: EDITURA FOR YOUEditia in limba englez4 Copyright ©1999 Debbie Ford The Dark Side of the Light Chasers RIVERHEAD BOOKS, membru al Penguin Putnam Inc., New York Copyright ©2001, Editura For You Aceast carte se afla pe primul loc in Statele Unite ale Ame- ricii din 1999 pana in anul 2001 si a fost tradusa in mai multe limbi, pe toate continentele. Toate drepturile asupra versiunii in limba romana aparjin Editu For You. Reproducerea integral sau partial, sub orice forma, a textului din aceasta carte este posibila numai cu acordul prealabil al Editurii For You. ISBN 973-98405-7-4 Printed in Romania. DEBBIE FORD Partea intunecaté a cautitorilor de luminé Cum sa va recuperafi _ PUTEREA, CREATIVITATEA, STRALUCIREA gi VISELE Traducere Monica Vigan Editura For YouDebbie Font Cuvint de recunostinyé Din strafundurileinimii mele imi expr ste dragostea i recunost fata de tofi cei care iubit si init a Laan hal es fi m-au iubit si m-au sprijinit cdnd aceasta carte a luat Sora mea, strilucitoarea si frumoasa Arie n ‘stra tielle Ford, pentru ci fost cea mai bund prieten’, cea mai mare admiratoare si age cat si penta a ep it viziunea mea despre siindtate gi intregime. a eter Guzzardi, care mi-a dat increderea de a scrie aceast u , at incr serie aceast& carte si care, impaitisindu-mi dragostea si viziunile lui, m-a intors intotde u {napoi la mesajul meu. ca Neale Donald Walsch, pentru c& m-a spr ra it si-mi scot lucrarea in Stephen Samules, prietenul si i : phen Samules si profesorul meu, care mi-a dat inapoi thera sivciines. Iti mulfumese foarte mult pentru orele pe eal Qe wut, ajutdndu-mi s& privese lucrurile ir i i pers 7 judd rive rurile in profunzime si pentru c& m-ai Jubitul meu tata din ceruri, jude tuln , judecdtorul Harvey F mi respectat gi mi-a cinstit visele. Pia ebay Fife meu, Michel Ford, pnt ta creat otdsun nmin. rng Ls deena al me, dt: Howard Fuerst, pnts ea fest un nar model pentru noi tof, cei it i cease oe fi, cei care vrem si ne vindecdm si s& ne Bunica Adda, pentru ci m-a i ‘ijinit th eee A acceptat si m-a sprijinit intotdeauna Membrii familie’ mele, pentru d , pentru dragostea lor neconditionaté: ma-tu- Sea ee ay Sandy; unchiul Stanley; Judy Ford; Anne Ford Ashley Eve, Sarah si Tyler Logan Ford; Bernice Berssler si Marty Susan Petersen pentru viziunea ei si dedicarea fati de aceasta carte. Partea intunecatd a eéuldtorilor de tuminds Brian Hilliard pentru c& s-a aldturat familiei mele si a luat parte la viata gi cariera mea. ‘Dan Bressler, pentru c& este un tat extraordinar pentru fiul nostru ‘Beau, si pentru ci m-a sprijinit eft am scris aceast& carte. Wendy Carlton pentru hotirdrea ei ca totul si fie perfect si pentru c& este cea mai bund editoare pe care gi-ar putea-o dori cineva. Jennifer Repo gi intregul personal minunat de la editura Putnam. ‘Cea mai bund prieten’i a mea, Rachel Levy, pentru c& m-a ineurajat si m-a iubit de-a lungul acestui proiect enorm si pentru ¢8 a muncit non- stop pentru a realiza, in Miami, Procesul Umbrei. Danielle Dorman, pentru ci m-a ascultat ore intregi gi m-a sprijinit in permanent. $i sotii lor care s-au comportat ca niste sfinf, Henry Levy si Patrick Dorman, pentru c& au injeles cerinfele unei adevarate prietenl Jeremiah Abrams, pentru c& este un profesor gi un prieten iubitor. Deepak Chopra, pentru c&i m-a primit in familia sa spiritual si mi-a deschis cu bundtate usa cdtre posibilititi nesfirsite, indruméndu-ma in munca pe care 0 fac. Rita Chopra, pentru nemasurata ei dragoste si generozitate. Dr David Simon, pentru c& este suflet inrudit si imi impartageste din intuifiile ui extraordinare. {intregul personal de la Centrul Chopra pentru Buna Stare. Corporatia de Educafie Landmark, Proiectul Hoffman Quadrinity $i Universtitatea JFK, pentru c& m-a educat si m-a pregatit. Profesorii mei, Sussane West, Dr. Barry Martin si Sandra Delay. care mi-au influenfat profund viata. Rich Petrick, c&ruia fi mulfumese pentru of m-a mutat in vest si m-a condus intr-un nou tirém al realitai. Prietenii mei din San Francisco: Sherill Edwards, Curt Hill, Nancy Kleinman, Joan Bordeaux si Susan August si tofi participantii din semi- nariile mele din Oakland, cZrora le mulfumesc pentru ceea ce mi-au dat Mille de oameni care mi-au urmat cursurile si conferintele, care sau daruit cu atdta generozitate gi care mi-au impértasit viata lor intima. Fara ci, aceasti carte nu ar fi fost posibilt. Dragul meu prieten Brent BecVar, pentru tot entuziasmul si dra- gostea lui. qDebbie Ford Le mulfumesc tuturor prietenilor mei care m-au ajutat s& trec prin momente grele: Luba Bozanich, Amy Karen, Joyce Ostin, Michael Mindich, Robert Lee, Howard Schwartz, Bill Spinoza, Barbara Marks, Samantha Hudson, Jan Smith, Joni Lang, Carol Sontag, Sue Campbell, Alys Marks, Julie si Jerry Brown, Monroe Zalkin, pentru c& a crezut intotdeauna in mine. Don Soffer, care m-a invatat ce inseamni s& ai o inima generoasd Scumpul meu prieten, Olaf Halvorssen, a cui credinf& si rabdare m-au inspirat intotdeauna, Fred Greene, care m-a invfat ce inseamna compasiunea, Le mulfumease tuturor prietenilor mei ca au fost alituri de mine in momentele cele mai luminoase si in orele cele mai intunecoase: Francis Warmer, Sarah McClain, Vivian Glyck, Patty Eddy, Kimberly Wise, Michael Clark, Jennifer Mercurio, Peter Lawrence, Carla Picardi, Terri Garcia, Margaret Bohla, Becky Hansen, Dennis Schmucker, Elyse Santoro, Vera Pacillo, Alisha Starr si Shelly Star. Midge McDonald si Marcella Flekalova, pentru c& mi-au iubit si ingrijit trupul si sufletul. Sora mea, Adriana Nienow, pentru extraordinara ei dragoste gi curaj. Peg Laura si Katherine, personalul extraordinarului Grup Ford. Nu sunt uitati nici cei pe care s-ar putea si fi neglijat si-i mentionez. Le multumese tuturor, pentru c& mi-au influenfat viafa gi mi-au atins inima, Anthony Benson, noul meu vechi prieten, pentru ci a fost lang mi- ne in ceasul al unsprezecelea, Frumosul meu fiu Beau, pentru c& m-a invajat ce inseamna dragostea necondifionat gi mi-a deschis inima decat mi-as fi putut imagina vreodati, inunata lui daidaca, Roberta Morales, care a avut atat de multa gri- j8 de noi in timp ce eu scriam. ‘Am fost binecuvaintati primind infelepciunea universului. Ea vine la mine, ori de céte ori inchid ochii si ascult. {si mulyumesc, Dumnezeule, pentru ci-mi permiti si exprim aceasti informatie. Iti multumesc pentru c& ma indrumi si ma protejezi. Te iubesc din stréfundurile inimii mele. Portea intunecatd a edutdtorilor de lumina Introducere De foarte multi vreme incoace suntem inconjurafi de Iucrarea asu- praumbrei*. Aceasta este insigi esenfa impulsulu religios in cadrul alia cutim, prin tradifie, un echilibru inte lumina si ntuneric. Va amin Lucifer, el care a fost odatd cel mai strilucitor dine ingeri? Caderea li este tentafia care ne apare tuturor. in permanenti ni se cere si fim consti- enfidin punct de vedere moral, pentru cf, altel, cdem sub influenta parti i noi. . Be sealer rerion ae mien eta Lani ae Mien lis si care urmarea cu atentie conferinja pe care eu o fineam despre ae m-a intrebat: ,,Oare nu turnam vin vechi in ante noi?”, amintindu-mi nd a lucrarii asupra umbrei. silent oe en nas ficut-o. ,Latura intunecati este o parte a tuturor traditilor noastre religi- case. Dar noi avem permanent nevoie de burdufuri noi $i de un limbaj nod cra fe eontmpran cy oamei care ascut pel, «Dae ade 2 Jucrarea asupra umbrei este vin vec. Sud rcrcees cae a rtetae tear Ge re clint care in de- cursul anil, s-au confruntat eu umbra lor la mine in cabinet. Fiesare ge- nea are nevoie de moduri noi de exprimare,atuncicind vorbese despre fenomenul umbrei~ att umbra pozitiv, ct i umibra negativ. Intunecat hu inseamnt numai ceva negativ; else referé la ceva care se giseste in a- fara luminii constiinfi noastre | * Umbra ~termen creat de etre C.G Jung, care desemneaz8 aca latur din noi fsine care afin subcontentul nos personal. Ube ext ia inferioar inn ot cova ct eraser, occa ce doris ascundem scr ere tate dois emafile ceny se incadreaza in idealul nostru de personalitate. Jung spune c& nu existd umbri fir soare ‘umbra fir lumina congtiinel. Umbra este inevitabila gi, far ea, suntem incomplefi. N.T. 9Debbie Ford Faza inifialé a sfatului terapeutic este o confesiune si ca in multe dintre situafile tradijionale de confesiune si spovedanie ~ noi auzim des- pre esecuri si greseli, despre cum a ajuns persoana respectiva la o situatie de care-i pare ru, sau c& nu a fost in stare s-si realizeze propriul potential pozitiv. Suntem pusi in fafa situatiei de a oferi realitate gi infeles luerurilor care-I frliménti pe un pacient, si-I ajuttim si devind mai constient de partile din el insusi pe care si le neaga. Cel mai mare picat poate fi viafa netraitd, {in acel moment in Minnesota, mi-am amintit de ceea ce scria emi- nentul psiholog elvefian C. G. Jung in cartea sa din 1937, Psihologie si Religie, si anume ca ,pentru a ajunge sa infelegem problemele religioase, probabil c, tot cea ce ne mai ramdne de ficut astizi, este si le abordam din punct de vedre psihologic. Din acest motiv, eu iau aceste ginduri- forma care au devenit fixe din punct de vedere istoric, incerc si le topese din nou si si le torn in matrifele experienfei imediate”. Conceptul umbrei este o astfel de matrifa. Este un mod de a simbo- liza prin limbaj partea de personalitate pe care nu ne-o asumiim side a-i da realitate; este un mijloc de a deveni constienti de partile necunoscute din noi si de a vorbi despre ele. Umbra se referd la toati acea parte din noi care se modifica in mod constient si se schimba in lumina constienfei ‘ego-ului nostru, la acele aspecte ale sinelui de care nu reuim si devenim responsabili i constient. Ca indivizi gi ca membri ai unei anumite lizatii, noi in mod continuu selectim gi dim nastere la expe- rienfi, creand un ideal al sinelui gi al lumii bazat pe ego. Cu cét cdutim mai mult lumina, cu atét Umbra devine mai densa. latura intunecata, alter ego, sinele inferior, cel&lalt, dublul, geaménul intunecat, sinele pe care nu ni-l asu- mam, sinele reprimat, id. Vorbim despre intalnirea cu demonii nostri, des- pre lupta cu diavolul (diavolul m-a determinat s@ fac asa ceva!), despre -cobordrea in lumea de dedesubt, despre noaptea intunecatd a sufletului, despre criza de la mijlocul viefii. Umbra incepe o dati cu emanciparea timpurie al lui ,Eu” din marea ‘constienf unitara din care am venit cu tofii. Construirea umbrei se desfi- ‘soar in paralel cu dezvoltarea ego-ului, Cea ce nu concorda cu idealul nostru de ego in plina dezvoltare —cu imaginea noastra idealizati a sinelui, 10 Partea intunecata a cdutdtorilor de lumina serait in mod individual prin familie si cultur ~ devine umbra. Poetul sire nostru”, ,PAnd la 20 de ani ne petrecem viata hotirnd ce parti din SPinsine sB punem in acel sac”, spune Bly ,iarrestul vietiini- petrecem le acolo”. in a i tntey sau un?” ainbet Jung, clcre a imag int termenul poetic de umbrs si a modelat acest concept ca si se triveasc& epocii noastre. Jung a acordat 0 atentie special luerarit « ieee ‘a. umbrei, sugerdnd c& aceasta era o inifiere in viata psa pate deuceriie, dup cum onuea elo consientizae een pen tr realizarea noastti de sine. ,A-fi da seama de umbra este o problem tminamente practic’”, spunea el ,care n-ar trebui si se transforme intr-o activitate intelectuald, deoarece ea are foarte ot intelesul unei suferinje i i iuni i ica intreas yersoana”. ae a ca fers car Debbie Ford i aceast care, ura esupra umbrei se refer a wn proces continu de depoarizare seh brate, de vindecare a pripastei dine eunoaterca constint a sinelui si tot ceea ce suntem sau am putea fi. Ca gi practica numité Calea de Mile” din bis, integrarea ume ne oe o content unifieton, care ne permite s8 reducem potentialul inhibant sau distructiv al umbrei, tliberdnd energiile inchise ale viefi, care ar putea fi incarcerate in pre- niles poste necesre pen a ascunde ceea ce nu pte assepa despre noi insine. Lucrarea de fata ofera beneficii care tree mult in de binele personals care pot opera pentru cel mai mare bine elect Dac&i putem si echilibrim tensiunile ce apar in propria noastré erBdiné, ‘efectele vor trece dincolo de gard, in cAmpiile intregului pimént. Nu trebuie strat cu usurinfa o carte despre umbra. Ea este un dar objinut cu greu, o comoara smuls de laze, adesea cu un ura sac ficiu eroic. O carte despre umbra nu se adreseaza doar mingii noastre, ci este cel mai bine inteleas& de catre inimile si imaginatia noastra. * Rober ly pot, cig alpremin atonal pentru poezi, A sri on soi impre i cat sin conferinfle lor, Maiden Ki snd cu Marion Woodman. n aceste oper, Frecwupat de prea Ituneca inno, it de coneptle Iu Freud s Jung. Cu sor Famenf tree acum dela infelegere iterla la una psihologics si apoi Ia cea mitologic8. NT 4Debbie Ford Partea intunecaté a céutéworilor de lumi in vechi _ Partea in u Jumind este vin vechi in burdus furi noi. Ela pastrat un gust gi un buchet pldcut. Prezentarea este contem- Porat poss de integrare a umbrei adecvat timpurilor noastre. Ar tre- ‘fat ute sfatul lui Debbie Ford si, acum, cénd pornim la drum, s& ferim lucrarea asupra propriei noustre umbre aria ccelei mai inalte din noi: dragost ini iii in i a ne amintest spiritul inlet al i J Ching, sau Cartea Schimberilor: ‘Numai atunci cnd avem curajul de a privi lucrurile in fafa, exact asa cum sunt, ‘ara nici o autoamagire sau iluzie, doar atunci, din tot ceea ce se intémpla va iesi o lumina, prin care poate fi recunoscut calea spre biruinfa. 1Ching Hexagrama 5, Hstt Asteptarea (Hrand) 12 Partea intunecatd a eiutatorilor de lumings Cuvint inainte Pe vremea cand eram copil, nu ma pliceam foarte tare. De fapt, erau momente cénd detestam faptul c& sunt eu. Ma eredeam singura persoand din lume atat de incapabila de a-mi face prieteni si att de ridiculizata de titre grupul de baiefi in care cdutam cu disperare i uneori firé rezultat si intra. Lucrurile nu s-au schimbat foarte mult nici cénd m-am mai maturi ‘zat. Da, credeam ci viaja mea o si ia un curs nou. M-am mutat chiar jntr-un oras nou, unde nu m& cunostea nimeni, unde nimeni nu stia nimic despre tendinfele mele din copilarie de a ma luda foarte tare, ca o com- pensare a faptului ci nu aveam respect fafa de mine insumi, Nimeni nu mai vedea ceea ce adultii din copiléria mea numeau ,,atitudinea mea Zinatica” sinimeni nu mai stia despre obiceiul meu de a intra cu impetuozitate”, umplénd camera cu prezenfa mea ~ in aga masur&, incat tofi ceilati sim- Jeau c4 nu mai au spatiu in care si se desfigoare. Inepfiile mele sociale nu mai puteau fi descoperite. Ei bine, am descoperit c& mutatul dintr-un loc in altul nu m-a ajutat cu nimic. M-am luat pe mine insumi cu mine. ‘Apoi, intr-o 2i, ma aflam intr-un licas de desAvarsire a evolutiei spi- rituale gi am fost prezentat angajatilor din departamentul unde urma sai lu- crez. Administratoarea clidirii a spus ceva ce nu voi uita niciodata. “sTot ceea ce voi numifi defecte ale voastre, tot ceea ce nu va place la voi ingiva, sunt cele mai mari calititi pe care le avefi”, a apus ea. »Ele sunt, pur si simplu, supra-amplificate. Afi dat volumul prea tare, asta-i tot. Dafi putin mai incet. In curdnd, voi — gi tofi ceilalfi — va v jedea slabi- ciunile ca fiind punctele voastre tari, aspectele snegative’ ca find ,po. tive’. Ele vor deveni instrumente minunate, gata si acjioneze in favoarea voastr’, mai degrab& decéit impotriva voastri. Tot ceea ce aveti de facut 13Debbie Ford este s& invitati si apelagi la aceste trasdturi de personalitate, in cantitati ca- re sunt potrivite momentului, Apreciafi cat de mult e necesar din minu- natele voastre calititi gi nu dati mai mult decat atat.” ‘M-am simfit ca $i cénd as fi fost lovit de trisnet. Nu mai auzisem ni- ciodata asemenea lucruri. Cu toate acestea, stiam in mod instinetiv ci era adevarat. Laudarosenia mea nu era altceva decat incredere in sine mult prea amplificat. Ceea ce oamenii numeau, in tinerefea mea, ,atitudine zie natic&” sau ,,prosteasc&”, nu era nimic altceva decdt spontaneitate si gan dire pozitiva - supra-amplificate. lar intrarea mea impetuoasa era doar ca litatea mea de conducdtor, dexteritatea mea verbal si dorinta mea de a merge pana la capat — toate trei exprimate mult prea zgomotos. Mi-am dat seama c& toate aceste aspecte ale fiinfei mele erau calitafi pentru care fusesem uneori Hiudat. Nue de mirare c& nu mai stiam ce s& cred! Doar in acel moment, cénd m-am uitat la ,latura de umbr&s” si am vazut clar de ce alfii au numit uneori toate acestea drept comportamente negative”, am vazut si darul care se afla in fiecare dintre ele. Tot ceea ce aveam de facut era si folosese aceste comportamente in mod diferit, $4 nu le reprim, ci si mi le asum. $i, pur si simplu, s& le folosesc in mod difert. Acum am ajuns si injeleg ce importanfa extraordinara are s8-mi tri- iesc viafa, fiind in intregimea fiinfei mele. Adic&, si-mi dau voie ca, in pri- mul rand sa observ si apoi s& pun la un loc —intr-un Intreg grandios — toate’ aspectele lui cine sunt — atit acelea pe care eu si alfi le-am numit ,pozi- tive”, cat si acelea pe care eu si alfii le-am numit ,,negative”. Cu ajutorul acestui procedeu m-am imprietenit, in sfarsit, cu mine ‘insumi. Dar, vai! ce mult timp mi-a trebuit ca s& ajung aici! $i cat de scurt ar fi fost intregul proces, daca a5 fi cunoscut gandirea profunda si injelep- ciunea minunati ce se afl in aceasta carte scrisi de Debbie Ford. Cititi aceasta carte cu grija. Citifi-o 0 dat, mai citiji-o 0 dat’. Apoi, citifi-o a treia oard, ca s& fifi siguri. $i faceti exercitiile pe care le suge- reazi. Va indemn si o facefi! Va indemn, iardsi si iarasi! Dar sA nu citifi cartea gi s& nu faceti exercitiile, dact nu doriti ca viata voastra si se schimbe. Punefi cartea jos chiar in clipa asta, Asezafi-o pe raful cel mai de sus al bibliotecii voastre, acolo unde nu veti ajunge 14 Partea intunecata a edutdtorilor de Iumind niciodati la ea. Sau dati-o unui prieten. Pentru c& este absolut imposibil sa {rifi experienfa acestei c&rfi, Prd s& trifi, de asemenea, si experiena unei modificdri in viafa voastra. Cred in a tr&i o viafa de totala limpezime. Aceasta inseamné trans- parent deplind, Nimic nu este ascuns, nimic nu este negat. Nici macar ‘acea parte din mine insumi la care n-am vrut sé ma uit—si cu atatmai putin sf 0 recunosc. Daca vefi fi de acord cu mine ca transparenfa este cheia citre autenticitate si cd autenticitatea este usa catre Sinele vostru Adevarat, atunci fi veti mulfumi lui Debbie Ford din adéncul fiinfei voastre pentru aceasti carte. Asta, deoarece ea vi va conduce la o us dincolo de care veti ‘gisi bucurie vesnicé, pace interioara si un loc extrem de vast de jubire de sine; in sfarsit, vefi gsi locul in care s8-i iubiti fara conditii pe ceilalti Si, o data cu inceputul acestui ciclu, va veti schimba nu numai viaja voastri, ci vefi incepe, cu adevarat, si schimbati lumea. Neale Donald Walsch Ashland, Oregon Martie 1998 15Debbie Ford Capitolul 1 Lumea din afara, Lumea dinduntru Majoritatea dintre noi am pornit pe c&rarea evolufiei personale, de- carece, la un moment dat, greutatea durerii devine prea mare ca si 0 mai putem suporta. Partea intunecatéi a edutdtorilor de lumind este 0 carte despre demascarea acelui aspect din noi ingine care ne distruge relatiile, ne omoara spiritul $i ne impiedicd s& ne indeplinim visele. Este ceea ce psi- hologul Carl Jung a numit umbra. Ea confine toate acele parti din noi in- sine pe care am incercat si le ascundem sau si le negim. Ea confine acele aspecte intunecate despre care noi credem c& sunt de neacceptat de cétre familiile noastre, de prieteni si—cel mai important dintre toate — de catre noi ingine, Partea intunecata este bagata adinc in constiinfa noastra, ascun- ‘si de noi insine si de alfii. Mesajul pe care-1 cApatam din acest loc ascuns ce simplu: ceva nu este in regula cu mine. Nu bine ce se intémpla. Nu sunt demn de a fi iubit. Nu merit nimic. Nu sunt vrednic. Multi dintre noi cred aceste mesaje. Credem ca, daca privim destul de atent ceea ce se giseste adane induntrul nostru, gisim ceva oribil. Ne abjinem din risputeri si privim intr-acolo, de fried de a nu descoperi pe ci- neva cu care nu putem conviefui. Ne este fried de noi insine. Ne e fried de orice gand si sentiment pe care ni le-am reprimat vreodata. Muli dintre noi suntem atat de orbifi, incat nu mai putem vedea frica decat ca pe o reflec fie. O proiectim asupra lumii, asupra familiilor noastre, asupra prietenilor si asupra strdinilor. Frica noastrd este atét de profunda, incat singurul mod. prin care putem sa ludm legaturd cu ea este fie prin a 0 ascunde, fie prin a ‘© nega. Devenim mari impostori, care ne pacalim pe noi ingine gi pe cei- {alti — ne pricepem atat de bine la asta, incdt uitim cu adevarat c& purtim 16 Partea intunecatd a edtutdtorilor de lumina nigte masti, pentru a ne ascunde sinele nostru autentic. Credem cd suntem. cei pe care-i vedem in oglinda. Credem cA suntem trupurile si mine noas- ie. Chiar si dupa ani in care relatiile, carierele, regimurile de slabire si vi- sele noastre au esuat, continuim si inhibm aceste mesaje interme tulbura- toare. Ne spunem noua insine c& totul este in regula si c& lucrurile vor sta din ce in ce mai bine. Ne punem ochelari negri pe ochi si dopuri in urechi, pentru a pita in viaf& povestile pe care le-am creat. Nu e bine ce se intam- pli cu mine. Nu sunt demn de a fi iubit. Nu merit nimie, Nu sunt vrednic, in loc de a incerca si ne inhibam umbrele, trebuie s& dim pe fafé, s& ne asumam si s& acceptim chiar acele lucruri pe care ne este cel mai fric& s& le privim in fafa. Prin ya asuma”, infeleg a recunoaste c& o calitate iti aparfine. ,,Umbra este cea care define cheia problemei”, spune invatatorul spiritual si scriitorul Lazaris. ,,Umbra define, de asemenea, secretul schim- birii, schimbare care te poate afecta la nivelul celulei, schimbare care-ti poate afecta chiar si ADN-ul.” Umbrele noastre detin esenfa lui cine sun- tem. Ele dejin cele mai prefioase daruri pe care le avem. Privind in fata aceste aspecte ale noastre insine, devenim liberi s& trim experienfa totali- tii noastre glorioase: binele si raul, intunericul si lumina, Numai prin ac~ ceptarea in intregime a lui cine suntem, ne putem céstiga libertatea de a alege ce facem in aceasta lume. Atéta timp cét continudim si ne ascundem, si ne prefacem si si proiectim in afard ceea ce se aflé induntrul nostru, nu avem nici libertatea de a fi gi nici libertatea de a alege. Umbra noastra exist pentru ca sine invefe, s& ne ghideze si si ne dea binecuvantarea sinelui nostru in totalitatea lui. Ea confine resursa prin ‘care noi putem scoate la lumina si explora. Sentimentele pe care le-am ‘nabusit doresc cu disperare si fie integrate in noi ingine. Ele sunt nocive numai cand sunt reprimate. Atunci, in momentele cele mai putin oportune, ele pot scoate capul. Atacul lor ficut pe furig va va pune intr-o situafie dez~ avantajoasa in domenii de viaf care, pentru voi, inseamn& foarte mult. Viaa voastra va fi transformatii numai atunci cdnd veri cédea la pace cu umbra voastr’. Omida va deveni un fluture de o frumusefe care va va tia respiraia, Nu va mai trebui s& pretindeji c4 suntefi persoana care de fapt nu suntefi. Nu va mai trebui s& dovediti c& suntefi destul de buni. Cand va veti accepta cu dragoste umbra, nu va mai trebui sé traiti in frica. Des- coperifi darurile pe care umbra vi le face si, in sfargit, vi vefi desfaita in 7Debbie Ford toata maretia adevaratului vostru sine. Atunci vefi avea libertatea de a va crea viata pe care v-afi dorit-o intotdeauna, Fiecare fiinfa omeneasc& se nagte cu un sistem emotional sinatos. CAnd ne nastem, ne iubim si ne acceptim pe noi ingine. Nu emitem judecai legate de care parti anume din noi ingine sunt bune gi care sunt rele. Existim in intregimea fiinfei noastre, triind momentul gi exprimén- du-ne liber. Pe masura ce crestem, incepem s& invapim de la oamenii din jurul nostru. Ei ne spun cum s& ne comportim, cand si ménc&m, cand si dormim — si incepem si facem deosebiri. Invatim ce comportamente ne fac s& fim acceptati si care dintre ele ne fac s& fim respingi. invatim cum s& primim un rispuns prompt, sau dac& strigatul nostru riméne (irk ris- puns. invapim si avem incredere in oamenii din jurul nostru, sau sii ne fie fric& de ci. invapim consecventa sau inconsecventa. invatim ce calitdti sunt acceptabile in mediul nostru si care nu sunt. Toate acestea ne distrag de la a tri in acest moment si ne impiedica si ne exprimam liber. E nevoie s& ne intoarcem la experienta inocenfei, care ne permite si ‘acceptim in fiecare moment totalitatea lui ceea ce suntem. Aici trebuie si ajungem, pentru a avea 0 existen{& omeneascd sindtoast, fericita, com- pleti. Aceasta este calea. In cartea Iui Neale Donald Walsch Conversatii cu Duranezeu, Dumnezeu spune: Dragostea perfecti este pentru sentiment, ceea ce albul perfect este pentru culoare, Multi cred cd albul inseamna absenja culorii, Nu este asa. El include toate culorile. Albul inseamndi toate culorile care exista, com- inate, Tot asa, dragostea mu este absenja unei emofii (urd, manie, des- frdu, gelozie, avaritie), ci insumarea tuturor sentimentelor. Ea este suma totald, Totul adunat la un loc. Totul.* Dragostea include totul: ea accept toatd gama sentimentelor umane —emotile pe care le ascundem, emofiile de care ne este team®. Jung a spus dati: ,prefer si fiu intreg, decait bun”. Cati dintre noi nu ne-am vandut pe ‘noi ingine — ca s& fim buni, s8 fim pl&cufi de ceilalti, si fim acceptafi? Cei mai multi dintre noi am fost educati s& credem ci oamenii au * Neale Donald Walsch, Conversaji cu Dumnezeu, vol. I, Editura FOR YOU, 1999 18 Partea intunecati a edtutdtorilor de lumina calittfi si defecte. Pentru a fi acceptafi, noi trebuie sé seapam de defecte, sau cel pufin si le ascundem. Acest mod de a gndi apare atunci cfnd noi incepem s& individualizim — pe masur& ce incepem si ne distingem de- getele bigate printre stinghiile patutului si s& ne deosebim de parintii nos- tri. Dar, pe misura ce inaintim in varsti, ne dim seama de un adevar inca simai mare ~ c&, din punct de vedere spiritual, suntem cu tofii interconec- {afi. Suntem tofi parte unul din celalalt. Din acest punct de vedere, trebuie s& ne punem intrebarea daca exist cu adevarat in noi parfi bune si parti rele, sau, dac& nu cumva, toate parjile sunt necesare pentru a face un in- treg. Cum putem sti ce este bun, fara s& stim ce este rau? Cum putem cu- noaste dragostea, flr si cunoastem ura? Cum putem cunoaste curajul, fi- ri sf cunoastem frica ‘Modelul holografic al universului ne oferd o vedere revolufionari a conexiunii intre lumea interioard si lumea exterioard. Potrivit cu aceast teorie, fiecare bucatd din univers, indiferent de cum il taiem felii, conjine inteligenta intregului. Noi, ca fiinfe individuale, nu suntem izolai si nu existim la intémplare. Fiecare dintre noi este un microcosmos care reflec- 18 gi confine macrocosmosul. ,,Daci acest lucru este adevarat”, spune cercetatorul in domeniul constienfei, Stanislav Grof*, ,atunci fiecare di tre noi define potentialul de a avea acces direct si imediat, prin experiens, practic la fiecare aspect al universului - extinzndu-ne capacitafile mult dincolo de ceea ce putem atinge cu simfurile”. Cu tofii confinem, inéuntrul nostru, amprenta intregului univers. Dupa cum spune Deepak Chopra**: Noi nu suntem in lume, ci lumea se afla induntrul nostru”. Fiecare dintre noi poseda toate calitafile umane existente. Nu exist nimic - din ceea ce putem vedea sau concepe - ce noi si nu fim, iar scopul calétoriei noastre este de a ne restaura pe noi ingine intru aceasti intregime. aed iat ete org nn ee ee eo re ee eee a eee ** Deepak Chopra, medic, autor a nenumarate cirti gi articole despre vindecarea tru- rt toes ae ee rea een eel eer ee pon a te ee eee 19Debbie Ford Sfantul si cinicul, divinul si diabolicul, curajosul si lagul: toate aces- te aspecte se afl adormite induntrul nostru si vor actiona, dac& nu sunt re~ cunoscute si integrate in psihicul nostru. Mulfi dintre noi suntem insp&i- mantati si de lumina si de intuneric. Multi dintre noi suntem inspaiméntafi si privim induntrul nostru gi frica ne face s& ridictim ziduri atat de groase, incét sa nu ne mai amintim cine suntem cu adevarat. Partea intunecatdi a citutdtorilor de lumina se refer’ la modul in ca- te si actiondm ca s& trecem prin aceste ziduri si si darémam barierele pe care le-am construit ca s& privim — poate pentru prima dat — la cine sun- tem si ce facem noi aici. Aceasti carte va va duce intr-o cilatorie care va schimba modul in care va vedeti pe voi ingiva, pe alii si lumea intreagt. Va va conduce spre a vi deschide inima si a o umple cu veneratie gi com- pasiune pentru propria voastré umanitate. Poetul persan Rumi* a spus: »Doamne, céind va vefi vedea propria voastra frumusefe, veti deveni un idol pentru voi ingiva”. in aceste pagini va ofer un proces de descoperire a frumusetii sinelui vostru autentic. Jung a fost primul care a folosit termenul ,,umbra” cu referire la ace- le parti ale personalitaii noastre care au fost respinse din cauza fricii, a noranfei, a rusinii sau a lipsei de dragoste. Explicatia de bazi dati umbrei a fost simpli: ,,umbra este persoana care ai prefera sA nu fii”. El credea cd tegrarea umbrei va avea un impact profund, dandu-ne noua posibilitatea de @ redescoperi o sursi mai profunda a propriei noastre vieti spirituale. »Pentru a face acest lucru”, a spus Jung ,,suntem obligati si ne luptam cu ‘ul, sf ne confruntim cu umbra, si integrim diavolul. Nu avem de ales.” “*Mevlana Jalaluddin Rumi, s-a ndscut in 1207 in Afganistan, intr-o familie persand de inelectuali.S-a stabilt in Turcia gi a predatstinge religioase. A fost indrumat pe calea credin- lel mistice de catre un dervig rtacitor, Shamsuddin din Tabriz, la a cirui moarte a seris volu- mul de poezie fc ris 0 uriagA luerare didactic »Mathnawa*, ct si o culegere de discursuri ,Fihi ma Fihi*, pentru ai introduce pe discipolii |i in metafizica. Ideea de baza in opera lui Rumi este dragostea absolut fa de Dumnezeu. A. ‘muritpe 17 decembrie, 1273, zi care este sirbatoritA si acum de ctire dervisii Mevlevi. Numele |ui Rumi este sinonim cu ideea de dragoste gi zborestatic inspre infint. El este unul dintre mat ‘maesirisprituali si genii ale omeniri geste fondatorul ordinuluireligios Mevlevi Sufi al silor dansator, al cirorscop final estes se uneascd cu divinul. Influenja sa asupra ein teraturi si tuturor formetor de exprimareestetin ale lumilislamice este enorm. N.T. 20 Partea intunecatd a edutdtorilor de luiin’ ‘Trebuie s& intrafi in intuneric, pentru a aduce afard lumina din voi. ind ne inhibam orice sentiment sau impuls, inhibiim, de asemenca, opu- sul lui polar. Dac ne negim urdfenia, ne micyordm frumusetea. Dac ne negam frica, ne minimalizam curajul. Daci ne negim lacomia, ne reducem jn acelasi timp si generozitatea, Mirefia noastra deplina este mai mult de- cit ne putem imagina vreodat& majoritatea dintre noi. In cazul in care cre- defi c& avem amprenta intregii umanitati induntrul nostru — ceea ce se si {ntmpli — atunci trebuie si fiti capabili de a fi cea mai mareati persoan pe care afi admirat-o vreodatl si, in acelasi timp, capabili de a fi cea mai rea persoand pe care v-afi imaginat-o vreodati. Aceasta carte se referdi la modul de a cédea la pace cu toate aceste aspecte, uneori contradictorii, ale aac ‘meu, Bill Spinosa, un gef de seminar din Centrul de Edu- cafie Landmark, spune: ,,Lucrul cu care nu pofi exista impreund ~ nu te Iasi sd exist”. Trebuie s& invafati cum sa-i oferifi ntregului cine suntefi permisiunea de a exista, Daca vreti si fitiliberi, trebuie si fiti in stare 58 existafi". Aceasta inseamni ca trebuie si incetafi de a vi mai judeca. Tre- buie si ne iertam pentru faptul c& suntem fiinfe umane. Trebuie s ne ier- tim pentru faptul cd suntem imperfect. Asta, deoarece atunci céind ne ju- decdm pe noi ingine, in mod automat Zi judecim pe alii. lar ceea ce le fa~ cem altora, ne facem noua ingine. Lumea este o oglinda a sinelui nostru in- terior. Atunci cfnd putem si ne acceptiim si sf ne iertm pe noi ingine, in mod automat ii acceptim gi ti iertim pe alfii. Aceasta a fost o lectie dura, pe care eu am invatat-o foarte greu. ; Cu treisprezece ani in urmé, m-am trezit pe podeaua de marmura rece a baii mele. Trupul ma durea si respiratia imi mirosea urdt, Mai tre- cuse 0 noapte de petreceri gi droguri gi apoi, bineinjeles, de stare de rau. Cand m-am ridicat si m-am privit in oglindé, am stiut c& nu mai puteam continua in felul acesta. Aveam doutizeci si opt de ani siinc& mai asteptam ca cineva si vind si si faci ceva pentru mine, Dar, in dimineata aceea, mi-am dat seama c& nu o sf vind nimeni. Nu o sé vind nici mama, nici tata si nici prinful meu pe cal alb, Eram la o riscruce in privinta dependenfei mele de droguri. Stiam c&, foarte curdnd, va trebui sé aleg intre viati si moarte. Nimeni altcineva nu putea face aceasta alegere in locul meu. Ni- ‘meni altcineva nu putea si-mi ia durerea. Nimeni altcineva nu putea si m& 24Debbie Ford ajute, pand cand nu ma ajutam eu insémi. Femeia din oglindd m-a socat, Mi-am dat seama c& habar nu aveam cine era. Era ca i cand as fi vazut-o pentru prima dati. Obositd si speriat, am intins mana dupa telefon si am cerut ajutor. Viata mea s-a schimbat in mod drastic. in dimineafa aceea am ho- ‘Hrdt sii m& fac bine, indiferent de cat de mult va dura. Dupa ce am termi- nat un program de tratament de douazeci si opt de zile, am porit intr-o odisee de a ma vindeca pe dinduntru si pe din afard. Mi se prea o sarcina enorma, dar stiam c& nu aveam de ales. Dupa cinci ani si aproximativ 50,000 de dolari cheltuifi, eram o cu totul alti persoan&. imi vindecasem dependentele, imi schimbasem prietenii si imi modificasem criteriile de valori, Dar, cfnd stiteam linistita in meditatie, mai giseam inc& parti din mine insdmi care nu erau in regulA, parti de care voiam si scap. Problema ‘mea era cd inc ma uram pe mine insimi. Pare de neconceput cd cineva poate si meargi timp de unsprezece ani la grupuri de terapie si la tot felul de tratamente, si consulte hipnotiza- tori si acupunctori, s& traiasc& experienta renasterii, si sardi de pe munfi, s& urmeze seminarii transformationale, s& mearga la mandstiri budiste gi Sufi, s& citeascd sute de carfi, sa asculte casete de vizualizare si meditatie si inca sf urascd o parte din cine este. Atéta timp, atéia bani — si stiam c& treaba mea ined nu fusese indeplinits. Apoi, in cele din urmé, s-a intdmplat ceva. Am fost la un seminar in- tensiv de practic a conducerii, condus de o femeie pe nume Jan Smith. fn mijlocul seminarului, stteam in fafa grupului si vorbeam cand, dintr-o dati, Jan s-a uitat la mine si a spus: ,Esti o scérba”. Mi-a stat inima, De unde stia? Eu stiam c& eram o scdrbai, dar incercam cu disperare si scap de aceasti parte din mine insimi. Ma striduisem din greu s& fiu drigalas& si generoasa, pentru a compensa aceasta tristitur’ cumplit’. Apoi, fra si pu- ni patima, Jan m-a intrebat de ce uram aceast& parte din mine insimi, Sim- findu-ma mica si proast, i-am spus c& aceasta era partea din mine care-mi provoca cea mai mare rusine. I-am spus c& faptul c& eram o scarba nu mi-a adus decét durere — mie si celorlalfi. Atunci, Jan a spus: ,Ceea ce nui asumi, pune stpdnire pe tine”. ‘Am putut vedea felul in care faptul c& eram o scarbi pusese stipa- nire pe mine, eram tot timpul ingrijorata din cauza asta, dar tot nu voiam 22 Partea intunecatd a edutdtorilor de lumina s&mi asum aceasti caracteristic’. ,Ce e bun in faptul de a fi o scarba?”, ‘ma intrebat ea. Pe cat imi puteam da eu seama, nu era nimic bun in asta, ‘Apoi, ea mi-a spus: ,.Dact ar fi si-ti construiesti o casi, iar constructorii fi-ar cere prea mult gi ar intérzia peste termenul stabilit, crezi c& te-ar ajuta ddacd ai fi scdrboasd cu ei?” Bineinfeles c& am spus, da. Cand trebuie si returezi o marfé stricatd, crezi c& te ajuti sé fii o mica scérba?” Bine-infe- Jes c& am spus, da. Jan m-a intrebat dack nu-mi dideam seama ci a fio scarba era uneori nu numai o calitate folositoare, ci si foarte importants, dac voiam si fac in asa fel incdit treaba si meargs. Dintr-o dati, aceasti parte din mine insiimi — pe care mi stréiduiam cu disperare si ascund, si ‘neg si si o inhib —a fost eliberata. intregul meu trup se simfea altfel. Era ca si cdnd as fi aruncat de pe umeri o greutate de o suti de kilograme. Jan indepairtase acest aspect despre mine instimi si mi-a ardtat c& el era un dar, ci nu era ceva de care si-mi fie rusine. Daca ii dadeam voie si existe, nu trebuia si-l elimin, Eram capabila si-! folosesc, in loc ca el si ma folo- seasc pe mine. si Dupa acea zi, viaja mea nu a mai fost aceeasi. O alti buctitic& din puzzle-ul de vindecare fusese pusi la loc. ,Persisté lucrurile clrora le opui rezistenta”. Auzisem aceasta ftazi de nenumérate ori, dar niciodaté nu-i injelesesem pe deplin profunzimea. Rezistind ,scdrbei” din mine, am {inut-o incuiatd acolo. in clipa in care am accepta-o $i i-am vazut darul, am relaxat rezistenfa si ea nu a mai avut nici o importanté pentru mine. A evenit o parte naturald si snatoasa din cine sunt eu. Acum nici macar nu mai ¢ nevoie sé fiu o scarba, dar dac& situafia 0 cere ~ cea ce in lumea asta se intampl& uneori — pot folosi aceasti calitate ca si-mi port de grija. ‘Acest procedeu mi s-a parut miraculos. Am ficut o lista cu toate partile din mine insimi pe care nu le pliceam si m-am striduit si gisesc darul care se afla in ele. De indat& ce am fost in stare si vid valoarea pozi- tiva si negativa a fiecdrui aspect din mine insami, am fost in stare s& las garda jos si s& permit acestor pairti sa existe liber. Mi-a devenit clar c& pro- cesul nu inseamna s& ne debarasim de lucrurile care nu ne plac in noi in- sine, ci si descoperim latura pozitiva a acestor aspecte si si o integrim in viefile noastre. ‘Aceastd carte este un ghid in cdlitoria voastra. Ea confine ideile orinepae dintr-un curs pe care kam coneeput ‘de-a lungul anilor, pentru caDebbie Ford Sd Va ajut si vA dezvaluifi, s& va asumati si si va acceptafi umbra. Voi in- cepe prin a defini in mod detaliat umbra si a-i explora natura si efectele, Appi, voi examina fenomenul esenfial al umbrei — proiectia — prin care ne- gm parti cruciale din noi ingine, dndu-le de-o parte. Dupai ce vom lua in considerare o noua paradigma pentru a infelege viata noastra interioara gi exterioara — modelul holografic al universului — putem incepe s& actionam, aplicdnd ceea ce am invatat, pentru a dezvalui fefele ascunse ale parti hoastre intunecate. Atunci vom porni in procesul de asumare si reluare a esponsabilititii pentru calitifile umbrei noastre, invafand instrumente specifice pentru a ne accepta umbra si a-i descoperi darurile, cét gi cum s& ne ludim inapoi puterea pe care am avut-o asupra unor parti din noi ingine pe care le-am dat altora, In cele din urm, vom explora modalititile prin ca- re putem si ne iubim si sd ne ingrijim pe noi ingine, cat si instrument prac- tice pentru a ne manifesta visele gi a crea o viaféi care merit si fie traita, Multi dintre noi am petrecut prea mult timp cduténd lumina si nega- sind nimic altceva decét si mai mult intuneric. ,.Nu devii iluminat, inchi- Puindu-fi imagini de lumina”, a spus Jung ,.ci constientizénd intunericul”. Partea intunecatdi a céutdtorilor de lumind vi va ghida pe drumul vostru ‘nspre dezvailuirea, asumarea si acceptarea umbrei voastre. Cartea vA va da cunoasterea si instrumentele pentru a scoate in afard ceea ce se afla indun- trul vostru, Vi va ghida pentru a va recastiga puterea, creativitatea, stralu- cirea si visele. Va va deschide inima catre voi insiva si catre ceilalti si va ‘modifica pentru totdeauna relafiile voastre cu lumea. Partea intunecatd a cdutitorilor de lumins Capitolul 2 In cétutarea umbrei Umbra are multe fefe: infticosétoare, lacomé, furioasi, rizbund- toare, rluticioasé, egoisti, rianipulatoare, lenes8, dominatoare, ostla, urdti, fir valoare, meschind, cdrtitoare, slaba, care critica .. i lista poate continua, Partea intunecati din noi acfioneaz ca un depozit pentru toate aceste aspecte de neacceptat din noi ingine - toate Iucrurile despre care pretindem c& nu suntem si toate aspectele care ne fac si ne fie jena. Aces- tea sunt fefele pe care nu vrem si le ardttim lumii si fefele pe care nu vrem sf ni le aritim noua ingine. Tot ceea ce urdm, ciruia ti opunem rezistenfi, sau ce nu ne asumiim {n privinfa noastra ingine, capa viaté proprie, submindnd capacitatea noas- tra de autoevaluare. Cand ajungem fat in fapi cu partea intunecati din noi, prima tendinfi pe care o avem este si plecim, iar a doua este sine trguim cuea ca sf ne lase in pace. Multi dintre noi si-au risipit o mare cantitate de timp si bani, in efortul de a face exact acest lucru. Ironia este ca trebuie si acordim cea mai mare atentie tocmai acestor aspecte ascunse, pe care le-am respins. Cénd inchidem undeva acele parti din noi ingine care nu ne plac ~ fra si stim, sigilim comorile noastre cele mai prefioase. Ele sunt ascunse acolo unde ne-am astepta cel mai pufin s& le gisim. Ele sunt as- cunse in intuneric. c Aceste comori inceared cu disperare si iasi afar, si le dim atentie, dar noi ne incépatanam si le impingem inapoi. Ca niste uriage mingifinute sub apd, aceste aspecte ies la suprafati, ori de ete ori nu mai sunt apisate. ‘Atunci cdnd alegem s& nu permitem unor parti din noi ingine s& existe, suntem forfati si cheltuim cantitafi uriase de energie fizic& pentru a nu le lisa s& iasf la suprafagi. 25Debbie Ford Poetul si autorul Robert Bly descrie umbra ca pe un sac invizibil pe care fiecare dintre noi il car in spate. Pe masura ce crestem, noi punem in. sac fiecare aspect din noi ingine care nu este acceptat de familiile gi prie- ostti. Bly crede & noi ne petrecem primele decade din viata noastra umplndu-ne sacul, iar restul vietii incerc’im si scoatem tot ceea ce am pus {n el, striduindu-ne sa ne usurim povara, Majoritatii oamenilor le este teama 8 se confrunte gi si-si accepte propriul intuneric, dar acolo, chiar in acel intuneric, vefi gasi fericirea si ‘implinirea dupa care tnjifi. Cénd va luafi un rigaz pentru a va descoperi intregul sine, deschideti usa inspre adevarata iluminare. Una dintre cap- canele uriage ale Epocii Informationale este sindromul ,,chestia asta o stiu: deja”. A sti ne impiedic& adesea si trim o experienfi cu inima. A lucra cu umbra nu este o activitate intelectuala; ea este 0 callitorie de la cap spre: inima. Multi dintre cei care se afla pe calea spre autodesivarsire cred cd ei au incheiat procesul, dar, de fapt, nu vor si vad&i adevarul despre ei insigi. Multi dintre noi tanjim si vedem lumina si si triim in frumusetea sinelui nostru superior, dar incercdm s& facem acest lucru fiir s& integrim totali- tatea a ce inseamni noi ingine. Noi nu putem avea experienfa deplina a lu- minii, far si cunoastem intunericul. Partea intunecat este cea care pi- zeste trecerea spre adevarata libertate. Fiecare dintre noi trebuie s& vrea in permanent si exploreze si si scoatt la lumina acest aspect al sinelui. Fie 8 va place, fie c& nu va place ~ daca sunteti oameni, aveti o umbr. Dac ‘nu o putefi vedea, intrebati-i pe membrii familiei voastre, sau pe cei cu care lucrafi. Ei o s& v-o arate, Noi credem cA mastile pe care le purtim ne as- cund sinele nostru interior, dar, orice refuuzdm si recunoastem in privinja noastra insine, scoate capul si se face cunoscut atunci cdnd te astepfi cel mai putin. A accepta un aspect din tine insufi, inseamnd a-l iubi — a-i permite Si coexiste impreund cu toate celelalte aspecte, nedandu-i o important mai mare sau mai micd decdt oricérei alte parfidin tine insufi, Nu este sufi- ccient sa spui: ,stiu c& am totul sub control”. Trebuie s& vezi ce pofi invaja de la acest aspect, ce dar ifi aduce el si atunci trebuie sé fii capabil s8-1 pri- vesti cu veneratie si compasiune. ‘Traim cu impresia c&, pentru ca ceva si fie divin, trebuie s& fie per- fect. Gresim. De fapt, adevarul este exact opusul. A fi divin inseamni a fi 26 Partea intunecati a edutdtorilor de lumina intreg - gia fi intreg inseamna a fi totul: pozitivul gi negativul, binele si ul, sfintul si diavolul. Cand ne acordam ragazul de a ne descoperi umbra sidarurile ei, infelegem ce a vrut Jung s& spund prin: ,Aurul se afl in in- tuneric”. Fiecare dintre noi trebuie s& descopere acel aur, pentru a ne reuni cu sinele nostru sacru. Cénd eram copil, mi s-a spus c& pe lume existi dou’ feluri de oa- ‘meni; buni si ri. Asa cum fac cei mai mulfi dintre copii, ma stréduiam si-mi ari calitaile si ma chinuiam foarte tare si-mi ascund defectele. Do- ream cu disperare sa scap de toate acele parti din mine insimi pe care ma- ‘ma, tata, sora mea $i fratele meu le considerau de neacceptat. O dati cu tre- cerea timpului, in viafa mea au aparut mai mulfi oameni — fiecare cu pare- rea lui— si mi-am dat seama cd erau din ce in ce mai multe lucruri din mine ‘nsimi pe care trebuia si le ascund. ‘Adesea, noaptea, stiteam treazi, incerednd si-mi dau seama de ce ceram o fetifi asa de rea, Cum era cu putingé si fiu blestemati cu atat de mul- te defecte groaznice? Imi faiceam griji si in privinfa surorii si fratelui meu, care aveau si ei multe defecte de indreptat — tofi dideam de bucluc, ori de céte ori vreunul dintre noi manifesta o astfel de trésdtura. Mi se spunea ci ‘camenii din inchisoarea orasului erau acolo, deoarece aveau defecte care Je-au adus necazuri. Voiam s& fiu sigur cl n-o si-mi sfarsese viafa, privin- ddu-mi familia gi prietenii printre gratii. Asa c&, incl de timpuriu m-am gan- dit c8, cel mai bun mod prin care ma puteam face acceptatai de cdtre cei- lalfi, era s& ascund aceste parti nedorite din mine insdmi — cea ce insem- na, de multe ori, a minfi. Visul meu era si devin perfecti, pentru ca s& fiu jubité. Prin urmare, minjeam dac& nu ma spalam pe dinfi, minfeam daca mancam mai multe prajituri decat imi era porfia, minfeam dac& ma bateam cu sora mea, iar cfind aveam trei sau patru ani, nici mécar nu-mi dadeam seama cé minfeam, deoarece incepusem deja s& ma mint pe mine insdmi. Mi s-a spus: nu fi nervoasi, nu fi egoisti, nu fi riuticioasd, nu fi la- coma. Nu fi'a fost mesajul pe care mi |-am asezat adénc in mine. Am in- ceput si ered c& eram o fiinf& rea, deoarece, uneori, eram riutiicioasé gi, u- neori, eram nervoasa si, uneori, doream toate prajiturile. Credeam c, pen- tru a supraviefui in familie si lume, trebuia s& scap de toate aceste impul- suri, Ceea ce am si facut. Incetul cu incetul, le-am impins att de departe {n strafundul constiingei mele, incdt am uitat complet c& se aflau acolo. 27Debbie Ford Aceste ,defecte” au devenit umbra mea. $i, cu ct inaintam in varstf, cu atat le impingeam mai departe. ‘Cand am devenit adolescent, ascunsesem atat de mult din mine in- ‘neat eram ca o bomba cu ceas care astepta si explodeze in fafa oricui ii aparea in cale. O dati cu aceste asa-numite defecte, am impins adaine gi toate opusurile lor pozitive. Nu puteam trai niciodat experienfa de a fi frumoasi, deoarece imi petreceam atat de mult timp incercand si-mi ascund urdjenia. Nu mi puteam simfi niciodata bine cdnd eram ge- neroasé, deoarece eceasta era doar 0 mascai ce-mi acoperea licomia. Min- eam in privinja lui cine sunt si ma minfeam in privinfa a ceea ce eram ca- pabild s& realizez. Am pierdut accesul la tot ce insemna cine sunt eu. Din cauza féptului c& m& striduiam ata de tare sf inchid totul in mine, nu aveam raibdare cu alti care igi scoteau la lumina imperfectiunea. ‘Am devenit intolerant si am inceput si judec. Din punctul meu de vedere, nimeni nu era suficient de bun, lumea era un loc groaznic si tofi cei care se aflau acolo erau in pericol. Credeam ca problemele mele m-au coplesit, deoarece m-am nascut intr-o familie nepotrivité, aveam prieteni nepoti aveam o fafi nepotrivitd, un trup nepotrivit, trliam intr-un oras nepo- trivit si mergeam la o scoala nepotrivita. In adancul inimii mele, credeam cu adevarat cd aceste circumstanfe exterioare erau cauza singuratit niei si nemulfumirii mele. Ma gandeam: ,,O, dack m-as fi nlscut bogata — asa cum merit de fapt — daca ag fi locuit in Europa si m-as fi dus la 0 scoala de elité! Dacd as avea imbricdminte scumpa si un cont in banc, lumea mea ar fi minunat8, Toate necazurile ar disparea”. ‘Cazusem in capeana atit de familiara a lui ,dacd”, Daca lucrurile ar sta aga, totul ar fi in regula. Eu ag fi in regula. Aceast’ amigire n-a durat ‘mult. Cand imaginafia a incetat si o mai ia razna, m-am confruntat cu cel ‘mai groaznic cosmar, Am descoperit c& tot ce eram ... era eu: slibsnoaga, imperfect, din clasa de mijloc, furioasd si egoisti. Mi-au trebuit sapte- sprezece ani ca si ma impac cu tot ceea ce sunt — cea foarte inteligentd si cea frumoasé, cea imperfecta si cea plina de defecte. $i, pana in ziua de as- ‘8zi, ined mai am de lucru, 6 Motivul pentru care trebuie si lucrim asupra umbrei este si deve- nim intregi. S& sfarsim suferinja. S& incetim de a ne mai ascunde pe noi ‘ngine, de noi ingine. In momentul in care facem asta, putem inceta de a ne 28 simi Partea intunecata a ettutdtorilor de lumina mai ascunde de restul lumii. Societatea noastra nutreste iluzia c& toate re- compensele se duc cAtre oamenii care sunt perfecti. Dar mulji dintre noi descopert c& a incerca si fii perfect este un lucru costisitor. Consecinfele emularii ,persoanei perfecte” ne pot distruge fizic, mental, emotional si spiritual, Am lucrat cu atdt de mulfi oameni buni care sufera de diverse boli... dependenti, depresie, insomnie gi relafii disfunctionale. Ei sunt oa- ‘meni care nu se enerveazé niciodata, nu se pun niciodati pe ei ingigi pe pi ‘mul loc, nu se roagé niciodatd pentru ei. O parte din trupul lor e coplesit de cancer si nu stiu de ce. ingropate adénc in trupurile lor, infundate de- parte in mintile lor, se afl2 toate visele, mania, tristefea gi dorinfele. Au fost ceducafi si se pund pe ultimul loc, pentru c& aga trebuie sf facd un om bun, Cel mai greu lucru pentru ei este si se elibereze de aceastd condifionare, si descopere cine sunt ei cu adevarat. Dat find c& ei merit& propria lor dra- goste, ei merit& iertare si compasiune gi, prin urmare, merit din plin s8-gi exprime ménia si egoismul. Tnduntrul nostru, noi avem fiecare trasdturd, impreund cu opusul ei polar; fiecare emofie umand si fiecare impulls. Trebuie doar si scoatem la lumina, s& ne asumém si sf acceptm cine suntem in intregimea lui, binele si riul, intunericul si lumina, puternicul si slabul, cinstitul si necinstitul. voi credefi c& sunteti slabi, atunci trebuie s8 cdutati opusul si sé va puterea. Dac suntefi condusi de fric’, trebuie s& mergefi inauntrul vostru $i si va gisifi curajul. Dac& suntefi o victim, trebuie si-l gisiti in voi pe cel care victimizeaza. Avefi, prin nastere, dreptul de a fi intregi — de aayea totul. E nevoie doar de o modificare a perceptici voastre, de 0 des- chidere a inimii. Atunci cénd poti si-i spui celui mai profund si mai intu- necat aspect din tine insufi ,eu sunt acesta”, atunci poti ajunge la adevara- ta iluminare. Nu putem accepta lumina pe deplin, pani cénd nu acceptaim pe deplin intunericul. Am auzit c& se spune ci a lucra asupra umbra este calea luptatorului condus de cétre inima. Fa ne duce spre un loc nou din constiinja noastrd, unde trebuie s& ne deschidem inimile ctre tot ceea ce ‘inseamna noi ingine si c&tre intreaga omenire. Intr-un seminar recent, o femeie s-a ridicat plangand. Numele ci era Audrey. Se afla intr-o suferinta cumplita. Recunostea c& avea ginduri groaznice si fi era rusine si jend s& ni le impartaseasca, deoarece, in felul acesta, noi puteam afla cX era o persoand cu adevirat rea. Dupa o discufie 29Debbie Ford lunga, a mérturisit, in cele din urm&, c& igi ura fiica. Era atat de necajita, ‘inct de-abia auzeam ce spunea. A repetat incet, iardgi gi iaragi: ,,Imi urdse fiica”. Toati lumea din camer se uita la ea, unii cu compasiune, alfii cu groazi. ‘Am lucrat un timp cu Audrey, explicéndu-i c&, daca ceea ce simfea era uri, atunci totul era in reguld. Trebuia s& accepte ura pe care o simfea fafi de fiica ei. Am intrebat cAti oameni din sala aveau copii. Aproape toa- {8 lumea a ridicat mana. Le-am cerut s& inchid& ochii si s& incerce sisi aminteascd un moment in care era posibil s fi simfit ur pentru copii lor. oat lumea a descoperit cel putin un astfel de moment. Apoi, i-am facut si-si imagineze ce dar le putea da aceast uri. Unii au spus s&natate, alfii au spus dragoste si alfii au spus eliberarea emofiei. Toi au vazut cA nu a- ‘veau control asupra emofiei insisi, Simfeau urd, chiar si atunci cdnd nu vo- iau sa o simta. Faptul cd nu era singurdi a ajutat-o pe Audrey si-si dea voie si simta urd, fird sa se judece. I-am explicat c& aver cu tofii nevoie si urém, pen- ‘rua cunoaste dragostea si c& ura are putere numai atunci cénd este inhiba- 1H sau negat. Am intrebat-o pe Audrey ce s-ar intmpla dac& si-ar accep- ta sentimentele de ura gi ar astepta s& descopere darurile lor, in loc de a le inhiba, Era incd rusinatd si stitea cu capul in jos, asa cd i-am spus 0 poveste. Tntr-o zi, doi gemeni au plecat cu bunicul lor intr-o excursie. Au mers prin p&dure, pan cénd au ajuns la un grajd vechi. Cand baietii si bunicul lor au intrat sa vada ce-i acolo, unul dintre baiefi a inceput imedi- at si se plang’: ,Bunicule, hai s& iesim de aici. Grajdul asta miroase a ba- legii de cal”. Baiatul stitea lang us, furios c& avea balegi pe pantofii lui cei noi, inainte ca batranul s& raspunda, |-a vazut pe celalalt nepot alergand le grajdului, .,Ce cauji?”, |-a intrebat el pe copil. ,.De ce ” Baiatul a privit in sus si a spus: ,Daci e atéta balega de cal aici, asta inseamnd ci trebuie s& fie si un ponei pe undeva”. in camera era liniste acum. Fafa lui Audrey strlucea. Incepea si va- i darul oferit de ura ei — poneiul — din acest aspect legat de ea insasi. ‘Aceast modificare de perceptie i-a permis eliberarea energiei negative pe care o purta in ea de ani de zile. Audrey a infeles cA sentimentele ei de ura rau un mecanism de aparare, care 0 protejau de respingerea celor pe ca- bea. Chiar dac& aceasti uri fi provocase o suferinfé teribild, ea fuse- 30 Parteaintnecaté a cduttorilor de lumina se catalizatorul pentru célatoria ei spiritual gi un impuls ca si-si caute pro- priul adevar launtric, Dar mai era inca aur de scos la iveala. La doua sdptimani dupa curs, fica lui Audrey i-a dat telefon. Audrey se simtea bine gia riscat si-i spund fiicei ei despre sentimentele pe care le-a avut in ultimii doi ani. Audrey i-a explicat cum — in timpul cursului ~ si-a acceptat sentimentele de urd si, cind a terminat de vorbit, fica ei a inceput sé pldnga. A pléns incontinuu, eliberdndu-se de anii de durere si gol sufletesc si exprimandu-si toata ura pe care si ea o simfise fata de mama ei. Cand totul s-a incheiat, i-a cerut ‘mamei si vind si ia masa impreund. Sezénd la masé, una in fafa celeilalte, au putut s& simta acea legatura speciald care exist intre o mama sio flica si au jurat ca, de atunci inainte, si-si exprime toate emofiile, astfel incdt ni- mic s& nu le mai desparti vreodati. Daca Audrey n-ar fi fost suficient de curajoasé ca s8-si exprime ura, aceasti vindecare n-ar fi fost posibilf. $i mama gi fiica aveau atat de multe ‘emofii inhibate, inet explodau, ori de cate ori se aflau in aceeasi camerd. Ura trebuia si fie exprimatai si acceptat, astfel incat darul ei sé poata fi scos la lumina. Darul urii lui Audrey a fost dragostea. Ea i-a dat o relatie noul, frumoasd, cinstiti cu fica ei. Orice aspect legat de noi insine are un dar. Fiecare emotie si fiecare trasiturd pe care o avem ne ajut, ardtindu-ne drumul spre iluminare, ‘nspre unime. Cu tofii avem o umbri, care este 0 parte din realitatea noas- tr totala. Umbra noastra este aici ca si sublinieze locul in care suntem in- completi. Este aici pentru ca s& ne invefe dragostea, compasiunea si ier- tarea - nu doar pentru ceilalfi, ci si pentru noi insine. Atunci cand umbra este acceptati, ea ne poate vindeca. Nu doar ,intunericul” nostru negat este cel care isi giseste locul in strafundurile umbrei noastre. Acolo este o ,um- bra luminoas&”, un loc unde ne-am inmorméntat puterea, competenta $i autenticitatea, Parfile intunecate ale psihicului nostru sunt intunecate, nu- ‘mai atunci cénd sunt indbusite si ascunse. Cand le aducem la lumina con- stiingei noastre si le descoperim darurile secrete, ele ne transforma. Atunci suntem liberi. ‘Am vazut acest lucru in mod clar la unul dintre cursurile mele, in ca- zul unei femei dure, zdravene, care mesteca chewing-gum si care parea a avea 0 injuriturd tatuatd pe frunte. Pam punea totul la indoiald, dar afirma nMDebbie Ford sus gi tare cd nu avea nici o problema in a-si asuma partea ei intunecata. $i avea dreptate: partea ei intunecata era zona ei de confort. Nu-i pasa daca ti spuneai c& este furioasi sau c& este o scérba. Pam le considera pe aman- doua ca fiind complimente. Prin urmare, cénd i-am spus c& era o ,blan- du”, ea s-a uitat la mine cu dezgust si cu totald neineredere. Eu? Blan- uj? Niciodata!” Era complet incapabila si se vad& pe ea insigi ca fiind moale, dulce sau feminind. Am lsat-o in pace, fiind convinsa c& exerciti- ile de la sfargitul siptimanii fi vor arta calea. in ziua urmitoare, dupa o meditatie de purificare, le-am cerut cétorva persoane s& vind in mijlocul grupului ca si fie imbratisate de catre noi tofi. Nu mai ficusem acest lueru ‘nainte, dar era foarte clar c& Pam gi alti cétiva erau infepeniti i aveau ne- voie de dragoste. Cand ne-am pus brafele in jurul ei, Pam a cedat, plan- gind sfgietor si chemndu-si mama, Timp de mai mult de o orf, un grup de aproximativ zece oameni au stat si au méngdiat-o, in timp ce ea lisa si iasa afard ani de durere, singurdtate si tristefe. Desi pirea of lacrimile ei nu se vor sfarsi niciodata, in cele din urma Pam a cedat gi ne-a dat voie s& o iubim fr& condifii. Mai tarziu, am desco- perit c& Pam fusese abandonata cénd era copil mic si c& nu si-a cunoscut niciodatd mama si nici nu avea vreo poz de cénd era copil. De fapt, anga- jase un detectiv care incerca de cdtiva ani si-i giseascd mama. in ultima zi a cursului, Pam si-a acceptat calitajile ei de blandefe si amabilitate, Toat lumea se minuna in permanenfi de transformarea ei. O siptiman& mai tar- ziu, Pam a primit vesti de la detectiv gi a cSpatat prima ei poz de copil. Dupa dou’ siptamédni, detectivul i-a gisit mama si Pam a vorbit cu ea pen- tru prima dati. O dati acceptat, umbra poate fi vindecaté. Cénd este vin decati, ea devine dragoste. Dacd aurul se afla in intuneric, atunci cea mai mare parte dintre noi |-am c&utat unde nu trebuia, Dup& cum spune adesea Deepak Chopra: in interiorul fiecdrei fiinje umane exist zei gi zeite in stare de embrioni, care: au o singurd dorinfS. Ei vor si se nase”. Noi tnjim s& vedem cum incol- teso seminfele divinititii noastre, dar am uitat c& fiecare stimAnga are ne~ voie de teren fertil in care si creasc8. Locul intunecat, pimantean, esential interiorul nostru este umbra noastr. Este un cmp care are nevoie de acceptare, dragoste si cultivare, inainte ca florile care suntem noi insine-si poatiiinflori. 32 Partea intunecatt a edudtorilor de lumina EXERCITI Cand faceti aceste exercifii, este important s4 fifi intr-o anumita sta- rede spirit. Toate rispunsurile de care aveti nevoie se afl induntrul vostru, destul de linistiti si tacuti pentru a le auzi. Acor- dati-va suficient timp gi asigurafi-va ci afi inchis telefonul si c& v-ati dedi- cat complet acestui proces. VA recomand s& va rezervati cel pufin 0 or’ . Imbracati-vé confortabil si asezat in lo- cul preferat. S-ar putea s dorifi s8 aprindeti niste luménari si s& puneti o muzica blind, pentru a va crea o atmosfera atrigatoare. Alaturi, finefi un jurmal si un creion cu care va place si scriefi. Poate vreti s& luafi un caseto- fon gi si inregistrafi etapele care urmeaz, astfel incat si nu trebuiasca sa deschideti mereu ochii pentru a citi ce aveti de facut. Cénd suntefi gata, inchideti ochii si respirati incet si adane de cinci ori, Inspirafi numarand pana la cinci, refineti respirafia cat timp numarati pind la cinci si apoi expirati incet pe gurd. Folosifi respirafia pentru a vi relaxa intregul trup. Concentrafi-va in continuare atentia asupra respiratiei. Acesta este unul dintre cele mai bune moduri de a va linisti mintea. ‘Acum, cu ochii inchisi, imaginafi-va c& intrafi intr-un ascensor chideti usa. Apaisafi pe unul dintre butoane si coborafi sapte etaje. Imag nafi-va cd intrafi adanc in constiinfa voastra. Cénd usa se deschide, vedeti o grlidina sacra gi frumoasa. Incercafi si vizualizafi cu claritate tot cea ce este acolo. Observati copacii, florile, pasérile. Ce culoare are cerul? Este ‘de un albastru stralucitor si limpede, sau este acoperit de nori? Simgifi tem- peratura din aer si vantul care va mangaie obrajii. Cum sunteti imbricati? Purtafi o imbracdminte pe care o iubifi? Imaginati-va in forma voastra cea ‘mai bund, aritind deosebit de atrigitor. Scoateti-va pantofii si simfifi pa mantul de sub picioare. E acoperit cu iarbi sau cu nisip? E uscat sau u- med? Vedeti o cArare ficut& din pietris sau marmur&? Existé cascade, sau statui? Exist animale? Stafi un minut ca s& priviti in jur in toate directiile gi sd observati ce altceva se mai afli in gradina voastra. Céind afi terminat de a va crea gréidina, creati-va un loc sacru de me- ditatie, unde puteti veni ca s& gisifi toate raspunsurile pe care le-afi dorit vreodati. Petreceti un minut explornd Jocul vostru sacru interior gi faceti legdmént c&-I veti vizita adesea. intoarcefi-va atentia inspre respiratie gi 33Debbie Ford respirafi iardsi, incet gi adénc de inc& cinei ori. Aducefi-va intr-o stare inca si mai profunda de constienta relaxatl, ___Acum, punefi-va urmatoarea serie de intrebari si asteptayis& v8 au Ziti vocea interioard. Dupa fiecare intrebare, deschideti o clip ochii si scri- efi rispunsurile in jumal. Cel mai bun mod de a face aceasta este prin a serie, repede, absolut orice va vine in minte. Nu exista raspunsuri corecte sau gresite. Nu vi faceti griji in privinja a ceea ce scrieti; dati-va voie si simiti i s& exprimati orice simte nevoia sa iasd in decursul acestui proces. Dup& ce afi réspuns la prima intrebare, inchideti ochii,intoarceti dina voastra si asezafi-va in locul vostru de meditafie. Mai respir: doud ori, profund si incet, inainte de a va pune a doua intrebare ~ gi aga mai departe. Nu va grabif. 1. De ce anume imi este cel mai teama? 2. Ce aspecte din viata mea trebuie si fie transformate? 3. Ce vreau sé realizez prin citirea acestei cari? 4, De ce anume din mine insumi imi este cel mai team ca nu cumva si fie aflat de altcineva? 5. Ce anume imi este cel mai teama ca voi afla despre mine insumi? __ 6. Careeste cea mai mare minciund pe care mi-am spus-o mie insu- mi vreodata? 7. Care este cea mai mare minciuna pe care am spus-o vreodati altcuiva? 8. Ce-ar putea si mi opreascai de la a actiona aga cum este necesar pentru a-mi transforma viata? __ Clind ati terminat exereitiul, acordati-vd timp pentru a serie in jurnal si aexprima pe hartie orice altceva care trebuie si iasa la suprafafa. Apoi, stafi o clip si recunoastefi curajul si truda pe care le-ati folosit in acest — si mergeji mai departe la capitolul urmator. Partea tnunecaté a e&utdtorilor de huming Lumea este induntrul nostru Nu noi suntem in lume, ¢i lumea este induntrul nostru”. Prima data cfnd am auzit acest lucru am fost uluité. Cum se poate ca lumea si fie ini- untrul meu? Cum se poate, ca tu, o alta fiinfé umand, si poti trai induntrul meu? Mi-a trebuit foarte mult timp ca s& infeleg c& cea ce se afli cu ade- varat induntrul meu este amprenta intregii omeniri ~ miile de calitati gi ca- racteristici care constituie o fiinfa umand. Modelul holografic al universu- lui ne invaii cé fiecare dintre noi este un microcosmos al macrocosmosu- lui. Fiecare dintre noi confine toati cunoasterea intregului univers. Dac& tai jn bucafele mici holograma de pe cartea ta de credit sau de pe carnetul de conducere $i dirijezi o raz laser pe una dintre bucdjele, vei vedea intrea- ¢ga imagine. in acelasi mod, dac& examinezi o singuré fiinf& uman&, vei gi- si holograma universului. Amprenta universal se afla in ADN-ul nostru. Dr. David Simon, directorul medical al Centrului Chopra pentru Buna Stare gi autor al c&rtii Infelepciunea vindecarii explica acest lucruin felul urmator: ,,O holograma este o imagine tridimensional ce provine dinte-un film bidimensional. TrsStura unic& a hologramei este c& intreaga, imagine rensional poate fi creat din orice bucatd de film. intregul este continut in fiecare bucdtic’; de aceea se numeste holograma. Tot aja, fiecare aspect al universului este confinut induntrul fiectruia dintre noi. Forfele care contin materia din intregul cosmos se gasesc in fiecare atom al trupului, Fiecare fir din ADN-ul meu duce in el intreaga istorie de evo- lutie a viefii. Mintea mea confine potenfialul fiecdrui gind care a fost sau: va fi exprimat vreodata. infelegerea acestei realitaiti este cheia care deschi~ de usa viefii — intrarea spre libertate nelimitaté. A trai experienta acestei 35Debbie Ford realitafi este baza adevaratei infelepciuni”. Cand infelegeti cd voi conti- nefi tot ceea ce vedefi in ceilalfi, intreaga voastra lume se modifica. Sc pul nostru in aceasti carte este si gisim si si accept tot cea ce iubim si tot ceea ce urdm in alti oameni. Cand recuperim aceste aspecte neasu- mate din noi ingine, deschidem usa inspre universul interior. Cand cidem {a pace cu noi insine, in mod spontan cidem la pace cu lumea intreagi. O data ce acceptiim faptul ci fiecare dintre noi intrupeazii toate tri siturile din univers, putem inceta de a mai pretinde c& noi nu suntem totul. Cei mai multi dintre noi am fost invafafi cA suntem diferiti de alfi oameni. Unii dintre noi ne considerim a fi mai buni decat alfii si mulfi dintre noi credem c& nu suntem cum trebuie. Viefile noastre sunt modelate in functie de aceste judecati de valoare, Aceste judecafi sunt cele care ne fac s& spu- nem ,,£u mu sunt ca tine”. Dacd esti alb, s-ar putea s& crezi c& esti diferit de negri. Daca esti negru, s-ar putea s8 crezi c& esti diferit de un asiatic sau tun hispanic. Evreii cred c& sunt diferiti de catolici, iar conservatorii de dreapta cred c& sunt diferiti de liberalii din aripa stng3. Fiecare dintre cul- turile si civilizafiile noastre ne-a invafat sa credem c& suntem fundamental diferifi de ceilalfi. Adoptam, de asemenea, prejudecaii de la familii si prie- teni. ,.Esti diferit, deoarece esti gras si eu sunt slab. Eu sunt destept si tu esti prost. Eu sunt timid situ esti curajos. Eu sunt pasnic si tu esti agresiv. Eu vorbesc tare si tu vorbesti incet.” Aceste convingeri menfin iluzia c& noi suntem separafi. Ele creeazii atit bariere interme, ct si exteme care ne ‘impiedica si ne acceptim totalitatea fiinfei noastre. Ele continua s& ne fac s& artim cu degetul spre ceilalti. Cheia este si infelegem cd nu exist nimic din ceea ce putem vedea sau percepe — si care noi si nu fim. Daca nu am avea o anumitd calitate, ‘nu am putea-o recunoaste in altul. Daca esti inspirat de curajul altuia, a- ceasta este o reflectare a curajului care se afla in tine, Dacd tu crezi c& cine- va este egoist, pofi si fi sigur ca si tu esti in stare si dai dovada de acelasi -egoism. Desi aceste trisituri nu sunt exprimate tot timpul, fiecare dintre noj are capacitatea de a manifesta orice trasditura pe care o vede. Dat fiind -c& c& suntem o parte din lumea holografica, noi suntem tot ceea ce vedem, ‘tot ceea ce judecdm, tot ceea ce admiram. Indiferent de culoarea pielii, de greutate sau de preferinfele religioase, noi avem cu tofii aceleasi trés&turi ccaracteristice universale. 36 Partea intunecatd a cdutdtorilor de lumina In aceasté privinta esentiaia, toate fiinfele umane sunt la fel. Renumitul medic Ayurvedic*, dr. Vasant Lad, spune: ,,in interiorul fiecdrei picdturi este oceanul si in interiorul fiecdrei celule este inteligenta {ntregului trup”. Atunci cénd cuprindem imensitatea acestei afirmatii, pu- tem incepe si vederm amploarea lui cine suntem. Barbafii si femeile sunt creafi egali, prin aceea cA ei impartisesc aceeasi gama completa de trisi- turi umane. Cu tofii avem putere, fort, creativitate i compasiune. Cu totii avem lacomie, senzualitate, ménie si slabiciune. Nu existd trasiturd, cali- tate sau aspect pe cate noi si nu le avem. Avem din plin lumina divind, dra- goste si strilucire gi avemn din plin — in egal masura— egoism, ascunzisuri si ostilitate, Suntem fEcugi ca s& confinem intreaga lume induntrul nostru; o parte din sarcina de a fi pe deplin uman este de a gisi dragoste si com- pasiune pentru fiecare aspect din noi ingine. Asa cum este mintea umand, tot aga este $i mintea cosmic. Majoritatea dintre noi trdim cu o viziune in- gusti a ceea ce inseamnd a fi uman. Atunci cénd permitem caracteristicilor noastre umane s8 accepte universalitatea noastra, putem deveni cu usurinfi tot ceea ce dorim. in cartea Dragoste si desteptare John Welwood foloseste analogia cu un castel pentru a descrie lumea dinduntrul nostru, Imaginafi-va c& sun~ tefi un castel minunst, cu coridoare lungi si mii de camere. Fiecare camerd din castel este perfecta si are un dar special. Fiecare camera reprezinta un aspect diferit al vostru gi este o parte integranti a intregului castel perfect. Cand afi fost copii, ai explorat fiecare centimetru din castelul vostru, fara rusine $i fri a judeca. Fara fried, afi scotocit in fiecare camera, cdutind pietrele pretioase si misterul ei. Ati acceptat cu dragoste fiecare camera, fie ea 0 incdpere oarecare, dormitor, baie sau pivnita. Absolut fiecare incdpere era un unicat. Castelul vostru era plin de lumina, dragoste si minune. Apoi, intr-o 2i, cineva a venit la castel si v-a spus c& una dintre camere era imper- fecti, ci, fara indoiald, ea nu apartinea castelului vostru. V-a sugerat ci, dac& doreati si avefi un castel perfect, trebuia si incuiati usa de la acea camera, intrucat doreati dragoste si acceptare, v-afi gribit sd o incuiafi,) * Ayurveda este cel mai vechi sistem de vindecare din lume, care expune In mod clar si concis legilefundamentale gi principiile care guverneaza viaja pe pmént. A infelege Ayur- veda inseamna a infelege fortele care ne cauzeaz& imbolnavirea. N.T. 37Debbie Ford O data cu trecerea timpului, au venit din ce in ce mai multi oameni la castelul vostru. Cu tofi si-au spus parerile despre camere, despre care le pliceau si care nu le pliceau. incetul cu incetul, afi inchis usa dupé usa. Minunatele voastre inciperi au fost inchise, li s-a luat lumina, au fost 1a- sate in intuneric. A inceput un ciclu. De atunci incoace, din diferite motive, ati inchis din ce in ce mai multe usi. Afi inchis usi, deoarece va era teama, sau deoarece credeati ci acele camere erau prea indriznefe. Afi inchis usi la camerele care erau prea conservatoare. Afi inchis usi, deoarece alte castele pe care le-afi vazut nu aveau 0 camer ca a voastra. Afi inchis usi, deoarece conducatorii vostri religiosi v-au spus si stafi departe de anumite incdperi. Ati inchis orice usa care nu se potrivea standardelor societiii sau propriului vostru ideal. $-a dus vremea cfnd castelul vostru pirea nesfarsit si viitorul parea extraordinar si luminos. Nu va mai gindeati la fiecare inc§pere cu acceasi dragoste si admiratic. Acum, doreati si dispar camerele de care erati odati méndri. incercafi s8 gasiti o modalitate de a scdpa de aceste incaperi, dar cle faiceau parte din structura castelului. Dupa ce afi inchis usa la oricare ‘ncdpere care nu va plicea, 0 dat cu trecerea timpului afi uitat complet ci a existd. La inceput nu v-afi dat seama ce facefi. Devenise un obicei. Pe ‘misurii ce fiecare exprima mesaje diferite despre cum ar trebui si arate un castel magnific, v-a fost mult mai ugor s&-i ascultafi pe ei, decdt si aveti incredere in vocea voastré interioard — cea care iubea intregul castel. Faptul c& afi inchis acele camere v-a facut s& va simtiti cu adevarat in sigu- rani. in curdnd, v-ati trezit cA locuiti doar in cateva inc&peri mici. Afi in~ vaifat cum si va incuiati viata gi s& va simfifi bine fcdind acest lucru. Multi dintre noi am incuiat atét de multe camere, incét am uitat ci. am fost odati un castel. Am inceput sé credem ca nu suntem decéit o cisuf mic& cu dou camere, care are nevoie de reparafii. ‘Acum, imaginafi-va castelul ca un loc care gizduieste tot ceea ce sunteji - binele si raul — si c& fiecare-aspect care existi pe planet, exist jnduntrul vostru. Una dintre camere este dragoste, alta curaj, una este ele- ‘ganfi si alta este gratie, Numdrul camerelor este fara sfarsit. Creativitate, feminitate, cinste, integritate, sfinatate, agresivitate, sex, putere, timiditate, uri, Ticomie, frigiditate, lene. arogant, boala si rdutate sunt incdperi din castelul vostru. Fiecare incipere este o parte esentialé a structurii si fiecare Partea intunecatd a céutatorilor de lumin’ camera are un opus undeva, in castelul vostru. Din fericire, nu suntem nici- ‘data muljumiti cu a fi mai pujin decat ceea ce suntem capabili si fim. Ne- rmulfumirea noastra in cea ce ne priveste este un motiv pentru a cduta ca- merele pierdute ale castelului nostru. Putem gsi cheia inspre unicitatea noastra, numai atunci cdnd deschidem toate incdperile din castel. Castelul este 0 metaford care ne ajuté s& infelegem amploarea lui cine suntem, Fiecare dintre noi poseda acest loc sacru induntrul su. Acce- sul acolo este ugor, dacd suntem gata si dornici s& vedem totalitatea lui cine ‘guntem. Cea mai mare patie dintre noi suntem inspiménteti de ccea ce ‘vom gisi in spatele usilor acestor inedperi. Asa c&, in loc de a porni intr-o aventura ca si ne gisim sinele nostru ascuns ~ plini de energie si uimire — continuim s& pretindem cd inc&perile nu exist’. Ciclul continua. Dar daca doriti cu adevarat s& schimbati directia viefii voastre, trebuie s& intragi in castel si sf deschideti cu incetul absolut fiecare usa. trebuie si va explorati universul interior si si luafi inapoi tot ceea ce nu v-afi asumat. Nu va puteti aprecia mérefia si nu vi putefi bucura de totalitatea si unicitatea viefit voastre, decdt in prezenfa sinelui vostru intreg. CAnd am inceput cdutarea lumii dinduntrul meu, am crezut ca era o sarcin& imposibilé, Credeam c& lumea era in dezordine — si nu eu. Ziceam: ‘eu mu sunt o criminalé, eu nu sunt un boschetar. Nu doream cu adevarat si descopa c& posedam foate tristturile caracteristice ale lumii. Atat cat putem s&-mi dau seama, eu nu semanam deloe cu oamenii pe care-i jude cam sau fi nedreptiteam, Scopul meu a devenit acela de a vedea cum putea exista lumea dinduntrul meu, De fiecare data cénd vedeam pe cineva sau ceva care nu-mi plicea, incepeam s-mi spun ,,eu sunt la fel cu ei, ei sunt ‘nduntrul meu”. Prima lund am fost dezamigiti, deoarece nu puteam gisi ‘in mine insimi nimic din acele lucruri tele. poi, intr-o zi, in timp ce mergeam cu trenul, totul s-a schimbat, femeie din compartiment fipa la copilul ei. imi spuneam tot timpul c& eu nu m-as purta cu copilul meu in felul acesta gi edt de groaznic& era acea femeie pentru c-si certa copilul in public. Atunci, o micd voce din cap mi-a spus: ,,.Dac& copilul tau si-ar fi vrsat cacao cu lapte pe costumasul alb de matase, si tu ai fi facut o crizA”, Dintr-o dat, piesele din puzzle s-au asezat cum trebuie. Bineinfeles c& eram in stare s& ma enervez pe un copil. Nu voiam si admit acest lucru in sinea mea, asa c& — atunei end am vazut 39Debbie Ford pe altcineva facdnd o criza de furie ~ am inceput sa judec, in loc s& mani fest empatie. Faptul acesta m-a facut s& nu-mi mai indrept atentia asupra mea. Mi-am dat seama c&, induntrul meu, se afla caracteristica dovediti de fiecare persoand ~ si nu persoana insisi. Eu nu sunt femeia furioas& din tren, dar intr-adevar am neribdarea si intoleranfa pe care ea le-a manifes- tat in acel moment. Ceea ce am descoperit a fost potentialul meu de a actiona la fel cu ‘camenii pe care ji judecasem cel mai aspru. Mi-a devenit clar faptul c& tre- buia sé fiu foarte atenti la trisiturile care ma deranjau cel mai mult la alti, Am inceput si le recunosc ca pe niste incdperi pe care le incuiasem. A tre- buit sa admit si faptul cd si eu a5 fi putut urla la copilul meu, dacd as fi avut © 2i proastd. Apoi, m-am uitat la un boschetar i m-am intrebat: ,Dac& n-ag avea nici familie, nici scoala gi mi-as fi pierdut serviciul, n-ar fi oare cu pu- ‘tina s& ajung si eu boschetar?” Raspunsul a fost, da. in cazul in care cir- cumstanfele viefii mele s-ar schimba, imi este usor s-mi dau seama c& ag putea face sau as putea fi orice altceva, ‘Am incercat s& fiu orice gen de persoana: fericita, trist, furioasé, lacoma si geloasé. Oamenii grasi m& deranjau in mod special. Tata fusese {ntotdeauna un tip masiv si era si el inclus in prejudecdjile mele. Dintr-o data |-am privit cu alfi och. Eu m& nscusem cu oase subfiri si cu un me- tabolism rapid. Mi-am dat seama c&, dac& metabolismul meu s-ar schim- ba si as continua si manéne porcatriile pe care le inghifeam, si eu as deveni gras. Erau totusi céteva situatii in care aveam probleme. Nu ma puteam imagina niciodata ca fiind criminal sau violator. Cum as putea omori cu sfinge rece pe cineva? Imi era usor sa-mi imaginez ca as omori pe cineva care ar vrea sé-mi fac ru mie sau familiei mele, dar nu cfind era vorba despre acele crime brutale si fara sens. Mi-am dat seama ci acum nu a- veam nici o doring& de a omori, dar, dactt as fi fost inchis& intr-o cdmara timp de paisprezece ani si batutd in fiecare zi, oare nu as fi fost in stare s& ‘mor cu singe rece? Raspunsul era, da. Aceasta nu flicea din omor ceva de acceptat, dar imi permitea si vad c& puteam accepta cu adevarat posi- bilitatea de a fi absolut oricine. De atunci incoace, dnd mi-era greu si-mi imaginez c& pot si fiu orice, stiam ce si fac De exemplu, inc& nu-mi puteam da seama cum ag putea fi vreodatd pedofil. Asa c, mi-am pus intrebarea: ce fel de persoani 40 Partea intunecatd a cduidtorilor de lumina car putea face sex cu un copil. Un degenerat, 0 persoandi céreia fi este fricd, sau este pervertita, m-am gandit eu, Apoi m-am intrebat: ,,Ag putea fi de- ‘generat? Mi-ar putea fi fricd? Ag putea fi pervertits?” Am incercat si-mi imaginez cireumstanfele cele mai cumplite care mi s-ar fi putut intimpla cénd eram copil si mi-am dat seama c& — daca a5 fi fost chinuitd si violata atunci si a5 fi trait fra dragoste ~ as fi crescut cu totul altfel. intr-o aseme- nea situafie, n-ag putea, in nici un caz, s& prezic ce anume as fi sau nu ag fi capabila s& fac. S& nu judecati nici un om, inainte de a intra in pielea lui. Chiar dact imi era foarte greu si-mi insugesc unele dintre aceste trésaturi de caracter, irebuia sa accept posibilitatea c& in mine traia un demon. Une- fi, problema care se pune nu este dacé ai o anumita trasaturd intr-un anu- mit moment, ci dacd ai putea-o manifesta in citcumstante diferite. ‘Am incercat cu tot felul de persoane care ma dezgustau sau imi pro- vocau repulsie. Imi era mai greu s& le accept pe unele decét pe altele, in anumite cazuri dura mai mult timp, dar, in cele din urma, au fost putine lu- cruri pe care nu mi le puteam asuma, Cu timpul, vocea mea interioari, care de-a lungul vietii judeca totul si toate, s-a linistit. Toata viafa am visat s& am liniste in minte si acum vedeam cum apare aceasti posibilitate, Mi-am dat seama c judecam oamenii numai atunci cdnd ei dovedeau o caracteris- ticd pe care nu o puteam accepta in mine insami. Daci cineva flicea pe ne~ bunul, nu-I mai judecam, deoarece stiam c& si eu fceam pe nebuna, Nu- mai atunci cdnd eram absolut convins’ c& nu as fi fost capabili de un anu- mit comportament, ma supram si arétam cu degetul spre cealalta persoa- 1nd. Tinefi mana intins’ drept in fata voastra si ardtaji cu degetul spre cine- va. Observati cd avefi un deget indreptat spre acea persoana si trei degete care se indreapta spre voi insiva, Acest lucru vi poate-folosi ca si vaaducd aminte ci =atunci cfnd.ti acuzim pe alfii — nu facem altceva decét si negm un aspect din noi ingine. Procesul de a ascunde si de a nega parti din mine insimi a inceput s& para aproape comic, din momentul in care mi-am dat seamd de cat de: mult energie foloseam pentru ca sd mu fiu un anumit gen de persoand. Dac’ nu te vezi pe tine insuti ca pe un microcosmos al intregului univers, vei continua s&-fi traiesti viafa ca individ separat. Vei cuta réspunsuri gi ‘ndruméri in afara, in loc de induntru si vei emite judecati despre ceea ce este bun gi ceea ce este rau, Vei mentine iluzia c&, tu si cu mine, nu sun- “1Debbie Ford tem legati cu adevarat. Vei sta in spatele mastii tale, pentru ca sa te simfi ‘in siguranfS. Dar daca accepfitotalitatea universului dinduntrul tau, accepti totalitatea rasei umane. De curénd, am fost in Colorado ca s& condue un seminar pentru un cuplu, Mike si Marilyn, si pentru compania lor de marketing. Cand am ajuns la ei acasd, am iesit s& lum 0 mas rapida impreund cu copiii lor, ca si discutim despre relaxare emotionala. La prinz, am avut o discutie mi- nhunatd despre cum s& trdiesti intr-o lume in care cu tofii recunoastem c& fiecare dintre noi are infuntrul su o amprenti a intregului univers. Mike si Marilyn erau deja familiarizati cu teoria holograficd si erau entuzias- mati. Dar, cdnd ne-am suit in magina dupa pranz, Mike s-a intors etre mi ne si mi-a spus ,Exist& céteva lucruri despre care stiut c4 eu nu sunt”. N-am fost surprinsa; aceasta se intimpla adesea dupa ce o persoana admite cl este absolut orice. La urma urmei, mi s-a intémplat si mie. Asa cd |-am i trebat pe Mike: ,,Ce nu esti?” Mike a rispuns: ,Nu sunt idiot”. Am privit in oglinda retrovizoare prin care Mike se uita direct la mine si i-am spus: ,.Da- c& tu esti absolut orice, atunci esti si idiot”. In masind s-a Kisat o ticere mor méntal&. Sofia si copii lui Mike se uitau la mine, necrezndu-si urechilor, i spusesem lui Mike cdera idiot. Apoi, Mike a inceput sa-mi spuna despre tofi idiotii pe care-i cunostea gi cd el nu era ca nici unul dintre acestia. Se implica atat de tare emotional cand vorbea despre camenii pe care-i des- cria, incdt am stiut c& aceasta era o problema foarte importanté pentru el. ‘Am continuat drumul, in timp ce Mike isi epuiza repertoriul de po- vestiri despre idioti. in cele din urma, I-am intrebat: ,,Ai facut vreodat ‘ceva ce ar putea face un idiot?” El sa gandit la intrebare si mi-a raispuns repede ci da, dar a continuat, spunandu-mi c& nu puteam si compar ceea cea facut el cu ceea ce ficeau idiotii pe care-i cunostea. Tipii aia erau i fi de-a binelea. I-am spus c& psihicul nu poate face distinefia intre un idiot mic si un idiot mare — un idiot e un idiot. Datorita faptului c& acest cuvént, idiot”, avea o inedredturd atat de mare pentru el, I-am intrebat pe Mike da~ c& nu credea ca acesta ar putea fi un semnal care si-i comunice ceva. Cred ‘c& nu mai e nevoie si spun ce lunga a fost calatori |-am cerut lui Mike si ia micar in considerafie idea mea cA idiofe- nia era un aspect din el pe care il respinsese la un moment dat si c& acuma yea ocazia si-l recupereze. Cum se putea ca el si fie absolut orice, dar sii 42 Pertea intunecata a edutatorilor de lamin nu fie idiot? Si, la urma urmei, ce era rau in a fi idiot? I-am intrebat pe sofia lui si pe copii dact vreunuia dintre ei le pasa daca era numit idiot. Nici tunul nu prea deranjat de cuvant. I-am intrebat daci au avut ceva expe- rienfe neplicute cu idiofi. Nici unul nu avusese. Cénd am ajuns la ei acasi, ne-am grabit s& iesim din magin’. Afard rau 18 grade sub zero. Niciodat’ nu mai fusesem undeva unde era ata de firg, asa c& stteam infepenita, tremurand, asteptiind si se deschid usa din fata. Au trecut cdteva minute, timp in care Mike se scotocea prin buzunare si apoi s-a repezit spre masina. in cele din urma, Mike s-a uitat la noi si a Cred c& am incuiat cheile in cas”, Dupa o clipa de liniste, am intre- bat: ,,Ce fel de persoani s-ar incuia afara pe o vreme de 18 grade sub ze- 0” Cu tofii am fipat in acelasi moment: ,,Un idiot!” Mike a rds si, in cele din urma, Marilyn si-a gisit cheile ei si am intrat in casa. {ned o data uni- versul m-a ajutat in lucrarea pe care o fliceam. Dupa ce ne-am incalzit, m-am asezat alituri de Mike ca si vedem act el putea si-si dea seama cfind a fost momentul in care a hotarat s8 nu fie idiot, $i-a amintit cA, odat, pe cdnd era copil, a facut ceva prostese si toti au ris de el. in aceea clipa si-a jurat s&i nu mai facd niciodaté asa ceva. ‘A incuiat o camer din castel despre care credea cd era rea. Dupi cum spu- tt de bine Gunther Bernard: ,Alegem si uitim cine suntem si apoi Aspecte care se ascund de noi ingine, cum ar fi idiofenia in cazul lui Mike, au 0 deosebita si foarte puternica influenté asupra realitijii noastre prezente. Ele au o viafa a lor proprie si incearcd intotdeauna si ne atraga atentia, pentru a fi acceptate si integrate in sinele nostru intreg. Fair si fie constient de asta, Mike a atras tot timpul in viafa lui idiofi, astfel incét sa poati tri experienfa acestui aspect neasumat din el insusi. Mike nu putea asi compasiune pentru propriile sale greseli, astfel incat ii considera idioi pe oamenii care ficeau greseli. Deoarece ura acest aspect in el insusi, fi ura fe tofi ceilalti care aveau acelasi defect. Acest lucru influenfa modul in ca~ isi conducea oamenii in cadrul companiei. Angajatii si il percepeau ca peo persoandi dificila si, uneori, irationala. I-am sugerat lui Mike ci acest aspect neasurat din el insusi, pe ca~ re-I numea ,idiot”, fi aducea daruri. L-am pus si inchida ochii si si-mi spund primal euvant care vine in mints, atunci cind il intreb ce este bunDebbie Ford in a fi idiot? El mi-a raspuns, incdpaténarea. Deoarece Mike nu voia s8 fie considerat idiot, a muncit foarte din greu la scoala sia devenit un elev emi- nent, S-a dus la facultate, apoi si-a luat doctoratul si a devenit contabil. A muncit foarte mult ca si fie printre primii in domeniul sdu si se tinea la cu- rent cu toate evenimentele locale si mondiale, aga cum trebuie s& facd o- persoand educati. Mike a fost putin socat de ceea ce spunea el insus intrebat dac& ar vrea s& ierte gi si-si asume acest aspect din el insusi, dat fiind c& a fi ,idiot” fi diduse toaté inctpayanarea de a ajunge acolo unde a ajuns in viafi. Dupa o oarecare ezitare, mi-a spus c& ar face-o, desi fi va trebui ceva timp ca sa digere conversafia noastri. A doua zi, Mike parea mai ténar si mai plin de energie. inca nu era sigur daci, a-si asuma gi a iubi acest aspect pe care-I numea idiofenie, era cel mai bun lucru pe care-I putea face, intrucat isi petrecuse aproape patru- zeci de ani negandu-I. Dar, dupa o alt conversafie lungi, el si-a putut da seama c&, din cauzi ca nu si-a asumat acest aspect din el insusi, a atras ‘uli oameni in viafa lui, care intr-adevar se purtau ca niste idioi t cB aceasta era o lege spirituala — c& universul ne dirijeaz& intotdeau- nna inapoi, pentru a ne accepta pe noi ingine in totalitate. Atregem pe oti cine si orice de care avem nevoie pentru a ne oglindi aspectele din noi i gine pe care le-am uitat. Fiecare aspect dinduntrul nostru are nevoie de infelegere si compa siune, Dac& nu vrem si ni le dim nouiiingine, cum ne putem astepta s& le primim din partea lumii? Asa cum suntem noi, asa este si universul. Dra gostea de sine trebuie si se scufunde in noi si s& hrineasca fiecare nivel al fiinfei noastre. Exista dintre cei care iubesc ceea ce se aflé induntrul lor, dar care nu sunt in stare s& se uite intr-o oglinda timp de mai mult de un minut si s& vada ce aspect au, privifi din exterior. Altii oamenii igi petrec timpul si banii pentru aspectul lor exterior si sfiirgesc prin a uri ceea ce se afld induntru. A sosit momentul s& aduceti la lumina totalitatea voastr’, astfel incat SA putefi alege si modificati in mod constient fiecare domeniu din viata voastra interna si externa. A venit momentul s& fiti propriul vostru idol. Fiecare parte din voi are ceva si va dea. Jubindu-va si acceptindu-va pe voi ingiva in totalitate, veti fi cu adevarat capabili s& ne iubifi si sa ne acceptati pe 44 7 Partea intunecata a cautdtorilor de lumina EXERCITI. Incepeti prin a indepirta orice lucru care v-ar putea distrage. Veti a~ yea nevoie de jumal, creioane colorate $i pix. Poate doriti s& punei o mu- zicd bland’, care va ajuth s& va relaxafi. inchideti ochii si respirati rar gi a- dane. Folositi-va respiratia pentru a va linisti mintea si a va dedica acestui proces. Mai respirati inca de cinci ori, rar si adéinc. Antainirea cu sinele vostru sacru, Imaginati-va din nou ascensorul dinduntrul vostru, Intrai in el si co- borafi sapte eta} i din ascensor, veti vedea gradina voastra cea frumoasi. Plimbafi-va prin gridin& si observati florile si copacii care va inconjoara. Priviti frunzele verzi si luxuriante i savurafi parfurnurile florilor. E 0 2i frumoasa si pasirile cdnta. Observaji culoarea cerului. Amin- tifi-va cat de confortabil si in siguranta va simfifi in grdina voastra. Nu va ‘grabiti, mai respirafi o dati adéne, trigdnd in voi frumusejea gradinii voas- ‘tre sacre. Gsifi-va un spatiu linistit in care s& sedeti si creafi un loc conforta- bil pentru meditatie. Un loc in care si va simgiti cel mai bine. Asigurat A v-afi pus o imbricdminte care va méngaie trupul si vi face s& va simtifi atrigatori si minunafi. Apoi, stati jos si inchideti ochii.. Intr-o clipa, in constiinfa voastra va apare un aspect din voi ingiva. Acesta va fi voi ingiva in forma voastra cea mai bun’. Va fi in totalitate ne suntefi —o intregime plind de dragoste si compasiune, de forta si putere. Acest aspect din voi este sinele vostru sacru. Invitati aceasti flint ‘magnificd sa intre pe deplin in raza constientei voastre. Vizualizafi-va pe voi ingiva ca manifestand potentialul vostru cel mai tnalt, simfindu-va plini de pace gi liniste, concentrati si implinifi. ‘Acum, cerefi sinelui vostru sacru s& se ageze Kanga voi. Luati de ma- ni acest aspect si priviti-l in ochi. fntrebafi-I daca va fi alaturi de voi sé va ‘ndrume gi si va protejeze pe tot parcursul acestei sptiméni. Apoi, intre- bati-I ce anume nevoie s& faceti pentru a vi deschide inima si a lisa s& iasd toatd vechea toxicitate emotional pe care o purtafi. Acum, imbrafisafi 45Debbie Ford acest aspect sacru din voi insiva si muljumifi-i cA a venit si va vada si facefi legimant 3-i veti vizita foarte des, atat pe el/ea, cat si gridina voas- tr sacra. Acum deschideti ochii si scriefi in jurnal despre aceasti experi- enfi. Ce afi vazut, cum arta gridina voastra, cum ardtafi voi si ce simtiti, Cum aria sinele vostru sacru? Ce a avut de spus el/ea? ‘Nu va grabifi — cu cat scriefi mai mult, cu atat va fi exprimati mai ‘mult infelepciune prin voi. Luati o bucatd de hartie si niste creioane colo- rate gi desenafi o imagine a sinelui vostru sacru. Nu va facet griji in legi- turi cu modul in care va ardta desenul vostru; nu e vorba de un concurs aici. Permitefi-va doar ca, cel putin cinci minute, s& desenafi. Intdilnirea cu umbra ta nchidegi ochii i res i ori, rar si profuund, Cand ajungeti la cinci inhalafi, finandu-va inspirafia atat timp cét puteti si o faceti fark si va deranjeze si apoi expirafi ct mai incet cu putin(d. Folosifi-va respiratia pentru a va linisti mintea si mergefi adane in constiinfa voastrd. imagi- nafi-va c& intrati in ascensor si cobordfi sapte etaje. Cand deschideti usa as- censorului, vedeti un loc foarte intunecat si sumbru. Imagingti-va cele mai cumplite situafii posibile. Observafi mirosurile, murdaria, gunoiul de pre~ tutindeni. Afi putea fi intr-o pesteri plind de sobolani, serpi, gandaci si pa- ianjeni. ‘Aducei in fafa ochilor un loc unde n-afi vrea niciodati si fifi. Dupa ce afi creat acest loc, continuafi si respirafi rar gi adine si apoi uitafi-va intr-un colt si vedeti cea mai degradata forma cu putin a voastra insiva. Permiteti si vi apara in minte imaginea voastra cea mai rea. Incercati s&. simfifi si si vedeti totul despre voi: cum aritaji, cum mirosifi, cum va sim- fifi. Acum, permiteyi s& vind in mintea voastra un cuvant care s& descrie: persoana pe care o vedeti. Dupé ce afi stat cu aceasta persoand suficient de mult timp pentru a cipata o imagine despre el/ea, deschidefi ochii. Scrieti cuvantul pe care: L-afi primit si tot ceea ce afi trait ca experienta in vizualizarea voastra. Scri- eficel putin zece minute, Permiteti constiinfei voastre sa exprime orice génduri sau sentimen- te pe care le are in legiturd cu aceasta experienfi. 46 area intunecatda cdutdtorilor de lumines Sinele Sacru accepta si imbratiseazit Sinele Umbrit inchideti ochii pentru a vi intoarce in gridina voastra sacri. Creati un cadru sigur si sacru in care s8 vi facefi exercitile. larasi, folosifi-va res- pirafia pentru a va linisti mintea si pentru a va cufunda mai adane in con- stiinfa voastra. Luafi acum ascensorul vostru interior, coborafi sapte etaje i intrati in gradind. Plimbati-vi si admirafi-i frumusefea. Cand simyifi prezenfa linis- titoare a mediului inconjurdtor, gisiti-va locul de meditatie. In momentul {in care stafi confortabil si va simfifi in siguranf’, aduceti in fai imaginea sinelui vostru sacru. Imaginafi-va cA va scldafi in lumina lui/ei. in mo- ‘mentul in care imaginea este fixatd, mergeti si aduceti aspectul intunecat, de umbri, al sinelui vostru, Cereti-i sinelui vostru sacru si vind si si im- britigeze sinele vostru umbri. Permitefi-i acestei parti a-toate-iubitoare gi frumoase din voi insiva sa tind in brafe aceasta parte infricositoare, intu- necatd, nejubiti. Imaginafi-va c& trimitefi laturii voastre intunecate dra- goste, bunitate si iertare. Spunefi-i aspectului intunecat din voi ca este in siguranfi gi c& intenfionai si va petreceti un timp, infelegandu-I $i invatand si-l jubifi, Petreceti acolo cat timp e nevoie si nu fifi supdrati daca sinele vostru umbri nu permite si fie imbratisat. Mergeti si incercati zilnic, pana cand accept. Adesea, rezistenfa noastra se manifesta in cadrul vizualizi- rii, asa 8, dupa aproximativ zece minute, spunefi la revedere ambelor as- pecte si intoarcefi-va in camera voastra. Luati o foaie de hartie si creioane colorate si desenafi o imagine a experienjei voastre. Ar trebui s& desenaji cam cinci minute. ups ce afi terminat, luafi-va jurnalul si scriefi cel pujin zece minute despre meditatia voastra si despre experienfa pe care o traifi in legatura cu desenul. 47