Dosarul. nr.

2-20026600-12-2-25022020 (2-3684/20)

HOTĂRÎRE
în numele Legii
04 decembrie 2020 mun. Chişinău

Judecătoria Chişinău (sediul centru)

Instanţa compusă din:
preşedintele şedinţei, judecătorul Brăgaru Alina
grefieri Ursu Maria
cu participarea reprezentantului reclamantei, avocatul *****, reprezentantul pîrîtului,
procurorul în Procuratura Anticorupție, *****,
a examinat în şedinţa de judecată publică, cauza civilă la cererea de chemare în
judecată depusă de ***** împotriva Procuraturii Anticorupție cu privire la ridicarea
sechestrului aplicat pe ½ cotă parte din bunul imobil situat în mun. Chișinău, str. Roguleni
nr. 1 și pe ½ cotă parte din bunul imobil apartamentul nr. 43 situat în mun. Chișinău, str.
Nicolae Testimițeanu nr. 19/5 şi,
a constatat:
I. Argumentele participanților la proces:
1. La data de 24 februarie 2020 de către ***** a fost depusă cererea de chemare în judecată
împotriva Procuraturii Anticopției privind ridicarea sechestrului aplicat pe ½ cotă parte
din bunul imobil situat în mun. Chișinău, str. Roguleni nr. 1 și pe ½ cotă parte din bunul
imobil apartamentul nr. 43 situat în mun. Chișinău, str. Nicolae Testimițeanu nr. 19/5.
2. În susținerea cererii sale a indicat că, prin ordonanța ofițerului superior de urmărire
penală PCE al SIF a ARBI a CNA, ***** din 15.01.2020 s-a dispus: punerea sub
sechestru, în scopul reparării prejudiciului cauzat prin infracțiune și eventualei confiscări
speciale, a bunurilor deținute cu drept de proprietate și în calitate de beneficiar efectiv de
către bănuitul *****, născut la *****, IDNP *****, după cum urmează: cota-parte de
1/2 din bunul imobil (teren pentru construcții) cu nr. cadastral 0100218.215, situat pe
adresa: mun. Chișinău, str. Roguleni, 1, cu suprafața de 0,059 ha, aplicat prin ordonanța
din 15 ianuarie 2020 în cadrul cauzei penale *****, autorizat prin mandatul și încheierea
judecătorească emis de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana la data 15.01.2020, în
cadrul dosarului 12-21/2020; (ii) cota-parte de 1/2 din bunul imobil (construcție, casă de
locuit individuală) cu nr. cadastral 0100218.215.06, situat pe adresa: mun. Chișinău, str.
Roguleni, 1, cu suprafața de 116,3 m.p., aplicat prin ordonanța din 15 ianuarie 2020 în
cadrul cauzei penale *****, autorizat prin mandatul și încheierea judecătorească emis de
Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana la data 15.01.2020, în cadrul dosarului 12-21/2020;
(iii) cota-parte de 1/2 din bunului imobil (încăpere locativă) cu nr. cadastral
 0100101.006.30.043, situat pe adresa: mun. Chișinău, str. Nicolae Testimițeanu, 19/5,
ap. 43, cu suprafața de 66,9 m.p., aplicat prin ordonanța din 15 ianuarie 2020 în cadrul
cauzei penale *****, autorizat prin mandatul și încheierea judecătorească emis de
Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana la data 15.01.2020, în cadrul dosarului 12-21/2020.
3. Menționează că în temeiul Ordonanței, procurorul în Procuratura Anticorupție, Mariana
Botezatu a înaintat în Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, demers prin care a solicitat
autorizarea punerii sub sechestru, în scopul reparării prejudiciului cauzat prin
infracțiune, bunurile specificate în Ordonanță.
4. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 15.01.2020 s-a admis demersul
procurorului în Procuratura Anticorupție, Mariana Botezatu, și s-a autorizat aplicarea
sechestrului pe bunurile imobile listate în Ordonanță, cu eliberarea mandatului
judecătoresc.
5. Mai menționează că urmărirea penală în cauza nr. ***** a fost pornită de către
procuratura Anticorupție la 04.12.2014, în prezența bănuielii rezonabile despre
comiterea infracțiunii prevăzute la art. 335 alin. (1/1) Cod penal, drept temei servind
sesizarea administratorului special al BC „Banca Socială” SA, Matei Dohotaru.
6. La fel indică că pe parcursul urmării penale, la respectiva cauză penală au fost conexate
mai multe cauze penale, conform elementelor infracțiunii prevăzute inclusiv de art. art.
190, 243 Cod penal. Prin ordonanța din 12.12.2019. cet. ***** a fost recunoscut în
calitate de bănuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 190 alin.
(5) și art. 42 alin. (5), art. 243 alin. (3) lit. a), b) din Codul penal.
7. Comunică că în cadrul urmăririi penale, Procuratura Anticorupție a dispus Agenției de
Recuperare a Bunurilor Infracționale a CNA efectuarea investigațiilor financiare paralele
în privința bănuitului ***** în vederea urmăririi, identificării și indisponibilizării
bunurilor infracționale.
8. Se menționează în Ordonanță, că în cadrul investigațiilor financiare paralele s-a stabilit,
că bănuitul ***** urmărind diminuarea activului patrimonial al său, fiind conștient
despre faptul implicării sale în comiterea infracțiunilor de escrocherie și spălare de bani,
cât și despre faptul că ar putea răspunde cu patrimoniul său pentru activitatea sa
infracțională, având drept scop eschivarea de la o eventuală răspundere patrimonială în
cazul unei eventuale urmăriri și/sau condamnări penale, la 03.07.2019 a încheiat cu soția
sa *****, contractul privind determinarea cotelor-părți în proprietatea comună în
devălmășie și de donație, potrivit căruia au decis să determine dreptul de proprietate la
1/2 cota-parte pentru fiecare asupra bunului imobil situat pe adresa: Republica Moldova,
mun. Chișinău, sect. Centru, str. Roguleni, 1, care constă din teren (pentru construcții) cu
nr. cadastral 0100218.215, cu suprafața totală de 0,059 ha, și partea componentă casa de
locuit individuală cu nr. cadastral 0100218.215.06, cu suprafața totală de 116,3 m2.
9. Totodată, conform prevederilor aceluiași contract, bănuitul *****, în calitate de Donator,
a donat soției sale *****, în calitate de Donatar, cota sa parte de 1/2 din bunul imobil
menționat mai sus.
10. Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale a CNA consideră că transferul de
proprietate asupra imobilului amplasat pe adresa mun. Chișinău, sect. Centru, str.
Roguleni, 1, a avut un caracter simulat, efectuat în scopul evitării unei eventuale urmăriri
a bunurilor, bănuitul ***** continuând să dețină bunul indirect, prin intermediul terților,
în calitate de beneficiar efectiv.
11. Indică că, ținând cont de circumstanțele stabilite, și anume, primul proprietar al
apartamentului - cet. *****, s-a aflat în relații bune de colaborare cu cet. *****, în
perioada când aceștia au activat în cadrul Băncii Naționale a Moldovei, iar al doilea
proprietar - cet. *****, aflîndu-se în relații apropiate de rudenie cu cet. *****, fiind
nepotul acestuia, denotă caracterul fictiv al tranzacțiilor de înstrăinare/donare a bunului
imobil.
12. În contextul celor expuse, rezultă că tranzacțiile de donare a încăperii locative din adresa
mun. Chișinău, sect. Centru, str. Nicolae Testimițeanu, 19/5, ap. 43, au fost efectuate în
mod simulat în proprietatea persoanei interpuse, fapt care justifică interesul ascuns al
bănuitului ***** și soției acestuia, *****, de tăinuire sub false aparențe proprietatea și
gestionarea ca beneficiar efectiv al bunului imobil.
13. Invocă prevederile art. 209 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, astfel în acest sens,
menționează că prin plângerea depusă de către reclamantă în adresa Procuraturii
Anticorupție la data de 24 ianuarie 2020 s-a solicitat ridicarea sechestrului de pe bunurile
proprietate personale pe care au fost aplicat sechestru prin Ordonanță, plângere ce a
rămas fără răspuns până la momentul de față.
14. Respectiv, indică că prin prisma acestor norme procedurale, deoarece reclamanta nu
deține nici o calitate procesuală în cauza penală în care s-a dispus aplicarea sechestrelor
asupra bunurilor imobile vizate, iar cererea reclamantei privind ridicare sechestrului a
fost lăsată fără examinare în termenul stabilit de Codul de procedură penală, reclamanta
este îndreptățită să solicite scoaterea bunurilor de sub sechestru în ordinea procedurii
civile.
15. La fel invocă prevederile art. 19 alin. (1), 22 alin. (1), 24 alin. (1) al Codului familiei,
astfel, din moment ce ***** este bănuit de comiterea unor infracțiuni, organul de
urmărire penală prin prisma normelor procesuale penale poate indisponibiliza doar
bunurile proprietate acestuia sau cota parte a acestuia din proprietate devălmașă, or,
bunurile sechestrate nu fac parte atât din categoria bunurilor personale a bănuitului cât și
din proprietatea devălmașă.
16. Reieșind din cele expuse, partea reclamantă constată cu certitudine și fără orice dubii că
bunurile sechestrate au proveniență legală, fiind proprietate personală a reclamantei, din
care considerente aplicarea sechestrului a avut loc contrar prevederilor art. 106, 1061
 Cod penal, art. 204, art. 205 Cod de procedură penală, cu încălcarea procedurii prevăzute
de art. art. 202-210 al Codului de procedură penală.
17. Prin urmare, își întemeiază acțiunea în baza art. art. ЗЗ1, 166, 167, 461 din Codul de
Procedură Civilă al Republicii Moldova, art. art. 202-210 al Codului de procedură
penală, solicitând: (i) de a scoate de sub sechestru: (i) cota-parte de 1/2 din bunul imobil
(teren pentru construcții) cu nr. cadastral 0100218.215, situat pe adresa: mun. Chișinău,
str. Roguleni, 1, cu suprafața de 0,059 ha, aplicat prin ordonanța din 15 ianuarie 2020 în
cadrul cauzei penale *****, autorizat prin mandatul și încheierea judecătorească emis de
Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana la data 15.01.2020, în cadrul dosarului 12-21/2020;
(ii) cota-parte de 1/2 din bunul imobil (construcție, casă de locuit individuală) cu nr.
cadastral 0100218.215.06, situat pe adresa: mun. Chișinău, str. Roguleni, 1, cu suprafața
de 116,3 m.p., aplicat prin ordonanța din 15 ianuarie 2020 în cadrul cauzei penale *****,
autorizat prin mandatul și încheierea judecătorească emis de Judecătoria Chișinău, sediul
Ciocana la data 15.01.2020, în cadrul dosarului 12-21/2020; (iii) cota-parte de 1/2 din
bunului imobil (încăpere locativă) cu nr. cadastral 0100101.006.30.043, situat pe adresa:
mun. Chișinău, str. Nicolae Testimițeanu, 19/5, ap. 43, cu suprafața de 66,9 m.p., aplicat
prin ordonanța din 15 ianuarie 2020 în cadrul cauzei penale *****, autorizat prin
mandatul și încheierea judecătorească emis de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana la
data 15.01.2020, în cadrul dosarului 12-21/2020.
18. În întâmpinare, la data de 4 mai 2020, procurorul în Procuratura Anticorupție, Botezatu
Mariana a formulat și a depus referință asupra acțiunii, prin care solicită respingerea
cererii de chemare în judecată depusă de către *****, ca neîntemeiată.
19. În motivarea poziției sale, partea pârâtă a indicat în referința sa că reclamanta în cererea
sa a invocat precum că odată cu autorizarea aplicării sechestrului asupra cotei-părți în
mărime de ½ din bunurilor imobile cu nr. cadastrale 0100218.215, 0100218.215.06 și
0100101.006.30.043, ce constituie proprietate în devălmășie a bănuitului ***** (învinuit
din 05.03.2020), pe care le deține și în calitate de beneficiar efectiv, în scopul asigurării
reparării prejudiciului cauzat prin infracțiune și eventualei confiscări speciale, a fost grav
încălcat dreptul de proprietate al său, deoarece acestea aparțin ei în întregime cu drept de
proprietate.
20. Consemnează că, în această ordine de idei, este de menționat că măsura asiguratorie de
punere sub sechestru este o măsură procesuală temporară, funcția căreia este de a
permite exercitarea de către stat, prin intermediul organelor de urmărire penală, a unui
control al folosinței bunurilor în privința cărora judecătorul va stabili dacă acestea vor fi
confiscate sau nu. Astfel spus, măsura asiguratorie este destinată să prevină înstrăinarea,
precum și ascunderea, deteriorarea sau cheltuirea bunurilor infracționale identificate
pentru ca, în final, măsura reparării prejudiciului și confiscării să nu rămână fără obiect.
21. Prin urmare, arată că nu poate fi invocat faptul încălcării dreptului de proprietate a cet.
*****, asupra cotei-părți de ½ din imobilele puse sub sechestru, deoarece sechestrul dat
 a fost aplicat asupra cotei-părți în mărime de ½ asupra bunurilor ce constituie proprietate
în devălmășie a bănuitului *****, pe care le deține și în calitate de beneficiar efectiv, în
scopul asigurării reparării prejudiciului cauzat prin infracțiune și eventualei confiscări
speciale, și nu în scopul asigurării unei eventuale confiscări extinse, din considerentele
expuse supra. Ba mai mult, faptul că bănuitului ***** îi aparține cotă-parte din imobile
date, a fost confirmat nemijlocit de către dânsul în procesul-verbal de punere sub
sechestru din 21.01.2020, la rubrica „declarațiile persoanelor prezente și ale altor
persoane despre apartenența bunurilor puse sub sechestru”, iar actele procesuale
privind aplicarea sechestrului au fost aduse doar la cunoștința bănuitului ***** deoarece
a fost aplicat doar pe cota-parte a acestuia din bunul imobil pe care o deține cu drept de
proprietate în calitate de beneficiar efectiv.
22. Adaugă totodată, că este necesar de menționat faptul că temeiurile și motivele invocate
în ordonanța Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale din cadrul Centrului
Național Anticorupție din 15.01.2020 și a demersului procurorului în Procuratura
Anticorupție, Mariana Botezatu din aceeași dată au fost examinate și acceptate de către
instanța de judecată. În acest sens, la 15.01.2020 fiind emisă încheierea nr. 12-21/2020
prin care a fost autorizată punerea sub sechestru a cotei-părți în mărime de ½ a
bănuitului ***** din bunurile imobile cu nr. cadastrale 0100218.215, 0100218.215.06 și
0100101.006.30.043, care până la moment este în vigoare.
23. Invocă prevederile art. 13 alin. (l) și (2) din Codul de procedură penală, care prevede că
”persoana fizică sau juridică nu poate fi lipsită în mod arbitrar de dreptul proprietate.
Nimeni nu poate fi privat de proprietatea de cât din motive de utilitate publică și în
condițiile prezentului cod și conform principiilor generale ale dreptului internațional.
Bunurile pot fi puse sub sechestru numai în baza hotărîrii judecătorești”, fapt care a fost
respectat în cazul dat, iar alegațiile pretenției precum că Agenția de Recuperare a
Bunurilor Infracționale din cadrul Centrului Național Anticorupție și-a atribuit rolul de
instanță de judecată în acest caz sunt nefondate și inadmisibile.
24. Menționează că prin aplicarea sechestrului în speță, a fost respectat principiul
proporționalității între dreptul și libertatea persoanei garantate de lege și necesitatea
efectuării acțiunii procesuale. Conform principiului menționat drepturile omului nu sunt
absolute și exercitarea drepturilor unei persoane trebuie să fie apreciată în raport cu
interesul public mai larg. Reieșind din cele expuse, motivul invocat precum că a fost
încălcat principiul prezumției nevinovăției ale cet. *****, deoarece pentru aplicarea
sechestrului nu este necesară o sentință definitivă, iar în interpretarea art. 5 § 1 lit. c)
Curții Europene a Drepturilor Omului, se susține că, în afară de diferențe de ordin
formal, semantic ar exista și deosebiri esențiale, de fond, de ordin juridic în interpretarea
sintagmei de suspiciune rezonabilă, bănuială logică, bănuială rezonabilă, motive
verosimile, motive temeinice, justificative, motive raționale, indicii rezonabile, cauză
probabilă.
25. Își întemeiază poziția ținând cont de prevederile art. 67, 68, 118 alin. (1) și (3), 121, 130
alin. (1) din Codul de procedură civilă.
26. În cadrul ședinței de judecată reprezentantul reclamantei *****, avocatul ***** și-a
susținut pe deplin cererea de chemare în judecată înaintată în sensul în care a fost
formulată.
27. La fel în cadrul ședinței de judecată, reprezentantul pârâtei Procuratura Anticorupție,
procurorul ***** a susținut poziția expusă în referință și a solicitat respingerea cererii de
chemare în judecată ca fiind neîntemeiată și nefondată. A menționat în cadrul urmăririi
penale s-a stabilit temeiul aplicării sechestrului, care a fost în cadrul investigațiilor
paralele, fiind stabilit că beneficiar efectiv este cel care este parte pe dosar, și anume
învinuitul *****. Beneficiar efectiv nu este *****. Mai indică că sechestrul s-a aplicat
pentru acțiunile pe care le-a efectuat învinuitul, pentru repararea prejudicialului cauzat
prin infracțiune.

II. Aprecierea instanţei de judecată:

28. Audiind participanții la proces, studiind cererea de chemare în judecată și înscrisurile

anexate, examinând probele administrate întru dovedirea celor invocate și raportându-le,
per ansamblu, la prevederile legale ce guvernează speța, instanța de judecată consideră
necesar de a respinge cererea de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată din
considerentele ce succed.
29. În conformitate cu art. 239 şi 240 alin. (1) Cod de procedură civilă, hotărârea
judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărârea numai
pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţa de
judecată.
30. În conformitate cu art. 121 Cod de Procedură Civilă al RM, instanța judecătorească reţine
spre examinare şi cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun la
îndoială concluziile referitoare la existenta sau inexistența de circumstanțe, importante
pentru soluționarea justă a cazului.
31. Potrivit dispozițiilor art. 130 alin. (1) Codul de procedură civilă al RM, instanța
judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multe
aspectual, completă, nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în
ansamblul şi interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.
32. Aspectul probator al cauzei atestă că, la 17.09.2015, în temeiul contractului de vânzare-
cumpărare nr.*****, „PROCES-CONS” SRL înstrăinează apartamentul la prețul de 590
000 lei către cet. *****, născut la 02.02.1981, 1DNP *****, necăsătorit, domiciliat
*****.
33. Studiind actele anexate la cererea de chemare în judecată, cât și cele anexate la referința
depusă de către partea pârâtă, în perioada 01.12.2012 - 31.03.2016, cet. ***** a activat în
 calitate de director al Departamentului administrare și achiziții din cadrul Băncii
Naționale a Moldovei. Acesta a activat în cadrul BNM în perioada când în funcția de
guvernator a fost cet. *****. De notat faptul că, cet. ***** a domiciliat pe s*****, în
vecinătatea părinților cet. *****. Ulterior, la 02.06.2017, cet. ***** a transmis bunul
imobil în temeiul Contractului de donație nr. ***** din 02.06.2017 către cet. *****,
născut la *****, domiciliat în *****. Mama cet. ***** este *****, născută la *****,
care este sora bănuitului ***** (învinuit din 05.03.2020). La 03.10.2018, conform
Contractului de donație nr. *****din 03.10.2018, cet. ***** a transmis apartamentul
menționat către cet. *****, soția bănuitului ***** (învinuit din 05.03.2020).
(circumstanțele descrise anterior sunt descrise în referința reprezentantului Procuraturii
Anticorupție și în ordonanța Procuraturii Anticorupție din 04.02.2020 (f.d. 111-119))
34. Astfel, prin ordonanța din 15.01.2020, încheierea și mandatul judecătoresc cu nr. 12-
21/2020 din 15.01.2020 al Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana a fost autorizată punerea
sub sechestru, în scopul reparării prejudiciului cauzat prin infracțiune și eventualei
confiscări speciale, a bunurilor deținute cu drept de proprietate și în calitate de beneficiar
efectiv de către bănuitul *****, și anume: cota-parte de ½ din proprietatea în devălmășie
asupra bunului imobil (teren pentru construcții) cu nr. cadastral 0100218.215, situat pe
adresa: mun. Chișinău, str. Roguleni, 1, cu suprafața de 0,059 ha, al cărui preț mediu de
vânzare constituie 306 304 lei (cota-parte de ½, constituind 153 152 lei), stabilit conform
avizului consultativ al specialistului nr. 939 din 13.01.2020; cota-parte de ½ din
proprietatea în devălmășie asupra bunului imobil (construcție, casă de locuit individuală)
cu nr. cadastral 0100218.215.06, situat pe adresa: mun. Chișinău, str. Roguleni, 1, cu
suprafața de 116,3 m.p., al cărui preț mediu de vânzare constituie 1 351 755 lei (cota-
parte de ½ constituind 675 877,5 lei), stabilit conform avizului consultativ al
specialistului nr. 940 din 13.01.2020; cota-parte de ½ din proprietatea în devălmășie
asupra bunului imobil (încăpere locativă) cu nr. cadastral 0100101.006.30.043, situat pe
adresa: mun. Chișinău, str. Nicolae Testemițanu, 19/5, ap. 43, cu suprafața de 66,9 m.p.,
al cărui preț mediu de vânzare constituie 979 282 lei (cota-parte de ½, constituind 489
641 lei), stabilit conform avizului consultativ al specialistului nr. 937 din 13.01.2020.
(f.d. 29-35, 36-41,42)
35. Ulterior, la 24.01.2020 reclamanta ***** a depus o plângere (f.d. 17-25) către
Procuratura Anticorupție în ordinea art. 298 din Codul de procedură penală împotriva
ordonanței emise de către ofițerul superior de urmărire penală PCE al SIF al ARBI a
CNA, ***** din 15.01.2020 și a procesului-verbal de punere sub sechestru din
21.01.2020 (f.d. 26-28), potrivit cărora a fost aplicat sechestru pe bunuri imobile indicate
mai sus, solicitând scoaterea acestora de sub sechestru, invocând motivul precum că
acestea aparțin ei în întregime cu drept de proprietate, deoarece tranzacțiile de dobândire
a dreptului de proprietate asupra acestora au avut loc până la atribuirea statului procesual
de bănuit lui *****, iar potrivit art. 204 alin. (2) din Codul de procedură penală, în cazul
 în care bănuitul, învinuitul sau inculpatul deține bunuri care constituie cotă- parte din
proprietatea comună a soților sau familiei, sechestrul se aplică doar dacă sunt suficiente
probe că cota-parte sau întreaga proprietate comună este dobândită sau majorată pe cale
criminală. Totodată, reclamanta a indicat în plângere precum că Agenția de Recuperare a
Bunurilor Infracționale și-a atribuit rolul de instanță de judecată prin constatarea
caracterului fictiv a tranzacțiilor de transmitere a dreptului de proprietate asupra bunurilor
imobile indicate mai sus. La fel, aceasta a menționat faptul că bunurile imobile date au
fost obținute legal de către dânsa și ea nu are statut procesual de bănuit, învinuit sau
inculpat îi cauza penală nr. *****, astfel sechestru fiind aplicat greșit în scopul reparări
prejudiciului cauzat și confiscării speciale sau extinse. Mai mult ca atât, reieșind dii
caracterul legal al tranzacțiilor date, nu cad sub incidența Legii nr. 308 din 22.12.2017 ci
privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
36. Prin ordonanța din 04.02.2020 plângerea înaintată a fost respinsă ca neîntemeiată fiind
întocmit și expediat răspunsul nr. 1404 din aceeași dată. (f.d. 111-119, 120)
37. Nefiind de acord cu aplicarea sechestrului ***** (soția bănuitului/învinuitului *****) a
înaintat cerere de chemare în judecată către Procuratura Anticorupție. (f.d. 4-15)
38. Reclamanta în cererea sa a invocat precum că odată cu autorizarea aplicării sechestrului
asupra cotei-părți în mărime de ½ din bunurilor imobile cu nr. cadastrale 0100218.215,
0100218.215.06 și 0100101.006.30.043, ce constituie proprietate în devălmășie a
bănuitului ***** (învinuit din 05.03.2020), pe care le deține și în calitate de beneficiar
efectiv, în scopul asigurării reparării prejudiciului cauzat prin infracțiune și eventualei
confiscări speciale, a fost grav încălcat dreptul de proprietate al său, deoarece acestea
aparțin ei în întregime cu drept de proprietate. (f.d. 4-15)
39. În conformitate cu prevederile art. 202 alin. (1) si (2) Cod de procedură penală, organul
de urmărire penală din oficiu sau instanța de judecată, la cererea părților, poate lua în
cursul procesului penal măsuri asiguratorii pentru repararea prejudiciului cauzat de
infracțiune, pentru eventuala confiscare specială sau confiscare extinsă a bunurilor,
precum și pentru garantarea executării pedepsei amenzii. Măsurile asiguratorii pentru
repararea prejudiciului cauzat de infracțiune, pentru eventuala confiscare specială sau
confiscare extinsă a bunurilor, precum și pentru garantarea executării pedepsei amenzii,
constau în sechestrarea bunurilor mobile și imobile în conformitate cu art. 203-210.
40. În acord cu prevederile art. 203 alin. (1) si (2) Cod de procedură penală, punerea sub
sechestru a bunurilor este o măsură procesuală de constrângere, care constă în
inventarierea bunurilor și interzicerea proprietarului sau posesorului de a dispune de ele,
iar în caz de necesitate, de a se folosi de aceste bunuri. După punerea sub sechestru a
conturilor și a depozitelor bancare sunt încetate orice operațiuni în privința acestora.
Punerea sub sechestru a bunurilor se aplică pentru a asigura repararea prejudiciului cauzat
de infracțiune, acțiunea civilă sau eventuala confiscare specială sau confiscare extinsă a
bunurilor ori a contravalorii bunurilor prevăzute la art.106 alin.(2) și art.1061 din Codul
 penal.
41. În conformitate cu prevederile art. 204 alin. (3) Cod de procedură penală, pentru a asigura
o eventuală confiscare specială sau confiscare extinsă a bunurilor pot fi puse sub
sechestru bunurile prevăzute la art. 106 alin.(2) și art.1061 din Codul penal.
42. Conform art. 106 alin. (1) și (2) Cod penal, confiscarea specială constă în trecerea, forțată
și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor indicate la alin.(2). În cazul în care aceste
bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, se confiscă contravaloarea
acestora. Sunt supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare): a) utilizate
sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni; b) rezultate din infracțiuni, precum și
orice venituri din valorificarea acestor bunuri; c) date pentru a determina săvârșirea unei
infracțiuni sau pentru a-l răsplăti pe infractor; e) deținute contrar dispozițiilor legale; f)
convertite sau transformate, parțial sau integral, din bunurile rezultate din infracțiuni și
din veniturile de la aceste bunuri; g) care constituie obiectul infracțiunilor de spălare a
banilor sau de finanțare a terorismului.
43. În conformitate cu prevederile art. 205 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, punerea
sub sechestru a bunurilor poate fi aplicată de către organul de urmărire penală sau de
către instanță numai în cazurile în care există o bănuială rezonabilă că bunurile urmărite
vor fi tăinuite, deteriorate sau cheltuite. Punerea sub sechestru a bunurilor se aplică în
baza ordonanței organului de urmărire penală, cu autorizația judecătorului de instrucție
sau, după caz, a încheierii instanței de judecată.
44. Conform art. 209 alin. (2) din Codul de procedură penală, În conformitate cu prevederile
art. 204 alin. (3) Cod de procedură penală, pentru a asigura o eventuală confiscare
specială sau confiscare extinsă a bunurilor pot fi puse sub sechestru bunurile prevăzute la
art.106 alin. (2) și art. 1061 din Codul penal.
45. În conformitate cu prevederile art. 205 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, punerea
sub sechestru a bunurilor poate fi aplicată de către organul de urmărire penală sau de
către instanță numai în cazurile în care există o bănuială rezonabilă că bunurile urmărite
vor fi tăinuite, deteriorate sau cheltuite. Punerea sub sechestru a bunurilor se aplică în
baza ordonanței organului de urmărire penală, cu autorizația judecătorului de instrucție
sau, după caz, a încheierii instanței de judecată.
46. Astfel, aplicând regulile de interpretare a prevederilor art. 209 Cod de procedură penală,
rezultă că Legea conferă instanței de drept comun deplina jurisdicție pentru a verifica
caracterul legal al sechestrului penal aplicat asupra bunurilor persoanelor care consideră
că sechestrarea este una ilegală și neîntemeiată.
47. În acest context, potrivit practicei Curții Europene a Drepturilor Omului, care în cauza
Chevrol vs. Franța, Curtea a statuat că exercitarea deplinei jurisdicții de către o instanță
presupune să nu renunțe la niciuna din componentele funcției de a judeca. Aceasta trebuie
să se bucure de plenitudine de jurisdicție, atât în ceea ce privește stabilirea faptelor, cât și
în ceea ce privește aplicarea dreptului. Imposibilitatea de a se pronunța în mod
 independent asupra anumitor aspecte cruciale pentru soluționarea litigiului, cu care a fost
sesizată, ar putea constitui o încălcare a art. 6 § 1 din Convenția Europeană.
48. În conformitate cu prevederile art. 40 Cod de procedură civilă, acțiunile de ridicare a
sechestrului de pe bunuri se intentează în instanța de la locul aflării acestor bunuri.
49. Astfel, de către reclamanta nu a fost demonstrată proveniența mijloacelor bănești în
mărime de 306 304 lei, suma cu care a fost procurat terenul pentru construcții situat în
mun. Chișinău, str. Roguleni, 1, cu suprafața de 0,059 ha, la fel nu a demonstrat
proveniența mijloacelor bănești în mărime de 979 282 lei, suma cu care a fost procurat
apartamentul situat mun. Chișinău, str. Nicolae Testemițanu, 19/5, ap. 43, cu suprafața de
66,9 m.p., precum și nu a fost demonstrată proveniența mijloacelor bănești în mărime de
351 755 lei, suma cu care a fost procurată construcția (casă de locuit individuală) situată
în mun. Chișinău, str. Roguleni, 1, cu suprafața de 116,3 m.p., fapt care impune o
bănuială rezonabilă precum că bunul imobil nominalizat a fost procurat în urma activității
infracționale a soțului acesteia.
50. În această ordine de idei, luând în considerație activitatea infracțională a soțului
reclamantei *****, instanța de judecată, nu poate fi invocat faptul încălcării dreptului de
proprietate a cet. *****, asupra cotei-părți de ½ din imobilele puse sub sechestru,
deoarece sechestrul dat a fost aplicat asupra cotei-părți în mărime de ½ asupra bunurilor
ce constituie proprietate în devălmășie a bănuitului *****, pe care le deține și în calitate
de beneficiar efectiv, în scopul asigurării reparării prejudiciului cauzat prin infracțiune și
eventualei confiscări speciale, și nu în scopul asigurării unei eventuale confiscări extinse,
din considerentele expuse supra. Ba mai mult, faptul că bănuitului ***** îi aparține cotă-
parte din imobile date, a fost confirmat nemijlocit de către dânsul în procesul-verbal de
punere sub sechestru din 21.01.2020, la rubrica „declarațiile persoanelor prezente și ale
altor persoane despre apartenența bunurilor puse sub sechestru”, iar actele procesuale
privind aplicarea sechestrului au fost aduse doar la cunoștința bănuitului ***** deoarece
a fost aplicat doar pe cota-parte a acestuia din bunul imobil pe care o deține cu drept de
proprietate în calitate de beneficiar efectiv.
51. Instanța notează că, prin aplicarea sechestrului asupra bunurilor imobile în cauză, se
urmărește scopul legitim de a asigura repararea eventualului prejudiciului cauzat prin
infracțiune, prin neadmiterea efectuării unor acțiuni de înstrăinare a apartamentului
nominalizat.
52. Potrivit art. 315 alin. (1) și (2) Cod civil (în redacția din 22.06.2002), proprietarul are
drept de posesiune, de folosință și de dispoziție asupra bunului. Dreptul de proprietate
este perpetuu.
53. Conform art. 316 alin. (1) Cod civil(în redacția din 22.06.2002), proprietatea este, în
condițiile legii, inviolabilă.
54. În sensul dat, instanța de judecată relevă că, în cauza Curții Europene a Drepturilor
Omului nr. 18465/91 Air Canada vs. Regatul Unit (p. 32 și 33), Curtea a reținut că
 măsura sechestrului judiciar reprezintă o reglementare a folosinței bunurilor, mai exact,
un control privind utilitatea bunului, astfel că titularului îi este limitat atributul de
folosință din componența dreptului de proprietate.
55. Totodată, Curtea a statuat în repetate rânduri că o ingerință în dreptul de proprietate
trebuie să fie prevăzută de lege și să urmărească unul sau mai multe scopuri legitime. În
plus, trebuie să existe un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și
scopurile urmărite. Cu alte cuvinte, Curtea trebuie să stabilească dacă a fost păstrat un
echilibru între cerințele interesului general și interesele persoanelor în cauză (a se vedea
Silickiene, citată anterior, pct. 63).
56. La fel, în hotărârea emisă în cauza Terbiș și Viziteu împotriva României, nr. 47911/15,
Curtea a notat că sarcina de a proba originea licită a bunurilor prezumate a fi fost
dobândite ilicit poate, în mod legitim, să fie transferată părților adverse în astfel de
proceduri de confiscare fără caracter penal, inclusiv, în proceduri civile in rem.
57. Mai notează Curtea că, măsurile de confiscare pot fi aplicate nu numai asupra produselor
provenite direct din săvârșirea de infracțiuni, ci asupra bunurilor, inclusiv, asupra oricăror
venituri și alte avantaje indirecte, obținute prin convertirea sau transformarea produselor
provenite direct din săvârșirea de infracțiuni sau amestecarea acestora cu alte bunuri,
posibil legale. În cele din urmă, măsurile de confiscare pot fi aplicate nu doar persoanelor
direct suspectate de săvârșirea de infracțiuni, ci și oricăror părți terțe care dețin drepturi
de proprietate fără necesara bona fide, cu scopul de a masca rolul lor ilegal în acumularea
averilor ilicite în cauză (a se vedea Gogitidze și alții, citată anterior, pct. 105, și supra,
pct. 38-43 și 68).
58. Raportând circumstanțele speței dedusă judecății, instanța de judecată reține ca fiind
relevante constatările Curții care statuează că pot fi urmărite doar acele bunuri ale terțelor
persoane provenite direct din săvârșirea de infracțiuni sau care au fost obținute prin
convertirea sau transformarea acestor bunuri.
59. Așadar, reieșind din prevederile legale enunțate, instanța de judecată consideră
inoportună ridicarea sechestrului aplicat pe bunurile imobile și anume: cota-parte de ½
din proprietatea în devălmășie asupra bunului imobil (teren pentru construcții) cu nr.
cadastral 0100218.215, situat pe adresa: mun. Chișinău, str. Roguleni, 1, cu suprafața de
0,059 ha, al cărui preț mediu de vânzare constituie 306 304 lei (cota-parte de ½,
constituind 153 152 lei), stabilit conform avizului consultativ al specialistului nr. 939 din
13.01.2020; cota-parte de ½ din proprietatea în devălmășie asupra bunului imobil
(construcție, casă de locuit individuală) cu nr. cadastral 0100218.215.06, situat pe adresa:
mun. Chișinău, str. Roguleni, 1, cu suprafața de 116,3 m.p., al cărui preț mediu de
vânzare constituie 1 351 755 lei (cota-parte de ½ constituind 675 877,5 lei), stabilit
conform avizului consultativ al specialistului nr. 940 din 13.01.2020; cota-parte de ½ din
proprietatea în devălmășie asupra bunului imobil (încăpere locativă) cu nr. cadastral
0100101.006.30.043, situat pe adresa: mun. Chișinău, str. Nicolae Testemițanu, 19/5, ap.
 43, cu suprafața de 66,9 m.p., al cărui preț mediu de vânzare constituie 979 282 lei (cota-
parte de ½, constituind 489 641 lei), stabilit conform avizului consultativ al specialistului
nr. 937 din 13.01.2020.
60. Mai mult ca atât, instanța de judecată, menționează că, prin aplicarea sechestrului, nu se
aduce atingere dreptului de proprietate al părților întrucât sechestrul este o măsură
temporară, urmând a fi revocată odată cu dispariția temeiurilor care au condiționat
aplicarea acestuia.
61. Totodată, instanța de judecată respinge ca fiind neîntemeiat argumentul reclamantului
expus în cuprinsul cererii de chemare în judecată, precum că sechestrul aplicat pe bunul
imobil nu îi este opozabil, deoarece a dobândit dreptul de proprietate în baza contractului
cu privire la determinarea cotelor-părți în proprietatea comună în devălmășie și de
donație din 3 iulie 2019, iar procurorii nu dețin careva probe că bunurile imobile date ar
corespunde temeiurilor art. 106 alin. (2) Cod penal, ca să fie supus confiscării speciale.
62. În acest sens, instanța de judecată menționează că, prevederile Codului de procedură
penală, citate supra, nu leagă aplicarea sechestrului cu momentul dobândirii bunului
asupra căruia se aplică sechestru - înainte sau după săvârșirea infracțiunii.
63. Subsidiar, instanța de judecată relevă că, reclamanta, depunând prezenta acțiune în
instanța de judecată, nu au făcut dovada faptului că punerea sub sechestru a bunului
imobil este efectuată ilegal sau neîntemeiat, pe când prevederile art. 118 alin. (1) Cod de
procedură civilă, statuează expres că fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele
pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.
64. Reieșind din cele expuse mai sus, instanța de judecată va respinge cererea de chemare în
judecată a reclamantei ***** împotriva Procuraturii Anticorupție cu privire la ridicarea
sechestrului aplicat.
65. În conformitate cu prevederile art. 209 CPP, art. art. 238-241 CPC al RM, instanţa de
judecată,

h o t ă r ă ş t e:

Se respinge cererea de chemare în judecată înaintată de către ***** împotriva

Procuraturii Anticorupție cu privire la ridicarea sechestrului aplicat pe ½ cotă parte din
bunul imobil situat în mun. Chișinău, str. Roguleni nr.1 și pe ½ cotă parte din bunul imobil
apartamentul nr.43 situat în mun. Chișinău, str. Nicolae Testimițeanu nr.19/5, ca
neîntemeiată.
Hotărîrea este cu drept de atac în ordine de recurs la Curtea de Apel în Chişinău în
termen de 10 zile din momentul pronunțării dispozitivului, prin intermediul Judecătoriei
Chişinău (sediul centru).
Preşedintele şedinţei
judecătorul Brăgaru Alina