Formular B B- DESCRIEREA PROPUNERM DE PROIECT Fandajia, Patrimoniol ASAS” Tondator unie Academia de Stine Agricole wi Silvice~ Gheorghe | llonescu Sisesti, (Obiectivul general al of@risi] gangaaynoy Pomeatil de evahuare (acronim): | propus: [Amul inceperi x [Anal Finals [profectului:) 2014 {proiectului: ni 1, TITLUL COMPLET AL PROIECTULUI: MONITORIZAREA APARITIEI BOLILOR EREDITARE LA BOVINE PRIN MIJLOACE DE INVESTIGATIE CITOGENETICA IN SCOPUL ASIGURARU SANATATH GENETICE A EFECTIVELOR 2. SITUATIA PE PLAN NATIONAL SI INTERNATIONAL LA NIVELUL DOMENIULUL ‘TEMATICHI PROPUS! 2.1, Situafia pe plan international: In zootchnia moder ultimelor decenii, un deziderat major al eresterii animalelor de ferma este realizarea si menginerea sindiiiii genetice a efectivelor. Studiul genomului animal prin investigatia itogenctict ofer cercetttorilor un edmp vast de dezvoltare a cunoasteri in domeniu sii se acord o mare ie datorith impactului sSu in asigurarea unui fond genetic sindtos, liber de boli ereditare gi, implicit, in sporirea efectivelor. Din aceasta perspectiva, clinica citogeneticd reprezinta o arie tematict majors, cu tradi Indelungata, care a debutat odat8 cu identificarea in 1964 a primei translocajti Robertsoniene 1/29 la bovine (Gustavsson si Rockborn,1964), 2 primei translocafi reciproce 11/15 ta poreul domestic (Henrickson si Backstrom,1964) si constatarea consecinfelor nefaste asupra caracterelor de reproducfie, care au fost decisive pentru dezvoltarea cercetirilor citogenetice la animalele de ferma. De atunci s-au infinjat si dezvoltat numeroase laboratoare de citogeneticd animals, conduse de cercetitori de marca ai comun stiinifice intermafionale, care au dezvoltat programe de sceening citogenetic la toate speciile de Ferm, ale ciror rezultate au fost prezentate in sute de lucrar stiingifice la congresele organizate incepind cu anii 70. Sunt recunoscute astazi in Europa, 8 laboratoare active de eitogeneticd animala, printre care si laboratorul din ICDCB Balotest, care s-au remarcat prin programele de screening dezvoltate de-a lungul timpului si identificarea unui numdr insemnat de anomalii cromozomale. ‘Dati fiind importanfa patologici eromozomale in eresterea animalelor, se impune cu necesitate identificarea purttorilor de alterari ale materialului genetic si recomandarea masurilor adecvate pentru a ‘mpiedica diseminarea lor in populatile de descendent. Acesta este, de fapt, obiectivul profilaxiei genetice care nu vizeaza tratamentul bolilor genetice ci predntimpinarea lor. Sub aspect profilactic ne intereseaza natura aberafilor cromozomale implicate in determinarea unei stiri patologice (tulburii de dezvoltare, mortalitatea embrionard, dezvoltarca sexual& anormala, diferte grade de infertltate sau chiar sterilitate), modul de transmitere si misurile de eradicare, ‘Necesitatea aplicdrii masurilor de profilaxie gencticd la animale decurge, in primul rand, din faptul 4 unele boli pot atinge usor frecvente ridicate determining, astfel, mari pierderi economice. Dar, chiar si atunci, nd frecven{a unor afeciuni genetice este relativ sc&zuti, datoriti numarului foarte mare al acestor entititi morbide, ele au 0 pondere importants in patologia animali, grevand asupra cficienjci activiti economice. Depistarea purtitorilor unor consttutii cromozomale anormale si hotirrea misurilor ce se impun, conduce la cresterca natalitati, asigurarea unui ritm normal al productiilor zootehnice, reducerea tralamentelor si interventilor sanitar-veterinare Din aceste considerente, investigatia citogenetict este un instrument de diagnostic gi apreciere @ capacitaji reproductive a animaiclor de fermi, demn de luat in seama. Control citogenetic sistematic este in masura sa scoatt la lumind o serie de defecteereditare sau neereditare care, odata cunoscute si eliminate, je la imbundtiirea eficienei reproductive in populatia analizata. Dacd lum in considerare doarefectele anomaliilor cromozomale structurale care, potrivit datelor din literatura de specialitate, pot provoca 0 reducere a fertlitatii cu 5-10%, iar pentru cresterea fertlitafii cu 1% este nevoie de 10 ani de selectie, interesul pentru acest domeniu este justificat. In accasta era, dominata de cunoasterea genomului, in firile cu zootchnie avansata din Comunitatea European (Suedia, Franfa, Italia Anglia, Germania, tc.) si de pe alte continente (SUA, Canada,ete) pentru speciile importante de ferma, politica de eradicare a bolilor ereditare cu substrat eromozomal se traduce prin obligativitatea efectuarii controlului de cariotip. De mentionat e, testul citogenetic se numira printre cerinfele impuse de Normele ICAR, conditionsind orice import si export de animale si material seminal. 2.2. Situajia pe plan nafion: in Romania, desi cercetirile citogenetice s-au inscris in circuitul intemational datorits traci indelungate, a activitatii sustinute si a numérului mare de animale investigate, profilaxia bolilor cromozomale nu este inci aplicati pe scari larga. $i aceasta, pentru ci pe de o parte, sunt foarte putit cercetitori implicayi in acest domeni, pe de alti parte, citogenetica este considerats, ined, o stinys exclusivista, cu posibilitai reduse de dezvoltare. De aceea, pentru a creste interesul fermierilor, veterinarilor si al tuturor specialistilor din zootchnie, este nevoie si atragem atenfia asupra efectelor anomalillor cromozomale si a avantajelor —aplicdrii ‘controlului citogenetic sistematic, al cirui cost este cu mult mai mic decdt pierderile economice generate de utiizarea la reproduefie a unor animale purtatoare de anomalii ereditare. Din picate, astizi, crescétorii de animale consider’ investigatia citogenctic& oportun doar in situajia in care se inregistreazi reduceri drastice de fertilitate sau cfnd ereste incidenta malformatiilor in populatiile de descendent. in acest context, datoria noastri, a citogeneticienilor, este aceea de a ne face ‘cunoscuti activitatea, de a explica tuturor celor implicati in cresterea animalelor care sunt avantajele aplicdri investigatiei cromozomale preventive, determinindu-i, astfel, si efectueze controlul de cariotip la efectivele de animale pe care le detin. ‘Avaind in vedere c& aberatile cromozomale sunt o cauzA importanta a incetinirii progresului genctic, este foarte important ca la nivel nafional si dezvoltim o strategie prin care analiza cromozomala st fie foarte ‘bine motivaté, din perspectiva impactului clinicit citogenetice in ameliorarea taurinelor, astfel incét fermieriiinsisi sa fie interesati de efectuarea testului citogenet fntrucat dezideratul major al dezvoltari unet agriculturi performante si competitive este realizarea si ‘menfinerea sindtatii genetice a efectivelor, pentru racordarea noastra la cerinjele actuale si de perspectiva ale ‘Comunitafii Europene, investigaria citogeneticd la bovine devine o necesitate. Efectele profilaxici bolilor ereditare la bovine vor fi de un real folos, pe termen mediv si Jung, in asigurarea unui fond genetic sAntos, liber de boli ereditare, Cu atat mai mult, cu cit, in contextul integra europene, orice import $i export de animale si material seminal este condijionat de calitatea materialulul ‘genetic. Daci pornim de la premizele teoretice privind efectele anomalillor cromozomale asupra purtitorilor siavem in vedere doar efectele anomaliei eromozomale structurale /r0b(1;29), devenita emblematic& pentru specia taurine si politica de eradicare insttuits de Suedia, al cirei exemplu a devenit o practicd curent in multe fri ale lumii, se impune cu necesitate si in fara noastra realizarea cadrului legal pentru instisuirea politicii de eradicare a bolilor cromozomale. ‘Numai integrarea controlului oficial al cariotipului in strategia si programele de crestere a efectivelor de taurine din tara noastra poate sd contribuie la asigurarea unui fond genetic valoras si la resterea eficientei economice. 3, OBIECTIVELE PROPUNERII DE PROIECT 3.1. Obiectivul general : Dezvoltarea unci agriculturi performante si competitive prin realizarea si imenfinerea sinititii genetice a efectivelor de animale crescute in tara noastri. Utilizarea investigatici citogenetice ca instrument de profilaxie a bolilor ereditare la bovine. 3.2. Obiectivele specifice ale propunerii de proiect: 3.2/1. Controlul citogenetic sistematic ca mijloc de evidentiere a defectelor ereditare sau neereditare care, ‘odata cunoscute si eliminate, contribuie la imbundtitirea eficientei reproductive si implicit a eficientei ‘economice in cresterea si exploatarea populatiei active a raselor de taurine din tara noastri,3.2.2. Conectarea cercetirilor nationale la cele mai noi cercetiri internationale de profil care vizeazii strategia de asigurare a sanataqii genetice a animalelor de fermi. 33. Obiective misurabile: 3.3.1. Controlul citogenetic al unui efectiv de 400 de taurine (masculi si femele); 3.3.2. Montarea a 1000 culturi de limfocite; (10 preparate mitotice/individ); 3.3.3, Bfectuarea a cate 3 tratamente de marcaj cromozomal pentru fiecare individ investigat; 334. Examinarea la microscop a céte 50-100/figuri mitotice/individ pentru stabilirea diagnosticulut citogeneti 3.3.5. Achizifionarea a cel pugin 30 de imagini/individ pentru studiul cu ajutorul programului automatizat de ‘analizé cromozomal’, 4, PREZENTAREA STUNTIFICA $I TEHNICA A PROIECTULUE 4A. Deserierea stiimfifici: Monitorizarea sindtatii genetice si reproductive a efectivelor de bovine in legaturt directs cu identificarea anomaliilor cromozomale, care afecteazA integritatea materialului genetic, cu efecte nedorite asupra performanfelor zootehnice, reprezinta o tematic de mare actualitate la nivelul comunitiisiingifice internationale. Investigatia citogenetica a efectivelor de bovine, din specii si rase diferte, cu precidere a populajei active, utilizati fa reproducti, ereeaza premisele pentru identificarea si studierea anomaliilor Cromozomale care afecteaz4 capacitatea reproductiva Ia animale de fermi crescute in fara noastr’ Utilizarea investigaici citogenetice ca mijloc de asigurare a sindtiii genetie a efectivelor de bovine se bazeazi pe urmatoarele argumente: 1 Identificarea genotipurile anormale si climinarea acestora din populaie are un rol important fa selectarea genotipurilor valoroase 1 In conditile practicarii insaméntirilor atficiale, aceasta preocupare trebuie orientat, cu priortate, asupra populasied active (masculi si femele de reproducfie) care constituie principala parghie de transmitere in Gescendenfa a dferitelor anomali cromozomale cu impact mare asupra generatilor vitoare, 1 Depistarea purtitorilor unor constitufii cromozomale anormale gi hotarérea mésurilor de profilaxie ce se Jmpun constituie calea cea mai efcienta pentru cresterea natalitait prin: reducerea mortalitii embrionare si a now-niscufilor; asigurarea ritmicitafii normale a productiilor zootehiice; reducerea tratamentelor, a intervenfilorsanitar-veterinar gi evitarea pierderilor economice. 1 Dati find ponderea mereu crescinda gi importanfa actualA si de perspectiva a bolilor genetice, profilaxia Tornu poate fi conceput fir un control citogenetic sistematic al populatiel active. in eadrul acestui proiect cercetirile vor viza_loturi de animale, apartinind celor trei ase importante de taurine care se eresc in fara noastré: Baljats cu Negru Romdneasc’, Baljaté Romineasc& i Brunt. De asemenea, avem in vedere investigarea citogenetici a taurinelor din rase importate de lapte sau carne precum girasele locale, pe eale de disparitic, cum ar fi Sura de Stepa, deoarece asigurarea sinataii genetice a efectivelor poate si contribuie la conservarea fondului genetic existent 4.2, Deserierea tehnici: Proiectul va fi realizat pe urmatoarele coordonate tehnice: 1. Stabilirea fermelor de unde se va alege efectivul de taurine ce va fi investigat; si completarea datelor de origine necesare pentru buletinele de analiza citogenetica ce vor fi eliberate pentru ficcare individ in parte; 3.Stabilirea tehnicilor de lucru si identificarea de noi mijloace si metode modeme, dezvoltarea si implementarea acestora in expertiza anaizei citogenetice; 4, Identificarea anomaliilor cromozomale la efectivul investigat 5 5. Evaluarea citogeneticd a efectivului studiat pe baza unui protocol speci calitate conform stadardelor internationale; 6. Evaluarea efectelor anomalilor identificate asupra capacititii reproductive a purtitorlor si recomandarea ‘misurilor de profilaxie adecvate, dupa caz; 3, cu un nivel de performan gi7. Prelucratea datelor objinute in urma controlului de carioip,sistematizareaacestora si crearea bazei de date imagini, care va cuprinde informafi privind. numarul animalelor investigate, datele de o lentificate, masurile de profilaxie recomandate, et. 8, Diseminarea rezultatelor cercettrilor intreprinse prin: a) participarea la simpozioane nafionale si internationale; ) publicarea de luerri slintifice in reviste din farsi strndtate; c) organizarea unei mese rotunde in scopui popularizirii rezultatelor in randul potentialilor beneficiri; d) publicarea unui catolog de investigate citogeneticd; e) postarea bazei de date si imagini pe pagina web a unitifii coordonatoare pentru a pune la dispozitiatuturorcelor interesaji informatie fumizate de aceasta, , anomaliile 43.Gradul de noutate si originalitate al propuncrii; se vor menjiona contribufiile proiectului Ia dezyoltarea cercetirii findamentale si/sau a domeniului Propunerea noastrd are un grad ridicat de noutate si complexitate, din perspectiva metodclor modeme de investigatie citogeneticd utilizate pentru stabilirea de noi criterii de apreciere a calitiit materialului genetic ‘n populajia activa de taurine din fara noastra in scopul asigurarii unui fond genetic sandtos. Contributia la cercetarea fundamentala este dati de cazuistica pe care 0 vom identifica si aprofunda. Pentru partea aplicativa, se va crea 0 bazit de date privind anomaliile cromozomale identificate si efectele lor asupra purtatorilor, impreunti cu misurile de profilaxie adecvate. Reultatele obfinute in cadrul proiectului vor ‘avea 0 contributie substantialé la dezvoltarea domeniului si promovarea unei strategii de control al fertilitatii la bovine prin eliminarea factorilor genetici sau negenetici de diminuare a eapacit reproductive $i evitarea efectelor economice negative in cresterca si exploatarea acestora. 4.4. Gradul de complexitate tehnic& si stiintificed a metodelor de cercetare utilizate: Gradul de complexitate rezulth din faptul e proiectul propune un studiu aprofundat al genomului, cu implica in cercetarea fundamentalt si aplicativi. Activitifle propuse vor fi realizate cu 0 echip& de cercetare multidisciplinars, care va lvera cu cele mai noi mijloace si metode specific tematicii proiectlui Sansele de succes ale proiectului propus sunt reale si viabile deoarece metodologia uilizati este in conformitate cu standardele europene, aparatura folosité este performanta si existé posibilitatea colaboriii nafionale s internationale. 4.5, Metodologia sau metodica de cercetare si tehni le care vor fi utiliza Investigatia citogenctica, se va efectua pe baza unei metodologii specifice, omologats in Taboratorul de specialitate al unitaji coordonatoare a proiectului si figureazé in Catalogul Najional al Metodelor de Diagnostic Paraclinic Veterinar sub codul 9.1, avizata cu nr.120807/17.04.1997. Metodologia propusd este in conformitate cu standardele europene refertoare la studiile citogenetice. Nivelul de performanga si de tate foarte specializata, se bazeazA pe objinerea preparatelor mitotice ‘itogenetice prin tehnica de microcultura din sfnge integral. Tehmnica de lucru consti in : a) Recoltarea probei de singe in flacoane sterile, heparinizate; b) Montarea culturii de limfocite din singe integral, folosind un amestec nutrtiv care confine mediu de cultura, supliment proteic, antibiotic si un ‘agent mitogen, incubarea In termostat, la temperatura corespunzitonre speciei, timp de 72 de ore; ) Prelucrarea culturii dupa un protocol adecvat speciei si scopului investigatici citogenetice; dupa caz, pentru cresterea gradului de acurateje in aprecierea complementului ctomozomal si evidenfierea anomaliilor feromozomale se aplict colorafia clasicd (Giemsa sau Acridine orange) sau diferentiali, de inalté rezolutie (benzi C,RSCEs). Benzile C si R sunt foarte importante pentru identificarea anomaliilor cromozomale structurale. Tratamentul de bandare SCEs prin care se evidentiazit numarul schimburilor intercromatidice este relevant pentru demonstrarea efectului unor agenti poluanti din mediul inconjuritor asupra integritaqii ‘materialului genetic; d) Examenul microscopic a cel pufin 50 de celule metafazice/ individ. In cazuri de incertitudine, numarul de celule metafazice examinate este de 100 si peste. Examenul se face direct in ‘cAmpul microscopic, in contrast de faz, in lumina directa si fluorescent. Mai mult, exist posibilitatea ca intregul proces de analizl cromozomala, de la identficarea figurilor mitotice si pnd Ja evaluarea calitaiva si cantitativl si se realizeze cu ajutorul unui echipament specific de analiza a imaginii, prin care imaginea analogici este convertité in date digitale utilizabile de catre computer, ceea ce confer un mare grad de noutate si complexitate investigafici citogenetice. Prin intermediul unui software specializat in realizarea cariotipului avem posiblitatea studierii fiecdrui cromozom pe imagini detaliate, ceea ce din punct de vedere tehnic reprezinta un mare pas inainte si va asigura observatiilor noastre un grad foarte mare de acuratefe; 4¢) Stabilirea diagnosticului citogenetic se va face in raport cu cariotipul si idiograma normala de specie; f) Ancheta genealogicd, in cazul purtitorilor de anomalii cromozomale, pentru cercetarea mecanismului de creditare a anomaliei si pentru a recomanda masurile adecvate. Pentru fiecare individ investigat citogenetic se elibereaz buletinul de analiza citogeneticd care cuprinde datele de origine ale probandului, diagnosticul citogenetic si, dup caz, recomandisile profilactice care se impun, Acest buletin este trimis beneficiarului si va fi atagat la figa fiecdrui individ. 4.7. Instrumente, echipamente, software utilizate pentru realizarea proiectului Instrumentele si echipamentele utilizate sunt specifice acestui gen de activititi si sunt cuprinse in lista de dotiri existente pentru execufia proiectului, Dintre acestea mentionm: spafii de lucru adecvate, aparatura de laborator, microscoape, incubatoare, echipament complet de analiza a imaginii, etc., licenfe software pentru dezvoltare aplicafii web si pentru analiza, prelucrarea si interpretarea datelor experimentale. 5, IPOTEZE $I RISCURK: analiza SWOT a propunerii de proiect: 5.1.Punete slabe/ Riseuri: Ca in orice cercetare cu caracter aplicativ, exist’ riscuri privind: variabilitatea reactiei de raspuns a specici uate in studi, asigurarea unui numar suficient de probe pentru un bilang statistic, costurile, intarzierea plitilor dupa decontarea fazelor de execufic; neacordarea avansurilor la inceputul fiecdrei faze; lipsa unor echipamente adecvate de lucru. 5.2, Punete tari / Avantaje: = Considerim e& un proiect de cercetare cu caracter aplicat abordeazi o astfel de tematicd este binevenit si se ancoreaza perfect in cercetarea de profil a comunitati stintifice internationale; = Se creazit astfel cadrul necesar pentru implementarea in tard a celor mai moderne metodologii de investigatie citogenetica privind identificarea bolilor ereditare cu efecte nedorite asupra stiri de stndtate a nimalelor, in general si asupra integritifii materialului genetic, in special, precum si de avertizare asupra riscurilor de transmitere a acestora in populatiile de descendent. Echipa proiectului are experienta necesara abordarii tematicii deoarece aceasta reprezint& clar o continuare si0 extindere a preocupaior anter © Echipa proiectului cuprinde specialisi cu experienta indelungata in domeniu si recunoastere nafionala si internafionala. ~ Baza materiala asigura infrastructura necesara desfasurari lucrarilor experimentale, ~ Grupul de cercetitori are contacte permanente cu comunitatea stiinificd internafionall. ~ Tema propusi rispunde unor deziderate ale comunititii stiintifice internationale. 5.3. Viabilitatea proiectului prin evaluarea impactului rezultatelor scontate: Viabilitatea proiectului rezida din rezultatele ce vor fi obfinute gi transferate potentialilor beneficiari (crescatori de taurine, de stat si particulari) precum si erearea suportului necesar dezvoltarea unei strategii nafionale privind profilaxia bolilor ereditare la bovine. 5.4. Sansele de sueces ale proiectului propus: Sansele de succes ale proiectului propus sunt reale $i viabile, deoarece metodologia utilizata este in conformitate cu standardele europene, aparatura folosita este performanta, echipa de cereetitori are competenfé in domeniu, existd posibilitatea colaboririi nafionale si internationale. in realizarea obiectivelor acestui proiect vom beneficia de colaborarea cu una dintre cele mai puternice echipe de specialitate din Europa, grupul de cercetare italian de la ISPAAM (Istituto per il Sistema Produzione Animale in Ambiente Mediterraneo) Napoli. Aceasti colaborare va fi foarte utila pentru aprofundarea tematicii proiectului si promovarea rezultatelor obfinute. 5.5, Evaluarea utilititii rezultatelor obfinute i ‘camul nerealizirii obi Jor masurabile ale ‘bilizarea cercetatorilor din domeniu privind utilitatea abordarii multidisciplinare a aspectelor legate de profilaxia bolilor ereditare prin investigatic citogeneti “ Evidentierea efectelor anomaliilor cromozomale asupra parametrilor de reproductie si productic; ~ Tehnicile de analiza implementate in cadrul proiectului contribuie la dezvoltarea capacitafii institutionale de abordare si a altor teme de studi in domeniul zootehnic;- Contactele internationale st romovarea unor proi lite pe perioada derularii proiectului vor permite demararea colaborarilor si te imternafionale, 6. SCHEMA DE REALIZARE A PROIECTULUI: 6.1, Schema de realizare a obiectivelor proiectului, prin etapele/fazele propuse; Faza 1. Studii privind profilaxia bolilor ereditare la bovine prin mijloace de investigatie citogenetica Faza 2. Efectuarea investigatieicitogenetice la taurine de rasa Balfata cu Negru Romneasca (BNR) si stabilirea misurilor adecvate de profilaxie a bolilor ereditare identificate, Faza 3. Efectuarea investigatiei citogenetice la taurine de ras Suri de Step’ si stabilirea masurilor adecvate de profilaxie a bolilor ereditare identificate, Faza 4, Efectuarea investigatiei citogenetice 1a taurine de rasa Baltati Roméneascé (BR) si stables miisurilor adecvate de profilaxie a bolilor ereditare identificate, Faza 3, Efectuarea investigafici citogenetice Ia taurine din rasa Bruni si rase importate si stabilirea misurilor adecvate de profilaxie a bolilor ereditare identificate Faza 6. Elaborarea uni strategii de control sistematic a populajiei active de taurine din diferite rase ‘rescute in Romania, prin investigafie citogenetic%, in scopul menfinerii sinatajii genctice a efectivelor 6.2, Obiective, rezultate, termene, elemente de monitorizare: Obiectiv 1: Studit privind profitaxia bolilor ereditare la bovine prin mijloace de investigatie citogenetica Responsabilitate: Documentarea $1 elaborarea unui studiu.privind profilaxia bolilor ereditare 1a bovine prin mijloace de investigatie citogenetica. Pregatirea cadrulul experimental de lucru in vederea efectudrii investigatilor citogenetice la efective de taurine apartindnd celor mal importante rase crescute in Romania Reuiltate: implementarea si validarea metodelor de investigatie citogenetica in realizarea tematicit projectulul. Termen : 15.12.2014 Elemente de monitorizare : raport de etapa. Obiectiv 2: Efectuarea investigatiei citogenetice a taurine de rasa Baljait cu Negru Romineascit (BNR) sistabilirea mésurilor adecvate de profilaxie a bolilor ereditare identificate. Responsabilitate: Identificarca loturilor de taurine din rasa Baljatd cu Negru Roméneasci ce vor fi investigate citogenetic si completarea datelor de origine. Recoltarea probelor de singe, montarea culturilor de leucocite, prelucrarea acestora si examinarea preparatelor mitotice. Utilizarea tehnicilor de marcaj eromozomal pentru aprofundarea cercetarilor si stabilirea diagnosticului citogenetic pentru fiecare individ din ofectivul luat in studiu. intocmirea buletinulul de analizi’ citogeneticd si recomandarea mésurilor de profilaxie geneticd adecvate. ‘Reuultate : Identificarea s1 evaluarea genotipurilor anormale la efective de taurine de rasa BNR; Buletine de analiza citogeneticd; Comunicarrt stiinifice. Termen: 31.08.2015 Elemente de monitorizare: raport de etapa Obiectiv 3: Efectuarea investigatiei citogenetice la taurine de rasi suri de Stepa si stabilirea milsurilor adecvate de profilaxie a holilor ereditare identificate. Responsabilitate: Idenuificarea loturilor de taurine din rasa Suri de Stepa ce vor fi investigate citogenetic gi completarea datelor de origine. Recoltarea probelor de sdnge, montarea culturilor de leucocite, prelucrarea acestora $i examinarea preparatelor mitotice. Utilizarea tehnicilor de marcaj cromozomal ‘pentru aprofundarea cercetarilor si stabilirea diagnosticului cttogenetic pentru flecare individ din efectivul Juat in studiu. intocmirea buletinului de analiza citogenetica si recomandarea mdsurilor de profilaxie geneticd adecvate. Rezultate : Identificarea si evaluarea genotipurilor anormale la efective de taurine de rasa Surd de Stepa; Buletine de analiza citogenetica; Comunicari stintifice. Termen: 15.12.2015 Elemente de monitorizare: raport de etapaObiectiv 4: Efectuaren investigatiei citogenetice la taurine de rasi Baljati Romaneasca (BR) si stabilirea misuritor adecvate de profitaxie a bolilor ereditare identificate. Responsabilitate: Identificarea loturilor de taurine din rasa Baltaté Roméneasca ce vor fi investigate citogenctic si completarea datelor de origine. Recoltarea probelor de singe, montarea culturilor de lewcocite, prelucrarea acestora si examinarea preparatelor mitotice. Utilizarea telnicilor de marca ‘cromozomal pentru aprofundarea cercetirilor si stabilirea diagnosticului citogenetic pentru fiecare individ din efectivul luat in studi, Intocmirea buletinului de analiza citogeneticd si recomandarea masurilor de profilaxie geneticé adecvate. ‘Rezultate : Identificarea si evaluarea genoripurilor anormale la efective de taurine de rasii BR; Buletine de analiza citogeneticd; Comunicitri stinjfice Termen: 31.08.2016 Elemente de monitorizare: raport de etapa Obiectiv 5: Efectuarea investigatiei citogenetice 1a taurine de rast Brund si rase importate si stabilirea misurilor adecvate de profilaxie a bolilor ereditare identificate, Responsabititate: Identificarea loturilor de taurine din rasa Brund si rase importate ce vor fi investigate cltogenetic yi completarea datelor de origine. Recoltarea probelor de sdnge, montarea culturilor de leucocite, prelucrarea acestora $i examinarea preparatelor mitotice. Uiilizarea tehnicilor de marca) ‘cromozomal pentru aprofundarea cercetarilor si stabilirea diagnosticului citogenetic pentru fiecare individ din efectivul luat in studia, Intocmirea uletinului de analiza citogeneticd si recomandarea mésuritor de profilaxie geneticé adecvate. Rezultate : Identificarea si evaluarea genotipurilor anormale la efective de taurine de rasa Brund si rase importate ; Buletine de analiza cttogeneticd; Comunicari stinpfice. Termen: 15.12.2016 Elemente de monitorizare: raport de etapei Obiectiv 6: Elaborarea unei strategii de control sistematic a populafiei active de taurine din diferte rase ‘rescute in Romania, prin investigate citogenetied, in scopul mentineril sandtafii genetice a efectivelor . Responsabilitate: Prelucrarea rezultatelor objinute si elaborarea de propuneri privind monitorizarea bolilor ereditare prin investigajfe eliogeneticd in scopul asigurdrii santa genentice a efectivelor de taurine investigate si evitarit efectelor negative asupra integritdjii materialului genetic, a performangclor de reproductie 31 eficentei economice in cresterea si exploatarea efectivelor. Bazd cle date $i imagin. Rezultate : Catalog de investigarie citogenetica; Comunicar stinifice. Termen: 15.09.2017 Elemente de monitorizare: raport de cercetare final 6.3. Diagrama/matrice cu activitii:7, REZULTATE/BENEFICI $I SCHEMA/PLANUL DE VALORIFICARE/DISEMINARE: 7.1, Rezultate preconizate a se objine: - Identificarea genotipurilor anormale i evaluarea acestora in diferite rase si populatii de taurine, a patogenezei diferitelortipuri de infertilitate, mortalitate embrionara si fetala, dezvoltare anormalis = Identficarea si cuantificarea nomalillor cromozomale la rasele de taurine investigate, in raport cu ccazuistica internationals ~Evaluarea efectelor anomaliilor cromozomale asupra capacitiit de reproductie a purttorilor si miisura in care prin investigate citogenetica putem controa aspecte de eredopatologie animali cu efecte majore in cresterea si exploatarea animalelor de fermi; = Bava de date si imagini cu indicatori de caracterizare cit senetici a raselor de taurinelor inverstigate. 7.1.1. Rezultate cu efecte economice cuantificabile, (se vor menjiona distinct rezultatele scontate care sunt purtitoare de drepturi de proprietate intelectuala si schema de amortizarea a cheltuielilor de cercetare): Rezultate eu efecte economice cuantificabile: Teste citogenetice liberate pentru ficcare individ din cefectivul de taurine studiat in cadrul proiectului. Rezultatele purtitoare de drepturi de proprictate intelectual sunt metodologiile gi tehnicile de lueru, lucririle stinfifice, conceptul privind utilizarea investigatiei citogenetice ca instrument de monitorizare a sinatifii genetice a efectivelor de taurine din fara noastra. 7.2. Beneficiile preconizate a se obtine la apli ~" dezvoliarea cuncas bolilor ereditare; ~ crearea unei echipe multidiseiplinare, performantd, care poate participa cu succes in proiecte nafionale gi internajionale pe tematica proiectuuiz “constientizarea la nivel erescatorilor de taurine a factoilor de risc care pot afecta performanfele de reproductie si implicit snstatea geneticd a efectivelor de taurine; ~consolidarea parteneriatului internafjonal eu instituii de prestigiu din Europa in scopul cresteri vizibilitiit cercetirilor romanesti in domeniu . rea rezultatelor scontate: jn domeniul aplicarii investigafiei citogenetice ca instrument de monitorizare a 7.2.1, Rentabilitatea aplicirii rezultatelor scontate: Prin aplicarea rezultatelor proiectului se sconteazt ‘efecte economice favorable in fermele de crestere a taurinelor. Prin eliminarea purtatorilor de boli ereditare, Yor fi atrase in primul rand beneflci! economice. Mai ales n cazul anomalilor care afectexzA capacitatea reproductiva, care se manifest, in principal, prin fetilitate diminuata si chiar steititate, se vor reduce cheltuielile efectuate pentru tratamentul tulburarilor de reproductie, repetarea insimdnfarilor la femele si, implicit, cele ce decurg din neasigurarea unui ritm normal al insiméngiritor si fairilor. De asemenea, se vor evita cheltuieile eu intrefinerea masculilor in perioada premergatoare califctii lor pentru reproducti. Unitiile care vor ereste animale Tibere de boli ereditare vor fi in miisura s& creascd cifra de afaceri $i profitabilitatea. 73, Modalitigile de valorificare a rezultatelor scontate, funcfie de natura acestora: Valorificarea rezultatelor proiectului (intermediare i finale) se va realiza prin: stiitifice (publicate sau comunicate); ii) organizarea de intalniri cu zootehnisti, medi Giscutirii si stabilirii cadrului in care rezultatele objinute se pot aplica. Transmiterea rezultatelor caitre ii beneficiari ( institutele si statiunile de cercetare pentru cresterea animalelor, asociafiile profesionale ale crescatorilor de animale, facultitile cu profil zootchnic si veterinar, crescitorii particulari, Tnboratoarele de diagnostic sanitar-veterinar, agentiile guvernamentale cu responsabilitaji in domeniul cresterii animalelor si calitatt materialului genetic), va avea drept consecina imbundtiirea starii de sinitate aanimalelor si cresterea eficientei economice in cresterea si exploatarea efectivelor de taurine investigate. 7.4. Modalitii de diseminare a rezultatelor (ponderea cheltuielilor de demonstrare si valorificare a rezultatelor proiectului): masa rotunda cu tematica proictului organizata distinet in cadrul simpozionului anual al coordonatorului de proiect, intalniri cu crescatorii de animale organizate de autorititile locale, ceditarea de brosuri/ pliante despre rezultatele obtinute in cadrul proiectului. 8. IMPACTUL TEHNIC, ECONOMIC $I SOCIAL:8.Llmpactul tehnie: ~ asigurarea unei baze stiinjfice obiective, nationale, pentru dezvoltarca activitiii de control a materialului biologic indigen de calitate superioara, armonizata cu_practica existenta pe plan european; - consultan{f tehnico-stiinjficd de specialitate privind screeningul efectivelor de taurine din fara; - alinierea la cerinjele europene impuse de legislatia in vigoare privind sindtatea geneticd a efectivelor de animale de fermi, ~ creste calitatea materialului seminal recotat gi se largeste segmentul de pint céruia i se adreseaza 8.2, Impactul economie: Identficarea potenfalilor factori de vise (agenti toxici) in conditii de poluare a mediului poate conduce reducerea efectelor agenjilor poluanfi asupra integrittii materilului genetic Ia taurine si bubaline si cxesterea eficienfei economice in exploatarea acestora. 8.3 Impactul soci Congtientizarea la nivelul crescatorilor de animale a impactului factorilor de rise asupra stindtijii animalelor prin diseminarea rezultatelor - 84,1mpactul asupra mediului (se va detalia impactul rezultatelor scontate elemente de mediu: caracteristicile solului, apele de suprafati, ape freatice, emisii de gaze cu efect de sera gi noxe; biodiversitate; alte elemente de mediu specifice spatiului rural): Cercetirile dezvoltate in cadrul prouiectului nu polucaya mediul, ba dimpotriva, prin intermediul animaletor investigate exist posibilitatea identificarii unor factori de risc cu efecte asupra animalelor, care in acest context loacd un rol foarte important ca indicatori biologici al poluarii mediului. Astfel, rezultatele obfinute pot fide un real folos in monitorizarea calitafii mediului supra urmitoarclor 9, MANAGEMENTUL PROIECTULUI - metodele/modaltiile de conducere, coordonare si comunicare pentru realizarea proiectului: ‘Managementul proiectului va fi asigurat de Directorul de proiect care va avea urmitoarele atribufi: - asigura conducerea efectivi a proiectulus ~ claboreaza planul de desfisurare a profectulus = stabileste priortile gi repartizeazi sarcinile pe fiecare grup de lueru; “ urmireste realizarea sarcnilor i incadrarea in resursele locates propunte modificari pentru realizarea obiectivelor, = primeste, preluereaza si prezintlrapoarteprivind stadiul realizar proiectuluis ~ asigari efectuarea cheltuililor aferente fiecirei etape, conform devizului prevazut ca ancxa Ia contract; ~ elaboreaz documentele de monitorizare in fiecare’ etapa si le trimite conform planificarit impuse de unitatea comtractanta ; = trimite raportari periodice privind stadiul proiectului, la solicitarea unitiit contractante, = stabileste impreuna cu unitatea contractanti integrarea rezultatelor si acjunilorint-o viziune uniter’, Pentru planifiearea, monitorizarea i evaluarea activitalor se vor folosi urmatoarele mijloace = raport de activitate al coordonatorului de proiect la finalulfiecarei activitais + acfiuni support (vizite de studiu side lueru nafionale si internationale). = partcipare la manifestar stinfific,deplasri, itrunii,cursuri de instruire.