EARTHQUAK ENGINEERING TULIU DIMOIU INGINERIE SEISMICA ll EDITURA ACADEMIEI ROMANE, Bucuresti, 1999Copyright © Editura Academiei Romine, 1999. Toate drepturie asupra aceste edit sunt rezervate edituri ‘Adress: EDITURA ACADEMIEI ROMANE RO-76117, Bucuresti, Romania Calea 13 Septembrie nr. 13, sector 5 Tel.: 0401-411 90 08, tel /fax: 401410 34 48 e-mail: edacad@ns.ear.10 Redactor: PETRE MOCANU Tehoredactor: SOFIA MORAR Coperta: CAMELIA BOGOI Bun de tipar: 18.11.99, Format: 16/70x100. Coli tisar, 20 CZ pentru biblioweci mari 624.042.7 CZ. pentru bibliotect mici 62 ISBN 973-27-0708-9 Imprimat in Roménia EDITAT CU SPRIJINUL AGENTIEI NATIONALE PENTRU STH TEHNOLOGIE $I INOVARE CUPRIN Cuvint inate. Pret Cap. | ELEMENTE DE, SEISMOLOGIE INGINEREASCA. 1.1, Cauzele eutremaretor. Lik Genera 11.2. Structura intern a Tesei 3.133 Fal tetonice gi misc crustal 1.14. Mecanismul eutcemurelor tectonic. 1.15. Cuteemuteavind alte cauze 1.2. Element smigcai seismice 1.2.1, Foca - unde seis 122 far rice -vitezA de propagare strarea paramelriloe unui culremut 13. Iaensitate seis, 1.4. Zonareaseismicd a unut tetany 1.5, Seismiitatea tentoriului Romani 1.6, Din cuteemurele secolulas at XXea Cap. 2. BAZELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCTHLOR LA ACTIUNI SEISMICE, Generating Modelarea dinamicda structurior 2.2.1, Model dinamie - spurs dinamic. 2.222 Modell aatemaie al probleme: de dinamica const 22,3 Deformata dinamicd a une stractu cual modelulu: dinamic 2.8, RAspunsul seismic al sstemulu ew | gl. 2.3.1. Introdueere 2.3.2, Medelul dsamic 2.3.3 Oscilailibere neamorizae 23.4 Oscilait bere amortizate 2.35. Raspunsul dinamie al sistemulu cu | gd. Ia actiunea Umer misc armomice aplicata bazei de rezemare 2.34. Raspunsol seismic nar 2.3.61, Interala Duhamel 2.3.62. Réspuns seismic linear in proces biograic 2.3.7. Excite seismic» edspuns seismic 2.3.71, Excitaie seismicd 2.87.2 Raspuns seismic biografe 2.3.7.8 Concept de réspuns spectral 23.74 Spectr de spans al deplasiri, at psewdovitezi sal pseudoaecelerati " a Is Is 8 16 18 18 Is 9 a u 2%» 2 2% s M M uM 36 41 a BR 3 43 as2.75. Parametni spectelor - 2.5.8 Spectrul ombinat DV — A. 2.3.9. Analiza raspunsului spectral pe diagrams logaritmica 2.3.10. Special de proiectae in domenial elas 2.4, Analiza modal. a eAspunsului seismic al sistermului cu N ghd 24.1. Introducere : 2.4.2 Modun propri de osciatie 2.4.3. Amortizarea Ia sisteme cv N gl. 24.4 Amortizare realist 2.45. Raspunsul seismic al sistemului eu N g ld 2.45.1, Modelul matematc. 2.4.5.2. Reducerea numaruli gid 2.4.5.3. Réspuns seismic prin analiza modal 2.45.3.1, Raspuns seismic momentan sub forma deplastrilor. 2.45.32. RAspuns seismic momentan sul forma forelor de inete. 5-4 Raspuns seismic maxim - rBspuns spectral 2.4.5.5, Reguli de combinare penta réspunsuri modale 2.4.56. Interpretarea analizei spectral 2.5. Rispuns seismic prin metoda biografic. 2.6 Caleululforelo seismice maxime. 6.1. Metoda directa 2.6.2. Meroda indiecta 2.6.3. Suprapunerea efectelor modurilor propri de osilatie angajate 2.644 Din ce mase ineriale ovine inchrares seismic 2.7. Metode ingineresti de determinae a caractrisicilor dinamice ale constructor 2.71 Importanta moduli fundamental 2.7.2 Determinarea aproximativaelementelor modulu fundamental 2.7.2.1. Forma intia de osciate 2.7.2.2. Pericada modului fundamental 3. Metoda Holzer pentru aftara modurilor propriinormalizae, 2.7.3.1, Rigiditate lateral - rigiitate de nivel 2.7.32, Metodaiterativt HOl2f enor Tebnica elementului frit fn Inginesa seismice 2.8.1, Generalitat 2.8.2. Inemie si igiditate la elemental 2.8.21 Inoducere 2.8.2.2, Matricea de inerte a elementuluifnit ~ grind8 2.8.2.3, Matnicea de rigiditate a elementului init ~ grind 2.83, Matricea dinamiea de inerie - maticeadinamic8 de rigiditate 8.4, Relalia ner. rigiditate, perioads natura, 2.8.5. Stare de solictae - spans seismic 2.8.5.1, Forte axiae -oscilai bere 2.8.5.2 Stare de solicitae-raspuns seismic nit nia. 29, Btectl de torsune al atiuni seismice 29.1. Constucte parter pahepasbalether aed eorinaeraasaphinatianig 49 3 56 oo oo 6 1 i a n ” 16 n B 80 a 8 Ba 86 7 88 88 » » 89 9 9s ” a 98 98 100 101 106 106 107 107 107 Cap. 3. PARTICIPAREA TERENULUI DE FUNDATIE LA RASPUNSUL, SEISMIC AL CONSTRUCTHLOR. 3.1. Comportareaterenutilor a acfiunesseismica 3.1.1, Tasarecanisipurilr uscate 3.1.2 Lichefierea pamdnturilor necoezive. 4.2 nfluena terenului asupra migetrisesmice 3.3, Caracteristcile dinamice ae erenurlor 3.31. Modulul de forfecare 33.2. Amortzarea terenurilor 3.3.3. Perioada fundamental. 3.3.4. Conjinutul de freevenft al mised seismice 3.35, Determingri de laborator s santier 3.4, Proiectarea dinamic a amplasamentlor. 3.4.1, Amplasamente pe roea de baza 3.4.2. Amplasamente pe roe sedimentare 4.5. Seisml in amplasament 3.6. Reactia seismic a sistemelorteren~ structur 3.7. Anatiza dinamicd a sistemelorconstrutie ~teren 47.1. Modelareaterenulut pentru analiz§ dinamic& 4.7.2. Considerare ilrastvcturi la evaluare inlhimi modeluui Cap. 4. DUCTILITATEA iN CALCULUL SEISMIC AL CONSTRUCTILOR. 4.1 Introducere 4.2, Modaltt: de definire a ductiliai. 4.3, Diageama ideal for’ —deplasare elastoplastica 44, Eouata migearisisterulu eu Ig .d 4.8. fectul curgesi asupra rspunsul seismic 46, Rezistenja de curgore si spunsul inelastic. 4.7. Comportarea disipativa a otlulul 4.8, Avantajele nodunilor semirgide 4.8.1 Clasfiarea nodurilor eadrelor din of 4.8.2. Caracteistica moment ~ rtie. 48.3 Cadre eu nodursemingide 49. Ductlitatea betonuli gia betonului armat 4.9.1. Ductilitate de material, 4.9.2. Ductilitata la grinzi din beton armat 4.9.3. Ducilizata la strutur din beton arma 4.10, Analiz8spectala in domeniuletatoplastic. 4.10.1, Coefiient de reducere 4.11, Specie seismice in elastoplstic m3 1B M3 na nT 1B us 20 120 121 122 123 123Cap. 5. NORMAREA ACTIUNIT SEISMICE, 5.4 Introducre 5.2. Norma european - Eurocode ar. - ECS. 5.21, Princplile de baz ale normai Foxmeleinputult seismic Elementele modetulur 52. 5.3. Forte de natura seismicd 5.3.1. Modelarea migedri trent 5.3.2. Migcarea seismicd de calcul 5.33. Speciul de proictare 5.5.4 Combinarea componentcir ation seismice dupa ECB, 5.4 Verifcar de Sigurana 5.5. ECR disporiii adiionae specifie 5.51. Reguli specifi pentru elie din betov arma. 5.5.2 Clair din ofl - concept de protectare 5. Normatiy P 100-92 5.6.1, Metode de proieetare 5.6.2. Fone seismice onizomale 5.5.3 Incatediseismice verticale 5.6. inearciriseismice pentrs elemente neporante 5.65. Superposita efectelor moduriler propri de oseilaie 5.56. Asacieteaincardriseismice in grupari de inccdr Cap. 6, PROTECTIA ANTISEISMICA A CONSTRUCTHLOR, ‘6. Conceptul energetic i raspunsul seismic al sructurlo. 6.2 Proxejareaseismicd a constructor 6.3. lalarea seismic 631 Funda cinematice 63.2 Construct pe reazeme elastic 16.3, Sisteme de iolare cu esoarte metalce (63.4, Sisteme de iolare pe reazeme din eaucie 6.3.5. Sisteme de zolae pe stlpt pendulari {6.36 Sisteme combinate de iolae seismicd (64. Disipatohistereies 64.1 Disipaton histeretici de tp cilindru ~ piston 6.4.2, Disipatos histretici din of = 6.4.3. Panous absorbant de energie... 16.8, Teoria linia a iota seisice Ia baa, 65.1. Introducere 65.2. Heuati de migeare. 465.3. Moduri propa de oscilajie (654 Factor de paricipare 65 5, Efcastateaenergticd a voli a baa 6.5.6, Eficacitatea prin amortizare a izoltrii b baz, 164 tos 166 166 167 167 69 169 170 m m im im rd ie? eo iso 190, 192 193 193 193 198 19s 196, 197 97 199) 199 201 203 208 208 208 206 207 207 208 208 2 22 213 6.8.7 Raspunsul dinamic la un input armoni 6.5.8, Raspuns seismic. 65,9. Modelul cv N grade de liberate dinamica 66, Protectaea disporitivului de iota la bar 6.6.1 Materia (6.6.2 Propretaile caueiueului pent eolator seismic. 6.6.3. Realizarea si caibrareaizotstorl 6.7, Monitorizarea construtilor cay - DEGRADAREA SI AVARIEREA CONSTRUCTIILOR DATORATA ACTIUNIT SEISMICE 7.1, Fenomenal de dgradare 7.2. Avatitea clementelor de construsti 7.21. Avariereaslpilor din beton armat 7.2.2. Avariereagrnzilor din heton armat 7.2.3. Avaierea panourilor din zidane. 7.2.4. Avariereanodurilor 7.25. Avarieteadiafragmelor din beton arma. 7.26. Avarereazidarilr. 7.22. Degradar i avani a elemente din ofe! 113, Comportarea seismic a eladirior 73.1, Introducere 1.3.2. Comportareaelairilor din zdérienearmata 73.3. Comportarea clairilor din zdarie ermata 7.34, Comportareaelidirior din beton arma 734.1. Cadre rezstente la moment neovoieior 734.2. Cladiri din datragme de beton armat 7.34.3, Siractri din elemente prefabricated beton armat. 7.3.5. Comportareaclairilor din lem, 7.35.1, Strsctur ugoare din lem 7.35.2 Clini cu stactur din stalp si grin de lemn. 7.36, Clad cuschelet di ofl 73.6.1, Constatr generale 7.3.6.2. Cadre din ote rezistente la moment incovoietor 7.3463. Cadre contravantuite 7.6.4, Stevturiugoare din oe! 7°36 Sinton din otl eu peret din hton pen frtecare 7.5.66 Care din elev pereti de umplutura din zdarie 7-4 Ava a i de comunicati terest. J.4.1 Introdveere 74.2 Avant a ueran de terasamente 7.43, Avani la infrastructuri de poduri pe grin 7.44, Ava specifce supratructuritor podurilr pe gins 7.45. Avari ale podurior pe are 5 bot 17/46. Avari la podur suspendate 7.7 Avani i degradasi Ia wunelun aI 231 23 23 24 bay 26 237 238 239 22 22 243 2a 2a 24 das 246 26 Me 7 247 247 247 2s 28 ao 249 249 250 251 253 dst 254 255Cap. 8. EVALUAREA CONSTRUCTIILOR IN VEDEREA READAPTARIL $1 REABILITARIL - 8.1 totroducere. 82. Documentarea 83. Bvaluarea : 1.3.1, Actiunea seismic8 modificata 8.3.2 Estimarea caactristicilor actual elementelor 8.33, Rezistena modificatd a materalelor. 8.34, Coeficiemi partial de sigurani 184. Tehnict de analiza, 8.4.1, Analiz linear 842. Analiza linear, 8.4.3. Aprecierearezultatelor 8.5. Evaluarea siguraneislobale 8.6, Masur imediate post eutremur 8.7. Ceterile politic de intervene. 8.8 Tipuri de intervene 89, Provectarea reparai si'sau consolidi 4.10. Asigurare cali intervenic 6.11. Bvaluareaniveluli de protectie al constrcfilorexstene in vedereaceduceri risculu seismic conform Normativului P 102-92, Cap. 9. CONSOLIDARL 9.1. Consolidarea unorelemente din beton ermat. 9.1.1 ntroducere 9.1.2. Consolidar lcale 9.1.3. Consolidarea grinzilor. 9.1.4, Consolidarea stlpilor. 9.1.5. Consolidari la plangee 9.1.6 Consolidarea datragmelor. 9.2. Consolidareazidailor 9.2.1. Zidarii portant. 9.2.2 Refacerea zdasilor neportante 9.3. Consolidatea global 94, Consolidar la funda BIBLIOGRAFIE SUMMARY. CONTENTS. 28 28 28 278 29 281 283 288 285 285 287 288 289 a4 37 39 CUVANT INAINTE Preccupaie in domeniul inginerieiselumce sun necesareconine $i 10 mai asin avd ty edo sence reat tortor Ronde complete mela dul tm cbinerea un rasp sent reali a construction seme lor mgmerea cee precipi a1 0 wee adie, care ad 0 tht vette din coral inelgeftromanes ternational Carcrrtce presnel hcrir ee, abordarea ting a_ problematic Amveuigarce ef ou nie metadeconemporane 9 formuareaconccilr i apicabitate Minette tn ioe parte Ht oowpd, modelarea ancamlaai cli, cladre-teren cu thorfcarearcercor de absorjie energetic 1 capatate portant. Folosiea tei Vlomcnta out ft de margind, daca moterelor ese pertinent ew abordarea Stodcrn a ‘provcedu!biograc. Lacraea se evidaniacd prin preentareaclementor Tava al curocodln ECR pe bava cla redactt deja norm ceva fr. "ProtgjareaTucraror ingieres de fetledevsttoare le. cutremur clr, pracicats pe le mevidiane, este ihre thn 9 asic prin modelre analitch focmal eu copul de a simula profetare $i eecuia sd adopt asemenca so ‘Compertres is uremur aconsrutilor,prinpalle avariegirte,evaluarea apactat portant reiduale a elementelor de cosa! $i sol de_consolidare het cept dine ale ler cre i confer carat complet war Lic tptate ma ndreptjesc a considered creaea ade cont relevant It dome proctor econ lcrri de contruct, de agen orecomand inginerors craceilae Penta dra generate. stadenion dn facile de. arbiecurd onsruct,Inerarea defo este de un rel ols ‘Academician DAN MATEESCUPREFATA Lucrarea de fati isi propune sd constituie un ajutor pentru inginerii constructori in opera lor de realizare @ constructiilor rezistente la_cutremur. Principalele objective urmarite sunt: -prezentarea aspectelor riscului seismic. evaluarea tehnicilor de proiectare si reproiectare. furnizarea unor elemente de protec seismica. sugesti de consolidare a principalelor parti de constructi avariate. Organizarea lucrarii pe capitole si titluri ca si succesiunea acestora, are menirea si asigure 0 expunere unitard si sistematizata a principalelor aspecte ale inginetici scisinice, avind in vedere ca activitatea de proiectare cuprinde atat caleule ingineresti, cat i conceptia si alcatuirea elementelor si a detaiilor. Capitolul 1. intitulat: Flemente de seismologie inginereascd. constituie o introducere in baza de date pe care 0 furnizeazé constructiilor stiimta si practica seismologiei: cauzele cutremurelor, inregistrari seismice. intensitate gi zonare 5.8 Capitolul al 2-lea are un pronuntat caracter teoretic, cuprinzand modelarea constructiilor si abtinerea rispunsului seismic prin analiza modal-spectrala gi proces biografic. Modelarea cit mai fideld cu realitatea a cauzei si obiectului cutremurelor este scopul major al dezvoltarilor din acest capitol denumit; Bacele teoretice ale calculului constructilor la actiunea seismicd. Ingineria seismica abordea7a fenomenul reactiei constructilor in corelare cu terenul de fundatii care poate avea o influenta hotdratoare. Proprietatiile dinamice ale terenurilor. comportarea lor pe dural cutremurului, coopetarea eu suprastructura constituie materialul capitolului al 3-lea intiulat: Participarear terenului ce funcayi la raspunsul seismic al construetilor Literatura de specialitate si normele de proiectare utilizeaza freevent notiunile de ductiliate, encigic disipats, rezerve structurale ote, Capitolul al 4-tea Ductilitatea in calculul seisme, pune in evidenta efectul comportarii ductile a celementelor de constructii in reducerea efectelor distructive ale cutremuretor. Normarea actiunii seismice este titlul capitolului al S-tea, in care sunt ilustrate prevederile modernei norme europene FCB, ca si prineipalele sectiuni ale Normativutui roménesc P100-92, 0 dezvoltare deosebita se acorda protectiei s care folosese diferite sisteme de izolare seismica. practicate cu succes in diferite smice a lucrarilor ingineresti tari ale lumii. in acest sens. capitolul 6: Protectia antiseismicd a constructiilor4 prezima elemente constructive inserate in scheletu ula nive Rina care se aclvesrs pe due cuemurl sf ted ef fol sciamice. Modelarea anaich serve ca argument convinghor al avantajelor Capitolul al 7-lea, Degradarea si avarierea constructiilor datorita actiunii seismice, se poate numi ,din greseli si invayim”. Analiza avariilor dupa cutremure Poate conduce ln ook mal efey soncuz! prvind conformarea si alcdtuirea nentelor sia detaliilor constructiilorrezistente la cutremur, Materialul capitolului al 8-lea este de o actualitate permanenta deoarece se prefera consolidarea sau repararea constructiilor in schimbul demolarii lor, Pentru aceasta este necesard evaloarea capacititii portante reziduale a principalelor clemente de rezistenta la viitoarele miseari telurice. Tehnica evaluarii constructiilor variate de cutremur constituie scopul acestui capitol Capitolul 9, intitulat: Consolidari, ofera sugestii grafice de reparatii si cconsolidiri la principalele elemente de rezistenta ale nor structuri de construct in lucrarea de faté, autorul a incercat s& aducd cititorului cunostine care se conditioneaza si completeazd reciproc. fri a avea pretentia de a fi epuizat aspectele atat de diversificare in domeniul constructiilor, pe durata existentei speciei umane. AUTORUL Capitotul REASCA ELEMENTE DE SEISMOLOGIE INGE 1.1. CAUZELE CUTREMURELOR 11.5. GENERALITATI Cutremurele de pamént sunt fenomene geologice naturale complexe, care se exteriorizeaz& prin miscdri dezordonate ale scoartei terestre. Aceasta miscare cu 0 iduratf relativ scurtd, are variatii rapide ale directiei, vitezei si accelerate, Cutremurele pot afecta regiuni intinse gi pot avea consecinte nefaste prin pierdert materiale gi de vieti omenesti Seismologia, ca ramura a geofizicii, are ca obiectiv elaborarea unei teori unitare privind mecanismul de declansare al cutremurelor, modul de propagare al tundelor, efectul asupra constructilor, oamenilor si mediului inconjurdtor. Seismologia studiaza generarea, propagarea si inegistrarea undelor seismice ¢@ $1 provesele fzice care se desfésoara la locul de declansare al cutremurulu. Prin Prjomologia inginereascd se injelege acea parte a seismotogiei care, studiind cauzele cutremurelor transferé asupra constructor influenfa parametritor migc&rit Seismice. Principala preocupare seismologiei ingineresti consth in estimarea ontinutului de frecventi, a durati, a variabilitii spatiale a celor mai distructive migcari seismice. Predictia miscii seismice int-un amplasament este preocuparea moderna a seismologiei ingineresti ‘Studiul sistematic, pe baze teoretice si instrumentale, al cutremurelor de pamant, permis acumolarea de observatii detalate care au fAcut posibit Fnchegarea acestei discipline in strdnsé legiturd cu alt discplind denumita inginerie seismic’. Tngineria seismic, este una din cele mai importante plrti ale dinamicl construsitor, al cru prim obiectiv const in analiza comport constuctilor Ia sctiuni seismice. Bazindu-se pe elementele furizate de seismologie, inginer's sclemicd.stabileste principille si metodele de proiectare ale siructuilor la jnctearile cauzate de seisme, conformarea amtiseismica $i masurile constructive de ego canetructiilor.= _ INGINERIE SEISMICA rectonia, ntrebarea «de ce se cuWremuri pamdntul? rispunde teoria plicilor tectonice care valorificd cunostinfe contemporane despre structura interna Terrel 1.12, STRUCTURA INTERNA A TERREL Gilobul pamantese sau Terra est un corp de forma uneisfere, tutta a cei doi Poli, cu o raza medie de 6370 km, fiz .1. Potrivit aserunii eofiicientlor, Tern ste aleauita di ivelguri concentie cu eompevite si proprietaidiferite, Lima & separate @ doué inveiguri se mumeste suprafats de. disconinuitate. Zona entral8a Terri, nucleul , este de forma unei sfere cu raza de 3500 kin din rater incandescent (4000-4500 °C) gi grew (densitatea 97-123 Nom’). Deasupra nuleul ‘¢ wdseste mantaua de grosime 2900 km bogati in Silciu si Magneziu, in stare pstos ‘éscoasd (temperatura 1600-2000 °C, denstatea 33-57 Nlcm’), Seoarta enterioara sau litofera imbracd globul pe o grosime de 40, 60 adéncime a focarului intre 5-60 km, cu 0 frecventa ridicata de a se produce, cu 0 zona de manifestare relativ restrénsd si un efect distrugdtor mai putin pronuntat 2. cutremure de adincime medie, adncimea focarului 60-300 km, cu zon e cealalta cu un caracter aproximativ. Tabet 1.3 Scara MSK ~ 81, Date instrumentale ‘Accelerate ems) 12-25 3. 35-50 ZI=a9 3a 100 ako Tor = 200 Rim 160 % i= 400 Ter=320 x I= 805 3-60 [xr Wi 1600 Gin Be [a 1600 De 1.4. ZONAREA SEISMICA A UNUI TERITORIU Zonarea seismic a unui teritoriu consta in cartografierea regiunii, respective in zone izoseiste - adici in zone in care seismele se manifesti cu aceeasi intensitate. Operatia se efectueazd in doud etape. Ea debuteaz cu. macrozonarea. ‘Aceasta consta in coroborarea, prelucrerea i filtrarea documentatiei obtinuta pe teren. Documentatia cuprinde raspunsul populatiei zonelor afectate de seism la un chestionar mode! privitor la modul in care a fost resimfit cutremurul, Din documentatie fac parte si insemnarile echipelor de ingineri constructori care au investigat si inventariat avariile constructiilor din zona. La cele de mai sus se adauga inregistririle objinute in statii seismice. Dup& cum se poate ugor constata, ‘macrozonarea seismicii se bazeazi pe scara M.S.K. - 81. Cea de a doua etapa se Concentreazi asupra subsolului, baziindu-se pe studii geologice si geotehnice. Eaare drept scop corectarea macrozonarii. in acest scop se fac sondaje si ‘misuratori ale grosimii pachetului de sedimente, ale vitezei undelor de forfecare, ale starii de indesare, ale nivelului apei freatice. Pentru teritorile care dispun de un ‘numar mare de inregistriri seismice, s¢ pot intocmi harti de zonare seismic raportate la riscul seismic. Astfel, asemenea harti sunt capabile s& ofere: a) probabilitatea manifestarii unui seism care si depisesscd 0 anumita intensitatefntr-un interval de timp dat, ex: 5, 10, 20, 100 sau 1000 de ani ) receptionarea unui seism cu parametrii (intensitate, acceleratie maxima) care si depageasca anumite valori into oerioada de revenire fixatd. Fig. 1.7 arata varful acceleratiei pentru teritoriul Japoniei pe o duraté de 100 ani. ELEMENTE DE SEISMOLOGIE INGINEREASCA 25 Fig. 17. Harta de havard seismic. 1.5. SEISMICITATEA TERITORIULUL ROMANIEL Pe teritoriul Roméniei se manifesta doua feluri de cutremure: 1. Cutremure de medie adancime la care focarul se situeazd la circa 110-160 km adéncime, intr-o arie situata la Est de arcul Carpatic sub muni Vrancea. Aceste cutremure sunt rare, de o intensitate mare cu perioada de revenire de circa 40 de ani. Ele afectea7a o regiune de forma eliptica cu axa mare pe directia N, NE-S, SV. Energia eliberata de seismele vrincene este mare si afecteazi teritoriul Romaniei si al tarilor invecinate, Bulgaria,Republica Moldova, Ucraina, Aceste cutremure se explica prin tendinta de subductie a plicii tectonice Est - European sub placa Carpaticd. Cutremurele vrdncene sunt cunoscute de foarte ‘mult vreme, ele sunt mentionate pentru prima data de scrierile istorice, cunoscute sub numele de Cronici, incepand cu marele cutremur din timpul tui Stefan cel Mare 2, Cutremure de suprafata legate direct de fracturi intracrustale cu focarul la micd adncime 10-20 km. Asemenea cutremure au perioada de revenire micd si intensitate moderata. Principalele fai se gasese in zona dintre Mures si Tarmava Mare, regiunea Crisurilor in Transilvania gi in Campia Banatului. Cutremurele de suprafata afecteza suprafete mai reduse si sunt precedate de replici secundare (postgocuri) cu 2-3 grade mai slabe deeat replica principalsINGINERIE: SEISMICA onarea dupa marimea pervade de coit. Fig. 18, Zonarea seismict a tertorului Romine iderentelor de mai sus s-a su umes ons Sus s-a concretizat pentru teritoriul Roméniei ees dows hi de onare seismicd. Pentru Rominia cele dous hari de zonare rezint: macrozonarea seismica fig. |.8 a si zonarea teritoriului di semis preci iului din punctul de "eal asa-numiteiperioade de colt a migcsiseismice int-un ampasament fig 18 b ELEMENTE DE SEISMOLOGIE INGINEREASCA 2 Urmare a investigarii documentare, la ora actuala in Romania existé catalogul cutremurelor de-a lungu! unui mileniu 984 — 1979 [20], a c&rui consultare poate servi la intregirea imaginiiactivitati seismice din Romania, 16. IN CUTRMURELE MILENIULUI 2 in secolul nostru cutremurele s-au manifestat in majoritatea faliilor si a focarelor. Mijloacele de informare — radioul si televiziunea ~ aproape sAptiménal ‘au comunicat evenimente seismice pe diferite meridiane si paralele. Acestea s-au referitnumai la cele care au scuturat teritorii populate, Stale seismice inregistreaza insi zilnic cutremure care se produc pe uscat dar si pe fundurile de mari si oceane. in tabelul 1.4 sunt reproduse cutremure devastatoare si numérul victimelor omenesti din principalele zone activ seismice. Pentru constructori, cutremurele sunt examene obiective ale_nivetului cunoasterii, ale calitatii proiectarii si executiei constructiilor, ale corectitudinei exploatarii for. Ele sunt repere de timp la care se face revizuirea normelor. Cutremurele sunt un prilej cdruia i se aplica dietonul ,din greseli sa invat&m”. Tabelu! 14 Tabelu selectiv al unorcutremure devasatoare Kel Fovarul= Tara Magnitudine | Nomaral victimelor 1356 | Shensi- China #30000, 1737 | Caleuta= India 3000007 1755 | Lisabona = Portugalia 60000. 1006 | San Francisoo — § U.AL oe 750, 1923 | Tokyo = Japonia 83 T5000 1939 | Ervinean — Tureia 80 33000, 1960 [Agadir Maroc 39) 12000 1963 | Skopje ~ Macedonia 60. i100 1971 | San Femando SUA 65, 65 1976 | Friuli — Hala 65, 7300) 1976 | Tangshan = China 78. Fi0000 1977 Vrancea - Romania 72. 1500) 1979 | Montenegio 70. 156; 1980 | EI Asnam — Algeria 75 S00 1980 Sud ali 70) 1985 | Mexico — Maxie RI 1988 | Spitak — Armenia 7a 1989 | Loma Preta SUA, 1 1992 | Eraincan ~ Turcia i} To94 | Nonridge $.UA on 1995 | Kobe = Japonia 72Capitolul 2 BAZELE TEORETICE ALE CALCULULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNI SEISMICE 2.1, GENERALITATI jin decursul exploatarii construcjiilor, sunt numeroase cazurile cénd apar actiuni a ciror intensitate, sens, uneosi directie si punct de aplicatie variaz8 in timp. Acestea sunt actiunile dinamice. Sub actiunile dinamice structura se afla in rmigcare, deci difeite parti ale sale capita accelerati gi in consecinta intervin forte de inertie legate direct de marimea si distributia maselor inertiale. Efectul actiunilor dinamice asupra constructiilor se deosebeste esential de cel al actiunilor statice. Eforturile si deplasarile pot creste foarte mult avariind sau facdnd improprie constructia pentru exploatare. © actiune dinamica tipicd, 0 reprezinta aceea a migcarii seismice. Specificul actiunii seismice consta in miscarea neregulata a bazei de rezemare dupa o lege Uup(t) si fortele de inertie aferente. Datorita faptului c& legea de miscare nu poate primi expresii matematice uzuale pentu evaluarea forfelor seismice, se apeleaza direct la inregistarile seismice, Desi aceste inregistriri se refer la un punet al Terrei dintr-un anumit amplasament si cauzate de un anumit focar ele pot servi ca baza pentru introducerea in calcul a efectelor actiunii seismice. 2.2. MODELAREA DINAMICA A STRUCTURILOR 2.2.1. MODEL DINAMIC- RASPUNS DINAMIC Mecanica constructiilor foloseste in_problemati model: 4) modele iconice obtinute prin reducerea la scara a structurii de cercetat care se supune testaril. Aceasta activitate necesit& materiale pentru a confectiona modelul, standuri traductoare, aparatura de investigare si personal specializat. modele fizico-analogice care inlocuiesc marimi sau proprietati specifice constructilor eu alte marimi sau proprietti. Rezolvarea problemei se face in starea sa_urmétoarele tipuri de BAZELE TEORETICE ALE CAL substituent, iar solutia se raporteaza la proprietatile si dimensiunile originale, Se ccunoaste, de la cursul de fizicd, modelarea oscilatiilor libere amortizate ale sistemulu cu o mas4, printran cirenit electric compus dintr-0 rezistenta, 0 bobing si un condensator legate in serie, circuit RLC. }) modelele matematice sunt cele mai folosite, cele mai abstracte si deci cele mai generale. Ele se compun din relatii matematice si/sau logice stabilite intre variabilele dependente (de iesire) si variabilele independente (de intrare), Obsinerea unui model are ta bazi diferite ipotcze simplificatoare care permit aplicarea conceptului matematic. 22.2. MODELUI. MATEMATIC AL PROBLEMEL DE DINAMICA CONSTRUCTHLOR, Modelul matematic se compune dintr-o schema geometric& care reproduce constructia. Schema geometricd respecta urmatoarele ipoteze: i) ipoteza micilor deformatii: schema constructici este nedeformata de incarcari joteza sectiunilor plane: orice sectiune ramane plana dupa deformarea elementuluis peur Prone oman] ourrer MARIMI OE pechem a duend MARIMI OE INTRARE — fampy “PORE dinamice HESIRE x 5,0 vit maton Fig 2.1, Schema modelului matematic iii) materialul structurii este omogen, izotrop, liniar elastic ~ legea lui Hook este valabila; iv) alte proprietiti caracteri insotese schema, ‘Actiunile dinamice sunt varlabilele independente, sau elementele de intrare jn model. Pozitia in migcare a constructici se precizeaza cu un set de variabile dependente: deplasari si rotiri, numite grade de libertate dinamica, g.ld., care cconstituie variabile de iesire din model, respectiv raspunsul dinamic fig. 2.1 Legitura dintre variabilele de intrare si cele de iesire se constituie dintr-un set de ‘operatori care exprima starea de miscare ori starea de echilibru dinamic momentan. ori starea energeticd a structurii, Sintetic, modelul matematic se serie: e; rigiditate, amortizare, mase_incrtiale30 INGINERIE StISMICA H.X(t), Quy in care X(1) este vectorul marimilor de intra i in ri intrare, U(@) este vectorul marimilor lesire, iar HW ese functia de transfer care inglobeaz8 proprietAtile necitee structuri'inene,eigidtate, amortizare, condi de rezemare. Pentru Ingineria scamich pee lice inate i eonsinie deplsarea terenulut ut ar ca met de iesire: acceleratii, viteze, deplasiri ori al lerivate inert, efortur sectionale ete. fig, 22 rere ae MODEL DINAMIC PENTRU SISTEMUL ; - WARIMI OE MARIME OE cu tg.te TESIRE INTRARE bop v Get gy a listed 0 5 a (ie ¥,) amd + cus hu= mig Fig. 22. Modelul matematic pentru sisteml cu g sae tele de ae nami ale constr contain seme de punt eriale cu legaturirigide si deformable, a ciror migcare se supune lego mecanici. Parametrilniarindependenti necesai pent a preciza in'mod univoe poitia in migeare a sistemului,consttue grade de ibertate dinamicd(g.Ld,). Cu uke cuvinte, grade de libertate constiue leadtrie simple ce a rebut atroduse, gla 6g hd. Fig. 2.3. Gd Ja strocturi plane ex ‘masa concentrata. beni blocarea miserii maselor sistemului, fig. 23. Gd. pot fi distant si Seem consent, rumérul grafelor de liberate coincide cu numéri eeplsii lependente pe care le pot avea masele incrtiale ale sect nH lementul structural din fig. 24, co masa distibuita, ipoteza tiunilor plane implica asocierea la fiecare sectiune transversala a 6 gil BAZELE TKOREICE ALE CALCULULUL CONSTRUCTOR LA ACTIUNI SEISMICE _31 3 deplasiri pe directia axelor gi 3 rotiri in jurul axelor de coordonate in spativ iradimensional. in consecint@, migcarea clementelor cu masa distribuitd se precizeazA printr-o infinitate de g.ld. Uzual, se adopt o schema simplificata, in Care masa continud se concentreaza intr-un numar finit de puncte obtindndu se o schema cu un numar finit de gid., fig. 2.4 b, Masele concentrate se considers punctiforme, iar intr-un calcul spatial, fiecare punct are cel mult 6 gd, Marca ajoritate a problemelor permit schematizari cu mase discrete, iar modelele astel dbtinute au un numar finit de g.l.d. Informatiile care se obtin din calcul sunt cu atat tai realist cu cdt mumarul maselor inertiale concentrate este mai mare. ol 7 Fig. 24. Gd la sructur spatiale eu mast distibuit in Ingineria seismica se cauté forfele de inerfie pentru care intereseaza in mod deosebit deplasirile. Accasta reduce substantial numarul gid si volumul problemei. Pentru cadrul plan din fig. 2.5 a cu rigla infinit rigid, masa inertial se consider concentrati la nivelul riglei, care are o singura posibilitate de migcare, translatia orizontala, Deci numarul g.ld, la structurile plane cu plangee rigide, in Ingineria seismica poate fi egal cu numarul planseelor care se pot translats Castelul de apa din fig. 2.5 b concentreaza o masa foarte mare la partea superioard ToT ay aS ttt cml be? WW Pooh my ne 8) be | : 5. Sistome cu un numa Fit de gt.ee IN 32 INERIE SEISMICA in comparatie cu masa stilpilor de sustinere. Astfel, aceasta schema geometric& din fg.25 inmr-un calcul spajial are 6 g.ud, iar intr-un caleul plan, 3 gid scent penn aunt inertia de tosis orizontala, modeiul are V gd. intr Icul plan, Aceste exemple araté cum se poate reduce cinematic numa Gel ran. Aerie poate reduce cinematic numérul gradelor Cosul de fum din fig. 2.6 a si fi Cosul i si tumul de racire din fig. 2.6 b au o infinitare de jl Tiatresingneeased primi implies In tomers one fiecarui tronson in centrul sau de ge panels iu de greutate si objinerea unor sisteme cu un numar Fig. 26, Sisteme ev oi de gia. AW Modelarea maselor inertiale trebuie si fie Preferentiali a miscarii seismice. Pentru seismul Concentrarea maselor poate urmar fig. Planseului sia incdrcdrii de pe suprafaia ‘mediand a elementului vertical, Masa fin corelatie cu directia de directie orizontala, 2.7 a, unde se practica concentrarea masei aferenta in nodurile righi-stlp oi pe linia elementelor verticale se concentreazi in a) 2.7 Modelacea maseiorinejale: 2 in nodurisigla slp: b) pe axa slementelor veticale si orizomtale. BAZELE STRUCTILOR LA ACTIUNISEISMICE 33 nodurile invecinate. Daca si elementele orizontale au mase mari, fig. 2.7 b, atunci se prevad noduri si in suprafata mediana a acestora. De asemenea, pentru un seism de directie preponderent verticalé, masa planjeului trebuie concentrata in noduri pe linia lui mediana, fig. 2,7. 2.23, DEFORMATA DINAMICA A UNEI STRUCTURI jin Ingineria seismic, deformata structurii de rezisten{a, sub actiunea incarcarilor inertiale, are o larga utilitate si interes, Aceast& deformata s-ar obtine corect daca s-ar cunoaste vectorul fortelor de inertie. Ori, acest vector depinde de marimea deformatiilor si acceleratiilor. Deci, exista o legatura interdependenta Intre deformata dinamica si vectorul fortelor de inerte: {le} {ule} (22) Din acest motiv, intr-o prima etapa, se face uz de o deformata conventionali, fig. 2.8. 4 a [Jon 190 hiss @ ¥ 4, TT rag. £8. Aproumate empirice ale detormate dinamice 1) Deformata propusi empiric pe baza unor considerente geometrice evidente sia experienteiingineresti, Astfel, pentru 0 constructie apreciaté ca fiind rigida (scunda ori scurta, ori avand elemente verticale puternice), deformata dinamica poate fi aproximata cu alura functiei R (2)= A-sin—— (2.3) 2-H Pentru o structura apreciaté ca find elasticd (inalta, zveltd, cu deschidere mare ori din elemente verticale zvelte), deformata dinamica poate fi aproximata cu graficul expresiei ew34 INGINERIE SEISMICA Pentru structurile intermediare, considerate semirigide sau semielastice, deformata empiricd poate avea forma dat de graficul funetiei wed= (vy) 25) in care : este cota masei concentrate curente, H indltimea modelului iar ct este un ‘numar intreg. Pentru oe] se obtine o variatic liniara acceptata si recomandat de multe norme, 2) Deformata structurii sub incdrcarea statica, dirijata orizontal este mai realist deoarece se bazeaz pe anumite elemente proprii structurii: mase inertiale, rigiditate. Constructia este totusi in repaus. 3) Deformata constructiei intr-unul din modurile de oscilafie, se apropie cel mai mult de realitate in cazul nicilor deformatii liniar elastice, deoarece se raporteaza la constructia respectiva in stare de migcare. 2.2.4. ECUATIILE MODELULUI DINAMIC Cele mai folosite ecuatii ale modelului dinamic exprima starea de echilibru dinamiic. Pentru stabilirea lor se folosese: prineipiul lui Hamilton, principiul lucrului mecanie virtual principiul lui d’Alambert sub forma disereté sau sub forma variationala functie de natura modelului respectiv. Ultimul procedeu este mai familiar intruedt foloseste ccuatile de echilibru ale Staticii constructilor. 2.3, RASPUNSUL SEISMIC AL SISTEMULUI CU 1G.L.D. 2.3.1, INTRODUCERE Miscarea seismicd este complexi si haoticd, Obtinerea expresiei pentru cactia constructillor la o asemenca miscare, numit raspuns seismic. se face tapizat in aceasta lucrare. Mai intai se cauta raspunsul celui mai simplu sistem, cela cu | gd. si apoi se trece la sistemele frecvente ale practicii constructiilor cu 1 g..d. in cadrul sistemului cu 1 g.l. in cele ce urmeaza se pleaca de la oscilatiile libere. apoi se determing réspunsul sistemului la 0 migcare ordonata a bazei de fezemare, exemplu migcarea armonicd, ca, in sfirgit, s& se atace problema aspunsului seismic, 2.3.2. MODELUL, DINAMIC Se consider un castel de api schematizat in fig. 2.5 printr-o consol Nerticala avand masa inertial concertrata la extremitatea superioara, tot asa ca si pila unui pod grew in fig. 2.9, intrucét intereseazi numai deplasarea lateralé u(!) dupa directia axei ox - modelul are ur singur grad de libertate dinamica. Obtinerea scuatiei modelului rezulté din echilibrul dinamic al fortelor pe ditectia gradului de BAZELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCTILOR LA ACHIUNISEISMICE__35 ibertate, Aceste forte sum: forta de inerie J =m: i(?), fora de amonizare vascoasd F, = c-ti(t) si forta de revenire elastica Fa+fe mus cu+ku=0 Fig. 29. Schoma poomettied a modelulu dinamic. 2.33, OSCILATH LIBERE. NEAMORTIZATE, Oscilatiie libere ale sistemului cu | g.Ld, se produc in doua situatii: fie ca lurmare a scoaterii sistemului din pozitia de echilibru static prin aplicarea unui impuls, fie prin impunerea unei deplasiri initiale, Dac se neglijeaza amortizarea, cccuafia echilibrului dinamic pe directia gradului de libertate fiind J =F, , conduce la solutia w/t) = a sin(a4 + b) in care a,b sunt constante de integrare si @* = k/m este pulsatia oscilatilor libere. Semnificatiy este rezultatul: 0 cauzd perturbatoare aplicata sistemului, o fractiune de timp ti imprima acestuia 0 miscare oscilatorie armonica in jurul pozitiei de echilibru, fig. 2.10 a, cu perioada naturala pethenn [| = 2.4 [md] = a 2.6) eee : -o.n) m8)” g2iceP* =0216,,P Les Dupa efectuarea calculelor sigetit statice A, din inedrearea gravitationala dirijata orizontal,fig.2.10 b,c se pot pune in evidenta parametrii perioadei proprit r=02 6%, p an36 INGINERIE SEISMICA, Cateva concluzii sunt oportune intrucdt sunt valabile si pentru sistemul cu mai multe mase 1) miscarea sistemului este periodica in jurul pozitiei de echilibru, 2) perivuda migearii este direct proportional’ cu masa si inal\imea constructiei si invers proportionsld cu rigiitatea ei. GI a) Fig. 2.10. Schema de calcu a perioadei naturale Pentru sistemele cu mai multe nivele cum sunt cladirile, aceasta impune Practic alungarea maselor mari de la partea superioara a structurilor ceea ce in Practici inseamnd acoperisuri usoare, incdperi ta ultimele nivele cu incdrcare utila redusd, (cu anumite destinatii: birouri, ateliere de proiectare, sali de conferinte), destinarea incdredrilor mari la nivelele inferioare, parter sau subsol si neexagerarea inaltimii constructed, Perioadele cons\ructilor sunt mici, situandu-se in intervalul 0-2,5 sec, La constructii deosebite, perioada poate creste iar deplasarile la partea superioara sunt relativ mari ceea ce conduce la: 8) vicierea conditilor de confort ale personalului care luereaza in aceste spatii: ) incdrearile gravitafionale devin excentrice in raport cu axa elementelor verticale de sustinere pe durata cutremuru ui ceea ce implicé momente toare suplimentase $i momente de risturnare; ©) avarierea elementelor de inchidere 23.4. OSCILATH LIBERE AMORTIZATE Amortizarea vascoasi liniar& este asociaté cu histereza staticd datorité alungirilor plastice, deci a deformatiilor remanente. La scara microscopicé, neomogenitatea distribute tensiunilor in cristale si concentrarea tensiunilor la intersectia marginilor de cristal poate cauza tensiuni locale inalte, suficiente pentra 4 Provoca alungii remanente locale chiar daca tensiunea globala medie este sub limita EORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCTHLOR LA ACTIUNI SEISMICE__37 clasticd. Acest mecanism de amortizare nu include disiparea de energie in deformatile plese global cre sunt neonate in rela neliniaFoteplasare Se considera ecuafia echilibrului dinamic cu participarea fortei de amortizare J= Fat Fe Introduedind notatiile: elm (2.8-2.9) ‘ecuatia se transcrie: é+2-B-d+o° -w=0 (2.10) Solutia de forma u(t)= A-exp(r-t) conduce la ecuatia caracteristica: Quan Berto” Se discuta solutia problemei (2.10) dupa natura radacinilor ecuatie’ (2.11) 8) Daca ecuatia caracteristicd (2.11) are ridacina dubla r, =r, =—B solutia problemei (2.10) este o migcare aperiodica: u(t)=(A, +A,texp-B-1) iminantul A=B*—@* =0 adica amortizarea Situatia are loc cand dis a devine o anumita valoare numita amortizare critica definita de: c=¢, =2-m-0=2m 2.13) 'b) Daca sistemul are amortizarea efectivé mai mare decat amortizarea critica © >C,,, atunci discriminantul A > 0, ecuatia caracteristic’ (2.11) are radacini reale distinete j.r,€ R iar ecuatia miscdrii are solia u(t) = A, -explr, 1) Ay expr, 1) (22 ceea ce evidentiazd de asemenea o miscare aperiodica. ) Daca sistemul are amortizarea mai micd decat valoarea critica ¢ <¢, atunci se poate exprima amortizarea efectiva ca fiind c=€-c,. unde E=c/c,, reprezinta fractiunen din amortizarea critic’ sau factorul amortizari Diseriminantul lui (2.11) find A=-@"(I-E*)=-@?, unde @, se numeste pulsatie redusd, Radacinile ecuafiei caracteristice rezulté 1,,=—B+i-@, co notatiile:3 _ = ___INGINERIE SEISMICA B=E-o: w, =olt- (2.14-2.15) Solutia problemei (2.10) devine: u(t)=A, -exp(-B-1)-sin(o, -144,) (2.12”) Formula (2.12”) exprima © realtate: migcarea sistemelor de constructii este periodic 3i se anuleaza in timp, fig. 2.11. Logaritmul natural al raportului a doua amplitudini succesive masurate pe oscilogramé, notat 5, se numeste decrement logaritmic. El permite aflarea fractiunii din amortizarea critica din masuratori in vitw intrucat (2.16) Fig. 2.11, sei ibere 2.45, RASPUNSUL DINAMIC AL SISTEMULUL CU 1G.LD. LA ACTIUNEA UNEL MISCARI ARMONICE APLICATA BAZEI DE REZEMARE Raspunsul dinamic. Sistemului cu o masi din fig. 2.12 i se aplicd la baza de re7emare 0 miscare armonica Hy (0) = My 608 (8-1) Seriind echilibrul dintre forta de inertie in( i, + i), forta de amortizare F, = eit, vi forta elasticd. F, = kw se objine eciatia echilibrului dinamic: mii + ci + ku = mii, (248) : : a BAZELE THORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCTILOR LA ACTIUNI SEISMICE 39. + ult) Fig. 2.12. Modelul dinantic al sistemutuicu un ed care se transcrie prin folosrea notatilor(2.8-2.9) gi derivnd pe (2.17) de doua ori G42 BO w+ oO? ua, 6 -cos8t (2.189 Solutia ecuatiei (2.18°) in regim permanent este de forma: u(t)= A, -cos(8-1 A; . ae unde: as A, =u, 6/0)" ( WS] +28 900) 220) arcig(2:¢:d/e0)/l1-@/oy'] 22H Pentru sistemul cu | g.ld. raspunsul dinamic se apreciaza prin deplasarea w(t) pe directia gradului de libertate, Parametrul de intrare il constituie migcarea armonic 4 bazei de rezemare. Ecuatia echilibrului dinamic, (2.18). reprezint& modelul matematic al problemei, iar fig. 2.13 reda relatia intrare-iegire, Raspunsul dinamic al sistermului poate fi exprimat astfel: uld)=u, PO) in care se evidentiaz’: raspunsul static:u,, =u, si 0 functie de amplificare dinamica: (ey cox(0-1~ AL) aa [poor] + v0 = s,40 SHASMICA INGINERI Valoarea maxima a functiei de a a : @ functiei de amplificare dinamica poartd numele di coeficient dinamic Y. De regula. cveficientul dinamie are valori ct : NruT ourpuT. armed de] [ medel dnamic Bspongul (th -Uscospe} >} Oetputewty= : =u? coset U(th Use ¥ Ot) Fig. 213, Relataitrare— este in modelul dinamic: Aceeasi actiune, deplasarea bazei de rezemare uy aplicata dinamic unei Srna un efeet majorat fata de situatia aplcdri ei statice. in domeniul Vw (2) Pregitité si ea se va prabusi, Pe durata actiunii unei cauze perturbatoare de tip armonic, pulsatia w a modelului se poate considera constanta. O excitatie armonica ‘monotond poate sa alba evolutia ca intr-una din situatile prezentate in fig. 2.14. Astfel, fn cazul (1), Octo, constructia rezisti, in cazul (2), >. constructia isi pastreard imtegritatea, cu toate cd la pornire si oprire Se inregistreaza doa momente de rezo. (2.25) 05, rezulté U = 25, U = 10 Fig. 2.14, Fenomenul rezonanfc TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCTHLOR LA ACTIUNI SEISMICE_41 BAZEI anti tranzitorie. Situatia (3), (3°) end @= @ pentru o durata de timp da posibilitatca formarii mecanismelor de cedare prin aparitia articulatiilor plastic: betonul comprimat se striveste, armétura in zona intinsa curge ta elementele din beton armat iar la elementele de ofel se plastifiea sectiunile critice, In consecinta constructia se pribuseste. Aceste considerente sunt valabile i in cazul actiunii seismice cand perioada de miscarii bazei rezemare se apropie de perioada natural a constructiei 2.3.6. RASPUNSUL, SEISMIC LINIAR 2.3.6.1. Integrala Duhamel Se consider modelul dinamie din fig. 2.12, actionat la baza de rezemare de o migcarea seismic. Se urmareste numai deplasarea pe directia gradului de libertate. Seriind ecuatia echilibrului dinamic pe directia gradului de libertate intre forta de amortizare F,=c-1i, forta elastic FL=k-u si forta de inertie J =-mlli+ i, se objine ecuaia: m-ii+e-w+k-u=—m-ily 2.8) Tindnd seama de notatiile (2.8-2.9) ecuatia devine: ii 2.18" i42-E aise? Ecuatia (2.18) reprezintd modelul matematic al sistemului cu masa unitate frecvemta circulard «ogi factorul amortizarii &, Solutia ei se cunoaste sub numele de integrala Duhamel, motiv pentru care ecuatia (2.18”) se transcrie. b+2-€-0:D+07 D=-ii, 227 si are solutia: Di)= fi) expl-E-@-(t-1t)-sin(t-tho, dt 2.28) ©, intrucat acceleratia bazei de rezemare se prezinta sub forma unei inregistrari, fig, 1.5, solutia ecuatiei se obtine prin integrarea numerica folosind metoda Simpson, metoda Runge-Kutta, Newton-Raphson etc, Derivand relatia (2.28) 0 data, respectiv dé doud ori se obfine viteza relativa respectiv acceleratia momentana a masei sistemului cu I gd 2.3.6.2, Réspuns seismic Fcuatia diferentiala a echilibrului dinamic (2.18) se rezolva aproximativ exprimand derivatele prin diferente finite centrate la un pas de timp constant Ar, = Ar. Astfel viteza. respectiv acceleratia se serie iar in proces biografic_INGINERIE SEISMICA wr (2.29-2.30) Cu acoste relatii ccuatia echilibrului dinamic devine lise 2M Hay May meas ae 3h unde s-a notat: p,=~miiy, 2.32) iar ti,, este marimea acceleratici la timpul 1, =4-Ar. Se consider cunoscute din pasiianteriori: u,_,,u, astfel c& pentru u,,, se paseste expresia me |, fim ie | (ay aap aa eee ees Se practica urmatoarele notati (2.34-2.35) (2.36-2.37) Rezulta in final ecuatia: hit =P, (2.38) cu solutia tar = BR ies = BL, (2.39) Procedeul necesita determinarea valorilor initale u,,u.,. Din conditiie initiate Cunoscute prin iuy.tiy si din relatia mii, + ct, + ku, = p, rezulta: = (p, ~etty + hu, Ym (2.40) Determinarea lui u., se face seriind dferentele finite BAZELE TEORETICE ALE CALCULULULCONSTRUCHILOR LA ACTIUNISEISMICE 43. Myo By + Ha (241-242) (aty’ si ti, din care se deduce: ty = tty = (Atig + (At) ki /2 2.43) Procedeul ilustrat mai sus poate fi cu usurint& implementat intr-un program de calcul automat 2.3.7. EXCITATIE. SEISMICA - RASPUNS SEISMIC 2.3.7.1. Exeitatie seismicd Acceleratia migcdrii terenului care apare in ecuatia (2.18) are o importanta hotardtoare. © accelerograma reusitd permite aflarea completé a réspunsului seismic al sistemului cu I g.ld. Accelerograme ale unor cutremmure puternice sunt in numar redus, cdteva au fost obtinute pe Terra, mai multe au fost reusite pentru ccutremure moderate. in Romania, pentru cutremurul de la 4 martie 1977, s-a reusit 6 singura inregistrare ta Bucuresti, fig. 1.5. in fig. 1.6 sunt reproduse citeva aecelerograme inregistrate in diferite puncte pe Terra. Se constaté 0 larga Variabilitate a duratei, amplitudinilor, a valorii de varf ete, In consecinta acceleratia miscarii terenului variaz& puternic neregulat in raport cu timpul, dar $i cu locul de inregistrare si focarul de provenient’, (© manierd utild de a defini o accelerograma o reprezinta valorile numerice la momente de timp precizate, Intervalul de timp trebuie si fie suficient de mic pentru © descriere realista si precisa a accelerogramei. De regula, intervalul de timp la care se digitizeaza accelerograma se alege 0,01-0.02 sec. objinandu-se un numar de 1000-3000 de ordonate care deseriu miscarea. 23. Ecuatia migcari sistemului cu | g.l.d. (2.18) pentru accelerograma Vrancea 1977, fig. 1.5, a fost integrata in proces biografic pentru caracteristcile notate in tabelul 2.1 Alura raspunsului seismic sub forma deplasarii momentane, vitezei, respectiv acceleratiei ca gi valorile de varf ale acestora sunt evidentiate in fig. 2.15, fig, 2.16 ji fig. 2.17. Sinoptic se constata ca sistemele cu perioada mare au-deplasarile cele mai mari. Variantele avand aceeasi perioadd se diferenfiaza datorité amortizari si anume, a amortizare mare corespund deplasari mai mici, Avand in vedere relatia dintre forta statica si deplasare = 2. Raspuns seismic biografic F(t)=k-ule) 2.44) se poate evalua fortaF.(1) care incacd sistem la un moment dat. Aceasta este metoda fortelor static echivalente care foloseste &, rigiditatea staticaINGINERIE SEISMICA Tabelul 21 Variante de sistem eu | gt Varianta or Perioada 7 12 13 21 22 23 31 33 a 10 is os 10 Ls 03 lo 18 Ch yme ul ALE. CALCULULLULCONSTRUCTIILOR LA ACTIUNISEISMICH 45 BAZELE TEORETIC Expriménd rigiditatea sistemului prin masa lui, 3 =4/m, expresia forte seismice primeste o forma mai obignuita F,Q=m-o;-u)=m Al), (2.45) unde s-a notat: Alt)= a, - u(t) (2.46) Se constata c& forta static echivalenté este produsu! dintre masa si factorul A(r) cea ce este diferit de produsul masa si acceleratia totala. Din acest motiv, factorul Alt) se numeste pseudoacceleratie, in fig.2.16, fig.2.17 este prezentat raspunsul seismic sub forma vitezei relative respectiv a acceleratiei absolute. 2.3.7.3. Conceptul de rispuns spectral Conceptul de raspuns spectral in Ingineria seismic constituie mijlocul cel mai convenabil de a ilustra raspunsul de varf pentru toate sistemele cu | gld. la o miscare seismica aplicata bazei de rezemare. De asemenea. el include cunostinfe de Dinamica constructiilor pentru proiectarea structural’ asa cum este ea tratatd de norme. Reprezentarea grafica a variatiei varfului uneia dintre cantitatile: deplasare. viteza relativa, acceleratie functie de perioada vibratiilor naturale se numeste raspuns spectral. Pentru un cutremur intr-un amplasament se definese rispunsul spectral al deplasérii, rAspunsul spectral al vitezei relative si raspunsul spectral al acceleratiei absolute: S,(T, &)= maxlu(T, 8} = max|D(T, 6) S(T, .8)= maxi(e.7, 6) = max|D(67, 2) (2.47-2.49) SAO.8 Aceste spectre se definese pe cele trei directii de inregistrare ale cutremurului N-S, E-V si directie vertical maxfi(t. 7, £] = maxD(.T, 8) 2.3.7.4, Spectrul de riispuns al deplasirii, al pseudovitez al pseudoaceeleratiei Pentru cutremurul Vrancea 4 martie 1977, componenta N-S 3i folosind rezultatele exprimate in fig. 2.15, fig. 2.16 si fig. 2.17, se poate construi spectral de raspuns al deplasarii din fig. 2.18 a, pentru factorul amortizarii 0.02, rerpectiv 0.05 redactat in tabelul 2.246. aeons _ 7 ___INGINERNE: StISMICA Tabelul 22 ‘Sectul deplasrit in m Factorul amortiaari Perioada T oss) oS To] zo 25, 208 Bos 0251 | 03098 | 0.260 0.026 0340 | 0272 Fig. 2.16, Raspuns seismic momencan sub forma viteze relative. Colectia deplasacitor m: le sistemul 7 waxime ale sistemului cu I gid. de diferite perioade eld. avand freeventa circulara @, are valoarea de virf a deplasarii D datorité 'migedrii seismice a terenului, Marimea: (2.50) BAZELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCTILOR LA ACTIUNI SEISMICH _47 are unitatea de masura a vitezei si poarté numele de pseudovitezd, Cu ajutorul ei se poate evalua marimea energiei de deformatie de care este capabil sistemul cu comportare elasticd in timpul cutremurului kD? _kV/o, oT 2 2 E, esl) Membrul drept al relatiei (2.51) reprezinta energia cinetic& a masei m care se mised cu pseudoviteza V. Termenul pseudo este folosit fntrucdt V nu este varful vitezei masei sistemului dar are dimensiunea de viteza, ion, HU a pattie eared te aren 3 yas Fig. 2.17. Réspuns seismic momentan sob forma acceleretiei absolute Folosind deformatiile de varf D ale sistemului cu 1 gid. pentru factorul de amortizare 0,02 si 0,05 s-au calculat valorile spectrale ale pseudovitezet in tabelul 2.3 pi s-au reprezentat grafic in fig. 2.18 b. Pentru sistemul cu | g.ld. avand frecventa circulara @, . cu ajutorul valorit de varf a deplasarii D datorita migcdrii seismice a terenului, se defineste marimea:cu - INGINERIE SEISMICA (2.52) Cantiuatea A se masoara in unitati de acceleratie, dar nu reprezint& adevarata valoare a varfului acceleratiei, din care motiv se numeste pseudoacceleratie. Pseudoacceleratia serveste la calculul forfei tietoare de baz sau valoarea de varf a fortei static echivalente: or =m A=—.G, (2.53) unde G este greutatea masei m, Raportul A/g este coeficientul forfecarii la bazé Spectrul de raspuns al pseudoacceleratiei reprezint&i marimea A functie de perioada vibratiilor naturale 7, pentru un factor de amortizare & precizat Tabelal23 Spectra pedo Perioada T toc) 9500 [7000 [1800 [2000 [350] 0,386 [0.668 [1.046 | 1930] ai E 0235 [ast [0920 | 1.130] 086 Factoral amortizii Fig. 218. Specie de raspuns: a) al deplasti:b) al vere ‘al acceler BAZELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCFULOR LA ACTIUNI SEISMICE__ 49 Tabetul 24 Specrul pseudvacceleraiet m/s Factoral amortizirt Perioada T (seo) = 1m] 0 a0 20 70 0.02 3a7_| 330] 482 7.80 325 005 3m | a0 [32 3H 317 jin tabelul 2.4 sunt redactate valorile spectrale ale pseudoacceleratiei iar in fig. 2.18 ¢ alura pentru doua valori ale factorului amortizarii, Fiecare spectru furnizeazi o anumita cantitate cu un infeles fizic diferentiat. Astfel. spectrul deplasirii arata deplasarea maxima a sistemului cu 1 g.hd., spectrul vitezei este legat de energia specifica de varf inmagazinata de sistem, iar spectrul acceleratiei ve refer’ la valoarea de varf a fortei static echivalente gi a fortei tdietoare de baz. Acestea sunt motivele pentru care se apeleazd la toate cele trei spectre ale unui cutremur. Pe de alta parte, aproximarea spectrului de proiectare este mult mai realista daca se bhazea7’ pe trei cant spectrale, decat daca se raporteaz nurmai le una, 2.3.7.8, Parametrii spectrelor Expresia matematicd a spectrelor de rispuns seismic, pune in evident parametrii care hotdrasc alura lor. Acesti parametri apartin, pe de 0 parte, seismului si sunt concentrati in configuratia accelerogramei i,(t) iar alii E @ apartin sistemului constructiv al structurii respective. a) Parametrii. migcarii seismice in amplasamentul de inregistrare Spectrele sunt puternic influentate de intensitatea seismului, de distanta epicentralé, de mecanismul de faliere, de pachetul de roci parcurse pana la locul inregistrarii seismice. Astfel in fig. 2.19, sunt reproduse spectrele vitezei pentru trei_ cutremure de intensitate Sy} comparabild, dar cu distanta epicentralé diferité. notate | "™® in tabelul 2.5. Concluzia este imediata: cu cat distanta epicentrala creste, cu att scad valor spectrale Mecanismul de faliere este propriu fiecdrui focar. Adancimea focarului, cantitatea de energie cliberata, grosimea pachetului pana la roca de bazd, numaeul repli-ilor seismice prin care se elibereaz energia sunt tot atajia factori care individualizeazd Fig, 2.19. Spetrl vtec kate! mecanismal de faliere focare Compararea chiar si numai sinoptica a alurii spectrelor seismului de la El Centro cu magnitudinea M = 7,0, distanta epicentrala 24 km, fig. 2.20 ¢ cu ale seismului vrncean cu magnitudinea M = 7.2, distanta epicentrala 150 km, fig. 2.20 a,b evidentiaza efectul mecanismului tectonic.50 INGINERIE SEISMICA ae Coron dnote cng kd elem die Nee Epicentru ‘Tara Magnitudine Distant ™ oa = r = ae 3 2 [ties | Sts on a ope 3 ito 1s z B12 16 20-4 OT » ©) ° Fiz. 2.20, Specie de rispuns seismic: Vrancea-77 ab El Centro dU ede ~Conditile terenului” unde se face inregistrarea, pot influenta alura valores specter. In fig. 221 sunt redate, pent atcagi selom: raved fcceleraie} obtinute tn dlierte terenuri la distame epicenrale comparabile ormatiunile neconsolidate ale terenului situate deasupra roi de bess. pot amplifica acceleratia rocii de bazi pind la 4 ori. Mérimea amplificari este t direct legiturd cu perioada proprie de oscilatie a terenulus = BAZELET 51 _ Jerenuri far coeziune 7 | toca tri Roca de bazd ieee é 05 10 6 20 25 Fig. 221, Spectral acelerafiel tn teremur diferte Tubelul 26 Sporteaintensitati seismice datoritéterenulul Nevert [Natura terenului Grade MSK adtugate 1] Ain nisipur urbe T= 2] Amgile, mame, loess, ul ail sare pl rm 3 | Terenuri de umpluturs 223 | Terenuri miastinoase a4 3_[ Gres alterate, bec, conglomerate 12 in tabelul 2.6 sunt redate valorile aproximative ale amplificdrii intensitaii seismice, de natura terenului, Nivelul apei freatice poate fi un factor de amplificare daci el este ridicat sau dacd fundatiile constructilor ajung pana in apropierea lui i sistemului dinamic, in cadrul aceleiasi valori a fractiunii din amortizarea critied, valorile spectrale difera functie de perioada 7, a modelului Raportat la amortizare, valorile spectrale sunt cu atat mai mici cu cat posibilitatile de amort re ale modelului sunt mai mari 2.3.8. SPECTRU COMBINAT D-V-A Reprezentarea spectrelor de réspuns in coordonate logaritmice in mod combinat permite precizarea altor concluzii practice. Diagrama cv patru scari ogaritmice, fig, 2.22, se bazeava pe relatia intre cele trei cantitati spectrale. =V=0,-D (254-255)32. INGINERIE SEISMICA Alewind axa absciselor Ig T si axa ordonatelor | : i axa lor Ig V cele doua egalitati (2.54’~ 2.55’) se exprima sub forma: saa 54 (2.56) (2.57) Relaile(256-2.57) reprezintafscicule de drepte paralele cu bisectoareleaxctor coordonate alese. Cele dowd scari pentru D si A inclinate la 45 si respectiv -45 de grade fata de axa orizontala sunt de asemenea logaritmice, dar nu identice cu tT _.) scara axei verticale, Se alege ca origina punctul oftev Ig ay care se deseneaza doud axe perpzndiculare C a c endiculare pe care se practic& scari logaritmice egale cu cele de pe axele cu otigina O. Aceste axe, avind origina diferiti de a sistemului de axe initial (IgV, 1g7,/2-m), defines reteaua de linii vorespunitoare pentru D = const. respectiv A = const. Pe acest sist fe : : . sistem de referinia, cele trei spectre de rispuns pot fi combinate intr-un singur desen compact exemplificat in fig. 2.22. Perechea de valori numerice pentru V si T, se reprezinta 1) rin in scard logaritmica si defineste punctul M. Pentru 0 perioadi data 7, valorile Pentru D si A pot fi citte pe axele diagonale. Un asemenea desen se realizeaza pentru Fig. 2.22. Diagtama spectra ‘ou para intra, i factor de amertizareprecizat, Pent factoii de amontzare wzuali i perioade de {2 0.02-2.50 seein fig. 2.28 sunt reprezentateasemenea curbe peny eutemurul El entro 1940 componenta N-S, de asemenea pentru cutremurul Vrancea 1977, fig. 2.24 BAZELE TEORETICE ALF CALCULULULCONSTRUCTHLOR LA ACTIUNISEISMICE 53. RITMICA 2.39. ANALIZA RASPUNSULUL SPECTRAL PE DIAGRAMA LOG) {in cele de mai jos se vor analiza curbele spectrale in coordonate logaritmice pentru cutremurul de la El Centro 1940 componenta N ~ S, fig, 2.23, respectiv Vrancea 1977, fig. 2.24, concluziile fiind valabile la oricare alt seism, Figunle prezinta curbele spectrale normalizate prin valorile de varf ale deplasari, vitezei si accelerate terenului Fig, 2.23. Diagrama D-V-A ‘cutremr. El centro 1940, “aan or a2 as Fig. 2.25 contine un singur desen si anume acela corespunzator miscarii terenului dat pentru factorul amortizarii 0,05 cu linie continua, iar cu Tinie punctata © variant idealizata, netezité. Pe baza diagramei din fig. 2.25 se va discuta ras- punsul spectral pe domenii ale valorilor perioadei naturale, separate prin valorile perioadelor la punctele a, b, ¢, d, ¢ gi f. Pentru un sistem cu perioada foarte mica T, T ale deplasdrii D pentru oricare factor de amortizare sunt aproximativ egale cu iar pseudoacccleratia A este foarte mica. Deci forta de emul este foarte mic. Explictia este urmatoare: 0 mas tationara, in 15 sec,, valorile spectrale deplasarea terenului inertie mA care atacd fixata de un sistem flexibil, la miscarea bazei de rezemare, ramat54 INGINERIE SEISMICA timp ce baza de rezemare, terenul, se mised sub ea. Aceasta implicé i(t ult) = -u (1) si D=u, PS Fig. 2.24. Diagrama D- V- A, . cutremurul Veances 197 VITEZA RELATIVA (ems) a La sisteme cu perioada intermediar’, intre_T, 5 sec. $i T,=3 sec., Preudoviteza V depiseste viteza maxima a terenului ty. Pe acest domeni V poate fi idealizat print-o constanté ta 0 valoare egala cu viteza maxima a terenului inajorata cu un factor depinzaiad de factorul amortizarii €. in baza acestor observatil, spectrul de raspuns poate fi divizat in trei domenii dupa marimea Pericadei, Domeniul perioadelor lungi, la dreapta punctului d, 7, >T, este eBanss sensibild la deplasari denarece raspunsul spectral este cel mai mult leyat Je deplasarea terenului. Regiunea perioadelor scurte, la stinga punctului ¢ 1, 0 amortizarea spect su afectea7a rdspunsul deoarece sistemul se mised rigid o data cu terenul. = amortizarea din now nu afecteaza rispunsul lalt caz limita T spectral deoarece terenul se inised sub sistema structural. in cele trei domenii56 ING (ERIE SEISMICA definite mai sus prin perioade, efectul amortizarii are tendinja de a fi cel mai mare in regiunea sensibila la vitez. in acest domeniu efectul amortizarii depinde de caracteristicile migcarii terenului Daca miscarea terenului este aproape armonica la mai multe cicluri, efectul amortizirii ar putea fi mai mare pentru sistemele de linga rezonanta, Daca migcarea terenului este de scurté duraté cu numai céteva cicluri, influenta amortizarii ar putea fi mic’, Se cbserva cA efectul amortizarii este mai puternic pentru valori mai mici ale amortizarii, Aceasta inseamna ca la o crestere a amortizarii de la 0% la 2% reduce'ea raspunsului seismic este mai mare decit la 0 erestere a amortiaarii de la $% la 7%, Efectul amortizarii, in reducerea raspunsului, depinde implicit de perioada, ceea ce evidentiazd complexitatea raspunsului structural la cutremure, Miscarea unei structuri si fortele asociate pot fi reduse prin cresterea amortizarii efective a structurii, Amortizorii atasafi structurilor fird a schimba perioada vibrajilor naturale, au permis atingerea acestui scop. Ei se insereazA in diferite zone ale structurilor: la baza cladirilor, intre compuri de clidiri, in compu unor elemente de rezistent, cu scopul imbunatafiri substantiale a sigurantei la cutremure. 2.3.10, SPECTRU DE PROIECTARE iN DOMENIUL ELASTIC Spectrul de proiectare este destinat realizarii noilor constructii si evaluarii siguranjei constructiilor existente la un eveniment seismic. Spectrul trebuie si satisfacd anumite cerinte avand in vedere urmatoarele mentiuni ~ cutremurul nu se repetd ca varfuri de accelerate, vitezd sau deplasare: = raspunsul spectral pentru ¢ alti migcare a terenului invegistrati. in acelasi amplasament este neregulat dar varfurle si adnciturile nu corespund acelorasi perioade; ~ nu se poate prognoza raspunsul spectral cu toata dentiia lui in detaliu la un ccutremur, Spectrul de proiectare trebuie sf constea dintr-un set de curbe netede sau 0 serie de linii drepte pentru fiecare nivel de amortizare. Spectrul de proiectare este feprezentativ pentru cutremurele care s-au manifestat in trecut Analiza statisticd a raspunsurilor spectrale pentru ansamblul a NV migeari ale terenului inregistrate in amplasament sti la baza spectrului de proiectare, Se accepta cA pentru fiecare migcare de pamént s-a calculat spectrul de réspuns normalizat ca in fig. 2.25. Fie > perioada naturali T, cireia ii corespund ordonatele raspunsurilor spectrale pentru migcare a normalizata D' /u; a: deformata spectrala pseudoviteza normalizata V'/ii!,, pseudoacceleratia normalizata A’/i,,. Notatiile D',V' si A’ sunt ordonatele raspunsurilor spectrale ale deformatiei, pseudovitezei respectiv pseudoacceleratici iar w',. i, gi ‘ij, sunt valorile de varf ale deplasari, vitezei si acceleratiei terenului BAZELE TEORETICE ALE CALCULULU! CONSTRUCTULOR LA ACTIUNI SEISMICE__S7 ‘Asemenea triplete se definese pentru fiecare migcare a terenului din cele N considerate. Analiza statistici a acestor valori le ageazi pe cite o distributie probabilista. Astfel, corespunzator unei perioade 7,, multimea valorilor permite tandard. Fig. 2.26 ilustreaza schematic, calculul unei valori medii si a abaterii : pentru trei perioade, cei doi parametri statistic ca si coeficientul de variatie. Se constaté cA valorile sunt diferite. Daca se unese punctele, avand ca ordonatii media plus © abatere standard, se obtine spectrul de raspuns mediu plus 0 abatere standard. Cele doua curbe spectrale nou obfinute sunt mult mai netede decat curbele miscarilor individuale. Deci aceste spectre de raspuns se constituie intr-0 idealizare a curbelor spectrale individuale, facdnd trecerea de Ia niste curbe foarte neregulate la 0 serie de segmente de dreapta. Fig. 2.26 Spectrul media si spectrul mediu plus o abatere Din cele de mai sus rezulté maniera de a construi spectrele de proiectare plecdnd de la miscdrile terenului. Pentru valorile perioadelor 7,,T,.7, si T, si pentru factorit de amplificare corespunzatori celor wei zone spectrale sa dezvoltat analiza de mai sus pentru un ansamblu mai larg de miscéri inregistrate intr-un teren de sedimente. Factorii de amplificare pentru dowd hivele de probabilitate care si nu fie depasite 50% si 84,1% sunt dati in tabelul 2.7 de asemenea, functie de factorul de amortizare se da expresia factorului de amplificare in tabelul 2.8.INGINERIE SEISMICA Tabelul 2.7, Factor de ampliticare pentru Specrul de proietare Amortizarea Median 50% 0 abatere 88.1% ee 7 me ™, my my z sa _| 508 366__| za92 [2a 5 2.12 [1.65 271 2:30 2.01 0 res [137 120 99 Tae 169 Tabeled 28 Expresia factorilor de ampliicare [esse [setses Tene] [__veannsoe | _Oatwurcnaminasare Ts 321-068 Ine $3814 ne ™ | 231-041 ne 338-067 ne mp 182-027 ing 273-045.Ing in rezumat, procedura de constructie a spectrului de proiectare este uurmatoarea: 1. se traseaza tei linii punctate corespunzitoare valorilor de varf ale acceleratci Moy. Vite7Ci ley $i deplasatii Ug pentru o miscare a terenului (v, fig. 227); 2. pentru un factor de amortizare & precizat se calculea7a factorii de amplificare m,, my si my 3. se multiplicé ti, cu factorul_m, pentru a obtine linia dreapta. bec repreventind o valoare constanta « acceleratiei A 4 se multiplica ty cu fectorul my pentru a obfine linia dreapta c-d reprezentand o valoare constanté a vitezei; 5. se multiplica u, cu factorul m, pentru a obtine linia dreapti de reprezentand 0 valoare constanta a deplasarii; 6. se deseneasa linia A= ii, pentru perioade mai mici decat T, si linia D = tug, pentru perioade mai mari decat T, 7. se traseaza linile de tranzitie a-b si ef pentru a completa spectral Pentru exemplificarea deosebirii esentiale intre factorul amortizarii de material si a factorului amortizarii unei construct in ansamblul, in tabelul 2.9 su date cateva valori rezultate din masuratori in situ. Daca pentru ofel. respectiv Pentru beton, factorul amortizarii este 2 si 5, din tabelul 2.9 se deduce factorul 59 BAZELE TEORETICE ALE CAL.CULULUI CONSTRUCTILOR LA ACHIUNISEISMICL 59 c implicita a factorilor structural al amortizarii? Deosebirile presupun 0 combinatie implicit oe : de amortizare intr-un anumit fel, care ia in seam& materialul, proportia constructie gi sistemul constructiv. Natura amortizarii, caracterul ei neliniar sunt desig: evidente. rodgres ce ut 2 Seaside eter | ae Coane as Fig, 227, Constructia spectulu clastic de proiectare Tabelu! 29 Factonl amortili a diferite tipur de struct | Factor pul de constructie 7 ue f amortiaei (%) 1] Cadre Gin ojel sidate, co Woh pore co structs 7 fexbila FT] Cadre din fel sudate. cu plangee normale din ton 7 7 rot aerate nee noe Ue Feon] TD 7 Rae in bc pend a TEE oT 7] Catrina au vidio rae waa | 7 intone feu 7 3 Cae din bon cu pa Ban | 7 Diatragime din boton vane Consiai cu hele 9 pera dia Feneh - INGINERIE SEISMICA ANALIZA MODALA A RASPUNSULUI SEISMIC AL SISTEMULUI CU N GRADE DE LIBERTATE DINAMICA 2.4.1. INFRODU RE La nivelul actual de cunostinte, cea mai frecventa metodi de determinare @ raspunsului seismic al sistemului cu n gid. este metoda analizei modal-spectrale Se accepta ipotezele Dinamicii constructor, iar ca deformata dinamica a cconstructiei, una dintre formele proprii de oscilatie (ipoteza micilor deformatii) 24.2, MODURI PROPRIL DE OSCILATIE Se considera ca suport material al supozitior teoretice ale acestui paragraf, fie un cos de fum industrial, fig. 2.28 a, fie 0 diafragma verticalé, fig. 2.28 b, fie 0 pila lama, fig, 2.28 c, Pentru a dispune de un model cu un numar finit de gid. se ‘imparte in tronsoane fiecare dintre ele. Impartirea in tronsoane se practicd fie in ttonsoane de aceeasi lungime, fie de aceeasi greutate. in centrul de greutate al fiecdrui tronson se concentreazi masa inerjiala a acestuia. Rezulté schema geometrica a modelului dinamie din fig. 2.28 d. O cauza perturbatoare de foarte scurtd durata aplicata construct’, provoaca miscarea acesteia in jurul pozitiei de cchilibru static. Acest fapt se confirma de comportarea in situ a constructiilor care suporté convoaie, explozii, cutremure. = Ee iia af [ Le ee gummy, Fig. 2.28. Modeliri cu mase concentrate BAZELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNI SEISMICE 61 Pentru deducerea analiticd » miscarii structurilor dint-o cauza perurbatoare de foarte scurta duratd la care intereseaz numai deplasarile laterale, se accept schema din fig.2,28 d. Aceasta simplificare aduce numarul gd. la egalitate cu hhumarut maselor ineriale. in cazul elauirilor in eadte, plangecle find yaibe rigide. se translateazA pe orizontala fir a se deforma in planul lor. Acest fapt conduce la identtatea deplastrilor orizontale pentru toate punctele aceluiagi plangeu. Se considera masa inertialé curent& m, intr-o deplasare momentana 1, (t) cénd asupra ei actioneaza forta de inertie J, Ja nivelul j datorita deplasdrilor de la celelalte nivele -m ji, si forta de reactiune elastics Fre yy thy My Pat hy ty Fook, (258) Conditia echilibrului dinamic pe directiag... - in baza principiului d'Alembert se scrie Fe FL Qt (2.59) sau in forma dezvoltata: cme, = hy, thy ty bat hg on (260) Scriind aceasta ecuatie pentru toate gid, ale modelutui, se obfine un sistem de ‘ecuati liniare si omogene avand expresia matriceald (ot } {u}+ [a tu} = 0} (261) {in care au intervenit notatiile referitoare la matricea de inertie, respectiv matricea de rigiditate [m ky ky kay he | (2.62-2.63) ml bea te al si vectorul deplasarii, respectiv al acceleratiei: Aube fast Y 2 fib tis a, F 26 intrucat se cauta oscilatiile armonice ale modelului, se cunoaste alura matematica & acestora. [w]= {= {a}-sinor (2.66) unde {a }reprezinta vectorul amplitudinilor. Seriind vectorul acceleratiei2. INGINERIE SEISMICA, fi}=-0? {a}-siner (2657) dupa retranscriere si gruparea factorilor se obtine: (ar ]- 2a -[K )fa}= {0} (2.67) Acesta este un sistem de ecu liniare si omogene care admite solutie diferita de solutia banala daca: det ]-a-[k)=0 (2.68) Ansamblul relatilor (2.67-2.68) poarté numele de problema valorilor proprii P.V.P. in raport cu matricea de rigiditate. Ecuatia caracteristic’ (2.68) cu necunoscuta 2=I/@? are gradul egal cu numarul g.d. si toate rAdacinile poritive Aye Ay rd A, 20 (2.69) inlocuitea valorii parametrutui propriu 2 in sistemul de ecuatii omogene (2.67) ex. A= A ,conduce la (oe), [xD {a}, =0 Aflarea necunoscutelor se face functie de una aleasa arbitrar, ex. a,=1. in aceasta situatie. solutia sistemului (2.67) se numeste veetorul propriu normalizat al ‘modului intai si se noteazt cu {9}, . Similar se procedeaza pentru celelalte moduri de oscilatie Problema valorilor proprii se formuleaza si in raport cu. matricea de flexibilitate [F ] in baza egatitayi [K]' = [F], cand P.V.P. const din expresiile: (le } (ot ]-a-[7)-{a}=0 61 detifF [a ]-2-[r)=0 2.68") Modalitatea de rezolvare a problemei este aceeasi redati de (2.67), (2.68'). Moduri de oscilatie normalizate. Din punct de vedere inginerese 0 constructie modelaté ca un sistem cu n gd, poate oscila in n feluri numite moduri proprii de oscilatie. Un mod de oscilatie se precizeaza prin perioada oscilatiilor gi vectorul amplitudinitor, marimi care rezulta din rezolvarea P.V.P. Vectorul amplitudinilor arata deformata modelului invariant calitativa, cu un factor heprecizat. Acest motiv conduce la ideea de normalizare a vectorilor propri Normalizarea se practica in doua feluri 4) Se alribuie valoarea unitate pentru amplitudinea unui g.hd. Astfel in modul j de oscilate se preferd ay=I si atunei vectorul propriu normalizat al moduli j se sce’ BAZELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCTIILOR LA AC]IUNISEISMICE _ 63. (2.70) {}, ={4.,. yer b) in discutile teoretice si programele de calcul automat se foloseste nnormalizarea prin intermediul asa-numitei mase modale a carci expresie este: + = {oF [a fo}, Yogi, em) ue Daca normalizarea se face in raport cu masa modal, ex. Mj = 1, j1.2..0t atunci masele modale se numese ortonormate si satisfac egalitatea: fo} fw fo|=(7) (2.72) unde a intervenit matricea unitate [/] si matricea modal [4] data de relatia: Or Me %.] Gar O22 on 73) {o}= Uh. foh.to}.foh l= [Pas Gun) Ortogonalitatea modurilor proprii normalizate. O proprictate remarcabila 1 vectorilor normalizafi consti in ortogonalitatea lor in raport cu matricea de inertie sicu matricea de rigiditate. Matematic proprietatea se exprim prin: {o} lor Ho}, =40¥ [moh =0. is (2.74) Demonstratia este scurté si imediata, Fie doud soluti ale P.V.P: (a,.f6) Mo,.6},) relatia (2.67) P.V.P. Adic& (co? [oe [x Ho}, =(0} (? -[1}-[x Yo}, = 10} inmultind aceste egalitay la stanga cu {pF respoctiv ev {9} result: 7 {0} [M Ho} = f0F kK} oof {oF (m Ho}, = 16} Le Heh, ‘A doua relatie se supune operatiei de transpunere si se scade din prima, RezultaINGINERIE SEISMICA (co? ~c; Yo} [o Ho} =0 Cum inst @, #0, se deduce ca 4}; [o Ho}, =0 Din ultimele egalitati decurge si valabilitatea relatiei {oF x }o} =0 (2.75) Necunoscute modale. Modelul dinamic al unei constructii cu m gd. poate oscila in m moduri proprii. Deplasarea masei mi, in modul j de oscilate se serie eu ajutorul elementelor de normalizareastfel: 4, =44,5iN@ 1=,,,, sin@, (2.76-2.77) Ou, inca intervine nowjia ¥,=a,, sinojt : j=1,2,..n (2.78) care poartd numele de coordona:d sau necunoscutt modalé. Daca se accept Superpozitialiniard a modurilor proprit de oscilatie in ipoteza micilor deformati deplasarea masei m, in toate modurile are forma: : Me Uy ty + Uy, =O 0¥, + O¥, + +O.5¥, (2.79) Cu aveste achiziti vectorul deplasirilor pe directia tuturor g Ld, are forma: i) [Our Gay o qe Ju] lO, Oe - 0 fe H* Ls [er er» = dn fl Recunosedind matricea m d matricea modal data de (2.73), vectorut deplasirilor devine: {a= [o}y} (2.80') Problema valorilor proprii sub forma compacta. Prin analogie cu matrivea modala, cele n freevente circular circulare ale modurilor proprii se asociazA intr-o m; e diagonala. Aceasté matrice are cexpresia: pee sense iro matics (2.80) YJ BAZELE TEORETICE ALE CALCULULUI CONSTRUCTILOR LA ACTIUNISEISMICE _65 [op ] — |e] [kJo), (281-789) L | ‘Marimile caracteristice ale fiecdrui mod de oscilatie satisfac egalitatea: x Ho}, = LM Yo},@; sist. Pentru toate cele n moduri de oscilatie, ultima relatie conduce la problema valorilor proprii in forma compacta [k]o]=[uJo}o| (2.83) Interpretarea ortogonalitatii modurilor proprii, Din punct de vedere fizic proprietatea de ortogonalitate a modurilor proprii de oscilatie in raport cu matricea de inertic este urmatoarea: lucrul mecanic efectuat de fortele de inertie generate de modul j de oscilatie pe deplasirile modului i de oscilatie este nul. Intr-adevar, fortele de inertie din modul j de oscilatie fiind: tu}, = IM Ke, pe deplasarile modului i de oscilatie: {u}, {Tite =~} {0}, (Hoh y,y, =0 © a doua interpretare a proprietitii de ortogonalitate se refera ta lucrul mecanie nul al fortelor static echivalente asociate modului j pe deplasarile modului i, intr-adevar, forfele static echivalente din modul j au formularea (rj, =[e Ke, = le Ho}, iar lucrul lor mecanic pe deplasarile din modul este: fF Yuh = (oF [kHohy,¥, =0 Alura formelor proprii de oscilatie. in fig. 2.29 este reprezentati o structura spatiala cu masele concentrate in noduri. La o tratare spatiala a P.V.P din cele 12x 6 = 72 gd. 36 sunt de translate, cite 12 gd. pe direotia fiecarei axe, iar celelalte 36 sunt rotatii, in fig. 2.30 sunt etalate dou forme de oscilatie de ‘ranslatie orizontalé iar in fig. 231 dowd forme de oscilatie pe vertical’ 7 [m Ko}, y, (2.84) fo}, efectueaza lucrul mecanic:66. INGINERIE SEISMICA in calcutul seismic al constructilor, in marea I i ; in marea lor majritate sunt situati cind brepondrent este miseareaotiontale dar sunt iui cand iteresears miyarea verticala. de aceea se asociaz migcarii seismice una din formele proprin de oscilatie ca deformatd dinamica a steucturii a Fig. 2.30. Porme propri orizontale ot Fig. 2.29, Model tridimensional Fig. 231, Forme props vertical, 2.43, AMORTIZAREA LA SISTEME CU N G.LD. Amortizarea viscoasi. La modul ‘se asociaz o matrice de amortizare de forma: oo Icl- 28) ¢ a ae in care ¢, reprecinta amortizarea efectiva pe ditectia g.ld. -i datorité migcdrii pe directia g.ld. +. Practica actuala accept modelul Rayleigh pentru amortizarea WRLAACTIUNISEISMICE _ 67. viscoasi a constructiilor sub forma unei relati liniare functie de matricea de inertie si matricea de rigiditate: Ic] Sub aceasta forma, modurile proprii normalizate sunt ortogonale si in raport cu matricea de amortzare _[M ]+a,[K] (2.86) {oF Ilo}, =0: i+ i (287) Amortizare modald. Prin analogie cu masa modala (2.71) se defineste pentru un mod de oscilatie ex. j, amortizarea modalA respectiv rigiditatea modal prin relaiil: c; = {0} (clo), (2.88) = fo} La Ho}, (2.89) Pentru un mod de oscilatie stabilit j, amortizarea se precizeazA prin factorul amortizarii sau fractiunea din amortizarea criticd. Relatia (2.86) permite determinarea factorului amortizarii modale. Astfel se inmulteste la sténga gi la dreapta relatia (2.84) cu vectorul {9 respectiv {0}, Rezult: Ch sa,M)+a,K; (2.90) Se substituie in (2.86) relatiile Dinamicii constructiilor deduse din P.V.P. si anume: C)/Mj =2-6,-0, 29) K}/M}=0; (2.92) sise gaseste factorul amortizarii modului j de oseitate: (2.93) In coordonatele @, & expresia (2.93) are alura din fig. 2.32 si evidentiaza amortizarea vascoasi cea mai mare pentru modul intai de oscilatie. Coeficientii a,.a,se determina rezolvand sistemul de ecuatii pentru doud ™moduri de oscilajte cunoscute 1, 7 aol IS (2.94) a} |g 1] — 0, @, U i \ ©, La"BAZELE TEORETICE ALE CALCULULUL CONSTRUCTIILOR LA ACTIUNI SEISMICE 69, $8. INGINERIE SEISMICA se obtine: Roe (2.95) b b x ee Ke Fig 233. Modele de amonizai 2 ., Tiniare 4 (2.96) MopELyL MODELL MODELUL MODELL THOMSON — VOIGT MAXWELL ior Fig. 232, Dependents amortiare Trecventa Or 92 03 OE OY wt Dacd se accept& pentru cele doud moduri avelagi factor al amortizarii €, = E, = € ceea ce este realist, fig 2.32. atunci coeficientiirelufiei Rayleigh au forma: 4, (295) 2.96) 24.4. AMORTIZARE REALISTA Amortizarea la construct in migcare, transforma energia mecanicd in energie ‘ermicd si astel disipea7d o parte din energia scismic& indus8. O asemenea disipare energeticé are loc in elementele structurale ea gi in elementele nestructurale ori tn dispozitivele de amortizare cu carz este echipat’ constructia. In raspunsul seismic amortizarea are un aport neesential cu exceptia fenomenului de rezonanta nde devine determinant. Ipoteza amortziri viscoase, in variantele din fig. 2,33 ni este mai potrivit daca sistemul care se analizeaza este compus din mai multe parti cu nivel de amortizare diferit. Astfel. componentele individustle ste unei structuri lp. cadre, diatragmc. pereyi despattitori, pot avea valori diferite pentru amortizare ceea ce conduce la valori greu de anticipat pentru intreaga structura. in tabelul 2.9 sunt redactate céteva valori ale factorului amortizarii pentru constructii rezultate din masuratori Se constatd c& exista diferente intre amortizarea de material: 2% pentru otel, 5% pentru beton si factorul amortizarii pentru o constructie. Aceste diferente se explicd prin combinarea factorilor de amortizare intr-un anumit fel si caracterul neliniar al acestora Fig, 2.4, Subsistemele unet construct Ansamblul teren-structura este un exemplu elocvent de sistem cu nivele de amortizare diferite, usor de intuit pe modelut din fig, 2.34. De obicei terenul de sub constructie se considera rigid fn analiza multor construct, efnd se accepta ea baza de rezemare se deplaseazé ca un rigid. Dar la constructiile subterane, terenul nu mai poate fi acceptat ca rigid. Cazul rezervoarelor ingropate. al tunelurilor,0 ~ INGINERIE SEISMICA motiveaza nivele de amortizare diferiti pentru medii diferite. Factorul amortizarii terenului este de cirea 15-20% faté de celal constructiei de 3-5. Un alt exemplu il constituie rezervoarele umplute cu lichide la care amortizarca lichidului este neglijabila in raport cu rezervorul. Deci, considerarea amortizarii vascoase nu este realista la asemenea constructii. Aceasta constatare este evidenta la constructiile echipate cu diferite dispozitive disipatoare de energie, ori izolate la baza. Pentru construct de tipul celor mentionate mai sus, matricea de amortizare se construieste prin procedeul asamblarii matricelor de amortizare pentn i componente, fig. 2.34 pentru subansamblurile SERS | ses gpeten | Fig. 235, Factorl amortizari indfren Ge'|| linia echivalente la boton Fig. 2.36. Amontizare tin echivalenta cu modell Di respactiv Massing b) MODELUL MASING. BAZELE TEORETICE ALE CALCULULU! CONSTRUCTULOR LA ACTIUNISEISMICE _71 incercari experimentale pe diferite elemente din beton armat cu incéreare crescatoare pana la dezvoltarea fisurilor, au evidentiat manifestarea unei amortizari neliniare care depinde de marimea amplitudini, fig. 2.35. Se observa o amortizare initial mare care se explica prin manifestarea fortei de frecare pe masuri ce fisurile se dezvoltd. Dupa ce fisurile s-au dezvoltat, amortizarea scade deoarece aportul frecarii devine neglijabil. Pentru o mai realist apreciere a amortizirii betonului armat din elemente liniare s-a Picut propunerea redata de modelul Dieterle ilustrata in fig. 2.36 a care ia in seam amortizarea elasticd, amortizarea vascoasd, amortizarea prin frecare. Pentru elemente mai complexe din beton armat se recomandi modelul Massing, din fig. 2.36 b. 124. RASPUNSUL SEISMIC AL SISTEMULUI CU N GLD. 2.4.5.1. Modelul matematic Pentru masa m, a schemei geometrice din fig. 2.28 d in prezenta miscar seismice aplicaté bazei de rezemare se scrie ecuatia echilibrului dinamie pe directia gd. kastfel a 2.97) Dupa. separarca termenilor cu necunoscutele si serierea ecuatiei (2.97) pentru fiecare g.l.d. al schemei se obtine sistemul de ecuaii diferentiale cu necunoscutele ccuplate de forma: (i Hit} Lo Hoo} (a Yer} = Le Kin (2.98) Termenul din dreapta al ecuatiei (2.98) reprezinté vectorul fortelor seismice generate de migcarea bazei si se noteaza cu fp, J= Im His (29) Ecuatia (2.98) pastreaz& forma si pentru considerarea altor g.ld. nu numai a celor de translatie pe directie orizontala Daca pe directia unor g.lid. masa inertial lipseste sau nu intereseaza forta de inertie pe aceasta directie, atunei aceste g.l.d. pot fi eliminate in vederca reducerii ‘humarului necunoscutelor. O modalitate este condensarea cinematicd, exemplu planseele rigide dau aceeasi translatie la toate punctele lor. O alta modalitate este procedeul condensirii statice. Acesta rezida din suprimarea necunoscutelor corespunzatoare din vectorul deplasarii, vitezei si acceleratiei ca sia liniilor si coloanelor respective din matricea de inertie si rigiditate.