CURTEA CONSTITUTIONALA A REPUBLICII MOLDOVA str. Alexandru Lapusneanu nr, 28, Chisinau MD 2004, Republica Moldova SESIZARE prezentati in conformitate cu articotul 25 lt, g) in Legea nr. 317-XIII din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constitufionala gi articolele 38 alin.(I) lit. g) si 39 din Codul Jurisdictiet Constitufionale nr. 502-XII din 16 iunie 1995 pentru controlul constitufionalitifii Decretului Presedintelui Republicii Moldova nr. 32-IX din 11 februarie 2021 privind desemnarea candidatului pentru funcfia de Prim-ministru1- AUTORUL SESIZARIT Deputafii in Parlamentul Republicii Moldova 1, Vasile BOLEA, 2. Grigore NOVAC, 3. Alexandr SUHODOLSKI. Parlamentul Republicii Moldova Bulevardul $tefan cel Mare si Sfint 105,1- OBIECTUL SESIZARIL Prezenta sesizare are drept obiect examinarea constitufionalitatii Decretului Pregedintelui Republicii Moldova nr.32-IX din 11 februarie 2021 privind desemnarea candidatului pentru functia de Prim-ministru. IIL- CU PRIVIRE LA CIRCUMSTANTELE DE FAPT La 11 februarie curent Presedintele Republicii Moldova a emis Decretul nr, 32-IX privind desemnarea candidatului pentru functia de Prim-ministru, actiune prin care a declansat necesitatea examinirii spefei prin prisma contenciosului constitutional din considerentele de fapt si de drept dupa cum urmeaza: Prin Decretul n.25-IX din 27 ianuarie 2021 in calitate de candidat desemnat pentru funefia de Prim-ministru a fost desemnata doamna Natalia Gavriligs. La 8 februarie curent, candidatul a prezentat Parlamentului scrisoarea nr.265 prin care a solicitat votul de incredere asupra programului de activitate si a intregii liste a Guvernului La II februarie curent, in cadrul sedinfei plenare a Legislativului a fost examinat programul de activitate precum si lista Guvernului desemnat, care odata fiind supuse votului Circumstanfe care potrivit art.85 alin.(2) din Legea suprema, constituie res} primei solicitiri de investitur’a. Tot la 11 februaric 2021, in cadrul sedintei plenare, pregedintele Fractiunii parlamentare al Partidului Socialistilor din Moldova a dat citire in condifiile art4 alin.(12) al Regulamentului Parlamentului, Deelaratiei eu privire la constituirea majors parlamentare formate din 54 de deputati, pentru desemnarea doamnei Mariana Durlesteanu la funcfia de Prim-ministru. in aceiasi zi, printr-o notificare oficial’ a fost informat Pregedintele Republi Moldova despre constituirea majoritafii parlamentare (notificarea find inregisirata la cancelaria prezidenfiald cu nr.342, ora. 16:05). in acest sens, Pregedintele Republicii Moldova a publicat urmatorul text pe site-ul oficial al Pregedintiei: ingere a Astézi, am avut 0 nowis rundé de consulta cu fractiunile si grupurile parlamentare, asa cum cere Constitufia, Aceasté discufie a fost transmisd online, pentru ca cetifenit interesati sa 0 poate unmméni. Tot astéei, spre seard, pe adresa Presedintiet a venit o scrisoare eu o propunere la funcfia de Prim-ministru, senmatd de 54 de deputati. In aceasta list am descoperit semmaturi ale persoanelor in raport cu care existe dubii cd si-ar i exprimat voinga tn mod liber. $i aici vorbese despre persoane care au fost supuse actului rapirti, care aut fost finute ostatice, persoane care ait ‘fost implicate in furtul miliardutui si deputati care au schimbat mai multe partide politice $i mat ‘multe grupuri parlamentare. $i pe cazul imora dine aceste acte de traseism politic existd suspiciuni rezonabile de coruptie $i de presiune externd. In aceste conditii, am decis inaintarea la functia de candidat pentru functia de Prim-ministru a doamnei Natalia Gavrilifa, Unainte de a amma candidatura la functia premier, Presedintele Republicii Moldova a avut consultdri cu fractiunile si grupurile parlamentare. In cadrul discufiile fractiunile parlamentare Partidul Acjiune si Solidaritate, Plaiforma Demnitate si Adevéir, dar $i Partidul Democrat din ‘Moldova au spus ferm cd nu vor sustine candidatura propusd de fractiunea Partidului Scialistitor din Republica Moldova si de Platforma ,, Pentru Moldova” La 11 februari, cunoscand despre Declaratia cu privire la constituirea majorit parlamentare, Presedintele Republicii Moldova a convocat fractiunile parlamentare pentru 3consultiri repetate in contextul esudirii primei tentative de investitura. in urma consultarilor, Seful statului a emis Decretul nr.32-IX din 11 februarie 2021 privind desemnarea (repetata) a doamnei Natalia Gavrilif’ la functia de Prim-ministru, Alifel spus, Pregedintele Republicii Moldova a actionat in mod discretionar, contrar obligatie! imparfialitatii $i neutralititii politice in procesul desemnarii candidatului pentru funotia de Prim-ministru. IV - EXPUNEREA PRETINSE] SAU A PRETINSELOR {NCALCARI ALE CONSTITUTIEL, PRECUM SI A ARGUMENTELOR IN SPRIJINUL ACESTOR AFIRMATIL in contextul circumstantelor de fapt expuse supra, conturaim considerentele de drept dupa cum urmeazi: A priori, subliniem faptul cd referindu-se Ja prineipiul constitutional al separtiii si colaboriitii puterilor in stat, Curtea Constitutionala, in Hotarirea nr. 23 din 9 noiembrie 2011 privind interpretarea articolului 116 alin.(4) din Constitutie, a mentionat 19, Principiul echilibrului institutional, cunoscut astazi sub denumirea ,,checks and balances” (in traducere aproximativa din limba englezi insemnénd ,,sistemul de fine si contrabalanfe”), st la baza democratiei si presupune echilibrul puterilor gi controtul lor reciproc, astfel incdt puterile statale sa aib& aproximativ acecasi pondere, adict s’ fie echilibrate, pentru a se putea limita reciproe, evitdnd astfel ca puterea statala si fie folosita in mod abuziv”. in acest sens, este incontestabil rolul co-decizonal al Parlamentului gi institutici prezidentiale in procesul identificarii si desemnarii candidaturii pentru functia de Prim- ministru. Respectivul mecanism constitutional fiind statuat in prevederile art.98 din Constitutie. Deosebit de important pentru aprecierea spetei descrise, sunt constatirile refinute in Hotiréirca nr, 33 din 10 octombrie 2013 privind interpretarea articolului 140 din Constitutie potrivit ciror: interpretarea dati dispozitiilor constitufionale comporta caracter oficial si obligatoriu pentru tofi subiectii raporturilor juridice. Hotirarea prin care se interpreteazi un text constitutional are putere de lege si este obligatorie, prin considerentele pe care se sprijini pentru toate organele constitutionale ale Republicii Moldova. Aceasta se aplic4 direct, fara nici o alti condifie de forma Indiferent de natura hotirdrilor Curtii, fie c& sunt de interpretare a Legii Supreme sau de control al constitufionalitfii cadrului normativ subsecvent, ele igi produc efectele pe care Constitutia si legea le confera, in raport cu atribufia exercitatii de Curte, forfa lor juridied neputand fi contestati sau confirmati de nimeni. In ccea ce priveste autoritifile publice implicate in procedurile analizate, dincolo de obligatia acestora de a respecta normele legale aplicabile acestor proceduri si jurisprudenta Curtii Constitujionale in materie, le revine si obligatia de a acfiona cu respectarea prinei itdfii constitufionale, principiu care pune in discufie, intre altele, relatia jntre forma si fond in aplicarea Constitutiei. in jurisprudenfa sa constanti, Curtea reitereaza cd respectarea principiului separarii puterilor implica nu doar faptul c& nici una din ramurile puterii nu intervine in competentele unei alte ramuri, dar si faptul c& nici una dintre aceste ramuri nu igi va neglija atributiile pe care este obligata si le exereite in domeniul specific de activitate - indeosebi atunci cand 0 astfel de obligafie este statuati in Legea Suprema sau a fost impusa printr-o hotarare aCurtii Constitutionale, instant care, in virtutea art.134 din Constitutie, asigura in cele din urmé realizarea principiului separarii puterii de stat. Curtea a reamintit cd respectarea hotardrilor Curtii Constitutionale este o conditie necesara i esenfiala pentru buna fanefionare a autoritafilor publice ale statului si pentru afirmarea statului de drept. Subsidiar, Curtea subliniazé ca factorii juridici, si nu politici, trebuie si determine reac{iile fafa de hotirarile Curfii, in special daca ele provoaca obligafii concrete pentru subiectii corespunzitori Curtea Constitufionala, fiind unica autoritate abilitata prin lege si exercite controlul de constitutionalitate, are plenitudinea de jurisdictie in acest domeniu. A accepta ca efectele deciziilor sale si fie interpretate, in procesul de aplicare a legii, de catre alte institufii ale statului ar echivala cu o stirbire a competentei Curtii in continuarea logicii, subliniem ca prin Hotarérea nr, 32 din 29 decembrie 2015 pentru controlul constitufionalititii Decretului Presedintelui Republicii Moldova nr. 1877- VIE din 21 decembrie 2015 privind desemnarea candidatului pentru fimetia de Prim- ministru, Inalta Curte a apreciat cf in republicile parlamentare, legislativul are un rol major in desemnarea scfului Executivului si a celorlal{i membri ai Guvernului (Germania, Italia). Presedintele are rolul de a media conflictele politice si de a reprezenta pe plan extern (ara, neavénd atributii executive. Totodati, principiul, de la care se porneste in statele democratice, indiferent de forma de guvernamant, este acela ci Guvernul trebuie si exprime voinfa majoritafii politice din Parlament, iar pentru a guverna trebuie si aiba sprijinul acestei majoritati parlamentare. Mentionand practica francezi, Curtea subliniaz’ c& in Prana, Constitujia spune despre desemnarea (numirea) Prim-ministrului doar atat: “Presedintele republicii numeste Prim-ministrul”, fri consultari, fird alte constrangeri. Teoretic, Presedintele Franjei ar putea si numeasea Prim-ministeu pe oricine, pe cineva din partidul séu, indiferent de majoritatea parlamentara. in practicd, insa, Presedintele Franjei nu a numit niciodati pe alteineva decéit pe cel propus de majoritatea parlamentar’, chiar si atunci cfind aceasta apartinea adversarilor sii sau in pofida faptului c& partidul prezidential era reprezentat de cei mai mulfi parlamentari, iar majoritatea parlamentar’ era format de doud partide mai mici. in Grecia, Constitutia prevede c& Pregedintele Republicii numeste Prim-ministrul gi la propunerea acestuia din urmd, numeste si revocd ceilalfi membri ai Guvernului gi secretarii de stat. Este numit Prim-ministru seful partidului care define majoritatea absolut a locurilor in Parlament. fn Letonia, potrivit Constitufiei, Guvernul este alcatuit de catre Prim-ministru, caruia Pregedintele i-a incredinat acest lucru. Pentru a-si indeplini atributiile, Prim-ministrul si ceilalti minigtri trebuie si se bucure de increderea Parlamentului in fata cruia rispund pentru aetivitatea lor. in Malta, potrivit Constitutiei, Pregedintele Republicii desemneaza in functia de Prim-ministru un membru al Camerei Reprezentanfilor, care, in opinia sa, este cel mai competent si solicite sprijinul majoritifii membrilor respectivei Camere. Observiim deci, faptul c’ in majoritatea cazurilor in procesul desemnérii candidatului pentru functia de Prim-ministru accentul este pus pe majoritatea parlamentara, De altfel, principul de baz al democrafiei este cel al majoritifii. Decizia este luata de citre aceasta si de ciitre cei care reprezinta o majoritate a alegatorilor, indiferent din cite partide este formati aceasti majoritate sau daci existi un partid mai mare (insi minoritar) decat fiecare dintre partidele care alc&tuiese maj tea in parte.in jurisprudenta sa, Curtea Constitufonala a refinut c&, ignorarea voinfei majoritAfii este caracteristica dictaturii, Literalmente, Curtea a constatat cd din prevederile alin.) al articolului 98 din Constitutic rezultS necesitatea identificirii majorit3tii parlamentare, Or, nu exist nici un motiv constitufional si democratic pentru ca Presedintele si nu desemneze in calitate de candidat pentru functia de Prim-ministru persoana care dispune de sprijinul majoritatii parlamentare, fie ea adversi Presedintelui. ‘Astfel, in cazul constituirii unei majoriti{i parlamentare absolute, Presedintele Republicii Moldova urmeaza si desemneze candidatul sustinut de aceasta majoritate. r, atribufia Presedintelui de a propune candidatul pentru functia de Prim- ministru constituie o obligafie constitutional. Exercitarea anume in acest mod a atributiei Presedintelui privind desemnarea candidatului pentru functia de Prim-ministru, reglementati de articolul 98 din Constitutie este de natura si menfind raporturile intre Parlament gi Pregediinte la echilibrul previizut de Constitujie pentru epublica parlamentara. Curtea consider ci accasta este ratiunea interactiunii Parlamentului cu Pregedintele, care se desprinde din articolul 98 din Constitutie, ambele autoritéi contribuind, printr-o impletire de actiuni politice, la formarea viitoarei echipe de guvernare. Parlamentul actioncaza pe criterii autentic politice, in care se exprima indirect consimfamantul ceti{enilor pentru formarea unui Guvern condus de un vitor Prim- ministru care se bucura de increderea gi sustinerea unei majorit2{i parlamentare. Prin urmare, in hotirirea nr.32/2015, fnalta Curte a statuat cd, majoritatea parlamentaré urmeazi a fi formalizati, nu doar declarati, cu indicarea deputatilor care constituie, cu specificarea disponibilitajii de a sustine o anumiti candidatur’ pentru functia de Prim-ministru si notificarea oficial in adresa Presedintelui Republicii Moldova. Subsidiar, in Hotirarea nr. 23 din 06 august 2020 pentru interpretarea articolelor 89, 91 si 98 alin. (1) din Constitufie prin care Curtea a apreciat cf in sensul articolului 98 alin. (1) din Constitutie, marja discretionar’ a Presedintelui Republicii la desemnarea candidatului pentru funetia de Prim-ministru este limitata. in cazul in care este constituiti 0 majoritate parlamentari absolut formalizati, Presedintele Republicii este obligat si desemneze candidatul inaintat de aceasti majoritate pentru functia de Prim-ministru. in sensul articolelor 89 gi 91 din Constitutic, in cazul in care Preget refuzi si desemneze candidatul pentru functia de Prim-ministru inaintat de majoritatea parlamentara formalizata, aceasti situatie trebuie solutionati prin prisma articolului 89 din Constitufie, care prevede suspendarea din functie si demiterea Presedintelui Republieii. Pentru aprecierea faptului dact refuzul Presedintelui Republicii de a desemna candidatul pentru functia de Prim-ministru, propus de majoritatea parlamentara, reprezinta © fapta grav, in sensul articolului 89 alin. (1) din Constitutie, trebuie avute in vedere urmatoarele elemente: a) dack prin aceasta fapta Pregedintele Republicii incalcd o prevedere din Constitutie si/sau o Hotardre a Curfii Constitufionale gi b) dac& prin aceasta faptit Presedinicle Republicii igi incaled obligatia impartialitatii si neutralitatii politice in procesul desemnirii candidatului pentru functia de Prim-ministru Cu referire ta conceptul ,majorititii parlamentare” Observam ca, in Hotarirea Cur{ii Constitutionale nr.21 din 02 iulie 1998 privind interpretarea unor prevederi ale art. 74 alin. (1) si (2),art. 82 alin, (1) gi art. 143 alin. (1) din Constitutie, fnalta Curtea a apreciat ci prin sintagma ,.majoritatea parlamentara” se infelege 6majoritatea absoluté. a deputafilor alesi in Parlament, care, in baza dispozitiilor constitutionale, pot acorda vot de ineredere Guvernului si Prim-ministrului, desemnat de Presedintele republicii”. Astfel, jindnd cont de prevederile alineatului (3) al articolului 98, este vorba de jumitate plus unu din numiral total de deputati alesi in Parlament. Or, Declarafia cu privire la constituirea majoriti{ii parlamentare pentru susfinerea candidaturii doamnei Mariana Durlesteanu pentru fimetia de Prim-ministru este alestuira din 54 de deputati ales. Cu referire la ,evaluarea calitiitilor candidatului” de catre Seful statului. in Hotérirea Curtii Constitufionale nr. 23 din 06 august 2020, instanfa de contencios constitutional a apreciat ci Presedintelui Republicii nu i se poate nega dreptul de a evalua calitd{ile, competenta, experien{a si, in fond, capacitatea unei persoane, implicate politic sau nu, de a conduce Guvernul si de a atrage sprijinul politic al majoritajii parlamentare, care il va sustine pe intreaga durat’ a legislaturii, Seful statului insé nu are un suport constitutional pentru a-si impune propriul candidat. Astfel, Presedintele intervine exclusiy ca reprezentant al statului, pentru a stabili si formaliza prin insemnaitatea si solemnitatea functiei sale si pentru a menfine cu autoritatea puterii sale echilibrul intre Parlament si un posibil viitor Guvern, Curtea a subliniat c& interpretarea Constitutici, in sensul existenfei unui drept discrefionar al Presedintelui fri de desemnare a candidatului pentru fanctia de Prim-ministru, poate conduce la aparitia unor conflicte institutionale, deoarece Presedintele Republicii nu-i poate impune Parlamentului o anumiti opfiune cu privire la persoana care va ocupa funetia de Prim- minist Curtea a refinut ci nu exist niciun motiv constitufional si democratic pentru ca Presedintele Republicii sti nu desemneze in calitate de candidat pentru funetia de Prim- ministra persoana care dispune de sprijinul majoritatii parlamentare, fie ea adversi Presedintelui. Or, Pregedintele Republicii desemneazi pentru functia de Prim-ministra candidatul care indeplineste condifiile de desemnare si de numire si care se bucura de sprijinul majorititii parlamentare. Interpretarea in sensul existenfei unui drept discretionar al Presedintelui_de desemnare a candidatului pentru funcfia de Primministru este lipsiti de logied juridicd si implica o reducere la absurd, deoarece Presedintele nu poate impune Parlamentului 0 anumiti opfiune cu privire la persoana care va ocupa functia de Prim-ministru, acest fapt fiind de natura sii creeze premisele unor conflicte institujionale artifi Progedintele desemneaza pentru functia de Prim-ministru candidatul care indeplineste conditiile de desemnare si de numire si care se bucura de sprijinul majoritatii parlamentare, Curtea Constitutionala porneste de la premisa ci Presedintele ar trebui si se comporte ca 0 autoritate care constati, dar nu interpreteazti sau modified rezultatul alegerilor, fiind constrans, printr-un articol special, si desemneze un candidat pentru functia de Prim- ministra nu dup propria sa voinga, ci dupa voinja exprimati de alegtori, sk desemneze persoana propusi de partidul sau coalifia care a cAstigat majoritatea absolut a mandatelor interpretare contrara a prevederilor Constitutiei ar induce ideea cetifenilor ck ei nu exercitd real suveranitatea nafionala, cA votul lor nu conteazi, c& oricdind rezultatul alegerilor poate fi negat de ciitre Presedinte. Or, in spefa observam cA Seful statului, in argumentarea refuzului desemnétii candidatului majoritafii a enuntat motive asertive referitoare Ja ,,calitatea” unor deputati ai majoriti{ii parlamentare, mentionind: 7» Tot astizi, spre seardi, pe adresa Presedinfiei a venit 0 scrisoare cu 0 propunere la funcfia de Prim-ministru, semnata de 54 de deputati. In aceasté liste am descoperit semnituri ale persoanelor én raport cu care existit dubii ca gi-ar fi exprimat vointa in mod liber, Si aici vorbese despre persoane care au fost supuse actului rapirii, care au fost finute ostatice, persoane care au fost implicate in furtul miliardului si deputati care au schimbat mai multe partide politice si mai multe grupuri parlamentare. $i pe cazul unora dinire aceste acte de iraseism politic existd suspiciuni rezonabile de coruptie si de presiune externd. fn aceste condifii, am decis inaintarea la functia de candidat pentru functia de Prim-ministru a doamnei Natalia Gavrilita”'. Cu alte cuvinte, Pregedintele Republicii Moldova a recunoscut ca, pe 11 februarie 2021, la adresa Presedintiei a venit o serisoare cu 0 propunere la functia de Prim-ministru, semnata de 54 de deputati. Totusi, bazdindu-se pe populisme si fapte neprobate, Presedintele a refuuzat si desemneze candidatura propusa de majoritate gi a inaintat, la discrefia sa, 0 alta candidatura pentru funcfia de Prim-ministra Cu referire la rolul Presedintelui de garant al suveranititii Conform art.77 din Constitutie, Pregedintelui Republicii Moldova ti sunt atribuite doud funcjii primordiale: de a reprezenta statul gi de a fi garantul suveranititi independentei nafionale, unitatii si integrit@fii teritoriale a {arii, Curtea Constitutional apreciaz ci ambele func{ii nu permit Presedintelui de a intreprinde actiuni fiird a fine cont de vointa Parlamentului si raporturile deja stabilite de organul reprezentativ suprem al poporului. A reprezenta statul nu inseamna a institui propria voinga. Or, conform doctrine’ de drept, reprezentarea unei persoane (in cazul dat, a statului) presupune obligativitatea reprezentantului de a tine cont de voinfa persoanei reprezentate, iin aceeasi ordine de idei se inscrie gia doua functie a Pregedintelui, care preserie garantarea unor valori nationale deja consfinfite, si nu instituirea voinfei unipersonal Cu referire la sfidarea autoritiqii Curtii Constitutionale de cittre Presedintele Republicii Moldova Subliniem ca, prin emiterea Decretului nr, 32-LX din 11 februarie 2021, Pregedintele Republicii Moldova a sfidat nu doar autoritatea Constitutiei, dar si a Curtii Constitutionale care, in jurispruden{a sa recenti a decis cA, in cazul in care este constituita 0 majoritate parlamentara absolut formalizati, Presedintele Republicii este obligat si desemneze candidatul inaintat de aceastd majoritate pentru functia de Prim-ministra (HCC nr. 23 din 6 august 2020). in acest sens, pentru a nu submina autoritatea Curtii Constitutionale sia hotirdrilor sale, Decretul Presedintelui Republicii Moldova nr. 32-IX din 11 februarie 2021 urmeazii a fi declarat neconstitutional. Cu referire ta analogia dreptutui $i analogia legit Aici, remarcim faptul cd discrefia” prezidentiala este totusi construité pe piloni constitufionali, exemple clocvente ale exercifiului ,discretiei limitate” il reprezinta bundoar cazul inadmisibilitatii solicitarii reexaminarii repetate a legii, Or, aceasta solicitare repetatt constituie 0 incilcare a procedurii stabilite si o ingeringa in activitatea legislativului utps:f/www.presedinte,md/rom/presi/presedintele-maia-sandu- e-prim-minisiru-al-republicit-moldova inainteaza-repetat-pe-natalia-gavrilita-la-functia- 8Totodati, Constitufia nu abiliteaza Pr ilegalitatea procedurii legislative. Condifii identice sunt impune $efului statului gi in cazul inadmisibilitatii reexamindtii egilor adoptate prin angajarea rispunderii Guvernului. Subsidiar, ,,discretia” Sefului statului este restrins’ si cu privire la atribufia Presedintelui Republicii de a respinge o singura dati candidatura propusi de Consiliul Superior al Magistraturii. edintele cu prerogativa de a aprecia legalitatea sau Rezumfnd cele enuntate supra, apreciem cd in procesul emiterii Decretului «1 cfu statului a ignorat urmatoarele prevederi constitutionale: J, Parlamentul si institufia prezidenfial au rol co-deeizonal in procesul identificarii gi desemnirii candidaturii pentru functia de Prim-ministra; 2, Mecanismul investiturii Guvernului este guvernat de principiul fiinelor contrabalanfelor, 3. Guyernul trebuie si exprime voinfa majorititii politice din Parlament; 4, Ignorarea vointei majoritaitii este caracteristica dictaturii; 5. in cazul in care este constituit’ o majoritate parlamentara absoluta formalizata, Presedintele Republicii este obligat si desemneze candidatul inaintat de aceasta majoritate pentru functia de Prim-ministru. r Totodati, relevant spefei este constatarea urmatoarelor evenimente de natura constitutional’: 4. La Il februarie 2021, in cadrul sedintei plenare, a fost enunfati Declaratia cu privire la constituirea majorititii parlamentare formate din 54 de deputafi, pentru desemnarea doamnei Mariana Durlesteanu la funetia de Prim-ministru; 2. Pregedintele Republici Moldova a fost notificat oficial despre constituirea majoritafii, care numeric intrunea conditiile constitutionale 50% + I din numétul deputafilor alesi. Fapt care se incadreaz neinterpretabil in conditiile statuate de Legea suprema. 3. Sefil statului a ignorat obligatia constitutional’ de desemnare a candidatului majoritafii pentru functia de Prim-ministru.Cadrul normatiy pertinent Constitutia Republicii Moldova Articolul 1 Statul Republica Moldova (3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, in care demnitatea omului, drepturile gi libertatile lui, libera dezvoltare a personalititii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezint& valori supreme si sint garantate. Articolul 6 Separatia si colaborarea puterilor jn Republica Moldova puterea Icgislativé, executiva si judecitoreasc& sint separate si colaboreaza in exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constitufici. Articolul 7 Constitutia, Lege Suprema Constitutia Republicii Moldova este Legea ei Suprema. Nici o lege gi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constitufiei nu are putere juridica. Articolul 77 Presedintele Republicii Moldova, seful statului (1) Presedintele Republicii Moldova este gefill statului. (2) Pregedintele Republicii Moldova reprezinta statul si este garantul suveranitatii, independentei nationale, al unitaii si integritayii teritoriale a farii Articolul 87 Atributii in domeniul aj (1) Presedintele Republicii Moldova este comandantul suprem al forfelor armate, (2) Presedintele Republicii Moldova poate declara, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea parjial& sau generalA. (3) in caz de agresiune armata indreptat& impotriva {atli, Pregedintele Republicii Moldova ia masuri pentru respingerea agresiunii, declara stare de razboi si le aduce, neintirziat, la cunostinfa Parlamentului. Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in 24 de ore de la declansarea agresiunii. (4) Presedintele Republicii Moldova poate ua si alte masuri pentru asigurarea securita{ii nationale si a ordinii publice, in limitele si in condifiile legii. Articolul 89. Suspendarea din funet (1) in cazul savirsitii unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitufiei, Pregedintele Republicii Moldova poate fi suspendat din functie de Parlament, eu votul a doua treimi din deputati. (2) Propunerea de suspendare din functie poate fi inijiata de cel pufin o treime din deputati si se aduce, neintirziat, Ia cunostinja Presedintelui Republicii Moldova. Presedintele poate da Parlamentului explicafii cu privire la faptele ce i se imputi. (3) Daca propunerea de suspendare din funcfie este aprobata, in cel mult 30 de zile se organizeazii un referendum pentru demiterea PregedinteluiArticolul 98. investitura (i) Dup& consultarea fracfiunilor parlamentare, Pregedintele Republicii Moldova desemneazai un candidat pentru functia de Prim-ministru, (2) Candidatul pentru functia de Prim-ministru va cere, in termen de 15 zile de la desemnare, votul de inoredere al Parlamentului asupra programului de activitate si a intregii liste a Guvernului. (3) Programul de activitate si lista Guvernului se dezbat in sedinta Parlamentului. Acesta acordi ineredere Guvernului. cu —-votul_—-majorititii _—deputafilor —_alesi (4) in baza votului de incredere acordat de Parlament, Presedintele Republicii Moldova numeste Guvermul. (5) Guvernul isi exereitd atributiile din ziva depune fafa Presedintelui Republicii Moldova (6) in caz de remaniere guvernamentalé sau de vacanfa a funcfici, Presedintele Republicii Moldova revoca si numeste, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului. juramintului de c&tre membrii lui in Legea pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului nr, 797 XI din 02 aprilie 1996 Articolul 4, aliniat (12) Majoritate parlamentar este consideraté fractiunea sau coalitia frac{iunilor, anun{ati prin declaratie, care cuprinde mai mult de jumatate din deputatii alesi u‘ELE AUTORULUI SESIZARIL Urmare celor expuse, in conformitate cu prevederile art. art.1, 6,7, 51.77, 87, 89, 98. din Constitufia Republicii Moldova, art. art.4 si 25 din Legea cu privire la Curtea Constitutionala, art. art. 4, 38, 39 din Codul Jurisdicfiei Constitufionale Solicit inaltei Curti 1. Admiterea spre examinare a prezentei sesizari 2, Examinarea prezentei sesizari in regim prioritar; 3, Suspendarea Decretului n.32-IX din 11.02.2021 pind la solufionarea in fond a cauzei, in vederea evitarii prejudiciilor si consecinfelor negative iminente. Or, procedurile si termenele constitujionale sunt strict dependente de actiunea actului sesizat; 4. Exercitarea controlului constitufionalititii si declararea drept neconstitufionala a Decretului nr, 32-IX din 11 februarie 2021 cu privind desemnarea candidatului la funotia de Prim-ministru; 5. Aprecierea faptului daca prin prisma obligatiilor sale constitutionale Presedintele Republicii Moldova prin refuzul desemnérii candidatului majorititii la funefia de Prim- ministru a. aincaleat prevederile din Constitutic si/sau din Hotirarile Curtii Constitutionale; b. a incalcat obligafia impartialititii si neutralitafii politice in procesu! desemnarii candidatului pentru functia de Prim-ministru. V - DATE SUPLIMENTARE REFERITOARE LA OBIECTUL SI VI-LISTA DOCUMENTELOR 1. Decretul Pregedintelui nr, 32-IX din 11 februarie 2021 privind desemnarea candidatului pentru functia de Prim-ministru; 2, Declaratia privind constituirea majoritafii parlamentare in vederea sustinerii candidaturii pentru functia de Prim-ministra din 11 februarie 2021; 3. Notificarea oficial a Pregedintelui Republicii Moldova despre constituirea majoritifii parlamentare din [1 februarie 2021. VII - DECLARATIA SI SEMNATURA Declarim pe onoare ca informatiile ce figureazi in prezentul formular de sesizare sunt exacte. 7y~ 4ac AN PRESEDINTELE REPUBLICIL MOLDOVA DECRET privind desemnarea candidatului pentru. functia de Prim-ministra in temeful art, 98 alin. (1) gi alin. (2) din Constitutia Republicii Moldova, Presedintele Republicii Moldova decreteaz& Art.1.-Doamna Natalia GAVRILITA se desemneazi in calitate de candidat pentru functia de Prim-ministru si se autorizeazi si intocmeasc& programul de activitate si lista Guvernului si si le prezinte Parlamentului spre examinare, Art.2. - Prezentul decret intra in vigoare la data semnarii. Chisinau, 11 februarie 2021. Nr. 32-IX.Chisinau, 11 februarie 2021 Doamnei Maia SANDU, Presedinte al Republicii Moldova Stimaté doamnd Presedinte al Republicii Moldova, Prin prezenta, in temeiul prevederilor art. 98 al Constitutiei Republicii Moldova, a Hotiririi Curfii Constitutionale nr.32 din 29 decembrie 2015, precum sia prevederilor Hotitirii inaltei Curti nr.23 din 6 august 2020, va comuni despre adoptarea la 11 februarie 2021, in cadrul Parlamentului de legislatura a X-a, a Declaratiei privind constituirea majoritafii parlamentare in vederea susfinerii candidaturii doamnei Mariana DURLESTEANU pentru functia de Prim-ministru. intra argumentarea prezentei notificdri, reiteram prevederile jurisprudentei constante a Curtii Constitufionale citate supra, or la 29 ianuarie 2015 Inalta Curte a pronunjat Hotirdrea nr.32, potrivit cireia in sensul articolului 98 alin.(1), in coroborare cu articolele 98 alin.(3) si 78 alin.(1) din Constitutie: atributia Pregedintelui de a propune candidatul pentru functia de Prim-ministru constituie 6 obligatie constitufionala, iar in cazul constituirii unei majoritati_ parlamentare absolute, Presedintele Republicii Moldova desemneazi candidatul sustinut de aceast& majoritate. Subsidiar, in Hota c& in sensul articolului a Presedintelui Republi rea nr.23 din 6 august 2020, Inalta Curte a apreciat 98 alin. (1) din Constitufie, marja discretionard la desemnarea candidatului pentru functia de Prim- ministru este limitat’. In cazul in care este constituita o majoritate parlamentara absoluta formalizaté, Presedintele Republicii este obligat si desemneze candidatul inaintat de aceast’ majoritate pentru functia de Prim-ministru, Finalmente, {nalta Curte a statuat ci tn sensul articolelor 89 si 91 din Constitutie, in cazul in care Presedintele Republicii refuzi si desemneze candidatul pentru functia de Prim-ministru inaintat de majoritatea parlamentara formalizati, aceast& situatie trebuie solutionati prin prisma articolului 89 din Constitutie, care prevede suspendarea din functie si demiterea Presedintelui Republicii. Urmare celor enunfate, consideram eminamente necesara desemnarea doamnei Mariana DURLESTEANU pentru functia de Prim-ministru Anexa: Declarafia din 11 februarie 202! privind constituirea majoritefii parlamentare in vederea susfineril candidaturii pentru functia de Prim-ministru, Curepect, 77 ==€orneliu FURCULITA, ~ Presedintele Fractiunii PSRM in Parlamentul RM Vasile BOLEA, J Boe al Fractiunii PSRM.in Parlamentul RM t RPARATOE age NLDECLARATIE privind constituires majoritatii parlamentare in vederea susinerii candidaturii doamnei Mariana DURLESTEANU pentru funcfia de Prim-minisiru in temeiul prevederilor art.4 alin, (12) din Regulamentul Parlamentului aprobat prin Legea nr.797 din 2 aprilie 1996, precum si in lumina prevederilor Hot Curfii Constitutionale nr.32 din 29 decembrie 2015, prezentim atentiei publice faptul cB: PORNIND de la principiul potrivit caruia in statele democratice, indiferent de forma de guvernimént, Guvernul trebuie si exprime voin{a majoritatii politice din Parlament, iar pentru a guverna trebuie si aiba sprijinul acestei majoritati parlamentare, CONSIDERIND prioritari preocuparea noastr fafi de evolutia situati sociale, economice gi politice din ar, in situatia prelungirii crizei politice care afecteazi grav tofi cetifenii Republicii Moldova. LUIND ACT de jurisprudenfa Curtii Constitutionale a Republicii Moldova in materia formalizirii majoritijii parlamentare precum si a procedurilor constitufionale de desemnare a candidatului la funcfia de Prim-ministra. DECLARAM despre constituirea majoritafii ‘parlamentare de catre subsemnatii prezentei Declarafii, deputati ai Parlamentului Republicii Moldova de Legislatura a X-a, pentru sustinerea candidaturii doamnei Mariana DURLESTEANU pentru functia de Prim-ministra, Membrii majoritti Nr. Nume, Prenume 1 |Z eye es Le | 2. Bo; phiee 3. | HerrcecZ LBLEE 4. | delete Abr Cree 5. ICygeorreund Mupucrnc be 6. a 7. 8, Chae lee Corp $2. oa Ru 1 COURL 10, [Waudreo Vedio Le | Jugean Vickte 12. 0 20van een 13. |Heore wed At | 14. |ZpBuVJleT Any ATOLIT te hdl. In Man Ar ae16. | “Feroww eee & [17. | Bunce e Cerreu 18. as ; 19. 20. pias a Sebinka Aeeo- 2.) YUnatf! flecard- 23. oe | Crigore Moree 23. | AePancad Oa 2 26.| Pidipedenin défa | (27. | Bardrernrers BLLe ¢ 28. | 7204 Bri gor’ 29. | Evpotooy Vipoki: 30.| Gapaerx Pieces | 31, ae i ela docpesl a 32. a jpn 33. if 34. re 35. 36. yee pone 37. | Wyplay lor gas Sac a tite Bs Madani Pink ——| taller 40. | Tdexscn Wea’ |p flarina. Fruibee 42. | bos totour feghee Hak 43. Afrpur. €&oyloh ow. NU he Lholi he Le ttre: bE bl bit0 Gee .{¢ ee mae CZ LOU sy 50. Sts 52. frase a ye * Oe 53. bee a 54, EE Gx Ba ef 55. fe Chisintiu, U1 februarie 2021.15:10 tl > € Laurentia Xerox Scan_1102202114... ) te Stimaté doamna Pregedinte a Parlamentului, Urmare a discutiei avute Imi exprim acordul privind im procesul de potential candidat Cu profund respect, Mariana Ourlegteanu i fied, }