Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Note Privitoare La Pictura Ineleapta Di

    Uploaded by

    simina
    9 views20 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    9 views20 pages

    Note Privitoare La Pictura Ineleapta Di

    Uploaded by

    simina

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 20
    rn ISFORIG SI SPIRIFYALITATE ROMANGASCA TNE CSUN Loe SO RNa v2 MOvISe STA ISTORIG $1 SPRIEVALIFATS ROMANCASCA seek ARTA SI RESTAYRARC Carte tiparita ou binecuvantarea inalt Prea Sfintitului PIMEN, ‘Arhiepiscop al Sucevei si Ridaugilor SEANTA MANASTIRE SUCEVITA 2007 HMI DRAGNEV NOTE PRIVITOARE LA PICTURA. »iNTELEAPTA” DIN MOLDOVA MEDIEVALA Calificativul vin{eleapra”, aliturat notiunii de picturd constituig 0 sintagma putin obigmuité in Limba romana si necesita o explicatic specialé’. In ambianta picturii ortodoxe ruse ea este utilizata in timpul disputelor aprinse privind problema imagini, dispute care au tulburat sedintele Sinodulut din 1553-1554’, ce a urmat ‘celebrului Stogiay moscovit (1551). Acolo au fost adoptate pentru prima data, dupa Sinoadele tullan (692) gi al doilea niceean (787), deci2it importante privind practica zvgravici icoanelor. Revenirea la subiectul zugraviiiieoanelor doar la doi fi dupa decizile Stoglav-ului a fost cauzata de intervene insistente ale diaculut de la Posol'ski Prikaz’ Ivan Mihailov Viskovatyi*. Problema este lansata de Viskovatyi in contextul lucririlor de restaurare din catedrala Bunavesticii din Kremlinul moscovit necesare in urma incendiului din 21 iunie 1547 si, in special, cu referire la uncle icoane realizate de zugravii invitati din Pskov si Novgorod, Explicand calificativul respectiv, trebuie sé tinem cont atét de semantica sa ambigu’, ot si de auanfarile pe care le poate objine in contextul teologiet imagini- Tocul de sensuri vine din ambivalent notiunilor ,mudro” gi ,mudrstvovati", de ‘nde deriva notiunea substantivizaté uilizat® de diacul Tvan Mihailov Viskovatyt — “ Madro", insemna, de obicei, ,infelepeiune”, ,infelept”, dar si ‘complicat”, atunei cénd accentul se pune pe ultima silabs, iar i = I din lta, " Sintagma a fost uizata pentru a rasca un fenomen apr in pietara de toa din Rusia veebe, tneepind et stiggitul sevolului al XV-lea ~ .mudroe” ikonopisanie. 9. A. Topawenxo, Horsipoo © X17 aoxe u too dvaaonan oceans, Comer-evep6yp 2001, p. 316. Amy fotos st noi eee ree ign sn tl prime serunasi a probleme: E. Dragaev. Sur Ta peinture sage” dons la Moldavie de XVle sigele. in TX Congrés International d'Etudes Sui Est Buropécanes, Résumés, ‘Tirana, 2004, p- 138-139, yd «fest convocat, de fapt, penien a combate erenile lub Matvei Bashkin st ‘equmenultt Artic petite ce indeplinea in Rusia pn la reformele lui Petru 1 fencile unui minister de np ie Pictur mural extern, 4 Cu ttl de duns’ dae, Viskovatyi conducea de faptinstnuiarespectv8, Uni eereetioni ‘an vient jn inflata 0 Sneoreace de a submina poztia milropolitulai Macaric si @ protoiereului Sitvecim pe fondu opocitil clot dit ft de planunle wrului de a scewtaciza Benue Zuncire Sancoth He Tpaxe, Haar Musaivor Bucxosansat, Movxaa, 1994, p, 131, Probab, acese implica politic e putea expla anumite inconsorvente 4 unee reac, nu etrutotul adcewte fe ‘iiRpelieaai Macare, Prt doar de pe aoeste pri, confietl pe s iar dn complewiats 5 Trobe magi’ in acest caz mi poate 6 redusd fa un simpli pretent, pentru a compromite ‘Tiepoltal in ia fer. Alea! iaconsecvenge avean gun alt fandanent, care muse af Ta afore ubiectulu disputel, moment la care ajungem in cele ce urmeaz 8 NOTE PRIVITOARE LA PICTURA ,INTELEAPTA" DIN MOLDOVA MEDIEVALA mudrstvovati", ar insemna atat 0 fice filosofie”, cat si wa face pe destepral” Nojiumea apare la Viskovatyi int-un context de semnificati pline de suspictune veanfurd”, sting”, bizard” si deci, din punet de vedere canonic, destul de Yubloacd, dar, in acelagi timp, relev’ 4 suspiciunile provin dintr-o complenitate si gcofecticare exageratl a acestei pictur, care altereazmesajul clar al imaginit Sacre, precum si din banuiala cS sursa lor ar fi siriind ortedoxiei — .Jatinskoe mudrovanie”, Teoarele Ja care se refer prudentul diac sunt cunoscute din textele sinodulu, iar unele dintre ele s-au pstrat pin& astizi, leonarilor novgorodeni Ii 8 eomandat Sf, Treime in fapte", aparte au fost zugrivite: Simbolul credinjei”, itustearea psalmului 148: ,.Litudati pe Domnaal din ceruri”, ,.Sofia Intelepciunea” 51 "Cuvine-se cu adevarat”. Aceste icoane, aetualmente necunoseute, au constituit un Tai de prefaya pentru ciclul hristologic propriv-zis, executat de ehtre zagravi pskoviten ,.Rstignicea cu parabote evanghelice” (Muzeul Kremlinalui mosco¥'t), ‘sinnoirea locagului prin inviere” (Galeria Tretiakov), dudecata de apoi” (locul de Tonservate necunoscut), care culmineazi cu, celebra icoan’ cvadripartit de la ‘catedrala Bunavestii a Kremlinplui moscovit™ ‘Ultima, cea care a stérnit cole mai roulte obiecfi, este compusa din patra subiecte, dispuse dupa cum wrmea7A: in partea superioara de Ia stinga 1a dreapta — SSua odthnit io. ziva a saptea Dumnezen de toate Incrurite sale” (Facere 2, 2). $1 “Unule Nisout, Fiule 51 Cuvantul lui Durnnezeu” (imnul .Monogenis” ce se cin Jo antifonul al doilea din timpul titorghiei catehumenilor), in cen inferioar’d pe acceagi ditectie — .Veniti, popoarelor sti ne inchinam Purmnezeirii celet in trei jpostasuri” (stihira de la Vecernia mare a Cincizecimed), si in mormant cu trupul,, jh iad cu sufletul ca un Dumnezeu” (troparal din siinduiala ceasurilor Sfintelor Pasti)®. Sunt icoane care denotd o preocupare pentru continutul dogmatico-alegoric a unaginii cu reerine textuale destal de complexe si comutarea de la pereeptia contemplativ-invocativa a chipului iconografic spre Lectura gi intepretarea sensulu su ieonografico-tematic” ‘Fenomenu! ilustrat de aceste icoane depaeste posibilitiile de interpretare fn sistemul de nofiuni ale invataturii despre sfintele icoane trullano-niceene, fandamentate in opera Sf. loan Damaschinul si a Sf, Teodor Studitul. Este evident ‘ci penimi a se evita iavinuiren in erezie, problema mo putea fi ataeadh de pe pozitie ‘int iconoclasm reanimat, impottiva clruia autorii pomeniti mal sus elaborasert deja un ,antidot” dest de eficient, Discordanta mentionata inst dintre fenomen si >, Me TeaSenona, Mocnosexer uerona acuronvcw mpu Heane 1¥. Paboms Mocpecxose Kpewne 4-x~ 70x cod0e XPT a, Monty 1972, 41 Ppt repruducer color ale secvenelorscescl isan a se vodea: 1 A. Kasarioms, [A Masoors IA ilewinxons, Brazorewoncral cofup Mocwvceoeo Kpenan, Mocksa, 19, fig, 178-186. TP. dibua, Kno masue .canamenve epemuna”? in Apennepycenoe wcKgecamo, Preenve worycemeo nonducc (pedenenoabs. XV aes, Caner TleepOypr, 2003, p. 172 EMIL DRAGNEY 9 cisterns} de nofiuni pate si provoace neinfelegeri pind asta. Astfel cei care fost preocupati in special dé problematica teologie ieoane! av preferat si-i acorde din plus de dreptate diaculsi Viskovaty, ale carui pretenti ar mi concordante eu. ‘nvatituile sinoadelor, a patriticit ortodoxe din epoca iconoelets $t chiar ou prevederile recente ale Stoglav-ului. in acelasi timp, panini sinodului, mitropotitul areectie hy special, au fost mai mult s-au mai putin direct acuzati de atitudine roan, care a facut sie scape esenfa probleme, fapt cauza mat ales de WTare® manifestaté de cAtce mitropolit fara de diacus indrazne(®, Mai mult, lipsa de perspicacitate a parintilor soboruli ar 8 cauzat, in epinia wrr cercetitori, evolutia eeteriita 2 picturii de iceane in Rusia moscovit, care in cele din urs, culminat we isola chiputoi sacru gi, respectiv, transformarea pictur sacre (@up& form’ gi confinut) in picturi religicass (doar dupa continut)’. in opozifie, au fost exprimate gi opinii care au oferit dreprate rmitropolitului Macarie avfel incit, invinuirea diacului de erezie ar fi fost ficult in deplina wracatnga de cnuzi, Ereza, calficaté de cltce aitropolt wgalsteang™ amas Ghvcurd pentru majoritatea cercetétorilor, iar uni dinire ei in disperses ‘de-ai gisi explicaia, au privet-o complet de vreun sens contre. Astfel Andreev spunea 1a se aibiect: Prinejpalul era de a inainta invinuiren in erezie, tu) conteaZA. dack erezia indicata ... nici nu exista™'. Doar V. P. Riabusinskii incerca sk vada croriunea dintre denumirca acestel erezii si capitoele Spistolet (ui Pavel catre Raanens suporitie ce pare «fi confiemata in minutiosul stadiv tntreprins as\% oar blest de care L. 1. Lijit Apelind fa capitotele 3 si 5 din epistola smintta, si confrunténducle cu cuvintele Sf. toan Damsschinul [care prezinta © purafrazi din (Galareni 3, 12-13; 5, 4) savantul rus afonae Ta concluzia ci Expresia,creticll gulaten este de fapt un euferism prin core smitropolitul, evitind Sa Janet direct un functionar apropiat jaului, inoearch s4-s\ preinkimpine ponent, ca 98 ra trac muta ce- va adace i fata Ivins de alunecare spre SFnvSkdturaiudaizantilor”: ai pornit Imporciva ereticitor sm ajungi si tw printre Cretici” ~ previnelameninga Macarie. sei vedere, situatia se prezinté oarecum paradoral. Diacul Viskovatyi — care ce’ pronnnt’ impotrivatfaduceri in imagine a_proorociioy vechi- Testammenvare’ pentru care Vechiul Testament este doar 0 perioaca preusitnes®, Gare pierde insemndtatea odat cu intrupares, Logosului, 1ar prorocitile $1 THLE Anapozs, O dere dara Buoamc, in Seminary Kondskoviaiy, . PE, ronm, po 241 gloat Tem, Mumponavem Mbt sam Semen pemnowaey Meera 32 1 Gdonnanum Roodakoviasum VM, 1938, 223 Pe aaa aacicane uno npaccsocl wep Api 1980p. 264 8 ee ectcon umpononn Mexaplep. 224. Uspenski neste apes Teeimte an exezie— asp i engmates rp cit 280 1 eTatkg. Un rout dors le développement de iconographic rns i vie stein fess et Creo” 3-4, p89. S51 HL bus op ci, p. 17. 00 NOTE PRIVITOARE LA PICTURA .INTELEAPTA” DIN MOLDOVA MEDIEVALA pretigurarile vechi-testamentare nu sunt decat parabole alegori i in acelasi Hime, acorda o prioritate absolut adevacului ‘nou-testamentar'™- este Tnvinuit de a avea fangenga cu. 0 erezie, care tocmna; invers, acorda importanfa primordial’ anume Veehiului Testament. Desigur, din punct de vedere formal, absolutizarea interdictiei vechi-testamentare privind imaginea, de care di dovada Viskovatyi, putea oferi un antmit pretext pentra astfel de invinuiri, Anume avest moment ,Unule-Naseut, Fluke si Cova lu Dumezeu, Cel ce epi fra de monte "FD. Stefiescu, Ioonngrafa arte hicantine si pictut feudate roménes, Bucuresti 1973, p. 170; dom, Art jedata in Tarile Roméne.Pretwra mura icone de la cri pnd bt seco XX Tee, Tegout, 1981p. 216, A Grabar, expansion de Jo peinture russe aux X¥le et X¥ite sicles, in Annes de insttal Kendakov". XL, Belgrade, 1939, rediat in Lert def fn de Wage et dy Moven Age, ans. 1968. vol 2. p. 960. fn istoriogratia romineasct, aceasta observatie a lui A. Grabar 2 fost acceptti de cite Sorin Ules, care considera ed tern Unie ndsew din sonsa abel de sud a Suceviel este wo transpunere (paral prelucrati de mesteul moldovean) a temei altiuite pent Jim oat in 1527, dente ieonari pleavient pert caedrals Buneivesti dia Kuerin”™. Vers 5. Ulea, Piura in Capitol 2: Arta in Moldova deta inceruan! seco al XVH-Ieu pind im primele ‘decent ale evolu at XIK-eu, in storia Arelor Plastice in Romdnia, Bucuresti, 1970, vo. Up 136, " Nicotets Isa, Sucevijas Valorisation épigraphique dans hermdewtiqne lonographigne te Vomage, in Byzanineslavies", LVI, 1996, 1256. 2, p. 360-375, ew revenini Ja aoest subiest, pend cromatica incripilor Idem, (iconiehé du texte dens Mimage postbycantine moldave: wre Ieeture hesyehaste, in Byzantinesiavies”, LIX, 1998, 9. 109 gi a contextului disputelar rinitare: Lem, Une mie on signe de Tespace voctal er eultere de ta Moldavie sta fn du XVfe sect Les Jondatears dle Sucesifa divers leurs portaits, in Inchinare lai Petre §, Nasturl la 80 de ani Bila, 2003, p. 449 st ure fig, 15-16 lap. 463 TRGLRERGUURAREK SRR PeLecy | FREES Bae EMIL DRAGNEV 103, Savaot™, ale lui Tisus Emanuel cu porumbelul $f. Duh in mana dreaptd intinss (reprezentarea Sa se repeta in cazul icoanei cvadripartite si intr-un mic clipeus dcasupracapului ui lisus Emanuel, constituindu-se astfel_comporitia Paternitatea”), sustinute de ingeri, si @ Maicii Domoului alsturi de lisus in Mormant (la Sucevita, Maica Domnului este reprezentata ia Mormnant algturi de Tisus). Similare sunt si motivele principale figurate de ambele pit ale acestei axe. Compovitiile sunt flancate de dout edificii, fn icoana rusa, caracteristicile lor achitecturalc, cat si trasdturile simbolice sunt eft se poate de evidente. Constructia din partea dreapta este 0 catedralé ortodoxa cu tei turle si absida altarului proeminenta, tipica arhitecturii rusesti, in fata cAreia este figurat un inger in vesminte albe (combindnd elemente din vestimentatia imperiala si preoteasea), cu aripa stangi ridicata in sus si in ména stingd tindnd o cupa (la Sucevita, cadelnila). in partea opusa este reprezentat un edificiu de facturd antichizanti cu porticuri deschise pe tei laturi, $i un inger in chiton albastru-verzui si himation rosu, cu aripile lisate in jos gi sfera cereascd in mana stinga, Privirile primului ingor sunt ndreptate spre fisus Emanuel triumfftor, iar al celui de-al doilea — spre reprezentarea lui lisus in mormant, Simbolistica acestor reprezentiri este destul de clara, {ntalniti mai freevent in scenele Rastignirii, opozitia dintre bisericd si sinagoga, dar gi alternarea epocilor Vechiului si Noului Testament, apare aici mult mai evoluath insi, elementele simbolice fiind simtitor multiplicate. Accasti dinotomie este accentuatd si prin reprezentarea astrilorzilei $i noptii. Doi ingeri, in spatiul dintte edificiile mentionate si axa centtala, poacti deasupra capului discurile cu chip zugravit pe ele ~ simbolurile soarelui si a lunii (in cazvl Sucevitei aici apar seratimi), Evident ingerul cu soarele de culoare rosic, este figurat de partea biserici, iar ingerul cu luna, in culori gri-verzui, de cea a sinagogii Scena Sucevitei nu prezinta caracteristiei tot atat de clare ale edificiilor, are sunt mai apropiate tipologiei de reprezentari ale constructiilor antice. Aglomerafia de forme arhitecturale din partea sting a compozitici, cate ar sugera mai curdnd un oras decd un edificin unitar (in spatele ingerului din fata lui lisus in armuri este vizibil un turn, dupa care se ridiead un complex de construct, se distinge prin prezenta unui sarcofag sau a unei fintdni cruciforme rectangulare” deasupra cireia se inalta pe patru colonete dowd acoperiguri in dou ape fiecare, | dispuse deasupra brafelor laterale ale crucii, Acest element arhitectural nul ® wibuirea este confirmatd de insoriptie Insist in plus asugra acest apt tinind cont de fesele refers inliteratura noastrd de specialitace la eprezemares Celuiveehi-de-ile in compoziia Sathde ia Sucvita * supra acest detaliu, primal si se pare of singurul care a sas atemta a fost P. Henry, toe. cit. Foarte procent, savanl ffanvez lanseaza dencamdat ica Versiune de interp 23 o Find pe care’nu mio por explica prea ine (68 fie vorbo de Levorl’ Vie wesiune a fost saith firs st fe comentasd si de Nicolene sor. Sucevija™ Caloisation epreraphigue, 363, nota IS vot NOTE PRIVITOARE LA PICTURA wiNYELEAPTA” DIN MOLDOVA MEDIEVALA ‘atalnim in alte reprezentiri ale temei .Monogenis”, decat in cea de la Dragomirna, fnty-o formu mai rezumat® (Gintina nu se ridicd deesupra solului, fiind vizibila doar gura cruciform’, deasupra céreia sc inal un baldachin eu ascadi in acolada, fapropiinda-se de elementele arhitecturale pe care le intilnim la biserica mare a Dragomimnei). © constructie similara se poate vedea intr-o scenfi ce ilustreazd botenul oficiat de sfantul Petru [,.Botezut centurionului Comelius”, (Fapte 10, 34— 45)] din ciclul faptelor apostolilor reprezentat® pe suprafata sudicd a pilastrului nond-vestic de sustinere a sistemului de boltire al naosului bisericii Maicit Domnului din Matej. (Macedonia, cca. 1356). Astiel de constructii cruciforme sunt cunoscute si intt-o epoct mai timpuric in arta bizantind, de asemenea in Scenele de botce, iar ca exemplu poate fi invocaté miniatura celebrului codice de “Omilii a Sf. Grigore de Nazianz”, Paris. gr. 510 (cca. $80), unde doi apostoli boteazé un barbat intr-un bazin cruciform (fol. 426°)". Destul de freevent sunt reprezentate rezervoarele acvatice etuciforme, nu rectangulare, dar cu Taturile sotunjite™, “Lipsa unoe atribute suplimentare mu ne permite sa recunoastem cu sigurantt simbotica botezului in acest clement iconografic de la Suceviga, mai ales, fiind Cunoscutt utilizarea sa gi in alt context semantic (nelipsind desigur, i aici, Conotatiile simbolice ale tematicii botezului). Un astfel de exempla ni-1 oferd picturile din biserica Achanghelilor Mihail yi Gavriil din Lesnove (1348/49), de Seemenea in Macedonia. In partea superioara a pandantivelot calotel pronaosulut de aici este reprezentat un ciclu din pairu scene de Invpdturi ale Sfinjilor Paring: Sf, loan Gurd De Aur. Sf Atanasie cel Mare (al Alexandiei, Sf. Grigore din Nazianz gi Sf Vasele ce? Mare. in ultimele doud scene apar elementele © EqyaGera Jlmnitpona, Manacrmp Manejve, Crome, 2002, pl. XXXL °° phidem, p. 170. ap se vedea de exempin in domeniul pichurk murale seena boteznmat din cast sual Cornelius din capela St. Petu si Pavel a catedralet Sfinte Sofie din Kiev: Gordan Babié. Les SHepeties anncres des dglises Bvramrines, Fonciton Murgique et programmes iconopraphigues (CiBiblotheque des Chahiers Archéologigne, IM, Paris, 1969. p. 106, fig, 74 si 8 miniatuni,scenele Scatditoares din Pitesda 9) Vindecarea unul orb din nostere din masuscrisele erupului Pavis, gr. 74 B Drugnes, 0 capdopent« minion’ din Moldova medivald,Teraevanghelt de ia Hizavetrad s vseamatarincle grupuita Parisians graecus 74, ChisinBu, 2008, pl. 38, fig. 255 si pl 60 fis 269, “Sfatro epoca deste de apropiat (conform datarit propuse de citre M. Chatzidakis © cea 1366; Muaspa, Terapia. pt, rer (—BuBRia tezyys, B5p8 xpi, Oyo, 1, AGnvaus 148 p ay celt tomatic rexspectiv (ei scene: Invaqarurile Sf. Vasile, SF Toan Gra de Aur si Sf Grigorie din Nevianz) g fost reluat in copela siab-esticd a biseicii Maict Domnoit Qdighiria (wAfendtko" a Nandsuri Broctochion de ba Mista: G, MBlet, Monuments bxcarmins de Mistra, Paris, 1910, pl. 108, Fe D4 (a ae veden aroplasimeniul exact, Suey Duftenne, Les programmies iconograigues des Galses beanies de Misra In -Bidonhzauc des Chahiors Arceologiqus’, 1, Pats 1970 B13. ce SAL care probabil explich diferent dane mumarl scenctor {a Lesnove x la finite, in Smut cuz temele at at dapuse pe csi patty pendant, implicit find nese comarca Pietalor color tel ferahi creator i Liturghiei eu inca unul ~ Sf, Atanasie din Alexandria, (ery ers se mpurnca inc! de-l doilea coz, unde scene sunt dispose sucesiv pe suprafaya conkava a EMIL DRAGNEV 0s iconografice respective”. Sfintii Parinfi sunt figurati dupa tipul de reprezentare a ‘evanghelistilor, Fluviile simbolice si fintinile cruciforme din care personajele reprezentate in aceste scene iau apa, au de fapt aceeasi incarcarura semantics, de rezervoare ale infelepciunii, ale invaaturii datatoare de viagi. Inseriptiile concretizeara accasti iaterpretare. Dinire cele dout teme in care este prezenti fanténa cruciforma s-a pastrat doar inscriptia de pe filacteriul din care se inspira Sf Grigorie Teologul, care prezint inceputul omiliei sale de Sfintele Pasti. In acest context, fanténa cruciform’ ne apare ca un simbol/alegorie 2 izvorului infelepciunii, izvorului viefii, in legatur’ directa cu simbolismul invierii. In scena de la Sucevita aléturarea finténii cruciforme reprezentirii triumfale a Wui Fisus in agezal pe cruce, invingStor al morfi, ar putea, de asemnenca, si Tie trataté in acelasi context simbolic, Cateva cazuri din complexul artei_veehi rusesti ne ofera exemple mai apropiate cronologic de scene Sucevitci. in aceste cazuri seildatoarea/tBntina cruciform’ apare in cadrul temei Procesiunea Cinstinedui Lenn al Sfintei Cruci, sGrbatorita la 1 august, cu semnificafii diverse in Bizant si Rusia veche. In oragul de pe malul Bosforului, sérbatoarea comemora vietoria asupea sarazinilor find insoyita de o procesiune cu un fragment al Cinstitei Cruci (gi sfintirea apei) de la Sf. Sofia and la iavorul .Mantuitorului” din fara zidurilor maritime. In Rusia era ‘comemorat’ victoria lui Andrei Bogol'ubskij asupra bulgarilor, iar icoancle reflecta ‘oanumitd evolutie in prezentarea temei. Astfel, in cel mai veehi cxemplu cunoseut, boll fo senicilindrs, find pandent eu seenn Ivirea celor irei igrarhi episcopedué fom al Euchoitula. evermert in legac cate, conforn tadiies hawogrice si stabiit pentru 30 januare stbttoaren celor (eh irarhi), La Zl specificul dispocitiel a dictotreducete in continue & clu, de aca dat Jn doud teme, [a rasorucca secolelor XV-XVI, in pictrile murals de ie biserca minds Sf. Ioan Teologsl din Poganovo (localtate Io frontiers sinbo-bulgurs), Temsle Trvdjmintlor Sf. loan Gur de Aur 34 Grigor Teologu. snc repezenate in panda, ocupand cate fojumitate din spain serialotelor absidelor lateral: A. Graber. La peinture reigiewse en Bulgarie Paris, 1928, pl LIX: M. M. Garis, La peimure murate duns fe monde orthodose aprés face de Byzance (1490-V600) e dns es pas sous deminarion errangére, ukenes, 198%. fg. 102. Sis toh iemnihi in cadrul cicllus fnsitrior au fost reprezena pe intradosurile arcelor de sustinere a tamburului ture! de edtre Dionsie la biscrica Maieii Dommalui a mins din Ferapontovo (satre 1902). Aiei, farmele megorice ale tntelepeiumi sunt difete in fecare eax hive (SF. Vasile eal Mare, ra (SF. Crigoieteologull si mares (St oon Gura de Avr} HM. Mepiuien, Hexecmao dpeenu# pened Pycu, Mossaa, 1954, 9. 67: HE, Jamunona, Beer” Bepaenmta womans Mocnse, 1970, p. 8 pl 20.23, 36. 1. H. Mancascon, Tau kowmosiua ma ane Coop mpex ceumoneset” s pocnucns Depaninmosasenacmaspa Hamas uxowacpepa, in lipemnepysekee teayectoe, Montwacrramsan meomick XLXVI ne", Mociad, 1980, Hh. tn p. 325, 38 9) 329; JT Hepceexe duomct conn tr psc Beparoumens wosscmnpa, Moses. 2002, p. 26-27 414 ezervouleructorn mu zai ape. is. " Se TaniaVelmas. La peinure du Moyen Age on Yougenlavie (Serbie, Macédhine Monnéuégro), fae. IN, Pats, 1969, p. 18. fg. 39 (Fovatmintete Sf Vasile. N. Ky Moran Singers Late Byzanuie and Slavonce painting, in ,Byzantsa Neertandice’, fas. 8, Leiden, 1986, fg. 33-24 rapdmintle SL Vasile, Camara abe, Menacrup Tectown, Hemopnia a cauxapemon ‘Beara, 1998, fig. %, 77 (ambele scene) 106 NOTE PRIVITOARE LA PICTURA .INTELEAPTA” DIN MOLDOVA MEDIEVALA icoana din prima jumitate a secolului al XVI-lea de ta Galeria Tretiakov (de scoala novgorodeand), este reprezentati nu at@t procesiunea it instituirea cultulut izvorului: reprezentarea este bipartia, in partea superioara fiind figurati eomporiia Deisis”, in plind statura, iar in cea inferioara doi ingeri ce amenajeaz’ scaldatoarea cruciforma si multimea venité si se spele in apele -vindecdtoare™. Exemplele mai tirzii accentueaz momentul procesiunii: icoana de scoald moscovité din prima jumatate a secolului al XVil-lea si icoana din scoala Stroganoy, pictatd de Tstoma Savin la limita secolelor XVIEXVIT®, Anume, in cel de-al doilea exemplu scilditoarca cruciform este prezentatd pe fundalul oragulai — Constantinopolul -, analog reprezentarit de la Sucevita. Nu exciudem posibilitatea cca acest element si se fi inspirat dintr-o icoand cu tema respectiva, care, din cate se vede, a avul o anumita circulatie in iconografia veche rust; atit in spatiul novgorodean, cat si in cel moscovit, s-a finut comt gi de o cert consonanta de idet, in -ambele cazuri find accentuat Stina Jertf& i invierea. Prezenta scoperiméntului, precum si a ingerului cu cideinita, acorda probabil acestui element iconografic si conotatie liturgica. in acest sens, el se apropie de icoana usd cu acelasi subiect de la Recklinghausen (ar. de inventar 407), unde in locu! fantanii cruciforme din scena Sucevifei apare reprezentarca unui pristol rectangular acoperit de un baldachin. Pe Sfanta Masa este figurat Pruncul lisus, jar in fata Sa ‘un inger, inchindndu-se intinde spre El un discos. ‘De mentionat insti, c& motivul fanténii cruciforme nu a fost strain nici picturit murale din Moldova, L-am intélnit la dou: monumente pictate: Moldovita 51 Sucevita (firese in afara temei ,monogenis"), in ampele cazuri intr-un context tematic similar La Moldovita, fintana cruciform apare o singuri data intr-o vem’ din ciclul Vietit Fecioarei, dispus pe fajada nordica, in prirmul registru ce urmenz’ frize de ocnife, indicaté de inscriptia slavond: anna MeaHe ws emeTbas (se ruga Ana Kinga cristelnta) in esenté ~ .Rugiciunea si Bunavestirea Anei”, episod inspirat de protoevanghelia Iui facob (ILIV, 1) gi evanghelia lui Pseudo-Matei (Hl, 2-3) este bineeunoscut in iconografia bizantiné®. La Sucevita elementul menfionat poate fi Ny, P. Kondakoy considera c& deasupra apelor ,Mantuiterutui” a fost ridiata o capsid pe sidul exterior al otra era pictta seena ,Deisis": Preonax rowa, 1 1V, Texet, Mpara, 1932, p. 283. FPuten presupure e8 acest capeld Rica parte dis mindstirea Arstos Pilatiropou din carierslst Manganclor, Despre aceasth ministie si ivorul os ap miraculoas de acl a se vedea: R. Tain. Lr Feogrophie eccosiafigue de f Empire Byzantin, pense pane: Le sdge de Constantinople ot le Farhlarcar oecunenigue. Tore IK Les eses ef les monasires, dewnierse edition. Pars, 1969, 527-820. OB HL Ausroxiona, H.E. Muesa, Kamasoe dpeswepicenot aetnsnucse Onin uemopano- sydoacecmseroil rxaccurancatsy, T, 2, Mozxa, 1993.9. 18. idem, 0-275 5315-316, fg. 110 (cea de-a dova icoan. ‘pentru pevioada iconoclast poate feta placa de files din sec. al Vea de ta Ermita Sanit-Petersburg) onde scene Bunavestiii Anei” face pate dint-o serie de cinci tere: Jacqueline Lafontaine Dosogne, fconogreptie de Enfance de fo Vierge dans 1 Expire byzanto et em Occident, MIL DRAGNEV 107 vvazut in doud scene de asemenea in cadrul tematicii mariologice, altele ins decat in cazul Moldovitei. in prinm! caz (in ordinea desfigurarii naratiunii ciclului) inseriptia indic& tema ,ZAmislirii Maicii Domnului” - sayaria crea [ature] avvepn suyé, sceni din cadrul Vietii Maicii Domnului, iar a doua, ce urmeazt scencle ,Nagterii Feeioarei” si .Prezentarii la Templu a Maicii Domnului” este subscrisi — arreak nprkeTaTeas €'% HEREC MOcAaH BCT — inceputul primului icos al Lmnului Acatist, ilustrat de obicei prin Bunavestire la fantind”, scenk inspirati de aceleasi surse apocrife ca si cele din ciclul precedent (Ps. lac. XI, 1; Ps. Mt IX. 1). LL Paris, 1964, p. 70, tig. 40; W. F. Volbach, J. Lafonteine-Dosozne, Byzanz und der chrstiche (Osten (= Propylien Kunsigeschiebte, Bd. 1D. Frankfurt am Mair/BerliWien, 1984 (prima edie ~ 1968}, p. 200, pl. 92a; W.F. Volbach, Elfenbeinarbeiten der Spatantke und des frien Mitelaters, ddrine valig new bearbeite Aujlage, Mainz, 1976, nr. 125 128: Alice Bank, L'at hyzantin dans les ‘musées de "Union Sovitique, Leningrad, 1977, p. 277, pl 38, unde nu apace si nici un rezervar de ‘pé Din epoca miedio-bizanting cel mai vechi exermpld este eunascut din see. al Jeu, tx capela Si. Teachim gi Ana de la Kiail Gukur, Cappadocia: M. Nitz, Marienlehon, in Lexikon der cuistichen Tkonographie, RonvFreibarg/Basel Wien, 1994, p. 213. Fantdnile ce aparin mouumentele clsice ale accleissiepoci au diverse forme: biserica Maicii Dorsmutu; din Daphei (in apcopierea Aten, cea 1100) ~ evadril alungic erizonl: M. Chavidakis. Monuments bycantines em Attique e ten Béote, Athenes, 1956, fg. S la p. 21; SE. Sofis din Kiev (cca. 1045) — ekeptunghiular TH. STorsim, Cobia ssvlucna, Kula, 1971, pl. 153; unul dintre cele mai elaborate cilur dela Cotedrala Sehitsbasi la Fara 2 minitini Mirojsk din Pskov, coafino de asemenea aceasta tem, stadiul de vonservare Inst mu permite snaliza cealilor: MH. CoGonesa, Cmenomies Caaco-Tpeotpancenctaea codopa Mupasxexoeo onacneapa # LTexove, it Ipesupycekce woxveemuo, syOnacccmnenNst ZUNE Hleroaz, Mocina, 1968, p. 21; pentsu epoce Palcologh exemplele sunt mai multe: in seena de la ceclebra bisesia a mapastirii Chora (Kariye Cami) este repeezentat un hava reciangulsr ca cascade pe ‘dou nivele, pent intreg ciclul 4 se vedse: P, Underwood, The Kariye Djami, London, 1967, t 1, 1. 60-89, I, pl. 86-165, pentru seena cercetata ~F. Cionok, Chara, Mosaiques et fesques. stan, 1988, fg. 23 La p28: la biserica Adormic de la Voiotovo Pole (linga Novgorod, circa. 1380) oi albiidreptunghiulure, reprezesiate separa, pe dowd nivele: . H. Bagopnos, Ppecwu yepreu Yoneaar a Buxomonow nore Gre: Howopoba, Mocks, 1986, pl. 52; scena ceroetard mai este prezenté in ‘adcul ciclului Vieti Maicii Demmzului de la biserica SE. Teodor Strata se pe parau” din Novgorod tan 80-90 ai see. af XTVsles) ind esle complet deterioraté pores unde putea 6 reprezentath finuine: NH, Jihion, Moweuenmarsuae scusonuer Hoarapoda XIWXV serve, Mocks, 1987, L299, la fel se pregnta simaia i in privinia scenei din ciclul zespectiv de la biserica manastint “Maicii Demnnutai Periblepcos de Ia Mistra, unde au ras wzibile dooe figura ingerului fn coruri sia Sf. Ana (persona) identifica, jinnd cont de amplasamentul scene in cacrulcicilui): Suzy Duttenn.. Les programmes iconografiques. p15, notele 72 73, pl. 30, schema XVITT a,b. nt. 128, 129. Cel ma vechi exemplu unde spare finina eruciforma este seana din proscomidiarul de la Devani: Bojaa B. Henosrt, Hpocpann xcnunuce 3 emapcco rpoomop in Juono cuxapemse waHacimpa evawa. Tpaho u emvduje, Beorpea, 1995, p. 91, fig. 175, Varietatea formelor se pistreazi si in Secolul af XVi-lew, Pe lings cele eruciforme de Ia Moldovita si Sucevita de mentionat havuzul rectangular la dou nivele in cascad din niosul biseriet Sf. Troimi lang’ Pljevlja (Muntencgru, ictal intr 1592-1595): Cp. Tlerxonih, Manacap Caema Tpojaya xod TL:vesua, Beorpan, 1974, Js. 22 (scona exist in caloa absidei sudice dela bserica St. Nicolae 4 manistrii Hopovo (Serbia, 1608}, nepublicsta si nedascrishinsd, pentru mentiune 8 se vedea: C. Nerkonnh, Sudo csuxcpemso anodpryy Mebxe nampuigpunje 1557-1614, Hea Cea, 1965, p. 206}. 108 NOTE PRIVITOARE LA PICTURA ,INTELEAPTAY DIN MOLDOVA MEDIEVALA De mengionat ci scena de la Sucevija prezintd o particuleritate ce merith evidentiata. in timp ce in marea majoritate a scenelor ce iustteazt primul icos al Imnului Acatist prin tema ,Bunavestirii !a fnténa” sunt reprezentati doar Maica Domnului si arhanghelul ce coboard din ceruri, aici aldituri de Fecioara mai apar doud personaje, iar ingerul este inca sus in ceruri, Aceste momente specifice in tratarea temei ne fac sa eredem c& de fapt la Sucevita a fost iustrat verserul precedem din cvanghelia Ini Pseudo-Matei IIT, 5 (episod absent in protoevanghelia lui facoby Si cum se distau ele as, a apr dinto dav un inger HI Domnului... Cind il vazur4 pe Inger sici auzicé cuvintele, fecioarele se inspaimantard”. Cele dowd personaje ce flancheaza reprezentarea Maicii Domnului ‘sunt cu capul neacoperit, deci ar putea fi dova dintre cele cinci fecioare ee © jnsofeau pe Maria in casa Iui Tosif conform aceleiasi surse. Cea din partea sting a Compozitied este invelitf de la spate intr-un vesmnt de purpuré, poate anume acea purpura care-i ckzuse prin sorti Mariei so lucreze pentru catapeteasma Templulut Domnulai, Oricum, mai mentiontim 4 acelagi persona} (Intr-o vestimentatie putin ‘modifieaté), la fel eu purpura aruncaté pe spate gi prins cu un nod deasupra ‘capalei si dinainte pe la bréu (in cazul precedent pe la genunchi) este prezent si tn Scena premergatoare — .Prezentarea La Tsmplu a Maicii Dormnului™ in grupul Fecioarelor. Astfel, aici se produce, intr-o perfect consecven{& narativa, jonetinnea dlintee cele doua cicluri consacrate Maieti Domnului. jin partea dreapti a compozitiei, practic in toate exemplele temei | Monogenis” pe care Te cunoastem, apare un singur edificin, de facturs anticd (in Sehie lui Filimonoy ~ 0 constructie pln de aer. aseminatoare cu wa baldachin in oud nivele), care, dupa cum am mentionat pentru cazul icoanei cvadripartite, Simbolizeazi sinagoga. Doar la Sucevita sunt reprezentate dou construct distincte, ip timp cc la Dragomirna apare o agiomeratic de forme arhitecturale. ‘Ambele edificii au intrarile drapate cu un fel de perdea prins& la mijloc gi astfel ‘usor intredeschisi. Cel din extcemitatea dreapta a compozitici are Ia una din intr (iinica ne-drapaté) o punte care mu se sprijind in nimic in partea opus’, amintind astfel de an pod basculant, Ultimele particularitati (draperiile si puntea) nu Te jntdlnim la consteuctile plasate in partea dreapté a compozitie’ in scenele temeit jontogenis”, citate mai sus. Dihotomia pe care am mentionat-o pentru partea superioara a compezitiet continua si in cea inferioars, Alegorilor vechi-testamentare (dupa interpretarea Imentionata a subiectului din icoana evadripartiti) Ie corespunde aici reprezentarea gurl pesterii desfacute a infernului it imaginea alegoried a morti, calare pe o far fpoealipticd, cu coasa in mina creapt gi tolba de sigeti la spate, efleand trupurite Tnortiler, care prezints o vestimentatie diversé, inelusiv imparsteascd, gi sunt Sfisiate in acelasi timp de dowd pistri rapitoare si o fiard (la Sucevita aeeastt portiune a frescei este ceva mai degradatl, astfel incdt qu toate elementele citate fnai sus sunt clar vizibile), Din partea superioard, spre ei coboara un serafim EMIL_DRAGNEV inflacarat cu spada avantati, Triumfului mortii din aceastt parte a compoziti opune triumful lui Hristos asupra mort, Tema este trata neobignuit pentru iconogratia ortodoxé. Deasupra gurilor desfaicute ale iadului se inalf’ figura ‘athanghelului Mihail (semnitura lipseste, ins in aceasta posturii credem ca este cel mai firese s8-1 vedem pe arhistrategul ostii ceresti), care strpunge cu sulita pe Belzebut, iar ,oastea” celui din orm se retrage in fundul infernului. Figura stapanului infernului este apisaté de cruce, pe care este reprezentat asezat Tisus Hiristos (figura este semnata si nimbul are crucea inserisa), in armuri cu coif pe cap, {indnd in mini spada, usor scoasa din teaca, Anume accasté din urma reprezentare bristologicd, totusi destul de iesité din comun pentru pictura de traditic bizantin’, provenienja cAreia a fost legaté de influentele occidentale, a trezit repulsiile amintite din pactea lui Viskovatyi, Scena de la Sueevifa confine gi in aceasta parte a compozifiei un element specific. Aici sub eruce sunt reprecentate cétiva demoni in foc de unul singur, stapénul infernului” Teoana pictati de mesterii pskoviteni Ostanea si lakuska — circa 1550" — este cea mai timpurie in seria monumentelor ce contin subjectul ,monogenis” in redactia descris® mai sus. Nu stim exact, care ar fi fost la aceast® dati raportal dintre gradul de elaborare al temei si respectiv contributia mesterilor amintigi. Unul 8 Nicoletta Tsar @ peopas © interpretare interesant® a acest seevenfe din exnal tome atigind atentin asupra unt detalia neobservat pel acurs: .Le déta concerme To geste presque imperceptible de Ta mein levee de l'un des personages allongés et pereés par fa Croix, Co geste Sgnificaif de Ta main levée a regu, dailleur, dans *eenographie une connotation bien precise, On te fetrouve Gaps le poaulice Chiondow @ titre d'lustration au yerset 33 du psaume 9 (.Lavé, Toh em!" O Dieu, love Te main") oti] est attaché au théme do Christ se levant do sépulcte ct & sa Resurrection.” Sucevisa: Valorixaion épigraphique, p. 368-369. Nu ne putem solidariza cu sceestk intespretare, deoarece dupa cum am mantionat ti sus, les personnages ellongés et peroés pat te Croix” sunt de fept demon, iar gestel mainii ugor ridicat, ar putea Fi mai curdad o rearesiane 3 jpeatului destul de clan care indies emucca, din sezvenfa respectiva « icoanei cvadriparite. Nici fefecinia Ia Psaliree Chludow nu pare a f) cdificatonre, miniatura de aici prezentiné-ul pe lisus 62 ‘simul avind crucea inserisd, seri-euleat pe Stara unui cavt, iar Ik fata Se este figaratprofetul David, jar gestul mainil drepte« Mintuitorului my eredem c& poate f interpreta ca ridicarea et: M. B. lcnieae, benacimopra Xaydoexnd necameapt, Mockws, 1977 il ta vers. 33, PS. 9 “W'De obicel icosna este data ch intsrvalul 1347-1584, determina de ineendiul din Keemlin — cauza din care s Meu! apelul 1a mesteritpskoviteni peniru pietres neilor icoane, si edinjele sinodului Ia eare noile icoune ay devenit ahieotul dezbsterilor privind canonicitatca ler Prima dscuie dintee dizeul Viskovatyi gt mitzopolitul Macarie # avut Toe in octombrie 1553, in receaga ferlui Ivan al [V-lea, iat in hina noiembrie # accluiasi an, dicul inainteazs petit eu ‘Redumetiie sale pivind nol iccane i mgiainiea ca aoeastl chesiiune i fe diseuta a sinod (a se ‘edea nota 2}. La aéest sinod, in ianuarie 1554, s-2 mentionat e8 discal Viskovaty timp de wel an Tnfhura lures ,strigand in public", despre icounele pictate dz mesterii pskoviteni In catedrala Bunavestsie 31°C sIypve, Bucroeani Hes Musaieionus. i Crosapn savenicoe a Ritcuocine Tpeaueh Pyeu, Smopaa novoauia MIV-XVI ¢, wacte 1, A-K, Tenitirpan, 1988 p. 138. Dect, eredem ‘aor fi indcepeltiq 4 presupunem, ¢4 acest icaane, inclusiv cea cvadripamita (care, dup eum an ‘nen{ionat,starise eee mai multe abit), erau deja exeeurate etre sParitul ancla SSD ~ inceputul celui unedtor. 110, NOTE PRIVITOARE LA PICTURA .NTELEAPTA” DIN MOLDOVA MEDIEVALA dintre argumentele principale invocat de cdtre pirin{ii sinodului in apararea icoanelor recent pictate la catedrala Bunavestirii (al Doilea cuvant al mitropolitului Macarie), este e& mesteril iconari ar fi urmat ,vechile modele grecesti"™. Oricum, aprobarea acestei scene In cadrul iccanei evadripartite, expuse intr-un loc de prestigiu in ierarhia locagurilor sacre din Rusia moscovita, i-a deschis calea spre 0 circulatic destul de intensa, ce a indepartat-o de la aprecierea in calitate de chip rar si neobignait. Pe parvursul celei de-a doua jumatati a sccolului al XVE-lea si in secolul al XVIl-lea apar mai multe reprezentiri de acest fel. Chiar dack schema generalise recunoagte usor in operele pistrate, se pot distinge redactiile atit dup’ particularitajile iconografice cat gi dupa textele insositoare. La nivelul actual al cercetirilor, nu avem posibilitatea de a distinge dac& aceasta diferenticre in redactii s-a prods inaintea pictiriiicoanei cvadripartite gi, in acest caz, subiectul respectiv de pe cea din urmd ar fi reprodus una dintre redactiile deja existente, sav, acordnd mai multi importanfi aportului zugravilor pskovitani la elaborarea temei, diferentierea redactionala s-ar fi produs in urma circulatied acestei teme, incepind ‘cu mijlocul secolului al XVE-lea, Primal, si din cite cumoastem unicul, care @ incercat o clasificare a versiunilor temei .Monogenis” a fost Fioder Buslaev. Exemplarele citate de savantul rus sunt urmétoarele: 1) 0 imagine publicata in editia lui D'Agincourt (vol. VI, tab, 120), datata cu secolul al XVI-lea™; 2) un desen din colectia lui Filimonov cu inscriptii pe verso de la inceputul secolului al XVIl-lea; 3) podlinnikul (erminia) Klintzov; 4) icoana din colectia hui A, E. Sorokin, membcu * Pemuck usu crucok © Bozoxyibdben cmpOKAX u eysieNutt ceamnbeY UecInunLe uKOH GuaKa Hoan Mesaoan Bucaowamso € remo 7062, x. 0. Basgsccit, in Umar « Oder tomopan i dpemoemdr pocoienur np Mocroworow svuwgpcimeme, Moctea, 1858, Kh. 2 Neamepuainscoasmcrae . 1, O ase de inckepttre mu apare i sore penta prima dat Este intreantyun alt ca snr, ces ila ew sao jumdtte de seo! inna evenimentlor ‘ett, cre, de setene, ests legat de aclsiates regan din Pskov. ASC! in tpl viii din [195 lc Pskov, ahicpscopol Novgorod Gemtadie a stoop cae, pe ling rereztrca Manito iv chil eegelas Dai, era si iragineaseratimalirstigit pe stace, Demonstnd Canoncttesaeostu chip. eipetenia icocariorpscovte, Pereply, spunea ele sunt reprise Supt vesile models, care sunt copiate duphesle gecesi: H. K. Tastee ea acne 1s deamennocma moncopodomo sprcmierone Tevet, ia .Broaerrewn Hoesen 7, 41, 1980, p 230-2310 teplce atv, din secoll al XVLica, «nee tp feongrac necks pute Fv pe Icoan de la Muaeul en Reckinghnasen Era HawsteinsBarsch, Ronen-Mieur Recklinghausen Mirchen, 198, p22 7 BLL. G. D’Agincourt, Histotre de I'Art par Jes momuments depuis sa décadenve, ax We siete. js‘ son renouvelement a XVI ste, 6 vol. Pais, 1823, cu tate cd F. Baslne® dB illu tedem cds aavurin vedere snume aceasta care era foment ne anne inoeeesii Sasa mine puem proninfs despre o anomeicoad este verb. Singuruldetaiy pe cre fer vanua ns este prezeaa Tn se ingeror din ff eifcer 9 cnped Ginger di paren sng) 3 ‘scl cel din parte deat) ceen cee feces auim hin acca rare a fox cers mai rind seen din ion evednpai a atedraet Bunavesiti TESTERS UV EGESD PUTER ore EMIL DRAGNEV a al societafii artei ruse vechi; 5) Un alt desen din colectia fui Filimenov, reprodus in Tucrare, dar fir a se indica datarea gi inscriptiile. La aceste exemple trebuie adéugate si dowi icoane de la Ikonen-Muzeum din Recklinghausen cu subiectul .Monogenis”. Prima — ne. de inventar 203, atribuitd scolii moscovite de la inceputul secolului al XVIL, face parte din canatul ‘unui triptic, iar cea de-a doua ~ nr. de inventar 407, are o atributie mai putin certa ~ jcoand ruseascd din prima jumftate a secolului al XVII-lea, Mentiontim si icoana reprodus in lucrarea citaté a Iui A. Grabar, pentru care, ins, mu sunt indicate provenienta, locul de conservare gi datarea."* Sunt cunoscute si citeva exemple la Galeria Tretiakov, patru find semnalate in catalogul colectiei de arti veche sus8, Toate sunt din secolul al XVil-lea. Prima icoand (ar, inv. 19934), de scoalé moscoviti de In mijlocul secolului al XVII-lea, pe ling’ elementele iconografice de baz’, prezente in icoana cvadripartiti gi in fresca de la Sucevita, contine si 0 serie de amplificari", precum Rastignirea” cu multiple personaje, ..Bunavestirea” cu Tisus in clipeus, A dova (nr. inv. 24867), aproximativ din aceiasi perioad’, Iucrata de ,.zugravii imparatesti”, pastreazi redactia traditionala, Tot de pe la mijlocul secolului al XVI-lea si de aasemenea provenind din atelicrul ,zugravilor imparatesti” este icoana care, Ia fel ea si cea de la Recklinghausen, face parte dintr-un poliptic, fiind plasata in coronamentul stu decorativ (nr. inv. 12886). Accasta imagine nu este nici deserisi nici reprodus. Cea mai tarzic (nr. inv, 25542), pictatd dup 1668 si apartindnd scolii de la Orujeinaia palata” pare si se indep&rteze cel mai mult de schema tradifionala. © monumental scen& a Rastignirii", inlocuieste verticala cu reprezentarea Sf. Treimi, iar scenele ,Bunavestiri”, ,Nasterit", ,Plangerii lui lisus” si dnvierea Domnului” intr-o redactie tipic occidentala, schimba esential structura simbolicd a imaginii. Este reprodusi doar cea din urmi icoand, calitatea reproducerii nepermitind o leeturi sigurd a textelor, iar inscriptile de pe cclelalte dou’ ieoane nu au fost reproduse. Dintre imaginile amintite retinem céteva elemente specifice, ce evidentiazd diferentele de cedactie prezente la Sucevija fata de cele de pe icoana evadripartta Astfel, schija cu inscriptiile de la inceputul secolul al XVil-Hea din colectia tui Filimonov, reprodusi de cftre F. Buslaey, la fel ca la Sucevita, contine reprezentitile celor doi ingeri cu secafimii in clipeus. S-a atras atenjia asupra faptului neobisnuit pentru reprezentarea subiectului ,.Nu te tingui pentru mine Maica” de la Sucevita, atunci cind Maica Domnului este figuraté alaturi de Tisus in smormént™. Acelasi lucru il vedem in schita amintit& mai sus dar si in tripticul de la Recklinghausen (nr. 203) si pe icoana reprodusa de cttre A, Grabar. * Ba Haustein Bastsch, op cit p. 30-31 si 52-53. “A. Grabar op cit, YO. 3, pl. 223.6. 9H, Anotiona, HE, Miana, op. cits p. 285-286, 375-974, il, 156. * Nicolet bar, Sucevita: Vaforisationdpraphign. . 372. [NOTE PRIVITOARE LA PICTURA .INTELEADTA™ DIN MOLDOVA MEDIEVAL ‘Analiza inscriptiilor ne confirm caraeterul aluziv al discursului iconogratie. Fiind apropiate de textele profetice (in special ale proorocult Iseia) si tele apocaliptice ma ales, nu pot fi raportate la citate concrete din textelesacre sav din cele ltuegice. Este semnificativ ch insisi inseriptia care inttuleaza acest subicc! fia este vn citat exact al imnului JMonogenis”. Doar pe icoana publieatt de ‘A. Grabar si cea de la Recklinghausen (nr. 203) avemt 0 reproducere exacté @ textului acestui imn, fn celelalte cazuri pe care Ie cunoastem, inclusiv icoana uadripartts si frescele de la Sucevita gi Dragomnirna, textul imnului este modificat, find accentuata in plus ideea trinitard. ‘Modul in care subiectul acestei teme ajunge in Moldova mu ne este ccunoseut, Ar putea fi prin intermediul unei erminii sau schite din .podlinnik”, Spre fceasta presupunere ne indreaptd inseriptia din partea sting a imaginil, din Vecingtatea ingerului sia edificiulu. Ingeri si heruvimii mentionati aici nu se leaga de subiectul celeilalte pBr{i a inscriptici si, posibil, ar reproduce niste indicatit dintr- ‘o erminie necunoscuth (o insemnare apropiata 0 gisim in ,podlinikul” Ktintov). Nu gueludem ‘inst ideca icoanelor rusesti care au circulat pe Ia noi in secolul 1 XVElea, Despre una dintee ele, cu subiectul , Monogenis”, ne relateaza Paul de ‘Alep Ia ijlocul secolului al XVU-Iea: .intre coloanele, din spatele jiulsi Gomnului, sunt dou8 icoane mari si mipunate din Moscova. Prima este ceca a Sf, Dimitrie yi a caluhui care calcd in picioare ealul lui Lie, singele tisneste din niri ca focul, lancea sfintului este sfardmati in bucafi el tine osabie in mind. Spatcle icoanei acoperit in intregime cu inscriptia: O, Cuvdnt nic al Ji Dumnezet, Fite unic nemuritor, lucruri prea subtle pentru ca mintea si Te poatl cuprinde™”. Ultima mentiune este foarte sugestiva pentru ifustraren receptarit facestui subiect de epocd. Faptul c& el rimine de fapt obseur pentru o persount, care, din cate putem judeca din scrierile sale, nu era strain cunostintelor jeonografice, ne demonstrenzi ca fenomenul picturit jnfelepte™ in formula ovgorodeano-pskovitand, extins spre Moscova, jer eitre sfargitl secotutai al XVi-ea $i spre Moldova, mu s-a gencralizat in toath umea ortodoxa. ‘Compozijia din semicalota absidet nordice este intitulatd, ca si in cazul precedent printr-o inscriptie ce urmeezi arcul absidei: ro sre napeve(m) repa(ae)aanna(ea) w(e)se mars arnc(e)iasa eon

    You might also like