9002

NVgdOUNg IN-INJIJSNI
YITTIIAI (IY]A
zD) ap rupnls 'apttu
NYTUflYCY YUf,UII,\I
zvr op nlpnls IS Bc rer '(SOOZ) otSolorcos 1!,1
ep mF4ue3 IB tuqrueru'a6o1o
uiplrs:e,l.run B EIErcoS giuar-vq
elBllu nru o J -oruuIBJ-EIu oJs '(rooa) tnlr,
plslAtloillDJ atD@cra) O '?itE
:(OOOZ) rccrlr1od oiuttlS u1 e
olBlreueuBd ,toy,oig[o m1nd.r.oc o pcylpd af
ep elcerord ellruu retu 14 recq,i
'erSoyorcos uI rolcop 'egozogl
B EIBrcoS giuelsrsy rS eFolol
'rolradns plugrupip,rul u
pluur8 ugrd'prq1arr53
 €9I / ouurSoIqlfl
9E1 7 rolfupfd ep e.tqecnpe ellcllcerd
't Dxau7
Zgl lelrrrroxrtpe epdrcuu4'Z zxauy
6VI I :retlttrreJ el€ el€mlcruls elcedsy 'I oxauY
9ll I I.Izr\cuo)
0rI / rnll€cnpe riua8e $1e11ec nc IoITIIUBJ el.leleU
g € I I gle\rluteJ eereurisn g
971 lpiuengul ep IcIuqeJ
g71 ltoltiultpd e1e ugldefy
tZI / (Belllhl pe11) aplua'rud aupcnpa af)U)Drd '6 1ryo4dtt7
9I I / uncs ueuuel ed enqcetq6
60I / Sunl ueuue] ed eltlcetqg
'g
60I / (eellyl pe1fi nyiut'qd ap a^lw)npa ayrdtcur't1 p1o11do2
96 7 ptelocs egsner tS teqnue; el€ el€mlcruls epedsy
16 7 grelocS gltSner tS 91e1tue3 elrruzeoc ep elepolN
19 1 puorleulsel sns.Dl elereue3 llperu :prelocS
pltSneg
'1
lg / (eellI tr pe1;) p"m1ocS ptfna * pptyruolauntzao) ap appow p1o11do3
8, / exeuoc eldscuo3
LL I L\ecfipe Insocord
'9 p1o71do3
LL @e[llNpe1\a) aprydaruo) !.tDt!u,t!pp :pplltwrcloliocnpE
I
gL lWvlortoc B E^IlBlIluBr Boruproqv 'B-III u ueunlice5
17 1 (uepqe3y eecn6)
aplpal * 'g
Tonprzap aqu! aplunutoc-at1rutol-plooc| aPQ!'DuaLffid p1o11do3
0L / ormlcuoJ
6E 7 rlocS e1ig1r,u1ce e1 ropiuupd eeredtclued
LV lgsexe eruip,rul ep eyiglr,rrpe ur ropiuupd eerecqdul
6 1 @eyqe?y eec4yrq) nyiuacn1opo otuJcadsnd :atputol-ploocf plotnuayo4 '2 p1o7rdo2
9l I I'Izn.Ipuoc
IV
I equrturoc-elTllrrq-ppocS eleueuepe4
gE / ertrureJ-gleoc$ eyrieleg
gg 1 Qteuqe?y eecll4f ,toluosato,rd o oac $ "to1tiut'tpd
oupads.od auug a$n"ndwo) o :alDyunwoc-autruot-plooc| a1o1'ouaLnd 'g p7o11do3
tE / IlrfloJJer E f^llBlIIBr BoJBproqY'B-II u uaunliceg
'7
SZ / (eelll6 p€l1 '<u€lrqe8y eecrfu !l"tpta)"D) pu8pag p1o7tdo2
91 7 ecurdue roluglacroc eiueprrrg
I lpzeqep eclleroel Iflzod
11 7 (uepqe8y eecl141)
apilunruor-alyutot-ploocS nla1olnuaptod 7o cr,ndrua fi ctptoay Tnltodng '1 p7o71drt3
6/ Ilrglerroc ucfol 1 ueun$ceg
L I Npnpo.Uu! Lu!^n)
SNIUdNf
II
llcep eunq r€ru 11ntu el€uodecnpe elelflzil ne apqolzep eqq elelcos eleier I4 ISEd
-nc flIdoc :Ieduese ]cedse Im ]uedocsep €-s Ie{€cnpe Flueurop utp eluP}ecJec qI
'(zzg 'sqqy.@ppu
-osred pcrEoloqrsd erice3ispes eJelu IeuI o IeJlsE puIZuIrU 'e,ule8eu rrtmrserd uzu4o@
ericelord ernErse ?s else el€Icos roleleier e1e ereurud e1{curg e4ulp ?un '(tfOt 1pg)
gluepuedep g e sdec;ed es podns JoJpc I3 ep tS 1cn4uo) zil) puDos,tad o anc nc aq1iru
-ttsut tS aptndntB 1tzl^tpu! aqmp ap"m4p&al el ?JeJoJ es ppqeldecc€ I?Iu eec rep 'e1ercc
roleleisr e1e gipgep e{nlrr IBIu 1t{S '(tf6l 'UEqulo'I i7261 'seum51:W6I 'ne1g) lwq
rS eprieuuo;ul luIS umc eSe 'esmseJ rS godns gm8rse eJec pIAIpu Irum Iu I€Icos 1nruqss
urp eAllecgluures elceds€ JoIm eiuegodurl pzeriuepr,te aPoos ppiat ou.r8tpo"to1
'(OOOt) urelsdg 'I 1nI € Piuaryf4
ap rc1a.o{s n.tppas,tarut ouoa1 tS (fgOt) uerueloC 'I Inl I€ lDDos 1o11doc ap 1wb
-uoc '(7761'U€quleT i7761 'seuJ|.;g) aptcos ppiat ow&rpo.tod pnlcu eelsecv 'EnE
-el r4 elege ecrlaroel e.trpedsred ep rgrrrnu un ep lirmu?rue gsucsep else mlnpdoc y.qN
Jolzep e gdep eJ€ceg uI elxeluoc Jo5ec€ 3 Enulluoc eiuupodrul ;roptdoc oa,Dqo^a?
$ oa"o1ian uDlruruls poru ul pmaiuang[ul DalDyunwoc 1l olooc| 'o1pruot'rcttg[doc re pa
nurrd qp ?c plde; pc1pul lprus Jo]lnu r€1II ele e]ueceJ eze]urs ']seJluoc uI 'e]EIrmuoo
uI rnl InloJ n:trued lnpdoc efelp8erd ate) t:upztlercos p]ue8e nc p]€cgquepr ere eleoc$
'pleocS ul ml eere.Uul n-qued J€seceu mlnluelugptrg eeJBcUIpe rS mpltdoc eereferc
n-4ued ppqesuodser E1€JepISuoc ere BIIIuuC 'rnppdoc IuEllolzep rS ueferc urdnse
uiglrunuroc tS rqocs 'teqrureg e pleriuerrces eiuengul punruoc eepl o lsoJ e Pc gzeeznetd
?g 'Jolueu4 rS roprdoc erdnse ere o uiq4sul elsece ulp eJBceU erec ed eiuengul BI eJeolu
-e;er eleldecce 3re1 elunseleiul Pcglpotu elelluruuoc-ellutuJ-g1€ocS eleleueuegud erdssp
Eluemc epoel
,(E661) gzeelouurelsdg .I Iunc esy e e{ce3sr1zs op seJeN 'p1euo{
"lol.re1e
-oure rS plelcos e$n1o,te 'roleiu4Sormc InleAIu cserods d?lpmuoc tS rqrure; 'r1ocS e4up
elrrqp8el erec ul rnlnper8 e ere8eleiul punq I€1g o lezruJry n€ PI€Icos suoel tnp elupl
-lolzep rs cr3o1 pour uI ,eJEuLm 2).(zz.d) ..uelunuroc 'uelocs 'qeqrrue; 'po1ce; ep nlq
-ruesue mun rugsrcrucr4 I€ lellnzeJ ec rJolplecJec ep pseeleiul else rnlnldoc trig1rTeuosred
Berello^zep '0L6I ro1prre InISTUS ?l ecf' Ec Pz?IuITqns (ZOOO ncsolnlcug]S
'g
I
uofr lilzod
vzva f c f cll-f
I
f rvJ-l N n ru o c' f l-I INVJ'YIVO 3s U O-l f rVlU f N
-lv cluldtNf ls Slrfuosr -lnruodns =lruvd
L lnloldec
LOGICA CERCETAzuI Sup.

copiii care nu beneficiazd de ele (Coates, 1987). M. L. Clark (1991, p. 45) scrie cd re{e- Cornunitilile ..construi,
lele sociale fumizeaza suporl social (definit ca ,,disponibilitatea oamenilor pe care ne pu- care presupun interacliuni re1
tem bizui, oameni pe care ii gtim ci au grijd de noi qi ne iubesc"). Ea susline ci cu cit sau institulii. Refele sociale pL
este mai mare supottul social al adolescenlei, cu atit mai mare este probabilitatea ca un diferite roluri au tendinta sa .
copil sd aibf, succes in gcoald. Clark sugereazd.cd qcolile pot intiri sistemele de suport zate Si sd incurajeze aparili,t
pentru tineri, in mod special pentru cei sdraci sau minoritari, prin indrumare, tutoriat gi comunitate e necesar sa erist
programe de instruire conduse de adulli responsabili, gata de ac{iune in gcoald, familie qi oaruenii se pot baza pentru u i
cornunrtate. $coala este o organizati
J. Coleman ( 1 987) se referd la re{elele sociale ca o componentd integral d a capita- este adesea cea mai putemic5
lului social. Capitolul social desemneazd abilitdlile de cunoastere, pattern-urile atitudi- conrunitatea gi o resursd care ,
nale Si comportantentale pe care indivizii pot sd le cheltui.a,scii sau sd le investeascd ast- 1or, penfiu revitalizarea econo
fel incit sci ridice sansele lor de succes in instittrliile sociale, aSa cum este Scoala. Indivi- nerea continuitdlii. Nici unul c
zii dobindesc capital social prin relelele sociale din care fac parIe. Coleman, Hoffer gi comunitate nu e un loc cu car.
Kilgore (1982) relateazd, cd elevii din gcolile catolice realizeaza la un nivel mai ridicat gi simplu, dacd tinerii nu inr at
cerin{ele de inv5lare la matematica gi linrba decit elerii din gcolile publice, deoarece fa- derd ci meritd grja qi efornrl
milia, biserica gi gcoala transmit rnesaje. a5teptan gi nonne cornune. in acest exemplu, talilor de locuri de munca pe p
releaua sociala ce cuprinde famifia, biserica si ;coala f,imizeazd tinerilor din gcolile ca- pleacd sau igi doreqte si plece.
tolice capitalul socjal necesar pentru succesul gcolar. irnporlanfa gcolii a flcr
Capitalul social este un concept care a trecut printr-un proces de revitalizare in relevantd puternicd pentru coI
ultimii 20 de ani. mai ales datoriti lui Piene Bourdieu qi .larnes Coleman care au realizat lumea qcolii conceptul de cat
o abordare contemporand a tennenului. De pildd. Bourdieu a folosit pentru prima datd financiar gi uman. A fost dep:
acest termen legat de,,capitalul cultural", referindu-se 1a stocurile de cunoqtinle pe care si aibd finan{are adeoata
un individ le dobindegte prin relelele social-infbmrale eristente, mai ales in spaliul de invd{dmint, apoi vom face ,sci
interacliune sociald unde a crescut qi care inclr-rde atit pdrinlii, cit gi prietenii lui. Lucr6-
stituliile statului care au aceas
rile lui R. Putnam (1993b) gi F. Fukuyama (199,r) au ertins conceptul de capital social in
lor corespunzdtoare. Mesai ul
din greu s[ facem gcolile bun,
aga fel incit se aplicd nu numai la jndivizi, ci gi 1a _umpuri. comunitdli, chiar gi la nafiuni.
nevoie inainte de o rezen 5
D. Sandu (1999) precizeazd. c6,,in funclie de spatiul de interacfiune..., se poate vorbi
sprijine educatia, nu dupa. Se
despre capitalul social personal, familial, comunitar. oruaniza{ional gi societal".(p.77)
- qcoala care se bucur:
Capitalul social reprezint6 resursele, valorile gi avantajele individuale pe care in-
babil ci va fi mai bir:.
divizii le dobindesc ca participanli intr-un cadru comunitar. ,,increderea, asocierea gi to-
- este nevoie ca dezr o-
lerania formeazd nucleul de valori ale capitalului social. Reciprocitatea implicitd este
nanciar gi uman;
dimensiunea latentl fundamentald a tuturor acestor valori" (D. Sandu, 7999, p.71). De
- constructia capitalulu:
aici ainod.t ideea cI o comunitate, mai degrabfl decit un individ, are o anumit[ cantitate
cial ridicat, o gcoala
de capital social. Comunitdlile ,,construiesc" capitalul social prin dezvoltarea relaliilor
sprijine financiar.
active, prin participare democraticd, prin int[rirea proprietngii comunitare qi prin increde-
re socia16. Teoria intersectdrii ;'
Dup[ Cortes (1993), capitalul social este ,,mdsura a cit de mult timp pentru cola- acliunii comune a gcolilor. t:
borare gi citl energie au oamenii unul pentru cel6lalt, cit de mult timp au pirinfii pentru Teoria integreazd perspeu-i
copiii lor, cit de multd atenlie acord6 vecinii celorlalte familii, ce tip de relalii au unii cu organizafiile sociale, precunt
ceilal,ti oameni din confesiuni religioase diferite, precum qi calitatea altor numeroase ;i comunitate asupra rezult::
relele potenfiale de relalii in comunitdti". in esen16, capitalul social stocheazdputercain- acestei teorii a ,,istoriei legi:
tregii relele sociale a comunitilii. El defrnegte cu adevlrat o comunitate gi exprimdcapa- educd copii" (Epstein, 1991. :
citatea ei de a face fa[d,problemelor sau schimb[rilor interne sau exteme. in cuvintele lui succesul gcolar. sd consrin-:
Cortes, capitalul social implic[ o ,,bogI]ie qi robustefe a relaliilor intre oameni, pe care obiective care sint atinse prir
membrii unei comunitili doresc Ai sint neribdetori sA o investeasci unul in celilalt". irnaginatd grafic sub fonna a :
;i comunitatea.
12
EI
'eelelllmuloc rs
',,u€lEle3 ur l:-.*: :r:..:.):
ellrureJ 'eleocS gzeez\oqtilts rS gzeelcesJelut es ec eJeJS Ier1 e €uuoJ qns cger8 91eu13eu1
erec ed 'ruotlreo elu. --- . -: :
epe plrlcedsJed p$€ecv 'lueJedooc JoI Ingodns rS eeuntice uud esutp }r4s eJec eAllcelqo
ml elelur^nJ uI 'aluar\: -:: :
'rrinlpsuy IeJpceU: Ilueru€o n-rlued Iun1nul seJelu tm elnl4suoc ps 'relocS Inseccns -
-eoBJ ELUTJOXe rS alEllU'r.-. .
else runc 'eltlcerqo ellumue Bc Eulrurclep '(tVtt-OVtI 'dd'266I'urelsdg) ,,ttdoc gcnpe .
-u1 eerelnd €zeeqlols lEllrr:
tS gzeezrlenos eJ€c eroleru e[$n]l]sq er1ul esup]s ropqg8el leuolst" u IIJoe] Ie]soce
'elzuoriecnpe Jolel€lpzer zrdnsu e1e$tmtuoc rS OSeOJeIUnU JoUe eal€lllPl .: -
IB I€Iuec nrdrcuud ec €eJe$€ounceg nc rrun ne rriela: ap drt :: 'r: :
pleocS 'equre; urp rnlnrpeu JolelceJa erdnse eeJ€lecJec rS umcerd 'elercos ey11eztrcBrc
n-4ued uiur:pd ne druu tlnL-i :
erdssp ect8oloqrsd rS ecrSolorcos 'eleuoriecnpe erl4cedsred gzeet8eyt eIJoeJ
.roprdoc elrolau em8rse e n-4ued ropiplunuroc rS ropqrureg 'rolqocS B eunluoc lpnlice -e1oc n-4ued duq 11nnr ap -.r
eiueuodur Ezelqlqns urelsdg n1 e piuary1[ur ap "top'tals n,tQpasrarut Dlnal
-epeJcuJ uud rS eJellunruo. . .
'Jelcueug eutluds
.ropriela; eaJ€)lo^zJp ut.r- - :
o ES eal€1runuroc p8ul,tuoc PS [cUIp e]se ?c uedocsep el gleocS o ]ecrpu lerc elEllluec pllLunuu o 3lE 'p. .::-
-os lelrdec prqy irlocS IeIm elunlellu e]"o] EI col oJ? Ielcos Inlnls1rdec ericn4suoo - eC'(IL'd'6661'npueq g
iuerun tS relcueu alss plrcrldurr ealelt:o:J:'.- .
-g rnplulrdec eerelSerc ppeecerd ES IEIcos lnpleltdec eefillotzep ?c eloleu else - -o1 rS eerercose 'eaJap3rf 'i' -
lrutcueug PlFlluds eulq Islrr U €^ Ec IIqEq -ul eJeJ ad alenpt,ttpul .'.:':-.-
-ord reur Untu else plcos mlnleltdec 1z lgclplJ IeAIu un ep qmcnq es eJ€c eleocS - (tf 'd)'(.lelelcos tS 1uu.'.-.-
:pc eurpnlluec PIumLrB o nc eunds eleod e5 'pdnp nu'e{ecnpe eqftrds rqlon aluod JS '"'Junti..ii.'r-
ps Bel€Ilmruoc rS epriqrlslll ec n4ued letcos lelrdec ep p^JezeJ o ep eluPul elolou 'runrieu e1 rS reqc 'liptrur.... -- :
else 'elulanc elle nJ '..€Is?oleeuump rueq IiFeJo urnce 'ermq alITocS ueceJ 9s ner8 urp uJ I€rcos lulrdec ap 1rud:r,: -': .
rurcuntrAl" :etrnds 1g 'sndo edeorde e6e lercos rnlnleldec Inl€seIN 'ereolpztmdseJoc Jol -pJcnT 'rn1 rrueleud r( lrr ' .--
-lmpuoJ Broleu ep '3re1 1nc11qnd rS rep 'elullpqesuodser gls€ec€ n€ erec Inlnls]s eyriq4s ep lmieds uI sele reurar'-:-:
-ur p?rn,ruoc ps ]rsoloJ Iruueum8J" pluzerder - ..eunq eptocS ec€J IuoA rode 'luyupiplul eruc ed eiurlSounc ep o{ur'.r- -
ep Iruuelsrs !ieiueu1g,. 'plsruorsoJord uecnpuoc o rs plu^cepe ereiueug Eqle PS plep erurrd ru1ued ]rsolo-+ i :'.:
ppocs o luelcgns e$e eleJpc lzrr-4od p:epdod eeepr ppSpdep ]soJ Y 'uelun tS -retcueug
plelrdec"c nc gle8e elelrrotrd o nc leproq€ else plcos 1e4dec ep pldecuoc t11ocS sellml lez\e$ nE eJuc uetueloJ s;---.
uI eJezrlelrnar ep seco:d u: --
ug 'cr8o1oxe n?s InFelcnu plpoleq 'Jollrolecnpe ee]4lunuroc n-4ued gcturelnd piueleler
nc ldecuoc un ec gredeeJ Es ..lelcos l4ldec" InueIrIJe] ec ]ncql: e r1locS eiuegodurl
'eemtlouzep enuquoc rS-gs esuus eurind eJ? Belslttmruoc 'ece1d ps e$erop tSl nes pceeld -uc elqocs urp JollJeull ?zt.z
eriereue8 o pceq 'ece1d qs uop ron nes eceld:o,r re 'pco1 ueld ed ecuruu ep Imcol ep ro11ip1 'nldurexe Nece ul 'aunLlror :-
-eJ eJeJeoep 'atrllnd eltl\)^i -
-runuodo eeteerc e1 edrcrged ps cselg8erd es nu EcBp 'ro1 puo;e IS e[r8 qluetu Pc Plep
-rsuoc nu tS ecnm ec 1nltlru eJec I4 eltmcol pcwolmoeJ ps gie,,r.u1 nu IIJoIrtJ gcep 'nlduns tS ]P3lplJ reru Ie^ru un El EZE:Z.
rSreggoll 'ueura1o3 'eued :..-
rn4 'ece1d ro.,l rS eferc JoA IIJeul] lcgpuepl es re Iuqrueru eJec nc col lm e nu elsIlmluoc
-!^lpul olttott dlsd uut) t';:
o pce6l 'Iuelueo qJqI l1ulldepr4 g epod nu rmdocs elsem tnp 1nun IoIN'rriplmuluoc eereu
-lsD D)sDalsalut al DS /lrr,\ r'-..'
-$ueur n4ued 1{p14uepr €eJ€umse rS eenr4yep n-nued'pcturouoce eetezt|qr/.ler n-4ued'ro1
-!pn il lD a 1 t..r n-u.,ra I loc{' d.t) :' :
eeJrour4 nr1ued locS ep eroleu ne epigpmurof, 'lun epod o eJec ESmseJ o tS eelelnmuroc
'pclruepd IEIU €ec €esepe else -o11doc e pler8elur pluaurrd --:
Ezeez\oqwrs ec n-quec un 'eJulJlul ep pund rm else eg
e1urru epiglrmruoc I4 J€I 'eyiplurnuroc e]"ol ul gluepodun eliezulzBrc o epe eleoc$
'(eee1 'ureu1n4 'di) ,punwo) arualqotd otTozat D n4uad ozoq Pd as lluaLuoo rS erpr,ueg'gluoJS ur eunri.'. ::
tS luuolnl 'areurupur ul.t; -.
a"ruc ad apiat 1l aut,tou 'plDlJos a,Dpanu! ap Lm)o$"'" elslxe Ps J€seceu e elu}runluoc
ecuo ul 'eeeJe eC'(S66I 1uzt4n4 'ai) ,,ayncos nnpanu! otit"todrt azafn,tncu1 ps fi aqoz uodns ep aloLualsrs Ltqlr.r: - -
-ryntauaB uiplrto,tdtcat ap ilrulpau ap aPw.tou aut[t,rds"*' ps eiupuq nB unloJ e]lJeJIp un ec Ealu1rpquqo:d ets3 :-. --
nc zl\Ipur e4ul elllc€ [ie1er ep olsclplJ unlellu tS ecturelnd elelcos e1eie11 'uiqtlsut nes ]Ic no pc autisns u3 '(..rs:::'
-nd eu eruc ed Jo[rualueo ::-. -
eueosred elpru r€ru nes pnop eIuI e^r1ecgruures rS e]€]edeJ nmticerelul undnserd erec
t -eiar pc eucs (97 'd'1661 , >'-
'eArlce roppuorieye eetello^zep ulJd prcos plelrdec ..cselrulsuoc" epiplunruo3
elslmuoc-elpure3t-ppocS roleleueueped p curdtue tS crleroel pgodng
LOGICA CERCETARII SuPt'

institufi este determinatd de atitudinile gi practicile

Rela,tia potrivitd dintre aceste Struclura internd reprez
indivizilor din fiecare context social. De pi1d5, gcolile pot si inilieze puline interacliuni gcolii, familiile 9i comunitater
qi sE comunice pulin cu familiile qi comunitatea, pdstrind relativ separate cele trei sfere actorul principal al acestor int
de influenld care afecteazi in mod direct activitelle de invdlare gi dezvoltarea elevilor. pot avea loc la nivel institr-
De asemenea, gcolile pot sd inilieze qi sd suslind numeroase interacliuni qi relalii de comunitatea - sau la nivel inr
comunicare de bund calitate cu familiile gi comunitatea, destinate menlinerii unor cone- parlener din comunitate sau ur
xiuni stdnse intre cele trei sfere de influenfd. DacE existi interacfluni frecvente intre FIGLIRA 7.2. Structtu'a ittr.
qcoli, familii gi comunit[fi, este probabil ca numeroqi elevi sd primeascd mesaje comune
venite din mai multe surse, mesaje care subliniazi importanla gcolii, a muncii serioase, a FAN,I-
gtndirii creative, a ajutorului reciproc qi a frecvent[rii gcolii. Imaginea teoriei sub forma
celor trei cercuri intersectate include structuri externe gi interne (Epstein qi al,tii, 1997).
FIGURA l.I. Structura externd a modelul teoretic al intersectdrii sferelor de influenld

Forte B Forta C
Eryede4a filosofia
gi prncticile familiei

FAI\{ILIE

Legendl:
in cadrul interacliunilor inter-instr
COMUNITATE
F - reprezintd familia, C - copil.

Interacliunile au loc atit .

elevi, profesori gi intreaga comu;

parinte. un eler. un prolesor si u:

Forta A
Pen:ada de der,,r:1tareh,'ir.rtrti:]u: : De structura internd ap,
ilor, gcolilor gi comunitalilor.
Sursa: Epstein gi al1ii, 2002,p.163
cantitatea activitdtilor comun.
Structura externd reprezintd cele trei contexte care inlluenleazd activitatea de delului determina unde gi curr'
invdfare gi dezvoltarea copiilor. Interseclia indicd faptul c[ familia, qcoala gi comunitatea nitate. Rezultatele interacti un
au responsabilitdli comune in educarea copiilor. Diverse programe, proceduri, pozitji structurii inteme a modelului
teoretice, experienle gi a[i factori extind sau micgoreazd aia de intersecfie, determinind telele sociale sint intdrite -si .
mai multe sau mai puline conexiuni intre persoanele din cele trei contexte. Procedurile gi parteneriat in mdsurd sd fac:
suprafala de interseclie se modificl in timp. Analizind modelul extern al intersectSrii sfe- mod cooperant pentru cre;ter.
relor de influenfd se observi faptul c[ cele ffei contexte principale in care elevii invaf6 gi Modelul intem al inter:
se dezvoltd - familia, gcoala gi comunitatea - pr a frtrasate impreun[ sau separat. in tea gi importanla relaliilor sr :
acest model, existd unele activitdli pe care qcolile, familiile qi comunitdfile le efectueazl cornunitate. Relaliile sociale
separat gi anumite activit[fi pe care gcolile, familiile gi comunitdflle le efectueaz[ atunci cind o gcoali inr ita :
impreun[, sprijinind invdtarea gi dezvoltarea elevilor. trrmite aceleagi comunicAri r-
cind un pdrinte gi un profes..:
t4
SI
a4ul elrmxeuo3 '(uoJelel ulrd pcrunruoc nes cseulllul es JosaJord tm tS eluupd tm pulc
rctmle 'nldruexe ep) lenprmpul IeAIu e1 rS (ropqrure; romln1 u?cllmuloc rSeelece e{Iul4
puJc lctm]E n€s ]ueluluele IIn el Jolllele Jomln1 elqplueJ pIIAIII gleocS o pulc Ictmls gze,en]cele s1 4iry 6
'Eplld ep) leuoriq4sur Ielru eI el€1pn$ 13 epliyul U lod elslcos eprieleg 'elslllmtuoc gzeentceJe eI egiprltrm Fil
ul rS gleocS e1 'psece eu?osred er1q elue5lxe roleiuengul e rS roprieler eiuepodur rS ee1 u1 'leredes nus gmafu ry
-elxelduroc '1ncol p1ere piuengur ep eJeJS Ier1 rolec urmticerelur I? tuelut InlepolN ySpieru4 rrlele art qapq+
(9661 's.repueg rS urelsdg) 'roprdoc €ere{olzep rS zerelSerc n4ued lueredooc poru -eJs ru9lcesrelr P uIeF FF
uI ezeJcnl ps ttigltunuoc IFqIueu rS ruolecnpe 'al4lIIlIsJ EceJ ?s pmsPru uI 1€IJeueged rS epmpacord'a1xe1rrc F[ :F
ep riplr.trpe elelueueldul luIS pulc e$erc lercos plelrdec IS efppfq 1u1s eletcos e1e1ei pt4tnuue1ep 'ericesrqq ap p
-er1eJlsv 'l€rcos 1e11dec lderp elqnunce r$ elpqqop I4s InFlepou e eluelut IrmlcruN titzod'rmpecord'eruu6o.d r
ele}B{nze'U 'e}e11u eel€1trmruoo rS eleocS tg-rq
In4unEr4 niplrunruoc IIJqIueu rS pleocS 'eqture; e4ulp Jolllm{cerslur
-ruroc lS eqrue3: 'gleocS u.ud IS q cnpord es eprmricerelur umc tS eptm Euluuelep Inlnlep ep eoletr.tlce gzuaiuangr4 a-
-oru e Eulelrn eJrucruls 'yiplrmuroc rS rlpurzS: 'rToc$ e4utp euruuoc rolliplttrllcg eele1;,luec
E9I'd'ZOOZ 'rri1e rS urc1d3
-s4
rS eeplgec pzeeiuengur rrolcsJ qsecy 'JolrAele e1e rS rep 'ro1{glttmuroc tS royTocS 'rop
-qrursJ e1e eiueuedxe 'eiutperc '14P4 :g Je IImc IJo]oeJ wyede EuJelq ?rnlcn-qs e(I
tq'd'ZOOZ '$l€ IS ute1sdg :esmg
'(el€lrunuoc ulp tm',.r.e1e tm'e1ul
rm e4ulp eermdcerelu g re unc) Isnpl^pul Io^Iu 3l tS 4c '(eplnrruuoc u8ue4ul tS uose;ord 'r,Le1e
'rqrure; o{ruu r€ru hydurexe ep 'pr4crlduu) puoriq4srn Ie^ru {1€ col ne epunticerepl
"l
roseSord - 3or4'epupd - 4'eluocS - 5'pdoc - 3'erprue; gluzerder - g
(qiuenuxl ep roleJeJs e e4cesreln epEiuioz rnp) epuoriq4slrl-Jellll roprnricurelut Flpec -rrl
:qpuaBel
rqord aprfire.rd d
piuang[ut ap nlanls !].tt,1..,
'Qeq'llile Is utalsd3) aLu;-
euuoJ qns rerJoe] eeut8eutl ..
V-IVO3S EITII^[VC € 'es€oues Ircunul e 'ttlori rt--:
eunruoc aluseru pcseaurrrd q:
piuan{ut ap "o1a,ta{s ntppasatul lo )ua,oa ruppout o pu'Dtut Drrucnus'Z'I \ilUnCId e4uJ eluelcer3: runticeretur '=-.
-euoc Joun ureutiueu eleur-::
un'yrdocun'eluupdtm'rose;ord*r,r,rrol#Ttfffi,J;,i:i,?'Ji"TX":;iH"tr# ep uielar tS runriceralul .s..-
'Jolr^ele €eJello^zep tS arer; '.
rS ruopcnpe 'tttdoc 'epqnueg e12ol pl4clldu4 - leuorinlqsur IoAIU q col eerre 1od
eJeJS ra4 elec elerudes l.Itei:-
el€lrunluoc rS pyeocs 'eqtureg: e4ulp elrrmlxeuo3 'unticzrelut Jolsecs p lzdrcuud IruopP
rS Iruluec else 1npdo3 'punerdrug gzaeonl rS pctunuroc tS elqnue; 'qoc$ runricu:elut aurind ezetitut 1: -
"elellunluoc epcrlcurd rS elurpnlyle ep !rfl:
pleuosred puJc Icunls col 3eA3 1od erec ellunticerelul gyutzetdx purarul DrryJn4s
ercIuruuoc-orpum;-pluocS roleluueuelmd p cutdrue rS cneroel puodng
LOGICA CERCETARII SLtP.t:

educatori sau p[rinfi gi grupurile din cadrul comunit[1ii, agenlii sau servicii, pot fi de 3. imbriligarea unei f-rlo.
asemenea prezentate gi studiate in cadrul acestui model. (Epstein, 1987,1992,1994) irnpirlite.
Modelul parteneriatelor qcoald-familie-comunitate pTaseazd elevul in centru. Fap- Cercetdrile din 1arile de
tul c[ elevii sint actorii principali implicali in propria educafie, dezvoltare qi succes qco- brilor comunitalii la activitati I t
lar este de necontestat. Parteneriatele qcoald-familie-comunitate nu pot produce de la si- rezultatele unui grup de studii
ne elevi de succes. Mai degrabE activitilile parteneriale trebuie proiectate astfel incit s[ zate at contribuit la schimbdril
. imbundtilirea dotdrii gcolii:
angajeze, s[ ghideze, si determine qi si motiveze elevii s[ se implice in oblinerea pro-
priului succes. Asumplia principal[ este aceea cd dacd, elevii simt cd celorlal,ti le pasd de . perleclionarea conducerii ei:
evolufia lor gi se simt incurajali si munceasci mult pentru a-gi indeplini rolurile gcolare,
. resurse gi programe noi pen
sint motivali sd fac[ tot posibilul pentru a inva![ sd citeasci, si calculeze, sd-qi dezvolte lum-ului;
alte aptitudini qi talente qi sd rdmind la qcoal6.
. fonduri pentru programele er
Fapt interesant gi oarecum inedit, studiile aratd cd elevii au de asemenea un rol Henderson gi Mapp (ltt
crucial in determinarea succesului parteneriatelor qcoald-familie-comunitate. Elevii despre impactul implicdrir fai
sint adesea principala surs[ de informare a pirinfilor cu privire la activitatea qcolii. in prezenlat definilii ale ,,inrphc
cadrul programelor de parteneriat, profesorii ajutd elevii sE inleleag6 rolul comunic6rii terminologia gi gradul de de
cu pirinlii gi recurg atit la metode tradilionale de comunicare (de exemplu, trimiterea impdrtageasci unel e elem ente
unor scrisori sau notile cu relatdri diverse), cit gi la metode noi (de pild6, interactiunea cu fantiliei include angajarea y.1
membrii familiei prin intermediul temelor interactive sau folosirea mijloacelor electroni- activitdlii copiilor la Scoala ;i
ce de comunicare). Pe mdsurd ce acumuldm mai multe informalii cu privire la rolul ele- Pentru pdrin{i in{elesul inr
vilor in cadrul parteneriatelor, dobindim o inlelegere mai completi asupra modului in ajutd pe copii sd invete. ai
care qcolile, familiile gi comunitdlile trebuie si lucreze impreund cu elevii pentru a le ajutorul dat pentru rezolr a
spori gansele de succes.
Studiile referitoare la rt
cele despre parleneriatul gcoa.
deazd activitatile de implicare
EVI DENTA CERCETARILOR EMPI RICE
1. aspiraliile 9i aqteptiri
2. participarea la progra
lmplicarea pirinlilor gi succesul gcolar 3. structura familiei car.
Evidenla cercetdrilor intreprinse este consistentd, pozilivd gi conving[toare: fami- 4. comunicarea cu copii
liile au o influenld majord asupra performanlei copiilor tn Scoald Si in viald. Cind
Faptul cd sint multe tipr
gcolile, familiile gi grupurile comunitdlii hcreazd impreunl pentru a sprijini inv[larea, care a familiei a determinat c.
copiii tind sI aibd rezaltate mai bune, le place mai mult gcoala gi stau mai mult timp in mai mult succes decit altele
ea. Multe studii au evidenliat cd pdrinfii care se implici in educafia elevilor nu sint anumite activiteli sint mai t r
particulare.
condilionali neapdrat de venit gi de nivelul lor de educafie. De asemenea, familiile din
toate grupurile efrrice gi culturale, de asemenea indiferent de venit gi educafle, sint Evantaiul larg a1 cercer,

preocupafl si sprijine copiii cind studiaz[ acasi. mai putemic corelat cu perfbn:
Fan gi Chen (2001), de pilda. a
Cercetdrile au validat cd profesorul care comunic[ qi are legituri efective cu p6-
rintii obline performanle mai bune cu elevii sdi. Practica eficienti a relafiei profe- decit implicarea la qcoala. La n
sor-p6rinfl include intilniri fa![ in fa!6, trimiterea de materiale acasd gi linerea la curent sint indicalii putemice .,
cu progresul copiilor. $colile care au succes in angajarea familiilor impirtdqesc trei acelea care angajeazd pfu.
aspecte cheie: acasd. Programele care i.
1. preocupare pentru construclia relaflilor de colaborare,bazate pe incredere intre sprijind activitSlile acesti
profesori, familii gi membrii comunitdlii; care ii indrum[ in folos::
rezultate cu adevdrat imp:
2. recunoagterea gi respectul nevoilor familiilor, precum gi a diferenlelor culturale
qi de clas6;

16
LI
'olueuorseJdrul lerE^epB nc epryveJ
olernllnc roleiuera3rp e d Ertre
.uoseJoJd ep epp rolunricru6ur rs rolepuepru BensoloJ tII EuIrupuI II eJBc
Elsre
nes Jole1llel eerBnle^e rS eere,qozer pulzl,\ ps?cB ep urolsecB e1$p1yr1rce Eul[rds
e4ul eJepeJcul ad alezuq'arelo
eJsc .JOI urdoc nc punerdrul pcsEelc gs r4uupd Erruuelop emc eleure.GoJd 'EsBcE
ep eruip,rui ep e[ip1r.,r4ce ug urdoc nc ]cen]r rucnl uI IpulJEd gzr"ele3ue aJBc Eeloc€ re4 cseSpgpdu4 rolqrueg ea.
Ir4s epluered rupcgdun ele eluelcge Ieru elec eleruroJ pc ecrurelnd $ecpu1 tqs lueJno e1 ee:erni rS psece aleg
.d ,6g6I) .rol '?1eocs
-e3:ord rerfeler € pluerJgo Bop
pc le^resqo ne (g punle{ll& rs uogo3 Inpu,rr e1 el eerecqdun 11cep
-pd nc elrtceJe uqp8al m $
Ecrupor r€ur elso gsecs EleiueJ?d eerecqdut gc pzelueumSre 'ppud ep '(tooz)
ueq3 ts ueg
.g1oc$ epigtrlrlc€ 14 rerlrureJ eerecqdun
llcep mF ele eiueuuoped nc pleroc cnuelnd reur
1u1s 'e{ucnpe rS lrue,r ap lu:u
alse gsucg ereiprrul ey pgodns gc gzeuo3ns eluemc rolugpcrec p Bml lnrcIIeAA
'erepcrged ulp elnlnueJ 'eeueruese aC'e
luIS nu Jolrlele eriecnpa u1 E
eprcos rmdn-E elelm nc seccns {ruu ISIII ne rS elmuSlqo Pur 1r4s ripp,rrlce a1tumuu
u1 dtup llruu r€tu ne6 rS ?IeorS
pffip else piueuodu4 ppEe ep eruqe4l4 o ?eueules€ ec 'elelle {cep seccns {ntu I€Iu
'eeruipnul rurftrds z n4uad gun
nE erelnclg€d riplrnqce elalln Ec?p ezeroldxe ?s ruolEtecJec l€uruuelep e IoUIUBJ e etec
pu73 'pinu, u1 rS plootS u1 t
-[du+ ep eenumuep qns esuudnc I4s erec $glppce ep rmdrl e]lnu ]r4s pc Frded -turol :emolg8uu.uoc rS E,rn!-zq
(SeOt 'llile IS >I'qEulS) 'ppocS erdsep rttdoc nc €erzclrmtuoc 't
ieareig,rul purluds emc Iellru€J emlcru1s 't
irglocs epiplrzr4ce rS elerue:Eord e1 eelr,dtcq:r,d' 7
irrdoc ep pieg eleperzd ecrurepece eluplde$e tS eprieldse '1
:elueuoduroc n-rpd elereolpurm uI rerTrrrr€J e erecqdrut ep epiglrrulce Pzeep lCIUlci',1
-roqe cldq potu ul Jolrlele 1e relocS Inseccns rS eITIuI€J-pleocS lnleueueped erdsep elec
nes roprdoc eriecnpe €I JolIIIIureJ eeredrcq:ed e4utp erfeler BI er€oIr?Jer elIIpqS
GZ-ZZ 'dd) 'rqocS eP eluer roleluelqord eererrlozer n4ued
pp prolnlu e1 e n;lued rrlele nJ Eun:-----
rs rol.tele Jolel€rylzoJ erdnse penp lcedrul ne ec riplr.rrlce 'eia,ru1 ps rrdoc ed ppfe uI rnlnpoLu erdnsu gtelduir: ..
II erec erelocs fg1p.pce elp1nluerudrcqred else ruEcr1dur pseleiul liuuqd nlued -e[e Inlol e1 a;rnud uc rrlpL. _
'ruosalotd nc runticonrut ap oa,o$tut tl ploocf ol "tolttdoc llipqalpo -IuoJlcele roleceolhu EJISt'. -
oa",mzta"odns 'psD)D ap aniprug ap a\1ip4atr\co ug .to11iu1.tpd oa"m[oBuD apry)m p111wo[ nc eeunricuralur 'pppd 3p ) lr..- i
o a,nnldwn Du.tlulu,t Ec pJoce ep lr4s IIJo]?lecJeC 'elmuloc elueulele eleun gcseeSl4tz^dult ueJeltIUIJl 'n1dr-uexe ap ) :l:'. i
gs pql eprirugep .prnspru ?ilrmu? o-4ul preJrp eJerlelep ep pperS rS erSolounu:e1 lIJEJIUntuoJ 1n;o: p8eel:iu .,
u1 '111ocS PJletr^rtJe e[ :]r \ :-.
ec duq uI 'l1pnrs e{ruu reru rrp esepc ..royiuugd rupcqdun" e1e rrirugep leluezetd -
t t t I
ll&elg' a l0 lt unLuo ) - a f t - :-' L'.- :
n€ ruoln11'Jolrlele e1e erelocs JolelsUnzer erdnse IeITIrreJ grpc11du4 lrucedrur erdsep
rpnls ep rgrunu lueuorserdrur Irum ezelrns lezrlzil rrc (ZOO) ddeyl tS uosrapueH lot un DauaanasD ap nt) n \- .
rerlrueJ 1nu1!pds n-Eued tS erelocse4xe eleuerSord nlued IJnpuoJ .
!mp-run1 eqo^zep rS-ps 'ezalncluJ ES 'ar:
'e:e1ocS JllJnloJ rurldapur r.-. -
-nclunc e rS lugupip^uJ ep rnlnsscord eereuorice;red n4ued rou eurerSord rS esmser .
ire urecnpuoc eeruuorice;red . ep psed e1rilepolec pc trlns .. :
irqocS ruplop eeliplgunqu4 . -ord uersuriqo ur ecrlduu :s ,.
:unpou eleJ?olglrrm u1 locS ulp eluEqurqcs el lmql4uoc ne 4az Es lJoul IeJls€ elelcerord :rr.:.:--
-rue8ro epiglrrmruoc €rrupc uuoJuoc gldegglem ep dn-r8 mun ele]ellnzer
yns qp [Pnr -rs el op ecnpord 1od nu :li-.1:
.gplld ec .ruecep gnop eleluBp u1 ereoldure 1en1 e rqocs eliplrzrrlce e1 uiplumuoc rollJq -ocS seccns rS erello,tzep ':i-.r
-ureur e rS royiurrpd eeredtctged pc 1e{ueprle n€ elellolzep ellJEi ulp elup}ecraJ -de3 'rutusc ur [n ale EZP:(i *
'e1$:pdu4 ./g6t .ur:r>_ .
GeOt.ZOO|
luIS eel€ITrqesuodser rS eerelnd eprm mln1erreuepzd € Igosolg tsun uereS{prqulI
't ap g tod -lJrAJes nes rritre:r '
eplrmuoc-elpueg-ppocS roleleueuegud 1e cutdure tS crleroel pgodng
LOGICA CERCETARII Sqo

Studiile despre ,,performanla elevului" au fost relativ uniforme in modul in care Tipul L Yizeazd, obh
au definit qi mlsurat performanla qcolar6. Pentru cei mai mici elevi, cea mai comund securitatea copiilor, pregitirea
misur[ sint notele date de profesori, vocabularul pe care il de]in, cititul, abilitAlile de vederea sprij inirii progresului
vorbire, sociale gi motrice. Pentru copiii de virstd mai mare, mdsurile comune sint lucr6- Tipul II. Se refer[ la o
rile scrise gi testele. Alte misuri includ frecvenfa la gcoald qi media de promovare. mele gcolii gi progresul elevilc
Henderson gi Mapp (2000) concltzioneazd; niri gi conferinle cu p5rinfii).
Luate in ansamblu, aceste studii au glsit o relafle pozinvd gi convingitoare intoe Tipul IIL Urm6regte pi
implicarea familiei qi beneficiile pentru elevi, inclusiv imbundtSlirea performantei mente culturale qi sportive, dr
gcolare. Aceasti relat'e este susflnutd de toate familiile indiferent de nivel economic, trativ gi elevilor in situalii vari
origine rasiald/etnicd qi standard educafional qi pentru elevii de toate virstele. Degi Tipul IV. Se concentre
sint mai puf;ne cercetlri despre efectele implicdrii comunitSfli, se sugereazd de lare acas6, fie cd aceasti impli
ilsemenea beneficiile pentru gcoli, familii gi elevi, inclusiv imhmititirea rezultatelor sorilor referitoare la implicarer
qi comportamentului. (p. 24) Tipul V. Se referd la
qcoalE (ca participarea in cor
Alte investigalii recente au g[sit c[ implicarea pirinlilor este mai puternic legatd
suport ale pdrinlilor, comitete
de performanla elevului decit de nivelul venitului pdrinfilor. O cercetare*) demonstreaz6
temeinic cI cel mai ,,corect predictor al performanlei elevului in gcoali nu este venitul
Tipul VI. Yizeazd cola
care sprijind gi sporesc oportu
sau statusul social, ci m[sura in care familia elevului este capabil[ s6:
evenimente culturale, asistenfi
1. creeze un mediu acasi care incltrajeazdinvdtarea;
Releaua semantic[ 1.1
2. exprime agteptlri ridicate (dar nu nerealiste) fa!d, de performanfa copiilor gi ca-
strategii de acliune ale p[ringi
riera lor viitoare;
al elevilor, bundstarea gi satis
3. devind implicat[ in educalia copiilor lor la gcoalS qi in comunitate".
Ilustrate de eviden![ gi de strategii eficiente, Henderson qi Mapp oferl un set de larg al comunitllii in care trdir
recomandlri pentru punerea in practicd arezultatelor cercetirilor despre relaliile familiei RETEAUA SEMAN']
qi comunitdlii cu qcoala in sprijinul performanlei elevului:
. recunoagterea faptului cI to,ti perinlii, indiferent de venit, nivel al educaliei sau standard
cultural sint implicafl in invilarea copiilor lor gi vor ca ei sd aibdreztltate bune la gcoald;
. crearea programelor menite s[ sprijine familiile in a ghida invdlarea copiilor, de la
pregcolari pini la liceu;
. lucrul cu familiile pentru construirea rela{iilor 1or sociale qi politice;
. denoltarca capacitdlii conducerii gcolii de a lucra cu familiile gi membrii comunitIlii; Pailiripam la luarea de(iziiloritr s(odl;
ImplicareE pErinlilorin procesele de ,: :
. legarea eforturilor familiilor qi comunit[fli de invd{area elevului; a decizii or a 5coali (parliripareE lr
. concentrarea eforhrrilor pe angajarea familiilor qi membrilor comunit[1ii pentru dez- aonsiliu Erolesoral, organi:alil
pErinliprofEsoriJ qrupuri de s!porl :
p;rinlilor, comilete edu.E!ionale a
voltarea relaliilor de incredere gi respect reciproc; dil:erite niveluri EdminirtrEtive loci :
. includerea filosofiei parteneriatului qi a voinlei de a imp6(i puterea cu familiile.
Pdrinfii, conducerea gcolii qi membrii comunitilii s[ in]eleag[ c[ responsabilitatea
pentru denroltarea educalionali a copiilor este o intreprindere colectivi;
. construclia relaflilor putemice intre gcoli gi organizaliile comunitilii.
sint declan5ate de relalid pErinlE-copil,
Fie de ideile prolesorilor rEleritoare la

C onceptu alizar ea impliclrii familiei in educafie. Parteneriatele qcoal[, familie, implicareE pErinlilor in activrtElilE dE

comunitate includ activitdli iniflate de educatori, pdrinli sau membrii comunitSfli. Aceste
activitili pot sd se producd la gcoal6, acasi ori in comunitate. In forme diferite, ele
reflect[ qase tipuri de implicare a familiei (Epstein, 1990, 1992: Epstein gi Lee, 1995,
Epstein 9i alfli, 2002).
in ceea ce privegte inr:,
1or elevilor, temele de cercel:
-) cd cele mai frucfuoase rezultr
Pagina web ,,Parent Involvement and Sfudent Achievement", in limba romdn[, ,,Implicarea
parentald gi performanla elel,ului", la adresa: www.sdcoe.k12.ca.us/notes/51/parstu.html nitalii in folosul familiei. ca:
18