A a prima liter& a alfabetului si sunetul cores- punzitor: a. a! 1, zanorja a vocala a; tingulli a sunetul a; shkronja a litera a. 2. (ca subst. f.) vocala $i litera a; vogél a mic; a-ja e madhe a mare; a-ja e dorés ade mand; a-ja e shtypit a de tipar. 3. (ca subst. f.) (fig.) inceput, moment initial, punct de plecare; filloj nga a-ja incep de la a, incep cu inceputul; * nga a-ja deri te zh-ja de la a la z, de la inceput pand la sfarsit. a? conj. sau, ori; sot a nesér? astizi sau maine?; bén a s’bén? face sau nu shpejt / herét a voné mai devreme sau mai tarziu; a uné a ti ori cuoritu; a sot a kurré acum ori niciodat4; * pak a shumé mai mult sau mai putin, oarecum, intru cAtva, intr-o msurd oarecare. ® 1. (partic. interog.) oare? nu cumva? ; a do té vijé ajo dité? oare va veni ziua aceea? ; ae mban mend? nu cumva o {ii minte (tu)? 2. (iron.) deci, prin urmare, care va si zic4; nuk e paske, a? deci nu 0ai?; s’e dashka, a? care va si zick nu © vrea? 3. (iron. depr.) a, pér burré qi qenka! vezi Doamne, ¢ si el barba * a thua se... oare...; tu ce zici? tu ce crezi? ; a thua se génjen? tu ce zici: minte (sau nu)? a interj. 1. ah, a, vai; @ ah, ce frumos este ! i bukur génka! shih kush erdhi! kujtua aha, acum mi-am amintit. ab4,-ja f. (inv. reg.) aba, dimie, panurd. abaci,-a f. (rel.) abatie. abék,-u m. 1. (arhit,) abacd. 2. abac, numa- itoare cu bile. abanéz,-i m. (bot.) abanos, lemn de aba- nos; * u bé abanoz s. inut abanos, & ‘trait mult, pana la adanci batraneti- abét,-i m.pl, -2-t. (rel.) abate. abazhdr,-i m.pl. -é-t. abajur. abe (citeste abdjd,-ja) f. altabet. abdikim,-i m.pl. -€-t. (livr.) abdicare, renun- tare la tron. abdik6j intr. (livr.) a abdica, a renunja la tron. abé,-ja f pl. -,-té (reg.). 1. fantasma, nilucd, fantom’, umbri, stafie, duh. 2. farmec, frumuseje, drigilasenic. abecé,-ja fipl. -,-té. > abc. l. abecedar. -té. 1. alfabet; mésoj (fig.) inceputul, primii pasi; abécéja e Jetés primii pasi in viayd; abécéja e dashurisé alfabetul amorului. mpl. -¢-t. (livr.) pripastie, genune, abisin,-i m.pl. -é-t. -> abisinas. abisinas,-i m.pl. -,-it. (si adj.) abisinian. abordazh,-i m.pl. -e-t. (mar.) abordaj ; coli- ziune de nave. abért,-i mpl. -e-t. (med.) avort. abortér,-i m.pl. -é-t. (med.) planing, sectie 1a.0 maternitate pentru prevenirea $i trata~ rea avorturilor. abrash,-e adj. (si subst.) (fam.) 1. albinos ; pistruiat; (despre cai) balan; sur cu pete albe, impestritat, pestrit; vez€ abrashe ‘ou pestrit. 2. (fig.) indiratnic ; grosolan, mojic, abras; ru, afurisit; (despre cai) naravas, cu ndrav; cobe, care aduce ghinion. abrash/e,-ja f.pl. -e-t. (mai ales pl.) (fam.) pistrui. abrésh,-e adj. (despre anumite fructe ca smochina etc.) cu pielija neagra. absid/é Spl. t, (arhit.) absida. absohit,-e adj. 1. absolut. 2. desavarsit, perfect, absolut. 3. indispensabil ; mevojé absolute nevoie / cerinjd de prim& necesi- tate. 4. tiranic, despotic ; totalitar; rregjim absolut regim totalitar; * shumicé absolute majoritate absoluta. absolutést,-a f. (livr.) faptul de a fi absolut. absolutisht adv. absolut, In mod absolut; In Intregime, pe deplin, total ; éshté abso- lutisht | domosdoshém este absolut nece- Jutisht asnjeri absolut nimeni, absolutiz/ém,-mi m. (livr.) absolutism, auto- cratic. absolutizim,-1 m. (livr.) absolutizare. absolutizdhet pas. (livr.) a fi absolutizat. absolutiz6j tr, (livr.) & absolutiza.abstenim,-I mpl. -e-t. 1. abjinere de la vot. 2. abstentionism, abstenéj 17. a se abjine de la vot (panticiparea la ceva), abstentes,-1 m.pl. abstraksién,-I mpl. -e-. 1. abstractie: abs. tractizare; béj abstraksion a face abstrac, Sie. 2. idee, nogiune abstract, abstraksionisty-1 m.pl. -8-t. (si adj.) (ara) abstractio abstraksion{z/ém,-mi m. (arta) abstractio. nism. abstrakt,-e adj. 1. abstract, 2, nedefinit, abstract; né ményré abstrakte in mod abstract / nedefinit. 3. (lingy.) emér abstrakt substantiv abstract. 4, (ca Subst.) abstract; nga konkretja tek abstraktja de la coneret la abstract, abstraktési,-a f. (liv) faptul dea fi abstract, Caracterul abstract al ceva; abstraktési € arsyetimeve caracterul abstract al rajio- namentelor. abstraktim,-1 mpl. -e-t. (live) abstracti- zare; béj abstraktim a abstractiza, abstraktOhem refl. (livr.) a se abstractiza, a se departa de concret / de particular, abstrakt6j ir. (livr.) a abstractiza, abstird,-e adj. (live) absurd, ilogic, iratio- nal, de neconceput. absurditét,-i mpl. -e-t (live). 1. (numai sg.) absurditate ; absurditeti i njé teorie absur- ditatea unei teorii. 2. ineptie, nerozie, pros. tie, absurditate ; thoté absurditete spune Prostii / absurditayi, abshiz/é,-a f.pl. -a-t. (mat.) absciss, abtiz,-I m.pi. -e-t. (reg.) desis de tufe Intr-o adancitura. abuzim,-i mpl. -e-t. 1. abuz. 2. exces, lips de misurd (la bauturd, la mancare etc.), abuz. abuzéhet 1. pas. > shpérdorohet. 2. impers, @ se abuza, a se Intrece masura, abuz6j 1. tr, 1. a abuza, a face abuz. 2. a abuza de Incredere (de post, de putere etc.); abuzoj besimin (e dikujt) abuzez 3 a evita de Increderea (cuiva). I. intr, a abuza, @ Intrece masura (la bautur’, la mancare etc.). abuziies,-1 m.pl. -,-it. om abuziv; risipi- tor necumpiiat, care di iama, I. mpl. -e-t. 1. ger; bén / ka acar geruicste. 2. (mai ales pl.) inghet, 3. (ig.) asprime, brutalitate ; supirare; I flet me car fi vorbeste cu asprime. 4, (fig.) fricd, Spaimd, groaz4 ; i hyri acari né shpirt i-a invrat spaima in oase / In suflet. 8. (ca adj.) Curat, elegant, pus la punct; {ka petkat ‘acar are haine foarte elegante, II. adj. bru. ‘soll Hu, fd acapare tare ¢ ka punén acar weabe a ata bine situatia lui e cam albastea, a ya {pl. 7€-t. clopotel. fe, cg ee Tula, ger, inghet. 2. curs supergene 3. (fg) asprime, brualiaess Meperaie 4 018.) severitate; acaria ligjeve severitatea legilor, Acorimyl m. 1. Inrdutitire, agravare : ints. Price. inrdire; iritare, exacerbares acariind I motit inrdutitirea vremii; acarimi iment rédhénieve indsprirea relatiilor ; acarimi { plagés iritarea ranii. 2. consiringeres ia vuné me ‘acarim té madh |-au ‘strans cu usa, I-au constrans. 3. supirare incd. payanara, acarim/é, f. > acart, acarshem refl. 1. (numai pers. Ill) (despre vreme) a se rici, a se indspri, a se zbarli 2. (numai pers. III) (fig.) a se tnrdutdti, & se incorda, a se tensiona (situatia, atmo. Ssfera) ; a se inispri, a se strica, a se rici (legiturile, relayiile). 3. (fig.) a se supira, a se enerva, a-si iesi din sirite, a deveni brutal, recalcitrant. 4. (numai pers. Ul) (despre boli, rini etc.) a se agrava, a s¢ Inrurd a se inflama, a se infecta, a (despre buboaie, abcese) a se coace, a face puroi. $. (numai pers. II!) (despre piele, mdini) a se indspri, a se irita, a cripa. 6. (fig.) a se ojiri, a se asti (la cineva), a bruftului, a brusca (pe cineva); mos m’u acaro ashtu! nu {ipa cerba (boala); a iri (cana), a toveft (tusea). 3. score (v8 instrument muzical cu coarde). nevoie acutli (de ceva). scarte (i,e) adj. 1. geros, friguros, bran : 3 Gi we. 2 ig) asp, bra igrosolan cuvinte aspre. a Sr eae Sig, mor ‘surescitat; Inuirdtat, suparatsi acaruar situaie incordata, me nerva té acaruara cu nervii Surescitati, iritati: ton facaruar ton aspru, irital. 2. (despre bolt rand) agravat’, inflamatt, obrantiag. acetik,-e adj. (chim.) acetic, facetilen,-im. (chimn.) acetilens, acetén.-i m. (chim.) acctona acid,-i Tm. (chim.) acid. I. adj, (chim.) acid, actu, acidedashés,-e adj acidedurties,-e ad (biol.) acidofil, i (spec.) acidorezistent. acidim,-i m. (chim.) acidulare ; prelucrare cu acid. acid6j ir. (chim.) a acidula, a acti; a pre- lucra cu acid. ag adv. (reg.) pe nemincate, pe stomacul gol, Mird sd fi biigat ceva in gura. agik,-e adj. (fam.) 1. (despre culori) des- chis&. 2. (peior.) neobrizat, obraznic. actk adv. (fam.) clar si raspicat, pe fat’, deschis, direct; ia them agik fi spun direct. adalét I. adv. (pop.) foarte bine, de minune, ‘cum nu se poate mai bine. IT. adj. cosco- gea, cogeamite. adaptim,-i m. (livr.) adaptare. adaptéhem reff. (livr.) a se adapta. adapt] ir. (livr.) a adapta. adash,-i m.pl. -€-t. oameni cu acelasi nume, tiz. adéxhio adv, (muz.) 1. adagio, rar, lent. 2. (ca subst.) adagio. adekust,-e adj. (live) adecvat, corespun- 2&tor, potrivit. aderim,-i m.pl. -e-t. (live) aderare, alétu- rare, raliere, alipire. ader6j intr. (livr.) a adera, a se altura, a se alipi, ase ralia, a deveni membru (al unei organizatii, societii etc.), a se afilia unei miscari. oe adét,-i m.pl. -e-t. (fam.) datin’, obicei, tra- difie; adet i vjetér traditie, obicei vechi sig éshté adeti i vendit dupa obiceiul pAmantului; * si adeti foarte bun, foarte frumo: Adlér,-ra f.pl. -ra-t. (reg.) (mai ales pl.) vorbe de clac&, flectreli, fleacuri, nimi- curi; glume, vorbe de duh. adértar,-i m.pi. -€-t. (reg.) Neca, palavrar fa; poznas, buclucas ; glumet- adjutant, m.pl. -€-t. (mil.) adjutant, ash io (mil) sarcina de adjutant. M* gdministraite. Sdministrativi-e ad). administrativi | me Trugé administrative pe cale adminis tiva . administrativisht adv. din punct de vedere fadministrauiv ; pe cale administratiy afarist administratéri admini tee +t. administrator, ninistrim,-I m, administrare, conducere, cAtmuire (a unei Intreprinderi, institayi administréhem pas. a fi administrat, administré) tr, a administra, a cArmui, a Bospodari (o intreprindere, un patrimoniu etc.) administriies,-ii mpl. - 1 admiral,-i m.pl. -€-t. (mil.) amiral. admirim,-i m. admiraie; ngjall admirim trezeste admiratie. admiréhet pas. a fi admirat. admir6j tr. a admira. admirdes,-ii mpl. -,-it. admirator. admirGesh/ém (i),-me (e) adj. admirabil, minunat, incAntator; excelent. adoptim,-i m. (livr.) 1. adoptare, luare de suflet, adoptie (a unui copil). 2. adoptare a unei pareri, metode etc. adoptéhem pas. (livr.) a fi adoptat, a fi infiat, a fi luat de suflet. adopt6j tr. 1. Gur.) a infia, a adopta, a lua de suflet un copil. 2. (livr.) a primi, a aproba, a adopta (0 rezolutie, 0 metod etc.). adoptuar (i,e) adj. (ur) adoptat, infiat, luat de suflet. administrator. adoptiies,-i m.pl. -y-it. (despre parinti) adoptiv. adrés/é,-a fipl. -at. 1. adresi: adresa € dérguesit adresa expeditorului. 2. direc jie; pa adresé fara adresf, intr-o directie nedefinitd ; * n-a harroi adresén (glum) nu ne mai vine in vizitd, ne-a vitat de tot. adhurim,-i m. adorare, adoratie ; veneratic, idolatrie; kam adhurim pér digka (pér diké) ador ceva (pe cineva). adhuréhem pas. a fi adorat. adhur6j tr, 1. a adora, a jubi cu infocare. 2. (rel,) a venera, a idolatriza, a slavi. dhurdes,-1 m.pl. ~,it. adorator. adhurdesh/ém (i),-me (e) adj. adorabil. aerodindmik,-e adj. (iz.) aerodinamic. aerodinsmik/é,-a f. fiz.) acrodinamica aerodrém,-1 m.pl. -€-t. acrodrom, acroport. aeronaut,-1 m.pl. -e-t. aeronaut, pilot. neronautik/é,-a f. (av.) aeronautic’ aeroplin,-1 mpi. -€-t. acroplan, avion. aeroplanmbajtés/e,-ja J pl. -€-t. (mil.) Pore avion. yeroport,-1 m.pl. -¢-t. aeroport, Setostanct mpl. et aerostal, baton, mpl. vent, ape, suralucirea taftalei, & Tenaya. acest om de ceri: ghesefiar.