ENGLEZA PENTRU INCEPATORIENGLEZA PENTRU INCEPATORI in economia $i societatea romaneasca schimbarile survenite in ultimii ani au adus cu ele multe probleme, dar si multe posibilitagi, Pentru a putea exploata aceste posibilitat este foarte importanta cunoasterea unei limbi de circulatie internationala. in domeniul relatiilor economice intemationale, al turismului gi al culturii, cunoasterea limbii engleze este indispensabila. De aceea, in cele mai multe {ari europene limba engleza se preda deja la nivelul institutiilor primare de educatie. ‘Metoda introdusti de EUROCOR, se utilizeazai de mult timp cu succes in tarile vest-europene gi in Statele Unite. Dupa céteva lectii si dumneavoastra veti constata ca objineti rezultate rapide cu eforturi relativ mici. Este de ajuns sa invatati zilnic 15 minute, Nu va pierdeti rabdarea in cursul repetarii sistematice a exercitiilor si atunci veti progresa in mod garantat. Parcurgeti odata cel ‘mult o jumatate de lectic. Fiecare parte a unei lectii contine o cantitate suficienta de material nou pentru a exersa, Cursul pentru incepatori este aleatuit din 32 de leetii grupate in 16 caiete. Fiecare lectie are doua parti. in prima parte a fiecarei lectii, se introduce materia noua, pentru a carei intelegere $i fixare va sunt propuse o serie de exercitii. Partea a doua a celei de a doua lectii nu cuprinde cunostinfe noi, aici fiind inserate doar exercitii de verificare. Fiecare lectie se termina cu recapitularea noilor reguli gramaticale si cu tema pentru acasa. La sfarsitul caictului de curs este prezentat vocabularul introdus in lectiile respective continind cuvintele si expresiile noi, prezentate in ordine alfabetica, precum gi transcrierea lor fonetica Acesta este un caict demonstrativ care cuprinde fragmente din primele pairu lectii_ si un model de tema pentru acasa, care nu se trimite pentru corectare. Pe parcursul celor 20 de pagini incercam sa va familiarizam cu metoda EUROCOR prezentandu-va cele mai importante elemente ale fiecareia dintre lectile selectionate. ‘Atunei cdind rezolvati pentru prima data un exercitiu, nu folositi dela inceput filtrul rogu. Folosirea acestuia are sens doar daca ati repetat exercitiul deja de trei-patru ori, Daca textul scris cu litere rosii este acoperit cu filtrul rosu, raspunsul corect devine invizibil iar dumneavoastra va trebui sa apelati la cunostintele nou introduse, Prin indepartarea filtrului, puteti verifica daca ati rezolvat corect exercitiul. Atdtfiltrul rosu cat si caseta care va este trimisa impreuna cu caictul de curs va Vor ajuta sa verificati pronuntia cuvintelor invafate. Profesorii nostri sunt gata sa va acorde tot sprijinul gi va asteapta sa devenii cursant EUROCOR.Pentru a va ugura invatarea, pe marginea fiecarei pagini sau in interiorul acesteia am plasat 0 serie de simboluri grafice. Acestea vor scoate in evidenta diverse gemuri de exercitii sau sectiunile de gramatica, fiindu-va astfel mai usor s@ le localizati sau sa le recapitulat Pe marginea paginilor veti intalni urmatoarele semne: La nivelul acestui semn, textul cules cu litere inclinate descrie caracteristicile lexicale sau gramaticale specifice limbii engleze. Exercitiu pentru ve jcarea materialului lexical si gramatical insusit Cuvinte noi Problema aparuta in acest exercitiu este tratata si in lectia 3 la pagina 21 ‘Observatiile cele mai importante care se refera la regulile gramaticale sau Ja pronuntie, vor fi intotdeauna reliefate prin acest sernn grafic. IS Textul care urmeaza dupa semnul ,.>" tiparit cu rosu (care nu se vede in cazul folosirii filtrului osu) arata ca exercitiul trebuie rezolvat conform indicatiei, de exemplu, completarea unui text sau traducerea unei propoziti in final, o remarca. La radio si televizor auziti adesea conversatii sau cAntece in limba engleza. ‘Uneori pronuntia acestora difera de ceea ce va propunem noi in cadrul lectiilor. Aceasta se {ntmpla deoarece si dialectul londonez sau cel din Liverpool, precum si engleza vorbita in SUA sau in Australia sunt diferite, constituind forme specifice ale limbii.hit atin nit = ARTEA iNTAI LECTIA 1 - Cititi cu atentie transcrierea fonetica, tiparita cu rosu, aflata in paranteze drepte. Pentru sunetele care nu exist in limba romana, folosim semne speciale’ shopping street ~ strada cu magazine shopping >| ~~ cumparaturi Complexul de sunete n(® corespunde sunetelor similare din limba romana, dar ,.2” se aude slab, ca in cuvantul romanese lung” {in cuvintele din limba engleza formate din mai multe silabe, una dintre silabe este accentuata. In transcrierea fonetica, vocala scris cu litera ingrosata semnaleaza silaba accentuata: >| shop >| = magazin, pravalie ‘Semnul{ o] este un ,0” scurt. Se rosteste ,o” cu deschiderea gurii ca pentru street > strada Consoana[] din limba engleza difera de ,«"-ul romanesc. Rostiti x” fara sa atingeti cerul gurii cu limba si fara vibrarea limbii. Astfel, obtinefi un ot” englezesc. Semnul[i:] se pronunfa ca un ,i” lung, ca in cuvintele vii, mii": > railway station ~ gard, statie railway > ~cale ferata Semnul fonetic["] indica litera ,.w” care, de obicei, nu se pronunta. fn cazurile in care se pronunta, rotunjim gura ca pentru ,.u” si spunem ,v": station >| ~statie Semnul fonetic[i] indica un sunet moale, asemanator grupului de vocale iu”, ea”, ,ei” din limba romana. Se pronunté ca primul sunet din cuvintele: site, ea": > church tower turn de biserica church > ~ biserica Sunctul notat prin[ ts] este o consoand asemanatoare cu ,e(i)",,o(€)", cere, zece” din limba romana. In limba engleza insa sunetul [ts] poate fi urmat direct de orice vocala, fara a mai fi nevoie de un ,¢” sau yi” intermedia. Sunetul [:) se pronunta ca ,,a” lung. Semnul ["] (r ridicat) indica un ” care se aude foarte slab: > tower > — tum Diftongul [aul] se pronunga la fel ca este neaccentuat, scurt. La sfargitul cuvantului, ,1”-ul se pronunta doar daca este urmat de un alt cuvant: > in limba romana: ,dau, sau”. Sunetul street door —usa care da la strada door > usa ‘Sunetul [o:] este un 0” lung ca in interjectia din limba romana ,oo!”: >Folosindu-va de sistemul de transcriere fonetica descris anterior, familiarizati-va cu pronuntia corecta a urmatoarelor cuvinte: shopping ~ cumparaturi > [sopin'®] shop — magazin > [sop] street = strada > [strict] railway —cale ferata > [reil%ei] train = tren > [tren] station = statie > [steisain] church ~ biserica > [tats] tower turn > [taua'] house casa > [haus] door usa CCititi cu voce tare urmatoarele expresi in limba engleza: church tower > [tats taua'] > tum de biserica railway station > [reil¥e steisan] > ara, static shopping street > [sopin'® strit} > strada cu magazine street door > [strict do:}] > usa care da in strada Sa exersim noile cuvinte; fii atenti la pronuntie si sensul lor in limba romana: shopping > {opin ~ cumparaturi shop > {yopl ~ magazin street > [sti] ~ strada railway > [reil’ef] ~ cale ferata train > [teen] = tren station > [stedsan] ~ statie church > [tsa:'ts] — biserica tower > [tauat] si house > [haus] ~ cas door > [do] ~ usa In limba engleza, inaintea cuvantului care defineste un lueru sau 0 nofiune (adicd, inaintea unui substantiv) sta un articol. Articolul nehotarat a se afld inaintea cuvintelor care definesc lucruri sau notiuni despre care vorbim la modul general. Corespunde articolelor: un, 0, dar de multe ori nici nu se traduce in limba roménd. Atunci cand ne referim la un anumit lucru, folosim inaintea substantivului articolul hotardt the.Articolul hotardt the se pronunta{ Da). Acest sunet nu exist in limba romand\D*] se pronunta ca »2” cu limba intre dinti. Pronuntati 2" de cdteva ori. Acum, usor, cu gura intredeschisa, pronuntati »2" cu limba intre dinti, retraigdnd limba in momentul in care s-a produs sunetul| D"]. Acesta este un sunet sonor, pundnd degetele pe gat, veti simti vibratile corzilor vocale. Pronungia Tipul articolului vocal scurta nehotarat limba intre dingi hotarat Exersati cuvintele in limba engleza folosind articolul: a shop > [a sop] the shop >[D% sop] astreet >[astrin) the street > [Dé strist] train >[a rein] the train > [D'a tein] a station >[asteisan] the station > [D’ steisan] ‘church > [a tsas'ts] the church, > [D’a tsa'ts] atower >[ataual] the tower > [D'a taus"] ahouse > [a haus] the house > [Da haus] adoor >[ado:"] the door > (Da do:") Acum intr-o alta ordine: the door >[Diado:'] a station > [asteisan] a house > [a haus] the church > [D¥a tga'tg] the station > [D’a steisan] atrain > [a trem] atower > [a taua’] shop > [8 sop] the train > [D'a tein] the house > [Da haus] the shop > [D'a sop} the street > [D’a strict] astreet > [astrict] the tower > [Da taua'] a church, > [atsas] a door > [a dor] Sa repetam inca o data cuvintele, dar intr-o alta ordine, impreuna cu traducerea, Pronuntati cu voce tare urmatoarele cuvinte: the house >[D’4 haus} ~ casa astation >[a steisan] — 0 statie door > [ado] — ousa the tower > [Da taua’] ~ turnulthe shop >{D*a sop] ~ magazinul train >[a tren] = un tren a church, > [atsats] ~ obiserica the street >[D% stri:t] ~ strada a house >[a haus} = ocasa the train >[D% trein] = trenul a shop >[a sop] un magazin the station >[D% steisan] ~ statia a tower >fataua’] ~ un tun the church >[D'a tats] ~ biserica the door >[D% do:'] = usa astreet >[astrst] ~ ostrada Ati repetat de mai multe ori cuvintele noi deci, probabil deja le-ati invatat. Incercati si traduceti in limba engleza: o casa > ahouse > [a haus) usa > the door > [Di do:'] un magazin >a shop > [a sop] statia > the station > (D’a steisan)obiserica >achurch casa > the house ostrada >astreet turnul > the tower ousa >a door ‘magazinul > the shop. un tren >atrain biserica > the church, un tum >atower strada > the street ostatie >a station trenul > the train ‘tumul de biserica > the church tower ‘usa dinspre strada > the street door strada cu magazine > the shopping street gara > the railway station > [agarts] > [Da haus) > [asi] > (Dea taua"] > [ado] >{D'a sop] > {atrein} > [Da tsarts] > [ataua’] > [De stit} > [asteisan] > [Da trein] > [D7 tat tava] > [D’ strist dor'] > [D'a sopin® str] > [D% reil’e/ steisan] lar acum vom invaa céteva verbe. Cu ajutorul lor putem forma deja propoziti simple: Verbul este partea de vorbire care exprimd o actiune, o intémplare, ca de exemplu. a vizita, adeschide ‘etc, In limba engleza, cand verbul nu este conjugat (céind inaintea lui nu apar pronumele personale eu, tu, el, noi etc), verbul este la modul infinitiv si este precedat de particula to |). Jn limba romana, infinitivul este indicat de particula ca de exemplu: a vedea, a intra etc, _Exersafi cu voce tare pronuntia urmatoarelor verbe, cu ajutorul transcrierii fonetice: tosee >[tusid ~avedea to visit >[tu vizit} —avvizita, amerge fa toopen _—>[tu Aupn] a deschide, a desface toenter > (tuenta’] ~a intra Sale repetam acum intr-o ordine diferita: to visit >[tu vizit] —avizita, a merge la to open > [tu Aupn) a deschide, a desface to see >[tu si] —avedea to enter > [tu enta'] ~aiintra tose >[tu sis] to visit >[tu vizit} to open > [tu aupa] to enter > [tu enta’] to visit > [tu vizit] to open > [tu dupn] to see >[tusi:] to enter > [tu enta']in urmatorul exercitiu vet! intalni verbele nou invafate impreuna cu substantivele. Cititi eu voce tare expresiile si refineti traducerea acestora: to see the train > [tu si: D¥a treén] —avedea trenul to visit the station > [tu vizit D’a stein) ~ a vizita statia to enter the house > [tu enta" D% haus] —aiintra in casa to open the door > [tu Aupn D'a do:'] —adeschide usa to enter a shop > [tu enta’ a sop] ~ a intra intr-un magazin to see the street > [tu si: Da strist] ~avedea strada to open the door > [tu aupn Da do: ~adeschide usa to visita tower > [tu vizit a taut] ~avizita un tum Ati reusit sa invatati cuvintele? Cu urmatorul exercitiu puteti verifica acest lucru, Traduceti in limba ‘engleza urmatoarele expresii, incerednd s le pronuntati eft mai corect a intra intr-o biserica > [tu enta a tyts] > to enter a church a deschide usa > [tu aupn Da do: > to open the door a vedea turmul > [tu si: Dfa tau > to see the tower ‘a merge la magazin > [tu vizit D¥a gop] > to visit the shop a intra in statie > [tu entat Da steisan} > to enter the station avedea 0 casi > [tu si: a haus] > to see a house avedea strada > [tu sis Da strist) > to see the street In limba englezd, c’ind un verb nu stain sine, este precedat de pronume personale ca de exemplu: eu, tu, noi, voi, etc ‘Sa invatim cateva pronume personale in limba engleza. Atengie: in limba englezd you inseamnd si tu, si dumneavoastra, 1 > [ai] -eu 1 >[ail you > fiw] ~ tu, dumneavoastra you >[iu:] we > [i] = noi we >[E] you > [i] ~ dumneavoastra, voi you >[iu] they > [Drei] ~ei,ele they >(D‘ei]Pentru a forma propoziti in limba engleza, avem nevoie de cuvinte ca: often > [oftan, of] ie always >[orlciz] ~ intotdeauna every day >[evri dei] SS erteoate vi every morning > [evri movin] ~ in fiecare dimineata seldom >[seldam] oe Sa repetam inca 0 data: des >[oftan, oft] ~ often {intotdeauna >[o:leiz] PSs in fiecare zi >[evri dei] Baas, in fiecare dimineata >[evri mo:nin'®) wean rar >[seldam] ~ seldom Cuvintele often, always, seldom” stau intotdeauna intre verb si pronumele personal, pe cind expresiile ,every day, every moming” stau. a inceputul sau la sfarsitul propozitiei. ‘Acum vom construi cateva propozitii simple. Fit atenti la pronuntie: often enter the church. > [ai off enta Dva tga:'ts] (Eu) intru des in biserica. They seldom visit > [D’ei seldam vizit = Ei viziteaza rar the tower. Dva taua’] turnul. We always see the train, > [i oiletz si D’a tein] You open the door every day. >it: pn D'ado:' evri def] — (Tu) deschizi usa in fiecare zi. Exersati cuvintele noi: Retineti: in limba romana, (de obicei) nu folosim inaintea verbului pronumele personal, ceea ce nu sschimbd sensul; de exemplu: eu vad = vad. In limba englezd, ins, este obligatoriu sa indicéim print-un pronume personal cine desfiisoard actiunea; de exemplu: | see. (eu) vad > Ise >Laisis (tu) deschizi > you open >Liu: dupa) (noi) intram > we enter >[4: enta’] (ci, ele) viziteaza > they visit >[D°ei vizit](noi) vizitam > we visit [i vizit} (ci, ele) intra > they enter >[Déei enti) (eu) deschid > Lopen [ai aupn) (tu) vezi > you see Liu: st] SP Ne witagit Cuvantul 1” se serie intotdeauna cu litera mare. Acum si aplicim cele invajate. Traduceti urmatoarele propozitii din limba romana in limba engleza. Folositi filtrul rosu: (Noi) intotdeauna vedem > [is o-leiz si: D’a taua']_ > We always see the tower. ‘turnul. (Eu) intru in magazin > [ai enta® D’a sop evri > Lenter the shop every day. in fiecare zi. dei] (Tu) vezi statia in fiecare > [i si: Da steiyn evri > You see the station dimineaya. mor'nin®] every morning. ‘Viziteaza rar biserica > [D*ei seldam vizit D1 > They seldom visit the church. tats] (Eu) deschid intotdeauna uga, > [ai 0:Meiz aupn D%A do:"] > Lalways open the door. (Voi) intrati des in casa. > [iu: of enta‘ D*a haus) > You often enter the house. (Ei) vad strada in fiecare zi, > [D’ei si: D’a str:t evri dei] > They see the street every day. IS ‘Conjunctia ,,si” se traduce in limba engleza prin and” [End], [End] este o vocal care nu are corespondent in limba romana. Se situeaza intre ,” si .a”, Se rosteste ,e” cu deschiderea gurii ca pentru a”. ‘Acum putem forma deja propozitii mai lungi. Citit Je cu voce tare: We often enter the railway > [“i: of enta’ D'arevlMer_— (Noi) intram des in gara station and I see the train. steisan End ai si: D’a trein] gi eu vad trenul. You always open the door > [iu: o:l'ciz Aupn D’ado-" —_— (Tu) deschizi intotdeauna and I enter the house. End ai enta’ D'a haus] uga si ew intru in casa.i Toy 5 LECTIA 1 — PARTEA A DOUA 3 A ry in continuare, vom invata expresii si cuvinte noi: i el I | : > a 14 entrance intrare et i ~ i Sunetul a” aflat in silaba neaccentuata se pronunta ca un a” scurt: rl i] 5 ef = Fs car > ~ masina, automobil Semnul se pronunta ca un ,,a” lung Ja fel ca in cuvantul romanesc mare”. Sunetul ,” aflat la sfarsitul cuvantului se pronunfa doar atunci And acesta este urmat de un alt cuvant care incepe cu o vocal, in rest nu se pronunga: > bus > ~ autobuz fn cele mai multe cazuri ,u” se pronunta a” seurt: > woman > fomeie Fitiatenti la prima silaba accentuata: > side-walk > ~ trotuar Acesta este un cuvéint american. Accentul cade pe prima silaba, de aceea 1e"-ul de la sfirsitul cuvéntului nu se pronunta: > building > = cladire Se accentueaza prima silaba: > Sunetul ,g” de la sfargitul cuvaintului nu se pronunta, iar ,n"-ul premergator este mai lung si mai moale: > the apartment > ~ apartamentul Si acesta este un cuvant american. Accentul cade pe silaba a doua Daca substantivul pronuntat incepe cu o vocala, de exemplu atunci articolul ,the” care il precede se pronunta [D*i), La fel, in locul articolului nehotarat ,a” se afla ,an" [an], pentru a fi usurata pronuntia, boy > baiat 10Cititi cu atentie transcrierea fonetica a noului set de cuvinte: the entrance the car the bus the woman a side-walk a building an apartment a boy > [D4 entrans] > [Dia ke] >[D*abas] >[D’a"uman] > [a said’ork] >[abildin®) >[an apa:‘tmant] >[a boi] = intrarea ~ masina, automobilul = autobuzul —femeia un trotuar ~ocladire un apartament un baiat ‘Sa repetim acum cuvintele noi intr-o alta ordine; aveti grija si va insusifi corect pronuntia si traducerea lor in timba romana: entrance car bus woman side-walk building apartment boy >[entrans} > [ka:'] > [bas] >[*uman) > [said*o:k] > bitdin'®y > [upartmant] > [boi] Cititi cu voce tare urmatoarele propozitii in limba engleza: see a car. ‘You often enter the building. They always visit, ‘the woman, I seldom see the bus. We see the boy every day. You enter the apartment every morning. I see the side-walk They sec the entrance. > [ai sis a ka: > Li: of enta D*a bildin'®) >[D'ei o:eiz vizit Da Yuman} > [ai seldam si: D’a bas] > [Yi si: Da boi evri def] > [iu: enta! D4 apac‘tmant evri mo-'nin®} > [ai si: Da said*o:k] >[D*ei si: D4 entrans} u ~ intrare ~~ magina, automobil —autobuz ~ femeie ~ trotuar ~ cladire = apartament = baiat ~ (Eu) vad 0 magina. ~ (Tu) intri des in cladite, ~ Ei intotdeauna ii fae vizite femeii ~ (Eu) vad rar autobuzul. — (Noi) vetem baiatul in fiecare zi. — (Tu) intri in apartament in fiecare dimineata. ~~ Eu) vad trotuarul, — Ei vad intrarea,‘Acum urmeaza cateva verbe noi, Fifi atenti la pronuntia corecta: to walk >[tu %0:k] ~a.se plimba, a merge pe jos togo >[tu gaul —amerge tohave >[tu hE] aavea to look > [tu luk] ~a'se uita, a privi to drive >[tu draiv] —aconduce to goto >[tu gau tu] —amerge la 10 look at> [tu luk Ex) ase uita, a privila ceva Na a TS In limba engleza folosim cuvantul ,to”: 1, Daca precede verbul Is infinitiv. 2, Pentru desemna migcarea intr-o anumita directie (Ia, spre, ctr). Cititi cu voce tare urmatoarele proporitii: often drive a car. > [ai off draiv a ka] ~ (Eu) conduc des masina, We always go tothe house. > ("i o:ez wau tu ~ (Noi) intotdeauna mergem D4 haus] pana acast. They have an apartment. > [Dei hEv an apatmant] _~ Ei au un apartament. You seldom look at > Liu: seldam luk Et — Privesti rar trotuarul. the side-walk. D* saidto:k] Thave a car. > [ai HEV a ka] — Am o magina. We look at the buiding > [8h luk Et D’a bildin® Ne uitam la eladire in every day. evri dei] fiecate zi. Iata si celelalte pronume personale: he > [hit] el she > [si] -ea 12La timpul prezent, dupa pronumele personale he, she sau substantivele pe care le inlocuiesc, verbul primeste terminatia-s. he drives she walks {his draivz] >{si: Yorks] ~ el conduce — ease plimba Cititi propozitiile de mai jos; incercati sa le pronuntati cit mai corect: ‘The woman often drives a ¢: She looks at the building every morning. He sees the car, > Chi: si >[D*a *uman ofn draivz aka!] > [sit luks Et D’a bildin®? evri movnin®] Dea ka] ~ Femeia conduce des magina. — Ea priveste cladirea in fiecare dimineata. ~ (Bl) vede masina, tk i: looks > Luks} ‘Terminatia -s aflata dupa consoanele sonore se pronunta[z}: drives > [draivz} ‘Terminatia -s se pronunfa(s) dupa consoanele surde (de exemplu p, Dacé inaintea verbului to go sta pronumele personal she sau he, atunci -s primeste si sunetul de legaturd -e, Acesta nu are nici un rol in pronuntie. he goes >fhi: gauz] Siverbul to have sufera anumite modificari: he has she has >[hi: hEz] >{si: hEz] Pronuntati clar propozitiile urmatoare: ‘The woman often goes toa shop. She goes to church every day. I seldom go to a bus station. He always looks at the apartment. ‘The church has a tower. ‘The shop has a door. We see a boy and a woman, >[D¥4 “uman ofn gauz twa sop] >[D*A strict hez a said’o:k] >[ si: gauz tu tya:'ts evri dei] >{ai seldam gau tu a bas steign] >[hi: o:lei2 Luks Et D’4 apa:'tmant] >[D%a tts HEz a taual] >[D*a sop hEz a do:'] sit & bof End a *aman] 1B — el merge —eaare — Femeia merge des la magazin. ~ Strada are trotuar. — Ea merge la biserica in fiecare zi. ~ (Eu) merg rar la stajia de autobuz. ~ Else uita intotdeauna la apartament, ~ Biserica are un turn, — Magazinul are o usa. — Vedem un bait si o femeie.In expresia to go to church (a merge la biseric’), inaintea cuvantului church nu se foloseste articolul. Repetati de cdteva ori urmatoarele propoziti. Veti vedea ca in curand le veti invata: Peter often goes to Bucharest. > [pla oft gauz tu biukarest He goes by train. hi: gauz bai trein] When the train enters the station Peter >["en D’a trein enta'z Da steisan pita! Jooks at the buildings. luks Et Da bildin'®z] He has no car, so he walks. >[hi: hEz naw ka-" sau hi: o:ks] He visits a church tower. The tower has a door. >it vizits a tya:'ty taua? D* taua! hEz a do] He visits the tower and looks at Bucharest. >[hi: vizits D4 taua’ End luks Bt biucarest] Then he goes to a shop. > [Den hi: gauz tua sop] In textul de mai sus apar céteva cuvinte noi. Citifi-le de mai multe ori pentru a le refine: to go by > [tu gau bai] ~ a calatori, a se deplasa cu by train > [bai trein] — eu trenul no > [nau} = nu, nici un, nici o so > [sau] ~ astfel, asadar, asa when > [Yen] ~ cand, atunci cand He has no car. > [his hEz nau ka:'] — El nu are magina. 4‘Semnificatia cuvantului no este nu sau nici un, nici o si poate indeplini in propozitie rolul negatiei. De aceea proporitia “He has no cat.” 0 traducem: “Nu are (nici 0) masina.” Daca gisiti cuvinte care va par necunoscute, atunci recititi prima parte a lectiei Dupa cum ati putut observa, in cazul cuvéntului buildings, pluralul se formeazd prin addugarea unui -s final. Aceasta regula este valabila pentru cele mai multe cuvinte: shop — magazin shops magazine >[s0ps] street = strada streets ~ strazi >[strists] train — tren trains ~ trenuri >[treinz] tower = tum, towers [taua'z] car — magina cars = masini > [kez] Pentru pronuntia terminatiei -s sunt valabile aceleasi reguli ca yi la verbe. ‘Acum sa exersim cuvintele noi. Cititi-le eu voce tare gi fii atenti la pronuntie. Veti intélni aproape toate cuvintele din lectia 1: turnurile > [Da tauaz] > the towers el merge > (hi: gauz] > he goes un apartament > [an apa:‘tmant] > an apartment ea vede >Isi:siz] > she sees trotuarul > [Da said*ork] > the side-walk ase uita, a privi la > [tu luk Et] > to look at cla > [a bildin® >a building aconduce masina > [tu draiv a ka") > to drive a car strada cu magazine > [D*a sopin® stri:t] > the shopping street nici un autobuz > [nau bas} > no bus apoi meng > [Den ai 2a] > then I go a privi turmul > [tu luk Bt D#a taua’] > to look at the tower femeia priveste des > [7a %uman off 1uks) > the woman often looks a merge > [tu gau] >to g0 biserica > [Da tsa] > the church eu am > [ai hEy) >Thave maginile > [D’a ka: > the cars 15astfel intotdeauna > [sau o:Heiz] > so always usa biserici > [D8 tats do] >the church door aren >[D% boi] Sela By. © statie de autobuz > [a bas steigan] >a bus station Ereatarae! > [tu vizit D’a haus] > to visit the house ‘un tren gi un autobuz > [A treinEnd a bas) >atrain and a bus vedem in fiecare 2i > [Yi si: evri dei] > we see every day ra >[reil*ei steigan] > railway station Cititi urmatoarele euvinte, Vocalele din fiecare coloana scrise cu litere ingrosate desemneaza acelasi sunet: Ce] fel fei) fa] [au] fai] we then train car so by see enter station apartment no side-walk street entrance they drive she 16RECAPITULAREA LECTIEI 1 | A. Reguli gramaticale | tote 12. 13. 14. Ls. 16. {in limba engleza, articolete stau inaintea substantivelor: a [al ~ articol nehotarat the [Da] ~ articol hotardt Articolul se schimba inaintea substantivelor care incep cu 0 vocala: in acest caz ,a” devine ,an” (an), iar articolul hotarat ,the” se pronunta (Di) abus [abas] an apartment [an apa‘tmant] | the car [D’aka:'] the entrance [D%i entrans] | } ‘Daca inaintea verbului se afla pronumele ,, you, we, they” sau cuvinte care le inlocuiesc, | atunci forma verbului nu se schimba. | monte! mitt see” | you see [ju:si] —tuvezitheysee [D'eisi:] —ei vad Pronumele personal ,” ~ ,eu” se scrie intotdeauna cu litera mare. Daca inaintea verbului se afla pronumele he” sau ,she” sau cuvinte care le inlocuiesc, atunci verbul primeste terminatia ,-s": she visits [si vizts] = eaviziteaza he opens (his aupnz) = eldeschide | the woman looks [D% *uman luks} — femeia priveste | the boy walks [D' boi “acks]} ~ _ baiatul se plimba fn cazul verbelor ,to go” si ,to have” are loc si 0 alta schimbare, daca sunt precedate de pronumele he” sau , she” he goes {hiv gauz] el merge she has [ Ez] — eaare 1 g0 {a gau] Seumerg = [have [a/hEv] —ewam Cuvintele ,often, always, seldom” stau inaintea verbului, in schimb ,every day”, ,every ‘moming” se gases¢ fie la inceputul, fie la sfarsitul propozitiei; de exemplu: often see the boy. — Eu vad des baiatul. I see the boy every day. — Vaid baiatul in fiecare zi 71.7. Particula to” atunci cand se afla inaintea verbului, indica infinitivul, dar folosit ca prepozitie, inseamna ,la, in, spre”. to the hotel = Ia hotel tosee —avedea 1.8, Pluralul substantivelor se formeaza prin adaugarea terminatiei a building — buildings (bitdin'®} atower ~ towers (tauatz] acar —cars (ka:'2] shop — shops [sops] Pronuntia 1.9. Daca un cuvant se termina intr-un din consoanele surde, (de exemplu, ,, f, p, t”) atunci terminatia ,s” se pronunta{-s)..Daca un cuvént se termina intr-o consoana sonora, sau intro vocala, atunci terminatia ,-s” se pronunfa[-7]. Cs) ta looks {[luks} drives (draivz] walks [Yo:ks] has [hEz] visits [vizits] opens: {aupnz} shops [sops] towers [taua'2] streets (strits] cars [ka] Tat cdteva exemple de consoane sonore 5 echivalentele lor surde in cuvinte romanesti. ‘Intelesul difera datorita faptului ca acelasi sunet se pronunta o data sonor, apoi surd. Controlati in care din cazuri vibreaza corzile vocale si in care cazuri nu vibreaza: ’ baba P papa v vat f fata a dare t tare 8 gard © cara 1.10. Dupa cum ati putut observa, exista o mare diferenta intre limba scrisa si cea vorbita. Unele sunete nu se rostese clar, exceptic fcdind doar cele din silabele accentuate. Acest lucru are o mare semnificatie si in pronuntia propozitiilor. Vocala silabei accentuate este tiparita ingrosat; de exemplu: entrans]. Alte semne pe care le intalniti de-a lungul lectiilor: 1 Lapronunia sunetului ,1” in limba engleza, limba nu vibreaza, iar ,”-ul de la sfarsitul cuvantului se pronunta complet, doar in cazul in care este urmat de un cuvant care incepe cu o vocald. in transcrierea fonetica am folosit notata ["). D* Este varianta pe care am folosit-o pentru a nota varianta sonora a grupului ,th” din limba engleza, 18TEMA PENTRU ACASA 1 Rezolvati si trimiteti pentru verificare urmatoarele exerciti: A. Traducefi urmatoarele propozitii in limba romana: 1, Toften go by bus. 2. She has no car. 3. Soshe visits the boy every day. 4, We have an apartment. 5 He seldom goes to the shopping streets, B. _Traduceti urmatoarele propozitii in limba engle: 1, Baiatul deschide rar usa. 2. (Ei) se plimba intotdeauna pana la turn, 3. Ai(o) masina, 4. Bu) merg des cu trenul 5. (Noi) vedem cladirea, CC. Alegeti rispunsul corect si incercuit de exemplu: 1a, 2c ete.): Care este cuvantul la care ultima litera se pronunta [-2]? a. side-walks . shops ©. stations d._ streets: 2. Care este propozitia corec a. Toften go and she go. b. He has and she has. c. We seldom goes and he goes. 4, Took and we looks. 3. Care este propozitia gresi a. She has an car. b, We have a car. c. They have an apartment. He has a car. 19 itera corespunzatoare (exista un singur raspuns corect,LECTIA 2 - PARTEA iNTAI Incepem lectia cu setul de cuvinte noi: hotel > hotel room > — camera window > — fereastra restaurant > — restaurant traffic > = circulatie bicycle > — bicicleta school > — scoala factory > ~ Fabrica, uzina office > — birou, oficiu Pronuntia sunetului[E] este o vocala care nu are corespondent in limba roména (vezi si la pagina 9); se situeaza int 1. Se pronunga ,e” cu gura deschisa larg ca pentru a”: > > Sa repetim cuvintele, dar intr-o alta ordine: school > ~ scoala office > — birou, officiu factory > = fabrica, wzina restaurant > ~ restaurant hotel > hotel room > ~ camera window 3 — fereastra traffic > — circulayie bicycle > ~ bicicleta 20Acum va propunem urmatorul exercitiu. Cititi cu voce tare cuvintele de mai jos: factory room window traffic restaurant office school hotel bicycle > [fEktari] > [rum] > [*indau) > [twEfik] > [restarant] > [ofis} > [sku:l] > [hautel] > [baisikl] = fabrica, uzina — camera ~ fereastra ~ circulate = restaurant = birou, oficiu eal ~ hotel — bicicleta ‘Sa introducem euvintele noi in propoziti, Cititi-le cu voce tare si verificati-va pronuntia: ‘We seldom go to the factory. ‘The room has a window. Thave a bieycle. We see the traffic. He sees a hotel. A sschool and an office, ‘You seldom go toa restaurant, >[i: seldam gau tu D'a TEKtari) >[D’a rucm hEz a indau] > [af hEv a baisikl] [is sis D’a trEfik] >[hi: siz & hautel] >[a skusl End an ofis) >[fu: seldam gau tua restarant] = Mergem rar in fabrica. ~ Camera are o fereastra. — Amo bicicleta. — Vedem circulatia. — Bl vede un hotel. ~ 0 scoala si un birou. — Mergi rar la restaurant, Cu urmatorul exercitiu puteti verifica daca v-ati insusit cuvintele noi. Traduceti urmatoarele cuvinte din limba romana in limba engleza: fabrica, wzina camera fereastra circulatie restaurant Dirou, oficiu scoala hotel bicicleta > factory >room >window >iraffic restaurant >office > school >hotel bicycle 2 >[fEktari] >[ruxm] >{indau) >{trEfik] >frestarant] >Lofis] >[skusl] >[haotel] >{baisikl]cesta este” sau ,acela este” in limba engleza se reda prin: ,it is” [itz] Cititi urmatoarele propozitii si urmariti traducerea lor: Itis an office. Itis a hotel. It is a station, ‘Urmeaza alte cuvinte noi: near also not peste, se afla, exista” se traduce i > [it iz an ofis} > [it iz.@ hautel] > [it iz steigan] > [in] > [nia'] > [olsau] ~ Acesta este un birou. ~ Acesta este un hotel. — Aceasta este 0 statie. in, la, inauntrul ~ aproape, in preajma, aproape de, langa ~ si, de asemenea —nu limba engleza prin: there is [D?ea' iz]. Incepem propozitia cu aceasta constructie cénd vrem si exprimam ca ceva este, exist’. Propozitia este completa daca raspunde la intrebarea unde?”, inaintea substantivului sta articolul a”, iar inaintea adverbului de loc sta articolul the”. Citi There is a bicycle in the house. ‘There is an entrance in the building, There is a factory near the station, Jn mod curent, expresia it is se prescurteaza lata céteva exemple: It’s a restaurant. It’s an office. ‘There's a school near the station, ‘There’s a window in the room. > (D'eat iz a baisikl in D* haus} > [Dees iz an entrans in Daa in) > [D*eat iz a fktari nia? Da steigan] > [its & restarant] > [its an ofis} > [D'ea'z a sku:l niat Da steisan] > [D'eat aYindau in D’a num] 22 urmatoarele propozitii in limba engleza. Fiti atenti la sensul lor: ~ Este 0 bicicleta in casa, ~ Este o intrare in cladire. ~ In apropierea statiei se fla 0 fabrica. [its], tof astfel si expresia there is: there’s{ D’ca'z). ~ Acesta este un restaurant. ~ Acesta este un birou. ~ Este 0 scoala in vecinatatea statiei ~ Este 0 fereastra in camera.{in urmatoarele propozitii veti regasi cuvintele si expresiile noi. Cititi propozitile, fiind atenti la pronuntie: There’s a hotel near the station. You also see the car. It’s not a school. There's a boy in the house. > [Dea a hautel nia? Dia steisan) > [iu: olsau si: & ka:'] > [its not a sku-l] > [Déedz a boi in Dia haus] — Bste un hotel in apropierea static. — Situ vezi magina. ~ Aceasta nu este o scoala. ~ Este un baiat in casa. iin urmatoarele propoziti vetiintdlni céteva dintre cuvintele noi. Cititi propozitiile in limba romana si incercati sa le traduceti in limba engleza: Este o bicicleta in cladire. {i vad des pe baieti. ‘Mergem intotdeauna {in apropierea coli Siea o viziteaza in fiecare zi pe femeie. Cladirea nu este un oficiu, > There's a bicicle in the building > Lofien see the boys. > We always go near the school > She also visits the woman every day, > The building is not > [Dea a baisikl in Da bildin'®)) > [ai off si: Da boiz} > [“i: oleiz gau niat Daa sku:l] > [sis alsau vizits D7a *uman everi dei] > [D*a bildin® iz not an office an ofis] Acum veti invata toate formele conjugate ale verbului a fi to be [tu bi:]: lam —eusunt > [ai Em] Tam > [ai Em] you are ~tu esti, dumneavoastra sunteti > [ius a“) youare > [ius a] heis —eleste > [hi iz] heis > [hic iz] sheis —eaeste > [sic iz] she is > [si iz] itis ~acesta, asta este (gemul neutru) > [itiz] itis > [itiz] weare — —noi suntem > [ra] we are [isa you are voi sunteti, dumneavoastra sunteti > [iu: a] youare > [iu:a:'] they are — ei sunt >{D'eia] —theyare => [D'eia] 23‘Sa exersam verbul “to be”. Cititi cu voce tare urmatoarele propoziti: Tam in the house. > [a Em in D‘a haus] Youareaboy. >[iu: a:" a boi] — Eu sunt in casa. ~Tu esti baiat. Mi WZ He is near the door. > [his iz ni She is in the street. >[i iz in D*a sti] —Eleste langa usa. —Ea este pe strada, Itisacar > fitz a ka] ~ Aceasta este o masini. We are in the building. > [is at in D’a bildin'®) — Noi suntem in cladire. You are in Bucharest. > [iu: avin biucarest] ~ Suntefi in Bucuresti. ‘They are boys. > [Dizei a boiz] — Ei sunt baieti, ‘Traduceti in limba engleza urmatoarele propozii. Nu uitati s& folositi pronumele personal, deoarece in limba engleza pronumele nu se omite: El este in camera. > He is in the room (Noi) suntem in apropierea scoli > We are near the school. (Eu) sunt in birow. > Lam in the office. Sunteti la Bucuresti. > You are in Bucharest, Ea este 0 femeie, > She is a woman, Bi sunt pe strada, > They are in the street 24Aceasta este o static. Esti aproape de statie >it is a station. >You are near the station, ‘Si celelalte forme ale verbului to be asemandtor tut it is, se pot prescurta: Iam -I'm you are = you're she is ~ she’s he is — he's itis = it’s we are ~ we're you are ~ you're they are = they're >[aim] >Liua’] >[siv] >[hi:z] >lits] > ("ia") >[iua’] > [Deer] Traduceti urmatoarele propozitii folosind formele prescurtate: Eleste in camera. Suntem in apropierea scolii Sunt in birou, ‘Sunteti la Bucuresti. Ea este o femeie, Ei sunt in strada, Ei sunt in strada. Aceasta este 0 statie. Esti aproape de static. ‘Acum sa invayam cateva verbe noi: to work > [tua] to get > [tu get] to know > [tu mau) to wait > [tu seit] to speak > [tu spick] to like > [tu lak] Tar acum vom folosi aceste verbe in propozi care lipsese. Folositifiltrul rosu: Ea intotdeauna obtine o camer hotel. El asteapta des in apropierea scolii Vorbese rar Lucram la Predeal. Lor le place femeia. >He’s in the room, > We're near the school >I°m in the office: > You're in Bucharest. > She’ > They're in the street > They’te in the street >It isa station. >You are near the station, ~alucra ~ a primi, a obtine ~ Asti, acunoaste ~ aastepta a vorbi = a(-i) placea, a indragi i. Completati propozitiile in limba engleza cu verbele ~ She always >gets[ gets] a room in the hotel. ~ He often >waits|‘cits] near the school. — I seldom >speak [spi:k] We >work"2:"k] in Predeal. ~ They >like |" the woman, 25Urmatoarele expresii se folosese destul de des: to work at/in to wait for to speak to to like to > [tu ak Evin) > [tu Yet fo:'] > [tu spi:k] > [tu lark tu) ‘Completati verbele care lipsesc din textul in limba engleza: Fi place si meargi la Bucuresti. Asteptim intotdeauna autobuzul. Lucreaza in birou. = alucra la — a astepta pe cineva, ceva — avorbi cu cineva ~ ai placea sa faci ceva = She >likes to [larks tu) go to Bucharest. = We always >wait for[¥et fo: the bus. — He >works in [ks in] the office. {n exercitul urmator, exersafi-va inca o data pronuntia si traduceres: to work in a factory to geta bicycle to like to speak to wait for a bus to speak to a boy to know the entrance ‘Traduceti in limba engleza proporitiile de mai jos. La s pronuntia: El merge des la hotel. Else afla in camera, a se uita rar fa masini. Vorbese cu baiatul in fiecare dimineata. intotdeauna primim camera. El asteapta trenul in fiecare zi. > [tu Sat in a AEktari] > [tu get a baisikl] > [tu laik tu spizk] > [tu Yert fo: a bas] > [tu spick tu a boi] > [tu nau D4 entrans} > He often goes to the hotel > He is in the room. > She seldom looks at the cars, > I speak to the boy every moming. > We always get the room. > He waits for the train every day, 26 = alucra intro fabric’ ~a primi bicicleta — ai plicea sa vorbeasta ~ a astepta un autobuz = a vorbi cu un baiat — a cunoaste intrarea farsi, nu uitati sa va verificati traducerea si > [hi ofn gauz tu D*a hautel] > [hit iz in D’a rusm] > [si: seldam luks Bt Dea kaz] > [ai spick tu D’a boi evri mo-'nin'®] > ["is odteiz get Da rum] > [his Yeits fo: Da trein evri dei]Merg des la biserica. > 1 often go to church. >{ai off gau tu tsa"ts) Este aproape de scoala. > It’s near the school its nia" D’a sku:l] Este o fabrica la Buzitu >There is a factory in Buzau. >[D*eat iz a floktari in buzaiu] Imi place sa lucrez. > Like to work. > [ai lask tu “a:"k] Siel cunoaste hotelul. > He also knows the hotel, _>[hi: olsau nauz D%a hautel] Si eu intru in cladire > also enter the building _—>[a/ olsau enta’ Da bildin® in fiecare dimineata. every morning. evri mo:‘nin(®)] Ea merge des cu autobuzul. > She often goes by bus. > [si: ofn gauz bai bas] Unele verbe au aceeasi forma ca si substantivele: to walk > [tu"ork] —ase plimba awalk > [a York] —o plimbare to work > [tu "a:'k] —alucra work > [ark] munca Existd si substantive pe care le formam din verbe: to drive > [tu draiv] —aconduce driver > [draivat] — sofer, conducator auto to speak > [tu spk] —a vorbi a speech > [a spitts] = vorbire, discurs Cititi urmatoarele propoziti: The driver goes for a walk every day. ~ Soferul merge la plimbare in fiecare 2i, ‘We go to work every moming. — Noi mergem sa lucram in fiecare dimineata. There is also a speech, — Este si un discurs, ‘They speak about everything. — Ei vorbese despre orice. In expresiile to go to work (a merge la munca) si to go to school (a merge la scoala) omitem articolul, a si in cazul expresiei to go to church (a merge la biserica), 27ata cdteva cuvinte noi: morning > [moznin's} ~ dimineata jin the morning > [in D’a mo:'nin'®)) ~ dimineata (ca perioada de timp) evening > [evnini®] ~ sear in the evening > [in Daievnin®)) ~ seara (ca perioada de timp) red > [red] ~ rosu white > [al] ~alb good > [gud] = bun bad > [bed] ~ rau five > [fav] = cinei two > [wy = doi there > [Dew] = acolo (cuvantul ,there” in aceasta situatie este adverb de loc, de aceea se ala la sfargitul propozitiei) ‘Acum cititi cuvintele invatate anterior, intr-o alté ordine: in the morning > [in D's mo‘nin'2] — dimineata (ca perioada de timp) red > [red] = rosu five >” (enal ~ inci a 00d > [gud] — bun evening > [isvnini®] = seara bad > [bed] ~ rau two > [tu] = doi morning > [mo:nin'®] ~ dimineata there > [D'ew] — acolo jin the evening > [in D4 i:vnin'®)} ~ seara (ca perioada de timp) white > [a ~alb 28‘Completati propozitiile in limba engleza: $i soferul are o magina rosie. = The driver also has a >red {red] ear. ‘cesta este un discurs bun. = It’s a>good [gual] speech. Else plimba des seara, ~ He often walks >in the evening {in Di Evnin®} Noi vedem cladirea alba. = We see the >white [ait] building. Ea nu este in Bucuresti dimineata. = She is not in Bucharest >in the morning [in D'a mo:‘nin®], Si ei au cinci masini. = They also have >tive [fav] ears. ‘Vad doi baieti in apropierea scolii. =I see >iwo [tu] boys near the school Ba este o femeie rea. ~ She’s a >bad [bEd] woman, Merg des acolo. =Toften go >there [D’ea'] {in exercitiul care urmeaza, cuvintele din limba romana trebuie traduse in limba engleza: cinci ferestre > [faiv “indawz] > five windows doua seri > [tu: evnin’®) > two evenings scoala buna > [gud sku:l] > good school ‘munca grea > [bEd *ak] > bad work Janga turmul rosu > [nia' D’a red tau’) > near the red tower {in magazinul alb > [in Da “ait sop] > in the white shop nu dimineata >[not in D¥a mo:'nin'®] > not in the moming El este un baiat rau. > [hi:z a bEd boi] > He's a bad boy. Ea merge des ta lucru. > [sis off gauz tu 8") > She often goes to work. bun gi rau > [aud End bEd] > good and bad Sil este in cladirea alba. > (hi: iz alsau in Déa > Hes also in the white “ait bildin(] building nu seara > [not in D4 tvnin®] > not in the evening a Jucra intr-un birou > [tu %a:% in an offs] > to work in an office 29LECTIA 2 - PARTEA A DOUA In aceasta parte a lectiei nu mai introducem materie noua; doar repetam ceca ce am invafat pana acum. Cu ajutorul exercitiului de citire vefi invata care este structura unei propozitii in limba engleza. Repetarea permanenta a materialului asigura consolidarea cunostintelor, dar si utilizarea lor cu usurinta. Dupa un timp veti observa cd nu mai trebuie sa facefi eforturi pentru a va aminti un cuvant sau topica uunei propoziti. Citind cu voce tare, invatati mai mult decat afi crede. ‘Va veti insusiti mult mai repede exp ‘ce in ce mai repede si mai usor! ‘siconstructia propozitiei. in acest fel, veti invatalectiile din Citifi clar, pronunténd cat mai corect urmatorul dialog. Repetati exereitiul pana cfind nu veti mai face nici o greseala. Dac nu suntet siguri in legaturd cu pronuntia unui cuvant, cdutafi- in vocabularul de lasfargitul caietului de curs. Pentru usurarea pronuntiei, am tiparit silabele accentuate cu tere ingrosate. Repetati cu voce tare: Barbara: There’s a chureh in the shopping street. Peter: know the church. It’s near the railway station. We go there every morning. Mary: often go to school by bus. I know the driver. He likes the traffic in the streets. Tom: 1 go to work by bicycle, I always see Peter. He walks on the side-walk. He goes to school. Mary: Peter likes to go to school. When he enters the building he goes to a room. Then he ‘opens the red window and looks at the boys and girls in the street. John: He also likes to go to the hotel, He knows five rooms in the hotel. Tom: ‘There's a good hotel in Brasov. The hotel has a white entrance. The hotel also has a restaurant; i's a good restaurant, I work there. Ilike there. I like to work there. T go ‘here in the morning. Barbara: John also likes to go to the restaurant. He goes there every day. Peter: ‘You go to the restaurant every day. John waits for you in the evening, I often see you in the traffic. Mary: ‘We go to school in the evening! 30Acum repetafi tot ce afi invatat pana acum, Daca nu sunteti siguri de pronuntia sau infelesul unui ‘cuvaint, cautafi-l in vocabutarul de la sfarsitul caietului de curs. Folositi filtrul rosu. Traduceti in limba engleza urmatoarele propozitii, apoi verificati-va Efectuati tema pentru acasi nuumai dupa ce ati rezolvat acest exercitiu, fara greseli. Daca nu afi reusit, nu intrati in panica; ctiti de mai multe ori propozitile in limba romana si reveniti asupra elementelor de gramatica sau de vocabular eare va ridicd inca probleme: Barbara deschide intotdeauna usa, Dupa aceea ea merge si luereze. Ea cunoaste munca Seara ea asteapta masina. Este circulatie pe strada, Baiatul se uita des la turn, El vede dou’ ferestre. ‘Lui fi place s& mearga la tum. Este o intrare in rosu gi una in alb. Casa este aproape de biserica. El merge des la biserica, Siei viziteaza biroul in fiecare zi. Dupa aceea ei meng cu masina. Barbara conduce intotdeauna masina rosic. Ea priveste rar circula Lui fi place s& conduea masina. ‘Intotdeauna deschid usa. {in fiecare zi te plimbi pana la cladire. Cand te asteptam, privim circulatia de pe strada Seara ea merge intotdeauna cu autobuzul. Apoi ea merge la gara In restaurant ea vorbeste cu baiatul. Baiatul merge cu trenul in fiecare dimineata. Scoala este in Strada Stati. Este si o fabrica in apropierea stafiei 31 > Barbara always opens the door. > Then she goes to work > She knows the work. > In the evening she waits for the car. > There’s traffic in the street > The boy often looks at the tower. > He sees two windows > He likes to go to the tower. > There's a red and a white entrance. > The house is near the church. > He often goes to church, > They also visit the office every day. > Then they go by car. > Barbara always drives the red car. > She seldom looks at the traffic. > He likes to drive a car. > Lalways open the door. > You walk to the building every day. > When we wait for you we look at the traffic in the street. > In the evening she always goes by bus. > Then she goes to the railway station. > In the restaurant she speaks to the boy. > The boy goes by train every moming. > The school is in Station Street. > There is also a factory near the station,‘Tom lucreaza acolo. $i fabrica are un birou. El deschide intotdeauna biroul si vorbeste cu Peter. Tom il asteapta des pe Peter. Este 0 masina proasta. John nu este in apartament, El este pe strada cu magazine. El priveste rar masinile, {i astept pe John in fiecare zi. ‘Tom are o masina buna, Acesta este un Rolls Royce. El are gi doua biciclete rosii El viziteaza seara Bucurestiul. Dupa aceea merge cu trenul si vede hotelurile si restaurantele. > Tom work there. > The factory also has an office. > He always open the office and speaks to Peter. > Tom often waits for Peter. >it’sa bad car, > John is not in the apartment. > He is in the shopping street. > He seldom looks at the cars. > Tom has a good car. > It’s a Rolls Royee. > He also has two red bicycles. > In the evening he visits Bucharest. > Then he goes by train and sees the hotels and the restaurants, Cititi urmatoarele cuvinte. Literele din fiecare coloana tiparite cu litere ingrogate, desemneaza acelasi sunet: {uw fel fai] fe] school hotel like evening room restaurant = speech two get white he you red five see 32RECAPITULAREA LECTIEI 2 2A. 22. 23. 2.4. 25. 2.6. s~Acesta este” sau ,acela este” se traduce in limba engleza prin ,it is”[it iz] . Acesta se prescurteaza in vorbire, dar si in scris; astfel, serierea corecta si pronunfia este ,it's"[its]. in urmatoarele expresii nu se foloseste articol: to goto church —a merge la biserica 10 g0 to work ~a merge la lucru t0 go to school —a merge la scoala Daca vrem si exprimam c& ceva este, exista, folosim expresia ,there is”, a carei forma prescurtata este ,there’s”. ‘There is a red car in the street. — Este o magina rosie pe strada. Daca cuvantul ,there” se afl la sfarsitul propozitiei, are rol de adverb de loc gi se traduce acolo” She works there. ~ Ea lucreaza acolo, Formele conjugate ale verbului ,to be” (a fi) si variantele prescurtate sunt urmatoarele: Jam = I'm —eusunt weare = we're — noi suntem youare = you're -tuesti,dumneataesti you are = you're — voi sunteti = dumneavoastra sunteti heis = he's —eleste they are = they're — ei sunt sheis = she’s —eaeste itis = it’s —acesta, asta este Unele verbe le folosim des in combinatie cu anumite cuvinte: to wait for — a.astepta pe cineva, ceva to speak to —avorbi cu cineva to work at/in Jucra undeva He always waits for Barbara, — Elo asteapta intotdeauna pe Barbara. We speak to Peter every day. —Vorbim cu Peter in fiecare zi. lata cdteva substantive formate din verbe: to drive —aconduce driver — sofer, conducator auto to speak =a vorbi speech — discus, vorbire to work ~alucra work munca to walk ~ase plimba walk = plimbare to enter —alintrain,apasiin entrance intrare 33 4TEMA PENTRU ACASA 2 Rezolvati si trimiteti spre verificare urmatoarele exerci Indicatiilereferitoare la rezolvarea temei si modul lor de trimitere le gasiti in indrumarul de la sfarsi ccaietului de curs: A. Traduceti urmatoarele propozitii in limba romana: 1, Ishenear the railway station? 2. No, he always goes by bus. 3. The driver waits for Peter every morning. 4, He also likes to speak to Barbara, 5, There's a good restaurant in the hotel. 6. _ I walk to work every day. B. —Traduceti urmatoarele propozitii in timba engleza: 1, Eamerge des seara la restaurant, 2. Vedem baiatul in fiecare zi, 3. Camera are ferestr. 4, Fabrica este in apropierea oficiului S. Cunose cladirea alba. 6. In fabricd este un birou. CC. Construiti propozitii in limba engleza folosind cuvintele de mai jos: 1, ike to, 1, drive, ear, a 2. the driver, often, speak to, we 3. by car, she, goes, every day, to work 4, has, windows, the building, five 34VOCABULARUL LECTIILOR 1 SI 2 also am an always and apartment apartment-building are bad tobe bicycle boy building bus bus station by car church church tower door to drive driver toenter entrance evening in the evening every every day factory > [al > [alsau] > [Em] > [an] > [o'er] > [End] > [apactmant] > [apac‘tmant bildin'®)) > [a] > [bEd] > [tu bis] > [baisikl] > [boi] > [bildin'®) > [bas] > [bas stefsan] > [bai] > [ka:'] > [tsaty] > [tsac'ts taua‘] > [do] > [tu draiv] > [draiva’] > [tu entay] > [entrans] > [i:vnin'®}] > [in Di kvnin'®) > [evri] > [evri dei] > [fEktari] 35 —un (articol hotarat) ~ i, la fel gi... de asemenea ~ sunt — un (articol nehotarat, se foloseste ‘naintea cuvintelor care incep cu 0 vocala) — intotdeauna, merew -¥ ~ apartament ~ bloc ~ esti, sunteti, suntem, sunt rau afi ~ bicicleta ~ baiat ~cladire = autobuz = statie de autobuz cu, pe (a calatori) ~ masina, automobil ~biserica turn de biserica usa a conduce — gofer, conducator auto a intra in, a patrunde in = intrare sear ~ seara (ca perioada de timp) ~ fiecare, tof, toate = fiecare zi = fabrica, uzinafive it it's to know to like 10 like to 10 look 10 look at ‘morning in the morning near not office often to open railway railway station red [faiv] {tu get} (tu eau) ‘[tu gau tu) [avd] {tu hEv] {his} [hicz] haute!) {haus} {ai] [aim] {in} Liz] Cit] Lits] {tu nau] {tu lark] [tw task tu (tu luk] [tu luk Et] [mornin] [in D*a mo:'nin(®] {nia"] [nau] [not] {ofis] [oftan}, [ofa] [tu aupn] [reite] [reil’eisteign] (red) 36 ~a primi, a obtine —a merge a merge la bun ~aavea -el ~eleste —hotel casa eu eu sunt in, la, induntrul este, € acesta, asta (pentru obiecte, notiuni abstracte, animale, genul neutru) —asta este ~a sti, a cunoaste —a(-i) plicea, a indragi — ai placea sa faca ceva aprivi, ase uita se uita la, a privila ~ dimineata ~ dimineata (ca perioada de timp) —aproape, in preajma — nu, nici un, nici o =u ~ birou, oficiu —des —a deschide, a desface —cale ferata gard —ropurestaurant room school to see seldom she she’s, shop shopping, shopping street side-walk so to speak to speak to speech station street the then there’s they they're to tower traffic train two to visit to wait to wait for v v v v v v [restarant},[restro:nt] = restaurant [rum] —camera [sku:l] —seoala [tu si] ~avedea [seldam] ~rar sid ea (siz) este [sop] magazin {sopin'®} —cumparaturi {sopin® stri:t] = strada cu magazine {said%o°k] [sau] [tu spick] [tu spick tu) a vorbi cu cineva, cuiva [spits] "ation, is {steisn] ~ statie {strist] ~ strada [Da], [Di] ~ (articol hotarat) [Den] —atunci, dupa aceea, apoi [Dex] ~acolo (Drew'z] —acolo este [Dei] ~ei,ele [Der] ~eifele sunt (tu) 1. la, spre, catre 2. infinitivul verbelor; de cexemplu: to speak (taua') tum [trek] — cireulatie {tren} tren [uw] doi [tu vizit] ~a vizita, a merge la [tu eit] —aastepta [tu “eit foe] ~ aastepta pe cineva, ceva 37to walk > [tu “ock] —a merge pe jos, a se plimba walk > [ork] = plimbare we > [id noi syatial > [ay noi suntem when > [Yen] cand, atunci cand white > [ra] =alb window > [Yindau] = fereastra woman > [Yuma] ~ femeie, sotie to work > [tu 'a’k] —aluera to work invat > [tu %a'k in/Et] ~aluera la work > [Park] = munca you > [iu] —tu, voi, dumneavoastra you're > [iva] —tu esti, voi sunteti, dumneata esti, ‘dumneavoastra sunteti Incazurile in care au fost prezentate doud pronuntti diferite pentru acelasi cuvdint, inseamnd ca pot ‘fifolosite ambele variante. 38.‘ I ae | @ To 6E7-@ obtne Notite: nt ane NEAL on i IM Posegeits. 39.3 ZzINDRUMAR PENTRU REZOLVAREA TEMEL 10. Va rugam, incepeti rezolvarea temei pentru acasa numai dupa ce ati parcurs wregul material, ati repetat cuvintele si ati rezolvat fara gregeli ultimele exercitii de verificare. inainte de a incepe rezolvarea acesteia va recomandam sa studiati cu inca o data textul, urmarind regulile pe care recapitularea le accentueaza prin punctare. Atunci cand invatam o limba straina, aceasta trebuie exersata si repetata cu aceeasi perseverenta cu care am invatat sa mergem. in acest scop v-au fost propuse o serie de exercitii. Va sugeram sd revedeti din cnd in cénd materialul deja parcurs. in scurt timp, cursantul se va convinge c& acest lucru nu este lipsit de sens. Tema implica intotdeauna si repetarea materiei din lectile anterioare. Obisnuiti-va cu acest mod de lucru, care, in mod spontan si fara eforturi deosebite, va ‘improspateaza si consolideaza cunostintele. Pentru a putea obtine rezultate in invatarea limbilor straine cu ajutorul metodei noastre, nu aveti nevoie de un talent deoscbit. Chiat si cei care sunt mai putini receptivi in invatarea limbilor straine, vor ajunge dupa céteva luni de studiu la un nivel la care nici nu au sperat. Deci, fifi gata de lucru! Propunerea noastra este sa incepeti rezolvarea temei folosind cioma, Va fi mai usor sa va corectafi sis propunefi mai multe posibile raspunsurr iar la sfarsit si alegetivarianta care vi se parea fi cea mai buna. ‘Transei i tema ,pe curat” doar cnd sunteti siguri derezolvare. Pentru trimiterea temelor folositiformularele tiparitein acest scop. Nu witafi sa va scrieti numele, prenumele, adresa, codul profesorului si numarut decursant sub care afi fost inregistrat. Acesta din urma se gaseste in scrisoarea care confirma participarea dvs. la curs. Varrugam scrieficitet! Alaturati temei pentru acasa un plic timbrat autoadresat. In acest plic veti primi temacorectata. Este foarte important sa notati pe plic numarul de cursant sub care ati fost inregistrat! in cazul in care comandati materiale noi de curs, sau aveti alte cereri legate de relatiile cu publicul, scrieti-le separat pe o foaie de hartie si trimiteti-le pe adresa ‘noastra impreuna cu tema. in coltul din stanga jos al scrisorii, scrieti ,.Relatii cu publicul”. Dumneavoastrd sunteti cel care stabileste termenul de trimitere a temei Independent de acesta, lucrarea dumneavostra va fi intotdeauna controlata gi retrimisa de catre profesor. Veti vedea, eforturile dumneavoastra vor fi rasplatite, Va dorim mult succes!