Aja | ° sil FApicultura Nr. 7—iulie 1971—Anul XXIV BAUR CONAN gE SUNT RAST SE SUMAR ee roe eee COMITETUL EXECUTIV ms EU Bottle enw aL Neang, 1. poree - — PABbrecnvnix” rovosini_ in- ‘ASOCIATIEI CRESCATORILOR BOER ied DE ALBINE ve aacoone— SB RERkts URE rr Prof, Gh, Lastr — TRANSVAZAREA FAMILIILOR ‘DE de. 10g. V- HARES SPEE US, RTEOA im fears cae ene vase — SEER OREREDE Saat: fr evo wien 2 LESS NANG. cai wegen ea Dring crm — REMBSE'RTRRROE puna i Ane a te . rc Prof. PETRE V. ANDRE! commie —Hetee ois of Hous mame vant BERS" — csemouanea,. anarennon ore Waite vee RG SARE aR MARE cae CHE Ele ic : EES SR Mcionoi Be onan hg we 1g TATU ABONAMENTE Seach aa a =e ti hi, RES Aton =f yorum np EER : TH SRE BERR oy Fe felon 36 wire Apicultura |» REDACTIA SI ADMINISTRATIA: COMITETUL EXECUTIY, AL ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE Bucuresti, Sector 2, str. lulivs Fucik nr. 17 Telefon: 12.23.87 = 12.20.10Succes revistei |, APICULTURA" in noul ei drum Apicultura, indeletnicire striveche a locuitorilor patriei, noastre constituie si astizi o ramuri importanti a economici nationale si ivititile prin care poporul roman isi manifest din plin talentul si hirnici Tntegrindu-se in ritmul general de dezvoltare a economiei_ nayio~ ale, apicultura a inregistrat in ultimul deceniu — ca urmare a sprijinului multilateral acordat de partid si de stat — o puternica dezvoltare, atit in ceca ce priveste cresterea numirului de fami ine i a productiei de miere, cit si asigurarea bazei tehnico- materiale pentru practicarea acestei frumoase indeletniciri. La obtinerea rezultatelor cu care azine mindrim si care. poarti renumele apiculturii rominesti dincolo de hotarele frit si-a adus contributia si Asociatia creseitorilor de albine, care a reusit si mobilizeze, #4 organizeze si si sprijine initiativa si eforturile mase- lor largi de crescitori de albine in realizarea programului, siu de activitate- Rezultatele si_ experienta Asociatiei_crescitorilor de albine din ultimii ani, evidentiazi si mai mult faptul ci exist in Continuare largi posibilitsti de a dezvolta apicultura roméneasci avind ca principale obiective cresterea substantial, 2 productici de miere in fondul central, diversificarea si valorificarea supe- rioara a produselor apicole. es In vederea realizirii cu succes a acestor objective de seam ale Aso- ciatiei noastre, prin Ordinul nr, 123 din lie 1971 al Mi nisterului Agriculturii, Industriei Al Silviculturii si ‘Apelor s-a hotirit ca incepind cu nr. 7/1971 revista »APICUL- erea ei in limba maghiari_ ,MEHESZET*, portante in activitatea organizatorici, de indrumare 4, instruire si propagandx apicoli, si treaci in administratia Asociatiei crescitorilor de albinc. Pentru inerederea si hotirirea de a ne sprijini si pe aceasti cale, in stridania de a contribui mai eficient la dezvoltarea si renta- bilizarea apiculturii din patria noastr3, adresim — conducerit Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii Apelor cilduroase mulfumiri. fatia crescitorilor de albine primind responsabilitatea de a ‘edita si administra revista APICULTURA si traducerea ei in limba maghiari MEHESZET se va stridui si pun3 la dispozitia apicul- torilor un mijloe eficient de informare, popularizind experienga firealziniestparlor nope side pe alte clear in vederea imbunititirii continue a confinutului revistei noastre facem un cilduros apel citre tofi cei care Iucreazi in domeniul apiculturii si colaboreze activ prin articole, informari si si con- tribuie la popularizarea si larga difuzare a acestor publicayii in sindul tuturor apicultorilor. Prof. de. ing. V- HARNAJ Pregedintele Asociaici crescitorilor de albine din RUS. RominiaILANT RODNIC D Coonronm prevederitor starualu Asociatiet eres citorilor de albine din R, S. Romania, la Bucuresti a favut loc gedinta Consiliului Asociatiei cu scopul de a Se analiza contributia organizatiei Ia dezvoltarea api culturii in anul 1970, activitatea si rezultatele inregis- trate in acest domeniu de citre intregul colectiv. volun- tar si salariat din centrali si organizatile teritoriale, "Totodati, Consiliul a analizat si aprobat planul de activitate si bugetul asociatiei pe anul 1971. SEDINTA CONSILIULUI Aso- ciayiei a fost deschisi de prof. dr. ing. V. HARNAJ, preyedintele Asociatii, care a aritat, printre altele, ci, aceasti Sala se desfigoard la inceputul pri- mulai an din noul cincinal, cind po- porul nostra a intimpinat aniversarea semicentenarului Partidului Comunist Romin printr-un miret bilany de suc- ‘cose gi noi angajamente pentru indepli- nirea si depisirea sarcinilor trasate de partid. ‘ Asociatia crescitorilor de albine, cu cei peste 55.000 apicultori, membri ai organizaziei, convingi de justejea poli tic inteme si externe a partidului si statului nostru, 0 sprijind cu toaté hotirires. Bist: In conditiile create de statul nostra si a contributiei Asociariei la dezvoltarea eresterii albinelor tn unitigile agricole de stat, cooperativele agricole de pro Guctie $1 gospodaile populagici de la forage si sate, apicultura romaneasci a fnregistrat si in anul 1970 succese re- marcabile, cu toate calamitisile naturale are sau abitut asupra firii_noastre ‘Activitatea organizayiei apicultorilor a fost Indreptat’, ca si in anii precedenti, pe linia asigurarii condigiilor tehnico- fnateriale penteu practicarea apiculturii fn conformitate cu prevederile starutare ji indieatorii planurilor tehnico-orga- hizatorice, de propaganda si economice, avizate de Ministerul Agriculturii, In- dustriei Alimentare, Silviculturii si ‘Apelor. 2 {In toate judegele qari, prin intensifica- rea activitisii aparatului salariat si ac- tivului voluntar al organizagiilor te toriale ale Asociagiei, au fost recuperate pierderile de familii de albine, cauzate de calamitisile naturale din. primavara fanului trecut, reusindu-se ca pe intreaga fark si se realizeze, fati de anul 1969, © crestere a efectivului, ajungind astazi Ja yn mumir de 1.011270 familii de albine. ~—‘Totusi, rezultatele obsinute nu sint pe “misura conditiilor naturale existente tn fara noastri pentru dezvoltarea apicul- turii. Documentele prezentate membri- lor Consiliului Asociagiei, dau indicatiile necesare privind modul de desfagurare 4 activititil Asociagiei in sezonul apicol actual gi se consider’, a spus preyedin- tele, c& organizatille teritoriale, precum si fncregul siu activ salariat si voluntar Sor ercbui si aducd 0 contributie mai mare si mai eficienti la dezvoltarea apiculturii in toate sectoarele, care tn Final si se reflecte in cregterea cantiti- tilor de produse apicole pentru fondul de stat. De asemenea, presedintele a accentuat ci, pentru noul cincinal, ‘Asociagiei crescitorilor de albine fi revin sarcini sporite pentru sprijimul dezvoltérii apiculturii din patria noastr Ing, DINESCU STELIAN, directorul general al Directiei generale a pro- ductiei animale, membru fn biroul Co- mitetului executiv al Asociasiei, aACTIVITATE transmis membrilor Consiliului Asocia- salutul din partea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Sil- viculturii si Apelor si uririle de succes fn desfagurarea lucririlor Consiliului Asociatiei. Vorbitorui, a scos in evidenta activitatea desfisuratt de Asociayie in sprijinul dezvoltirii apiculturii, apreciind-o ca pozitiva. ‘Avind in vedere misurile ce se preco- nizeazd pentru dezvoltarea zootehniei si crestereaproductiei animaliere tn astra, pentru dezvoltarea api- din sectorul de stat, cooperatist si gospodatiile populatiei,” se deschid noi perspective care se desprind din programul national de dezvoltare a zootebniei si cresterea productiei ani- ‘maliere in care se prevede ca in noul cincinal, efectivul familiilor de albine Sd ajunga 1a 1.250.000, ceea ce repre- Zinta o erestere de 23,70/o fata de efec- tivul actual. Se prevede, de asemenea ca productia de miere si creasci in anul 1975 la 16,8 mii tone, marcind 0 ‘erestere de 60% fata de productia rea~ lizatis in anul 1969. Asociatia crescitorilor de albine tre- buie si sprijine realizarea acestor obiec- » prin noi eforturi si lirgirea acti- vititii comitetelor de conducere ale organizariilor teritoriale, in directia fndrumarii_ si asistentet tehnice, aprovizionarea stupinelor din toate sec toarele cu utilaje si_ma- teriale necesare practicirii apiculturii 1a locul de productie. Siafet crescdloriior “de lbine Ing. EUGEN MARZA, secretarul general al Asociatiei crescitorilor_ de albine, a prezentat darea“de seama a activitiyii organizatiei pe anul 1970. Sarcinile reiesite din documentele Con- gresului al X-lea al P.CR., hotirlrea elei de a U-a Conferinge pe (ari a apicultorilor, horirirea Consiliului Aso- ciafiei din martie 1970, precum gi sar- cinile statutare, au constituit pentru activitatea Asociatiei si masa apiculto- ‘un ghid permanent pe linia cres- efectivului familiilor de albine si a sporirii productiei stupinelor din toate judetele pa Obiectivele planului_ tehnico-organiza- toric, invapimint si propaganda pe anul 1970, au urmarit consolidarea filialelor judetene ale Asociatiei si imbunatatirea structurii lor organizatorice, pentru asigurarea unei mai strinse legituri a organizatiei noastre cu masa apiculto- rilor, fn scopul cunoasterii si rezolvatri operative a cerintelor acestora. © atentie deosebiti s-a acordat conso lidasii gi organizarii de noi cercuri api- cole comunale, origenesti si municipale, unitigi de baz ale Asociatiei, in. ve- derea cresterii rolului_ si eficientei a- cestora, precum si rezolvarea mai ope- rativa a sarcinilor tehnice si economice, care si contribuie la cresterea produc~ tivitigii si rentabilitiqii stupinelor, cit si Ia atragerea oamenilor de diferite virste si profesti, de a se indeletnici cu practicarea apiculturii. In anul 1970, activitatea Asociatiei s-a desfigurat prin 1130 cercuri apicole co-munale, origencsti si municipale, In constituirea de cercuri noi pe anul 1970 lengiat filialele judetene Mure}, , Galagi, Botosani, Timis 51 Vrancea. Activitatea privind atragerea de noi membri in cadrul Asociayiet ri- mine o sarcina deosebit de important’ a tuturor organizatiilor teritoriale ale Asociaiei, deoarece mai sint in unele judere apicultori care nu sint cupringi In activitatea cercurilor apicole, iar alfii nu sint incX incadrayi in organi- zatie. fn anul 1971, filialele judejene ale Aso- fatiei trebuie s% incheie organizarea de cercuri apicole in toate comunele cu peste 20 apicultori, iar in cele cw un numitr mai mic de crescatori de albine, Sa se asigure legdtura si conditiile nece- sare acestora pentru desfisurarea acti- vititii pe lingd cercurile apicole inve- cinate. Ridicarea nivelului de pregitire al api- cultorilor, a constituit fn anul 1970 0 sarcini starutari important in activi- tatea Asociariei. Ca si in ani prece- engi, in anul scolar 1969-1970, au fost organizate cursuri apicole de masa, absolvite de 1951 apicultori, actiune in ‘idengiat filialele judetene ale Asociatiei, Vaslui, Sibin, Mures, Hu- nedoara, Dimbovita, Brajov, Bistrita- Nistud, Dol} si Back In anul 1970, th baza aprobarii de Ministerul Agriculrurii, Industriei Alimentare, Silviculturii si, Apelor, Mi- i Tnvigimtntului si Ministerul Muncii, Comitetul executiv al _Asocia- tiei a organizat un curs de calificare in meseria de apicultor, cw scoaterea din productie pe o durati de 8 luni, care a fost absolvit de 23 apicultori (13 din CAL. si 10 din LAS). Aceast ac- fume demonstreaz’ inci 0 dati ck Aso- Giagia noastri aduce 0 contributie efec- tivi Ia formarea cadrelor necesare dez- voltirii apiculturii tn unititile agricole socialiste. Pentru. popularizarea cunostingelor in domeniul apiculturii, filialele judetene ale Asociayiei au organizat 27 instruc~ ‘taje la cascle agronomului, 473 confe- inge apicole (cu prilejul organizarit consfatuirilor Iunare cu apicultorii) si 42. schimburi de experienga.. In aceste actiuni s-au evidengiat filialele Bistrita~ Nasiuud, Maramures, Brasov, Cluj, Ifov, Prabova, Suceava, Timis, Tax Galati, Dimbovita, Hunedoara, lalo~ mita, Vileea i altele. Cu prilejul sirbatoririi ,Sipeiminii in- temagionale a apicultorilor® in toate judegele yirii au fost organizate expo- Zitii cu vinzare, in care au fost pre- zentate produsele apicole realizate de Combinatul apicol. In aceasta aetiune s-au_evidentiat filialele Arad, Buzku, Dimbovita, Iasi, Ifov, Prahova, Salaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timis, Vas- lui si Vilcea, Filialele judeyene au acordat asistenta tebnicd la un numer de 20.416 cresca- tori de albine cu gospodatii individuale cit si apicultorilor din stupinele coope- rativelor agricole de productie. Pe linia facordiriiasistentel tehnice —men- iontim misura luata de Comitetul exe- tutiv de a difuza indrumiri tebnice prin radio (in fiecare marti) in cadrul Jurnalului_agrar", prin Buletinul Aso- jatie, revista ,,Apicultura™, cit si la sediile filialelor i ale cercurilor apicole prin cei mai buni apicultori membri ai Asociatiei. In anul 1970, au functionat in tard 1.093 echipe voluntare pentru depista- wea, prevenirea si combaterea bolilor Ta ‘albine. Cunoscuti fiind situatia tn care familiile de albine au inerat in jarnt, datories calamititilor naturale din anul 1970, tn scopul evitirii de- clangitii bolilor si_pierderilor de fa- milii de albine, Comitetele filialelor judeqene, ale Asociariei a reorganizat echipele voluntare pentru prevenirea si combaterea bolilor Ia albine antrenind in aceasti actiune pe cei mai pregatiti apicultori. Pe aceasti Tinie se eviden- A filialele Mebedinti, Doli, Cli, Briila, Satu Mare, Arad, Harghita, Galati, Talomita gi altele. Greutigi in practicarea apiculturii au Fost provocate si de substantele to. folosite tn combaterea diunitorilor pantclor spol, determinind pierderi semnate de albine. In scopul preve-Aspect din stupina demonstrat’ « Asocatici nirii pentru viitor a unor asemenea pierderi, Ia propunerea Asociatiei HM. Nr. 2492/1969, prevede pe ling sancjionarea contraventilor la normeie sanitar-veterinare si zootehnice ji sanctiuni in domeniu! protectiei fa- tmiliilor de albine contra intoxicatilor. Cresterea numirului familillor de al- bine este una din principalele sarcini ce revine Asociatiei erescatorilor de al- bine din yara noastra. Astfel la 1 ianua- rie 1970, dupa datele recensimintului cexistau in. yard 975,713 familii de al- bine, iar la 1 ianuarie 1971 numarul acestora era de 1,011,270, adic’ o crey- tere de 35.557 familii. Din otalul fa- miliilor de albine, erescitorii cu gos- podirii personale deyineau la 1 ianuarie 1970 un numir de 747.784 familii, iar la 1 januarie 1971 peste 776.600, inre- gistrindu-se o cregtere de 28.841 fa- milii de albine, desi calamititile na- turale din anul trecut au influengat ne- favorabil asupra cresterii efectivului familiilor de albine. In vederea valorificirii succesive culesului de nectar de la diferite speci melifere, in anul 1970 s-au deplasat prin grija si cu sprijinul filialelor ju dejene ale Asociatiei peste 1.400.000 familii de albine, pentru valorificarea crescitorilor de albine. culesului de la salcim, tei, floarea soa- relui etc. Din acestea, peste 800.000 familii an fost folosite la polenizarea culturilor agricole entomofile. Printre realizirile pe linie de propaganda a- mintim editarea calendarului apiculto- rului — intr-un tira} de 15.000 exem- plare, calendare apicole de bucunar ; S-au pregatit in anul 1971 pentrs tipa- rire: Manualul apicultorului elaborat de un colectio de autori; Boala in prisaca de C. Hristea; Mierea de ‘mana de ing. 1. Cen gi este in curs de pregitire prima editie a Catalogului sapicol. De asemeni, in anul 1970 s-a acordat © mai_mare atentie oglindiri activitiyii Asociagiei in paginile revistei wApicultura. S-a imbuni-asit conyinu- tul bibliotecilor apicole, dotindu-se in acest scop cu publicatii apicole filiale- le juderene ale Asociatiei, cft si 90 cercuri apicole comunale, origenesti si municipale. O realizare’ deosebitt pe linia propagandei apicole 0 constituie organizarea Expozitiei permanente de apiculturd ji colectarea de piese pentru Muzeul najional de apiculti In perioada analizati, Comitetul_ exe~ cutiv al Asociagici, a luat o serie de misuri_si pentra tmbundtitirea activi- tigi Combinatului apicol, pentru caacesta si poati asigura apicultorilor din jar, utilaje, materiale si produse, la hivelul tehnicii actuale si ceringelor consumatorilor. In acest scop au fost alocate insemnate fonduri de investitii pentru largirea bazei materiale a Com- binatului apicol, la nivelul ceringelor sectoarelor de productie din agricultur’. In baza acgiunilor prevazute in pla- nul de relagii cu striinitatea in anul 1970, un numar de 7 specialigti, am facut deplasari_in R. P. Bulgaria, U.RSS., R. D. Germani, R. P. Polond, RSF, Iugoslavia, RF. a Germaniei, ‘pentru schimb de experienti, documen- tare si colaborare tehnico-stiinfificd. Pe baza’ relasiilor organizatiei noastre cu Asociatiile de apicultura din alte ari au vizitat Asociatia, Combinatul apicol si unele filiale judetene, specialisti si api- cultor’ din R. S. Ceboslovacia, Japonia, Cuba, Elvetia, Grecia, Franta, zrael, Martinica, R.'P. Ungaria, R. P. Bul garia, URSS. si $.U.A, Cu acest prilej au fost purtate tratative evonomice cu delegatiile de apicultori din Grecia, Josesiavia, Cuba alte tri pentrs jvrarea de citre Asociatie a unor wti- laje si instalatii apicole ‘Activitavea Asociayiei pe plan econo- mic a inregistrat si fn anul 1970 0 linie ascendent& inscriindu-se cu rezul- tate financiare pozitive. Mobilizarea mai eficienti a potentialu- lui organizatoric si economic al Aso- ciagiei, a creat premizele unor rezul- tate superioare si darea fn circuitul eco- nomic a unui fond de marfa suplimen- tar, reducindu-se totodati imobilizarile financiare cu consecingele lor negative, care existau in trecut la unele filiale. Rezulratele economice ale anului 1970, ultimul din cincinalul trecut, eviden- tiazi depisirea sarcinilor stabilite pen- tru perioada respectiva, cea ce arati contribuyia Asociatiei 1a crearea bazei tchnico-materiale a apiculturii _yarii noastre. Reprezentind 0 pondere impor rane fn activitatea economict 2 Aso- ciatiei si in acelasi timp in coneretizarea aportului ei pentru crearea conditiilor materiale necesare dezvoltirii apicultu- tii, realizarea planului de productie pe a dat satisfactia tndeplinieii Si depasirii. acestuia. Astfel, fay de productia global planificatt de 61 milioane lei au fost realizate 66,6 mi- Tioane lei, inregistrindu-se o depasire de 5,6 milioane lei, ceea ce reprezinti 973e/o, iar planul de desfacere a fost findeplinit si depisit, realizindu-se 80,2 milioane let. In tncheierea dri de seami, ing. Eugen MArza, secretarul general al Asociayiei, a transmis mulumiri fo- turilor superioare de partid si de star care au sprijinit dezvoltarea apiculeurit $1 Asociatiei, Ministerului Agriculturi, Industriei Alimentare, Silvieulurit si Apelor, care a indrumat activtiatea A- Sociatiei precum si celorlalte, organe centrale st locale, ¢are au sprijinit rea lizarea obiectivelor din planul de acti- vitate pe anul 1970. De asemenea, au fost transmise mulyumixi, in numele Co- mitetului executiv, Consiliului Asocia- i si tuturor apicultorilor, activistilor Yoluntari, si salariayilor Asociatiei_pen- ru contribusia_adusi la imbunatiqirea activitaii Asociagiei si dezvoltarea api- culturii in tara noastr Tn continuarea _lucrati prezentate rapoartele Comisiilor de spe- Gialitate ale Consiliului Asociagiei (Co misia organizatorick : raportor I. Grama ; comisia tchnici : raportor Ing. I. Barac si comisia economica : raportor 8. Damian) care au scos in evident principalele aspecte ale activitiyii pe anul 1970 si au ficut noi propuneri pentru activitatea de perspectiva a Ac sociatici. Informarea comisiei de cenzori, cu privire la activitatea economicé-finan- Giark si de gestiune, desfaisurati de A- sociagie in anul 1970 si propunerea de descircare de gestiune, a fost pre- zentati. de tov. N. Iosif, membru al comisiei de cenzori. Planul de activitate _tehnico-organi- zatoric, de propaganda, economic fi financiar al Asociatiei pe anul 1971, a fost prezentat de prof. C. Paiu, vice- finte al Comitetului executiv alInformarea asupra_desfaguririi_ tn acest an a lucrarilor conferingelor filia~ Telor judeyene ale Asociatiei, a fost pre~ zentati de ing. N. Foti, vicepresedinte al Comitetului executiv al Asociatiei. In continuarea lucririlor Consiliului Asociatiei au luat cuvintul tovarisi Z. Voiculescu, C. Hristea, I, Barac, N- Dragu si M. Bodea, din cadrul filialet Ilfoy si a Municipiului Bucuresti, Tacob Traian (filiala Hunedoara), Paduraru V, (filiala Neams), Chiriga Gh. (filiala Teleorman), Chiru N. (filiala Galagi), Cucu I. (filiala Cluj), Padurean L. (filiala Alba), Dumitriu V. (filiala Vilcea), Dr. Luca Al. (filiala Tasi), Dr. Mardare ‘Th. (filiala Suceava), Golea M. (filiala Mehedingi), Molnar’ G. (fi- Tiala Satu Mare), Lorintz M, (filiala Silaj), Bor Silviu (filiala Mure). In cu- vintul lor membrii consiliului Asocia- fiei au apreciat pozitiv activitatea Asociagiei in anul 1970 si au aprobat_ planurile de activitate pe 1971, factnd numeroase propuneri privind : adoptarea de misuri pentru (© mai ficient’ activitate in organiza- rea gi practicarea stupiritului pastoral ; protectia albinelor impotriva intoxica- fiilor cu substange chimice folosite tn agriculturi si silviculturi pentru com- baterea diunitorilor ; imbuni calitiqii_stupilor si utilajelor apicole ; imbunititirea aprovizionitrii apicultori- lor prin deporitele filialelor judeyene si ale cercurilor apicole de la orage si sate; Lirgirea actiunilor pentru plan- tarea de arbori si arbusti meliferi, etc. Urmare a analizei dezbaterilor pur- tate pe marginea materialelor_prezen- tate membrii Consiliului Asociatiei au aprobat in unanimitate activitatea oF ganizatorica, technic’, economici si nanciara, desfaguratd de Asociatie in anul 1970, planurile de activitate pen- tru anul 1971, au ratificat actiunile misurile adoptate de Comitetul exe- cutiv al Asociagiei in intervalul de la ultima gedingi a Consiliului Asociatiei din 14 martie 1970 gi adoptati au dat sarcin Comitetul executiv ca in anul 1971 si organizeze actiuni corespunzitoare tn vederea ob- finerii aprobarilor necesare pentru pre~ Tuarea mierii de la membrii Asociatiei, si se sporeasci eforturile pentru imbi rea continua a activitigii de pro- a Combinatului apicol, si se intensifice activitatea pentru promo- varea tehnicii noi, pregitirea cadrelor pentru apiculturi, 'rgirea corespunzi- toare cerintelor productiei, a activitétii de studii si proiectiri apicole, imbun’- i vita’ de achizit st desta cere, precum $i realizarea unor con- tracte sporite a export. Totodaté Consiliul Asociatiei a stabilit 3% se ia din vreme mésuri corespunzitoare de citre Comitetul executiy pentru ca la lucririle si manifestatiile ocazionate de Congresul al XXIMI-lea International de apiculuri de la Moscova, si ia parte cit mai multi apicultori activigti voluntari si salariagi din rejeaua orga- nizagiei, care s-au evidentiat in activi- tate prin rezultate deosebite. In incheierea lucritilor sedingei Consiliului, pregedintele Asociatiei eres- ‘ektorilor de albine prof. dr. ing. V. Harnaj, in cuvintul siu, eviden- fiazd faptul ci tovarisii care au participat 1a discusii, au ridicat pro- bleme importa acestea find de un real folos pentru imbunatigirea activitigii Asociatiei si consider’ necesar ca pentru anul 1971 si se intensifice propaganda apicolé, si fie luate noi misuri itru_extin~ derea si cresterea eficientei stuparitului pastoral, pentru {mbundtitirea continu a apr ‘zionarii stupinelor cu utilaje si materiale apicole precum si valorificarea superioari a productiei. Lucritile Consiliului Asociagei din acest an au prilejuit o importants manifestare a organizatiei noastre, prilej in care organele centrale ale ‘Asociagiei au putut lua cunostinga de frumoasele realizéti ale anului ‘care a trecut gi au stabilit noile sarcini pentru anul actual 1971.DISTINCTII ACORDATE APICULTORILOR FRUNTASI In baza prevederilor statu islelor tesitoriale a confe- Munteanu Gh, st Petre A. (- tulul “Ascelaiet eceseStordor it DIPLOMA DE MERIT ur- fe aibine sl regutatelor de- métoriior tovarasl ate Padureana ba sl Toen 1 (2 isla Albay *Tiradu Bese on TrioneseuN. a Cini Ne lian Arad); ator. Manes qi Vitupnott (fila Arsen; Miricd N., lala ‘Brasov) ; Procople A: (Gita rail + Anfua P. ce Bm. 6h Dr. afureyan clas Chup; Paumesew 1, Teodo- (lila Constanta; Benedek L, Daiogh . gt Katith 1. (ala Covesna); tne. Zara B., (fiiale Dimboviiey aim): Fonte st an ‘oes mental si sontriutis daost= gl Feher &. (ilala Harghitay its la desvoltares apieaitarsi Jotdlp V., lacob P.. Pascu 8. Toménesti comitetal exceutly Hartonagl A, Crigan Cha A Asoclatel, Ia propunerea Burze Rife D.. Stancu 1 ft Trofimow C.(filiaia Tulcea) Uroneph 0. ciiala Vash) Giujon G. Covact Mf. Prix ercu Al, Popescu C. st Co- vrenees)Perspectivele folo: intre ecotipuri la albine in scopul sport de ing. 1. BARAC ii incrucisarii producfiei de miere Stapunen contrald de coreetirt pentru aploulturd gf sericleulturd Bucurogt Conceptia cu privire la uniformitatea raselor de albine, in tatreg arealul lor de rispindire, incepe si se modifice pe ‘misura constatirilor tor mai, frecvente ci, in anumite zone cu condigii de me- diu deosebite existi tipuri de albine adaptate — ecotipuri. Deosebirile exis- tente intre diferite ecotipuri, din ca- drul aceleiasi_rase, sint neesentiale pen- tru sistematica rasci, dar deosebirile ntre anumite caractere biologice (in special) pot fi foarte valoroase pentru productia apicoli. Existenja unui nu mir mare de ecotipuri ta cadrul unei rase este foarte valoroasi, prezentind tun rezervor de material genetic din care se pot alege tipuri corespunzi- toare unui anumit scop: Meged A. G. (1961) arati ci, in conditiile regiunii Vinniga din U.R.S.S., fn acfiunea de refacere a stupinclor, cele mai bune rezultate le-au dat stu- pinele tn care au folosit albine din aceiasi regiune. J. Louveaux (1967) arata ci sint deosebiri biologice eset fiale fnere albinele din regiunea pa Zan’, adaptate la un cules de vari si cele din regiunea Landes, adaptate la un cules tirziu de iarbai neagra, cu toate ci ambele ecotipuri fac parte din albina neagri francezi. O. Macke sen (1969) arata, de asemenea, exis tenga unui ecotip al albinei olandeze, adaptat culesului la iarbi neagra. ‘Yn tara noastr’ s-au efectuat o serie de lucriri de ameliorare a albinelor pe bazi de selectie si incrucigare: L Ba~ ae (1955) si V. Aer ee 1959) arati cise pot obtine tipuri valoroase de albine prin selectie, por- nind de Ia familii cu producti record si folosind verificarea prin descendent 2 reproducitorilor. N. Foti (1954) experimentind albina caucaziand ob- fine cu aceasta rezultate necorespun- Zitoare, in timp ce hibrizii acesteia cu albina locali dau rezultate bune E. Mirza (1965) utilizind o ale provenienyé. de albini caucaziand, ob- ine cu aceasta rezultate bune, remar- cindu-se fn acelasi timp si 0 superio- gate 2 hibrizlor acerca eu slbina local’. Albina italiani sa dovedit, de_aseme- nea, neadaptati conditiilor din yara noastri, in timp ce hibrizii dau pro- ductii‘superioare raselor _parentale (E. Marza 1968, 1970). N. Foti $i colab, (1965) arati ci tn cadrul rasei de albine carpatine existi tunele populagii, care au indici ce se abat de la cei ai rasei in ansamblul ei, dar care nu sine importante-pentra tematica rasei. De asemenea, N. Foti (4956) sudiind fn cadrul zonei de stepi trei ecotipuri ale albinei carpatine, (de stepi, de Transilvania si de Banat) sta- bileyte cf sint unele deosebiri in dez~ voltarea familillor i comportarea acestora. Pornind de la presupunerea ci albi- ele unor ecotipuri de munte ar pu- tea valorifica mai bine culesul de sal- cim din zona de stepi, in timpul ciruia deseori condifiile atmosferice sint nefavorabile, am cercetat utiliza Fea unor asemenea ecotipuri si a hi- brizilor acestora, cu cei de step%. Material gi metodi. Ca reprezentant al ecotipului de stepi s-au folosit, in anit 1968—1970, din susa 647 S.C.AS./1967, reprodusi. anual.Pentru ecotipul de Maramures s-au folosit descendenye din susa M. 20/1967 din satul Breb, judegul Maramurey- Pentru ecotipul de , descen- denge dintr-o suse identificari tn satul Runcu, juderul Hunedoara (1966), iar pentru cel de Buziu, descendente din stupina de munte a SC.CAS,, situati fn Mungii Buziului. Descendenga ecotipului de stepi a ser~ vit ca martor, fn anil 1968—1969, In timp ce tn anul 1970 sa folosit ca martor descendenta S. 1 S.C.C.AS. Verificirile tn productie s-au efectuat pe grupe de 522 familii, insi de re- gull pe 7—12 familii, cu mitci surori. Miccile au fost crescute fn pepiniera laboratorului, iar fmperecherea efectuat liber, tn zone caracteristice fiecirui ecotip, cu exceptia grupelor de step Maramures X Maramures i X Maramures ; seria 1970 sa ‘Imperecheat Ia statiunea de tmpere- chere controlati cu trintori M.20. RANDAMENTELE REALIZATE LA SALCDI ‘Poteres tnainte de Gms xr a, s61-b153, 47 15465168 ie4et4L2 1425 606 158551187 er 98 Grupele au fost formate pe baza fa~ miiliilor laboratorului si amplasate fn fiecare an {n aceleasi condigii, (1968, Pldarea, Groas | judeyul _llomiga 1969, pidurea Deleanca, judeyul Ilfoy si 1970 pidurea Broasca-Moldoveni, judetul Ifov). Grupele sau facut in fiecare an, pe bazi de serii noi de mitci. In’ toti anii s-a practicat_stu- piritul pastoral Ia culesul de vari. Conditiile climaterice din cei 3 ani, au fost foarte variate si au influentat (In mare misurd) atit familiile de albine eft si_culesurile. In anul 1968 culesul la salcim s-a desfigurat normal, iar cel de la floarea-soarelui a fost foarte slab. In anul 1969 ambele culesuri_au fost mai slabe dectt fn 1958. In 1970 cu- Tesul la salcim a fost slab, iar cel de vari pe bazi de coriandru si floarea- soarelui, ceva mai bun, Rezultatele obtinute. Datoritd condi- tiilor aspre din iernile anilor 196 1970, descendentele s-au comportat di- Tabelul 1 Productia de miere ‘pe tami ry 103 242 103 $233, 22925340 268255334 at £256 262 $268 13532256 164 £220 620 65,4 558E118) 7 903 TE 289 923-b106 150035150, 123055160 1015790, 150 £22 19 E266 120 $23, 1209F1,34 62941.59 1438 £208 E196 42Eis4 128 $3.29ferit si ca urmare familille au avut pri- mivara, in fiecare an, puteri foarte va- rate: In lucrare_prezint_numai productiile de miere renizae la czle dovs cule: suri, ca fiind mai reprezentative pen- tru scopul urmarit, Jn anul 1968 s-au urmirit trei descen- denje din ecotipurile de step’, Mara- mures, Hunedoara si 3 hibrizi: Bu- ziu_X stepi, stepi X Maramures si stepi X Hunedoara. tn anul 1969 sa urmirit ecotipul de stepit si hibrizii : step X Maramures, Hunedoara x stepi, Hunedoara x ‘Maramures, Maramures X Hunedoara si 0 grupi reprezentind un amestec de familii de Maramures si Maramures X stepa. tn anul 1970 s-a urmirit un ecotip de stepi si hibrizii: Maramures x stepi, step’. X Maramures, stepi Maramures X stepi si step’ Maramures X Mara- ures. La culesul de salcim din anul 1968, se remarci descendengele ecotipurilor de Maramures si Hunedoara, precum gi hibrizii de step’. X Maramures si Hu- nedoara, care depiyesc martorul cu 121,5—160,3% (tabelul 1). Pentru a putea scoate mai bine in evident’ sa- perioricatea ecotipurilor gi pentru a putea trece peste inegalitatea puterii familiilor pe timpul culesului respectiv, am raportat cantititile de miere reali- zate la cules, obtinind indicele miere/kg albin3. Acest indice este mai pusin concret, dar de o mare utilitate fn ase- menea cazuri. $i la acest indice fami- ile ecotipurilor de munte depigese martorul cu 28—52%/. In acest an, in care conditiile Ia salcim au fost favo- rabile, recoltele de miere stnt tnr-o carécare misuri proportionale cu pu- Tabelul 2 RANDAMENTELE REALIZATE LA CULESUL DE VARA Puterea nate de 137 £160 100 154 E24 124 135 3 74 136534 122 S349 830 999terea familiilor, remarcindu-se totusi 0 superioritate a hibrizilor de stepi_ x Maramures si stepi X Hunedoara, fati elecrionet ie Marsunier ac doara. ta anol 1969 ad recharel® hibridal step X Maramures care di cu 21,4% ‘mai multi miere si Hunedoara X stepi care di_un plus de numai 11,1% la Productia pe familie, dar are 0 depi- sire mai mare la indicele miere/kg albina, adici de 27,40/o In anul 1970 ies in evident’, tn cor ditii foarte grele de cules, hibrizii Maramures step care realizeazi cu 105,20% mai multi miere dectt mar- torul si hibridul stepi Maramures Maramurues care realizeazi cu 103,4%/ ‘mai mult Ia productia pe familie. De- pisirea la indicele micre/kg familie este de 38,9—69,/. Dac nl snd bane timy sului la im, : de miere depind tn mare misuri de puterea familillor, in anii cu condi- ii. grele iese in’ evideng’ superiori- tatea hibrizilor, in special pe bazi de ecotip de Maramures. In anul 1968, la culesul de vara, eco- tipurile de Maramures si Hunedoara, realizeaz% cu 61,5 si 38,9%/ mai mule” cacel de step’, iar E indicele albini mai mult cu 50,7 gi respectiv 27,70/% (tabelul 2). Hibrizit de stepa, cu aceste doui oe realizeazi ‘mai decit ecotipurile respective eee fot ee ‘martorul. In anul 1969 productiile la culesul de vara sint asemanatoare, cu mici deose- biri fn favoarea hibrizilor pe bazi de ecotip de Hunedoara de stepa X Ma- ramures sau Maramures X Hunedoara, Depigirile sint realizate printr-o mai Tabelul 3 (COMPONENTA RANDAMENTELOR SI MIEREA-MARFA 5 SxH 1968 s SxM Hxs HXM MH MEMxs 1970 s1 Mxs SxM. Smx5 SmxMa) activitate a albinelor acestor ‘care depigesc martorul la kg cu belul 3), In acelasi an, la culesul de vari tofi cei teei hibrizi vrmirigi au realizat productii sub martor de la 101% iar la productia de foe marfi de pind la 198%. CURIOZITATI TN VIATA FAMILIILOR DE ALBINE Bay cae cae, ck mi, “ae ndeigis atta fromoest indeletnicire, care se numeste, sen Taal 970, ln, eprint ie inne de ale faced So emai fod | Sete’ matea. ‘Nuc rimines ero sana” nic fame ee pe motes fm sears le prima. sl Minato" mated din rezeroe 86 (marcatt” on fee hate lc, LE rl Te ro te trol stares fle Ut ca de? mai 1970, lawn inter~ ‘tal de dont siptimini. Stax ‘rca familieipromitea 0 acti- ‘vitate buna Ph ‘din ‘fir veri, in lana ris gm sent a ales fll de aioe oe re ‘gitescl bine penta iar aus stupina pe oaira de re ls see am ‘Constanta Concluzis. slsimalui control a fost satisficitoare, nici 0. fa ‘nw prezenta’anomali. La data de 2 ianuarie 1971 viral hor de cane: "Dap cam te free atenpia mea fort Indveptatt spre’ acele famait cave recent cated de le Tepula general.” Primtre aces Sea se numiran te dintre sare ina cela i schimbee fem matca la saleie yi care formeazi subiectul “ acestei Sourte relat. Albincle de le familie respec- tie an. continuat zborad pint Seara thre, Intron contin itecin, jd impreia date des) amare 974 ‘iu iegit ctews albine la zhor (timpul find. desl de frac ‘mos) printe care fi de la fax Inilia pe. care. 0 wrmiream. Pe scindura de shor a aceseia fam gist 0. matcl moar, emareatt jim cremate & ‘firsital luni noiembrie, lin male motice, spa fe hina ces a «Pri, tina trina. Dp pub scoperea “corpul mia dat Seama ed era 0. mated tnt Si aprope sigur ‘nefecundat’. Dax mare mice fort miraren Skeed 0 alin rnd o ait ‘mated, de. asemenes moerti. dn nr inition tw diniy 0 stmt Eiiad aie ‘albinele mocrte de pe fund acestuia. Ars 3605 ‘tach mumay de 13 mate, fsa tn acme Pais eo Eamaiien fee aes eee Sie colectat, ele fiind in mumar on solo mae sre es oe ig a Ea ee ei a eee Gore et ram. Ghemal era format ifioe sete aL aie ede se, altele neeclozionate (cw Suet et Ee eck eres pareres i botci de roire. ae Sep a ine ae ee Beri te at ee Po Serer ‘pase faseserd estinate pent rect Maton sepa me die, some’ de te fi nici ond mu a mal depus. Am relatat aceasté curiozitate pentru a limari fenomenal Ce pare a fi necunoseut.TRANSVAZARBA FAMILIILOR DE ALBINE DIN DIFERITE SISTEME DB STUPI IN STUPI MULTIETAJATI de prof. GH. LAZAR Ste. Sardriet nr. 194, Tash In trecutul nu prea indepartat,, ‘spunea problema transvazis fanililor “de albine din. stupii ‘primitivi in cei sistematici. As- ‘tazi, cind avem stupii sistematici standardizati, numai cu dowd dimensiuni de rame, lucrurile par mai simple. Totusi, din practic’, ‘am constatat ca transvazdrile fa- Gute nerational, nu dau rezultate dune. Din literatura apicoli desprindem u- nele recomandari referitoare la trans- Yazarea familiilor de albine din stupi cu rama normalé 43/30 cm in stupi ‘multietajagi cu rama mick de 43/23 em. “Astfel, se recomanda scurtarea ramelor, fie in partea de sus, fie in cea de jos. Toate acestea necesit’ munc&, se pierde material lemnos, o bunk parte de fa- iH pat i cor chine albine. fine $i Unii autori, care fo- Josirea paraleli fn rame mari, cu ramele mici. : Stupul-multierajae s-a impus, datorité ealbiior sale de necontesta. El va lua ‘treptat locul cuturor sistemelor vechi de stupi sistematici. ‘Se gtie ch {nte-o intreprindere apicol’, dupi_materialul biologic, stupul, este mijlocul de baz’, iar ramele cu faguri claditi, mijloacele de productie. Dac Confectionarea stupulut este relatio 1 foara si cere foarte putin timp, cons- fnuctia fagurilor de citre albine cere tm mumai timp indelungat, dar si con- sum de miere si polen, uneori in detri- mental produce. fn stuping se. resimte th permanent’ lipsa de faguri clidigi, cu toate c& anual ‘a materialului existent ‘considerate invechite, procur 15—20 kg faguri artificiali, » Gonomisind orice fragment de. fagure clidit. Au fost timpuri cind albinele sau lide singure zeci de faguri, no nai pe inceputuri sau fisii de faguri artificiali. Fiecare apicultor cunoaste valoarea a- cestui mijloe de productie de neinlo- cuit, Am vizut de multe ori, cu citt durere se tliau faguri clidisi, cu miere si cu puiet, pentru a face clteva rame Ue stup multietajat. ‘Avind tn vedere toate acestea, ex am rezolvat problema mai rational, fart 4 deteriora materialul existent, sau Pre- judicia productia. In acest. Scop, am ‘elaborat un plan de lucrdri, care m-a ajutat ci transvazez 0 mare parte din familié din stupi cu rama mare in stupi multietajagi. Sistemul se bazeazi pe umitoarele principii : PiMpnainte de transvazare familiile de albine si aibt faguri constraiti A"Sd nm se divizeze famille de albine normale, periclitind productia ; — sa se evite distrugerea ramelor si fagurilor cliditi, in afard de cei ce tre- bute rejormati. Ca mijloace pentru respectarea acestor principii, am folosit urmatoarele pr 0- PEee: coneractia primilor_fegur In stupi cw rama mare; interca- larea ramelor mari cu cele mici prin suprapunerea unui corp de stup multi etajat cu adaosul ramei de Ia bratnitorul eupul ries florea wnor corpuri de stup multictajat cu faguri Srificiall in Toe de magazine, pe stuPi ‘cu rame normale si introducerea mitcii ‘colo ; seuturarea albinelor din stupii Standard fn corpuri de stupi multieta- jati cu majoritatea ramelor cu faguriartifcili, adicd 0 vaviantit a roirii prin amutatie simpli”. In fiecare familie din stupul orizontal, sau pe 12 rame standard, am introdus rem mics, previtzuta cu fagure arti- ficial, in perioadele optime de. produ- cere a cerii de citre albine si de cons- truire a fagurilor. In raport de locul unde se planteazi stup, aceste rame cu faguri erau clidite si umplute cw ‘nieve, sax insimintate de mated. Daca timpul permite, aceste rame se retrag si in loc se pun altele. Cind am realizat un numar oarecare de rame Cladite in intregime, le-am plasat in Corpuri de stupt multietajati, care ai fost asezate ca magazine la stupii cu 12 rame. Intr-o singuri vari, de la 15 familii de albine in productie, am realizat 66 dle rame clidite. Astfel, am putut trans- fera pentru culesul de’tei, 5 familii de tlbine in stupimaltietaafi, pe rame noi, wnele cn puiet, altele cu miere. “Acestea Ia rindul lor au mai constrait ined 50 de rame, completindu-si astfel cite dona corpuri. In al doilea an acelasi proceden mi-a ‘dus rame clidite pentru inci 6 cor puri de stup multietajat, plus cele con- Strnite de deja transvazate in stupi multietsjati din anil trecut, dati format un stoc de faguri clidigi teste mule mai ugor sk facem ca albi- nele Anstsi sh cldeascd altii. © altX metoda folosit de mine, este intercalarea ramelor mici ‘cu rame mari. Cind 0 familie de albine dintr-un stup cu ram& mare a ajuns si ‘ocupe intregul corp de 12 rame, se ajeazi deasupra un corp de stup rmulti- etajat, In el se introduc 5 rame mici cu faguriartificiali, asexindu-le astfel ca intre ele sd mai incapé inci o rama. Dupa aceasta se aseaza rama de la hrit- nitorul stupului multietajat. In preala- Bil in aceasta rama am ficut in fap si in spate falpuri de sprijin pentru rame. Din stupul vechi se scot wna cite una, cinci rame ou albine, bnand si pict se introduc cu atentie printre ramele ici de sus. Ele se vor spri turile ramei brinitor. Dupi aceasta se mai aseazi un corp de stup multietajat in care punem mai intii 3 rame mari, care vor veni cu partea de jos in golurile lisate de_ra- mele mici, Intre ele mai adaugiim inci $ rame mici eu faguri artificiali, care vor completa spatiile si vor ajunge la nivelul ramelor mari, puse mai fna- inte. Cele dout rame mari, rémase in Sstupul vechi se scuturé in nowl stup, care se inchide, iar cel vechi se ine Tatura, Ramele rimase se dau altor, familii Ramele mari nu se pun la intlmplare : cele eu brand spre margine, iar cele cu puiet la mijloc. Daci avem rame mici cu puiet crescut in alte familii le vom folosi cu scopul de a intiri familia transvazati gi a gribi constructia fa- gurilor artificial. Pe misuri ce fagurit din mijloc sint construiti, ti putem muta spre margine, de unde se vor lua cei incd neconstruit. In timpul unui cules bun, sat in cazul fn care li se dio cantitate mai mare de hrani, albinele cauti si refact uni- tatea cuibului. ‘Albinele, destul de numeroase, vor ocu~ pa indat’ toate ramele cu faguri arti- ficiali si yor incepe construirea, lor, mai intli in compartimentul unde se afl matea. Daci facem aceasti operatie la tnce- putul unui cules bun, Ia salctm saw la tei, in citeva zile cele 10 rame sint gata construite, unele insimintate, iar altele umplute cu miere. Cind se observit acest Iueru scoatem din ambele corpuri ra- i pe fal- mele mici, le asezim intr-un corp se- parat, cele cu miere la margine, iar cele cu puiet la mijloc. Aducem inci 10 rame mici cu faguri artificiali si le asezim tn acelasi fel ca prima dati, far corpul cu ramele deja construite se pune deasupra. Dac existk condigii se pot scoate ctte 5 rame din al doilea corp si in locul for s& se punt altele noi. Ulerior se coboart ramele mari_jos, iar in cele dowd corpuri se aseazi ra- mele mici. Dact in ramele mari este 15mult puiet capicit, corpul intreg se poate ajeza sus, izolindw-l cu gratie Hannemann. Pe misurd ce va iest pu- jetul, albinele vor umple ramele cu miere, care se recolteaza sau se piistrea- zi ca rezeroi pentru iernare. Daci familia de albine este cu adevirat uternieS, iar matea tiniri, pink la un an, nici nul din fagurit artificiali nu ‘va rimine neconstruit sau stricat, cum se intimpla Ta cei din ramele mari, La acestia rimtn locuri neconstruite adesea fn partile laterale gi jos, mai ales dack se intrerupe culesul, din cauza ploilor sau secetei. Ramele mici sint construite fn tntregime si foarte corect, mai ales prin aceasti metoda. In acest mod grabim constructia fagi- rilor in ramele mici. Intr-wn singur se- zon, o familie bund isi construieste peste 30. de rame mici. Am observat ci prin aceastd disporitie, atlt matca, cit si albinele lucreazi energic, se i tensific onatul, iar paralel si afluxul de miere si pistura, Intregul material biologic rezultat ri- mine in familie, iar inventaral_ nu se deterioreazi. Ramele mari stnt folosite {in familiile incX netrasvazate. Aceasti metod’ di cele mai bune rezultate, dack avem material pregitit. De effiva ani nu mai folosese maga~ ainele de recolti, ca atare. Cind 0 milie de albine a ajuns st ocupe bine toate cele 11—12 rame din cuib, iar partes superioari a fagurilor a inceput si se albeasc#, in loc de mavazin pun un corp de stup multietajat cu faguri artificiali, pulverizati cu sirop de mie- re aromatizati cu melist. Dack aceasta se face la momentul potrivit, albinele ‘cup imediat corpuri noi, Tine’ sirop, jar altele incep constructia faurilor din mijloc, Dac# timpul este favorabil calesidui, ramele din cuibul de jos stat umplute’repede cu miere, iar matca, strimtoratd cautt Toc de ouat in corpul superior. Din acest moment construc. tia facurilor este accelerati si am avmt ocazia st mai pun inci un corp ce faguri artificiali. Pentru a grabi cons tructia acestora le-am intercalat cu ra- mele cu puiet din corpul adiugat terior, < Cind prevedem ca nu va fi cules mai abundent nu dim corpul complet cu faguri artificiali. Eu am alt: fel. Am pus in cuibul familiei de bazi dont rame mici cu faguri artificiali si cite nul — dowd rame altor familit de albine, sax familiilor deja transva- zate. Dupa ce acestea au fost construi~ te si instimingate se mutd in corpul mare ji se intercaleaza cu rame cu fa- guri artificiali. Ramele mici date altor stupi sint periate de albine, iar ramele din stupul propriu se lasi cu albine. Daci pe una din ele se afli matca este cu atte mai bine. Ea va sta citya, timp Yn corpul nou gi va atrage majoritatea albinelor tinere acolo. Acestea se vor geabi si construiascé fagurii, iar matca, Se poate, intimpla, si rimin’ cu ele, ceed ce este chiar de dorit. q Dupit ce toqi fagurii au fost construiti, se pot inversa corpurile, adica cele cu rame mari se pun deasupra, matca se izoleazi in corpul cu rame mici, iar corpul cx ramele mari va constitui ma- ‘gazinul de recolti. Dupa recoltare ra- mele mari se indepirteazit, iar albinele se scuturt in dona corpuri de stun ‘multietajat, umplute cu ramele deja construite. Pentru ca si magazinele si fie folosite fn tot timpul verii si mai ales pentru constructia.fagurilor artificiali, eu. le folosesc in felul urmitor : pentri fis care magazin am construit un adcos” fama de dimensinnile magazinalui, finalt de 8 em. Acesta se pune fie sub magazin, fie deasupra lid. In ultimul Caz, aceasti ramk este nevoie si aibi falturi tn fark tm spate pentru spri- jinul umefajelor ramelor. Cu ajurorul acestor rame transform jmediat un magazin fn corp de stup rmultictajat, iar adXugat la ultimo! am un corp pentru rama mare 43/30. Trebuie urmiriti inst o etanseitate perfect intre rama adiweatt Ia corp. ru a use produce curenti, care tinjenese albinele, mai_ales la’ cons trnctia fagurilor. In acclasi_ timp, In stup trebuie si fie un regim termicpotrivit. Dac intr-un corp de stup ee nici nee ran wurca in el. Seupariy por trage invayiminte $i Soneluati din faptal cf, de multe or albinele nu urcd' in magazine, stan in- hesuite in corpul stupuli, 8 datorita Feptubus ci ‘magazinud mu are etanjei- tate perfectd, deci microclima nu este corespunzatoare nici construcjei de fa guri, nici pentru insimingat. Cind ‘avem deja un stoc suficient de yame rich cope cu put 9 met lucrarea se simplific8. Din stupul cw tame mari se scot pe tind faguri, se scnturialbinele de pe ele si 56 aseazé in cutia de transportat rame. Dacit familia este puternic#, ea se poate aseza dintr-o data pe doi corpuri. Coibul se aranjeaz’ astfel: in corpul id se ajeaza 3 rame en puiet la miloc stdout ame Sic = i corpul superior se intercalea- Zivamele cw puih, cw Pagan erica Matca se ya deplasa va gisi loc smal preinic pens quat. Dac afar © mai rece se va duce in corpul superior, jar daci e cald, ea va cduta locul cel mai aerisit. In orice eaz, fagurii artificial vor fi ‘mai repede construifi tn locul unde se afla matca si, apoi, treptat si in cela- lale corp. Ramele mari rimase de Ja familia mu- tatk, se repartizeaza altor familii de albine, care sint tot in corpuri cw rame nari. Tot in acelasi scop se poate fo- los fi metoda de roire prin mutatie simpli. VALORIFICAREA PRODUSELOR APICOLE PENTRU FONDUL DE STAT PRIN ORGANIZATIILE TERITORIALE ALE ASOCIAJIEI ORESOATORILOR DE ALBINE ain giana sia contiigoe Inver ceard alte sale pani Ficate pentru fondal de stat i rine corp lt icra ls export i ah el inl sa nh rc tre Centrocoop flor Je albine, tn biza cir Cole fal jase, te n cxput si. contracteze, st achirifioneze. i Be pena fondle at ir, earl pre- Spell te cleuifae'S is pecs lee bn Vigoare. Sarcina ineredingatd Asociatiel crescltorilor de aioe des parm diet relarn Tondulut de sta ‘eel toate see goltorilor la local de producti formarea ie cadre pentra ee Sicotturi epee nie cos, ost ‘pein on veh ridat al speaker scum evideniatt su can as ‘porte de produse.api- eee eee rors Iso clitte superioarl prin divers area producti In fecare Licgirea activist organizatilor teritoriale ale Asocinticiereseitorilor de’ albine impune ‘forturi sporite din partes comitetclor de conducere ale cercurilor apicole si fililelor ‘ale judefene, din partea fntregulul activ vo- luntar i slariat al Asociagi Asociatia crescitorilor de albine din R. S. Romiaia va. sprijini pe tofi_ apicultorii_ pe linia creytert efectivulai famililor de albine fi eficienfeistupinelor in toate judejele yi tolictd participareanemijlociti a fiecirui ‘membra "al 334. fealizarea sarcinilor de j-au fost Sncredingate,Stwpind amplasatd a eulesul de fineati in zona subearpatcs PENTRU OBJINEREA UNOR REZULTATE BUNE IN STUPARITUL PASTORAL de A. BOAGIU Pregedintele Fuielel judetena De cite ori am plecat cu stupii tn pastoral am ciutat si aplic toate cu nogtingele pentru obsinerea unor rezul- tate bune. De fiecare dati constatam fnsi ci ceva nu a fost corect, deoarece recolta de miere nu era cea’asteptati fn urma efortului facut. Mi intrebam ce anume n-a fost corect, ciutind si pics Mepunsal de care Sin seam ja anul urmitor. Eu am mai scris despre stupiritul astoral in revista noastri. Tema a jose reluati si de alfi apicultori, dar pina la urmi nu sa ajuns la concluzii pe care respectindu-le sa mergem la sigur, pe un stuparit nesta- sionar din care'si tragem foloase co- respunzitoare. Revin iarisi in speranta 8 ci de data aceasta sint si in posesia unor concluait care si elucdeze intro ‘misura mai mare aceasta problemi. Ma oprese asupra unui numar de trei probleme, pe care le socotesc deosebit de importante si care, in cazul ca vor fi rezolvate conform recomandarilor ce le voi face, vor duce, mai mult ca sigur, 1a objineres de product mark Tati cele trei probleme: 1. data cind trebuie si sosim la baza meliferd ce neam ales-o; 2. distanga Ix care asezim stupina de sursa; 3. pozitia pe care o ax rindurile de stupi fatt de lan san pidure La prima problema pirerile sine {mpirtite. Se recomanda a se aducestupina tn jurul noii surse cind aceasta se giseste intr-un stadiu de inflorire cuprins intre 5—15%. Am rejinut de fiecare dati formulele indicate si nici tuna din ele n-a fost lipsiti de surprize. Atunci am fncereat una care nu a fost recomandati. Astie] am stabilit ca data pentrs sosirea in preajma bazei meli- fere (pe care mi-am ales-o) perioada cind nu an injlorit plantele sau arbo- ri respectivi, dar urmeazi si inflo- reasci in zilele urmétoare. Unii vor spune ci se inseriu, in felul acesta, in jurnalul de stupin, timpi morgi in ce Priveste culesul. In’ primul rind, nu se Poate ca in terenul ales si mu fie gi flo TH spontana care si ofere un cules de intrejinere, timp in care albinele vor face zborul de orientare al imprejuri- milor in care noi stim precis ch vom avea o puternici ba2i meliferd. Ce se intimpla daca sosim cu stupina in apro- Pierea unui lan de floarea-soarelui care 3d ofere din prima zi un cules ? Cerce- Bitoarele pleacé la risiritul soarelui in eiutare si vor aduce firk intirziere vestea prezentei sursci descoperite chiar in apropiere, Albinele lucritoare se vor gribi sa raspunda anungului primi 43 cam in jurul amiezei vom avea un vacarm, care datorita lipsei de orien- tare in stupina si teren va duce la ra- ticirea miilor de albine iesite la Iucra Tot la acest punct, trebuie si avem in vedere si nu plecim intr-o perioada cind albinele au o sui sigur care ofera un cules ceva mai bun ca cel de intretinere. Sosind la noua vatri, nu- mérul lucratoarelor care vor pleca dis- de-dimineapa este destul de mare ji ple- carea se face fard prea mult grijd privind poritia in noua vatrk. Dé act un numar insemnat de albine se inapoiazd la vechea vatrd, dacd acea- sta este la 2-3 ji chiar 4 km dep. tare. In cazul cind distanta este peste 4 km albinele vor pleca pe directia de zbor din ajun, deci fara © orientare atenti si se vor ratdci fara sperange de a mai gasi cel putin stu- ina, ca si nu mai amintin de stup. Bick din cle tears a aceand pro: _ blema se cere pentru plecarea in pas- toral, sa alegem momentul. cind nu snirerupem wn cules ce se face de pe vatra de unde plecdm 31 sa nu sosim pe noua vatrd cind sursa pentru care am Hicut deplasarea oferd un cules bun Inca din prima zi. Cea dea doua problema priv vind asigurarea unui stuparit. pastoral cu rezultate bune este legaté de dis- tanja dintre vatra unde instalim stu- Pina ji baza meliferd pentra care am Tacut deplasarea, Sint de acord cu cea de minimum 500m, asupra céreia nu au obiectiuni o parte din apicultori, Gar vreau totusi si motiveze de ce este necesaré aceasta distangi si anume : = Albinele au asigurata o directie de zbor, cea spre sursi $i inapoi. La dis- tangi ceva mai mare, albinele vor fi obligate, mai ales in zilele fara vint, si zboare la iniljime normalé, fapt care face posibild o orietare coreeta si deci ‘mai pusine albine raticite ; — Toati ziua albinele vor face obli- gatorin acest drum intre stupina ji lan, cautind nectarul florilor departe de stupi, ceea ce micyoreaza posibilitatea furtigagului care ne di de lucru in pastoral ; — Daca si alti apicultori venigi pen tru aceeagi sursi, vor respecta distanga, atunci albinele vin din direcpii diferite i se vor evita incrucisdvile ji chiar a= glomeratia pe care o fntilnim destul de des ; — Cercetitoarele dau de stire despre sursa descoperits, dar albinele care au ecepyionat semnalul nu vor gisi necta- ul la cffiva metri, ci vor avea posibi- litatea de a face obligatoriu un zbor de recunoastere, fird de care plecarea nu este de nici un folos, deoarece nu sint sanse de inapoiere la stupul de tnde’au plecat; = Mirosul emanat de sursa in plini inflorire nm patrunde in stup pro- cea agitasie care percur- beazi activitatea in familia de albine pz Distente mai atenneazi toxiciates pe cate o di parfumul purernic al Door font a ee clroramirk cele ale teiului si ale floarei- soarelui. Seara dup incetarea zborului, intrind in lanul de floarea-soarelui am fost profund. mirat, ci unele-albine rimi- neau peste noapte pe flori, desi stupii era in apropiere. Am urmirit dimi- neaja, in zori, albinele ramase pe ca~ pitule si le-am gisit unde le lisasem. La amiazi ele tot nu plecaserd spre stupi, prezentindu-se intr-o stare de ‘Multe din cle nu ajunseseri ire. Deci ce altceva ar da albinelor aceastié stare de iesire din ac- tivitate intr-un mod atit de curios, in afard de parfumul —puternic ema- nat de capitulele inflorite, cu grad mare de toxicitate pe care albinele uel pot suporta. In curind, stupii se depopuleazi si apicultorul ‘se uit neputincios cum lanul din apropiere are suficient nectar, dar nu are cine sil mai culeagi. Aceasti coneluzie a fost intirita in vara anului 1967, cind lanul de floarea-soarelui find aproape de sat, nici un apicultor nu sina scos stupii tn ctmp si s-au realizat canti- tipi record de miere Ia acelasi soi de floarea-soarelui. Deci, insist si fie respectati distanta de 500 m depar- tare de lan, si in cazul acesta toxici- tatea cipitatd inerent prin cercetarea celor dow surse aritate mai sus, nu 0d aiunge si paralizeze sistemul nervos al albinei, Ce se intimpla la distanye mai mari? Cind distanqa de baza melifert este pese 500 m, pe drumul ficur de nenumarate oxi in timpul unei_zile, gradul de toxicitate prin fntreruperea contactului cu floarea nu este attt de mare, incit si paralizeze sistemul ner vos gi deci s% scoati albina din cireuitul culesului. Deci, distanja intervine in mod indirect, atenuind gradul de toxi- Citate cel di parfumul wnor flori A treia_ problema care tre- buie rezolvati pentru reusita in prac ticarea stuptricului pastoral este legatit de ajezarea stupilor fat de sursi, De obicei lanurile de floarea-soarelui_ au forma dreptunghiulari sau pitrata. Sub Stupind _ trane portati_ fn zona oan “gene surelor de mani ‘dela’ conifereci un moti nu se vor aseza sindu- rile de stupi perpendicular pe laturile Tanului, Yn sivuayia aceasta primii stupi dinspre lan vor colecta toate albinele culegitoare gi apicultorul mareste 2a- damic volumul stupului adaugind citeva caturi, care, intr-adeuir, primese albina, deoarece dupa citeva zile se instaleazé in acesti stupi 0 anumité stare la care se mai poate alitura si pericolul de a se pierde matca, Rezults dei ef vind de sti si fie apeate paralel cu lature lanului dinspre stu- pink. ‘Mai rimine si ne alegem locul api ae Taturile sursei. Pentru a avea o raza mai ‘mare de actiune se va alege locul din dreptul jumatatii lanului. Dack numi- rul solicitantilor este mai mare de pets si lanului. In ¢ fi asezati si in colturile Fold ctstas to jurad-suret se pot instala pind la opt stupine fara pericol ca albinele si se raticeasca, sa se intersecteze in linia lor de zbor $i si produca acel furtisag care ne di mult biitaie de cap. Dack alegerea vetrei pentru pastoral nu fine seama de cele aritate, cise face in functie de sursa de api sau yo- sele asfaltate ori alte avantaje pe care Je avem in vedere din comoditate, sansele objinerii unor producti mari sint departe de a fi realizate. In incheiere as dori ca intreaga masi a apicultorilor si participe la gasirea celor mai bune conditii pe care si le punem in practica apicola privind stuparitul pastoral, 3; parte a sonrtut {oe aa te Ta tear afte: fare patea Tm A aparut si s-a pus in vinzare revista APIACTA Nr. 2/1971 ‘eu urmatorul cuprins: = CARACTERISTICELE PRIVCIPALELOR ZONE APICOLE Cue Ges Ulu = inponTANTA. . Wille st H. Sehaser ‘SI SCOPUL ANALIZEI POLENICE A MaBRI . —INGERcAn: De NRANIRE CU UN INLocuITOR DE = INPLUENES CHTORVA FACTOR: ASUPILA FAMILIE! DE SaipuL aaaBradul si pinul ocupa fa fara noastri aproximativ 30% din suprafata total | acoperité de pidurile de conifere. Pe lingi lemoul de cali? tate superioar’ pe care fl furnizear’ industriei forestiere, aceste specii au si.o mare important apicoli intrucit gizdu- iesc unit dintre cei mai fnsemnati producitori de mani din zona conifere- lor (risinoaselor). ektorit de mani de pe brad (Abies alba Mill) Bradul constituie dupa molid a doua specie im- portant din pidurile de conifere. El creste spon- tan dea lungul Carpati- lor gi th Apuseni, for- mind de obicei arborete de amestec cu fagul si molidul, uneori pileuri sau arborete pure (3). Legat de importanta fo- restieri. mare pe care 0 prezinti bradul, adiu- gim si pe aceea de planti gazdi_ principali pentru © serie de specii_produ- citoare de mani. Pini tn prezent s-au iden cat la noi fn 20a con ferelor urmitoarele spe- achnida verde a bradului, lachinda mare maronie si lecaniida € mica. 4 Lachnida verde a bradu- Ini (Cinara _pectinatae cu Bachneria pecti- natae Nordl, sin. cu Lachnus pichtae Mordw) BRADUL S! PINUL Surse importante pentru mierea de mand de dr. ng, 1, CIRNU Stajiumea™ comivala “Ge corse eidewra, Bucur este cel_mai important producitor de man’ spe~ cific bradului si face parte din familia Lachni- dae, subfemilia Cinari nae. Acesta a fost iden- tificat mai ales In zona coniferelor din judetele Bragov, Caray-Severin, Suceava etc, unde bradul apare mai frecvent, for- mind adesea plleuri saw arborete pure. Insecta adulti triieste de obicei_pe ramurile de 2 ani, in colonii_mici, (2-5 indivizi), ‘ceca ce Constituie 0 grevtate pentru observator. Co- Foniile de lachnide sint ent vizitate de fur- cea ce constituie un indiciu pretios in ‘Fig. 1 Leehniga mere a braaulu! i timput depunerit outior 7lucririle de prognozi. Aceste lachnide de 5—6 mm lungime au o cu- loare verde, cu doi dungi albe de ceark pe spate fine), ce face si fie ibile mai ales ci, de obicei, insectele se gi- sesc pe partea inferioark a frunzelor de brad. ‘Matca naste pind la 18— 20 fiice (vii) de culoare verzuie, _verzui-cenusie, care dupa clreva zile trec si se hrinese pe alte vin adulte si dau nastere, fn continuare, la generatie. In conditi teorologice favorabile se pot naste pini la 8—10 Reneratii partenogene- tice, una dupi alta, populatiile devenind pu ternice, de mii de indi- Primul cules apare tn — ge, aldmadine la inceputn! tunii iunie sau fea iam coco intreruperi, pin’ fn sep- tembrie. Productia_ de mani a fiecirui_ individ este abundenti si con- centrati, iar daci nu este culeast la timp de albine se zaharifici si nu mai poate fi. prelucrati de acestea dectt fn cursul diminetilor cu rout sau dupi 0 ploaie linigtitt (moderati). S-a observat ei mana produsi de la- chnidi este deosebit de preferati de albine, fiind culeasi cu mule ‘avi tate. Tn iunie-iulie apar tn co- lonii si multe femele partenogenetice aripate, care au un rol deosebit de important to evoluia 28 si dezvoltarea _coloniei, contribuind Ia rispindi rea si inmultirea speciei si fn acelasi timp la asi- gurarea fn toamn’ a unui Fnsemnat cules de: pro- ductie Gaugust-septem- In septembrie-octombrie fi face aparitia_genera- sia sexupari. Temelele sexuate prezintl, de ase- menea, in partea termi- nali a abdomenulai beful strilucitor de ceark. Mas- culii, spre deosebire de femele, sint mai mici, aripagi si prezint’ pe cap si piept 0 culoare ce- niusie, cenusie-inchiss, i verzuie pe restul corpu- hi, Femelele depun pe par- tea inferioari a frunzelor pind Ia 20 oud, Ia fnceput de culoare verzuie, apoi se tnchid treptat fa ct loare, devenind negre-la- cioase, Recolta de mania anului_urmitor_depinde de numirul_ ouilor care au, ierat gi de, mile rimare (fundatrice), care fu rezultat din acestea Mersul vremii din timpul ecloziunii mitcilor si a primelor generatii de fice (fundatrigene) par- tenogenetice, prezinti 0 mare _tnsemnitate. Referitor Ia potentialul melifer al acestei specii fn literatura de specia- Titate (4), se citeaz ca~ Pig. 2 = Lackmaa mare a powulutzul din anul 1968, cind fin pidurile de brad din sudul R. F. a Germaniei sa realizat de la culesul furnizat de lachnida ver- de, o productie medie - 35 kg/familia de al- Din’ evaluarea efectuati de cercetitori la fata I ‘cului sa constatat ch productia de miere de mani obauti in medie pe supratata de 1 ha, a fost de 96 kg. De ase- menea, se arati cf mana pe arbori a fost atit de abundenti incit, chiar daci densitatea stupilor Ja aceasti pidure ar fi fost de 10 ori mai mare, recolta de miere ar fi fost practic aceeayi. Lachnida mare a bradu- lui (Todolachnus abieti- cola. Chol) face parte din familia Lachnidae, subfa- milia Cinarinae, Aceasti specie formeazi colonii pe coaja bradului, find fn permanent contact cu furnicile de pidure, cea ete interesant de sive fn identificarea specici. Insecta adulti are 0: < Joare maronie, maroni inchisi, iar tn perioads de deptnerea ouitlor pre- zinti si brful de ceari, fn parvea terminali a ab- domeniului (fig: 1). Ris- pindirés acestet specii Ia noi in ark este aceeasi ca sia specie prece- dente. Femelele aripate apar fn © a doua jumitate a Iunit iunie, tnd se observa gi © deplasare a coloni spre ridicini, Cea m: mare productie de mani se inregistreaz’ tn lunile august-septembrie, cind coloniile sint puternic dezvoltate pe ramuri, Mana este incolori, apoi maronie, —aseminatoare culorii ceaiului. Cind se acumuleazi in cantitagi ‘mari, mana picurd vis- coasi, ca rigina, pe ra- murile inferioare sau pe yepstaua de sub arbor pre sfirgitul luni se tebe par fence sexuate, care depun ouale de iarna in rinduri pind la 8 buciti pe frunzele de brad. Un alt producitor de mani important al bra- dulai, comun cu cel de pe molid, este lecaniida mici (Physokermes. e- micryphus Dalm), care furnizeazi tn cursul lu- nilor iunie-iulie un in- semnat cules de produc- ie, mai ales cind se aso- ciaZi si culesului de alte speci de producitori de mana. Aceasti specie fi- ind comuni si pe molid, iclul biologic si evolu- tia culesului au fost de- serise fner-un numir al revistel noastre (de citre acelasi autor). Producitorii de mani de pe pin (Pinus sp.). Spe- iile de pin mai rispin- dite care crese spontan fn pidurile noastre sinc: pinul silvestru, (Pinus sy/- vestris L.), zimbru (Pi- nus cembra L.), pinul nogru (Pinus nigra Arm.), jneapinul (Pinus monta- na Mill.) etc. Pe Itngit acestea, existi si 0 serie de speci si varietiyi de pin cultivate, pentru scopuri forestiere deco- rative sau de protectie. Atle speciile spontane, le si cele cultivate pot constitui fn condigii pe- doclimatice i faunistice favorabile, planta gazdi pentru. insectele produ- cktoare de mana. Tachnida mare a pinu- ui (Cinara pinea Mordw. sin. C. pini L., sin, Lach- nus pineti Koch) face arte din familia Lach- nidae, subfamilia Cina- rinae. Este specia de pe pin cu cea mai mare im- portant economici-api- coli, deoarece, produce tn Tunie-iulie insemnace ‘Aceasta lachnidi triieste pe ramurile de 2—3 ani si pe listarii tineri de mai. Formeazi, in gene- ral, colonii_mici, iar de obicei indivizit “aparyin unei singure matci (fun- datrice). Insectele adulte de 3,5— 5 mm lungime au o cu- loare _ maronie-inchisi, maronie-rogcati, de dife- rite nuange. Pe spate (pe torace) adultii_prezines wun strat de ceari, cao pata albi deschisa (fig. 2), Puii de diferite vieste, nu prezinti acest scut ceros si au tn general o ‘culoare maronie mai des- chisi. Corniculele bine dezvoltate la adulfi, pre- zinta o culoare inchis: maronie-fnchisi, lucioasi. Partea “inferioari. (ven- tral) a ui are un aspect deschis, albicios, datoriti numerogilor sol- zi de cear ce 0 acoperi ‘in fntregime. Eclozionarea __mitcilor din ouile de iernare are Joc pe a sfiseul luni aprilie. Cao lun mai iraiu, cind lisearii sine dezvoltasi, apar formetrdiegte si se Inmulgesee si pe larigi (4). Lachnida mici a pinului (Protolachnus sp. Theob) face parte din familia ide, subfamilia inarinae. Este o specie frecvent rispindita in arboretele de pin, dar fri important econo- mic deoarece produce cantitigi mici de mani gi este _cercetati frecvent de viespi si de diferite muste (diptere). Adultit au corpul oval-alungit si © culoare cenusie-ver- zuie. Sint foarte sensibile, iar Ja cea mai uyoari atin~ gere pirisesc locul de hrani si dispar. Ierneazi sub formi de oui de jan’, pe care le depun tirziu in toamni (no- jiembrie) pe acele de pin, fn ponte mici de 2—4 oul. " Mengioniim ci, in_gene- 0,3 —Ou8 depute ge tesnide sith ral, producitorii de = mani specifici_pinului, aripate, ce formeazi pe brumei, aceste lachnide ttHiese si se dezvoltl si Fistarii tineri colonit noi izitate tn perma- pe larih. de 3—5 indivizi. Aceste neni si fn mod intens = colonise dezvolti si de furnici, cafe savu~ BIBLIOGRAFIE produc cantitigi impor- reazi.o-parte din mana tante ,de mani, care la produsi, asigurindu-le in sfirgedl luni funie fn-schimb 0. protect per ceputul lui iulie, furni- manenti impocriva diu- zea2i culesuri" tnsem- _nitorilor. nate de productie, in Se sub special fn orele de dimi- mi de ouk de iarni, iar neati si spre seari (17— depunerea acestora are 19). loc fn Junile octombrie- La altitudini mai mari noiembrie Ouile proas- intensitatea maxim de pit depuse au 0 culoare cules. se inregistreazi in maronietnchisi si stat iulie-august. ‘Trebuie si fngiruite fn forma de mengionim ei, din pri- lant pe acele de pin, apoi mivari gi pind fn toam- ele devin negre lucioase ni tirziu la ciderea (fig. 3). Aceasti IachnidiDespre polenul de porumb E, CONSTANDA —D. STOICULESCU opi ark as is Sub acest titlu am publicat in revista ,Apicultura* nr. 1-1963 ‘un articol in care fceam compa- rajie fntre metoda scurtirii_pa- niculelor inflorite si cea a tiierii paniculelor ajunse la maturitate, Aceasti ultimi metoda venea in sprijinul apicultorilor din zonele Hipsite de polen, toamna gi mal ales primivara’ timpuriu, con- stiengi ci numai polenul natural administrat _albinelor poate asigura famili © dezyoltare rapidi pink Ia cu- Tesul de salcim. In cea ce_priveste randamentu! celor dous metode, redim pe scurt rezultatele obtinute de noi. i Metoda scurtirii paniculelor. Prin cro- nometrare am constatat ci in timp de 10 minute s-a putut recolta polenul de 1g 100 panicule, care reprezentau in- florire normal. ‘Dupa eernere s-au ob- yinut 10-13 g polen. Intro ori se pot obtine intre 60—72 g polen. Un lucritor poate obfine pe zi, Iucrind 3 gre diminega i 3 ore dup amiaza Intre 360—400 g polen, acesta repre- zentind cantitatea de’ polen dup Metoda tdierii paniculelor. Experienya a aritat ci fn 15 minute un lucritor poate tiia 100 panicule, de la care se pot recolta. minimum 115g polen pur, cernut. Aga dar, Incr-o ori poate recolta 460 g, iar intr-o zi se pot obsine intre 2,7—3 kg polen po- ramb, Prin aceasta metod& se obgine © recolti zilnici de 7,5 ori mai mare. © cantitate mult mai mare de polen se poate obtine de la soiurile de porumb dublu hibrid androsterile. realizate de stagiunea de cercetiri de la Fundulea, De pe un ha, cu densitatea de 36.000 ante Ia ha, in urma castrarii ficute in proportie de 1:1 se pot obtine tn medie 20—22 kg. polen pur. In urma celor publicate atunci, ni sau adresat multe scrisori, printre care una primiti de redactia revistei_ ,,Api- cultura, de la apicultorul Jukov Dionisie, satul Ciuciulia R. S. S. ‘Moldoveneasc’, fn care ne cerea si des- criem modul de pregitire si de pis- trare a polenului de porumb, rezultate obtinure, etc. Revista ,,Apicultura™ a publicat o serie de articole cu privire Ia aceasti pro- blemi, articole elaborate fie S.C.C:AS., fie de autori competenti, care au aritat importanta polenului in viaya familiilor de albine in general si 2 polenului de porumb in special. Re- venim asupra acestei probleme care sigur ar putea interesa masa. apiculto- rilor, cu unele detalii, rezultare din practica in scopul de 2 arita gi unele perspective neexploatate inci, privind aceasti materie primi de mare va~ loare nutritiva side care tara noastri dispune in cantitigi enorme. Daci ar fi si Iuim de bazi cantitatea de 20—22 kg. polen pur la ha, rezul- tatul confirmat ulterior gi de S;C.C.AS. (Apicultura nr. 11/1967 pag. 36) gi daci am recolta polenul de pe un mi- lion de ha porumb hibrid castrind fn raportul de 1:1, raport care nu peri cliteazi cu nimie polenizarea lanului (Gtariunile de hibridare fac castrici tn raportul de 2:6, adici lasi dou rin- dduri gi taie 6 si totusi polenizarea este asigurati) s-ar obgine 20,000.00 kg. olen, adici 20.000 tone. Tati aga dar un potential care di de gindie si pe care in prezent nu-l valo- Fifed dect sporadic uncle C.A.P.-uri, profilate pe apiculturd.fame srmmt ae * oREPS, Granta “tuperioara i amifictl ate™ © cooperativi agricold de productie, al cirel profil este in principal pro- ducyia de porumb boabe si care a in- siminyat 500 ha porumb hibrid, are posibilitatea sX obtini in urma recol- farii polenului de pe acest lan (cas- trind {in raporcul de 1:1) 0 cantitate de 10,000 kg .polen, dack considerim © medie de 20 kg la ha ceea ce.repre- zintd aproximativ 500.000 lei. La recoltarea paniculelor din lan, un loc important il. ocupi alegerea pani- culelor ce trebuiese castrate, dexteri- tate care se capiti cu timpul. Momen- tol favorabil este acela cind inflores- centa din virf este inflorita si polenul cade la cea mai mici atingere (fig. 1)- Pentru alte detalii recomandim datele publicate fn revista »Apicultura® nr. 471963, pag. 10. Lucritorii care intri fn Jan si recolteze paniculele prin cas~ rare, trebuie si faci in prealabil un instractaj, asupra cirvia nu puem insista. Paniculele se ambaleazi fn saci de hr- tie, Intr-un sac inerind aproximativ un numir de 150 panicule. Un panicul bogat in polen cintareste cca. 50 g- Sacii_ plini cu panicule sint depusi la ‘marginea lanului si transportagi oft mai repede posibil la locul de uscare. Urgenga transporvului este cerutt de faptol cf tn tuna julie este foarte cald Yin lan gi existi riscuk ca paniculele si se incing’, daci nu sint puse imediat Ja useat., Durata favorabili. recoleérii ‘este de 8—14 zile pentru soiurile hi- bride din Barigan (in vara anului 1963 a durat numai 8 zile). fn momentul castrarii, tija paniculului este casanti. Frunza superioar’ (adici frunza imediat sub panicul) nu se rupe pentru ci influenyeaz4 negativ asupra roductiei de seminge. Sacul se gine cu mina sting, se inclina ugor planta firs ao scutura si paniculul cade in sac. Prin metoda scuturirii, griunciorii de polen sint luati de vint, iar in. sac nu cad decit anterele care sint mai grele ; restul polenului din anterele neajunse la maturitate nu se scuturi, Acesta a fost si motivul penru care noi am re~ nungat la metoda scuturirii. Usearea paniculelor se face in inciperi special amenajate (preferabil podurile fnalte ale caselor sau magazii ferite de ploaie, soare si curent). Aceast’ opera~ fie constituie elemencul principal al metodei si ca atare C.A.P.-urile tre- buie sii dea toati atengia. In timpul uscirii, anterele din inflorescengele Jaterale incep si crape sub influenta cildurii si a curengilor lenti ce tre- buie asigurati in incipere, degajind polenul care cade pe hirtia de pe stelaj. Figura 2 reprezinti podul unei case ‘sau o camera liberi nefolosita, din gos- ‘podiria personala, in care s-au impro- vizat stelaje de lemn. In desen. stel lajul este reprezentat in sectiune avind trei etaje de sirmi. Primu! eta} de sirma se ig. 2 — Podul unel esse gectiane) 1 il, Hi eaje; a, stelaje din tema; Ee Henidl sv nite de ‘ambatal:afli la 0 inilyime de 0,5 m. de la. po- dea, pe care se astern hirtii de ambalaj sau ziare vechi. Pe aceasti sirmi se a- seazi_un rind de panicule, 80—100 buciti la metru liniar, nu prea inde- sate. Rindurile de strmi confectionate din sirma de 1mm sau 0,4 mm tn dia- metru, pentru insirmat rame, se fixeazi pe stelaje la 20 cm intre cle. Panicu- Tele se pun pe sim’, asemindtor agezirii frunzelor de tutun la us- eat, cu coada fn sus, prins tn V de una de’ ramificayii, astfel_ca_polenul copt si cadi pe hirtie- Dupit experiengele noastre se pot ageza, 80—100 panicule la metru liniar de strma (fig. 3), deci aproximativ. 400 bue. panicule pe cele cinci rfnduri ale unui stelaj, In functie de capacitatea tnciperii se instala mai multe rinduri de ste- deci se poate usca o cantitate mai mare de polen, La C.AP-urile care vor fi profilate tn viitor si pe productia de polen de po- rumb. vor trebui amenajate. remizele propri, astfel ca si asigure sezonier Uscarea cltorva trange de mast verde. De asemenca, vor putea fnsiminta su- prafere cu soiuri de porumb tardiv an- drosteril, avind paniculele mule mai ogate fn polen, iar polenul cu un procent mai mare de proteine. Folosind soiurile de porumb tardiv, se va asi- gura o esalonare mai mare fn timp a recoltfrii de mast verde din lanuri, tn beneficiul eooperatorilor. Durata uscirii este de 5—6 zile, tn func- tie de vreme. Cind u minati, fn momental lovi din stelaj, polenul cade pe hirtie in ‘titi apreciabile ; anterele din ramifi- catii si coditele paniculelor stnt uscate fn totalitate. Pentru uscare stint necesare urmitoarele materiale : 1 kg. simi de 04 mm, 0,1 me. sipci pentru stelaje si 0,50 mp hirtie de ambalaj. Dani uscarea unei sarje se aduce transa a doua de mast verde la uscat, tn functie de plan si prognoza infloriri paniculelor fn sezonul respectiv. Paniculele uscate stnt apoi zdrobite cu pci er un betigor spre a fi scuturate ultimele fncircituri de polen din, ramificatile laterale, Operatia trebuie ficuti la umbri, intr-un adapost, pentru ca po- Tenul si nu fie luar de vint. Lucratorii vor fi protejati cu tifon la nas, pentru & polenul iriti clile nazale- Prima cernere se face cu o siti mai rari (ochiuri de 1 mm), eu scopul de a se indepirta resturile de antere si portiuni de ramificatii zdrobite Cernerea a doua se face cu, o siti foarte deasi cu scopul de a fnlicura orice urmi de corpuri striine aflate fn masa polenului. Pleava rezultat’ se colecteaz apart : Cele doui operatii pot fi mecanizate cu timpul, folosind dispozitive spe- ciale de cernut gi o tehnologie ugor de fnsugit im cadrul C.A.P-ului. Resturile de Ia scuturat si cermut se pot folosi la hrana animalelor fn special pentru hirana viteilor, find un yaloros com- ponent alimentar tn retetele de hran’. ‘Aceste resturi contin cantitigi_ aprecia~ bile de griumciori de polen, bogat tn proteine si aminoacizi, care au rol tn accelerarea crestetii Uscarea polenului se face ayezind pe hirtie de ambalaj straturi cw gre de 1—2 cm, care la interval de 4—6 ore se vinturd cu 0 lopitie’ de lemn. Prin aceasti operatie se uniformizeaza uscarea. Durata poate fi de la 10—15 zile pind ce se obtine polen cu 7%Ccontrolut recottet de mere to © stupint aeplesatt ta culerut de tet umiditate, rezultat dat de_laboratorul judejean, ciruia i se trimite 0 probi pentru analiza. Inciperile destinate us- Girii polenului, trebuie ferite de lumi na solari, umezeali, de curengi puter- nici, de goareci si alti dtunitori. ‘Ambalarea polenului se face in saci de polietileni de 10 kg. Sacii cu polen vor fi introdusi fn 1ézi de 30—40 kg confectionate din lemn de brad, usor de manipulat la transport. Dimensiunile lizii stint de 70/40 X30 Micul apicultor poate conserva pole- nul fn boreane de sticli, curate, bine Inchise care pot fi depozitate in inci- peri cu condigii prielnice, care si im- Piedice alterarea polenului. Avantajele C.APeului. Datoritd mecanizirii agri- culturii, fn perioada recoleirii pani Ielor 0” parte din personalul bri devine disponibil pentru recoltarea acestora, Celelalte operagii ca: ayezarea pani- culelor pe sirm& pentru uscare, scutu: area, si cernutul polenului, uscarea, si ambalarea sint mai uyoare si pot fi fn- deplinite de femei si copi Considerind ci un membru de fami- 34 lie poate recolta 2400 panicule mast verde pe zi, asigurind 24—3 kg polen Uscat si cd pentru celelalte operatiuni (asezarea paniculelor pe sirma la us- cat, scuturarea si cernutul) ar mai tre- bui o zi munca, fnseamni ci pentru 2 zile munc’ se primesc 150 lei, ceea ce este destul de convenabil. Recoltarea mecanizati. Unele [LA.S-uri si CAP.uri au trecut la recoltarea_me- Eanizati a polenului de porumb, folo- sind paniculele provenite de la castrarea plantelor din lanurile destinate hibri- Astfel, paniculele tree direct 1a faza’uscirii| mecanizate, obtinindu-se polenul Ia un pret, mult mai scizut. ‘Aceste panicule sint smulse cind se afl {nck in teaca frunzelor, tnainte éa inflorescenga din virf si se ridice si Si puna polenul fn libertate, pentru a impiedica compromiterea lanului. Aga dar, polenul conginut fn antere in a- ceasti fari nu a ajuns la_mavuritate, deci nu a inmagazinat suficient& pro- teint, aminoacizi, etc. de care au ne~ voie albinele pentru cresterea puictu- lui. Continutul de proteine la polenul de porumb prezinti fn lunile august septembrie cresteri tnsemnate (4,69—| | i | ip | Pe de alti parte, supraferele insimi fate cu porumb destinate hibridarii sint de ordinul miilor de hectare, pe ind marea culturi este de ordinul sutelor de mii de ha. Daci ar fi si recoltim numai paniculele din lanurile cu porumb furajer care se seamini in ‘etape si de la care se pot recolta pa- niculele in toralitate, ne putem da sea~ ma de ce rezerve enorme dispune a gricultura firii noastre Ca titly informativ, semnalim cl, ad- ‘ministrind albinelor polen obsinut pe cale ,mecanizata" de la hibridare, aces- tea aut refuzat Ale CA polenul cu ajutorul unor aspi montate pe 0 combini, care fn lan, sf aspire polenul din paniculele deja fnflorite. Evident, un asemenea polen este de calitate superioar’, fiind copt, insi aspiratoarele nu pot recolta -dectt polenul pus tn libertate de ante- rele deschise fn momentul intririi, in Jan, adick 0 canitate infim&, ajungind astiel la dezavantajal metodei scutu- Hiri, Pe de alti intrile repe- “tate in lan pentru recoltarea polenului, -vatimi esafodajul frunzelor, ducind a 0 micsorare a productiei de boabe. Poate eX fn viitor se vor ivi mijloace si metode, care fntr-adevir si product ‘un polen’de calitate si tn cantitate mare, inliturind dezavantajele semna- late mai sus. Pini arunci, rimine efi- cient numai ‘tHierii panicu- Telor, pe care am aritat-o mai sus. ‘Administrarea polenului de porumb familiilor de albine. Polenul recoltat tn iulie si conservat tn borcane de sticlé se administreaz4 familiilor de albine fn perioada de pregitire pentru iernare (august-septembrie) in zonele unde nu - exist polen sau exist prea putin. Al- binele au nevoie de polen pentru cres- -terea _puietului si formarea corpului gras. tn medie 1 kg de polen de po- “rumb asiguri cresterea unui kg de al- bine, Polenul se pune in cutii de car~ ton (dimensiuni 6/20 X 15 cm) in yatra seupinei, in direcyia’de zbor o- bisnuicd a albinelor. In aceasta perioad’ intl este. nevoie de un prealabil dresaj, a in primivari.Albinele culeg polenul de porumb, indesindw-| in coguleye, bi- tind puternic din aripi_ si prinzind priuncioarele de polen din zbor, asa cum sint deprinse si faci si in panicu- lele din lanul inflorit. Am rvat ch albinele cerceteazi inflorescentele din panicul si acolo unde anterele stat putin cripate incep si bati puternic din aripi, Curencul de acr format este suficient. si provoace deschiderea an- terelor si si puna griuncioarele de po- Jen in liberate, pe care le aduni apoi in coguleye. De pe alte flori unde po- Tenul se poate culege direct, albinele nu bat din aripi (flori de mir, pipidie, etc): Unele albine se incarci cu © can- titate mai mare de griuncioare de po- len fn reyeaua perigorilor de pe torace, datoriti distantei_mici pint la stup. Ajunse fn stup, ele isi descarcd pole- aul abinele din interior cule grSun- cioarele de polen de pe torace, apoi Gopl efscerta echilibratd respirarora, se intore la sursa de polen, spre a lua © nouk inckrextura. tn cazul cind vre~ mea se strict si observim ci prezent albinelor fn cutiile de polen este 1a fel de intensi, vom pune cutile tn stup, dupi diafragmi. Polenul administrat albinelor este is dicat si se dea in cantitate mai mare toamna decft primivara. Daci tn apro- piere mai sint si alte stupini, este de preferat si se dea polenul numai tn Stup, dupi diafragmi. Am dat mai sus dimensiunile cutiilor tn care se ad- Iministreazi polenul. Inilfimea de 15 em gi Bitimea de 6 cm a fost necesari pentru a evita irosirea griuncioarelor Ge polen, care pot fi imprigtiate de albine fn momentul in care ft iau zbo- rul, prin bitaia aripilor. Cind conti- nutul cutiei s-a terminat, ele culeg cu griji griuncioarele de polen cizute pe pimfint. Dack la formarea cuibului fn toamn’, familia are plus de pisturi, ramele sevor pune Ia pistrare in dulap. Ele vor Fedate tnapol in stup in lunile martie~ aprilie. Perioada de primivari cind se poate administra polenul este foarte’ scurti, de 20—25 ile (inaintea zborului de curitire si aparitia polenului masiv in natura), adica de la 1—10 martie pind la 1 aprilie. Pe de alti parte, in aceasti rioadi, datorita capriciilor vremii, inirea’ se desfisoara cu. intreruperi. Ghemul se stringe la temperaturi joase si albinele tntrerup aducerea polenului fn stup. Redim mai jos din practica noastri. In zilele insorite din luna martie, am istrat albinelor polen de porumb {in cutii ca si toamna, dup ce in prea- abil am facut dresajul albinelor. Dresa- jul este o operatic foarte simpli. Am us cantitate mick de polen pe sein- dura de zbor si pina si terminim un tind de stupi, toate albinele din stupin& au fost atrase spre cutia cu polen. Piri acest dresaj, albinele nu iau in seam’ cutia cu polen din vatra stupinei, pen- tru cX reflexul conditionat dobindit Ia recoltarea polenului din panicul a dis- rut pe parcursul lunilor de iarnd. A- cest polen administrat in primivari este hovirhor pentru reusita culesului de salcim, fntructt n cele 20-25 zile se poate obtine un plus de 1 ke/albini tinari, fata’ de martor. Polenul in amestec. In ceea ce pri veste administrarea polenului tn ame tee, pot fi consultate articolele publi- cate in revista ,,Apicultura” nr. 2/1962, 10/1962 si 4/1963, unde este scoasi in relief superioritatea polenului natural fati de fnlocuitorii sii, precum si date tehnice asupra dozirii amesteculi Noi am evitat folosirea polenului in amestec cu sirop, miere etc., conside- Find ci administrarea polenului pur ¢ aproape de con mai simplu de brini naturali. Nu avem {inci suficiente, cunostinge despre acest complex alimentar ,pole- nul fn amestec", ca si administra albinele pe cale Credem ci ¢ mai bine si lisim albi- nelor dozarea amestecului, ele fiind tn misuri si-si rezolve mai bine accasti roblem’, decit stuparul, Foryate de imprejuriri albinele vor consuma tur- tele de polen cu sirop, dar nu stim dack hrana sub form de’amestec este ac- ceptati cu plicere, Aceasti rezervi a noastri porneyte dé la faptul c& polenul se umezeste mai fntfi cu api rece, apoi se amesteck cu sirop (polenul se amesteci greu direct cu siropul). In momentul in care gri- unciorul de poten s-a umezit, amidonul poate fi alterat dack nu intervin sucu- tile din glandele albinelor care oprese fermentarea (cazul pisturei). Se poate deci aprecia ci tn acest fel fn loc de hrani fi dim otrava. Este interesant de semnalat cf polenul de porumb a inceput sf pun’ probleme si zootchniei, care dup informatiile noastre a ficut deja o serie de expe- riente cu rezultate pozitive. Se pune acum problema recoltarii pole- nului din marea culturi prin metoda lierli paniculilor. Noi credem ci ceasti problemi o poate rezolva numai C.A.P.-ul, care cultiva suprafere mari cu porumb. Pretul polenului fn raport cu viua munci constituie un clement st mulator, de pe urma ciruia vor benefi- cia apicultura, zootehnia, terapeutica umani si exportul. De ce sit folosim inlocuitorii de polen ind avem la dispozitie enorme canti- Biti de polen de porumb, de cea mai bund calitate ? De ce si nu exportim un asemenea pro- dus natural, care ar aduce imense be- nefiSANCTIONAREA ABATERILOR DE LA REGULILE STUPARITULUI PASTORAL D, SOFRONI, jurist ‘Wieopregedinte al Fiiaet judetene AGA.— Moy 41 munleipiul Bucureytt {In ultimele dou decenii, ca urmare a dezvoltirii agriculturit tn gara noaserd yi apiculeura (a ramuri indisolubil iegata de agriculeurs) a cunoseur 0 deosebiti amploare. Astel, frupinele au tnceput si fie deplasate la polenizarea culturilor pe o seari din ce tn ce mai ‘mare in realizarea dublului scop sporirea productiei agricole i obsineres de productii ‘mai mari de miere fi ceari. Din practica stupiritului pastoral sa constatat cl, se produc aglomeriri in ayecarea vetre- lor stupinelor, ceea ce are efect contrariu celui urmirit prin acesstl activitate, in sensul i pe de o parte, producyile agricole sinc diminuate, fncrucke rimta nepolenizate tninse upraleye cultivate, iar pe de alti parte, se objin producti mai mici de miere si ceari Pentru tnlicurarea acestor consecinge defavorabile, Ministerel Agriculeuri, Industriei Ali- ‘mentare, Silviculturii gi Apelor, a trecue la reglementarea stupiritului pastoral, prin ‘Ordinul nr. 361 din 18 iunie 1959, dar care neprevizind aplicarea de sancsiuni pentre fneSlcarea fegulilor euprinse tn acest act normativ, abaterile au continuae si existe, Drept ‘urmare, pentru a se putes valorifica in mod rational intregul fond melifer sa simgit evoia elaboriri unor’ noi disporitiuni legale prin’ care si fie samcyionate in mod expres abaterile de la regulile stupiritului pastoral. In acese scop, a fost emisi Hotarirea Cor 1969 prin care, de asti dati te sanctioneazi contraventile la normele sanitar-veterinare, zootehnice, inclusiy abaterile de la normele stupiritului pastoral. Pocrivie accstui act normativ, constituie contraventie si se samefioneaxi incilcirile de ta regulile stupsritului pastoral, ascfel: 1 CU AMENDA DE LA 300 LA $00 LEI, dact fapra a fost sivirjet de un angajat al unct ‘organizayii socialite tn exercigiul stribuyilor de serviciu sau urmicoarele abateri QU AMENDA DE LA 150 LA 300 LEL daca fapta a fost sivirict de alte persoane fizice + 1, Deplasarea stupor far ceriicat santar-veterinar 5 2 Deplasarea stupor firk aucoriayie de stupirit pastoral 3, Neamungates organclor conililor populare comnalc, eu cel pusin 5 zile fnsinte, Ue cute ace oevexecutstratamentle chimice; 4, Neapliearea de cle angajayit stupinlor socialise sau de itr stupait individual, NGklarloe peneru, prevents inrosicagilor la albne, atunci ciad sine nunca a's aplch combatetea diunitorlor cu subsange chimice, II. CU AMENDA DE LA 500 LA. 700 LET, dact fapta a fost sivinicd de un angajat al nel organiza socialite tn exerctal tsibugilor de serviciu sau uemitoarle abaeri CU AMENDA DE LA 300 LA $00 LEL, dick fapta a fost siviniti de alee persoane fizice + 1. Transportl stupilor cu albine in condiii ce pot provoca moartes sau degra- Laser eens, pein nerespectares sormelor tehnice ‘cu privet svcmenea operat $PNeanuntarca_persoanclor in drept sk ia misuri de dezinfectarea si curitarea Jhifenlor de famsport, de cite acel care au transportat stupi contamina de Belafonte mw parte ane 2 sic Bfnciseares de Stapi sf_groduse.spicole. in mijloace de transport necuritate wt iaderinfectate fp carb transporters opi bolas 4. Neluarea misurilor de’ curiae « mijloacelor de transport de sitre propritar fhrapoall scoor, met cea Tost ane ek ea miperaup botaaviscu privire la. depstare, prevenirea si combateres bolilor infeto-contagioase 41 ‘parazitare la albine 5 6. Neexpedierea la laboratoarele veterinare de diagnostic, a probelor Iuate de personalul sanitar-veterinar sau de persoanele imputernicite, in vederea efectuisii examenelor de diagnostic 7. Impiedicareapersonalului sanitar-veterinar precum si a celor imputerniciyi in acest scop, de a-gi exercita atribusiile eu privire la efectuarea controlului sanitar- veterinar sau ridiceres de probe in scop de diagnostic oti expertizs tchnici ; 8. Neexecutarea de citre personalul tehnic sanitar-veterinar, a actiunilor yi Im critilor tehnice cu privire la prevenires, depistarea si combaterea bolilor la albine. TIL CU AMENDA DE LA 1000 LA 1500 LEI, dict fapta a fose siviryi de un angajar al unei organizayi socialite tn exercitul atribuyilor de serviciu sau urmitoarele abateri (CU AMENDA DE LA 700 LA 1000 LEL, doc fapta a fort sivinitt de alse perioane fizice + '. Transportul si valorificarea de stupi cu albine si produse apicole din bolnave, fir avizul sau autorizatia organclor sanitar-veterinare de stat c 2° Neeplcares fl seczocuaren de cere eapspfll ecpmictilor socaletn, pecan de citre erescitorit sau definitorii de stupi cu albine, a misurilor privind asanarea ulir (geod contamiaste co boll infstomagoee # pemiane le 2 Ttiport, para, mai i folsiren substanelor insecticide fm condi ce pun in pericol sinitatea IV, CU AMENDA DE LA 1500 LA 3000 LEI, dici fapra a fost sivirgict de un angajat al unei organizayii socialite fn exerciul atriburillor de serviciu sau urmitoarele abateri CU AMENDA DE LA 1000 LA 1500 LET, dack fapca 2 fost sivirgict de alte persoane fizice : 41, Neinstituirea de citre cei in drept, a misurilor de carantini, in termencle si conde previewe de norme’ de prevenie wi combate aloe Ia albine 5 2 Neurmilritea gi necontrolares de cltre cei in drept a executirii misurilor de caranting 5 = 3. Transportul albinelor, utiajelor si produselor spicole din tertorile, Jocaitiile sau unitiile supuse misurilor obligatorii de carantini, ce pot fi purtitoare de contagiu, fri autorizagia organelor de stat care au instituit carantina, [Abaterile de la regulile tupisitlui pastoral se constté prin tncheiere de proces-verbale de ctre urmieori 1 Angaet al Minierulai Agricultoril, Industriel Alimencare, Siviculeurit gi Apelor 5” 2 Angajasi ai Directilor generale a agriculturii judeyene si «i unitigilor subordonate 5 3, Precum si de persoune fmputernicite ta acest scop, de conducerile organelor de la ponceal 2 rin actul de contraventi se apick atit amends prevézutl pentru nerespectaea normel ‘respective de la regulile stupiritului pastoral, cit gi despigubirea cuveniti stuparului diunat, ‘atunci cind existi tarife de evaluare s pagubei. Scuparul pigubit prin fapta altui apiculeor, cind nu existi tarife de evaluare a pagubei, fyi va putea dovedi si valorifica preventiile ft de convenient prin le de jd, prs replar de procedar pret Prostsal-stbel de contravegie se comanict contravenlestlat ji pli vtioate tn termen de o lund de la aplicarea sanctiuni, Cai sancyionaii pot face plingeri fn termen de 15 zie de la comunicaren procelsi verbal de contraventic, situatic in care executarea este suspendati pini la solugionarea acesteia. Plingerea se soluyioneazi de judecicoria in cirei razk rerivoriall a fost siviryicl contra- ‘venti, ta cazul Tn care pentru abateres respectivi Hoeirrea 2492/69, prevede o amendidle peste 1000 lei seu dack despagubirea stabilet pe bast de arf depitete 1000 lei. Dact prin actul normativ mengionat, se prevede O AMENDA PINA LA 1000 LEI, plingerea se solujioneazi de: Eoefalinspeciet de sat sanitar-vererinart sau falocutoral acecuis entra acecle de fontraveatie constatate si intocmite de angsjtii Miisterufui Agriculeori, Industrei Ali tmentare,Slviuleurii gi Apelor sau ai ator organe centrale. meDireccorul Direcii generale « agriculuri judetene gi respeciv geful Inpectci z00- eterinare a munieipulul Bucurey, pentru actele de contravenye fncheiate de organele Jn subordinea acestora sau de persoanele imputericite de aceia. Potsvi dispositilor Art. 3, alin. 2 coroborat cu Art. 21 din Legea ar. 32 din 14 no- fembrie 1968, privind stabilrea si sancfionarea contraveotilor tn afark de contravenient, poste face plingere Impotriva procetului-verbal de contraventie gi paren vitimati, inst Tumai in ceea ce privete despigubirea stables pe baxi de tart, dack considert i poate ovedi cf pagoba efectivi ce i sa produt prin fapta contravenientuloi este mai mare. a sceand. sieve, plingerea.plcyt vieimats se soluyoneaci de instanysle judecieore competents, ‘Tor in conformitate cu Legea nr. 32 din 14 noiembrie 1968, Art, 4O—1, amenzile aplicate prin proceselc-erbale de contravenfii se executh de onganele financiare ale Comitetlui Txecutiv al Consul popular din focalatea ta care domiciiani sau igi are sediul contravenientul. fn acest scop, organele care au aplicat amenda sau au solutionat plingeres sint obligate 2 omunica dia ofici, organulsi financiar competent, fie o copie = proceslui-verbal de ontraventc, a cazul fm care a rma definitv prin neexercitarea clit de sta, fie © copie 4 incheiery ori a dispovtiel hotiviritjudecitoresti de solutionare a plingeri, fn ceea ce privete despigubizea acordati pryii vitimate pe baat de tarf, aceasta va putea exccuta la plati pe contravenient, utilizind ile lgale privtoare a exccutarea Sieh a ereantelocy procesu-verbal de contraventie prin care va wabilit yi despigubires constituind titty executor, Gonsiderim ci noua reglementare 4 sanctioniitabaterilor de la regulile supiritulut pasto- ral va consttui un mijloe eficace pentru buna desfiyurare a activitiit de stuplrit pastoral fi va contibui la propia gi dezvoliarea spicular TKoreciem, de un teal folos faprul ca af se fixeze tarfe de evaluares pagubelor pentru abuterile de la regulile stupirtuloi pastoral, prin accasta dindu-ee postilitatea organulsi Consetacor al contravengiel si aplice gi sf sabileasct 0 dati cu amends si despigubirea vil. fa felol aces, partea vitimati, va putea sf aibi la indemini un instrument jurdic imedit, prin obfinerea creantei ale fati de contravenient, pe care o va putes pune in cexecutare prin servcial execuorilor judecitorey. {het pint Ta claborarea unui act normativ aplicabil pe plan republicen si prin care st se abileack tarfe de daune ce se cauzearh stuparilor prin inclcarea repuilr de la sruptical pastoral, sococim ef aceste tare se pot still pe cale de decsie elaborate de cltre Comite- {ele executive ale Conslilor populare judetene, care potrivit Art. 47 din Regulamental de fupirie pastoral, aprobat prin Ordinul nr, 361/18 iunie 1959 al Ministerulut_Agricultarin Industriel Alimeatare, Silviculturt gi Apelor, precom si Art. 40, lit. d din Lepea ar. 57 din 26 decembrie 1968, privind organizares si funcfionarea Consililor populare acestea Sine abiitate sf in misori in replemeatarea stuplritulai pastoral in raza judejuli ce adminisreazi, cresetorilor de albine judeyene, ca organe competente de specaitate, VOR INTOCMI DOCUMENTATILE NECESARE $I VOR SOLICITA CONSICTLOR “POPULARE JUDETENE ELABORAREA, DECIZIIOR, DE REGU: MENTARE A STUPARITULUL PASTORAL DIN CADRUL JUDETULUI RESPECTIV, reglementare adaptath la specificul fiecSrui judey si in care, binelngeles, xe vor preciza wi tarifele de daune.ce Valovificarea resurelor melifere din Delta Dandi Din _activitate: filialelor noastre CERCURILE APICOLE S$COLARE Una_din importantele sarcini ale Asociaie sretionn ae alie oe of asen dea regi cadrele apicole de mii Plilis jodeyeand Prahovs = avut in. atenta Biel ho 15 ral Dll oie we Atdrul liceelor a4. 2-4 ar yn cadeul Chroma au fost organizae scupini demons tive fi imeresante activiggl apicole. Ca Tembel aceor cercurt sine profesor: yi due fiat depart initia Asoelaie Pain speinul tov, pro, BOBOG, VISARION, prejedintle, Consul pioniesilor, par Ein'eole prshovene, cw prlejolconstitirit areurlor apicols plonierey? au fort dorae Sevunelee qt uulajeapicole in scopul iniieril Pionierilor in tanele acete) frumoase.Inde~ Remicin. Sooile din Poiana-Cimpina, Slobori Prahova, Bucow, Broajte, Ciotani si ycoma Me Ty oray Plait a primit din. partea Hise) Prahova planyeapicole, molaje de thine, prev “dais mone, de Produ WPdetvate apiole, Mergind. pe linia. leg este asin lala Avociaget din jad, Dra. fag clborare’ Cosi oan Montero, au. organizat Ta 23 mai ac. un Ehimb de experengl in cadral Tieulut din 40 Spal pola, © sopink. denonkated #8 Schimbul de experieas din aceass’ comunt Siipondere apices # bogate renurse melifere, SARC oc dar fa local gi seupina ces ja“ambiany slimline 2 oes peticipanyilor un aspect sstbitores Be Tinga crecivort de alkine fruntgi gl pio- ‘ert apiculor! de sub Jodeumarea tows STAC NESCU ION’ din ‘comuns. geadi, aw Iuat parte numeroyi apissltor: invigicos din jodet frcite o- delegate de poner din comunele Sutil, Gridieen p orul Plog ‘Au pattieipat pregeintsle Consiliuli judegean al ponieror, prot. V. BOBO, prok. Mira Endl, peful comived metodice a "Coniliuliy Gireccorul qi comandaneal—pionienlor » din Cioran, prof. Gidiueh Const membru Secomitettui. de. conducere a ‘iliaetjud Prahova si tovariga Victoria ‘Rig, seeretara fe! none | Dupt concluzile erase — th _uema_acesui chim de experienga-— de eatve t0¥, fav. Seinescu Ton, sor. Rit, Victoria, prof. Cons. Gidiugt si prof. V. Boboe.precum 4 a altor Siscaps cu Apical virsntey, sa vzitat exe outa apicold permsnenes a ieeull i a0 Fitionat filme co caracter apicalUn deziderat imp PRIMUL LICEU APICOL Apiculvara — aceasti striveche indeletn Poporului comin consiuie in zilele noas- fre o meserie pracicatl cu pasine gi entu asm de mase lagi de osment af suns de incre ate, ce fn nile ocalie de produce apiceld cit iin stupinele personals Aad. conrbugia Remifockt i Fealarea nor producti sporite re eeatd alte’ produse pentru fondsl central al stacu~ de. astizi datorits progresuh tific. imbrack ‘noua bain’ a unei_profesiuni falifleate, cu. pregitire temeinici, pentru Progra, contnut im devvolaren apcucrt aceasté lini, Comitetal executiv i noanre a ficut_propunci fora d ial ‘Miniter rit Alimentare,.Sivicul {Oni gi Apelor, 4 Miniterulat Ineajamincull fee Mingeersot Monel a ae figs. in Neate an TICEUL AGRICOL cu specilitaten APICULTURA. Dezvoltres, tates ‘ forganizares” producti dups metode saint Tice i tchnice avansate, impun pregatren de fadre medi pentru toate ramurile de Seti in. ariculturh cu © protein, eu temeiice cunoyinge de_ cul IRE general i ehh pene ogi Priepere supinee din icale $0" Enlist i folon tehnologile apicole moderne. Tndeletncir de apicultor a devenit astizi o Ministeral Muncii a emis nomenclatorul de Tonctiont a muncicorlor ealifcati im munca despite. Sf anil, finind sama de complesitates spe Sinton de apiculturs, de organiza apicul- forllor in jam moat de: perspective el mam wi de fneadrares niti- dorata de progitire a cadrlor Liceul ya aven. sediul la Combinatal apico! al Asai! nose Tn tnpul. colar pregiure teoretich qi practica de specialitats, Prefumm cunojtige We cultrd generala RivelulUcesior de cultura gene Be tout drat scolreih in. Fe Situayia la invaqivers, Ia purtare ide venitu- arse de stat invitamint. ja ousictoen ances Seen leper arene ne esc gets (ie ee ei Te sell ap a, Sn ae eee aaah aan me rintaeaaet Shr fa leg Saas hen is Sia elt sehr eel tape sere ees a ae sea etic cea 6 Enis es etal nee Sammie one eerie merece eee sss ats sao CaS a ete, es s ace eee a Sacer aaa Se lr nla, conor nun a Sead 4 sexi se da alia ore acstens donee fa ene ee tel ane tn! Se ete pode oe sees ray Se ena con limba romind $h La concursul de candidat "sd iwcrieri_peste locurile pl Infiintarea.liceului apicol consticuie un dezi- erat implini al apicultorlor din (a dornici de a situa apicultura din Rominia pe typi cle ma finale ale progresTIMPUL PROBABIL in intervalul CALENDARUL APICULTORULUI AUGUST 15 iulie — 15 august In tuna august fn @ folosiea de mitci familia de albine se suplimentare pentru | Desi tn imtervalul 15 iulie—15.au- observ o seldere'a in- sporireacanteifi de | gust ta regiunle’ noase, incepe a se tepsigi rir mit albine In vederea i~ | foetala” un’ regim’ amoiftiesecewom Si gi ea umare gre: ari: ‘hanifesar prin menyineres eral se uctre a “canctigi de ""@ heinirea de com- | nin, fneeares plolor impine de mus. ui. pleare 2 rezervelor | sonal atlantic ‘fl prin cregterea tem ‘Datorti temperatui- presupone dewerminarea | peraturt Ta’ valorle. maxime anuae, lor ridicte gi « timpu- uteri familie de al- | nul acesta vremea. va fy in medic, tat taste la} imensionarea cui- | tor ade de_clduroasl ca Sital ani indie In'proportile a- | ei inst va fi mule mai plotoas. Pll eputnl nis august, cestora,, menginerea_iq | nu vor fi uniform repartizate pe in- iyi fei deaf a Fepuor mat | eg terra ri “dope He: re loe 0 perioadi inchs’ Ia culoare; | venja lor gi prin tanctigle de apt pide eats on exe earn una ro | iste Yor dept ta mod ident con cepa zonelor de man “de Tempers: | divle ‘meveorologice “normale acetal fey Cipla Dani i rin. reducerea | interval de vim es teenie cuit ible denn | Asse plo cae ve vor arora tn Albinele incep pre- corespunzitoare, redu- || toate ynuturile wri, dar care vor itn de tert rin cerca urdinigurtor, re: | mai Sbundente in) vertu nordal fransportarea” provi. ducerea veniaiei oda- | fir gi zona de _munte, vor meagine lor'de brand th Jogurt eco aciderea tempers | vegerpin incl verde 9 viguroast. in central, propolizereete. “tart tn cursul nopuir; | €#8, mai mare parte a tertorului ag fa Gueel noord Vo iajeriace alee voc forma de averse, ce “vor fi. tnsoyite EBinert one! combsteenasenges | G& degetreiri lecrice, iae_uncor enerati puternice de Ia fagurit deporte, ca | 4° deri locale ‘de grindink precam Hbine ‘tine care vor ajutorul Galeidul i de Ream at le. aane ind femnay erebwe Inate w7- "' tnliararea din fa. | Sveriele, vor Tua, caracercorengial Sees Temporacure va fin gener nies, ee teat mi de cgarlor co | suinginda-se fa multe ale. valori de tolocuirea, mitclor™ = peste 25. de grade in nordul. extrem batloe cw mitch cere 4,9, eggurarca renreei | BP 8S 30 de grade fn ee care a asguce quatol ¢& mits care webule | Gunes de ges a piri, Numirul acxtor pink toamna tiraius —$ teprerinte 10% din | ile tropicele va fi mai mare in Bi- © complecren veers Tama, famiilor din} Fagan” wade vor senna tempe- eA fe beh oe wg candt | Co nerale E"imp careers © consinuarea, cule. _@ recoltarea de se- | fate 15 q 21 julie, yremea va fi ete sulsi care se realizeari’ minge de la. planele | tarornih yi mai putin elldoroast de in deplaarea. fami melifere 5 cde. ormal. Cera! ya ft variably, lor devalbine in zone prevenrea furcga- | inourari accentuate in multe cu cules mai_tardiv, gului ides plot de. seured doratt Sau fh lipse acewor po! “Nu webu uit fap- | fasotte de fenomene eleirice in toute sible’ se admin cl ch de masurle uate | reglunile, find.-mal freevente gi mai fer ont, smo fn fan atu, vad | Bindeie to vv nora ty ae opal in roductvitatea | unde vor lua i ‘alae; Pe Tuli urmitor. forengiale tnsoyte si de, elderi locale Getrag. Aces ‘pai torenile PROGRAMELE ANALITICH de Hinbe romint oi Joists" acl ae eM ius iatemati necesare candidatlor pentru concursol nord. ji nord-st sise va antensiica de admitere 1a liceul apicol, au fost publicate in | ciderea ploilor. Temperatura va sk suplimentul Ia Gazeta inviyimintului din luna $f, NOMEICS HS Op i 29 de grade. ianuarie 1971, iar pentru obiectul singe biologice G scidere a temperaturii va. sven loc fa Gaze iniitimintuli* din 19 marie 1971. Ja 18—19 ial,Intre 22 si 31 julie, vremea se va fn- cil sinfitor, luind ‘earacter™ ropieal fn partea de fud-eres paris mai ales in Birganonde fn skill ale ui se vor fnregitra gi temperaturi de 35 de grade sau chiat mal sidiese, In & Sexe aie, tn nordal extrem al Gc femperatira va rca Is 25 de grade Geral va fe yarabi, ew inseninie pre- Serine, $e oe seme were 3527 ole, ind wn front’ de poi fb formt de averse va sribate toatl firs, ind cantata insemnate de. apt Er'sona de Munte i pertea de ord’ a feritoruls Vinal seve incensifies ta jur de 25 precum 51 intre 2831 ju Noptile vor i clldsroase tn Ch Dune, unde temperaruile minime vor ila ln jur_de 1 grade, Hoorowe fo Teanslvania de nord, unde valorle tinime vor oscil in jor de 10. grade Inere I 3 sonst, timpol va disrox dat instabil, eb eee pargal for qi. plot cemporare. Vine se Inebsiiea, Bicind dines. ‘Tempers: turn foarte idicat tn" primele Gout il ind olor xing "van age rade in regiunen de chp ‘etdea in '5 suguit, ceva mal sensibl fi nordal tt Dupi dous zile de timp frumos, eu cer Ini rene vanes in ne tatornictinere 6 #010 august, cind ce ful prezeea norte, al promunqae Vor cides plot mai sles sub formt de ce de. fenomene elecrice, nordul gsi, y. de wert ay Mind ‘mal inet" dingpre’ ex, apor’ din sectorul nordic, Temp “ fr va sciden ates Ska} velorle ‘suexime vor fi cuprinse fa audal qari, Ine 26°91 32 de grade igen nord gee 29/9 26, degrade Inere 11 si 28 august, vremea va. fi fn general caldi si frumoasi fh ju micatea de sud a qirii si se va mengine fnseabils fn “Transilvanis, jumatatea. de nord a Moldovei i zona de munte ‘unde fnnoririle vor fi mai accentuate vunde se vor seminala si ploi eu carac- tar local. Aceste ploi se vor generaliza Ja 14 sau 15 august. Vineul de nord- vest se va intensfica temporar in par- fea de nord 4 teritoriului. Temperatura va Incepe si sead3_uyor in nordul Transilvaniei si Moldovei ‘engine sidicatt in sudul qi ier nd ase sa Sn rac Sonal i elt otenizaren Cu ettnele Spain "anion a ie aes copes, vate cea trtiach ic, Bian = Retin. Dot) Vileen, Avaes Gala iat tn ongatipsreseamportrstor tesinine In mae aatante tary kh shitehe judotene ale Asoeatel © Cl, Setar St Site tee © Urmare la editarea, tipari- rea si difuzarea in jari a revis- tei APICULTURA, jincepind de la 1 julie 1971, de citre Comite- tul executiv A.C.A., abonamen- tele suplimentare pe trim. III gi 1V/1971 la aceasti revisti — in versiunile romini si_maghiari, se fac de citre organizatiile te- ritoriale (filiale judetene si cercuri apicole) ale Asociati cerescitorilor de albine,De peste hotare iN VIZITA LA STAJIUNEA DE CRESTERE $I INSAMINTARE ARTIFICIALA A MATCILOR DIN BOCHNIA — ORACOVIA de biolog MARIA DRAGAN Statiunedcentralé- de oercetdet pentru apicutturs st feoultars tn pasa conventie! dintre Academia de Sine Agsoole si Silvice din RS. Rominia Academia de Stinje Agricole din R. P. Polond. am avut ocazia af vizier, In scop ‘hs, care aparfine Isiraulul Voevodal de fuiminjere a animaieior “ain Cracovia, In- ‘ro perlondd seurti de 3 siptimini, care am petrecuto In mijioesl coreetitosior dine east statiane, mi-am imougit o serie Ge me- Sole de tuers privind nstminfarea artf- fialk @ matetor. Colectivul acertel stajunt a reust ca in 10 Gri de studi ql expecimentiri sk pun la punet metoda de Tnsiminjare aftificlals a fltelor sf mat ales a luerSrtlor si materia~ Telor aferente acesieia, tneit, tn prezent, Uk Yreazk_aniusl apicultoriior polonesl cca. 1000 Taltel tnotminfate artificial, cu Insugiet vax oroase, obfzaute din cele mal une lini in- ‘Gividueizate Ih sfupina experimentall a sia- want Pentru obtineres mltelor este folesti meto- Go simplel tranevandni fn botel arfiiciale pe ptr de mated, potel care au fost in prealabil, date tn famulie pentra fasonat Creptores sf taturtzarea botelor au loc tn Jamil es ‘mates, flecare primind maximum ‘Ge 2% botc, Jar eclosionavea _mutcilor se face In termostat, metoda curent folosits tn fern nowstrh, In SC.C-AS -Bineos. Dupa eelotionare, matcile int marcate 3 fheeute in cut de pul Chwalkowsid, pline fu albine, Se pare ci prin constructia aces- for ug, dps un proleet original apariinina jefulul station, sa reuglt sd se rezolve cx ‘eces problema ‘plstrisll matellor tn con- ji optime, inane #1 Gupa nsaminfare. Filna o combinare intre cujea de demare # fhucleut Zander, cujca de tipul Chwalkowsht storied fopeuit ed poate cuprinde “un ue Imar mare de albine (w—135 albine) sl re derve mari de brani, asigur ‘miter intro- use, condiiit_ optime pentru a se mature fnuinte de Insimintare de tgrijire cores Dpunaitoare a acesiora_dupétmsaminjare, A~ ind rang #1 0 cantitale mare de albine tn- Soliton, elt a spatis covespunzitor de mly- fare se asigurd obtinerea miter de bunk catate, up mai mulji ani de experimentare aug ‘lor ar. Chwalkowski a generalizat in andl Inainte gl dup insimintare, ‘mentul Ge fata se elses pe fdspoctur! ca un mumir mare ‘Se schimba prin rotatle ind 0 eput si depund oud ge. inlocuteyte are se gsegie cu o alte In ‘mated ce Uebule sf se maturizeze, care a font Snadminatl. (ninjarlor artfelale, se folosese anual cca 40 tamulit de albine puteriee, eare £0 iau in Thera prin rotate, Pamile, “pe ling exer ele abundente de mere #1 pasturi din cul, fat primese periodic din’ dou tn doua alle pentru 1) fami de acest fel) previzut eu. on Gpatia uticent de mace ia care teintort Dot si-pi efsctueze in Dune condifil sborurile Stupii din isolator int prevaautt eu dol Sirdingurt unul cu gratie spre exterior, care ‘48 vole miumal albinelor af plrioeased stupul {1 nul spre interiorul Wolatorull, pe unde Dot seat teintorttCContrar siteraturit de speclalitate, care aratl ‘ch pentru cn trintort sh fie apy! si de bund ‘alitte: pentru Imperechere cate neapirat ne- ole si mboare In eer bec, 1a distante. ma Introduce ia cust-tzolator speciale de mar mea Uunut termostat obignult, luminate cu Gout becust gl Inedlzite cu ajutoral unel re- stenfe actionati de un termoguplu. Tn ace- Sie cugt-lasletor. eu dol perefi de stield stn Anterioral clrora ‘se glceste tn permanent Jun fagure cu miere, ‘rintori pot zbura ‘supsavietut eleva ore. Sperma de la itor! se recoltessi oblige ‘eu ajtorut seringel, cu care se efectueazs Ineimintares. Pentru o tnskiningare este fRooesar sd. se recoltese § mme de sperm. ‘Atunel cind specaliatul toloseste metoda du- Diet Iaeaminjict a mite, Ia interval Get fore cu elie & mme, el va recon In serine fo data numal « mime Te momentul secoltirt spermel se acordé 0 ‘alentle doosebits, pentru ea o dats cv sceas- fast au se absoarbi sl mucus, care duce Ja Infundarea aparatulul de insdminjare, da toritd coopuldrit rapide tn contact caer ‘Pentru tnsiminjarea artticiala este Zolosit aparatul de constructic Vesely, dar eu snele fmbundtijit tleute de cereetdtars centr In conditl optime de curfenie (aparatul este Dine desintectat “eu alcool absolut) se. ince IerBrile “de Insiminjare propeit-zist. Se fonectasza ‘Dutea de COs si sub tin set pin ernie de gaz se apesteriaz4 aluincle in usea Chwelkowsis. “Se recolteaz4matca "al se Introduce timp de 10 minute In purtito- Ful mfteil tn asopul ancsteziel eu Jot de CO: Gd Dulce), timp ‘in care se recolteasa sperma. ‘Se procedesth apo! ia Insiminjarea Deopelu-ss. fol ate veslat foarte ine theft a8 mw fe" Tntimple nick © eremate tn Umpul ‘ope: ration : Dut’ insamintare, matea se trece thio fuych Zander, unde se Tasd pind fst revine fin anes’ far de ale se Sntroduee in ica (ouctew) din care a fost scoas Dub. minimum 4 ore. de To ofectuavea_tn- fiminyirt se procedeaza la. tratarea mate for imamate mp de mine cu Jet Gr cor in o presiine deo bulaisee. erates So ctectuenrs”c scopat Gea micyora inter= Yaut de timp pint la Inceperea. oustult, are este do 8-0 le ge In tmamintare, Ine {Sevat_everménitor cu ect al mdtellor” tm pevecheate nathral” ta. staiunes din Boche Gurnee cv CO: se efectueaz, In genera. ffapi oul ale, period considersts “opsimd entra aceasth erare. Duploceastd Inerare uvte tint expuse pe teren tn adpostirt Se asteaptt Inceperea ouetul Th fs de preoewpasen de a imbundtti me toda de Inshmintare -avtitcala, “corctStort Ge la statlunen Bochaia se precevph ae. sto- ful combination -horige Tntre populate et aStne othe “rosie ae" ‘peete. rant, Crmitind comportareaacestora tn conditie Ge climt aie Poloniel. Pentru. aceste Tucttrl SSu"Grtras ua athe din tascle primite de peste granita eft ql ein populate de albine Tocale, inl care’ apot au fost Snericiate © ltd sere de tuorist si cercetdrt efectunte Sentra. claines perloadet optime de cree: Teo atinorion, au econ in evident, fapba Sh ain cate 9 decade fn care. fost tmoartit Scent plea, matnal ecadelo 3 et 4 (Core Drnzttore hear fone) elt. favorsile Crcctent tntorior de bund ‘alltate, periot- Gos cave se tnvegistveazd un procent densi Sure mater monrte sau (intorte din cates perme! necoceepunaatare. SCurte visit de documentare ta Stattunca de cresire ¢lInsimintate.artificiaa. a mitellor ‘Gin mostra mica permis insurer ao le de tehnict privind insimintarce artificial fmittelor, uncle dia ele elaborate de ceree- ror! centruluh de tneimtntte article Thvtimput, wnitel foute roam Ducurat de Eiimire caldhupitators_ainparten.cotectt= Salut ‘central, pentzu care. rami recunos-Din _presa_straina Woyke J. CORELATIA DINTRE VIR- STA LARVELOR, CARAC- TERELE MATCILOR CRES- (CUTE Sl REZULTATELE INSAMINTARIT LOR (evisa Journal of Apiculeural Researeb™ ar. 1/1971 — Anglia) pet oh tine tilor. i virsta _larvelor "din eer "oe ee Bese Bae eee ae, eee ine ance rnd it fmt Sores ee eure oe one ere rit Sues es Benn err Bd ty ome ee ee met epee ne sen ee eee are ciaa ee ces cee eee eee alanis ok pees eee i oe eae Ree ee poe ea reen Sa aes soe yen at ria enes ay i in le Lia ease ae tinere. Deosebirile an fost mai sari inere mitclleerescute {Bip laroe tn tirtt de 3 fh 4 wie. nmarindase renalttle in ‘iminfarilor naterle ja fitale's' mtclor execute din paiet de” irse. a Sonat ck mira de spe rmatoaoisi tt patrant In permatect x ‘deleesent | o- a cu erejteres rset ‘elon din are nau eresent satel. Ramat media de spermato. rallr ‘petane miteile Impere- heate in mod” natural jh cele ‘care ae fost fnsimingate cw BSc ‘am sperma, exceptie ficind” matcle eescute din levee in" oirtt de ile. Calne concentrate Spermatovoiilor fn spermate~ Ch ire constatat of [a matcle Incite areca aceasta Skene pe misurd ce canttae ten de Spermd inectata a 508 ate Msicile provente din large de Site st sont concentra mal Irich deci eellalte grape Son constatst 0. corelajie bn- tre, cantiatex de sperma in- ies concentrate de sper Iratozosi br apermaed jm Irave canttaten de sperm i jects muir de sperm Cateleres valor coeficen flor" de corelafie 4 pus fee et ore laps semniicatio negative n= tre. cite, laveelor firm turlecaractere! ‘rewtaten Corpulsi matcilr, mumiral de Svuriole"diametral cole Srl spermatecs, mums de Spermatorois tn. spermatec, slenarce, coeficentor de regres ardtat ef fecare SHE deermind in mee ved deren gen, corpla 2 Ge", volamalal, sperma lor ca 0125 mms ee Sula de spermatoroii cu0728 liane. Exide semen con Semnficative inre, grewates imitcilor, mumiral de ovat le, dimensnnesspermateci, timid de spermatorott bt olumal spermatec 9 nl. ‘al de spermato. . Radoew Livben SUCUL SI MIEREA DIN STRUGURI_ CA HRANA PENTRU FAMILULE DE ALBINE (Revises yPeelarstoot ar. 12/1970 R. P, Bulgaria) ‘Avtorul a constaat 8 Sn ze honile viteole si anume In cursal Tunior septembrie 31 betombrie, sueul din stragurh ‘Simulesed Intensiatea nab fu tar dup eslorionares ule ‘imulal pulet, tague central fa caty aint bloeatt cu mire fin strugurl, Ta cazul clnd ‘mierea ain stragurt a fost tn fcamtietti mal Tati, laF cone ‘qe chimatice ain seaonal ‘oe fares sau menfinut neta Norabile, iamiliie de albine bu sutertt de diaree, urmata fn unole eagurt ebiar de moar tea famalslor de albine, ‘@ apirut dlareca urmaté de o ‘ortalitats foarte promanfath, 4h schimb Ia famille care at foot stimulate eu sirop de 20° Inde sl eu miere de pom fruc- titer, usa observat alel inulin. aeeste” fenomene.‘ard asigira 0 deavoltare nor- all's tamiiion de. albine a conctuzie, “autoral reco manda ca fegurit cu cantitifi Inaermncte de miere din str url, of fle scoqt din culbul famiuidor de atbine 9 plstrai fn timpul sezonulut ae tarnd, fer tm loeut tor 8 fe pugi Jagurt cu micro de ‘caliate Duna. tn sezonut “de primd- ard, isd, fepur eu. mere in strugurt se pot readuce ty feulbul famtitior de albin G. Cantwell HShimanuki FOLOSIREA CALDURIT IN COMBATEREA NOSEME! $I CRESTEREA PRODUC- “THEI APICOLE (Revista American Bee Jonrnal™ nc. 7/1970—SUA) “Autorit desortu , rezuttatate ‘bpimute te arma apitedrt fratementules termic ex mifioc de dexinfectie @ utilajetor ine tate eu. Nosema tntrebuin- fate tm producerea de. rolurt fia cetor uiilizcte de. produ tort de. micre cere folosese inceste roturt. in toomna amulet 088 fx Florida au fost supuse oc~ fini termice un numar de 09 corpurt de stupl cu fagurt foi, ta temperature de 190 (ioc) timp ae 2 or feopul dee alstruge sport ie Nosema. Stuplt desingectott fu fost plasatl tn sturine t20- fate, tar aibinete au fost in ‘La sfiritut tunis aprite, aces. te fomilit aw produs 200 roturi ‘care eu fort trimise tn Mon —netratate cu catdurat st «au fost hrduite ew zanar fu primit fm continuare sonar, {ay cele care au primit ante: ‘lor fumagitind aw fost hranite ft Montana tot ew fuma- und. Dupt dowd sdptamint sa ‘aeutcontroate mlcroseopiee ou urmatocrale rezultete etsing fumagit 2A muioane —tratate cu ctldurd, fara fumagiting 12 mitioane = netratate eu ealdurd, tratare cu fumegiling 08 mille = tratate eu ediaura st sumagiling 4 mutoane Im conctusie, autor eftrma —eradul de nfestare cu Nosema poate 11 practic re- (us ta z2r0 prin Rrnirea ale Dinelor eu fumagiling st prin ‘dexinfectia uilajulul: — se supan tratamenteior, att famshile existente eft roi" rile uellate Ia tormarea. a Miratamentele descrite nt ‘cconomics, determining ereste- fea productel de mere. J. Louveaux INCERCARI DE CARACTERIZARE A MIERIL DE IARBA NEAGRA (CALLUNA VULGARIS SALISB) (Revista Annales de Pabeillet nr. 9/1966 — Franta) a parte inteoductivd & lu crit autorul arati ck aso- erex examenalul polis ex mnisuraren gradului de shixo- tropie, 4 conginatulei fn. pro- 2 calor, permite si se caracterizeze fn misurk suficensS mierea de iarbi neagrS. Examenol organclep- fic rimine in. acelaji timp imporane. Aplicarea merode- lor derrie Is mierea de ma- nik de brad qi la mievea de fastn au poate duce [a con- fai. ‘Ansamblal de fncercei de ca- raceerizare, puse la punct de autor, permit «8. recunoasek dack 0 miere pons fie comercalizati. sub denumirea © atare denumire, dup pi- rereaautorlor, nu ar trebui si fie folosi dectt pentru deplinese urmitoarelenorme = Coloare intre $8. (65 15 in seara Pfund) 5 = Galificare torali prin ine cilsire timp de 12 ore la 65°, urmatS de un repaus de 24 ore (mierea fiind post fn- un tub de 15 mm diame: ta i centrifugatt tn preala- bit = Prezenta a cel putin 7/100 mi precipitat proteic Ia 0 fractiune de 05 g (1 ml so- Iubil = 05 g mi — Gust caracterisic de miere de iar neage’ 5 = Spectrul polinic coaginind polen de iarbi neage’ cel pu- in in parte (pte deosebire de pirerea lui A. S.C, Deans care a lucrat pe miere englez’ ‘mai bogati in polen de iarbi. jot, pretnttmpina imbotidoired et, Piirea” pre. sean a seaeetor ntceab Ganka Ton comuna Relsk at SE a we ee Segeeat we ate ae ee Seas Sarlivaten ta SSSR Gawain amor § Pecheath introdued in con Bret PES P os “salcle exte un arbore me- geet Sa BotiSce “ori, “OSs nea Bunge sl tal Peg sre sine profurile ae cx entific ta produrcie. court Goint 2 utceaba “AEDEAN Day WaGy, comune abu, jus, cla $5 Gomformitate cu normele reese“ viggare, in contrac Spee det Heate ts cesrd sh ‘oping “urmatoarele™ preturl Gears superionr abe) sw teine ‘ = SEP castes 1 Jette | Seaea calltaten Ir 59 leit = Bost tele crmmpcarensrumentslor hehe micet pe, cath po Jeouluf! feltat ae albine sh Sees Sesto ot "@ Aibinele cerceteazt plan~ Remon sere terete Sean te cet ake Gree sare Sica enre a TS Gateats “Rreaeone Taiete aa es ieee aes Sinan cutivaren ‘de slente ‘ena a nectar ‘preter Ge tne" 8 paiondale“nexpee= 1@ Cum se, combat turnictie cate Garand So eutbtrie foc atid deatbine? entresO Zonawot “emt, “comina Sie Se ombat el mat wor prin ‘presdearea unl ES tne PASTE ae Ekiktcna diteatt decks ratul_ Turmitox, eta maga- ‘cnimise nele oe en on Sie frtotaenana fe Cum por Tiers nef a tse file’ dupe. 1 Gacetbh MOMADKA EUGEN ipsfoneclmpa tal Nea SodASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE duce 1a cunoftinté celor intereeatt cf Lvzeass pia COMBINATUL AICO! BUCURESTI, contra RAMBURS, la cerere, utilaje fl proause aplcole ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE aduce Ia cunostingtcelor interesaji ei executh prin CENTRUL DE STUDI, PROIECTARI SL INVATAMINT APICOL fncadrat eu per- onal de inalti dowat cu aparaturt modern, analize firico-chimice, pentru pro- Auscle apical ca mies, ptgor de match Polen, ceari, precum si derivatele acestora. Comensile se primese pe adresa: Cen- trul de. studi, proictiri ji fnvakimine apical, Bd. Fcsrulei ne. 42, Bucuret, sectoral I telefon 33.2050. Plat se face conform tarifelor subilice ps ordinal Miniseralai Saniesqit ar. 1005 Snoiembrie 1956 (publicae in Buleinol Of ial ne. 10—11 din noiembrie 1958). CComensile se primese la COMBINATUL APICOL Bucuresti, Bd. Ficuralul nr. 4 1, telefon : dar — 33050 \VIZIONARE OBTINETI MAI USOR LA DOMICILUL DVS. UTILAJELE St PRO- DUSELE APICOLE NECESARE. "ant ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE au apirut urmicoarele luerirh + ¢* — INTRODUCERE IN APICULTURA — ciclol 1 — ©. Antonescu — INGRIJIREA FAMILIILOR DE ALBINE ||P. Dobija — PENTRU TINERII PRIETENI AI ALBINELOR, . Dabija — A. Harnaj—PRODUCEREA MIERIT IN FAGURI $I IN SECTIUNI 275 lei N, Chiru — VALORIFICAREA INTENSA A CULESURILOR ‘A. Popa — M. Serban — BOLILE $1 DAUNATORIT ALBINELOR D. Stanciu — COMBATEREA INTOXICATILOR LA ALBINE . Hristea — M, Ialomijeanu — PRODUSELE ALBINELOR IN SPRIJINUL, SANATATIL OMULUI — ed. If revizuits = DIN ISTORICUL APICULTURIT IN CURIND VOR APARI 1. Ginu — MIEREA DE MANA C. Hristea — BOALA IN PRISACA, + * * — MANUALUL APICULTORULUI, ed. If revizuitt * * * CATALOG DE UTILAJE, INSTALATII $I PRODUSE APICOLE 0.25 lei 5,00 let 270 lei Apicultori ! COMBINATUL APICOL al ,,Asociatiei _crescdtorilor de albine" din R.S. Romania VINDE: ‘MATCI SELECTIONATE (Apis mellifera carpatica) de steps si munte, crescute in pepinierele STATIUNI CENTRALE DE CERCETART PENTRU APICULTURA SI SERICICULTURA : vabili in perioada 1.VI—31.VIIL 35 leipbuc. 52 leifbue. 52 lei/bue. oligraiice le Ingiival ‘Fanaoloute st Economie Apicls ol "Apinondte