MIA ROMANA ath DE LINGVISTICA Bes e080) Scanned with CamScannerfF 730406 (b) ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE LINGVISTICA »IORGU IORDAN” iF tora si, V aletin Suet INDREPTAR ORTOGRAFIC, ORTOEPIC SI DE PUNCTUATIE Editia a V-a BIBLIOTECA INSTITUTULU! DE LINGVISTICA INVENTAR CARTI NR. cea univers enciclopedic Bucuresti ,1995. Scanned with CamScannerrepel cu putere: cucoana se repede peste un ee impiedica si cade peste patul Jui Leonida) Leonido[!!!] zgomotul s exasperare, CARAGIALE,O. VI 65. ; ¢) fn locul replicilor date prin mimi i gesturi Mie, ce i? mi-e [ric al dracului. Mi se-ntéimpli clteodatit sam sume mari cu mine... bunioard ca acuma.... —l — Glumie si mi arzii odatii cu o avere de om... — Patruzeci de mii de franci!... ]CARAGIALE, O. I 200. § 213. Se pune semnul exclamirii inchis in paranteze atunci cind autorul isi exprima indoiala sau ironia fat de cele afirmate in propozitie. fn acest caz, semnul exclamirii tine locul lui sic (cuvantul latinesc sic chiar asa”): Am scris lui Barbu in franjuzeste [(!)] ca si-I felicit pentru discursul sdu, CARAGIALE, O. VII 114, VIRGULA § 214. Virgula delimiteaza grafic unele propozitii in cadrul frazei si unele parti de propozitie in cadrul propozitiei. Virgula arati felul in care fraza si propozitia se despart in elementele lor constitutive, pe baza raporturilor sintactice dintre ele. Aceasta este functia gramaticala a virgulei. fn leg&turd cu functia gramaticali se pot da reguli precise. Ele arati Cand este obligatorie si cAnd nu este ingiduit’ folosirea virgulei. Aceste Teguli se bazeaz pe felul in care se inlintuie logic ideile in succesiunea lor. De aceea, intre modurile de folosire a virgulei in limbi diferite nu exist deosebiri esentiale. $ § 215. Virgula marcheazii grafic anumite pauze scurte ficute in Cursul rostirii unei propozitii sau fraze. in felul acesta virgula, al&turi de alte semne de punctuatic, serveste la redarea grafick a ritmului vorbirii Sia intonatici, 63 Scanned with CamScanner' Virgula se foloseste pentru a Teda grafic p, or marcarea lor este consideraty necesary eumle Scurte, 4. asemenea pauze sunt folosite in mod intentionaay ne autor “Tne a) pentru a grupa la un loc cuvintele gi ae Situag. "i, formeazs unititi de fnteles sa le despa in fel cus, sau al propoz: Mestad ay eo : stu fra : fn mod deosebit - despartirea lor de restul frazei. ‘Supra unop CUVin lc “Pr iN PROPOZITIE §216.Se pune virgula intre parti de Propozitie de acelasi fey nu sunt legate prin sicopulativ ori prin sau, ASIC cing a) Subiecte, urmate sau nu de determinari: Chipul rumenf,] gura fragedi,] apele ochilor si Foca! pin; cones atata framusete cutezatoare $i iritanti, GALACTION, 0.1 b) Nume predicative, urmate sau nu de determinari: Era inalté, supli, gratioasa in miscari. c) Atribute de-acelasi fel (substantivale, adjectivale, Pronominale, verbale, adverbiale), urmate sau nu de determiniri: Ascundeam in mine o viafd, striiné celorlalti{,], bland’ frumoasi{,] neinteleas4. DELAVRANCEA, H.T. 171. d) Complemente de acelasi fel (directe, indirecte, de agent sau circumstantiale de acelasi fel), urmate sau nu de determiniri: Dantul|,] muzicaf,] pédureaf,] Pe acestea le-ndragii. EMINESCU, O. I 102; : Jesea in panerasul ei cu doi cai Ia arat{,] Ia secerat{,] la masind. SADOVEANU,O. VIII 409. ‘ia § 217. Nu se despart prin virgula pirtile de propozitie de acelas fe cAnd sunt legate prin si copulativ ori prin sau: Ae Cate-un vartej de aer se risucea pe strada, miaturand pt ridicdndu-I $i aruncéindu-1 pe trotuare. REBREANU,R.I 43; Nu mai tin minte care scoli sau care scoala filozofici din at %6. intreba si discuta dacé femeia are sau nu un suflet. GALACTION: a - Nott. Se despart prin virgul4 pirtile de propozitie de acelasi fel ¢ legate prin si adverbial. Scanned with CamScanner218, Nu se desparte prin virgul& subiectul de Predicat: a) subicctul poate aptirea fark determinari: Manoilif se uita la gura ci cu admiratie, SADOVEANU,O, V 377. by) subiectul poate fi insofit de determiniiri (un atribut determinativ au 0 propozitic atributiva determinativa): sa Unii mai poznagi imi zvarleau cate o glum3.SADOVEAN' Cainele care lated nu museca. $219. fn locul unui verb (predicativ sau auxiliar) omis prin clipst, se poate pune virgula: Adesea, puse aliituri, caictul lui ai fi zis cX este modelul de caligrafie tipint, iar modelul de caligrafie],] scris de mani, CARAGIALE,O. II 68. § 220. Se desparte prin virguli un substantiv de o apozi explicativa. Daca dupa apozitie urmeaz’ alt parte de propozitie, apozitia se intercaleaza intre virgule: 1U,0. 155; Zeus[,] feciorul lui Cronos[,] ficu semn din spranceani ci, primeste. ODOBESCU, I 280. § 221. Complementele directe si indirecte asezate dupa predicat nu se despart prin virgula: Ela méfritat pe fiicdi-sa dupa un om bun si hamic. CREANGA, P. 294; Se duce acasti si-si spune nevestii tot amarul. SADOVEANU,O. V 481. § 222. intre predicat si un complement circumstantial asezat dupa el, in genere nu se pune virgul&: Animalul se apropiase fra zgomot de noi $i facuse ocolul saniei. SADOVEANU,O. V 216. : § 223. Constructiile gerunziale si participiale, cu sau fari determiniri, asezate la inceputul frazei, se despart prin virgul4, indiferent de functia sintactic’ pe care 0 au: Fiind mediocru si ca invatatur& si ca inteligenta[,] n-a putut si izbuteasc. GALACTION, O. II 113; Ajuns calfi la g&itinarie[,] vorbea frumos si cu patima in mijlocul tovardsilor si. DELAVRANCEA, H.T. 16. §224. Se pun de obicei intre virgule complementele circumstantiale asezate intre subiect (insotit sau nu de determiniri) si predicat, dar numai cand subiectul ¢ asezat inainte de predicat: Povestea bitrandf,] in maretia codrului[,] aduce infioréri pe chipurile Jor trudite. SADOVEANU,O. I 283; Grigore[,] abia stipanindu-si revolta[,] intrerupse vehement pe arendas, REBREANU, R. I 40; ee Scanned with CamScannerMaria si Ioana, fnainte de aflarea rezultatului final, nu pireay g fi prea optimiste. Dac& subiectul ¢ stantiale se interealeazi intre virgule asupra lor: ite ‘S-au ureat pe spinitrile noastre céifiva. STANCU,D. 145; ars repede curtea boiereascd. STANCU, D. 147; ‘A venit[,] pe neasteptate/,] toamna. : § 225. Se intercaleaza intre virgule un complement circumstantial asezat inainte de locul pe care §l ocupa in ordinea normala a comple. mentelor. Aceasti schimbare de topica are rolul de a atrage atentia jn mod deosebit asupra acestui complement circumstantial. De pilda: Acesta e autorul pe care I-ai citit{,] cu atéta nevinovala primavary sufleteascaf,] acum cativa ani? GALACTION, O. 1 487 spre deosebire de: Sedeam ziua si noaptea lungit moale pe covoare. ODOBESCU, I 203. § 226. Se despart prin virgula de restul propozitiei cuvintele si constructiile cu topica schimbati sau incidente: ‘Si iatd cum[,] multumita atotputerniciei facdtoare de minuni a prosopului meu|,] iesii din o neasteptati si grea incurcturt. HOGAS, MLN. 95; Subt influentele mahometane si venetiane si chiar[,] poate[,] sub clima... nordic. ODOBESCU, I 389. § 227. Se pune virguld dupa adverbele de afirmatie si de negatie, cAnd acestea sunt echivalente ale unei propozit Desigur[,] e amorezat. DELAVRANCEA, H.T. 186; Dal,] fac marturisire C&imoartea pentru mine e dreapti risplitire. CARAGIALE O. VI 256; Nu[,] nu mai fac. CARAGIALE, O. VI 30. Daca dupa un adverb din aceasti categorie urmeaza o propozitie subiectiva introdus’ prin ca, folosirea virgulei nu mai este ingaduita: Desigur ci normele sunt o adaptare a speciei, au de scop, in ultima analiza, si prezerve viata in lungime. BRAILEANU, S. 184. § 228. Se despart de obicei prin virgule de restul frazei substantivele in cazul vocativ: Cucoane Matei[,] dumneata nu stii cine-i cuconita care a trecut. SADOVEANU,O. V 104; agezat dup predicat, complementele circum. numai cfnd autorul vrea si Alragy 66 Scanned with CamScannerAm trei copii[.] Costica! CARAGIALE, 0, II 42, § 229. Se despart prin virgulii de restul frazei interjectiile: Ei,] ce veste ne mai aduci de pe Ia ting? CREANGA. P. 44: Haf,] ce este?... S-a intamplat cev; ?DELAVRANCEA, H T. 103. Dupi interjectii se poate Pune fns& si semnul exclain’ 7 dar cfind acestea sunt ‘urmate de a Voeativ cu care formeazit in rostire 0 unitate nu se pune nici un semn: Ej C&talin, acu-i acu Ca sit-ti fncerci norocul. EMINESCU,O, I 174; O Doamne! Da greu somn am dormit, ISPIRESCU,L. 119; Du-te, mii baiete. SADOVEANU, 0. I 290; ’ Bre Ilie, vinit-ncoace. SADOVEANU, 0. I 301; Nu se recomanda aceasta punctuatie cnd substantivul in vocativ este de genul femininin: Okicrémioard! suspindm noi, abia ne anunti primavara si treci cum au trecut iluziunile noastre. NEGRUZZI, I 97. Interjectia ja nu se desparte de verbul urm&tor, cu care formeazi’o unitate: Ja Jasi-ma, monser! CARAGIALE, O. II 57; Ja fii bun d-ta si-i pune imediat Ia loc. CARAGIALE, O. II 60. § 230. Conjunctiile insa, deci si adverbul totusi, asezate in interiorul unei propozitii, nu se despart prin virgula: Din partea insd a familiei domnesti, Cantacuzenul intémpin4 o mult mai vie impotrivire. ODOBESCU, | 151; Numai in cugetele cele mai eminente ale veacului pigan, fara ins4 ca nimeni s4 banuiascd, amurgul contimporan avea tonuri si claritati. GALACTION, O. I 341; Era deci inci o dati nevoie de un spirit critic. IBRAILEANU, SP.CR. 21; ‘Si vezi, eu totusi am venit. REBREANU, R. I 244. § 231. Conjunctia asadar si locutiunea conjunctionala prin urmare, asezate in interiorul unei propozitii, se pun intre virgule: SAmbata[,] asadar[,] de la amiazi, amAndoud aceste doamne incep sd se pregateascd de plecare. CARAGIALE, O. II 1; La eaf,] asadar[,] nu poate fi deloc vorba de neprevazut, de discontinuitate. IBRAILEANU, S. 187; Trebuie[,] prin urmare[,] prealabil s& fiu informat despre ce fel de vreme ¢ pe la dv, CARAGIALE, O. VII 31. 67 Scanned with CamScanneriN FRAZA Coordonarea § 232. Se pune virgula intre propozitiile coordonate juxtapuse, fie cX sunt, fie cA nu sunt determinate de alte propozitii: Mi-ai facut un bine[,] {i l-am facut si eu. EMINESCU,N. 20; Ca si ajungi scriitor[,] ca sd te impui opiniei publice...i{i trebuie un singur lucru. GALACTION, O. I 486; S-a sculat binisor[,] a strans catd drojdie se mai géisea pe fundul lizii[.] s-a dat jos la grajd. CARAGIALE, O. II 232. § 233. Se pune virgul& intre coordonatele de orice fe a) intre copulative, cand sunt legate prin nici, nu numai, ci si: Nu caut vorbe pe ales[,] Nici stiu cum as fncepe. EMINESCU, O. I 173; b) intre coordonate adversative: Tata a jucat... degetele mainii stangif.] iar Nae Gheorghidiu a clétinat din cap. CAMIL PETRESCU, P. 254; Ise pérea ca nu fuge[,] ci cade din fnaltul ceriului. EMINESCU,N. 23; Aduse mai intdi pe popa Nistase[,] dar iute i] schimba. HOGAS, DR. 150; Boii ari[,] si caii mannca; Care va si zicd sa intri dumneata in cas la mine cu pumnalul, cu toporul, cu conspiratii, cu comploturi si asasinaturi[,] si eu s& stau cu amainile in solduri. CARAGIALE, O. II 57; c) intre coordonate disjunctive, cand incep amandoua cu ba, cand, fie, ori sau sau: ‘Nu stiu cum s-a fiicut, cd ori chersinul a crépat{,] ori cumatrul a strinutat. CREANGA, P. 24; ‘Sau cd strada aceea nu mai este[,] sau ca amintirea mea a strimutat-o intro lume ireal. GALACTION, O. I 503; d) inainte de o coordonat’ conclusiva: Ispravnicelul... se alegea totdeauna printre fruntasii satuluif,] asa o niciodata nu era targovet. MACEDONSKI, O. Tl 139. § 234. Coordonatele legate prin si copulativ ori prin sau nu se despart prin virgula: 68 Scanned with CamScannerTurcul se apropie tacticos, desciilecd de ciobanului. GALACTION, O. I 287; Spuie-ti mortii din mormant De sunt eu om sau nu sunt. ALECSANDRI,P. II 25, Nott. In stilul narativ se intélnesc grupuri de mai multe propozitii coordonate care tncep toate cu si copulativ. In asemenea cazuri se foloseste virguli: — Pe cal $i Lisi fréul in méinile face stog in prag |,] imbliticu drag |,] cee prin sprancene [,] fraimanta-n inele],] JARNIK-BARSEANU, D. 8. Subordonarea § 235. Propozitiile subiective si predicative nu se despart de regenta prin virgul4, indiferent de locul lor fata de regenti. Nici vorbi ca ar rade cine i-ar sti aceste ganduri. MACEDONSKI, O. III 28; Ce simtea era cd... va intra intr-un necunoscut prapistios. MACEDONSKI, O. III 22. § 236. Propozitia atributiva. a) Atributiva explicativa (izolaté) se desparte prin virgula de cuvantul pe care il determin’: Mesrura dus pe Abu-Hasan intr-altd odaie[,] unde asteptau o droaie de cAntirete. CARAGIALE, O. II 268. b) Atributiva determinativa (neizolaté) nu se desparte prin virgula de cuvantul pe care il determin’: EI putea sa fie aseménat si cu un om care ar fi primit 0 zdravandt Jovituré in crestetul capului. MACEDONSKI, 0. III 81; Intr-un sdiltar, acolo mai avem niste chei pe care le-as fi putut intrebuinta. SADOVEANU, O. VIII 418. Regula se aplic& si cfind propozitia determina un grup de cuvinte (substantiv + atribut): 69 Scanned with CamScanner..Genele rasfrante li s-au albit de pulberea marunté din bolovanii de | Piatra in care izbesc de dimineata pana seara, DELAVRANCEA,O. I 225, §237. Propozitiile completive directe si indirecte se despart de obicei prin virgula cand sunt asezate inaintea regentei: Ce stiuf,] nu vreau si tin secret. COSBUC, B.1. 61; Cui e obisnuit cu mersul trenurilor[,] 0 oprire in afard de cele previizute in itinerare fi da de gandit. CARAGIALE, O. 1 294. Completivele directe si indirecte asezate dupa regenti nu se despart prin virguli de aceasta: D. Georgescu nu ia seama cd muzica a plecat. CARAGIALE, O. II 5. § 238. Propozitiile completive de agent in general nu se despart prin | virgula de regenta lor: 4 Am procedat, mai int4i, la examinarea resturilor de limba traci si ilir&, insisténd asupra precautiunilor ce trebuie luate de cine opereaza cu elemente de limba nesigure. AL. ROSETTI, Istoria limbii romane, vol. al Il-lea (1962), p. 127. § 239. Propozitia circumstantial de loc se desparte prin virguld cfnd | e asezat inaintea regentei si cAnd nu se insist’ in mod deosebit asupra ci: ) Cfnd a inceput iapa a fugi, unde pica nucaf,] pica si din Talpa- Tadului bucittica. CREANGA, P. 101, dar: Unde mi-ai poruncit ma duc (subinteles: nu in alt parte). Asezat% dup’ regent, ea nu se desparte prin virgula: ‘Stiinta sfarseste acolo unde nascocirea incepe. MACEDONSKI,O. I 74. § 240. Propozitia circumstantial de timp asezat inaintea regentei se desparte prin virgula cAnd nu se insist in mod deosebit asupra ci: Cand jimi coborai ochii[,} parintele Pantelimon zémbea. SADOVEANU,O. V 507; Cénd vreau eu o sa vin (subinteles: nu cAnd vrei tu). Asezati dupa regent’; ea nu se desparte prin virgula: Frica i se risipi cand fi vizu asa, inspaimantator de tris singuri, SADOVEANU, O. VIII 367. C4nd propozitia temporala e asezati dupa 0 re} > cu un complement circumstantial sau 0 propozitie circumstantiala, ea se desparte prin virgula: Nevasta a murit de mult{,] de pe cand eram om teafar. SADOVEANU, O. V 530; side genta care cuprinde 70 Scanned with CamScannerL-am observat de departe[,] pe cand eram in dreptul cofetarici. SADOVEANU,O. VIII 419. § 241. Propozitia cauzalit se desparte de regenta ei prin virgul’, indiferent de locul pe care fl are in frazit: Fiindca ziua aceca era cea din urma zi de targ[,] viata care se zbituse in Réureni atétea zile se readunase indrarjits. GALACTION,O. I 262; La toatt lumea placeal,] fiinded era om destept si bland. CARAGIALE, O. II 223. Daci insi prin formularea cauzalei autorul tine si arate ci ca exprimi singura cauzi (sau singurele cauze) care justific& actiunea din regent, cauzala nu se mai desparte prin virgula, indiferent de locul ei fati de regenta: Te cert atét de aspru pentru ca n-ai invatat (subinteles: nu pentru c& nu stii sau pentru alt motiv); Pentru ca n-ai invafat te cert (subinteles: nu pentru alt motiv). § 242. Propozitia final se desparte de obicei de regenta prin virguli, cand se afla inaintea acesteia: Ca s& ajungem Ia epoca instituirii ei[,] trebuie s& suim pana aproape de leaganul bisericii. CARAGIALE,0. II 174. Dupi regenta, propozitia finala se desparte prin virgula numai cand vrem si subliniem ci ea nu-i un element esential in fraza: Se duce drept la frate-situ[,] ca sit-i duc& bucuria. CREANGA,P. 44. Propozitiile finale introduse prin conjunctia de nu se despart prin virgula: fn toate zilele se ducea el Ia un put de aducea apa pentru casi. ISPIRESCU,L. 386. § 243. Propozitia circumstantiala de mod se desparte prin virgula cAnd e asezat& inaintea propozitiei regente si cind nu se insista in mod deosebit asupra ei: Fara sa se turbure cat de cat de neajunsuri[,] Pandele calca intaia oarda pe calea cunostin{elor inalte. MACEDONSKI, O. III 57; Ca si cum ar fi lunecat inadins pe lang punctul meu de intrebare[,] se apleca in mod foarte firesc. HOGAS,M.N. 102, dar: Cum ai vrut tu s-a intamplat (subinteles: nu cum am vrut eu). Dupi regent, propozitia modal se desparte prin virgul& cand nu se insist asupra ei: n Scanned with CamScannerCopacii Cismigiului, cat si casele de pe ulitele din vale, spairgeay intunericul cu infifisarca lorf.] dup. cum bittea vantul. MACEDONSK1, O. Ill 56. . sir § 244, Subordonatele consecutive se despart in genere prin virguls de regent: a Incep ai se fncurca ciirtrile[.] incdt nu se mai pricep apuce. CREANGA, P. 201; Loi face cu cumitrului una{_J de si-a musca labele. CREANG, Asezate imediat dup’ predicatul regentei, consecutivele introduse prin denu se despart prin virgula: Clonciinirile deznidifjduite ale clostelor rifsunau de Iuau auzul. MACEDONSKI, 0. III 50. § 245 Subordonatele concesive, agezate fnainte sau dupa regent, se despart intotdeauna prin virguld: Cu toate ci intunericul s-a Lisat deplin[,] domnisoara vede. SADOVEANU,O. III 173: Cetatea n-avem génd sit i-o dtm cu una cu doudf,] mifcar c& nu sunt in ea nici averi, nici merinde. NEGRUZZI, I 172. § 246. Propozitiile conditionale, cAnd nu se inisist& in mod deosebit asupra lor (vezi explicatiile date pentru propozitia cauzal&, § 241), se despart prin virgula: Dacé ar fi fost dupa Georgescu[,] nici Virgiliu, nici Horatiu n-ar fi fost in facultate. CARAGIALE, O. II 31; As fi ajuns cu inghititul la capitul celalt al nafremiif,] dac nu mit oprea la timp méruntul meu cilugir. HOGAS,M.N. 125. § 247. Propozitiile opozitionale si cumulative se despart prin virgula de regenta lor: Af cit fiul se indeletniceste cu mofturil,] in loc s& invefe carte. CARAGIALE,O. V 323; Pe lnga ci era curalf,] apoi obisnuia sit se imbrace foarte elegant. CARAGIALE, 0. I 307. § 248. Propozitiile instrumentale, sociative, de exceptie si predi- cative suplimentare in general nu se despart prin virguli de regenta lor: Cu ce arde acolo sti c-ar fi uit boiereste un an de zile tot satul. REBREANU,R. II 109;. Fugcau tofi in toate péitile cu ce apuca a lua. GHICA, S. 319: 2 Scanned with CamScannerN-a stat mult Ja ganduri spre a vedea ca alta nu-i mai raméne decat si spele degraba putina. CARAGIALE, O. II 232; Ipate se trezeste intr-o zi cu socru-séiu ca vine si-I cheamé Ja nunta unui frate al femeii sale. CREANGA, P. 169. § 249. Propozitiile de orice fel, intercalate in. propozitia regent, se despart prin virgule: fn cap mergeau],] ca st deschid’t drumul,] dorobantii cu garbace. ODOBESCU, I 73 [finala]; Cipitanul era fnduiosat si simjea caf,] daca ar deschide gural,] I-ar napidi plansul. REBREANU, P. S. 83 [conditionala]. § 250. Considerate incidente, propozitiile intercalate intr-o frazi sau inur-o propozitie redata in vorbire direct’ (sau care urmeazi unei astfel de fraze sau propozitii) se pun intre virgule sau linii de pauza (vezi si § 281): — Ia citeste-mj-o si mie[,] zise Grigorita cum sttea cu fata-n sus si cascal,] si vad ce prostie ai scris. HOGAS,DR. 27; — Am sé-I trimet{,] raspunse ea scurt. HOGAS, DR. 80; Tar pe Ia capitul albiufei am géssit cateva rubiele, puse de turci[,] se vede[,] Ia capvl copilei. CREANGA, A. 21. PUNCTUL SI VIRGULA § 251. Punctul si virgula este semnul de punctuatie care marcheaza o pauza mai mare decat cea redat& prin virgula si mai mic& decfit cea redat prin punct. Oastfel de pauza este adesea necesara pentru a despirti propozitii sau grupuri de propozitii care formeazi unit&ti relativ independente in cadrul unei fraze. Fraza cAstig’ astfel in claritate si se evita legarea gresita a unei subordonate dinaintea pauzei marcate prin punct si virguld de propozitia imediat urmatoare. Alteori, punctul si virgula corespunde unei pauze pe care vorbitorul o face pentru a ardta c& partea de fraz’ care urmeaza e o intregire, o explicatie sau 0 concluzie a celor afirmate anterior. § 252. Propozitiile separate prin punct si virguli sunt mai mult sau mai putin legate intre ele prin continutul lor de idei, iar natura acestei legaturi este uneori exprimata si prin structura lor gramaticala. Ele pot face parte din povestirea de mai mare intindere a unui fapt, din descrierea 73 Scanned with CamScanner