Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Motivatie Si Recompensa Robert Schramm Compressed

    Uploaded by

    alchmist
    39 views185 pages

    Original Title

    395231377 Motivatie Si Recompensa Robert Schramm Compressed

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    39 views185 pages

    Motivatie Si Recompensa Robert Schramm Compressed

    Uploaded by

    alchmist

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 185
    motivatie si recompensa cum sa combati autismu cu propriile lui arme EDITURA FRONTIERA, Robert Schramm este analist comportamental acteditat (BCBA), cu studi de master in educatia speciala, gi conduce echipa de terapeuti eompoztamentali de la Knospe-ABA, cel mai mare institut ABA/VB din Europa. Knospe-ABA lucrea2i cu mai mult de 300 de copii din toatiJumea, aplicnd principle i procedurile analizei comportamentale. Antorul are gio susfinuti actvitate de lector, conducind numeroaseatelire gi conferinte in care if prezintd perspectiva practick asupra stinfei comportamentale, Robert Schramm, BCBA. Motivatie si recompensa - cum sa combati autismul cu propriile lui arme Manual ABA din perspectiva Comportamentului Verbal ‘Tiaducere din limba englezi de Elena Butugind-Carbunaru Musts ta Georpiana (Bolasre de (Lumina) Editura Frontiera 2016 Redactare: Tanna Achim Coperti: Gabriel Achim Tehnoredatare, DTP: Larisa Barbu, DTP Layout Solutions Robert Schramm, Motivation and Reinforcement: Turning the Table on Autism. A Teaching Manual for the Verbal Behavior Approach to ABA Copyright © Robert Schrasnm, 2006, 2011. All rights reserved. © Eaitura Fronticra 2016 pentru prezenta etic. Euitura Frontiera ‘Tal. 0736410433, wwwediturafrontiera.co office@edituralrontiera.co Deserierea CIP a Biblioteeii Nationale a Romaniei SCHRAMM, ROBERT Motivatie si recompensi : cum si combati autismal cu propriile lui arme: manual ABA din perspectiva comportamentului verbal / Robert Schramm ; tad, din Tb cenglezi de Elena Butusind-Carbunaru.~ Bucuresti : Frontera, 2016 Contine bibliografie ISBN 978-606-93371-9-6 1. Burugind-Carbunaru, Elena (trad.) 616.89-008.444.4 lor care lucreaza cu co- Desi acest volum se adreseaza pirinfilor si terapeu i din spectrul autist, autorul si editorul doresc si accentueze informapiile din domeniul analizei comportamentale sunt din ce in ce picare au tulbur fapeul ci mai numeroase gi in continuf transformare. Opiniile si tchnicile de lucru pre- zentate in volum reprezintd rodul eforturilor aurorului torusi, autorul, editorul si producatorul nu isi asumi rispunderea pentru aplicarea conginutului acestei lucrari. Inainte de a incepe oricase dintee terapiile/programele educasionale bazate pe aceste tehnici de lucru, cititorii sunt sfituifi si consulte un analise comportamental acreditat si cu experienf Pentru mai multe informafii despre autor sau institutul Knospe-ABA, vi rugim si vizitati pagina web www-knospe-aba.com. 6 Robert Schramm Dedicatie Existi doua grupuri importante de persoane fii de care aceasta carte nu. ar fi fost posibila. Primul grup ii cuprinde pe profesorii, cercetitorii si teore- ticienii din domeniul ABA/VB, care au deschis calea pe care ma aflu eu acum, Sunt prea mulfi pentru a-i putea menfiona pe tof dar iat cigiva cu adevarat remareabili: Mark Sundberg, Vincent J. Carbone, James Partington, Patrick ‘McGreevy, Jack Michael si desigur, BE. Skinner. Fara efoctul si expertiza lor stiinfificd, munca mea de predare nu ar fi atat de roditoare gi plina de satisfacti, _a fel de importanti sunt pirinfii copiilor cu autism care ne-au dat voie si participim la efortul intregii lor familii. Dragi parinti, ati patruns pe un terito- siu strlin, dar afi avut curajul si modestia de a cere ajutorul. Nadine gi eu vom pusta mereu in suflet bucuria pe care familiile voastre ne-au adus-o. ‘Motivatie si recompens& Multumiri ‘Multumese lui Elisabeth Giangrego, Eugene Catrambone, J.Michaels gi Beth Prieto pentru sprijinul editorial 5} pentru sfaturi, ar lui Kevin Corcoran pentru aportul la designul copertei. li mulfumesc gi sotiei mele, Nadine. Fara dragostea si ajutorul ei, aceasta carte gi institutul nostru, Knospe-ABA, nu ar fi posibile. De asemenea, le multumese fetelor mele frumoase, Zoey Taylor gi Laney Kay, Cartea lui tata ¢ gata acum, deci haideti la joaca! a RODGTE CHET ‘Motvapie § recompensa: ¥ Not& pentru analistii comportament: Aceasti carte se adreseaz’ parintilor, educatorilor $i terapeutilor care lucrea~ 24 cu copiti cu autism, care se confrunti cu probleme educafionale deosebite, dar care nu au o pregatire de specialitate. Acestor cititori imi propun sii le pre~ int stiinta importanti a Analizei Comportamentale Aplicate din perspectiva Comportamentului Verbal (ABA/VB). Volumul nu se adreseazii analistilor comportamentali care luereaz cu copiii, Ca analist comportamental acredi- tat BCBA, i-am invafat pe mulfi nespecialisti cele mai importante prineipii comportamentale, si aga mi-am dat seama ci motivul principal pentru care nu reusim intotdeauna si le transmitem piingilor cele mai importante aspecte ale metodei noastre este faptul ci insistim s& detaliem interactiunile dincolo de componenta lor practic’. Pentru un behaviorist, acest tip de analiza deraliata este crucial, pentru ci fer copilului cea mai bunt educapie posbilt. Insk car~ tea este conceputa astfel incat si le explice nesp plicati in educarea copiilor cu autism de ce au nevoie de astfel de informarii si cum le pot obrine. Cartea arati cum poate fi aplicatd teoria comportamentalé de piingi, edu- catori si terapeuti, pentru a-i ajuta pe copiii cu autism si invete. De aceea, am simplificat in mod voit definitiile conceptelor complicate si am evitat expli- cafiile lungi, care ar fi ingreunat textul. Mai mult, am utlizat termeni precum. sbunivoinga’, ,doring’, ,incercare”, ,infelegere” si control” atunci cand am ex- plicat motivele anumitor tehnici de lucru. Desi acesti termeni sunt mai degraba emofionali decat specifici limbajului comportamental, cred cA m-au ajutat si traduc limbajul stiintific in limbaj cotidian, Pirintii gi educatorii sunt coplesiti sau intimidati de detabile specifice ale aspectelor comportamentale pe care i ABA le folosesc atunci cand analizeaza gi dezvolti programe pen- tru copii. Metodei ABA ii lipseste un ghid practic pentru piringi si educatori, dapteze principle la viaga de zi cu zi si si transmita sfaturile pe care doar ani intregi de terapie cu un numar mare de copii le pot oferi. Prin accasté carte, recunose faptul cit incapacitatea de a preda eficient ABA celor care au nevoie de ea impiedic& educarea unui numar foarte mare de copii. Daci vrem cca strategia noastri sl ii ajute pe piringi si-si educe mai bine copiii cu autism, trebuie si fim noi ingine educatori mai buni atuaci cind predim familiilor metoda comportamentalé. Eu sper ca volumul de fafa s& pun bazele celor mai importante notiuni comportamentale si si atragi aprecierea unor aspecte care pana acum nu au fost prezentate favorabil. In afar de ajutorul dat familiilor pentru a constientizeza potentialul propriifor copii, am incredere ci toate expli- cafiile referitoare la eficienta comportamentala vor sprijini progresul stiintelor comportamentale, al interventiei in autism gi al educatiei in general. Noti: Am inclus in carte nu doar un numair mare de proceduri binecunos- cute din programele ABA/VB, ci si uncle recomandari care respecté principiile comportamentale si care s-au dovedit foarte eficiente in institutul nostru, unde lucriim cu peste 300 de copii din tii diferite. Am inceput si strangem date preliminare si am prezentat o parte din aceste concepte la conferinta ABA International din San Antonio (2010) si Denver (2011). Intentia noastrat este si continu si imbundtitim calitatea cercetirii pe care o desfigurim, pentru aalinia aceste recomandari la standardele comune internationale. Atunci cind discut aceste recomandati in carte, accept implicit faptul c& ele nu sunt incd recunoscute international. De aceea, trebuie luate in considerare ca alternativa doar atunci cand alte interventii comportamentale dau gres, par a fi sortite nereusitei din cauza consirangerilor contextuale sau pregint& anumite riscuri inacceptabile pentru copil sau pentru educator. 10 Robert Scheamm $$ Eee Nota autorului la cea de-a doua editie Bun venit la a doua editie « acestei cari, intitulatd initial Educarea pentre recuperare: cum si combati autismul cu propriile lui arme, si publicata in 2006, dupa aproape patru ani de lucru, Cea de-a doua editie, numiti acum Mott ‘vatie s# recompensa, include rezultatele a cinci ani suplimentati de educatie si experiengi, Schimbarea titlului a fost determinati de nefericita stigmatizare a termenului ,recuperare”in cadrul stiinfei ABA. Eu nu mi-am schimbat poi fara de cea ce inseamna recuperarea din autism sau fata de ideea de terapie de recuperare. Am decis doar ci volumul are mai multe sanse de a vorbi celor ‘mai mulfi cititori fird un titha care naste polaritagi. Trebuie spus ci volumul de fata a primit din partea specialistilor ABA multe laude, dar si critici. A fost Kaudat pentru valoarea informatiilor, usuringa infelegerii, abordarea controlului instructional si importanta pentru sustinerea programelor ABA/VB desfigurate casi sau la scoala. Criticile s-au indreptat spre utilizarea limbajului non-com- portamental,lipsa citatelor, precum si spre intenfia de a diseca anumite aspec~ te noi si mai putin cunoscute din ABA, cum ar fi capitolul despre ,control/ contracontrol” sau conceptul de recuperare din autism. Eu cred ci majoritatea celor care au criticat volumul nici nu I-au citi, ci doas se impotrivesc in general includerii acestor subiecte intr-un manual ABA/VB. In plus, va exista mereu un curent purist in stiinfa comportamentali, care sustine ci ABA profesati de altcineva nu mai este ABA, Insi eu cred ci toate aceste concepte isi au locul lor intr-un text despre ABA/VB gi reprezinti elemente cruciale pentru evolu- fia gtiingei, Pentru aceasti noua editie, am incercat si imbunitajesc aspectele pentru care cartea a fost Hiudata, dar sis explic mai bine valoarea aspectelor care au stamnit critici. Am inclus si 0 anexi despre ABA/VB, si anume capitolul »Abordarea ABA din perspectiva Comportamentului Verbal”, scris impreuni cu Regina G. Claypool-Frey. Pentru cei care doresc o justificare in plus pentru utilizarea programului ABA/VB, acest capitol oferd citate in sprijinul Analizei Comportamentului Verbal. Sunt convins ci editia aceasta este superioari celei dintai i sper cii veti fi mulfumiti de alegerea facut’. Robert Schramm Introducere 0 Introducere Pentru cd termenul expert” induce imaginea unei persoane care define toate rispunsurile si nu mai are ce invafa, nu am fost vreodati fanul titulaturii de sexpert in autism”, Probabil singurul individ cu adevirat sexpert” in autism este cel despre care se consider c& are autism, Autismul este o etichetit prin care descriem comportamentul specific al unui grup de indivizi. Stunci cénd alegem st-i percepem pe cei diagnosticati ‘cu ,autism’ drept finge altfel-decit-normale sau doar ca pe un segment al unci diversitafi umane firesti, alegem, de fapt, intre a-i teata si educa sau nu, Pentru A nu sunt convins ci autismul este un mod aparte de a fi, nu sunt sigur c& eu sau oricine altcineva poate fi considerat un expert in domeniu. In cel mai feri- cit eaz, mi consider un analist comportamental, un consultant in autism bine informat si un apisiitor al drepturilor copilului. In ciuda numirului de persoane cu autism pe care le-am ajutat, nu m-am striduit vreodata si devin un expert in autism, ci am incercat doar si ma documentez cat pot de bine pentru fiecare caz in parte gi sH aplic, in funcyie de cerintele copiilor, cea mai buna metoda de Tucru pe care 0 cunosteam. Astfel, sper c4 am reusit s4 ofer fiecirui copil sansa de a fiingeles aga cum mi-ag dori si fiu cu insumi ingeles de catre ceilalfi Cand utilizes termenul ,expert” in anumite paragrafe, recunosc implicit faprul ca, find specialist, putem sti mai multe despre diagnosticarea autismulu. nsa, cu excepfia situatiei in care triim noi ingine cu acest diagnostic, nu putem decat si identificim semnele gi simptomele si si oferim strategii demonstrate practic pentra ca persoanele afectate si-si poati trai viata mai bine. Mai mult, doar pirintii pot fi considerati cu adevarat experti in privinga copilului lor. De , Va Tog si luafi ca atare reticenta mea de a-i numi experti pe specialigtii indelung pentru a ajunge la acest nivel. Acest lucru se datorea: convingerii mele cX c& autismmul nu este o boali care necesita vindecare, ci o cticheta descriptiva pusd cuiva care a avut dificulrati de invagare. Din aceasta perspectivi a dificultafii de invitare incere si contribui In recuperarea unui copil. ,Recuperare” este termenul utilizat in cazul unui copil care a fost dia~ gnosticat la un moment dat cu autism de comunitatea medicali, dar care nu mai este considerat astfel deoarece comportamentele diagnosticate initial nu ‘mai apar, Acest lucru nu inseamni ci el este o persoana superioara faga de cea denumita astfel inainte de inlaturarea diagnosticului. Nu inseamné nici ca, 2 Motivatie 3 recompensa in vreun mod mistecios, cauza autismului a fost eradicata. Inseamna doar ct coamenii din echipa care il sprijing au gisit o cale de a-1 educa pe copil astfel incit medicii si nu-i mai poati aplica ctichete. Desi nu consider acest lucru drept telul meu principal, realitatea este ck unii copii se recupereaza prin metodele de predare deserise in carte. Alfi copii inregistreazd progrese importante sau de-a dreprul incredibile, chiar daci nu ating nivelul maxim asteptat. Tocmai de aceea, misiunea principala a institu- tului pe care il conduc, Knospe-ABA, a fost mere aceea de a-i ajuta pe copii si reugeasci in viapi cit de mult pot. In gandirea mea, acest lucru inseamna si juptim pentru recuperate, indiferent daca vom ajunge sau nu acolo. Din acelasi motiv, am ales ca titlu al primei edigii a cirtii Educarea pentru recuperare: curs sd combafi autismul cu propriile lui arme. Autismul este o tulburare misterioasé si cu potential devastator. Pentru cele mai multe famili, diagnosticul sumbru este inceputul unui drum sinuos, presirat cu teama si intrebari fird rispuns. In ultima vreme, tulburarile din spectrul autist au apirut, pe drept cuvant, tot mai des in presi. Numarul persoa~ nelor afectate pare a creste exponential, dar motivele acestui fenomen sunt inc neclare. Desi o persoand interesata, cu o pregitire medie, poate obfine destul de usor informatii de la un specialist, un sfat adecvat si cu adevarat justificat imine greu de gisit. Prin aceasta carte, dorese mai ales si ofer pati specialistilor in autism o surst onesti si documentati de informatit utile. Fiind educator, aparator al drepturilor copiilor si analist comportamen- tal acreditat, am lucrat cu copii cu autism gi alte tulburiri asociate in Statele Unite si in Europa. Aga am ajuns si intalnesc nenumarafi parinti ai ciror copii au primit diagnosticul de autism ~ familii clzora nimeni nu le-a oferit vreo recomandare sau incurajare pentru noua viaf’ care fi astepta, Lasagi si cearnd singuri o multime infiniti de teorii yi modele de terapie cu promisiunca fante- visti a unor vindecari peste noapre, acesti pirinfi sunt cei la care ma gandese. Desi cartea de fafa este foarte utila oricénai specialist care Iucreaza altruri de un copil cu autism, am scris-o gandindu-ma in primul rand la nevoile paringilor. Parinte care ai un copil cu probleme, vreau ca volumul acesta si igi ofere idei si sfaturi practice. Imi dorese si gisesti aici lucrurile fundamentale de care ai nevoie pentru a-i ajuta copilul si se indrepte spre o viatl plind de incredere si speranfa. O parte dintre aceste lucruri fundamentale te vor ajuta sX intelegi limbajul de specialitate al comunitatii preocupate de autism, iar altele ifi vor explica autismul gi, mai important de atat, impactul acestuia asupra familiei. De asemenea, este important si afli ce tip de asistenfat calificata iti sta la dis- pozifie si cd, beneficiind chiar si intr-o mic4 misura de acest ajutor, calitatea viesil intregii familii se poate imbundtafi considerabil. Cel mai important este si consticntizezi cil in viata oricdrui copil cu autism exista o singurit variabili constanti. lar acea variabili esti tu—&rintele sau ineriiitorul lui, Esti sineurul Introducere 3 care poate vedea toate modurile in care autismul afecteaz2icopilul si familia, De aceea, trebuie si gisesti increderea si rabdarea pentru a ofeti tot ce este necesar pentru dezvoltarea copilului cu autism, acordand atentie sporiti numeroaselor capcane care pot apirea. Multe dintre aceste capcane vin din sfaturile indoicl- nice si uneori chiar gresite, oferite de ,experti” care au incetat, pur gi simplu, si caute o metodi mai buni. Dia momentul diagnosticului, afi pornit intro calatorie la al c&rei final vei descoperi c& esti singurul expert in problemele copilului tau cu autism. Te 10g si iei acest volum drept ghid de calaxorie, Intre paginile sale, se gisese recomandatile si pirerile mele personale, toate funda~ mentate pe stiinfa Analizei Comportamentale Aplicate si a Comportamentulu Verbal (ABA/VB). ‘Am formulat aceste recomandéi pe baza experienfei mele practice cu copii situafi la diferite grade in spectrul autist. Voi explica in cuvinte simple de ce infelegerea principiilor ABA/VB reprezinti metoda optim’ pentru a aborda sistematic provocarile autismului. Folosese mereu exemple pria care arit c% piringii si educatorii au numai de cégtigat duct privese rezultatul iecdret inter~ actiuni in care este implicat copilul nu ca pe o ocazie de invatare pe care copilul 4. ,prins-o” sau a ratat-o, ci ca pe o experienta de invajure care este fie beneic, fie daunitoare dezvoltivii copilului, Indiferent de rezultarul los, interactiunile nu sunt niciodati neutre. Cand veti aplica lectile deprinse din aceasta carte la interactiunile zilnice cu propriul copil, vefi incepe s&-1 ingelegeti mai bine gi si-i oferiti, in acelasi timp, cheia enigmelor lumii sociale Probabil cel mai revigorant aspect al cArtii este acela ci nu reprezintd o dizertatie stiinifica despre terapia autismului. Exista multe lucrari de acest fel, despre care putetiafla consultind Anexa A, ,Abordarea ABA din perspectiva Comportamentului Verbal’, si alte texte pe acest subiect. Nu sunt om de sti- ingi sau cercetitor. Aproape toate materialele incluse aici provin nu din vreo teorie sau experienta personala iesite din comun, ci din interpretarea pe care am dat-o muneii de neinlocuit a celorlalji, Astfel de activitati s-au desfigurat si se desfigoara in continuaze in toatd umea, Lista oamenilor extraordinari si dedicafi care se afia in spatele principiilor enungate in carte este impresio- nanti. Printre ei, Skinner, Michael, Spradlin, Sundberg, Ray, Ruebner, Bram, McGreevy, Partington si Carbone merit mulfumiri pentru tot ce se afld in paginile acestui manual. Eu nu sunt decat un student, practician si educator. ‘Am studiat aproape toate, daci nu cumwva chiar toate terapiile autismului rec noscute si promovate in lumea larga. Am aplicat in mod practic multe dintre aceste metode in cazuri de copii sau adulfi cu sau fird autism, cu sezultatele diferite ca eficientl. Mi-am dezvoltat filozofia si abordarea pornind de la aceste ore nesfarsite de studiu gtiingific gi de la experienga mea practicé, ajutindu-i pe copiii cu tulburiri din spectrul autist si-si trdiasea viaga mai usor gi mai deplin. Sprijinit de votia:men si'de-echipa:de Ia Knospe-AHA, m-anr concencrar pe “ Mativatie i recampens transmiterea acestor tehnici citre persoanele care au cea mai mare nevoie de cle — paringii si educatorii copilului care necesita sprijin, Degi cartea de fat porneste de la experientele si parerile unui singur indi- vid, Analiza Comportamentali Aplicata (ABA) si Analiza Comportamentului Verbal (VB) nu se bazeaza doar pe atat. Eficienta utilizarii ABA se fundamen teaaii pe verificare practicd gi a fost demonstrati stiintific. Dovezile care sustin acest lucru au fost publicate, recenzate gi, de multe ori, replicate in mod inde pendent. De aceea, ABA adevenit metoda cea mai acceptati si este urmati de ‘puringii copiilor cu autism din intreaga hume. Mai mult, ABA este acum singura terapie recomandati pentru beneficiile ei pe termen lung de citre Ministerul Sanatifii din Statele Unite. Referitor la tratamentul autismului, capitolul al Ul-lea din Report on Mental Health [Raport cu privite la sinftatea mintala] (1999), emis de Ministerul Suniitaqi, afirma despre ABA: ,Treizeci de ani de cercetare demonstreaza eficienta metodelor analizei comportamentale aplicate in reducerea comportamentelor inadecvate sau in sporirea comunicatii, inva~ firii, precum gi a comportamentelor sociale adecvate.” De-a lungul studiilor si experientei mele, Analiza Comportamentului Verbal (VB) s-a dovedit a fi, firé niciun dubiu, abordarea cea mai avansati din punct de vedere compor- tamental si cea mai eficienta pentru ABA. A reusit si duct ABA dincolo de lectile din trecut ~ mecanice, repetitive si desfigurate intotdeauna la mast — gi a transformat-o intr-un program de invatare firesc, holistic si axat pe construirea comunicarii. Un program ABA/VB bun il invapi pe copil care sunt motivele din spatele relatiei ofer-primesc,atat de importanta pentru conectarca la lumea sociald, Atunci cand il veti obignui pe copil cu acest sistem de recompensare care este firesc in societate, il veti motiva si dezvolte relatii benefice si optiuni de invayare care vor depisicontextul de predare Cartea de fata doreste versititi gist le aduca acolo unde este cea mai mare nevoie de ele, adic De asemenea, ex plica beneficiile principiilor stiintifice pe care le-am studiat i a ciror eficienta am verificat-o singur. Pe parcursul cartii, demonstrez de ce combaterea efectelor adesea dificile ale autismului prin stiinfz ABA/VB este cea mai bund optiune de care dispuneti pentru 2-i oferi copilului sanse maxime de recuperare. Pie c& aveti un copil care a primit recent diagnosticul, fe ci I-ati implicat deja de mai mulfi ani intr-un program ABA, cunoasterea metodei ABA/VB este absolut necesari. Cartea nu este ins conceputa ca o resursa exhaustiva in privinga ABA/VB. Pentru a beneficia la maximum de principiile ABA/VB, si citigi mai mule si si ciutafi un analist comportamental acreditat (BCBA) care sa va ajute. Pentru mai multe informatii cu privire la dovezile stiintifice ABAJVB este cca mai buni metoda de terapie pentru copilul cu autism, va recomand cartea lui Catherine Maurice, Behavioral Interventions for Young Children with Autism (Interventii comportamentale la copii mici cu autism), ecomand Introducere 15 publicati in 1996, cea a lui Mary L. Barbara, The Verbal Behavior Approach [Metoda Comportamentului Verbal], publicata in 2007, si pe cea a lui Greer & Ross, Verbal Behavior Anaiysis [Analiza comportamentului verbal], publicat’ in 2008. Va sfituiesc sa vi familiarizati gi cu reviste stiinfifice precum The Jo urnal of Experimental Analysis of Behavior, The Analysis of Verbal Behavior, The Journal of Applied Bebavior Analysis sau alte publicatii specializate in educafie si terapia autismului. La sfarsitul acestei cArti, veyi gisi o listi de recomanditi de lecturi, printre care gi ABA: A Brief Introduction to Teaching Children with Autism [ABA. Scurta introducere in educarea copiilor cu autism] de Reg Re- ynolds (doctor in spihologie si psiholog licentiat) — o resursi accesibila pentru familiile care abia au aflat diagnosticul $i care vor sf affe de unde 5 caute informarii si sprjin ABA poate fi studiati acum la oricare dintre cele peste o suti de programe post-universitare, masterate sau doctorate acreditate care sunt disponibile in Giferite pari. Programele, codurile de conduita recunoscute international pentru analiza comportamentala, precum si numele analistilor comportamentali din tara dvs. pot fi consultate online pe site-ul Behavior Analysts Certification Board, -BACB.com. Volumul de fata vine in completarea acestor programe si publicatii adresate parintilor si educatorilor care vor si aibi o imagine limpede asupra modului in care ABA/VB fi poate ajuta pe copii st dobandeasct deprin- deri comportamentale, sociale, de comunicare gi de invitare. In ultimii ani, viaga pe care un copil diagnosticat cu tulburici din spectrul autist 0 poate avea s-a schimbat rnult. Tehnicile si metodele discutate in aceasta carte sunt catalizatorul acestei schimbiti pozitive. Sper cii vi veti bucura de carte si cd veti giisi in ea punctul de pornire al unei calitorii spre recuperare care va fi lunga, dar plind de satisfactii. Va rog si ma contactati la adresa robert@ knospe-aba.com oricand veyi vrea si impartisifi ganduri sau povesti despre experienta personal. TERMENI ABA/VB EXPLICATIIN LIMBAJ SIMPLU, Abilitate textuali: abilitatea de a citi un cuvant/cuvinte. Ability de ascultitor/Limbaj receptiv; respectarea instrucgiunilor care nu ne cesita raspunsuri verbale. ortamentala Aplicata (ABA): abordare validata stingific pentru si sprijinirea comportamentului. ingeleger Antecedent: orice element prezent in mediu inaintea unui comportament vizat Auutostimulare: acfiunea de autorecompensare prin misc3ristereotipe, repetitive. Aversiv: orice element care provoaca enervare, disconfort sau dure Cerere (engl. mand): solicitare. Ceringi/Indicatie/Instructiune/SD; orice solicitare flcutt de citre educator copitulu, aD ch Comportament concurent: orice comportament pe care o persoand nu il poate indeplini in timp ce realizeaza comportamentul vizat, is’ Comportament verbal: orice comportament care este in mod specific recom- pensat de alta persoana. x Comportament vizat: comportamentul care urmeaza si fie studiat sau modificat. Comportament: o interacfiune a unei persoane cu mediul, care are ca efoct 0 schimbare masurabili in acel mediu, Comunicare augmentativa: comunicare realizati prin mijloace asistate, Consecinfa: ceea ce se intimpli ulterior comportamentului vizat gi care poate exercita un anumit control asupra acestui comportament. (Criza de furie din timpul extinctiei: perioada de timp in care un comportament aflat in extinctie creste inainte de a incepe si scada. Denumite (engl. zact): eticheti ; Diminuarea promprului: acfiunea de a elimina sistematic un prompt dintr-un ep Sent Ecolalie: repetarca unui sunet, a unui cuvant sau a unei succesiuni de cuvinte enunfate anterior. Elan comportamental: procesul prin care it dati copitulu civ stimuli dis- strategiile obigmuite ale plrintlor eau ale educatorilor nu sunt eficiente in cazul v rieti comportamente intr-un mod care nu face decit si diminueze eficienta procesului de educate. Sore deosebire de alte dizablitii, simptomele autismulul nu sit vizibile i jsmul poate aparea spontan in simul unei familii t pet e oot cara complet, in doar ceva zie, un copil care pare perfect normal pana vrrinet Acest hucu se intaeaplé. de obicei in primi ret ani de vi Este dificil de explicat cum se poate ca un cop care se denvolta pe fect sii se schimbe vi sere ohi, Paring vid ci micupul pe care de aba incepeau 6 | descopere ite in continuare acolo, dar, din cauze necunoscute, rimidne ascuns spatele derealirii, incapabil si mai interactioneze firese. Majoritatea paringilor de co implicati gi devotati si ajuta acestor copii. Paring, ca si majoritatea educatorilor, nu au nici cunostinele, nici deprinderile necesare pentru a distinge intce motivate micujilor. Cand ne taportim Ia un copil cu autism, practcile ye bum sim pe care orice print sax de la nagtere. / hrcator le foloseste frecvent ax putea provoca un rezultat contrar celui agteptat ‘Cele mai multe lucruri pe care le invyim in primi doi ani de viagd vin din simitarea a ceea ce vedem. Copiii tipictajung si ne surprind cu ceea ce obsery8 si copiaza. Imitarea mig fchimb, copii ca autism nu reusesc si deprinda in mod natural jmitarea mis arilor Repestorial imitativ al unui capil eu autism este mai mereu precar 19 comparafie cu posibilititile unui copil tipic, Felul in care s-a format creierul,, specficitatea anumitorcicuite neurologice sau orientaren prvi ve fit prin tre posbilele teoriiexplicaive ale acestei situa. Experienfa mea de predare inva ficut si cred e& fenomenul menfionat mai sus apare, de si copilal cu autism. Jor sia limbajului pare a se deavolta de la sine. In pil eu autism pe care fi canose se nurara print ce ¢ Nimic nu-i poate opr si caute 0 cale mai bund de ooameni din lu copii. Insa cei mai snulfi dintre ef nu au reusit s& giiseasc’, st deyind sau sisi permitd aceasti cale mai bund. Pentru a fa ucrurile si mai grele decit sunt, Errijinl de care un pitinte poare benefcia din parten sory jciilor locale nu este + rrieaana la curent cu inovayile din domeniu si este Tipsit in general, de pt, ca urmare a diferenjelor de motivayie care exist intre copitul tpi Va ofer un exemplu. Laati un obiect (0 masinuf2, o baterie sau un stilou) Adultii cunose valoarea acestor obiecte si incearca si le-o explice copiilor prin jntermediul demonstratici. Atunci cand fi aduceti copifului o masinuya si vrefi gh: anttati cum si o foloseascl, scoateyi sunete care imiti motorul sau migcafi mayinufa inainte si inapoi pe 0 anumiti suprafapi. Daca vrei ca micuful si -o fixeze in telecomanda sau sum se utilizeaza un stilou, ii aritapi directie. opti cu autism pot i invefe si invat din mediul in ats te Prin siinte ABA/VB, putem inviqa cum si modificam mediul asf} incas copiti si aiba parte de mai multe reusite. Suntem cu tofii motivafi de luccuri naturale precim foamea,setea sa frigul Prngii na trebule Si facd vreodatd griji cum ot ivete pe copii sk doreasc Iucruri care le fac bine sau case fe npensea- a aets Ratomat. Astfel de doringe sunt fest, innascute. Tar multe dintre comportamentele noastre de 2i cu 74 au loc tocina) datorita acestor motivator: conditionafi, Este vorba despre lucrurile pe care invayam 64 pt Ie dorim gratie fe pozitive, Printre motivati se numari bani, bunurile materiale, stie cum si foloseasc’ o baterie, ii ardtagi cum intr-un alt aparat. Pentru a demonstra cum se tine corect stiloul in mAnd si cum se scriu iterele sau cum se deseneazi forme pe o hartic. In cazul copiilor tipici, ale caror motivatit sunt aceleagi cu ale des. ,accastl strategie functioneaK de minune, ducénd la imitasc sila folosirea ‘ulterioari a comportamentului respect. unei experient 24 Motivatie si recompenss ins atunci cand interesele copilului diferi prea mult de norma, ganscle cael si invete din observarea si imitarea actiunilor dys. scad considerabil. El vaalege mai degraba descoperirea autonoma ca metoda optima de a ajunge Ia consecingele dorite. Un copil printre ale cirui activititi preferate se afta Juminile intermitente, actiunile repetitive sau sunetele caraghioase nu va privi deplasarea maginutei pe podea ca pe un efect care meriti repetat. De fapt, doar atunci cind copilul elimin’ influenga dvs. din ecuatie si petrece mai mult timp iei care este im- singur cu maginufa, reugeste si descopere acea valoare a juc portanta pentru el, Poate cf o masind de jucarie nu reprezints pentru el decit patru roti pe care le poate invirt. La fel, emonstratia pe care 0 facet in fata Jui despre utilizarea baterilor lao telecomanda ar putea s8 aiba un efect mult mai mic decat spectacolu! rostogolisii baterilor pe trepte. Scrisul pe o bucari de hitie s-ar putea si nu insemne nimic pentru un copil care este mai degraba interesat sa apese incontinuu butonul din capitul picului. Daca astfel de situatii sunt frecvente, copilul va incepe s& se concentreze asupra obiectelor din jur si a posibilitafilor pe care acestea i le ofera, in de trimentul persoanelor din acclagi spafiu care incearci si-i demonstreze ceva anume, Oamenii ajung si fie perceputi ca instrumente ce faciliteaz accesul spre anumite obiecte sau chiar ca obstacole in calea dorintei copitului de a descoperi singur obiectele. El isi limieaz atenfia fata de ceilali si contactul vizual cu ei, sporind astfel timpul acordat descopericit mediului fizic ~ dar in defavoarea dezvoltirii sociale. As spune ca, pentru copiii cu autism, reactiile mediului natural la motivatiile lor extrem de diferite sunt cele care provoac genul de comportament care conduce Ia diagnostic. Cand lucram la 0 scoala din California, am fost profund impresionat de ‘un copil cu autisin care era de-a dreptul extraordinar. Aaron era un biiat de sapte ani, extrem de inteligent, dar foarte agitat, Primisem sarcina de a-l ajuta 3H fuck fata condigiilor dintr-o clas& I tipica. Ca mulyi alti paringi de copii di: agnosticati cu autism, gi piringii lui Aaron au refuzat si-si vada copilul exchus din sistemul gcolar de masa, Nu doseau si-1 vada ,suferind” intr-o clas alter- nativa. Voiau ca Aaron si fie intr-o clasi in care © agteptiri mari si modele pozitive de relasionare cu colegi. Px cd factorii acestia sunt esentiali pentru reusita fiului lor, in ciuda deficitului ‘comportamental. Asemeni altor paringi care, cAutand un model edu- ‘ilor copii, au fost nevoiti si se lupte cu un sistem scolar social cafional adecvat prop invechit gi supraincircat, pirinfii lui Aaron se simreau adesea marginalizagi sat jgnorati, Mult prea des, gexpertii” considera cd parinti ca ai lui Aaron nu int realigti sau refuzi si accepte adeviratul potential al copilului. Li se spune de multe ori cf fiul lor nu va vorbi sau tri independent probabil niciodati, iar ‘uneori Ii se spune chiar si se pregiteasca pentru decizia inevitabild a trimiterit copilului intr-o institutie specializata. Chiar gi eu — profesor si activist pentru Inteodlucere in ABA/VB 25 drepturile copiilor eu autism ~ am fost sfituit si nu le dau piringilor sperange false, incurajandu-i ca, intr-o buna zi, copilul lor nonverbal va vorbi. Sunt ferm impotriva acestor afirmatii care refuz4 orice speranta in primul rind, nu existi sperangi falsi. Exist doar speranfa sau lipsii de sperant’. Atat timp eat sunt responsabil de binele unui copil, voi alege de fie care dati si sper. Speranta, mentinut® cu ajutorul progresului este intotdeauna de preferat deznidejdii cauzate de o cunoagtere limita. Trebuie si continuati st sperati ch putefi gisi o metod mai buna de a-1 ajuta pe copil si progreseze, dar trebuie si fifi atenfi ce cale urmafi pentru a va indeplini aceastt dorints In al doilea rind, experienta m-a invatat ci nu putem porni de la premisa ca stim absolut tot. Atunci cand li se oferd sprijinul gi educagia necesar’, copii pot inregistra progrese insemnate. De vreme ce copilu! isi poate folosi limba pentru a emite diferite sunete, exist o sansi destul de mare ca el si invete si vorbeasci. Motivul pentru care multi dintre acesti copii nu au invapat inci si vorbeasci nu fine de capacitatea lor, ci mai degrabat de specialistit care aleg si decurajeze pirinfi gi sii le scada asteptirile in loc s4 caute o metoda mai buna. In timp, permanent descurajati gi lipsiti de rezultate misurabile, chiar gi cei mai luptitori pirinti ajung s4 fic cpuizagi. Daca se inarmeaza inst cu metodologii dovedite stiintific si cu strategii de predare capabile s4 declanseze schimbari, aceiasi parinti ii pot motiva gi pe alti si aiba agteptiri mai mari de la copil si st creasci sansele acestuia de a avea o viatd mai fericitd. Exist o mare diferent intre o afirmatie precum ,Copilul dvs. nu poate invsa” gi alta precum Niu cum s&-1 invat pe copilul dvs.” Nu lisati pe nimeni si vi spun’ primul lucra cand, de fapt, ar trebui si vi-l spund pe celalale. De fiecare data cand Aaron era implicat in activititi care i se pareau inte: resante sau amuzante, era la fel de simpatic gi iste ca orice alt baiat. Problema apirea insi la scoali, atunci cind Aaron trebuia si duci la bun sfargit sar care nu-L interesau deloc, Cand era provocat, acest baiefel era in stare si se transforme intr-un diavol tasmanian, Didea peste cap orice plan de a-l ori~ enta spre un scop pe care el nu dorea si-l ating’. Am folosit toate trucurile gi metodele pe care le stiam pentru 2-1 ajuta, inclusiv cerand ajutor din partea diferitilor ,experti” pe care i-am putut contacta. Am citit toate manualele spe- Cializate care mi-au picat in mana. Din nefericire, nicio metoda sau strategie nu a fost suficient de bund ca si ma salveze de la esec, Aaron gisea mereu o portifa pentn .cipa de planurile mele de a-1 inviya ceva ce el nu avea morivatia in- terioari si invere. Intr-un final, am ajuns la aceeasi coneluzic la care ajunses gi personalul de la scoala, si anume ci Aaron nu putea face faya educayici de asi si trebuia mutat intr-o clasd speciala.'Tin minte cA nereusita aceasta mi-a 2druncinat increderea in mine, La urma urmei, ce fel de specialist in educatie incluzivi cram eu daca ajunsesem si le spun piringilor ci ful lor nu putea fi integrat? Situasia imi aminteste de o glum’ pe care am gisit-o amuzanta das, 26 Motivatie girecompenss din pacate, adevirata: ,Ce este un specialist?” ,O persoand care stie aproape totul despre aproape nimic.” “Atunci cind intalnese un copil care are aceleasi nevoi ca Aaron, mi gindesc ce s-ar fi intimplat daca Fas fi intilnie pe baiat cdtiva ani mai tarziu? Sau gi mai bine, ce s-ar fi intimplat dac& cineva m-ar fiinvajat ABA/VB cativa ani mai devreme? Am pierdut de mult timp lepitura cu Aaron si cu familia lui, dar inci ma mai intreb ce face. Aga cum am spus, incapacitatea mea de a-l ajuta pe acest bjt mi-a influenfat drumul profesional mai mult decit orice altceva De multe ori in viay, succesul se naste doar in urma unor mari infrangeri. Incapacitatea mea de a-1 ajuta pe Aaron sit aib un viitor mai bun a fost ince patul unui dram nou pentru mine, Datoriti lui Aaron am ajuns si descopar ‘ABA, de aceea nu-I voi uita niciodati, aga cum nu voi uita doringa pe care mi-a insuflat-o de a gisi o metoda de predare mai bund. Pentru a-mi imbundtati metoda,am inceput st particip la cursuri de formare destinate educatorilor care Inereaza cu copiii cu autism. Am studiat Sistemul de Comunicare prin Schimb de Imagini cunoscut sub numele PECS (www:pecs.com) si am inceput si-] folosese cu elevii mei, cu un anumit succes. Am studiat prograaul TEACCH (www.teacch.com) si l-am aplicat, de asemenea, elevilor mei, bucurandu-ne de anumite reusite. Am studiat terapia prin joc a Ini Stanley I. Greenspan, aga-nu- ita Flbartime (www.floortime.org), pe care am aplicat-o cu un anumit succes elevilor mei. insé cele cdteva situatii in care am repurtat succese m-au ficut si cred cA, de fapt, de abia invigam si folosesc uneltele cu care si construiese un perete sau o usa. Stiam cX nu era de ajuns pentru mine sau pentru copili pe care voiam si-i ajut. Ca si pot stipani cu adevirat meseria, aveam nevoie de cineva care sii mi invete cum si construie . Ca si pot face un hier deosebit pentru acesti copii, trebuia si invaf si lucrez asemeni unui tamplar. Pana la urma, ciutirile m-au condus spre Analiza Comportamentali Apli- cati (ABA), iar apoi citre abordarea ABA prin Comportamentul Verbal (ABA/ VB). Timp de multi ani, stiinta ABA a fost cunoscutd in Jumea autismului drept modificare comportamentali sau metoda Lovaas. sa spunem c& Dr. O. Ivar Lovaas si alfii asemenea lui au fost doar cei care au implementat prima oari ABA in cazul persoanelor diagnosticate cu autism. Principiile pe care Dr. Lovaas si-a bazat programul au fost dezvoltate de B. F. Skinner gi pot fi gisite in volumnul intitulat The Bebavior of Organisms [Com- portamentul organismelor}, publicat in 1938. [n ciuda faptului ca Dr. Lovaas 4 muncit mult pentru a-i convinge pe ceilalti ci ABA este o metodi de a-i ajuta pe copii cu autism, felul in care erat ingelese gi implementate principiile comportamentale la acea vreme ar fi perceput astai drept brutal si complet nepotrivi. Insa cu timpul, datorita cercetirilor continue, primele metode de aplicare au fost considerabil imbunatatite. Desi continua si fie stigmatizati in lume din cawza procedeelor folosite de numerosi specialisti in modificare c toatl ci Intraducere in ABA/VB 7 comportamentala din anii 1970 gi chiar de la inceputul anilor 1980, stiinga ABA a progresat constant de-a lungul anilor. Pe masura ce tehnicile si stra- tegiile vechi au fost testate si imbunstifite, a sporit gi capacitatea noastr de a ingeloge cum ii afecteaza autismul pe copii, dar gi cum putem si inluengim in bine autismul, Pe misurd ce stinga ABA s-a dezvoltat i eficienga ei a crescut. ABA pe care 0 recomanclim az seamiini foarte pagin cu ABA care era utilizati de pionierii acestui tip de interventie terapeutica. Interventia stric planificata din trecut a fost acum inlocuiti de o abordare personalizata gi de spontane~ itate. In general, utilizarea tehnicilor aversive a fost inlocuitl cu procedecle de motivare pozitiva. In locul unor medii de invatare sterile gi total lipsite de clemente distractoare, sugerim acum contexte de lucru firesti Indiferent insi de schimbirile care au survenit in tehnica de lucru, principiile hui Skinner au rimas in continuare fundamentale pentru ceea ce inseamni Analiza Compor- ramentalii Aplicati Pirintii care au fost expusi metodelor timpurii de ABA s-au trezit in si- tuatia de a face o alegere dificil. Desi existau din ce in ce mai multe dovezi cu privire la eficienja ABA in educarea comportamentului si a abilititilor de invitare ale copilor, parintii aveau de-a face cu metode adesea grou de acceptat. Lise spunea ci exist o cale de a-i ajuta pe copii sit invere mai eficient, dar cl metodele folosite pentru a ajunge acolo erau deseori neplicute. Timp de mulfi ani, ABA a ajutat enorm anumite familii, in vreme ce multe altele au decis rezultatul scontat nu merit parcurgerea intregulai proces. {in ultimele doua decenii, s-a produs 0 schimbare care ne permite ABA este alegerca justi pentru aproape toate familiile care au copii cu autism sau tulburiri asociate, Aceasta schimbare a fost dezvoltarea abordeii ABA prin Comportamentul Verbal (VB), Datoriti dezvolticii metodei VB, ABA reprezinti acum alegerca optima pentru aproape toate famille care au copii cu autism. VB reprezinti atat 0 filozofie ABA, cat si 0 serie de tehnici de predare care sunt dovedite practic gi care concentrea7i principiile ABA referitoare la achizitia abilititilor lingvistice. Ci care au dezvoltat VB ~ Jack Michael, Mark Sundberg, Joe Spradlin si alii ~au fundamentat o serie de tehnici noi prin care au adaptat cartea publicati de Skinner in 1958, Verbal Behavior, la nevoile copiilor cu intarzieri de limba). Printre acesti inovatori — multi dintre ei profesori sau student la University of Western Michigan din Kalamazoo — se afli si Dave Ray, Tom Rueber, Steve Bram sau Cassie Briam, Tocmai datorita diferentelor de procedurit care au aprut in abordarea autismului prin metoda Comportamentului Verbal, ade viratul potential al stiinjei ABA a inceput si fe ingeles (va invit si consultagt Anexa A, scrisi impreund cu Regina G. Claypool-Frey, pentru mai multe in- formatii despre abordarca ABA/VB). mim ¢: Motivate i recompens® De la sfirgitul anilor 1990 si pani in anii 2000, intr-un interval de timp relativ scurt, Comportamentul Verbal a devenit alegerea numirul unu pentru terapia autismului in Statele Unite. Datoriti ABA si, in mare parte, datorita inovatiilor aduse de Comportamentul Verbal stiintei ABA, un numa tot mai mare de copii progreseaz si inving efectele autismului. Unul dintre motivele principale ale acestei reusite este includerea patinfilor ca factori decisivi in edu carea copiilor. Pirinii au fost marginalizati mult prea mult timp, cerandu-li-se doar si asiste neputinciosi la regresul constant al copiilor lor. De ce trebuie si ne bazin doar pe sistemul scolar care, de multe ori, nu gtie cum si-i sjute pe copii cu autism si progreseze gi care are bani doar att cit st asigure un numir minim de servicii specializate? De ce trebuie ca 0 familie si pliteasci anual sume cuprinse intre 20,000 si 50,000 de dolari, ba poate chiar mai mul, pentru furnizori privafi de servicii ABA, care solicit angajarea proprilor terapeuti ping la 40 de ore pe siptimand pentru a lucra cu un copil? Acum piringi pot si invefe singuri principiile ABA si procedecle Comportamentului Verbal. Odari ce au deprins aceste metode, vor incepe si profite de toate situatile care apar in interactiunea de zi cu 2i dintre ei si copil Pentru a-i ajuta pe copii si progreseze, piringi tebuie si foloseascd miile de situafii cotidiene prin care pot preda abilitagile firesti de socializare yi comu- nicare, Ulterios, pot angaja un terapeut individual contra unui tarif negociabil De multe ori, se poate conta gi pe alfi membri ai familiei sau vecini care si vind de bunaivoie si ajute. Studengii la Psihologie sau Stiingele Educatiei accept adesea si lucreze gratis, pentru ci astfel castiga experienga si incredere din partea profesorilor. Paringi si consilieri fi pot pregiti pe acesti voluntari sau pe terapeuti, pentru ca munca alturi de copil si se desfigoare cit mai eficient si mai pugin costisitor. Unul dintre cele mai bune exemple in acest sens vine Gintr-o familie care a avut doi copii cu autism. Mama se numeste Juliet Burk gi nu intimplator am scris c& ,a avut” doi copii cu autism: Ethan, al doilea fu al lui Juliet, este considerat recuperat. Alituri de echipa sa de ajutoare de la domiciliu, Julict a reusit, in aproximatiy patea ani, s4 elimine eticheta ,autism” de pe unul dintre cei doi baieti Amn doi copii cx tulbuertr din spectrul autist. Unul dintre ei este complet recupe rat si nu v-ar erede dacd i-afi spune ca a fost vreodatit cdtusi de putin autist. Totul a disparut. Nicio urma nu a mai rémas. NIMIC! Mai am un mult mai bine. Fi este ined gre Nimeni nu miva promis oresdata recuperarea, Nu am auzit pe nimeni care sa promita acest Lucru Am fost mai degraba avertizata ca strasaturile specifice vor persista”. Dar terapeutii nostri plini de devotam eri pentru noi, mi-au hrinit _mertu speranfa vazand progresele copitului. (Juliet Burk) ar are 0 viafa plind gi se bucura de Introducere in ABA/VB 2 Sunt ferm convins cA piringii au o important cruciala in aplicarea ABA. Am vizut mult prea multe programe care, din cauza lipsei de implicare a pi- ringilor in terapie, au dat gres in mod neagteptat. Cele mai importante trei motive pentru care programele desfigurate acasi nu dau rezultate, in ciuda une! analize comportamentale corecte, sunt timpul, banii si consecventa. Pregatirea mai bund a pirintilor si 2 celorlalte persoane care au grija de copil acasi este esentiala pentru preintampinarea acestui egec. Este dovedit faptul ci volumul de timp in care un copil este programul terapeutic este extrem de important pentru zezultatele finale, Gru- pul de studiu initial condus de Lovaas (1987) recomanda cel putin 40 de ore saptimanale pentru o interventie comportamentala intensiva. 40 de ore nu sunt usor de gasit. De fapt, majoritatea programelor au dificultafi chiar gi in programarea consecventi 2 25-30 de ore de munca. Programele non-compor- tamentale oferii adesea si mai putin’ terapie directa. Timpul este important, pentru cl orice interacfiune conteaza, iar repetitia este cheia invaarii noilor abilitisi. Mai putin timp de lucru duce la mai puine exerciti pe zi, obiectivele fiind astfel aglomerate in intervale scurte, delimitate de pauze lungi. fn plus, se reduc sansele de generalizare a abilititii independent de mediu sau de educator. Cu o pregitire adecvati, piringii pot compensa insi lipsa orelor de lucru cu terapeutul, evitind astfel de situagi $i banii sunt un obstacol. Plata cu ora a persoanelor care lucreaz’ cu copiii timp de cel putin 40 de ore pe s&ptimani constituie o povar3 fi pen- tru bugetul familiilor, dar gi pentru institugile care sustin terapia (firmele de asigurare, scoala sau administrafia locala). [nsa parinfii pot lucra gratis alaturi de copiii lor. Prin urmare, insistam asupra instruirii parintilor ~ doar astfel terapia nu va mai fi un ajutor profesionist costisitor, ci un sprijin oferit gratuit de familie, ceca ce va reduce costurile suportate de farnili i insticug Nimeni nu poate fi mai motivat si ating& rezultate bune, mai incurajat de progresul copilului si mai mult timp prezent pe parcursul terapiei decat pirin: tele. Tutorii sau terapeutii insofitori vor cauta si castige experient’ alituri de copii diferiti, vor pleca de lang elevi pentru slujbe mai bine plitite, iar toate acestea vor cauza fluctuatii in programul copilului, Parinfii ins stau mult mai mult timp alituri de copil iar aceasta consecventa duce in cele din urma la rezultate mai bune. Parintii insotesc copilul in medii diferite pe tot parcursul ailei, ccea ce face ca generalizarea abilititilor nou dobandite si fie mai usoar’. Pentru ci parintii sunt mereu prezenti si motivati, integrarca lor ca element sential in programul de terapie garanteaz’ rezultate optime. Este important insa ca interventia piringilor si porneasca de la practici demonstrate stiintfic. Indiferent daca este implementati de terapeuti, pizingi sau de ambii, ABA trebuic si fic stiinga din spatele programului dvs. Daca te- Tapeuti sau educatorii copilului nu folosesc o forma de ABA pentru educarea x0 Motivate girecompenss copii dvs. cu autism, probabil nu au cunogting de mumeroascle doveri st santice in favoarea ABA. Mai mult, daci folosese ABA fii. integra gi Come portamentul Verbal, inseamna ci au sunt la curent eo cercetarea actual si cd ronvaforitatea cazurlor, nu mai ofer% o interventie de caitate. In concluvie, ‘daca nu sunteti pregatit, ca pirinte, si aplicagi un program comportamental ca inic in toate interactiunile 2lnice, serviciile ABA/VB primite de copil nu jati un copil eu autism st comunice mai bine gi si in teracjioneze social, dar nu va narmafi cu principle infei comportamensale este ca si cand afi incerca si construigi un avion care si zboare fird a intelege Tezile Jui Newton si conceptul de 2bor. Poate avejinoroe si construlfi eva cae functioneaz’, dar la fel de bine poate si.nu va jas nimi Calea catre o metod mai bund de predare nu a aparut yor. S-a dezvoltat in urma reusitelor si eecurilor multor oameni la fel de inteligenti si implicast tive, Oriunde vi aflai acum dvs. sau copilul dvs., mu uitati cf viaja este © fompenselor, Adevarul este cA recompens actioneazi atunci cand este flositt

    You might also like