Download as pdf
CULTE RELIGIOASE MAI NOL IN ROMANIA
‘Legen s-a dat prin Moise, dar haral si adevarul
au venit prin lisus Hristos
(oan 3, 17),
1. CULTUL CRESTIN BAPTIST:
1. Originea cultului baptist.’ Ca bisericd, baptismul a aparut in secdlul al XVI-lea,
inst teologii si istorieti baptist alien’ cd originea cultului se afli in epoca ctestinismulvi primer.
Nu surprinde aceasti afirmatie, fihdea toate sectele religioase si-au revendicat inceputul in
Primele timpuri crestine sau chiar fit fnsusi actul de nagtere al crestinismului, Se stic c& toate
religiile noi au wn ,,bote2" specific: :
Cert este cl atit izvoare baptisie eft si nebaptiste desemneazi ca ,straimosi* ai cultalul pe
anabaptisii secolului al XVI-led, ‘Wit’ autori baptist, im scopul de a prezenta istoria cultural
mult mai bogati si cu radicini f'primele veacuri crestine, pretind ci anabaptistii au avut ca DENOMINATIUNI CRESTINE, DIZIDENTE... 135
Precursori unele ,,curente evanghelice, cunoscute-in perioada-cuprins’ intre sec, XIL-XV sub
numele de bogomili, novatieni, donatisti, pavlicieni, catari,, waldenzi, albigenai ete
In sec. al-XVi-lea, anabaptistii formau o' sect destul de-obscura in Germania, ,,0 secta
fri dogme precise, bine determinate, uniti nu numai pritopozitia comuna a membrilor ci
impotriva tuturor claselor stipinitoare si prin simbolul comun’ al celui de al doilea botez, 0
Sect strict ascetic prin felul ei de viafi, neobosité, fanaticl...“. Se pare c& anabaptistii ar
rémas férd ,,istoric si mu ar fi ajuns un nume proscris in Europa daca nu ar fi avut loc intilnirea
lor cu Thomas Mitnzer (revolutionaral ,pleben“ spre dedsebire de Luther ,,reformatorul
burghezilor*). 7
Thomas Miinzer, niscut in jurul anului 1498, la Stolberg; in munjii Manz, era un erudit
teolog catolic. A obfinut de timpuriu titlul de doctor in teologie, apoi a fost numit diacon la o
ifinistire de maici din Halle. Rézyritit ined din timpul scolii impotriva arhiepiscopului de Magdeburg
Si @ catolicismului in general, Mitnzer a tratat cu dispref, ebiar,dupi ce a ajuns cleric, ritul $1
dogmele bisericesti catolice, dupa cum spune Luther. L-au pasioaat misticii medievali, tn special
operele hiliaste ale. lui Joachim de Calabria, care vorbeau despre imparitia de o mie de ani a lui
Dumnezeu pe print. ,Lui Miinzer i se plrea c& imparijia deo mie de ani si aspra judecare a
bisericii denaturate si a lumii descompuse, pe care aceasta 0 vestea gi o zugrivea, se apropie odati
cu reforma si cu starea de frlimintare generala a-epocii*. Adgpt.al lui Luther, Thomas Miinzer se
desparte curind de acesta, avind vederi mult mai radicale, cate vizau societatea insti si nu mumai
reforma religioas’
In 1520, Mitnzer a plecat la Zwrickau, unde a fost ,,pritntil™piedicator evanghelic, Acoto el
2 gésit una dintre sectele de hiliasti exaltafi carecontinuau's&’existe in multe regiuni, nestiute de
nimeni si care, sub haitia umilinfei si a sihistriei lor de momeat, ascundeau opozitia crescind’ a
straturilor celor mai de jos ale societatii, impotriva situatiei-existente. Toti hiliastii isi revendican
originea in ,,venirea lui Christ in jurul anului 1000. Datorit& agitatici mereu crescinde a maselor,
acestia iegeau la lumina zilei, tot mai fafis si mai stiruitor. Tira Secta anabaptistilor (negau
botezul catolic), in fruntea cireia se afla Nicolae Storch. Acesta era un tesitor din Zurickau, la
inceputul sec. XVi-lea, conducatorul sectei locale @ anabaptistilor, care, sub influenta lui Miinzer,
@ propovaduit rascoala populark impotriva Bisericii si a feuidalilor laici. Anabaptistii — inainte
do baptisti ~ predicau apropicrea judecdtii de apoi sia impiraie! de o mic de ani, ,cadeau in
trans“, aveau stiri extatice si darul* proorodiri 4
Pe acestia Miinzer i-a attas de partea sa, din rindul Jor. si-a recrutat emisarii revoltei, a
carei izbucnire generala se va produce in aprilie: 1525. :
Thomas Miinzer-ataca nu qumai principiile de baz ale.catolicismului ci si formele sale
de manifestare in Biserica Apusean’. :
Concepfiile sale continuau revoltele spiritelor eretice din vigmuirile trecute. Miinzer tigiduia
volul Bibliei ca revelafie unicd si infailibilé; despre credinja spunea c& e trezirea ratiunii, iar
Tafiuinea este adevarata revelatie. Raiul mu este’ dincolo, crédinciosii au misiunea de a instaura
rajul pe pimint. Hristos a fost un om ca tofi oamenii, un profet si un invagitor. impartasania
este o simpli cin’ comemorativa, fard nici un adios haric’ si inlulte aitele
Doctrina sa socialéera strins legati de aceste concepyii celigioase si depisea relatiile de
clasi $i politice de atunci, propunind comunitatea bazatd.pé, egélitate. Prin impiritie de o mie
ce ani, Miinzer dorea aici pe pamint o societate firi deosebiti ‘de clasé, fri o autoritate de stat
strain de membrii societifii si opusi lor. - 136 CALAUZA €RESTINA
Adept la fuceput al colegului sé Lather, Miinzer i numea acum Pe acesta care ghifuits,
acuaindu-} e& s-a oprit la jurnatatea drumului (1517), adicd mumai le reforma religioas’ si a
pactizat eu principii, Declansindu-se, razboiul taranese, Luther Snsusi striga impotriva adeptilor
Jui Miinzer: .....S-i sfigie in bucdfi,sé-i sugrume gi sd-i Junghie... ca pe niste ctini turbati!*
fn mai 1525 risculajii au fost inttingi. ..In prezenga Principilor, Miinzer a fost torturat $i
apoi decapitat. El a pisit spre locul executiei cu acelasi curaj de care diduse dovad si in
timpul vietii. Avea pe atunci cel aiult: 28 de ani. Este socotit de multi o jertf neoprotestanta*
Si martirul furiei lui Luther. Minizer'a fost podui peste Reforma al tuturor ereziilor.
Intre anii 1532-1535, anabaptistii sau rasculat din nov, la Minster, in Westphalia, condusi
de eroitorul Johann Bockhold (Johan de Leyde), dar si de’ data aceasta sfirgitul a fost tragic.
Dezastrul de la Minster a pus eapat réVoltei sociale’si politice a anabaptistilor. Acum, anabaptismal
in urma esecurilor dezastruoase;” Snabaptisti au devenit prooroci pe continentul european,
Persecutaji si de eatolici si de protestati}i, urmicigi de principi, ei san imprastiat si s-au divizat
Se pare ca thainte de rézboiul far%inese-ait fost nusnai anabaptisti hiliasti ~ cei pe care i-a atras
Minzer sub influenfa sa. Dupa iafiingerea din 1525, 0 parte din acestia au renuntat la revolta
Social& si si-au Iuat numele de anabaptisti biblici, pentra a putea sepa de urmétire; © alt parte
$8 rofugiat in Moravia, formind“o’ grupare cunoscuti sub numele de anabaptisti_ moravieni,
eosebit de pasnici, si care, o partej’s-an unit cu adepfii usif
Cel cate a relnviat enabaptismul, intr-o form nova, degajindu-t de pomitile rizboinice si
“evendicirile sociale, a fost Simion:Menon, un proot catolic rebotezat, in 1531, de un anabaptist,
Menon si-a consactat apoi viata reoiganizarii sectei anabaptistilor, adoptind practici biblice, in
special sub influenfa anabaptistilor moravieni, a facut multe c<orii misionare in Europa,
ergenizind biserici in Olanda, Germania de Vest ete. adeptii sii lund hnumele de. mmenoniti*
Dupi moartea sa, membrii sectei.au remunfat la ruptura total de viata societitii, izolare,
ffir a se reintoarce la vechile porpiri ale anabaptistilor din vremea hii Miinzer,
Aceasta ar fi, pe scurt, ,preisigria™ baptistilor: anabaptistii gi menonifii.
2 Scurt istoric. in forma dn. care se cunoaste astizi, baptismul a aparut in Anglia, la
inceputul sec. XVI-lea. insa istoria baptismului din aceasta perioada este destul de confuza,
sal baptismului a fost Semnat, de fapt, in Olinda, veriga
i fii. Ih 1608, un pastor puritan, John Smith,
fondatorul unei congregati seperatiste (1606) cinigréazs din Anglia in Olande, nTeologii* baptist
Spun ¢& Smith, sub influenfa menonijitoy; capata convingerea cd mu pot fi botezafi si copiil, deoarece
nu exist nici un ,,temei* in acest sens in Noul Testament. Smith se autoboteaz’, formind o nowi
comunitate, botezindu-i prin stropire pe: cei care-] unnau si luindy-si numele de baptist. Dar nu
dupa multi vreme, Smith a regretat autobotezul su si impreund cf majoritatea grupuli, a cert
menonifilor si-i primeasca in secta lor, Nu tofi cei botezati de Smith au acceptat trecerea Ia menoniti,
in fruntea acestora situindu-se Thomas Hobwys. In 1611, Holwys, impreuna cu micul grup care nu
Ha urmat pe Smith, revine in Anglia $i tntemeiaza prima biscrica baptista, la Londra
fundral beptistilor a creseut, desi au" av si perioade de persecutic pind in 1689, cind comunitifile
lor au c&patat dreptul de organizare:
Baptist s-au divizat incd de a'iaceput fa dou grupai distinct: ,baptist generali, discipotii
'vi Smith si Helwys, care sustineau dectrina mintuirit generale, dapi eare Hrisiee « murit pentru DENOMINATIUNI CRESTINE, DIZIDENTE. 137
salvarca tuturor oamenilor, si ,baptistii particular adepfi ai unei grupari in frunte cu un fost
pastor puritan; Henry Zacob care accepta concepfia calvinll # mintuitii particulare, adic’ Hristos n-
@ murit pentru tofi, ci numai pentru cei alcsi, predestinati pentru’ salvare.
Aceasti despiirtire conventionald s-a atcnuat in cuirsul secolului al XVIII-lea, cind cele doa
curente sfirsiseri, in 1791, prin a se uni sub o singura ‘denumire si organizare — baptismut. Av
continuat ins& st apara disensiuni in sinul baptismului’ ceéa ce a dus Ia nasterea multor ramuri
baptiste si baptismnale care continua si acim. eo
Baza doctrinari. — Abia pe la 1900, s-au ctistalizat citeva principii: autoritatea Bibliei,
necesitatea unei experiente personale cu Dumnezeu pentru‘omul care devine membru al comi
nitafil baptiste; administrarea botezului numai adultilor cafe pot injelege semmnificatia acestuia,
spre deosebire de copii care nu sint constienti de primirea botezului ete
Dupi unii istorici, baptistii mu au un Crez oficial, confesiunile de credinja au fost stabilite
in diverse date si locurl. Se pare oii prima confesiune dé credinfi baptist? a fost adoptata in
1689 cind au c&pitat libertate deplind in Anglia, confésiunea aceasta fiind reeditats i 1855,
1958 si 1966, dupa cum afirma teologii baptisti, Redim din. Marnuisirea de credingé a Cultului
baptist punctele doctrinare mai importante.
3 Invafitura de credingi: 1. Scriptura este inspitaté de Dubul Sfint, este cuvintul tui
Dummezeu seris; 2. Dumnezeu este creatorul, sustinstoral §i'stépinitorul tuturor lucrurilor, intreit
{n persoane, Tatél, Fiul si Sfintul Dub; 3. Onul este creat de Durmezeu, trupul sue ficut din
{frind, iar natura spirituald e din Dumnezeu... El rispunde de fupte, vorbe si gindurile lui; 4. Pacarul
Ademenit de diavol, omul nu a ascultat porunca Tui Duthnezeu gi astfe! an intrat in lame picatul
5 blestemul. Pacatul este lipsa de conformitate fafi de légea moral a lui Dumnezeu, fie intro
actiune, dispozifie sau atitudine. Pacatul este universal, iar cousecinja acestuia este moartea spirituald,
5. Mintuirea este sciparea omului de sub urmarile pacatului, omul nu se poate ascunde. Nu-si
poate crea merite, prin fapte bune, ca.si-si acopere!trécutul vinovat. Mintuisea so da prin
harul Iui Dumnezeu, care e gratuit. Omul:picétos prin, juagtere. se poate mintui daca indeplineste
Goud condii: pocainta si credinta, 6. Nasterea din now este regenerarea vietii, inzesttarca Ge o
disporitie deosebit’ care cuprinde intelectul, sentimentele, si vointa. 7. Biserica cuprinde totalitaten
credinciogilor din toate timpurile. Nu e © organizatie paminteascd ,vizibilé, ci organismul vin,
spiritual, al color mintuifi, adica al celor care au crezut in, Hristos sf au fost snascufi din nou"...
& Slujitorii Bisericii sint de dou’ categorii: pastori $i diaconi, ,Ordinarea® acestore se fee prin
Punerea miinilor. Pastoral se ingrijeste de supravegherea,-pistorirea si cirmuirea spiritual... Diaconii
‘jut pe pastori in administrarea bunurilor materiale ale bisericii $i initiaza actiunile filantropice,
_Preofia® mu formeazi o clasd specisla, ci o calitate pe care 0 are ficeare credincios: ea ¢ univereale
(subl. n.), Fiecare eredincios ¢ un preot* si are dreptul, de.a se apropia de Dumnezeu prin lists
Hristos, fara alt mijlocitor. 9. Simboturile Noului Testament ~ Biserica nou-testamentar® are dowk
Simboluri: Botezu! si Cina Domnului. Acestea au sint taine (subl. n.).
Botecul se-sivirseste prin afundarca in-numele Treimii: El este simbolul inmormintirii omului
Vechi si al invierii omului nou. Nu are calitatea de a curiti picatele, aceasta o face numai singele
ui Hristos. Pentm ca cineva sa poati fi botezat, el trebuie,mai intii sd primeascé mintuirea ~ si se
Poctiasca si si creada. Copiti, tntrucit nu pot marturisi:ed au indephinit eceste conditit, nw sint
admisi pentru botez. Botezul se savirseste numai la majorat,
Cin Dommului — simbolul mortii lui Hristos,’ pentru om, se compune din pline si vin,
neamestecate. Nu are calitatea iertirii pacatelor, este, doat. comemorarea iertirii pitcatelor prin
Jertfa lui Hristos. Cina se poate lua de cltre.tofi acei ce: gi-au mirturisit eredinta in Hristos sf att
fost botezafi. Cind primeste cima, credinciosul are datoria de a se cerceta pe sine. 10. Zina
Pommnutui - Duminica este ziua de adunare, sfingiti de Dumanezeu prin invierea Fiuhti Siu, Are
Caracter comemorativ. Nu exist sarbiitori ‘nchinate sfintilor. 1. Viaa de apoi ~ Pini la venirea
Tui Hristos exista 0 stare intermediard (subl. n. purgatoriy). Dupa judecata de apoi, cei mintiti
Hor mosteni viafa de; veci in fericirea cereasca, tar cei-temintuiti vor fi lepadali de la fata lui
Dumnezeu in chinul vesnic. 12. Disciplina in biseried: se asiguri prin misuti ca: mustrare,
ridicarea drepturilor si excluderea din bisericd a celor care-s-au abitut de la conceptia baptist
prin atitadine sau fapte. 13. Rugaciunea este starea de leyiturd intima a omulai cu Damnezey. Ea
este exprimarea direct, de aceea nu este nevoie de cArfi. de rugiciuni, 14. ,, Sfinfenia” se obfine
rin lucrares.progresiva pe care o face Dumnezeu prin’ Duhul Sfint, in vista celui salvat. 15.
Casitoria este orinduiti de Dumnezeu. Crestinii trebuie sf incheie 0 cdsitorie numai in Domnul, 138 CALAUZA CRESTINA
adic. numai cu credinciosi (baptisti). Divortul este admis. numai in caz de adulter dovedit sau de
p&risirea ciminului. 16. Raportul cultului,ct societatea este conceput in sensul cf statul este de la
Dumnezeu, find investit cu putere pent. pistrarea dreptului, ordiaii si pentru pedepsirea
rauficdtorilor. Cuvintul lui Dumnezeu indeanind la supunere fafa dc legi... 17. Alte conceptii —
sint comune futuror miscarilor religioasé,. |”
4. Locaguri de cult. Locasurile dg.cult beptiste nu se disting printr-o ashitectura proprie.
Exteriorul este aseméndtor cu cel al unei case oarecare, neavind de regulli nici un semn cuiltic,
afari de 0 tiblila sau o mici firma: Casa de.rugiciuni a cultuiui baptist’,
»Convertifil* de la alte culte sint priphifi cu deosebit% solicitudine. Aga se face o& ortodocsii
plecasi la baptisti aduc ou ei crucea 91 alte. semme ce au apiirut si pe casele“ de adunare.
Clidirea are mai multe incéperi, cu 0 funetionalitate auxiliar’, dar Iocul cel mai important fl
gcupa sala unde au loc \,serviciile teligigase. De obicei sala’ are forma dreptunghiulard, este
lipsiti de podoabe sau objecte de cult, in fafa Se afld un piedestal unde se giseste amvonul si
un sir de scaune pe care ian loc cei uttedinfati cu conducerea serviciului religios. Casele de
rugiciuni de la orase, cu un numar mate de membri, au si balcon. De regull, baptisteriul este
in fafa, is spatele amvonului, zidit ti "Wfara salii de cult deoarece canditatii la botez sau
otebotezare™ in credinfa baptist dup’ ce sint cufundafi. ia ap trebuie s4 se imbrace,
Nofiunea de bisericdt desemneazit fie Soriunitatea spiritual a credinciosilor, fie unitatea de
bazé organizatorica. are ;
Oficierile sau serviciile religioase, Serviciile religioasé au loc in anumite zile din siptionin,
la anumite ore. De asemenea sint sere ef
i-fsligicase speciale, legate de sirbtori pe care le tin
baptist: Anul Nou, Boboteaza, Flore, Pagble, Dumingca ‘Teanie Inaljarea Domonlui, Rusaliile $1
Craciumat, a 7
1. Servicitl religios sdiptiminal se tine la orage vinctea, iar in mediutl rural, simbata seara,
Serviciul religios duminical incepe cu 0 or de rugiciune eondusi de un membru a! comunita
Se pot ,,ruga tofi cei ce dorese s& 0 facd.Dupa ora de rugiciune urmeazi ora biblied,-care este
condusi de unvl din membrii adunacii cardia i-a fost inéredintata aceasta misiune. Urmeazt apui
serviciul religios condus de pastor sau de fesponsabilul local sau de etre un membru din comitetul
bisericii. Poate si-si aduei contribufia in=éadrdl serviciului religios orice credincies, cu o cintare,
© rugiciune, 0 recitare sau 58 vorbeascil‘pe-teme religioase.
2. Botecu! este unul dintre cele mai‘solemne scrvicii religioase ale cultului baptist. Se
savirgeste la majorat si se administreazamusnai celor care depun marturié publica despre ctedinta
lor. Elementele acestui serviciu religios sint‘fugiciunea, citirea unui text biblic, eintiri si precica
in care se exprima un punct doctrinar’référitor Ia insemnatatea botezului, Botezul se sivirgeste
‘in baptister* de citre pastor. Se
3. In eadral serviciilor religioase' 38ptantinale sau duminicale are loc, o-data pe luna Cina
Domnului** Actul propriu-zis al Cinei' wfineaz% dup’ predied, iar materia acesteia o constiluie
doud clemente: visul si pfines, Piinea este Ginti in bucati-mici de cdtre pastor, iar vinul ¢ turnat in
pabarele, dupa numiarul aproximativ al paticipantilor. y
4. ,,Cumunia" in cultel baptist nit-86te: 0 taind, ci un act incheiat cu solemnitate in cadnul
serviciului religics. Cununia este siviryittd6'eatre pastor. Serviciul religios de la cummie consti in
cintiri si uriri versificate, REcute pentru mire i mireasa de cite tinerii din.conunitate. Se rosteste 0
predica ocazionald in care se vorbeste de-importana casitoriei si se dau sfaturile necesare
5. Serviciul inmorminsarit se ofiviazk'la casa célui decedat, de obicei in curte, sau in
casa de rugaciune. Serviciu! religios al:inmormintiii se sivirgeste de citre pastor sau diaconii
ordinatt si se compune din rugiciuni, cintiti si predic, prin care se urmdreste minglierca celor
din familia decedatului, s
La toate serviciile religioase, muzied’ocupa un lov’ de frunte; cintiri pe care le interpreteaz’
in comuan tofi credinciosii, apoi coruri’ acempaniate dein grup instrumentel. Cintirile comme
Sint acompaniate de orgi sau alte instrumente
Réspindirea baptismului, ~ Siaiéle: Unite ale’ Americit. Baptismul.s-a dezvoltat in mod
deosebit pe continentul american. Cresterea-niumirului membrilor bisericitor baptiste in SUA a
determinat, fucd din a doua jumatate -ai’seé:'al XVIII-lea, organizarea acestora.-In 1770 sa
* A se vedea..., p. 266.
A se vedea..., p. 280. DENOMINATIUNI'GRESTINE, DIZIDENTE. 139
incercat 0 afiliere mai larga, propunindu-se un-plan penti¥-éiuinire a baptistilor le nivel nagional,
avind ca centr asociatia din Philadelphia. ea
Totusi, nu s-a creat un organism national. fa. 1845,
au intrunit 1a Augusta (Georgia) si au organizat Conver
nou tip de organizare baptista, putemic centralizati avind th
de culoare s-au constituit si ei in organizatia ,,Conventia Nati
In nord au existat mai multe couvenfii mai mici, care
Baptista de Nord. Despartirea baptistilor dé nord de cei
sclavagismului. ‘
Emigranfii s-au constituit in mai multe convenfii. pe
toate continentele.* :
Organizatii international d
1 Alianfa Baptista: Mondiald. Aceasti. organizatic avfost infiintata in amal 1905. “Are sediul
la Washington; Noe
2. Federasia Baptisté Europecing. A fost infiintata-an:anul 1948,
2. Federafia baptist Billy Graham, Mai sint sivalte! asociatii baptiste
In cadrul Miscirii general baptiste existd si unele tendinfécentrifuge sau dizidente: 1, Biserica
mrenonistd (recunoscuté in SUA gi tn multe state occidentale) te Biserica, originald* anabaptisia,
intemeiaté de Menon; 2. Baptistii vechi sustin predestinafja, figidi; 3. Bapustii liberi (sau voingei
neinduplecate) susfin destinul absolut; 4. Bapzisii logisti Side sitmbat3" provenifi din negustor
mozaicl sau prozelitii acestora, serbeazd sabatid si alte, sA¥batori mozaice ete.; 5. Baptistit celor
Jase porunci (un fel de cod religios cu principii mozaite SV/tieotestamentare ntecesare._.mnfntuirit™
Teagan omenesc); 6. Biseriea discipolilor bi Hristos praetie® botezul copiilor, dacd’ parinfi 0
cer. Se bucuri de trecere in lumea neoprotestanta, Spun aii peste creat, $i deci nu este Dumnezeu.
Se mai numese »Pratit unifi ai Domnului"; 7 Baptist: anitapient sustin ci Sfintal Duh mu cate
Dumnezeu, iar Fiul este creat si deci ow este Dumnezew 8” Biserica fui Dumnezeut, ramura ai
odemé, care practicd spilarea picioarelor si ajutorarea fratilor.Au wn fond de solidaritate mondial;
9. Baptistit cufundatori, cei care boteaza adeptii (maturi, ‘prin cufundare cu capul in jos de trei
or) 10. Baptistt cuvindului, grapare tn alte. continente care mu jin cont de alte confestuni $
Practicé un prozelitism intens; 11. Baptisti frdpietaqii, grapare a membrilor de culoare din SUA,
care se declard originala prin pelerinajele pe care le fac la Jordin; 12. Baptitii femellor purtdtoare
de mir, grupare a credinciosilor care practica botezuk pruncilox, au ,ierarhia feminind si fae
Prozelitism in toaté lumea etc. ws 5
Patrunderea si raspindirea baptismutui in Romifinia**.
Intiii baptisti din Romania nu au fost romani, ca dé"altfel si cei din celelalte culte,
1. Sitafia cultului baptist pind ta 1948. ~ Biseriga baptisté germand din Bucnresti este
cea dintii biseric& baptist din fara noastri. Inflintarea’ adstela este legata de numele lui Kari
Scharschmit, care emigreazi in Romania in anui 1836, Scharschmit si sofia sa due o activitate
misionari intensa si cistiga adep{i printre conajionali,
legatii bisericilor baptiste din Sud s-
aptisti de Sud". Aceasta a fost un
ul ei mai multe socictati. Baptistii
ialé*, in 1895, cu sediul Ia Atalanta,
jugit fn anal 1908 formind ,Conventia
and a fost urmarea luptei impotriva
tionalitayi si apoi sau rasptndit pe
* BIBLIOGRAFIE SELECTIVA: A: H. Strong, Systematic theology, A. Compendium
Ed. Pichening, Inglich, ITD, London, 1970, 1168 p.. Willig R. Estep, The Anabapticr story,
William B. E. Publishing Comp., Grand Rapid, Michigan,'1977; Br. Wertz, op eit, p. 9-43. T.
M. Ponescu, Privire istoricd... p. 381-382, ALN. Constantinescu, op. cit, p.27-30; P, Deheleann,
9p. cit, p. 42-44; By Mantiunea, op. cit. p. 53-57, 65-67; Baptismul... si doctrina baptista..., in
»RT™ 11/1937: Gr. Comsa, Sectele religioase din Roma, ucuresti, 1924; Idem, Baptismal in
Romiénia din punct de vedere istoric, Arad, 1927; Cleopa Hie, Despre Taina Botezuhui, i ,Despre
credinfa ortodoxa", p. 117-133; P. David, Premise ale dialegului... p. 213-513; Harion V. Felea,
Critica ereziei baptiste, Sibiu, 1937; Cultele religioase..., p..JAl-=149. V. G. Ispir, Curs de indvumary
misionare, Studiul sectelor (ms), Bucuresti, 1926, Tg°¥. Mi. Popescu, Cum falsified baptistit
istovia crestinismului, Arad 1931; 8. Siclovans Sfinta Trailipie si buptistii, Arad: + Valerian,
Indrumitorul pastoral, Oradea, 1952. i
** Muljumim D-lui, Prof. dr. Ioan Bunaciu ~ Director Seminarului baptist din Bucuresti
~ care in spirit larg ecumenist ne-a pus la dispozitic clrfiyuériri, articole, studii si date deosebite
in legaturd cu migcarea baptist 140 CALAUZA CRESTINA
{n 1865 vine in Bucuresti ua predicator german, Augustin Leibig, si boteaz’ in apa Dimbovitei
nai multe persoane. Un an mai tirziu, se nfiineaza cea dint bisenicd baptstl de enon germat
in str. Popa Rusu unde functioneaza. si, astizi
Gultul, in doringa de a-sisusfine vechimea in Romania socoteste insé aul venirii failiet
Scharschmit in Romama (1856) ca anul.yinfintiri” primet biserici baptiste lo nea
‘tn Transitvania prima biseris& baptists a fost organizata ty ancl 1875; acest fapt se datoreazi
4yrul croitor, Antal Novak, care a reusit sa converteasca un grup de credincios: reformafi maghiari
din Salonta (Bihor). Printre cei botezaji se afla si Mihaly Kornay care, mat tive wow Sen
Pastor Pent biserica din Salonta Mate. Datoritd activithfii sale s-au organizat mai multe bisens
baptiste in judefele Bihor, Arad si Timisoara.
Bupiisti din Transilvania au inifiat citeva ,misiuni dinconce de Carpati, in special in
Pobrogea, unde au botezat grupuri de naivi la Cemavoda si Arabayi, Ultbes emisiune", in
toa Te ah £2 datorat inceputului rézboiului inti mondial, lind ,botezat® C. Adoven ot aime
poi ta Seminarul baptist din Hamburg, devenind pastor ta Bucuresti
Pupi primul razboi mondial, ia. 1921, bisericile baptiste din’ Transilvania se unese siia
fina Yauunea Comuntttilor Crestine: Baptiste, In 1921 s-a infinjat si Seminarul baptist
ff baza legit cultelor din 1928, baptistii au fost-recunoscufi de stat ea asociatie Teligioasd
nire 14-16 febroaric 1921, ate loe.le Buteni (Arad), primul Congres al eultalut, Dar adc:
tideriate pentru bisericile baptiste survine dupa 23 August 1944 prin Decreful-Lege mt $33 publicat
in MO, nr. 253 din noiembric 1944, prin care ‘Statul roman recunoaste gata
2 Simasia juridica a Cultulid ‘baptist din Romania in 1948. — fn 1948 coltul baptist @
depus la Ministeral Cultelor noul Stamat de organizare $i funcjionare eu nr. 413601948. eee at
mal frziu, in 1950, s-x publicat State de omganizare si functionare a cultuat crests baptist“,
care este in vigoare $i astazi.
3 Siructura organizatoricé ‘isericilor baptiste din Romania. — Organi
Gultului este biserica, constituita prin, unirea voluntara a unui grup de eredineiod cave accept
din propria lor convingere marturisiréa credintei baptiste.
Bisericile sint organizate in’ coniuanitéyi, Comunititile aledtuiese Uniunea Comunitailor
Crestine Baptiste din Romania. Sediul-uniunii este in Bucuresti,
Unimnea este organul central repiezentativ siadministrativ al cultului. Toate organizatiile
gultului (fli, biserici, comunitai) sint incadrate in Uniunea Cultului bapzist, Uniunea see cegehns
de un Comitet ales pe termen de wei ani, compusi din cel mult 13 menbri aleg ain delegati
sOagunittilor, Comitetul Uniunit face recomanditi Congresului pentru alegerca presetlinteles
4 secretarulai general, care reprezintdi.Uniumea in fata organelot de. stat
Orgauul suprem al Cultului baptist este Congresul, compus din delegatii comnniiqilor
f fiesiitiea personalulut de, cult. a) Invafamint.’— Seminarut teolosie iafinfet in seal
Neiandunetionat a inceput in comuna Buteni (Arad), de unde s-a mutat In Buctvests sede
functioneazi si astazi les
Casa de pensii si ajutoare 4 cultulii baptist a Iuat fiinfa si sa organizat in anul 1958 §i
fimefionea7 in’ Bucuresti
Revista cultului baptist este “Tndrunidtorut evestin baptist. De asemensa, se tiparese carti
de cult, colectii de imne pentru credinciosi etc.*
ia locala a
* BIBLIOGRAFIE LAMURITOARE
T Bunacit, Pdtrunderea credinjei bapiiste la Salonta, in yindrumatorul crestin baptist” XXXV
(1980), ue 9-10, p. 13-14; Idem, Teologta sistematied, Ed, Uniuait Comanitijilor Crestine baptiste
din RS Roménia, Bucuresti, 1976, 37 p., ,Cuvint explicativ, p. 34; Idem, Istoria raspindirii
crafinel bapiste in Romania, Bucuresti, 1981, 246 pag, +32 pag ~ clisee: The Chvistian Begiay
Gitte. Buchatest. 1982. De asemenca: »Marturisirea de credin(&" 2 cultului crestin baptist. Cinerile
Exangheliei, Cintari duhovnicesti-pettru Bisericile crestine baptiste. Ed XM, Editura Unaag
enact Pe restive baptiste din RSR; Bucuresti, 1975, 455 p. ~ index, 25 p., inspite dup
Anglican Hymn Book"; Ale surse: Calea in viagi, Indreptar ilustrat, de Norman Watren, f.a.,
£8 PSG4 Pacea cu Dunnezew, de Billy Graharn; ,indrimatoral erestin", trad. de Jetemie Hoceroab8,
Fav ZaS pagss Corcetai Seripturile, Scutte lecjiui biblice, Ed. Lumina lumii, fa, 168 pags lone
satvatorul tau, de Dr. A. Popovici, Ed. Lumina lumii, fa."134 pag; John R. 'W. Storr, Psciyiolal
crestinismului, £2., 144 pag, wes
DER, vol. 1, p. 298; ESL,,p..170; NCE, vol. 2. p. 75; NGA, p. 25-30; SM, vol. 1,
p. 146-148. 7 DENOMINATIUNI CRESTINE, DIZIDENTE. 141
i MANIFESTARE SI TENDINTE ALE CULTULU) BAPTIST :
De obicei se spune si astizi c& nota specifica a baptisimului o di botezul: Afirmatia se
bazeaza mai mult pe etimologie. in Tealitate, toate cultele neoprotestante pun accentul pe ,,|
Fadiniet, botezul le majorat, exceptie fEcind doar ramura Crest
Fireste, siut unele abateri in ce priveste botezal, dar nu ‘Sint ese
§ de tcologia confesiunilor tradifionale, ‘eologia ‘neqprotestanta (daca poate fi vorba de o
‘cologie in sensul real al cuvintului) este incomparabil mai Putin elaborati, de o mare simplitate.
Dintze neoprotestanti doar baptistii pot pretinde ©4.aui 0 istorie de citeva secole, in timp
La noi in far’, Uniunea Cultului Baptist asigura o-.unitate or rganizatoried si doctrinard
corsbunzitoate intre organele centrale, conmmnitfi cu Verigh intermedians si biserici care constituie
unitatile locale ale culfului, 1
Manifestiri prozelitiste baptismale. — in pofida libgrtatii de cult de care beneficiar’,
uit adepti baptisti cultiva o. putemicd mentalitate He sectd, iiicercind foxfarea cadrului legal pe
ascuns si nu se dau in lituri si calee chiar fatis legea san ‘propriul statut al cultului pe care si
le declare inguste atunci cind nu le favorizeara intenfiilé. Prin expresia ,poporul baptist ei vor
si mentind o ofensiva permanent pentru a ,converti" la baptism credinctosii altor culte. Atunei
cind calcd legea, botezind pe cei care provin din alte culte, ei inyocd motivul c& ,botezul este
un act de cult, iar legea nu reglementeazd actele de cult". © logica sui-generis! Dar acest act de
cult de drept si de fapt inseamn3 in numeroase cazuri trecerea unor credinciosi de Ia alte culte
la baptism. Or, trecerile de la un cult la altul pot fi: reglementate in cadeul ecumenismului
practic local excluzind manifestarile de prozelitism. Decijseare ar fi dreptul statutar de care,
chipurile, ar fi privat cultul? Acela de a boteza in baptisier pe tofi cei cave ne sint botezati
Sfidind cadrul statutar, un pastor baptist din Oradea a bote¥at‘intr-un. singur an 400 prozeliti. Si
cazutile de acest fel im sint rizleje. or
Sa revenim insd la expresia ,poporal baptist, Aceasta rm inseamnd cum s-a spus, obstea
baptisti, masa credineiosilor baptisti. Expresia trebuie Iwata ‘ad-titteram. Apartenenta la cult este
Tiguros cultivatd. Credinciosii ca cetdteni, ca membri ai societitii au diferite statute sociale, fac
parte din diverse grupari socio-profesionale, caracteristicile ‘Pe-care credinciosul Je ate in viata
Sociala, se face abstractie atunci cind intra in comunitatea baptista; atunci, cel botezat wiese din
lume’ ‘si intra in rindurile poporului baptist, devenind .fiie’ os oricare baptist din tar sau de
Pe glab. Nu de putine ori, ,credulul baptist roman nucl considest frate pe cel de un neam cu
cl, dar 7 mumeste frate pe baptistul din Anglia sau SUA:
Formele constiinjei sociale sint reduse numai la coiistiinta:religioasa. Viata celor care fac
parle sau sint mumai apartinéteri ai cultului @ste dirijata de bisericd, chiar din prancie dupa
Preceptele baptiste, oferindu-le acestofa o preocupare cit trdicse be paint: ,realizarea religioasa,
Pentru cine mu cunoaste mai in aminunt viata cttitilui’ apare firese nedumerirea: cum e
posibil ca cineva s& accepte de bundvoie rigiditatea si Ingrliditea, sf se lase dominat si dirijar
Trebuie spus ck mijloacele, formele de acaparare a constiing
mentinere a acestora in Comunitate sint deosebit de modemé''si, “i si timp, sint exploatate
cu multa abilitate sentimentele omenesti, afectivitatea, Mai mult, migcarea baptist a adoptat
diverse forme de activitati cultural-attistice.
Exceptind partea ,sactamentala de altfel si asa destul.de sumara, la neoprotestanti, 9 bund
parte a manifestirilor de cult este inclinata ‘pe forme cilturale din viata civil, De exemplu
wserviciile® religioase isi pierd aureola de ,slujbe" in schimb devin mult mai atractive tocmai
prin simplitatea sacramentala" si a spectacolului,
in general, actiunile prozelitiste se sprijind foarte mult pe spectacol iar Ia baptisti,
activitatea artistico-religioas% detine un loc important. Fanfargle, orchestrele, formatiile corale
si grupurile de recitatori credinciogi sint formate, in ammajoritaté, din tineri. Majotitatea coristilor
Sint notisti, La unele biserici in ultima dumminicd a luni, Copiit credinciosilor baptisti sustin un
artistic incit dac& n-ar fi continutul teligios, ai avea impresia cA te afli intr-o sala de
le de la bisericile baptiste mari, care cuprind uncori, si tineri swaini cultilui,
pot interpreta pagini din muzica cult avind in vedere 4 printre componentii lor se afl si
absolventi ai Conservatorului, 12 CALAUZA CRESTINA
A, inceput si dispar imagined sfaiSionartlui* ‘eu Biblia sub haind, gata si angajere in
locurl feurite discuii religioase. ,Misigmatii folosese mijloace modeme; intra th casa celui pe
care sperd Si-l converteasca cu magnetofeinl, ca casetoforul sau videocasctofonul, pe beni
Aflindurse integistrat muzic& religioasé, {eordli si orchestral), versuri gi bincinfeles predic:
‘Aurctia® incepe, in nemumrate
You might also like
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeFrom EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeRating: 4 out of 5 stars4/5 (5834)
- The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreFrom EverandThe Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreRating: 4 out of 5 stars4/5 (1093)
- Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItFrom EverandNever Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (852)
- Grit: The Power of Passion and PerseveranceFrom EverandGrit: The Power of Passion and PerseveranceRating: 4 out of 5 stars4/5 (590)
- Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceFrom EverandHidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceRating: 4 out of 5 stars4/5 (903)
- Shoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeFrom EverandShoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (541)
- The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersFrom EverandThe Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (350)
- Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureFrom EverandElon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (474)
- Her Body and Other Parties: StoriesFrom EverandHer Body and Other Parties: StoriesRating: 4 out of 5 stars4/5 (824)
- The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)From EverandThe Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)Rating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (122)
- The Emperor of All Maladies: A Biography of CancerFrom EverandThe Emperor of All Maladies: A Biography of CancerRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (271)
- The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingFrom EverandThe Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (405)
- The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyFrom EverandThe World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (2259)
- The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)From EverandThe Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)Rating: 4 out of 5 stars4/5 (98)
- Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaFrom EverandDevil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (266)
- A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryFrom EverandA Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (231)
- Team of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnFrom EverandTeam of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (234)
- On Fire: The (Burning) Case for a Green New DealFrom EverandOn Fire: The (Burning) Case for a Green New DealRating: 4 out of 5 stars4/5 (74)
- The Unwinding: An Inner History of the New AmericaFrom EverandThe Unwinding: An Inner History of the New AmericaRating: 4 out of 5 stars4/5 (45)
