Ani Raducu DATERIE DE ODIECTIVE OPERATIONALE PENTRU INVATAMANTUL PRZGCOLAR GHD (material pentru gradele didactice) EDITURA AS'SCuprins Elaborarea unei binci de obiective operationale pentru a instructiv-educative din gradinita ivitaqile Precizari privind structura § in conditiile reformei. aborarea proicctului de lectie/activitate 1, Educarea limbajului Activitatea de educare a limbajului si elemente de limbaj scris 7 Il. Educatie pentru stiinta Activitatea matematica. 9 Cunoasterea mediului.. 12 IIL. Educatie estetica Activitati artistico-plastice (picturé-modela)).... weed S Educatie muzicala 16, IV. Educafia pentru societate Activitai practice V. Educatie psiho-motorie » Educafie fizicd 0.0.00 = VI. Educatie moral-civicd os Elemente de educaie religioasa. Dictionar de termeniELABORAREA UNEI BANCI DE OBIECTIVE OPERATIONALE PENTRU ACTIVITATILE INSTRUCTIV-EDUCATIVE DIN GRADINITA Problema proiectarii didactice ~ i le Wirii didactice — in spe claborarea obicctivel dezbatuta in cereul cadrelor didactic fj ccna opuse: jonale ~ a fost amplu jar cu acest prilej s-a constatat existenja a doua atitudini * Oatitudine de neincredere si subestimare fajai de necesit demersurilor pedagogice pe care urmeaza sa le intreprind: * oatitudine prin care pedagogic’ rigi ca gindim anticipative asupra udrele didactice vad activitatea de proicctare ca 0 acjiune __, Consider c& activitatea de elaborare a obiectivelor operationale nu trebuie privita ca un scop in sine, ci trebuie si existe din nevoia simtita de fiecare educator de a-si prefigura ceea ce are de facut, astfel inedt sa obtind un randament maxim, s& realizeze o actiune cat mai ficient In acest material imi propun s& abordez urmatoarele probleme legate de claborarea obiectivelor operationale: In ce consti utilitatea elaborarii bincilor de obiective operationale pentru fiecare categorie de activitati din gradinita; iectivelor operationale in cadrul activitatilor muzicale din * Limitele formularii obiectivelor operationale; * Elaborarea unei banei de obiective operationale pentru ficcare categorie de activitati instructiv-educative din gradinita Utilitatea elaborarii bancilor de obiective operationale Formularea precisa a obiectivelor arata la ce s8 ne asteptiim de la un elev dupa instruire si in timpul ei, ce va fi in stare sa facd la finele lectici si nu in viitorul indepartat. Stabilirea clara a obiectivelor ofera posibilitatea de a evalua mai exact rezultatele obtinute. Miscarea pedagogicd actual in favoarea operationalizarii obiectivelor se justifica prin avantajele esenfiale pe care aceasta tehnicd le presupune. in enumerarea lor voi apela in special la o sinteza a lui De Landsheere circia ii voi aduce unele completari. Operationalizarea obiectivelor: 1. Elimina interpretarea subiectiva, echivocul, facilitind comunicarea pedagogica intre toti cei interesati; 2. Constituie o garantie a respectirii finalitagilor educationale asumate, a concordantei dintre obicctivele proiectate si intentiile planificatorului invayamantului; 3. Orienteazi mai sigur educatorul in proiectarea instruirii, in alegerea metodelor si experienfelor semnificative de invafare; : 4, Permite o mai buna diagnoza a dificultatilor de invatare ale elevilor si in consecinta, se pot alege prompt si adecvat forme de instruire diferentiata; 5, Favorizeaza elaborarea instrumentelor de evaluare gi asigura aprecierea rezultatelor scolare ale elevilor, cu aceleasi unitati de masuri; _ 6. Introduc criterii mai ferme pentru evaluarea activitiii didactice si accentueaza spiritul de responsabilitate profesional a personalului didactic.area comportamentelor observabile este faptul ca, tun obiceti est realizat. Cum sg im ce Dar cel mai puternic argument in fa por lipsa lor. pare imposibil sd se facd dovada c'un seo Si) : c unde trebuie sa ajungem? trebuie sa predam daca nu stim Pan Definirea clara a obiectivelor ofera stun instrument mdispe 1 participarii democratie g tuturor clevilor in cadrul activititilor didactce Este necesara coneeperea banerlor de abicetive op pentru 8 este putin probabil ca fs dru didactic sa cla ce des ctivitagi didactice cu copiti, Daca ar avs timp ce desfagoara activitat dh pecan beret eee ca cntta atentia numai asupra seleetarii acelor obiective pe care le considerd necesare in desfigurarca unet anumite Iectit si asupra realizAni propriu-7is6 2 acestora. in sprijinul aceste; firmatii invoe si aprecierea lui R. Ga rea .Principii de design a instruir eXarcina profesorului in realizarca insiruiri este foarte pretentioasd in 66a e Préveyte timp, Comal at eolcitarca intelectuala. Profesorul are foarte mult de lucru in planificarea instru fc “i. O.asemenea sarcina poate fi in mare masurd facilitatd atunci cand pe termen lung sunt puse la dispozitia profesorului sub coe mamuatelar, mijloacclor audio-vizuale” a bateriilor de obicctive operationale pentru fiecare ronale la ficeare tip de activitate, woreze si obiecti¥e operationale jg cast banca de obiective Shar ng prezemtata in luc! imediate, de 2 cu produsele unei protectari instrucionale disciplina. elor operationale Metodologia elaboraril obies Literan obicctivelor operationale. Eu optez pentru tehnica propusa de Mager, conform carcia obiectivele operationale trebuie ura de specialitate evidentiaza o mare varietate in modalitatile de elaborare a si vizeze: a) Comportamentul observabil, masurabil (descrierea obiectivului in termeni de comportament observabil) b) Conditiile in care se desfigoari (cnuntarea conditiilor sub care elevii vor demonstra c& au ajuns la schimbarea preconizati de obiectiv) minima realizata c) Performanta maxima (stabilirea criteriului care va fi folosit pentru evaluarea succesului performantei elevilor - nivelul de performanta acceptabila) Pentru ca metodologia claborarii obiectivelor operationale, in cadrul activitatilor muzicale, sd se aplice eficient, sugerez respectarea urmatoarelor cerinte: 1. Sa se cunoascd amanuntit, pe grupe de varst&, scopurile activitatilor muzicale prevazute in Programa instructiv - educativa si continutul acestor activitati; 2. Sd se cunoasca particularitatile psiho-fiziologice ale insusirii muzicii de catre copii \ prescolari; aspecte de tehnica interpretativa (greseli tipice executate de copii); 3. Sa se cunoasca si sd se respecte (aplice) metodologia desfAsurdrii stiintifice a activitailor muzicale; 4, Sa se facd distincjia clara dintre joc muzical si joc cu text si cnt; 5. Nu se vor confunda obiectivele operationale cu scopurile si confinutul activititilor muzicale; 6. Obiectivele operationale in cadrul oricdrei activititi muzicale trebuie s& reflecte atit modul de insusire a deprindcrilor melodice, ritmice, de intensitate, durata, inaltime, timbrul sunetclor, cat si de technica interpretativa; eeFFSFSFFes -2-7. Se va evita folosirea ,,verbelor intelectu: S A folos te (s& stie, sa aprecieze, sa-si insuseasca, 4 cunoasc, s4 inteleaga) si se vor alege verbe care exprima comportamente concrete: a reda, a recunoaste, a identifica, a reformula, a transforma, a reorganiza, a prevedea, a compara, a distinge, a utiliza, a aplica, a produce; : Multe din obiectivele operationale pot fi aduse la cunostinta copiilor, astfel fiind stimulata realizarea lor; Pentru fiecare lectic De Landshcere propune conceperea a cel mult 4-5 obiective operationale realizabile intr-o singura lectic; 10. In ficcare obiectiv operational se va preciza o singu sarcind de invatare. 11. Cu privire la configurarea situafiei in care vor fi pusi clevii pentru a proba asimilarea comportamentelor proicctate, conditiile situationale trebuie si vizeze: materialele didactice folosite, informatii, instructiuni, instrumente care le sunt oferite elevilor sau care nu le sunt permise. Exemple de conditii in care se manifesta comportamentul copiilor: ° »Dupa prezentarea textului...; »Dup ce s-a audiat un fragment melodic ..." Find data o formula ritmica ...*; »Avand acces la instrumentele de percutie ..."% Cu ajutorul tobei (maracasei, clopoteilor .... “ 12. Criteriile de evaluare pot fi: eooe a) numerice - numarul minim de raspunsuri corecte pretinse; s& intoneze de cel putin 4 ori intervalul de tery mare DO - MI (vocalize) Exemple si diferentieze cel putin doua tempouri (rar - repede) b) temporale - limite de timp 4 recunoasca fragmentul melodic in cel putin 5 secunde Exemple 8 execute, vocalizeze cel putin un minut c) calitative 88 intoneze vocalizele i n circuit i n proportie de 80% din acestea Exemple ; : s8 pronunte corect cel putin 90% din textul cdntecelor 13. Traseul pe care-1 parcurge logica didactica in elaborarea obicctivelor operationale trebuie s4 vizeze: a) Stabilirea scopurilor generale; b) Analiza logico - functionala a continutului; c) Identificarea obiectivelor pedagogice concrete; 4) Stabilirea strategiilor de predare - invatare; d) Conceperea actelor evaluative.Oe Limitele formutirll oblectivelor operafionale pect important in elaborarea obiectivelor este aceta al limitelor impuse de tehnica jionalizari. vitele de aplicabilita a tehnicti de operayionalizare a obicetivelor pot fl exprimate in \ urmatoarele ide 1. Nu toate obiectivele importante ale educatiei pot fi deserise in termeni operational a uy nivel ridicat de speeificitate. Nu toate efectele educatici sunt observabile imediat, { Obicetivele de complexitate superioara: ereativitatea, independenta gindiri, atiwudinle nu pot fi tratate integral din perspectiva unei opera- tionalizari complet modelcaza pe structuri decompozabile si masurabile, ! re prea forma a comportamentului (ce opera, in ee suceesiune, la ce nivel ,, in ce condijii) ar intra in ‘conflict cu natura acestor obiective. De exemplu: ,formarea unei gindiri divergente® a carei calitate const in: explorarea uni edi inedite de gindire, formularca unor varietiti de rispunsuri originale, nu pot fi convingetile, anticipate. 4, Operationalizarca nu poate face abstractie de natura obiectului de invajamant Disciplinele care opereaza cu structuri algoritmice mai certe: matematica, fizica, chimia, gramatica, sunt mai disponibile pentru obiectivele definite operational. La disciplinele umaniste gi sociale este mai grou de a proiecta capacitati care s& fie evaluate prin eriterii cantitative. 5, Obiectivele afective sunt foarte greu de operationalizat. Efectele cele mai profunde jau forma unor capacitayi mentale care nu pot fi reduse la comportamente izolate. Si chiar daca. am produce fiecare comportament observabil, combinarea lor nu conduce cu necesitate la cristalizarea unci abilitati intelectuale complexe. descrise in termeni operationali, ta Deci, nu toate obiectivele importante ale educatiei pot fi un nivel ridicat de specificitate. Elaborarea unel banci de oblective operationale {in vederea realizirii eficiente a procesului instructiv-educativ fac urmatoarele propuneri din. ‘velor operafionale: dic in care si fie prezentate binci de obiective educatie fizicd, dezvoltarea perspectiva claboriri obi 1. Sai se intocmeascd un caiet metoy operationale pentru diferite discipline (matematica, limbajului si comunicarii, cunoasterea mediului inconjurator etc.). ‘Aceste banci de obiective operationale si fie realizate sub indrumarea cadrelor didactice foarte bine pregatite profesional si foarte receptive la nou, in colaborare cu profesor de specialitate. Inifierea permanentd a acestor cadre didactice in definirea obiectivelor operationale rmatii in acest sens. fiecare educator si-si aleagi pentru fiecare tem’ continuturilor pentru a putea dispune de ultimile info 4. Din bancile de obiective operationale, (lectie) patru sau cinei care se potrivesc particularitatilor clasei de elevi si disciplinei respective. 5, lin oc de vechile proiecte didactice, si se claboreze ,liste* de procedee didactice folosite in diferite momente ale activitatii (Ia diferite discipline). Astfel, intreaga activitate didactic8 nu va fi numai ARTA si .MESTESUG®, cis »STHNTA* — OOSPrecizari ind structura si elaborarea proiectulul de lectie/activitate in conditille reformet in vederea corelarii proiectului de lectie (activitate) pe care il realizeaza elevele $colii normale la practica pedagogica cu noutajile Reformei in invi{mantul prescolar si primar, facem urmatoarele precizari 1. Profesorii coordonatori de practic si metodistii vor trebui sa clarifice conceptele: objective cadru, obiective de referinta, scopul lectiei, obiective operationale precum $i taporturile dintre ele. Potrivit documentelor elaborate si difuzate de Ministerul Educatiei Nationale si integrate in Curriculum-ul National precum si lucrarilor de specialitate, acestea au urmatoarele semnificatii: © Obiectivele cadru sunt obiective cu grad ridicat de generalitate si complexit calitatea lor de dominante disciplinare, ele se refera la formarea unor capacitatt si atitudini specifice disciplinei si sunt urmarite de-a lungul mai multor ani de studiu. © Obiectivele de referinta specifica rezultatele asteptate ale invayarii pe ficcare an de studiu gi urmaresc progresia in achizitia de competente si de cunostinte de la un an de studiu a altul, © Scopul lectiei - caracteristici (loan Cerghit) ~ este in strans& legiturd cu titlul lectiei; = cuprinde esenta lectiei; .,A defini cu claritate scopul lectiei, inseamna a descrie cea ce elevii, trebuie, si pot s& jtie gi mai ales ceea ce ar trebui si stie s& facd cu ceea ce stiu la sfarsitul lectiei*. in cadrul lectiei scopul poate fi: - formarea conceptului = cunoasterea caracteristicilor generale ale - injelegerea principiului = insusirea regulii (algoritmului) = deprinderea rezolvarii problemelor de tipul .. ~ cultivarea interesului pentru .. Scopurile sunt: - cognitive - afective - volitive. © Obicctivele operationale (formulate prin forma comportamentelor finale, observatii sfirgitul lectici / activitatii 2. in structura proiectului elaborat de practicant activitiii si obiectivele operationale. ; Scopurile vor fi formulate pe baza obiectivelor cadru si obiectivelor de referinta precizate de Curriculum, dar nu se vor reduce la acestea ci vor deriva din acestea. Ele vor fi adecvate lectici sau activitatii respective. Este posibil ca unele scopuri si fie identice cu unele obiective de referintd. Obiectivele operationale vor fi performante) exprima performanfele sub ile gi masurarile objinute pe parcursul si la te se vor specifica numai scopurile lectiei / formulate pe baza tehnicilor deja consacrate.3. in vederea asigurarii parcurgerii intr-o manicra logicd a tuturor etapelor proiectirii, este | necesara integrarea evaluarii in acest proces. Pentru aceasta se impune formularea cu rigoare a descriptorilor de performanti, care se poate realiza in doud moduri: a) specificarea si integrarea descriptorilor de performanta in structura proiectului, la rubricg “evaluare, pe toata durata lectiei, pentru fiecare calificativ in parte (F-B., B., S.) precum gi la definirea obiectivelor educationale (operationale); b) precizarea descriptorilor de performanga pentru sarcinile didactice incluse in fisa de evaluare care se aplicd in cadnul lecjiei respective. Structura figei de evaluare trebuie s& tind seama de corespondenta logic& dintre obiectivele operationale, continuturile verificate si evaluare si trebuie s& aiba in vedere: a) Stabilirea obiectivului operational ce se doreste a fi evaluat; b) Formularea cerinfelor de confinut corespunzatoare obiectivului respectiv; c) Precizarea descriptorilor de performanta pentru fiecare calificativ in parte (F.B, 8), in figa de evaluare nu este obligatoriu s& se regiseasca integral aceasta corespondenta,aay ‘orpne apis aasea| ‘aranqs ‘auc Sez TINT youm eng ad aysanod 0 azau0goy> ws - regan gy "ruven gosearsoxodar Lo 9) UIp IUD open ys aenuazaud Jojasuryd wang a4 (C ‘auysanodas ‘amsanod (€| guified 0 op 189], "eymasaoe ‘aqr9pr ula: ws 18 (ounjatda) x01 un ayjuate no azaipne BS iN pact edna ‘utatnod 2|140s2098 pusof0} aunthod mnuimusoo iafayy (0 _‘aisanod tp yor un azaraudionut es (0 areaneurac (9 THON aS SPUTUT | audsop sounds i$ ease ru 2psodoreurouo ad ap e200 tiermnasy (q] edn (2f>reurtum) ajshunyy voseounad BS (4) aonsepip undor (q| “sued oumnysoo “nSput| 2p pr-npuinte *psaudxa sueun sou euomnfe a “auaseo “2190 ing “yx9} up wsaudxa 18 arutano pUIso|O} 18 (ounyatda) 2x01 un masna “8ueld ‘youatue yerpne yxa1 un goseaisaaod es (2 -amsanoday‘amsaaog (e| unpuey | ap 1x9], | tfuaTe no ozaIpne BS spoffjur edz) TnsSAod pe eau Joyeuauow vastnansuosay (0 jpuaunod rbue(d eresy ‘rmapne easnsonod awa rp auauiow ezeansyt ‘up infeuosiad inagy © 23) (q} _ vegan ran urind joo e| epumdses ws (Q 29 20j2Sujd wont (q) ouylyenp ‘219889 ares aun “eInysa0e 9:0! no tau 8 parsanod atiuare no fieynosy (e upd asamna 29 dumm uy eamsanod ariuare no arynase gg (P| mymuxay earsipny (e lmpups ¢ 9p 1x9, ‘pura ys 18 1xa) un arjuare no azerpne Bs Pyar edn £ Zz T (quan) aaenpeaa ap aqoad aannaiqo ap ajiqisod ayes A uunynuyjuo3, ‘elupayoa ap 2ara1q0 sys fequil| ap ajuawaje |S jnjnfequiy] e eAeoNpa ap Ba;eyAHoY INTArVEINT WadvONGa ‘IS2UOWIDIE YS — ‘tsodse ofaseorpuuun of Lts9ja1 pup>gs ‘rezifeuoresad yy vaind se ( yemy>und v] EUOHUDUL LANDAIGO, Ta jewret ndummour | gyrumure 0 e| atajar 2s ys tiesaHOs 1S05 audsop aizaodo tiexsoy (| ne 20 gdnp reumu ‘ayza0d o auioai vg (J ueZHOWW ( ‘SHBOIONS BAe ap ynosouno \onod 2199 1809p 9} od 2p euy nou um tieg (2 Lurasys tou ap earesogerg (0 “arEOTeSTIpo ap emdaour easnsaxod anunuod gs - gant enop afeuosiod sanod 0 azaai9 ys~ | “azeoreonpa ap rep andaouy ‘aasanod 0 972019 no nes rayon lensnyt Bs itlensnyt¢ atitzodsip ej pueay (p| __pdnp naaod ap easeas> (p| 37 wasaaod Uap ims amt op uid po 272199198 BS “UnumUD ap 919s o-nUIG - 28. -wawsanod veipne ne a0 pdnp teu p> spun jrauauiey insanog (9 erexe 9s apum suswiSex, gosearsanod vs (9 aansepip undos (0 “SuENO 3fsUTISOD '8 (oydou 7-1) vor mp usaudxs “eamasaoe 2joquoa wounds 120 2p umugye aisoaod 18 feuosiad um tiaRaqy (q\ josiad azaraudionut 9g (4 uprneurag (q| ‘quifed vasanod qaunds IAZBA TE Bp do ap arew reur tode 18 jrumyerp dag (| _“ynSoaod ye sido ranniuoo ‘unsorodas ‘unsanog (e| azapunut 0 no 1x01 ‘[e09S nayuad aa oieur edna 20n:2epIP UNDOF (p) THR STATO Wensnt 9p 1 un uodns eo pupae ‘atzood 0 aisoudo uansuoo antgay eg (0 * eizeod tien901 '8 atueyd arsaoe tug (9 Uxzuowayy (9 “TIME raidion | 2jtonsuoioem suudsop ne 8 eawsonod no yezueyruey ne-$ 29 gdp reumu tuno younds (q| _fevossad nun you azaraudiann eg (q arczneurig (q| g Ss b £ z Iansepip un>0f (9) are0(no ‘pd soyganf earerog (q sugonf ap aust ‘o-nuip areojno 1Seanae puEAE (axon) ~ ayaigo a[ervargo “easaseounaay (BE) nyzanuo un ednp 2700s BSE SanDepIp uNDOF (P| Tadaa ap Dune uM 90 gulnp roumu “usage 162aSe 1803 -sof-ans :ajetieds ‘zadau ap ynusund rez120ud 30} a9 gunp reumu ‘sof nays ss opeieds -sof-sns ajerieds aptizod ut sojars2igo eareseyd (9 ajarsaigo a7aée 8S ‘7 480} me 29 painp yet “RULTO} [MEAL “puUoy tdnp aisaigo ap adnuf ¢-z azauuioy 2g (q] _ edap sojaisaigo ramdnup (q| ~arpaigo ap quas yoseinunsuoo Bs SeIeonOA upon ap aust ad if gyeiuozu0 o ativzodsip oj pupae gun} 1ea00" ne ‘o-mup guutoy Se2908 (guuioy)| ad aroargo ap nurs ‘amma jupant ¢-Z utind |29 20 ap s0jsxoaigo wauaxseounsay (e| nuarus un ednp "| goseMUNSUOD BS “| z T wnynuyjuoy wluyrajaa ap aanaaqo BoEWa}EW BazeHALJOY "e VINIUS NYINad alivonaa ‘I| Bonar me 24 “FeRUSZANT [rpSpOUT -aewazeid njapour ino aureus i$ azvo]na “eutzoy 1860908 NE sonsepip noor (P 1803098 2p 102120190 5 yeu sorouy (0 ave fue yume posernai20u BS (2 (6y ad) auLTgU museont pues ad azouopi0 BS - (osu semen ‘arwoueIte 18 areo]no “PuLIO} 1Se99e sojnitauaxo weg ad ppeoHRA /glewo70 ap sojpiaaigo varnaseouy (9| ‘od (tears) austagu 18 ULIOS PIESIDA/EEIUOZHO a (ueynuns) au Uisrercngo var (a quays gnop: +] (cunreu “eyeonian augur | “OH@0]ND-RUOJ) ad y8 gpeuozZLIO Wareofno ‘puoy ednp | FOILS a1NU LOUL) ad aroarqo ap tuts oprsoigo varmseounsey (e| Tes nop Ednp “| —_ RoseINNsUOD BS “1 ‘eaeur ednisy onDepIP UNDOT (P “yewuazaid jnjspour no azeojna i$ RMIO} yeuszard i8ea09e ap sojavaigo | [njopour no azeoyna #8 guUIOY ISeagsE Ne ‘(a8 2d) Jay 1Sepa0e ‘ajrmteun timazaouy (9| ares a[rurdeurt yeumu goseins ap soyrurSeunr varmmos20uy (9) arsor amono 18 punsoy 1$e0998 ap ajareigo Hemsag ~ | | (areojno,,puLio}) [9j 1Se[208 | 9 (ojstrRonf) soJ=r99190 “= a199190 ® gyeuaztio ad vareuopug (q beanie 95 jaueopns 1S puuuoy Seaa0e ‘Ueynuts - ‘ap arsargo ian Wise =| arsoigo op adnu roun rurmun ewim ut - ‘Aunoasuod - Teuoy yrusadse qns aveLeA arwoino if ( Ee jaromno a 3 jewoz0 Tea aeeoreaaaey (e| ni 20. um-nu euucy 222° || pu Seao0e ep (sopuraN?) | -puLIOs) 1H=\H9| ad asargo ap ums Pajeroaigo arto} goseounoar ws (e] sojsisaigo easaiseounaoy (e] ___-enop ednp | posEIMN}sUOD BS “| 5 7 Spoffiar edna) b f z T 10u ‘DonDEpI UNDOF (P| iy ad ap aounawood | aru) #9) ssn wedd und (| _sojumiay rassnseounsoy (2 tO ae | { 2011) aed vareraumursy aqeu9yeun pul Seidoide jmpour ayaaIgo 1§ a1v0) ‘squejd ‘uewin Indioo goseouno yg (umnl) jazaid 9]99 up anjaynsuru "Tenzin ‘tnoe, sopLorezteue jruoinfe S16IS UL aun) PUL Bese proumug (q tupone Pugutlinde ayoaigo axlizodstp e| pugay (p|_no Joja199190 vasoxscounday (p pezneumep ‘soqqupo Seonsepip tmoof - pees anus ed _ veaisooe | edinp asia oyaroums pan : v| Pesumug (9| _ feumu ‘ajeumue ¢-z soyridiraxa vg (0 aadoyeuioug (2| £2 ‘ued E47 8 (hea ons — Toy aREGS 10 2} ‘earoiseouna serp, 18 ayumusp 150} ne easaae 20 wmrdjuasocy dnp ‘aued ¢~ i id €-Z asouunta gs mdoo voy (q J0jerue|d varearasqg (q ae cdc me ‘cueoraf ‘asuejd| iindioo aye a1usuod sIndawo* pmax ies ee indioo ated ausap vg (a purjuods tarerrosa anes ao ease 40 (e Porezoumug] jndi09 gosvouns eg mee (way jesado i g 2 axenpeaa ap aqoa, ; 101g aisod ayueiae 4, iret a 1 @p Hienanoy Mnjnuyjue>y eauaeley 2p aanraiqo Starve Mninjpaw easa,Seoung -qqenpuarput 814 ~ d- ‘ale[apown ~ SISTTIT.W ae 0.9za9 BS ~ 0a1UED = 1A 9 40] ppeneurad - yeqies/eonisawsop) apeumue unsoaod > 1 aluapuodsa109 27271205 8S ~ 2onoep EP HOOF = “areouajue soytiers9sqo (ayeigonq ezeq od (oneqles/ousowl0P) ‘up apeumue) ajzznd unsof - sundae eaaae payed oj | free nop afezdwo> area ayer ap a4dtuaxo 9-5 BP ES ~ aud aoncuotsis HEA9SG0 ~ juts musny aye awzuodioo pjatuauiaja siexaumug (e upon = ‘eoysa9 IHEAISGO ‘yergduay} “2yeuur Enop qnssnosed ad ‘ayewsrue enop 40|29 jareyonzap) aatreredzoo 18 na oyeuney ap ype loussac (9| 970 womuljapagIesE ‘ppuudsap es (0) ayenuauniodxa wiezado (0| 7 ec ede puny carewuazaid gonsepip noo! -| ered onoeprp sojayeusieus & 8 rep MALLS (ard ynop) atieredutoa -s rp 29 uy tie0s2sqo tag od aed yop azazieue ws -) UUs aON]eUIASTS UBAHESAO = 20 Hund 18 (2]088) junuios vaseuruso) OIUBIOG eUIPEID EL BZA - |ap aqnog) ned ap aiurusas: yenuazaad mynferonunsut rumsedsox (zopsuueyd earyn9) : tioung (q| etpuod no ywoustodxa un 2zaziqeay BS (4 yemaurriodxa i1esodo (q reredui00 ayquazaud anueyd prop fejopour - ‘ajpo aniup UpURWAse 5 ‘fefoo - ungasonp ¢ 2c ieesy.—) (yore eau") musi yeuazaud vs umyoid - 129 ednp reumu (wo ‘ayeurere‘oyueyd) -emyou gdnp ouasap - ua trum] ajonouray9 azourud BS (P aoistdua wounsacy (@ -(eonsawop ndioo goseoUno BE aaeia edna snjndioa e guauoduioo aud aeoay ansempuy sndoo ajafeuosiod axdsop vaysonod yerpne ep anifespur ajafeuosiod audsap nsoAod SadTHyAdiOS Spe syUSTOTUIOS 20] ayoruouiyeanup eodnd a [ mpm ano nents ee od 16 mado ope (09 waits] Tansometeueeise| "antag psoas =aoroq " Tpypods ape anuGzaudon spp MOUIDTS vez pony Sait eaepcciemae toe sre gp = ourquies ‘08 -| jqeuue fejapour “emyord - -ajduns aquouiuradyg (0 DIOISEOE B-SAIETECRHION "arlonnsuoo 9p EMDof ~ 22ijeue oun uum uy T2 ap amnosoun uuasap yematg - puepas awed ¢-z teisig - |p ajoo anump amid ¢-z azaiaid eg - z 1 &] asnd aja. roitreyd worat up aqueyde aid | aye aauouoduioo aptimed a1e01 azojqurese “woo vauriieun riezifeay - | gs ‘auroral ap sumu un as-1-npueq ~ “ayduns squautiodyo 4oun ezeq od (empygo “guru “pdo) sojaureyd wieta gzeauor}ipu0o jatouse ams uj a1mejd-| nnuod ewupyd 0 a1oxou ase Joju019~} eaLoHuspiAg areqya] | oreo ap attipuoo Hum (a| a ammo worse fan asoumus ¥g (q| _nuad ojduns ayuauniody (a) Saninqut 7pm vou ip aisedse 5 smoid ap asnn] na aprteuny ta mum] pupunizede apa0 od veaqe ie ed Keen up naw ) gsarmuazaid wiensny ap nS un-nuiq | rmotd sumeu axdsop aussag - up aeigo rf soon FFs um eft gure ‘gut01 9p festad um. somduta a1osacy - tb aren ee 2p fsiad um erg (e|_azonod es ‘eeu uy oxsmaxo uum Uy (E smoxa oni, (e| -uosap “iarioumurg| tndioo goseouns va TIeo3: ed arvomnedosd orem edna es Tudou ajeiodioa Feuoyps ezeq ad 2yzznd ap amoung ty atequazeidat “asouatuo mndioa 218 ouodwoo ajaniowys aurqua os P Zz T CUUWICereEEE rer M4