Victor Babeș

Smedescu Mariana AMG2

Victor Babeș was a Romanian physician, bacteriologist, academician and professor. One of the founders
of modern microbiology, Victor Babeș is author of one of the first treatises of bacteriology in the world –
Bacteria and their role in pathological anatomy and histology of infectious diseases, written in
collaboration with French scientist Victor André Cornil in 1885. In 1888, Babeș underlies the principle of
passive immunity, and a few years later enunciates the principle of antibiosis. He made early and
significant contributions to the study of rabies, leprosy, diphtheria, tuberculosis and other infectious
diseases. He also discovered more than 50 unknown germs and foresaw new methods of staining
bacteria and fungi. Victor Babeș introduced rabies vaccination and founded serotherapy in Romania.

Babeș-Bolyai University in Cluj-Napoca and the University of Medicine and Pharmacy in Timișoara bear
his name.

Studies

In childhood, Victor Babeș was always attracted to poetry, music and especially literature, as well as
performance sport, natural science and dramatics. He began studying dramatic arts in Budapest. The
death of his sister, Alma, caused by tuberculosis, at a young age, led him to abandon started studies and
enroll in medicine. He attended the Faculty of Medicine in Budapest and Vienna. Victor received his
doctorate in medicine in Vienna, in 1878. In 1881 he received a scholarship and went to Paris and Berlin,
where he worked with leading teachers of the time: Cornil, Louis Pasteur, Rudolf Virchow, Robert Koch
and others. He continued to study with great teachers from Munich, Heidelberg, and Strasbourg until
1886.

Scientific activity

He began his scientific career as an assistant in the Pathological Anatomy laboratory from Budapest
(1874–1881). In 1885 he was appointed professor of histopathology at the Faculty of Medicine in
Budapest. The same year, he discovered a parasitic sporozoan of the ticks, named Babesia in his honor
(of the family Babesiidae), and which causes a rare and severe disease called babesiosis. Later that year,
he publishes the first treatise of bacteriology in the world, Bacteria and their role in pathological
anatomy and histology of infectious diseases, which he co-authored with Cornil.[7]

Babeș's scientific endeavours were wide-ranging. He was the first to demonstrate the presence of
tuberculous bacilli in the urine of infected patients. He also discovered cellular inclusions in rabies-
infected nerve cells. Of diagnostic value, they were to be named after him (Babeș-Negri bodies). Babeș
was the promoter of morphopathological conception about the infectious process, medical guidelines
based on the synthesis between bacteriology and pathological anatomy. Babeș was credited with
inventing the first rationalized model of thermostat[3] and some methods for staining bacteria and fungi
in histological preparations and cultures.

In 1887, Babeș is called in the country by Romanian government and appointed professor of
pathological anatomy and bacteriology at the Faculty of Medicine in Bucharest. He held this position
until 1926. Also in 1887, it was established, by Law no. 1197, the Institute of Bacteriology and Pathology,
headed by Babeș and that will bear in the future his name (Victor Babeș Institute). In 1889 he was
elected corresponding member of the Romanian Academy, and from 1893 he became titular on this
position.

In 1900 he founded the Anatomic Society in Bucharest, dealing with anatomical clinical studies.[8] In
1913, he prepared a cholera vaccine to combat the cholera epidemic that broke out among Romanian
Army that was in the campaign of the Second Balkan War in Bulgaria. Between 1916 and 1918 he
continued the preparation of biological products, remaining in the area occupied by the Central Powers.
In 1919 he is appointed professor at the University of Cluj, newly founded that year.

Victor Babeș introduced rabies vaccination in Romania, only three years after its initiation by Louis
Pasteur. He is considered the second rabiologist in the world after Pasteur and the father of
serotherapy, precursor to modern immunology. His work also had a strong influence upon veterinary
medicine, especially concerning prophylaxis and serum medication. He prepared the anti-diphtheria
serum and conducted broad activity in researching pellagra, tuberculosis, typhoid fever and leprosy. He
has published over 1,000 scientific papers and 25 monographs in the field of microbiology and
pathology.

In recognition of his innovative work in medicine, Victor Babes was elected member of the French
Académie nationale de médecine, of the International Committee for Combating Leprosy, received
three times the award of the French Academy of Sciences. Likewise, he was awarded the title of Knight
of the Legion of Honor.

Philosophical conceptions and militant attitude

Besides scientific work, he was closely concerned with the problems of prophylactic medicine (water
supply of towns and villages, scientific organization of the anti-epidemic fight, etc.). As director of the
Institute that bears his name, Babeș has addressed some of the health and social problems of the time,
such as pellagra problem, and formulated realistic solutions on the medical organization of the country,
foreseeing the organization of a Ministry of Health. Closely linked with the people, Victor Babeș fought
for applying the discoveries of science to improve people's lives. He studied the causes of diseases with
mass spreading (pellagra, tuberculosis), drawing attention to their social roots.

Throughout the scientific and social activities, an important role had his philosophical materialist
conception, exposed especially in works like Considerations on the natural science's ratio to philosophy
(1879) and Faith and science (1924). Babeș refuted Kant's agnosticism, Descartes' innatism, Schelling's
idealist apriorism and fideism. He consistently supported the objective nature of the world, the laws of
nature and causation.

Victor Babeș founded the publications Annals of the Institute of Pathology and Bacteriology (Romanian:
Analele Institutului de Patologie și Bacteriologie; 1889), Medical Romania (Romanian: România
medicală; 1893) and Archives of medical sciences (French: Archives des sciences médicales; 1895).

Victor Babeș died on 19 October 1926 in Bucharest. His grave is at the Cantacuzino Institute of
Bucharest.
Traducere:

Victor Babeș a fost un bacteriolog și morfopatolog român, membru al Academiei Române din 1893. A
fost fiul lui Vincențiu Babeș.

În colaborare cu Victor André Cornil, este autorul primului tratat de bacteriologie din lume (Bacteriile și
rolul lor în anatomia și histologia patologică a bolilor infecțioase) prin care a pus bazele moderne ale
acestei științe.

Biografie

Victor Babeș s-a născut în 1854 la Viena. A fost fiul deputatului Vincențiu Babeș, originar din Banat, și al
Sophiei Goldschneider, descendenta unei influente familii vieneze. Victor Babeș a obținut bacalaureatul
la Gimnaziul Catolic din Budapesta, după care a studiat medicina la Universitatea din Budapesta, apoi la
Viena, unde și-a luat doctoratul.

Babeș își începe cariera științifică în Budapesta ca asistent în laboratorul de anatomie patologică (1874-
1881). În urma descoperirilor lui Louis Pasteur, este atras de microbiologie și pleacă la Paris unde
lucrează un timp în laboratorul lui Pasteur, apoi cu Victor Cornil. Împreună cu acesta publică primul
tratat de bacteriologie intitulat Les bactéries et leur rôle dans l'anatomie et l'histologie pathologiques
des maladies infectieuses (1885).

În anii 1885-1886 lucrează în Berlin în laboratoarele lui Rudolf Virchow și Robert Koch.

În 1881 primește titlul de conferențiar (docent privat) iar în 1885 postul de profesor asociat de
Histopatologie la Universitatea din Budapesta.

În 1887 a fost chemat la București ca profesor la catedra de Anatomie Patologică și Bacteriologie.

Activitate științifică

Activitatea științifică a lui Victor Babeș a fost foarte vastă, cu un accent deosebit în problemele de
tuberculoză, lepră, vaccinare anti-rabică și seroterapie anti-difterică. A demonstrat prezența bacililor
tuberculozei în urina persoanelor bolnave și a pus în evidență peste 40 de microorganisme patogene. De
o deosebită importanță este descoperirea unei clase de paraziți - sporozoari intracelulari nepigmentați -
care cauzează febra de Texas la pisici și alte îmbolnăviri la animale vertebrate. La Congresul Internațional
de Zoologie din Londra (1900) acești paraziți sunt clasificați în genul Babesia.

În 1892 publică împreună cu Gheorghe Marinescu și Paul Blocq un Atlas de Histologie patologică a
Sistemului Nervos. A editat timp de mai mulți ani Analele Institutului de Patologie și Bacteriologie din
București.

Victor Babeș, datorită formației sale științifice de bază, a creat concepția ce poate fi denumită
"patomorfologia procesului infecțios", sinteză a microbiologiei cu histopatologia.

Activitatea lui Babeș a influențat și dezvoltarea medicinei veterinare, imprimându-i orientări noi, strâns
legate de obiectivele medicinei profilactice. Astfel, a introdus vaccinarea antirabică în România,
ameliorând metoda prin asocierea, în cazurile grave, cu seroterapia.

Prin cercetările sale valoroase asupra antagonismelor microbiene, s-a situat printre precursorii ideilor
moderne asupra antibioticelor.
În anul 1893 este ales membru titular al Academiei Române. A fost membru al Academiei Române,
membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris și ofițer al Legiunii de Onoare (Franța).

Concepții filozofice și atitudine militantă

Pe lângă activitatea științifică, Babeș a fost preocupat de îmbunătățirea stării sanitare a populației, în
special în combaterea și prevenirea pelagrei. Studiind cauzele acestei boli, care (ca și tuberculoza) avea
extindere în masă, a subliniat esența socială a acesteia și în 1907 a susținut:

"Leacul pelagrei, al acestei boli a mizeriei, al acestei rușini naționale, vi-l dau eu: împroprietărirea
țăranilor."

De asemenea, Babeș s-a preocupat îndeaproape de problemele medicinei profilactice, abordând

probleme ca: alimentarea cu apă a localităților, organizarea științifică a luptei antiepidemice etc.

Concepția sa filozofică, înscrisă pe linia materialismului este expusă în lucrările: Considerațiuni asupra
raportului științelor naturale către filozofie (1879) și Credință și știință (1924). Babeș a combătut
agnosticismul lui Kant, teoria ideilor înnăscute (ineismul) lui Descartes, apriorismul idealist al lui
Schelling, precum și fideism. A susținut în mod consecvent caracterul obiectiv al lumii, al legilor naturii și
al cauzalității.

Victor Babeș a pus bazele publicațiilor „Analele Institutului de Patologie și Bacteriologie“ (1889),
„România medicală“ (1893) și „Archives des sciences médicales“ (1895).