PROBLEME Dééizia = alegerea variantei de actiune cea mai avantajoasa din mai multe posibile, in vederea atingerii unor obiective. Tipuri de decizii, dupa gradul de cunoastere a mediului ambiant de citre decident: = in conditii de certitudine = in conditii de rise = in condifii de incertitudine 1. Optimizarea deciziilor in condi de certitudine Dac& sunt mai multe criterii de decizie, deci mai multe consecinje ce se pot exprima prin unititi de masurd diferite, se va folosi utilitates care misoar& gradul in care 0 variabila decizionala este preferabila (de preferat in locul alteia). Aceasta presupune ci toate consecinjele unei decizii trebuie transformate in utilitti care pot fi apoi ierarhizate, Metode de optimizare a deciziilor in conditii de certitudine 1. Metoda utilitstii globale 2. Metoda ELECTRE 1. Metoda utilititii globale Presupune parcurgerea urmatorilor pasi: - se alege un interval de variatie [0,1], considerat utilitate, notat cu u(vi) - se va atribui celei mai favorabile consecinte decizionale utilitatea 1, notata u(vi) = 1, iar celei mai nefavorabile consecinfe decizionale utilitatea 0, adic ui) = restul utilitailor se vor calcula, prin interpolare liniard dupa ecuatia dreptei folosind formula: ai uij= aj! - aj Metoda utilitéifii globale este cea mai simpli metoda de optimizare a deciziilor in conditii de certitudine si care poate fi utilizata atat in situafia in care criteriile decizionale sunt la fel de importante pentru decident, dar si in situafia in care criteriile decizionale au coeficienti de importanta diferiti pentru decident. a) in cazul in care toate criteriile decizionale sunt la fel de importante pentru decident, adic au acelasi coeficient de importanta, pentru alegerea variantei ‘optime se calculeaza utilitatea globala_a fiecdrei variante dupa formula: Ug(vi) = EUij, unde Ug(vi)= utiitatea globala a variantei i” Uj = utifitatea variantei i” dupa criteriul ,j” Apoi varianta optima se determina dupa formula: ax Ugtvi) in care criteriile deci aj nale au coeficienti de importanta diferiti pentru decident: Ug(vi) = DUij * kj, unde kj = coeficientul de importanta al criteriului V opt = max Ug(vi).2. Metoda ELECTRE Este 0 metoda de clasament si alegere in prezenfa unor puncte de vedere multiple Permite ordonarea variantelor dupa criterii complexe prin comparatii succesive, dou cate doua. Etape: ~ stabilirea variantelor decizionale si a consecintelor aferente coneretizate in anumite dimensiuni ale acestora (profit, cost, productivitate), prin luarea in considerare a unui ansamblu de criterii care le condifioneazi aparifia. ~ pentru consecin{ele decizionale astfel determinate se stabilesc utilitatile, se trec apoi in matricea utititayil - stabilitea indicilor_de concordant, care indicl modul in care varianta ,g” surclaseazi varianta ,h” Zk | u(Vg)> uh) C(Vg,Vh) = ————___ k1+k2+....¢km Ykj = suma coeficientilor de important pentru care u(Vg) > u(Vh) k1+k2+....+km = suma coeficientilor de important ai criteriilor (=1) = determinarea it depisita de varianta lor_de discordant4, care indici modul in care varianta 2” € 0, daci_u(Vg) > u(Vh) D(Vg.Vh) = { Va max | u(Vg)- u(Vh) | pentru u(Vg) < u(Vh) = ecartul maxim intre utilitatea minima (0) si cea maxima (1) => a= 1 MW! Indicii de concordanta se determin& in raport cu coeficienii criteriilor de importanta iar indicii de discordanfa se determina in raport cu utilitatile variantelor care se compara. - determinarea variantelor optime prin operatii succesive de surclasare a variantelor cu ajutorul unor relafii de surclasare de forma: C(Vg,Vh)2 p D(Ve,Vh) varianta optima.de informa Conditiile de incertitudine sunt caracterizate prin faptul c& decidentul nu dispune le necesare stabilirii probabilitajii de aparitie a stirii condifilor obiective, Matricea decizionala a 5 vi Cl Oe cles ach vi [RIT Ri2 v2 | R21 R22 vi |.Rit ‘ 4 | vm__|Rmi__Rm2.. J Notatii: vi = varianta decizionala cj = starea conditiilor obiective Rij = consecinga decizionalat aferenta variantei i” si stirii obiective , Tehnici: ‘Tehnica pesimisti_presupune c& varianta optima este aceea pentru care se obtin cele mai mari avantaje in conditiile cele mai nefavorabile. Vopt=max i(minj Rij) De pe fiecare linie se alege utilitatea minima, dupa care se va alege utilitatea maxima dintre cele selectate. ‘Tehnica optimist’ presupune c& varianta optima este aceea pentru care se obtin ele mai mari avantaje in conditile cele mai favorabile V opt = max i(maxj Rij) De pe fiecare linie se alege utilitatea maxima, dupa care se va alege utilitatea maxima dintre cele selectate. ‘Tehnica de optimalitate presupune alegerea variantei optime dup’ urmatoarea formula: V opt =max [a * Rijt + (1-a) * Rij?] = coeficient cu.valori cuprinse in intervalul [0,1], si care arata starea de optimism sau pesimism a decidentului Rij = utilitatea maxima a variantei ‘maxima a variantei i") Rij? = utilitatea minima a variantei i” (consecinta decizionalé minima a variantei ,i”) Tehnica_proportionalititii, Fiecare stare a conditiilor obiective are aceeasi probabilitate de aparitie. Varianta optim este acea varianti pentru care media artitmetic’ a utiitaqilor este cea mai avantajoasa pentru decident. ZRij V opt = max if ———] n n= numarul starii conditillor obiective. (consecinfa decizionala5, Tehnica minimizirii regretelor presupune ci varianta optima este aceea pentru care regretul de a nu fi ales varianta optima este cel mai mi Regretul exprima distanta unei variante oarecare .,vi” fat de varianta maxima in cadrul unei anumite stiri a conditiilor obiective. max(Rij) - Ri Etape: - determinarea matricii regretelor in care fiecare clement se objine sc&zind pe fiecare coloan’ pentru fiecare stare din utilitatea maxima toate celelalte utile - se determina valorile maxime ale regretelor astfel ot acestea, a valorii minime Vopt=mini{ max rij]Optimizarea deciziilor in conditii de rise Tehnica arborelui decizional Este 0 metoda de analiza a rezultatelor potentiale ale unei decizii complexe, utilizata {n procesul decizional strategic din cadrul firmelor. Folosind aceasti metoda, managerul are posibilitatea si proiecteze sub forma unei diagrame un numir de evenimente viitoare ce pot afecta o decizie, determinandu-se un set de valori privind rezultatul fiecarei decizii considerate, Arborele decizional poate fi utilizat pentru situafii decizionale strategice complexe, comportind o serie de decizi, probabilitatea de producere si dimensiunile fiecdreia dintre ele fiind determinate de decizia luata in faza precedent. Fiecare decizie depinde de rezultatul unui eveniment aleatoriu, care ins nu poate fi determinat in momentul |uarii ei, dar a cdrui probabilitate poate fi anticipatd in urma investigafiilor facute. Etape: 1) identificarea modalitatilor de actiune posibile si a consecintelor lor 2) atasarea distributiei de probabilitii a fiecdrei consecinfe in parte 3) alegerea unei scari cantitative a valorii (de obicei una monetard) si atribuirea unei variabile corespunzatoare fiecarei consecinte 4) calcularea speranfei_matematice fticdnd produsul dintre valoarea corespunzatoare unei consecinfe si probabilitatea sa de apa 5) calcularea speranjei nete aferente actiunii (insumand calculele sperantei posibile) si compararea lor. Cea mai mare dintre sperante indica strategia cea mai favorabila, decizia optima.TA\eRRER DEciLOR In conn De ccRMUDINE a MEeTODA UTILITATE GLOBE, Petogcare ook. | en cay pake dae :| ee OT fp ons ok iss 11 Go og] 85> 1200 A No og,2> ho 0 |2» 1200 ° is > Seen a2 taco 046 ho oye o> 6g 1 [22 Koo 10,66] “os Oe ates: om [ES ees ss EMOOMS._o,., mus W202 Go-ko _ 0; Ou —or — hoo— WS Ow - Ar GR -Ko (We SO tate cog Lig oust | Ato oe On - OI > ee gs as Joo - US Guat!) Ge sho (tues Qe -Oee 25 A800 = 1200 i. Aix -OQ25 R00 - 1200 | hee = Ow - ars = Moo — Roo IB On | o omene aes 0) eeetdent da Daportaode oe bo) carriers da, Duperaae Su ao)= 2 Oudt = Ar 0,44 +1 -[a34 Wnt aS we | ewe n° ORB+040 203% Yoo) = Nop+0R4-op4A: ose | Uode)= Duis =o AOWOWG=O/44 — Uo(}203-03+0 0240.05 1> = 0,085 Lato) ) Dux} =oK6+ AtOGs = 2A2 2 oe | Bel Ne) 20,46 085 40,2°4 +0,6-0,5=0068 QODA =-ELECTRE > artwek che errata FE wu SOREL a nee at ee & ®. — ‘hoo 11057 35 Jos Mev [Sakon 05 | a 4 fea > > ho a Oe OS on Fe, _ Om =O _ hot - Loo tug ETO _ BS—HO Oat - an LoS - hoo ary —ary DO-“HO Pee Oza 2 be os spec res Quokiiera Ld. me ao" | a a vi ° 4 os esos oS 4 No A ° 2 ae [os Fes [ez aK “ ans! o s 9 i ~ indice dh emmeenanst op) Die | aluape nl) ° e(%,.2) = ao 205 eWi,¥s) 205 sOpzomt Cay) = OB + 02-95 ¢ Ways) = OS 402 =o Vy - om Bs Vajpace C(Vs V2) = 03 \ kako -- fuadician, taliciter de couesrlarta Ngee Visi ee Not oF NaW\.9ce » Sa of v Dd) o Pp rey 20S© dace xWa02 ule) —indick ct exerdaw ke: 5 on a i MOK {seo - n(va)) tut He(o 2 Kat D(VNe)= 4 wax Jo O23 505 05-1] = DWM) = toe [0-15 0 ‘ae waktcleen TALI oe b (v2) 4) = max Jo, ea sol os obicomdansa Need Vax ey, Dee -¥a]02-\,050 | 98 er Seog” DC a ND East roa w [9S - of DUD; We) < ie (6 sen08 sock) a 4 Aatak - =3 Sab Lote ud orao. dic Pige Pond praas a(veayV&) - pos 4a.) : 2 pe09 e209 x TNE < 04 , i eo C207 — ofiys) 3 Gary) 2=oa eos box Wo peor SOY Oy deg @ xs (1,25 Gay} (vas) Deon” > GAYS Cash ») WD pros a See G9); (v9) (Gg) 5 W25%S)5 (Vs uyfve, vad de peo” (OVD Y peor a Or > oh wd; Q3)5 Gin 4208 D £08 3); (VD CAD Ms O,99 |PTIMIERRER DECLRILOR TN Condit pe InceRrtTUBINE P> S TeHNick of = we dk Let DA purtensteorte wi = spoke SL RY = to de. aac. at A@O___209 "25 Goo = Boo goo Bao hO00 4200 00 = 00 R00 (TEHNIcA PEsiistE : Vert > nu (os Ri) ee Ri, = war (Sdo; G00 , 800", Looe) SOS | | Se: pe Ry = Goo ss leye e ee ler Vogt =6o0 | . Re = boo = i a TEHNicA OPTIMisTA: Vest = e | si ee Ge ay Su: wo, R= hooo Sa: wbx Ril = Kooy 2 Vey = wor (1000, 1200 , Kb00) | \ -& Se os Ra) > Abo Vept Ko => ee | @® TEHNicA DE oPTIMALITATE : eek mia (« Ra's (1-2) RA”) see Si OG = Lovo + OK -Goo = hho Sr: OF - 1200 404 «Goo “im ” Veo = tar (400, 480, 6% ) Sv O@ + Koo + 9)4- hoo = fol Vo ae Uo ee ®f “i @® TEHNIcA — PRoPORTIONALTRTE Veg = mia [2x Y r e . Sip cate eee eae 225 & Se ee Pe a Vert 290 | Vet = 82 Sp: toe +00 +900 + 900 a Rad > Neves Se u @ TEuntan winivisKer — RESRETELOR — Quodthtcaa. sage ; i hoo 200 eo oo : Ss ° hoo 20 hoo ° —oolette waxtue ale a 7 Rasane moron : Si: Boo $2: hoo D Ae wade (00 , hoo , 20) Sau 20s: Voge = hoo j Vogt = 82FEHNICA ARBORELUL DEA ONL pS ae Va mover. ah Bhat fooled oat ot. font Peatea De Ae om uscttainda. on quot dh a alleen chute. suphinwandtaler nosi owhothSt pedtu otto De forrest he -Fomolute tC JoRruandta — cusen.cr a A allmeoti Ae Mik fo. festa. cle Aooo$ for pewolttae eo oor tubul xnptctatta a com lags aL Tihowen dui Kool few cle 2000 $. Geum Morvol cveneru aww DP wou aledahi de chaste, puck dla 60% y Kok De Com DR ww cw bok olmoa Au cluiLle peopinuandatee . S0nach de a kedttha wie Fok dg floor do%. Gh chaatnle a Sg spaalie aleeoke pox cuoloanre a —Armcluted 2 ce ot = spate Vee ne ae eines Spf, >t a =e Gee Fond deoph = hooo » ° fe ee on 2 ee eee 0) Cotbueie alee 2 olin mative by Spercodtn Ace SAD = of. (K000 +0) = Goo g oe ges Sle,a) = o4 (A000 S000) = 46.09 TW magiiocane: cet: 2400 TWownrorda, Yara olerare de Fond rt SCAm)= 04.020 y S(ey™) = 0,9-(04 R000) = 2400 V oft = obpcore oka Rornolure, © a