Exerciţii propuse.

Integrare prin părţi

Să se calculeze integralele nedefinite:

 x  e dx
x
 x  4  dx
2
E1 ) E2)
 9  x  dx E 4 )  x x 2  3  dx
2
E3 )
ln x
E5) E 6 )  ln( x  1)dx
2
 dx
x
E 7 )  arcsin x  dx E 8 )  x  arcsin x  dx
arctgx
E9 )  dx E 10 )  x  sin x  dx
1  x2
arcsin x
E 11 )  x  cos 3x  dx E 12 )  1  x2
 dx

E 13 )  sin(ln x)  dx E 14 )  cos(ln x)  dx
E 15 )  sin x  dx E 16 )  cos x  dx
2 2

x  arctgx
E 17 )   dx E 18 )  x  sin x  dx
2
2
1 x
E 19 )  x  e  sin x  dx E 20 )  e x  dx
x

E 21 )  x  e cos x  dx E 22 )  x3  x 2  1  dx
x

E 23 )  e x  dx E 24 )  x  ln(1  x)  dx
ln x x
E 25 )   dx E 26 )  cos2 x  dx
x2
 6 x3  3 x 2
 2 x( x
2
E1)  5)3 dx E2)  3x 4  2 x3  1  dx
1
 x(ln 2 x  1)  dx E 4 )  (tgx  tg x)dx
3
E3)
sin x 1  tg 2 x
E5 )   dx E6)   dx
1  cos x tgx
1  tg 2 x x2
E7 )  1  tgx  dx E8)  1  x6  dx
1
E9 ) x 4  ln x 2
 dx E 10 )  sin
3
x cos 2 x  dx

arcsin x 1
E 11 ) 
x2
 dx E 12 )  1 1  x2
dx

sin 2 x
E 13 ) x
2
 x 2  2 x  2  dx E 14 )  1  cos 4 x
 dx

1 1
E 15 ) x x2  x  1
 dx E 16 ) 
x2 x4  x2  1
 dx

sin x  cos x x3
E 17 )  sin x  cos x dx E 18 )  dx
1  x8
1 x
E 19 )  cos6 x  dx E 20 )  1  x3
 dx

cos x ln x
E 21 )  9  sin 2 x
 dx E 22 ) x ln 2 x  1
 dx

1 x(1  x 2 )
E 23 )  (1  x 2 ) arctg 2 x  1
 dx E 24 )   dx
1  x4
1
E 25 )  x(ln 2  4)  dx E 26 )  tg xdx
2

1
E 27 )  e x e x  3  dx E 28 )  (1  x 2 )(arctg 2 x  25)  dx
1 sin 2 x
E 29 )  1  e x  dx E 30 )  sin 4 x  1
 dx

E 31 )  cos x  sin(sin x)  cos(sin x)  dx E 32 )   x 2  3 x  2  dx

sin 2 x  cos x sin x  cos 2 x
E 33 ) A    dx E 34 ) B    dx
sin x  cos x sin x  cos x
2tgx  3 1
E 35 )  2  dx E 36 )  4  dx
sin x  2 cos 2 x cos x  sin 2 x
1 tgx
E 37 )  2  dx E 38 )  2  dx
a  sin x  b 2  cos 2 x
2
cos x
 § 2. Calculul direct al unor integrale nedefinite

Ne propunem, în continuare, să vedem cum se foloseşte tabelul de mai

sus.
Să se calculeze următoarele integrale nedefinite:

Exerciţii rezolvate.
x 21
R 1 )  x  dx 
2
+C , x ( În formula 4’) am luat
2 1
  2)

R 2 )  (5 x  3x  7)  dx   5x  dx   3x  dx   7  dx 
2 2
(vezi relaţia 1), Teorema
II.9.)
 5 x 2  dx  3 x  dx  7  dx  (vezi relaţia 2), Teorema
II.9.)
3 2
 ( 5 x  C)  ( 3 x  C) + ( 7x + C) 
3 2
3 2
 5 x  3 x  7x + C  C + C  
3 2
3 2
 5 x  3 x  7x + C ; x  
3 2
2
2 1
x3
 x 2  dx  
3
R3 ) x3 dx  +C, x;
2
1
3
19 24
4 4 19 1
3 x5 x5
x  x 4 dx   dx   x  dx  
3 5 3
R4 ) x  x5 5 x5  dx   x;
19 24 + C ,
1
5 5

1 1 1 x
R5) x 2
9
 dx   2 2  dx  arctg + C ,
x 3 3 3
x;

( În formula 6’) am luat

a  3)
1 1 1 1
R6 )  9x 2
1
 dx  
1
 dx  
9 x2  1
 dx 
9( x 2  )
9 9
1 1 11 x
   dx  arctg
9 x2  1 91 1 +C, x;
2
3 3 3
 1 1 1 x 5
R7 )  x 2  25  dx   x2  52  dx  2  5 ln x5
+C, x   , x  5 ;

( În formula 7) am luat
a 5)

1 1
R8 )  2
x  16
 dx  
x 42 2
 dx  ln x  x 2  42 + C , x  (, 4)  (4,  ) ;

( În formula 12) am luat

a  4)

1 1 1 1 1 1
R9 )  2
9x  1
 dx  
1 2
 dx  
3 21
 dx 
3 2 1
 dx 
9( x  ) (x  ) (x  2 )
9 9 3

1 1
= ln( x  x 2  ) + C, x   ;
3 32

1 sin 2 x  cos 2 x
R 10 )  sin 2 x cos 2 x  sin 2 x cos 2 x  dx 
 dx 

sin 2 x cos 2 x
=  dx   sin 2 x cos 2 x  dx 
sin 2 x cos 2 x

1 1
=  cos2 x  dx   sin 2 x  dx =
= tgx  ctgx + C , x  I, I  D , I interval din domeniul
1
de definiţie al funcţiei f(x) = 2
sin x cos 2 x

Exerciţii propuse.
3
8 x2
E 1 )  (3x5  5 x3  9 x  2  )  dx E 2 )  (3x  5 )  dx
x x4
x3 1 5
E3)  2  5x  dx E 4 )  ( x 2  )  dx
x
1 1
E5) ( E 6 )  (e  3 2 )  dx
x
 5sin x  3cos x)  dx
1  4x2 x
 § 3. Reguli şi metode de calcul pentru primitive

Aşa după cum am precizat în paragraful anterior, există situaţii când pentru
determinarea primitivelor unor funcţii nu poate fi folosit direct tabelul
primitivelor imediate. În astfel de cazuri folosim metode speciale de calcul,
cum ar fi:
- metoda integrării prin părţi
- metoda schimbării de variabilă, etc.

3.1. Metoda integrării prin părţi

TEOREMA III.2.
Dacă funcţiile f, g :I   sunt derivabile, cu derivatele continue
pe intervalul I, atunci funcţiile f  g, f’  g şi f  g’ admit primitive pe I şi
are loc relaţia :
 f ( x)  g '( x)  dx  f ( x)  g ( x)   f '( x)  g ( x)  dx
Această relaţie se mai numeşte FORMULA DE INTEGRARE PRIN
PĂRŢI

Demonstraţie.
Funcţiile f şi g fiind derivabile pe I, sunt şi continue pe I, deci funcţiile
f  g, f’  g şi f  g’ sunt continue pe I, ca produse de funcţii continue (vezi
ipoteza!).
Prin urmare, acestea admit primitive pe I. (vezi teorema II.1.)
Pe de altă parte are loc egalitatea (f  g)’ = f’  g + f  g’ sau f  g’= (f  g)’- f’  g
Dacă ţinem cont de aditivitatea integralei nedefinite, obţinem:
 f ( x)  g '( x) dx   ( f ( x)  g ( x))' dx   f '( x) g ( x)  dx , adică
 f ( x)  g '( x)  dx  ( f ( x)  g ( x)   f '( x)  g ( x)  dx
Teorema este complet demonstrată.
COMENTARIU
În formula de integrare prin părţi intervin patru funcţii: f, f’, g, g’.
Funcţiile f şi g’ se aleg convenabil, astfel încât integrala:  f '( x)  g ( x)dx să fie
mai simplă decât integrala de calculat, adică decât integrala:  f ( x)  g '( x)dx ,
iar funcţiile f’ şi g se determină. În principiu, factorul mai complicat se
notează cu f(x), iar factorul mai simplu se notează cu g’(x). Se determină
apoi f’(x), prin derivarea lui f, respectiv g(x) prin integrarea lui g’(x). Dacă
integrala la care s-a ajuns este la fel de complicată, sau mai complicată,
decât integrala iniţială înseamnă că alegerea lui f şi g’ nu este bună şi se va
încerca o altă alegere.

Exerciţii rezolvate.
Să se calculeze integralele nedefinite:

R 1 )  xe  dx , x  
x

Facem următoarea alegere: f  x  f '  1

g '  ex  g  ex
 xe  dx  xe x   e x  dx xe x  e x  C ;
x
Deci:

x
2
R2) ln x  dx , x  (0, )
1
Notăm: f  ln x  f ' 
x
3
x
g '  x2  g 
3
3
x 1 x3 x3 1 x3 x3
Deci:  x 2 ln x  dx  ln x    dx  ln x   x 2  dx  ln x  +C;
3 x 3 3 3 3 9

R3)  ln x  dx , x (0, )

Să observăm că:  ln x  dx   ln x 1 dx

1
Notăm: f  ln x  f ' 
x
g ' 1 g  x
1
Deci:  ln x  dx   ln x 1 dx  x ln x   xdx  x ln x   dx  x ln x  x +C;
x

R4)  xarctgx  dx , x  ,
1
Notăm: f  arctgx  f '  2
x 1
x2
g' x g 
2
Deci:
x2 1 x2 x2 1 1  x 2 1 x2 1 1 1
 xarctgx  dx   
2 2 1 x 2
 dx   
2 2 1 x 2
dx    dx  
2 2 2 1  x2
 dx
 x2 x 1
Adică:  xarctgx  dx    arctgx  C ;
2 2 2

R 5 ) A =  x 2  1  dx , x 
x2  1 x 1
A = x 2  1  dx    dx   x  dx    dx
x2  1 x2  1 x2  1

Pentru prima integrală notăm: f  x  f '  1

x
g'  g  x2  1
2
x 1
Deci: A  x x 2  1   x 2  1  dx  ln( x  x 2  1) , adică:
A  x x 2  1  A  ln( x  x 2  1) , de unde:
2 A  x x 2  1  ln( x  x 2  1)
1 1
A  x x 2  1  ln( x  x 2  1)  C ;
2 2

R 6 ) A   e sin x  dx şi B   e cos x  dx , x  
x x

Vom integra prin părţi fiecare din cele două integrale şi vom ajunge la un
sistem de două ecuaţii cu necunoscutele A şi B.
Pentru A notăm: f  sin x  f '  cos x || Pentru B notăm:
f  cos x  f '   sin x
g '  ex  g  ex || g '  ex  g  ex

A  e x sin x  B
Obţinem sistemul:
B  e x cos x  A
1
După rezolvarea sistemului obţinem: A  (e x sin x  e x cos x)  C
2
1
B  (e x sin x  e x cos x)  C
2
Cele două integrale A şi B se mai pot calcula, separat, integrând, pe fiecare,
de două ori prin părţi, ajungându-se la o ecuaţie în necunoscuta A, respectiv
B.

x e
2 x
R7)  dx
Notăm: f  x 2  f '  2 x
g '  ex  g  ex
x e  dx  x 2e x  2  xe x  dx || Observăm că mai este necesară o
2 x
Deci:
 xe dx . Preluând un rezultat anterior,
x
integrare prin părţi pentru integrala
avem:
 xe  dx  xe  e + C
x x x

Avem în final:  x e  dx  x e  2( xe  e ) + C
2 x 2 x x x

Exerciţii propuse.
Să se calculeze integralele nedefinite:

 x  e dx
x
 x  4  dx
2
E1 ) E2)
 9  x  dx E 4 )  x x 2  3  dx
2
E3 )
ln x
E5) E 6 )  ln( x  1)  dx
2
 dx
x
E 7 )  arcsin x  dx E 8 )  x  arcsin x  dx
arctgx
E9 )  dx E 10 )  x  sin x  dx
1  x2
arcsin x
E 11 )  x  cos 3x  dx E 12 )  1  x2
 dx

E 13 )  sin(ln x)  dx E 14 )  cos(ln x)  dx
E 15 )  sin x  dx E 16 )  cos x  dx
2 2

x  arctgx
E 17 )   dx E 18 )  x  sin x  dx
2
2
1 x
E 19 )  x  e  sin x  dx E 20 )  e x  dx
x

E 21 )  x  e cos x  dx E 22 )  x3  x 2  1  dx
x

E 23 )  e x  dx E 24 )  x  ln(1  x)  dx
ln x x
E 25 )   dx E 26 )  cos2 x  dx
x2
 x
3.2. Calculul integralelor de tipul:  P( x)e dx , P  [ X ]

Să observăm că: (Q( x)  e x )'  Q '( x)  e x  Q( x)  e x  (Q( x)  Q '( x))e x ,

adică:
(Q( x)  e x )'  P( x)  e x , unde am notat: P( x)  Q( x)  Q '( x) . Remarcăm că
polinoamele P şi Q au grade egale. Prin urmare:

x x
(  )  P( x)  e dx  Q( x)  e + C
P şi Q polinoame cu coeficienţi reali de acelaşi grad şi acelaşi coeficient
dominant

Relaţia (  ) se poate scrie echivalent:

(Q( x)  e x ) '  P( x)  e x , sau încă:

(Q( x)  Q '( x))  e x  P( x)  e x || : e x , deci:

(#) (Q( x)  Q '( x))  P( x)

CONCLUZIE:
Determinarea polinomului Q din relaţia (  ) se face prin identificare
folosind relaţia (#).
Aplicaţie: Să se calculeze integrala:  ( x  3x  2)  e  dx
2 x

Rezolvare:
 ( x  3x  2)  e  dx  ( x  ax  b)  e  C
2 x 2 x

Punem condiţia: ( x 2  ax  b)  ( x 2  ax  b)'  x 2  3x  2

x 2  ax  b  2 x  a  x 2  3x  2
x 2  (a  2) x  (a  b)  x 2  3x  2
deci trebuie să avem: a  2  3 şi a  b  2 . Rezultă a  5 şi b  7

Prin urmare:
 (x  3x  2)  e x  dx  ( x 2  5 x  7)  e x  C
2

Propunem spre rezolvare cititorului următoarele integrale nedefinite:

x
E 1 )  ( x  4 x  3x  5)  e  dx
3 2
 x
E 2 )  (3x  2 x  4 x  5)  e  dx
4 3

 sin
2
R1 ) x  cos x  dx Notăm: u  sin x  du  cos x  dx
u3 sin 3 x
 sin x  cos x  dx   u  du 
2 2
+C= +C
3 3

ln x
R2)  x
 dx
ln x 1 1
 x
dx =  ln x  dx
x
Notăm: u  ln x  du   dx
x
2 2
1 u ln x
 ln x  x  dx =  u  du = 2 + C = 2 + C

arctgx 1
R3)  dx Notăm: u  arctgx  du  2
 dx
1  x2 1 x

1 3
1
arctgx 1 u2 u2 2
 1  x2
dx =  u  du =
 u2  du = 1
1
+ C = 3 + C =  u3 + C =
3
2 2
2
=  arctg 3 x + C
3
cos x
R4)   dx Notăm: u  1  sin x  du  cos x  dx
1  sin x
cos x du
 1  sin x  dx =  u = ln u + C = ln 1  sin x + C

1
R5)  cos x  dx Amplificăm fracţia de sub integrală cu cos x , deci:
1 cos x cos x Notăm: u  sin x  du  cos x  dx
 cos x  dx   cos 2
x
 dx   1  sin 2 x  dx
cos x 1 1 1 u 1 1 sin x  1
 1  sin 2 x  dx   1  u 2
 du  -  u 2  1  du  - 2 ln u  1 + C  - ln
2
+C
sin x  1

R 6 )  e  cos x  dx
sin x
Notăm: u  sin x  du  cos x  dx

e  cos x  dx  e  du  eu + C  esin x + C
sin x u
 ex
R7)  1 x 2
 dx Notăm: u  e x  du  e x  dx

ex 1
 1 x 2
dx   1 u2
 du  arcsin u + C  arcsin(e x ) + C

 tg x  dx   ((tg  1)  1)  dx   (tg x  1)  (tg 4 x  tg 2 x  1)  dx 

6 6 2
R8 )
1 1
  (tg 4 x  tg 2 x  1)   dx || Notăm: u  tgx  du   dx
cos 2 x cos 2 x

u5 u3
  (u  u  1)  du       u+ C 
4 2 4 2
u  du  u du  du
5 3

5 3
 tg x  tg x  tgx + C
5 3

1 e x
R9)  1 ex
dx ||
2 1  ex
u  1 e x  du   dx

u 2  1  e x  e x  u 2  1
1 1 e x 1
 1 ex
dx  2  x 
e 2 1  e x
dx  2 2
u 1
du 

1 u 1 1  ex 1
2 ln +C  ln +C
2 u 1 1  ex  1

1 x  1 x 1 x
R 10 )  1 x
dx  1 x 2
dx   1  x2
dx  
1  x2
dx 

 arcsin x  1  x 2 + C

x u  x 2  3  du  2 xdx
5
R 11 ) x 2  3dx ||
1
1
1 1 1 u5 5 6
 x  x  3dx  2   2 xdx   + C  u5 + C 
5 2
( x 2  3) 5  u 5 du 1
1 6
5
6
 5 ( x 2  3) 5 + C
6
R 12 )  x 2  4 x  5  dx || Folosim forma canonică a trinomului de gradul al
b 2 
II- lea ax 2  bx  c  a ( x  )  , prin
2a 4a
urmare:
x 2  4 x  5  ( x  2) 2  1
||
 x 2  4 x  5  dx   ( x  2) 2  1  dx u  x  2  du  dx

u 2  1  du || Vezi exerciţiul R 5 pag 23 !

 x 2  4 x  5  dx  
x2  1
R 13 ) A    dx || Simplificăm forţat fracţia prin x 2 şi obţinem:
x4  1
1
1
x 2  dx  1 1 1
A || Notăm: u  x   du  (1  2 )dx şi x 2  2  u 2  2
1 x x x
x2  2
x
1
1 1 1 u x
  2  du   2  du  arctg + C  1 arctg x +C
u 2 u  ( 2) 2 2 2
2 2

x2 1
R 14 ) B  4
 dx || Simplificăm forţat fracţia prin x 2 şi obţinem:
x 1
1
2 1 2
x 1 x  dx
B   4  dx  
x 1 1
x2  2
x
1 1 1
Notăm: u  x   du  (1  2 )dx şi x 2  2  u 2  2
x x x
1
x   2
1 1 1 u 2 1 x
B  2  du   2  du  ln +C  ln +C
u 2 u  ( 2) 2 2 2 u 2 2 2 x 1  2
x

x2 2 2 2
 1 2 x  dx  1 ( x  1)  ( x  1)  dx 
R 15 ) C  
2  x4  1 2
 dx
x4  1 x4  1
2 2
 1 x  1  dx + 1 x  1  dx = A  B
1 1
 4
2 x 1 
2 x 14
2 2
 1 1 2 1 ( x 2  1)  ( x 2  1)
R 16 ) D    dx   2
4 4
 dx =  dx =
x 1 2 x 1 x4  1
2
 1 x  1  dx  1 x2 1 1 1
2  x4  1 2  x4  1
 dx = A B
2 2

Exerciţii propuse.
Utilizând prima metodă de schimbare de variabilă, calculaţi integralele
nedefinite:

6 x3  3 x 2
E 1 )  2 x( x  5) dx
2 3
E2)  4  dx
3x  2 x3  1
1
 x(ln 2 x  1)  dx E 4 )  (tgx  tg x)dx
3
E3)
sin x 1  tg 2 x
E5 )  1  cos x  dx E6)  tgx  dx
1  tg 2 x x2
E7 )   dx E8)  1  x6  dx
1  tgx
1
E9 ) x 4  ln x 2
 dx E 10 )  sin
3
x cos 2 x  dx

arcsin x 1
E 11 ) 
x2
 dx E 12 )  1 1  x2
dx

sin 2 x
E 13 ) x
2
 x 2  2 x  2  dx E 14 )  1  cos 4 x
 dx

1 1
E 15 ) x x2  x  1
 dx E 16 ) 
x2 x4  x2  1
 dx

sin x  cos x x3
E 17 )  sin x  cos x dx E 18 )  dx
1  x8
1 x
E 19 )  cos6 x  dx E 20 )  1  x3
 dx

cos x ln x
E 21 )  9  sin 2 x
 dx E 22 ) x ln 2 x  1
 dx

1 x(1  x 2 )
E 23 )  (1  x 2 ) arctg 2 x  1
 dx E 24 )  1  x 4  dx
1
E 25 )  x(ln 2  4)  dx E 26 )  tg xdx
2
 1
E 27 )  e x e x  3  dx E 28 )  (1  x 2 )(arctg 2 x  25)  dx
1 sin 2 x
E 29 )  1  e x  dx E 30 )  sin 4 x  1
 dx

E 31 )  cos x  sin(sin x)  cos(sin x)  dx E 32 )   x 2  3 x  2  dx

sin 2 x  cos x sin x  cos 2 x
E 33 ) A    dx E 34 ) B    dx
sin x  cos x sin x  cos x
2tgx  3 1
E 35 )  2  dx E 36 )  4  dx
sin x  2 cos 2 x cos x  sin 2 x
1 tgx
E 37 )  2  dx E 38 )  2  dx
a  sin x  b 2  cos 2 x
2
cos x