Download as docx, pdf, or txt
Download as docx, pdf, or txt
You are on page 1of 89

LECT, IA 11 PARTEA INTAI

in primul exercitiu din aceasla leqic yom recapitula 0 parte


a vocahularului care se rcfera in special
1a vremc.
A. Completati propozitiile in limba engleza ell unul din
cuvintele de mai jos:
I. cold
5. wind
9. shawl
2. sky
6. heat
10. coal
3. cloud
7. temperature
11. boots
4. fog
8. weather-forecast
Nll port niciodata astfel de bocanci.
Care a fosl cea mai ridicata temperatura
a zilei de azi?
Nu a fost nlei un nor pc cer.
Vantul i-a luat palaria.
Prognoza mcteo este dcstul de exacta.
Ccrul era in intregime albastru.
Pune-li fularuJ acesta injurul gfilului.
Cel rnai frig a fost in fcbruarie.
- I never wear such >00015.
- What was loday's highest >tclllperalure?
- There wasn't a >cloud in the sky.
~ The >wind blew her hat off.
- The >wcather-forecasl is rather reliable.
~ The >sky was completely blue.
- Put this >~hawl around your neck.
- The >cold was worst in February.
Pe caldura asta nu pOli purta haina de tricot. - You can't
wear ajersey in this >heat.
imbraca haina inaintc de a ie~i.
eeaia a fosl atat de deasa, incat
ne-am ratlicit.
B. Completa\i propoziiiile in limba engleza:
Cei mai multi oameni se simt mai bine
intr-o zi insorita.
Dimineala sufla un vant putcrnic.
eerul innoral ma Iacea sa fiu posomorat.
Vremea a fost orib~a in ultima vreme.
Sa conduci cu aten\ie cand e ceala.
Biroul nostru este intr-o cUidire joasa.
Copiii se joaca afara.
Am dicit intr-o zi cu vant (puternic).
- Put your >coat before you go out.
- The> fog was so bad that we lost
our way.
- Most people feel better
on a >sLlnny day.
- A strong wind >ble~ in the moming.
- The >cloudy sky made me feel gloomy.
- The weather has been >awful recently.
- Drive carefully in >foggy weather.
- Our office is in a >Iow building.
- The children arc playing >outslde.
- [ caught a cold on a >\\ indy day.
9.3.-9.10. Sa rcpellllll acum protlumele nehotarate,
Completali cu cle propozilii1e in Iimbl ~Ieza:
~
c.
Am cumpar3t ni!:Ole legume de la
magazinul de legume ~i fruete.
Nu mai eSle limp (dcloc).
Sa inlrehdm pc cinev3 unde se afla asia.
Ai vazul pe cineva 3colo?
Nu-m! gasesc nitateri pantofii.
Sun! gala sa merg oriunde rna trimili.
Trebuie sa fie pc aici pc undev3.
- We bought > ~ome vegetables at
the greengrocer's.
There isn't >anytime left.
- Let's ask >som~bodywhereIt is.
- Old you see >anybodythere?
- My shoes are> I 're to be found.
- I am prepared to go > .... lereyou send me.
- It must be > . here
L-am vaZUI punand ceva in careaua tao - We saw him
putting>
In your coffee.
Nu este nlmeni acasa.
Ea nu are nimic de imbricat la nutlli.
Nu va veni nici 0 ploaie in scara asIa.
Unii oameni cred ca au
intoldeauna drept3tc.
Este cmeva dispus sa raca asIa?
A SOS1l vreo veste piina acum?
TrebUlC sa 51: rata ceva.
S-a fural ceva?
Nu I-a vaZUI tlimeni?
S-a intiimplat ulldeva in Franta.
- There is >nol,.o,h at home
- She hasn't got >a.lylhln to wear
at the wedding.
- There will not be >any rain tonight.
- >Somc. people think they are
always fight.
- Is> wllhng (0 do II?
- Is there> nev. s yet?
> , has to be done.
- Has >an) Ihm!! been stolen?
- Hasn', >anybody seen it?
- It happened >~ornewherein France.
He asked me for >,ome cigarettes.
- >Nobody could gIve the informatIOn.
Mi·a ecrul cateva !tgari.
Nimeni nu ne-3 putU! da infonnatiile.
Esle u~or; oricine poate face asta.
E cineva care vrea sa te vada.
POli sa iei orice cane vrei.
2
- It is easy; >an
- There is >
- You can take>
can do it.
who wants to see you.
book you want
Cuvllltele noi din llccstc doua lcc\ii sunt mai ales din
domeniul radioului
~l al televiziunii_ Sa inva\am substantivele noi, clllndu·le
atent CU voce
tare:
Sa repetam acum aceste cuvinte in alta ordine:
rccepl ie
lnterfercnla, parazi!i.
bruI3J
arnpllficator
program. emlSlune
dlfuzor, megafon
transmlsie, cmisiune
de Iclevlziune
- program, emlSlunc
- stallc, post (de radio,
de televiziune)
- amphficator
- difuzor, megafon
- cramll:
- ecran
- recep!le
..
- lmaglne
- set; aparat
-lnterferenla, parazi!i,
brulaj
- transmlsie, emisiune
de telcviziunc
-Ielccomanda
- crallllC
- set; aparat
- ecran
-stalic, post (de radio,
de televiziunc)
-telccomandii
- IInagme
> [ste/sanJ
> lpnlugrEm}
> l Ulta'fiaransJ
>(rirnaul kanlniulJ
>frisep~anJ
>[stetsanJ
3
>[setJ
>[skri.nJ
> l anaunsa'J
>(rimaut Llntrllulj
stalion
programme
mterference
announcer >[anllun~a'J
screen >[slrinJ
loudspeaker >[Iaud....plla)

'" >[~tJ
amplifier > (Emphfaia'J
telecast > (trhka.sl]
receplion
remOle control
pICture
remote control
station
reception
announcer
screen
picture >r pil.ha' 1
telecast >fl('hka,stJ
loudspeaker >[1I1Udspll.d')
programme >lpraugl[mJ
amplifier >1 Emphfaia'J
inlerference >( mta-Il.ltaru;J

,,'
Vom folosi cuvintele noi intr-un dialog. Personajele
acestui dialog se intalnesc inU-CIlI magazin de
aparate radio ~i TV. Cit iIi-I cu aten!lc.
BUYING A NEW TV SET

,
Chris: Hi Laural Are you doing your shop ping here?
Laura: Oh, hi Chris! Yes. I'm going to buy a new
television set with a large screen. And you?
Chris: I need to buy a new amplifier and two
loudspeakers.
Laura: So let's have a look around together.
Chris: Good. Hmm, this set has a poor reception. I
can't hear what the announcer is saying.
Laura: Ves, there is some interference.
Chris: Look, this one has a nice picture.
Laura: Vou're right. Does it have a remote control?
Chris: I'm sure it does. Oh, there's a telecast from
yesterday's match.
Laura: And here I can watch my favourite programme
on our local station.
Chris: But I'm afraid we're here to buy something and
not to watch TV.
Exersali acum prollulllia ficcarci propozilii din acest
dialog, inva\iind traducerea acestuia in Iimba
romana:
Hi, Laura! Are you doing
your shopping here'!
Dh, hi Chris! Yes, I'm going
to buy a new television set
with a large screen. And you?
I need to buy a new amplifier
and two loudspeakers.
So let's have a look around
together.
Good. HI11111, this set has
poor reception.
I can't hear what the
. . announcer IS saymg.
Yes, there is some
intereference.
Look, this one has
a nice pIcture.
>[ha! lora a' IU, dU:Il1I~) io:'
~Opll1l~J Ilia' I
>[ ,IU hai kfl~ les ;lIm £.;1U10 11J
tu hal i\ IIIU' lele... ljn "el
~iT' a la' tdJ skn:n Fnd iU"J
>[3i l1l:d tu bal a niu: Emplifitlil'
End tll. laudspl,ka'i'J
>[~au ICh hEv a luk ilr:tlmd
tugeD/a'l
>[gud mm I)'IS :-et hFz
pua'risl"psn]
>[ II; ka:nl hia' Uot D'l
l.In3UnSa' ii' "C/l1I~11
> {ic~. lYe,,' iL sam
mIa' Ii arlin"J
> (Iuk IYI.~ Pan hEl
lIll31S pikt"a'J
4
~ Buna, Laura! Aid iIi fad
cumpiiraturile?
- A, buna, Chris! Da, am de gand
sa cumpar un televizor llOU,
cu eeran mare. Dar tu?
- Trebuie sa cumpar un amplilicator
llOU ~i doua difuzoare.
- Atunci, hai sa aruncam 0 privire
impreuna.
- Bine. Hm, lelevizorul
acesta are 0 receptie slaba.
- Nu aud ee spune crainica.
- Da, sunt ni~te parazi\i.
- Uite, acesta are 0
imagine buna.
You're right. Docs it have
a remote control?
I'm !>ure it does.
Oh, here's a telecast from
yesterday's match.
And here J can watch
my favourite programme
on our local station.
But I'm afraid we're here
to buy something and
not to walch TV.
> [IU:' ralt daz 1\ hEv II.
rimilut kanln,ulj
> [aim sua' it daz]
> (au hla'z 1IIelika:~1 from
ie~ta'cleiL mEt~j
> tEnd hla' ai kEn u{l\~
lllai feivarit praugrEm
on aua' liiukal stei~n]
> Ibat aim iifrl'ld "i:' hi,e
IU bai samT'm'JlI End
nOI tu "ot$l1:\ i:j
- Al ureptale. Are
telecomanda?
- Sunt sigur ca are.
- A, iata 0 Iransmisie a
meciului de ieri.
- [ar aici pot urmfiri
emisiunea mea preferata
pe postu1 nostru local.
- Dar rna tcm ca am venit
aici sa cumparam ccva,
nu sa ne uitam 1a tclevizor.
Completali propoziliile in limba engleza cu noile cuvinte,
excrsilld ~i pronunlia lor:
Bruiajul cste din ce in ce mai putemic.
Recep\ia s-a imbunaliitit mult de anullrccut.
Amplificalorul face sunctul mai putemic.
Acest aparat de radio este unu1 ieftin.
Era 0 emisiunc de muzier, de doua ore.
Ti-ar placea sa fii erainie?
Cate difuzoarc ai in sufragcrie?
Unde ai pus teleeomanda?
Emisiunea de televiziune a fost unnarita.
de milioane de oameni.
Ceva nu este in regula; ecranul
ramane intuneeat.
Receplionam 0 imagine foarte slaba.
Postul acela lransmite ~tiri din ora in ora.
- The >!ntc:reti:rence is getting worse and worse.
- >Reccptlon has improved a lot since last year.
- An >amplific:r makes the sound louder.
- This radio >set is a cheap one.
- There was a two-hour music >programme.
- would you like to be an announcer?
- How many >loudspeakers have you gOI
in your living-room?
- Where have you pUI the >remOle control?
- The >telecast was watched by
millions of people.
- There is something wrong; the >Screen
remains dark.
- We are receiving a very poor >pIcture.
- That >Stillion gives news every hour.
lata un nou grup de cuvinte. Citili-le cu atenlie ~i cu voce
lare:
clear >[kha'J - clar, curat
to amplify > [tu EmplLfill] - a ampIi fica
bright >[braitJ - luminos, stralucilor
to dub >[tudab] - a dubla, a sincroniza
portable >[1'0 'Iabl] - portabil
5
10 announce
Ii ve
to tune in to
sensitlve (to)
to televise
distorted
to switch over to
informed
10 request
> l tu anauns1
> [lai\'J
> Itu tlu:n In tuJ
> [senzui\' (tu)]
> [IU telivalZ]
> [dlsto:'lld]
> [info: 'md)
- a anunla, a prezenta
- (transmisiune) in dl!«t
- a prinde, a comUla pe (un post)
- sensibil (Ia); de precizle
- a leleviza, a transmite
la lelevizor
- deformal, distorsionat
- a schimba canalul, a lrece pc
- mfonnat. la curent
a cere, a solicita
Acum va rugam sa citiJI cu atcnjie propoziJiile in care am
folosit cU\'l11tele noi:
Let·s switch over 10
anolher Slalion.
The picture is distorted
by interference.
Is the picture always
this clear?
The sound is amplified
too much by these
loudspeakers.
WilIlheir arrival
be televised?
A sensitive SCi can receive
many stations.
I think the picture is
too bright now.
> {lcts s a~ a'ill
anaPa. 'el n)
> ['Yi plkl$3 LZ d· 10 lid
b Inti faa 11.'»
> L II plkt a 0: elZ
;,l.UKla,
> D a aund lZ [mphfaid
tu Tlal~ bill O'I,Z
laudspJ.!ta z)
> "II D7e1r aralval
bl: telivalzd)
> {II <;tnZl1lv set kl:.n n I v
mem stel~nz]
> [a' T'ln',lk D'a rJkl~a .z
tu: brait nau]
- Hal sa lrecem pe alt poSL
- Imagmea este defonnat!
de parazili.
- Imaginea este intotdeauna
a~a de clara?
- Sunclul eSle prea mult
amplifical de aceste
difuzoare.
- Sosirea lor va fi lransmisa
la televizor?
- Un aparat de precizie poale
recep\iona mulle posturi.
- Cred ca acum imaginca cstc
prea luminoasa.
Many foreign films are dubbed
for television.
> (meni form filmz a
fo'teli\lJnl
jabd - Mulle filme striiine SUn! dub late
pentru telcviziune.
We have tuned in to an
Austrian stalion.
There will be a live lelecast
of the malch.
She announces all the
evening programmes.
I shall take my
ponable radio set wilh me.
> r ,hE.. lIU'ld nhlan
u
oslnan 5tct~nl
> [D7ear ~Il bl • la/\< teli"a t
ov IYa mEt 1
> [ ~l, anaull.'itz 0:10'1
b·nm(,1 rraugrEmz]
> [al al te/k mal
po labl reJdlau set -IT' m )
6
- Am prins un post aUSlnac.
- Va fi 0 transmisiune direct!
a meclUlui.
- Ea anunta toale emisiurule
de seara.
- imi voi lua aparatul de radio
portabil cu mine.
Radio and television keep
you informed.
What have you requested?
> [rcldiiltl End tthvlJn ki:p
IU: mfo: 'mc.l}
- Posturile de radio ~i teJeviziune
Ie infonneaza (tc tin la cureo!).
- Ce ai ecru!?
Folosi!i noile cuvinte, completand etl ell' propozitiile de
mai jos. Nu uitati sa cxcrsa\i ~i pronun~ia:
Aces! aparat de radio fiU este de mare precizie.
A fost lelevizat de la inceput pana la srar~it.
Vor fi amplificati 'ii parazilii?
lmaginea nu poale fi IacuUi mai clara?
Fa\a lui era schimonosilil de frica.
Nu mai schimba tot timpul posturile.
Esle una dintre cele mai stnllucitoare stele
pe care Ie ~lim.
Ma bucur ca filmul acesta nu a fast dublal.
Aces! aparat portabil nu este prea greu?
HOIararea a fast anunlala in ziua urmaloare.
Aeeasta este 0 emisiune (transmisa) in direct?
Ei comuta adesea pc acest post.
Va solicitam sa livrati
curiind amplificatoarele.
De obicei sunt bine infonna\i.
- This radio set is not very >:;cnsitillc.
- [\ was >televised from beginning to end.
- Will the interference be >amplified too?
- Can't the picture be made any >clearer?
- His face was >dlstorted with fcar.
- Don', >SWitch over 10 another station
all the time.
~ It is one of the >brightest stars we know.
- I'm glad this film has nOl been >dubbed.
- Isn'tlhis >ponable set too heavy?
- The decision was >awlOunced the next day.
- Is this a >live programme?
- They often >tune In to this station.
- We >request you to deliver
the amplifiers soon.
~ They are usually wcll- >lllformed.

CD PrOl1l1mele neIJolural all e.sle.folosit:


I. CII I'a{oal"e slibstall/il'tlta, pentm lucruri ~'i persoalle.
Anmci cund :,"e referii la lucrl/ri, este de
obicei /lrmat de 111I atribUI sail de 0 prupozi!ie
arribuliwi, dc exempll/:
We were all present al the wedding.
When all were the~e,
the meeting started.
They know all about it.
That was all thaI was left there.
7
- Eram eu to\ii prezen\i la nunta.
- Ciind tali till fost prczenli,
~edin\a a inccput.
- Ei ~tiu totul despre asta.
- Asta era tOl ce ramasese aeolo.
2. ell wt!oorc II(ljeclil'o!ii. delermillljnil sub.l'1amive
c:ore tlemllnesc persoon~ SllU obieelt!.
de excmplu:
All people need food.
All planes have to be repaired regularly.
- TOli oamenii au ncvoie de mi~_
- Toate 3vioanele trebuie reparalc penodic.
CD AIWlel candSf! refcra 10 lllemri,
pronulllele '1feholtirar all poore opdreo co flume
predico#v (parte a
predicorului). "efiilld /lrmal de /liei un atriblll sail
propo:llle Olribulil'li.-
Is thIS really all?
Yes, this is all.
- ASia e tot. intr-adevir?
- Da, asia e lOt.
Daca all se refera 13 persoane sau lucnIri care a1catulcsc
un grup, atunci
el este unnat de articolul hotar:it the, de exemplu:
Allihe members oflhe trade
unton wanted 10 strike.
- TOll membOi slOdlcatulul \'oiau
sa mIre in gre,a

CD
de compororlc:
All este. de asemenea. folosa co odrerb

I. illuintea grllpuilli "the" + comparatll'ul WillI adjecti"


sou at/llerh. dt' exemplu:

CD
That made the SlIuatlOn
all the more dangerous.
2. illoilltea /lfllll adjectlv sau adl'erb. de exemplu'
She is all excile-d.
He was all alone.
All eJ'refolosir i"rr·o expresiefoarte de.~ inriilllirii:
Asta facta situalia cu atat
mal penculoasa.
ESle foane bucuroas3.
Era complet singur.
all right - in ordine, in regula, binc

CD ill limba ellglc:::ii exisrri dOUfi cuvime


care corespulld termelllllui romtil/esc "jiectll'(! ": e,'cry ,~i
each [t:~l
PrOllllmele $I' adjeetil'lll IIehofiiriil each .~efolose.~calll"d
clillt! /I(! re(erml la doi/tlouii s(m ma; fIlulri
membriSOli clemente di,Ifl"Ii11 allllmit gmp de perSO(lIIe
sUll/lIcrllr; Each c.flefolosit ill dOl/ii ca=un":
/ co prom/me ill gmpl/I each of - 'pecare dimre ", de
exemplr/
Each oflhem had something different
to say.
Each of their cars has its own
parking place.
2. ca adjecriv prollommal, de exempt,,:
Each child was given an apple.
Each door oflhe house:
\\"as closely watched.
8
- Flecare dmtre ei avea altceva
de spus.
Fiecare dill ma~inile lor are propnul
loe de parcare.
Flecarui copil i s·a dal un mar.
Fiecare u~a a easel
era supravegheata indeaproape.

CD Prol1l1mele nehotliriit every are door


va/oore adjectivolit (illso!e$te sub:iftmtive) ~i Sf! rej'erli
10 mai
IIIU/l de do; membl'i sail elemente ole III/ui grllp de
perSO(llle sau IlIcrlll'i, de exemplu:
They visit us every week.
[very pilot has to have excellent eyesight.
Ei ne vizitcaza in fiecare saptamana.
Fiecare pilot/toli pilo!ii trebuie
sii aiba vederea excelentii..
in uhimul exerciiiu din aceasla leclie veli veri fica daca ali
asimilat noile reguli gramaticale. Traduce\i
urmatoarele propozilii in limba engleza:
TOli studenlii au venit la intrunire.
TOli profesorii vor primi 0 marire de salariu.
AsIa fiU e tot.
in fiecare vara ei merg la munlC.
Fiecare dintre noi a primil 0 scrisoarc.
Mi-ar placea sa veniti cu totii.
Dacn ne ajllli, lreaba va fi terminata
cu atat mai cud.nd.
Ea a dat cale 0 cane fiecarui baia\.
Fiecarui copil ii place sa primeasca darllri.
Noi am inteles lOt ce spunea el.
9
> All the studenls came 10 the mcetil1~.
> \11 ll:achers \\ til gel a ralsc.
> Thai IS not all
> En:ry SUlTllller they go In thl: mountams
> E<lch (l[ ll~ ha~ recel\'ed a leiter.
> I'd Ilh }OU alll\) come.
> If you hl:lp U~, the \\-ork wLlJ be fimshed
all the soulier
> She t!ave a hook 10 each hoy.
> \\'l: um.lerstoud all he saul
LECT, lA 11 PARTEA A DODA
Urmaloarea parte a [celiei incepe eu 0 recapitulaTe a
vocabularului:
A ComplcI31i propoziliile in limba cngleza eu unnatoarele
cuvinte:
1. tram
5. calendar
9. novels
2. bank
6. tickets
10. secretary
3. flowers
7. tram SlOpS
II. telephone
4 stamps
8. bus slap
12. purse
B. Completali propozilii[e in limba engleza cu cuvintele
care lipsesc:
Sora la tot mai vrea sa fie secretara?
Sunt ilu5tr3\ii frumoase in aces! calendar.
[SIC depane de UTmalOarea
static de autobuz?
Erau mul!i bani in po~cta ta?
Mii voi duce la banca pcnlru un imprumuL
Ea nu cile~te aproape deloc ramane.
Ai bilcte la meciul de maine?
Tramvaiul a ajuns eu intiirziere
in toatc sta\iile.
FIorile aceslea miros superb.
El va cumpara timbre de 1<1 pO~UL
Vrci, Ie rag. sa raspunzi til la tclcron?
Ea imotdeauna se duce la birou
eu tramvaiul.
De unde iei autobuzul?
A spus ca este foarte obosit.
Ei locuiesc liinga brutarie.
Cobor [a unniitoarca sIalic.
Pana aCUln am vandut 0 SUla de bi[cte.
incearca sa vii devreme.
Niciodata nu rna due [a eulcare
atat de tar.du.
Ai vorbit pana acum Cll doctorul?
10
- Does your siSler still want to be a >-.. e Ir~?
- There are bcautiful pictures in this >calcnl ar.
- [s it far to the nearest
>l\L1S hlp?
- Was there much money in your >PUI '1
- I'll go 10 the >hank for a loan.
- She hardly ever reads >novel...
- Have you got the >l1ckct~ for
tomorrow's match?
- The tram was late 3t all
the >tram ~\lIr~.
- These >!10\\cf", smcll beautiful.
- 1·le is going to buy >~tamr~at Ihe post-office.
- Will you pleasc answer Ihe >tclcflhl ne?
- She always goes to the office
by>trnm.
- Where do you >~ct on the bus?
- He >saldhe was very tired.
- They live >nc\1 wthe baker's.
- I'm >gcttlll!:, 011 at the next stop.
- We have sold one hundred tickets> II fa.
- Try to be here >early:
- I never go to bed this> late
- Have you tal~ep to the doctor> cf!
9.1.0-9.13.

~
c. Sii lie inloarccm In recapitularea pronumclor ~i
adjective lor nchotarate. Traduceli unnatoarele
propoz1lii in limba engleza, acordand 0 aten\ie dC05Cbitli
folosiril pronumelor:
POli cumpara orice, daca nu CSIC
prea scump.
L·a~ vrea pc eel ro~u. daca
IIU va supal'31i.
Ce scaun pol sa iau? Pc eel din col!.
Nu 1m nicl un artlcol din lana?
Celt man dureaz3 mai mult.
Nu trchUle sa imprumute cartea aceasta.
o 3re pe a lUI.
Sora mea a maneal un mar,
Jar eu am mancat Irel.
Daea ma~lOa mea IIU eSlc inci reparali,
o VOl imprumut3 pe a t3lei.
Nu in\e1egem de ce toata lumea
Ie prefera pe aceSlea.
I. plae copacii ~i i-aT placea sa aiba
c31iva in gradma lui.
Prima ~edmla a fosl eea mai scurta.
Vern da aceste infonn31ii oricui.
Pc cele goale po\i sa Ie arunci.
Uncle plante cresc oriunde.
Acest radio este unul portabil.
Cele mai mari mere nu sun!
intotdeauna cele mai bune.
Le putem proba pc acestea?
Aceasta nu este bicicleta mea;
este a fratelui meu,
E$ti Slgur ea nu ai uitat niei una?
11
> YllU l;3n bu~ an .... thll1!-! If It IS llilt
tll e PCllSJ\ e
> I (lUll.! like: to ha\C the red one If
you don I mmd
> \\ 31 chal~ can I ~ke') The one 111 the comer.
> Don't they tock any woolen ones"
> The bl, ones asllonger.
> He ~n I ha.... 10 borrow IhlS book
lie bas til own.
> ty 'I ler ale an apple
and I lIe three
> 11 ny ar asn I been repaired yet,
I ]I borrow my tather's
> We dt>Tl ~ndcrsland \10 h.... e\crybody
"Ire CIS he$C
> lie likes tree and \\ouid lo\e tn have
me In lus garden
> The fl mcellnl:"8s Ihe shone!>\.
> \\e J;116111 gl\(, thl~ II1foml"'II~)n t~) anyone
> lOU can thro'" the empty lliles a\\a~
> Thl!> radiO I!> II p~)t1able one
> TIle biggeslllpple!> BTC not
ah\ays the l;lc!>t
> Can we tl) these on'!
> Thl IS not my bll:ycle;
It'S my brother·....
> ,\re \I'U un: \~IU ha\cn'[ forgonen any
12
Penlru a Ie invata mal bme. sa repetam aceste cuvinle in
aha orthnr:
lata substantivele noi din aceastA I~etie. Cititi-I~ atent. cu
voce tar~:
- (piesa) componenta
- contrast
- intrerupalOr. comutator
- emiSlune cu €kdicapi
muzicale
- receptor (13 radio, TV)
- canal
telespectator
- ascultalor (radio)
-tub cmescop
- vol urn, sunel
- buton: nasture
- emlSlune
- sublitrare
luner > [tluna J
subtitles > 5abllllllzl
hSlener > i na]
broadcast >[bro d"a SIJ
volume >[IUIIUIIl]
button > batnJ
request programme > n~ e I plllugrEm]
vl~wer >l ;u a'l

channel >lt~[nIJ
picture-tube >lpikl~a' tlU hI
componenl >(~amr~unantJ
contrast >' ., '1
switch >'
tuner >llllllla'l - receptor (Ia radIo, TV)
component > Il..ampliunanlJ - (piesi) componenl!
button >(batn] - bulon; naslure
hstener > Ii na J - ascultator (radio)
volume >(\>olium! - volum, sunel
requesl programme > [flk~esl pnaugrEm] - elllisiune cu
dcdicalii
muzicale
plcture.lube > (piktsa' tlu:bJ -Iub einescop
SWlich >ts~Il~1 - intrerupalor. comulator
vIewer >[\/u a'l - telespectator
contraSI >[~ontra,st] - contrast
channel > "EnIJ - canal
broadcast >lbro.uka.:r.IJ - emlSlUne
subtllies >f abl3H17j - 5ublilrare
Acum sa sludlcm exemple de propozi!ii in care am folosil
noile cuvinte;
in exercitiul urmalor veli veri fica daci deja ali invilat
substantivele noi. Comp1c1ali cu cle propozi!ii1e
in limba englczi:
> 0 ..aund \ ollum IZ - Acest volum este suficlent
afll'Olnt fo aua'lhml'lru:m] pentru sufrageria noastrn.

'.
,
there are on this sel!
ch doesn't work well.
- Asta seara la ora noui va fi
un program de dedicatli muzicale.
- Unde sunt fabricate aceste
piese?
~ Dupa elOlsiune ascultatorii
au fost invlta\1 sa telefoneze
la radio.
- Tubul cinescop estc inca bun
dupa opt ani.
- Ei au schimbat canalul.
- Rcceptorul mcu de radio
este defect.
- Nu pot inJelege filme in
limba germana rani.
subtitrare.
- Exista 0 emisiune saptamanali
in limba engleza.
- Pentru ce este acest buton?
- Douazeci de milioanc
de lelcspectatori au urmarit
emlSlunea.
- De In acesl comutalor poti
sa-I inchizi ~l sa-I deschizi.
- Acum contrastul eSle
prca mare.
- I like listening to music at this >'.
but my parents don 'I.
- This>
- How many >~l
- What >..:hilnncl have you switched to?
- Why doesn't this film ha\e >.
II /u kFn

lJ 011
I( (} I '-'.tan fo J
>[a fU'IYa,ll8ugsUn
Ii oa Z a m\ al\ld IU
tchfaun 0 a frtdlaLIJ
> D'ta IZ 3 I:kh
bra db t in I ,11
> lI'e<l' 'II hi II T1"'t t
prau rlm Lt nam tunart]
> milltlU:lll' l.t aut ilV a 'da
> tD';l pl"t~<l' IHI h II Iii
l!ud a flu cilIa II]
>{IDDIS
a: lion I
> "coa a IYl z Io.amraunanb
meldj
>
> D s",t 1 :I\lvl tu
BralY", t,lnalJ
> (at ~a -nt aOlJ;t ~llnd
dlll'man Illmz ~ID nut
~ablaltllJ
> 0' Col' 12 tu mat~
kor:lm ~l nauJ
> flue-nil mlhiln \llu_a,
"Ol~t U a prJ.u~rFm]
They switched over to
another channd.
This volume is sufficient
for our living-room.
With this switch you can
lurn il on and off.
The picture-tube is still good
after eight years.
Where are these components
made?
What is this bUllon for?
My luner is out of order.
There will be a request
programme at nine lonight.
I can't understand
Gennan films without
sublitles.
After the programme
hsteners were invited to
telephone the radiO.
There is a weekly
broadcast in English.
Mie imi place sa ascult muzici la \/olumul acesta,
dar pirintilor met, nu.
De ce nu este subtitral acest film?
Comutatorul acesta nu funqioncaza hine.
Cate butoane are aparatul acesta!
Pe ce canal ai schimbat?
There is too much
contrasl now.
1J
Twenly million viewers
watched the programme.
1;1 intotdeauna comula pc emisiunea
cu dcdicalii,
Data. ai tiru1 acesta de receptor, iIi lrebuie
UII amphficawf.
TelespecI3torii nu-~i puteau crcde ochilor.
Sunt mal mul!i ascultatori cu fiecare saplamana.
Emisiunea asIa va fi !mUla minte
multa vreme.
Tubul ClnCSCOP estc, in eea rnai mare parte,
dm stieHl..
Piesele pentru tclevizoare sunt greu
de gasit.
La acest apar:lI \ech. contrastul esle slab.
- He always tunes in to the >f ue
programme.
- !fyou have this kmd of >lu • you need
an amplifier.
- The >....c.... ers cQuldn', behe.. e theIr eyes.
- There are more >11- Icnco> every y,cek.
ThiS >hroadcasl will be rcmem~red
for a long lime.
A :>fIIC1UIl:-IUbe consists largely of glass.
- >C(lmrnnc:nts for televisIon sets are hard
to find.
- There 15 little xnntnl Ion thiS old set.
Vom invala acum alte caleva cuvinte nOl, cltmdu-Ie alent.

cu \oce lare:
10 wear OUI
® 10 be addicted 10

>(tu bl Jii ld
>11U ~a aut]
- a fi dependent de
- a (se) uta, a (se) epUlla.
a (se) consuma
convement >Ikan\i mantI
to control > (tu kal1lraulJ
accesible > [akshlblJ
to turn up >[IU la."n apJ
to turn down >{tu ta.'n daun]
critical > lkrillklj
to interrupt > (tu lntarapt]
commercial > (kamii f~alJ
to broadcast >[tubrodka:st]
Vcrbul "to broadcast" este neregulat ~i are unn:Hoarelc
fonne:
- convenabil, comod
- a controla, a line sub control
- acccslbil, dlsponibll
- a man
- a lmc~ora
- critic; prctcn\ios, sclectiv
- a intrcrupe
- comcrcial
- a trllnsmitc (la radio)
broadcast broadcast >[bro,dka. tJ broadcast >[ bro dka.slJ
Verbul "to wear out" eSle neregulal ~i are unnatoarele
fonne:
wear out wore out >f~o' aut]
14
worn out
Vom folosi acum cuvintele noi intr-un dialog, pc care il
veIl citi cu atel1\ie, cu voce tare:
ADDICTED TO TELEVISION
Chris: Are you satisfied with your new TV set?
Laura: Oh yes, it's great! The only problem is that my
children are more and more addicted to
television.
Chris: Yes, I know It's hard to control what they watch
now wtlen there are so many commercial
stations and programmes.
Laura: My son can just watch whatever is broadcast for
hours! I often have to interrupt him and
make him do something different.
Chris: My son is just like yours, but my daughter has
become more critical about the programmes
she watches. My TV set is out of order now and I'm glad
that my children have a break from
watching TV.
laura: What kind of TV set do you have?
Chris: It's a small portable one but very convenient.
laura: What's wrong with it?
Chris: The picture-tube has worn out and I can't turn the
volume up and down.
Laura: Do you think it can be repaired?
Chris: Well, it will probably be cheaper to buy a new TV
sel. Components are easily accessible but
expensive.
Va prezentam acum fiecare propozitie din acest dialog, cu
pronun!ia corecta ~I lraducerea in limba
romana:
Are you satisfied with
your new TV sct?
Oh yes, it's great!
The only problem is
that my children are
more and more addicted
to television.
Yes, I know.
It's hard 10 conlrol whal
Ihey walch now when Ihere
are so many commercial
Slatlons and programmes.
My son can just walch
whatever is broadcasl
for hours!
I oflen have 10 interrupt
him and make him do
somelhing different.
> [a: iu. liElisfaid ~10
io:' niu: Il:\;i: sel]
> [au ICS lIS t:rclt]
> [0'; aunll problllll1 iz
O'EI mal tsildran a:'
mo:' End mo" adlkuu
to tt'livljn]
> [ie,a/lUu}
> [Its ba 'd III kanlniul u(ll
o el '<,)t~ nau -en O'l:a'
a: sau mt'llt kama' I
1('1 nz End plllugrEmzJ
> [mal !'Onn L.en dJUI Cob
Ole\ 3' bro dlt.a· 1
fo: aua'zJ
> lai ofn hh lu ml<trall'
him End m~'ll htln du
samT Inl j dlfrantJ
15
- E~li mullumit de
noul tau televizor?
- A, da, este excelent!
- Singura problema cste ca,
copiii mei devin dependenli
din ce in ce mai mult
de tcleviziune.
- Oa, ~tiu.
- Este greu sa al sub control ceen ce
pri\'esc 1:1, acum cand
sun! atalea POSluri Si
emisiuni comerciale.
- Fiul meu ar pflvi orice
. . - emlSlune. are In ~Ir.
- Adesea trebuie sa·1 intrerup
~i sa-l pun
sa faca allceva.
My son is just like yours,
bUI my daughter has become
more critical about
the programmes she watches.
My TV set is out of order
now and I'm glad that
my children have a break
from watching TV
What kind of TV sel do
you have'?
It's a small ponable one but
very convenIent.
What's wrong with it?
The picture-tube has worn
out and I can't tum the
volume up and down.
Do you think il can be
repaired?
Well, it will probably be
cheaper to buy a new TV set.
Components are easily
accessible but expensive.
>l mal san Ii: djast laik /0:'7
bilt mai do:tlirhEz bll..am
rno:' kritlkl itballl
D'a praugrEm.l ~I YOtSI7]
>[Illai II. vi: SCi 17 aul <1\ o:'da'
nau End :um glEd D'Et
mal t~ild~n hEv <I ore,k
from YOlsinll1 tnti:]
> [~ot kaind <IV tLvi: sel du,
iu: hEvl
> tlls a smo:1 po:rtilbl Yan bal
ven kanvi:nIant]
> [DIn piktsa' tiu.b hEz 0 n
aut End 31 ka:nt la.'n D/a
valium ap End duun]
>[du' iu: T 1111i1k it kEn bl'
ripea:rdJ
> [~el it ~il probahli hI'
1.~I,pa:rtu: biil amu: II \i: sct]
> [kampaunams a" i:zlll
akseslbl bOlt ikspensiv]

- Fiul meu este euct'" reI.


dar flica mea a de\euIt mai
pretcntioasa in ~ pn'~le
programde pe ~ le unnare~le.
- Telcvizorul meu esxe strical,
~i rna bucur ca acum
copiii mei au lual 0 pauza ~i
nu se mai uita la le1evizor.
- Ce fel de televizor ai?
- Esle unul mic, pOllabil, dar
foane convenabil.
- Cc (defeC!iune) are?
- Tubul cinescop s-a uzat Jiii
nu rnai pot da sonorul
mai tare sau mai incet.
- Crezi ca poate fi reparat?
- Ei bine, probabil va fi rnai
ieftin sa cllmp5r unul nOll .
- Piesele se gasesc u~or,
dar sunl scumpe.
Va pute!i aminli toate cuvintele noi? Veri fica\i-va
completand spaiiile libere din propoziliile in limba
engleza:
Nu eSle aproape niciodata multumit,
fiindca cstc atat de pretentios in lOale.
Nll ma intrerupe a~a de des!
Acele regiuni tropicale nu sunl
foane accesibile,
De obicei, intai se uzcazl11ubul cinescop.
Care este cea mai convenabila ora pentru tine?
Nu putem tine vremea sub control.
Da lTIuzica mai incet!
Unii oameni sunt dependenli de cafca.
Posturile comerciale au mai mulli bani,
Cmd a fast acea emisiune difuzata prima oara?
Poti sa dai din nou sonorul rnai tare
dupa ce pIce cu.
16
- He is hardly ever content
because he's so :>critIcal of everything,
- Don't :::1ntcrrupl me so often!
- Those tropical regions arc nOI
easily >acccssible,
- The picture lube usually >wean; out first.
- What is the most >convenient time for you?
- We cannot :>control the weather.
- >Tum the music >down!
- Some people are >addicted 10 coffee.
- :>Commercial stauons have more money.
- When was thai programme >broad..:a,t first?
- You can >turn the volume >up again
when I leave.

CD
Vom invlI!a aCUlll C,ilCV3 r~guli gramalicalc privind
pronumele ~i adJectivclr: nchotarate every,
('illler, bOlh.lIcith('l',
Alljectil'lllllehoUlriit en'ry I!""e (olosil ell slIhsfllllt,,'e
ab:l1Tacte eu .'leI/sill tic "/U(I ( •••posihli) "/
"lOale (... pot/hill') ", de c\'cmplll"
There is rHr) chance thai there will be
a li\e telecast.
They resemble each other In e"l'ry respect.
I had ('very reason to be dissapoint<::d
We helped him In ('\,(Of)' \\3Y.
SUn! toate ~nsele sa Ii.: OlransmlSlune
dlrccta.
- Ei scam':ma unul eu altul in toalc pm'lOtele.
- A\"cam 103tC molude sa fiu dezamagll.
- L-am 3Julat in to:I1C relun1c.

CD Pmllume/e either se re{eni


;/Ifoldeallll(lllllll1{/ (Will') dill dOl/(I persoani! .l'ou/llcl'lIri
~'ipo(/(efifolusit
mar ('II I'll/Ollre .\'lIb~·rallli\,{11ii ctir \<:i ell vuloare adjectil·(I/li.
Either s/! {radllc/! ill /imbfll'OlI/(i,/{i prill
"jiccare/oricarc (dill cci doikelc dowl) ", de (,.I"e/llp/u:
There are two good films on television:
eilher of lhem \\ ill be ""onh .....atching.
Eilher parcnl can lake Ihe child
10 school.
Cars \\ere parked on either side of ,he street.
Of these Ino Icle\ ISlon sets. either is excellent,
but one has a larger screen
- Sum doua filme bUlle la tcle\ 17.0r;
fiecarc dintre de menta \azul.
Oricare dintre parinli poate duel.' copilul
la ~coala_
Ma~lnile crau parcale IX Hecare pane a straZll.
Dmtre accste doua telnizoare. fiee .. rc eSle
e'\edent. dar unul are ecranul mal mare.

CD Prollllllle/e ~'I /1tljt!Ct/l'lI/ bol It [bauT'J


eSI/!f%.walii/lei c(im/ln'lII .HI accelitlUllII (apfll/ £'(1 lit'
referim
ill aceea,~1 II/tislln; ,I'; f(llfll Ilicru/o persoami. ,\I /(1 (/111I1/(llfll,
de exempt,,:
You think I saw only one of litem,
but I ~aw bOlh.
Ill.' has two sislers. BOlh live
111 Bucharl:st.
Hc lost bolh Ic£s In the accident.
- Crc7i ca I-am vazul numai pc ullul dilllre ei,
dar i·;I1TI vazut pc ul11andoi.
- El are doull surori. Am:indoua 10CUlCSC
in Bucure~ti.
EI .!iI-a pierdut ambele plclOare in accident.
CD BOlh scfolose,wt!, dt! aSCmCIIC(I,
adl'erbwl, ill e.']}I1!SW bOlh..and - '"arut ...elll ;~/ ". "$I ... ,~, '",
/Ieexempfu:
BOlh my~ and my brolher "ere firt'd,
I have 10 buy bolll eggs and cheese.

17
- Atal fralele meu cat $i eu am fost cOllcedlali.
- TrebUie sa CUlllpar ~I oua ~I branza

CD Pl'onume/e ~'i adjecrivul IIehouiriit


neither, care este corespondenlul'ui either in
propo=l/iile negative,
sefolose$le intotdearmu ciind este vorba despre
dOllapersoane sau lucruri. Poat~ftfolosit olat
ell valoare suhslantivalii, cat $; ell valoare adjectivolii. Cit
sensul de "nid unlll (dintrr)~
lata caleva exemple:
Neither parent knew where
the child was.
1asked two colleagues of mine, but neither
could tell me.
/
- Nici unul dintre parinli BU ~Iia
unde cstc copilul.
- Am intrebat doi colegi dc-ai mei, darnici unul
BU a putu! sa-mi spuna.
Neither poate fi folosi! la inceputul unei propozitii in
care extindem
negatia din propozi,ia precedenUi asupra altui subjec!.
tn aces! caz,
predicatuJ sta in fata subiectului, de exemplu:
His car is not fast.
Neither- is mine.
You are not happy;
neither- am I.
They didn't remember.
Neither- did we.
- Ma~ina lui nu este rapida.
Nici a mea.
- Nu e~ti multumit;
mCI eu.
- Ei nu ~i-au amintit.
Nici noi.
In a doua propozitie se repcta forma verbului auxiliar sau
modal din
prima propozitie. Accentul cade pe ultimul substantiv sau
pronume.
Am ajuns la ultimul exerci\iu din aceasta lectie, in care
vom recapitula toate problemele de gramatica
prezentate. Traduceli in limba engleza:
Toate emisiunile sunt in limba romana.
Toate casele de pe strada noaslra au gradini.
Ei au venit tali cu trenul.
Toate piesele din acest aparat sunt olandeze.
Era cu atat mai fericita pentru ca ~i piirin\ii ei
erau acolo.
A fast cu totul nea~teptat pentm noi.
Fiecare dintre aceste ma~ini are radio.
Fiecare dintre ei a fast comerciant
multa vreme.
Fiecare fereastrii avea 0 perdea alba.
Ei au primit cate doua bilete fiecare.
A fost prezentla fiecare ~edin\a.
18
> All broadcasts 8rc m Romanian.
> All the houses in our street have gardens.
> They have all come by tram.
> All the components in thIs set are Dutch.
> She was alllhe happier because her parents
were there 100.
> It was all unexpected to us.
> Each of Ihe~e cars has a radio.
> Each of them has been a shopkeeper
for a long tIme.
> Each wmdow had a white curtain
> They each got lwO tlckels.
> He wal'. present at every meeting
Fiecare meserie trebuie inviitata.
Ea avea toate motivele sa fie suparat1i.
EI este mul\umit in toate privintele.
Fieeare dintre cele doua amplificatoare
poate fi Colosit la receplOrultau.
Ei au luat loc de ambele piifli ale mesei.
Ambii frati erau tlimplari.
Erau atat amabili, cat ~i rabdatori.
> Each trade has to be learnt.
> She had every reason to be angry.
> He IS content 1lI every respect.
> Either of the two 81l1pllfic:rs
can be used with your tuner.
> They took seats al every side of the table.
> Both l'orothers ~ere carpenters.
> They were both kind and patient.
Aparatullui de radio nu este portabil. Nici al roeu. > fii~
radIO IS not portahk 1\'either IS mine:.
Nu-mi placea nici unul dintre cele doua difuzoare. > Illked
neither of the twO loudspeakers.
La srar~itul lec\iei vom face un exercitiu de pronuntie. Cititi
eu voce tare urmatoarele seturi de
cuvinte care conlin sunete identice:
[ u'1 [leJ [ oj [oj
tune wear request informed
you the...e reception .11

blue where ,,' dawn


grew pair b." call
now hair sensitive caught
19
11.7. Pronumcle either eSle folosit cu refenre 1a doua
persoanc sau lucruri:
11.2. All the cste folosil penlru persooncle sau lucrunle
dmtr-un :mumil grup:
11.1. Pronurnclc ~i adjcctivul nchotar.it all sunt folosltc
penln! pcrsoanc ~I lurTuri:
- Am fost cu tOli, prezen\i la nunta
- Toota lumen arc nCVOlC de mineaR.
- Erau pareate ma~illl pc fiecare parte
a strazii.
- ChlaT asIa cste tolu1?
- Ei ne viziteazll in lieenre saptamiina.
- TOIl membTli smdlcatulul
crau acolo.
- Toate navele dm port sunt avariate.
- Oricare dintre acestea doua poate fi folosit3.
- TO:lle avio:mele IrebUlc reparate periodic.
- Fiecare dintre ei avea ceva de spus.
- Fiecarui copli is-a dat un mar.
- L-am ajutat in toate felurile.
- Era absolul singur.
20
We helped him in every way.
Each child was given an apple.
We were all present at the wedding.
Each of them had something to say.
Is Ih15 really all?
bther of these two can be used.
Cars were parked on either side
of the street.
Allthc ships In the harbour are damaged.
lie was all alone.
They visit us every week.
All the members of Ihc trade union
were there.
A11 people need food.
All planes have to be repaired regularly.
11.5. Prollurncle nehotarat every insote~te intotdeauna un
substantiv eSle vorba dcspre mai
mult de doi mcmbri sau clemente ale unui grup nelimitat
de persoane sau lucruri:
11.6. E,rery se folose~te inaintea substantive lor abstracte
cu sl.:nsul de "to\i/toate":
11.4. Pronumele $i adjeclIVul neholar:it cach se rcfcra In
dou~ sau Inai mulle clemente, mcmbri
sau indlvlzl dintr-un anumit grup de lucruri sau pcrso:me:
RECAPlTULAREA LECt,lE1 11
11.3. All ponle fi foloSI! ~i ea adverb de comparallc:
11.8. Folosirea pronumelui both:
Both of you will get a raise.
11.9. Both ca adverb in expresia both...and:
I have to buy both eggs and cheese.
- Amimdoi veti primi 0 marire de salariu.
- Trebuie sa cumpar ~i ouii ~i branza.
11.10. Adjectivul nehotanit neither estc folosit cu
referire la doua persoane sau lucruri:
Neither parent knew where
the child was.
- Nici unul dintre parinti nu ~tja unde
este copilul.
11.11. Neither in propozitii contrase, pcntru a extinde 0
ncgatie din propozitia preccdenta asupra
altui subiect:
His car is not fast. Neither is mine.

21
- Ma~ina lui nu este rapida. Nici a mea.
TEMA PENTRU ACASA 11
A. Traduceli unnatoarele propozitii in limba romana:
I. Here are two books. You can lake either.
2. Each passenger's luggage was checked.
3. That's all the better for our business.
4. All the stations interrupted their broadcasts to bring
the news of his death.
5. We are disappointed in every respect.
6. There are fields on either side of the country road.
8. Traduccli urmlitoarelc propozilii in limba engleza:
I. Ai tot dreptul sa fii surprins.
2. Nici unul diotrc eei doi oameni nu s·au rnai inlOrs
vreodata.
3. Alai Ann, Cal ~i Dan plead; maine in Anglia.
4. Fiecare dintrc noi vrea sa iIi dea lie (ablaut
5. Tu nu ai vazut acesl program. Nici d.
6. Toole aparatele de radio din aces! magazin sun! de
cea mai buna calitate.
C. Completall propoziliile in Iimba englezli eu eel rnai
polnvit dintre cuvintele de rnai jos:
each, both, neither, either, all.
I. . the amplifier and the loudspeaker were very
expensive.
2. He is not satisfied with his wages and am I.
3. . worker has been promised a raise.
4. . the tickets have been sold.
5. I have two radio sets; you can borrow orthem.
22
LECT, IA 12 - PARTEA iNTAI
La incepulul acestei lectii vom rccapitula vocabularul deja
cunoscut. Estc vorba mai ales de dispozitive
$i aparatc de uz casnic.
A. CompJetali fiecare propozilie in limba engJeza cu unu!
din cuvintele de mai jos:
I. floor
5. fireplace
9. floor-lamp
2. carpet
6. wall-paper
10. annchair
3. curtains
7. socket
II. sellee
4. ceiling
8. pictures
Lampa aeeasta nu da destula lumina. - This> doesn't give
enough light.
Lasi-l pc lalal tau sa sIca in foloHu.
Trebuie sa zugmvim ta...aou!'
Ardem daar Icmne in $cmineul nostru.
Canapeaua este suficienl de lala
penlrU uel persoane.
Pc tali perclii erau tablouri scumpe.
- Let your father sit in the>
- We have to paint the>
- We bum only wood in our>
- The > is wide enough
for three persons.
- There were expensive>
the walls.

".
on all
Tapelul acesta va intuneca
prea mult camera.
- This> \,
too dark.
will make the room
in camera aceasta exista doar 0 priza? - Is there only one>
in this room?
Pune covorul acela in mijlocul camerei. - Put that> in the
middle of the room.
B. ~i in exerci!iul unnator va Irebui sa completati
propoziliile in limba engleza cu cuvintele
care lipsesc:
Pe podea erau doua pisici.
AjuhHna sa pun perdelele.
Am auzit avioanele zburind
deasupra ora~ului.
De unde au venit ei?
Lasa-mll sa stau lang! fereastra.
- There were two cats on the >
- Help me to hang the>
- We heard the planes flying>
the town.
- Where have they come>
- Lei me sit> h the window.
,
.?
Blicania cSle peste drum.
Nu malum (gunoiul) sub covor!
23
- The grocer's is>
- Don'l sweep it >
the street.
the carpet!
in aces! cltercitlU de gramalica "om fecapilula fonnarea
Propozilulor afinnallve, imerogali\lc
~i negati1lc 13 diferite Iimpuri. Completall propozilide in
IImba engleza cu fanna coreeta
a verbului:
Nu am intaniat prea mult, nU-l a~?
16.1.-16.2.
17.1.-17.4.
19.1.-19.5.
19.8.-19.10.
20.1.
20.4.-20.7.
22.1.-22.8.
25.1.-25.8.
26.1.-26.2.
28.1.-28.2.
29.1.-29.5.

~
c.
Ei Ie a.(ileapI3.
Magazinul nu eSlc deschis astazi.
Sunt surprins ca cl nu eSle aieL
Ai de gand 51-i 3Juti?
Acum ea cslc In .(icdinlil.
EI are Irei copii.
~j-au uitat c3rtile?
Ai dreplulla aSia.
Aparatul acesla 3fC difuzoare mario
Ea ~tie unde este (asta)?
Facem asta in fiecare zi.
Ei fac tot ce este necesar.
Ellucreaza aid!'
l~i pot aminti?
Va fi greu?
Au anunlat (asIa)?
Nu pOli a~lepla pana maine?
Nu I-ai vazut pc baiat?
\
- They >an: waiting for you.
- The shop >IS nOI opened today.
- I >am surprised he is not here.
- >Are you gOing to help them?
- She >15 at the meeting now.
- We >an= 001100 late, >are we?
- He >has three children.
- >Havc lhey forgonen their books?
- You>ha\earighlloit.
- This SCI >has big loudspeakers.
- > Du..:s she know where it is?
- We >do that every day.
- They >docverything thai is necessary.
- > Dots he work here?
- >Can they remember?
- >Wtll it be difficult?
- >Ha\ethey announced it?
- >Can't you wail till tomorrow?
- >Ila en'tyou seen the boy')
Le dubleaza vrcodata? Nu (nu Ie dubleaza). - Do they ever
dub it? No, they> O)'L
Nu emit (transmit) in limba engleza?
Nu s-au uzal?
Ei trebuie sa plateascii.? Da, trebuie,
Ai cerut asta? Da (am cerut).
Nu pOli sa 0 Iii sub conlrol.
Ei nu imrerup des lucrul.
Nu i-am vazut de sapl.amani.
Nu pot promilc nimic.
Ei nu sunt inca la birou ,
Nu vom pleca illamle de (ora) ~ase.
24
- > Don't they broadcast In English?
- Must they pay? Yes, they>
- Have you requested It? Yes, J >
- You >can'tcontrol it.
- They >dl,n·lOften interrupt work.
- We >ha\cn'ISeen Ihem for weeks,
- I >con'tpromisc anything.
- They>aren't at the office yet.
- We >shall not leave before six,
lata substantivele noi din aeeaSla Jeqie, Citi\i-Ie alent eu
vuce lare:

- inrcgislrare
- disc
- cascIo ron
- pIck-up
- inregislrarc
- casela video
- platan (de pateron,
de pick-up)
- disc
- supon pcntru easetc;
carcasli
- setnnatura
- supan pentru casele:
carcas!
- plalan (de patefon,
de pick-up)
- easel:; video
- pick-up
-casctofon
- sernll,i.lura
-casela
- caseta
> (rel..o:'d plela:r ]
> [kaset rikO"'da'J
> (Ia.' nlelbl]
> {ka,et hiulda. 1
> (rel..o.'d]
25
> lka~el]
>[nko"dml.']
>[vidmu lelp}
> (reko.'d piela.')
> [kaset hiiuJda:']
> (\ic.hau lelp]
> [signlt~a:' I
> I ka!>t:1 nko 'da'}
> [Ii nlclblJ
> [rcko:fdJ
recording
video tape
record player
record player
signature
video tape
record
turntable
long-playmg record > [10. nl pleml • 1reko:'d] - disc LP
long-playing record > (10: nL Ipleml'l re"-o:'d) - disc LP
Sa repetam acum aceSle cuvinte ill alta ordme:
lurntable
recording
cassette recorder
record
cassette
cassette holder
cassclle recorder
casselle
signature
casselle holder

Acum traduceti in limba romana propozi{iile in care am
folosit substantivele noi:
ESle randul dumneavoastri sa lucrati cu vocabularul nou
invatat. Completali spaliile din propozitiile
in limba englezl:
Put your signature here, please. >(pUl;O igmt a, nla. ph
- Ei au multe discuri LP.
- Folosesc inlotdeauna aceea~i
caseta video.
- Va rog sa semnati aici.
- SupoTtul penlru casete este
acum gal.
- Ai casetofon?
- Cite minute de muzica
incap pc caseta aceea?
- A ficul a inregistrare a
petrecerii zilei sale de n~tere.
- Platanul se rote~te
la viteza corecta?
- Pick-up - ul meu cste defect.
- EI vrea sa-~i vanda loate
discurile.
- PUI another >ea et in, will you?
- These old :::>u. rd break easily.
- How can 1 get the cassette oul of
the >ea tf' hI?
- I am going to borrow a x Ideo rf' loday.
- Whal have you pul on Ihe >turntable now?
- People buy fewer and fewer
>i lavi records.
- This >record play .~ has ils own
loudspeakers.
- We can listen to the >rccordmg later.
- My >ca~:.ctlt reLorder makes
excellent recordings.
- Can you read this >SIgnature?
26
>[mai reko"d pIela:' Jl nut
BV 0 'dOl']
>lD'a ka el hauh.la'il
empll nau]
>lhau mem miml~ ()\ IIlJU.I'lk.
LEn iu' put on 0'(-1 ka~et]
>[lll o:l~eu lU:l O'a elln
\ itJLau te/pl
> 0 I hb gut mem
It ,n' plem Jln~ko 'dz)
>(111 InT tu 10-1 hll
reke 'dz
> daz D'" Ii 'ntdbl ta n
Et D'a 1311 "'pI df
> hi h~J11ejd nko dm'
a hll tla: T:tdei pa:nll
>[hE II.- gOI • lIsel
nko. tUJ
Poti sa descifrezi semnlilura asta?
Putem asculla inregislrarea mai larziu.
Ce ai pus acum pe platan?
He wants 10 sell all his
records.
Azi am de gand sa imprumul 0 caseti video.
The casselte holder is
empty now.
Pick-up - ul acesla are difuzoare incorporate.
Does the turntable tum
at the right speed?
Pune 0 alta caseta, vrei?
My record player is out
of order.
He has made a recording
of his binhday party.
Cum pot sa SCOI casela din careas!?
How many minules of music
can you put on Ihat cassette?
Have you gal a cassetle
recorder?
Discurile acestea vechi se sparg u~or.
Damenii cumpara din ce in ce mai pUline
discuri LP.
I always use Ine same
video tape.
Casetofonul meu face
inregistrari excelenle.
They have gal many
long-playing records.

® lata ~i ultimul grup de cuvinte noi din accasta


lcqie. Citili-le atent, eu voce tare:
forward > fo ~a'dJ - inainte, in fali
to push >[luru~1 - a impinge, a apasa
backwards > bEk ua'dlJ - inapoi, in spate

to wind > '" 'lmd] - a se risuci, a se invirti; a derula


illegible > [lledJabl] - indescifrabil
old-fashioned > [auldfE~andl - demodat, de mod! veche
to sign >[lu,am] - a scrona
to eject > [tu ldJektJ - a seDate, a aruncs, a da afara
topical > llapll.;'!) - actual, de actualitate
captivating > lkEptlvc/lLn4llj - captivanl, pasionan!
to record > [tu nko 'd) - a inregislra
10 tape > [tu Ie/pI - a inregistra (pc banda)
to erase > (IU lrelz) - a J;terge
Verbul "to wind" esIc neregu1a1lii are urmatoarele
forme:
wind - wound >{"""dJ - wound >( 3umJj
Fili atenti la intrebuinjare3 noilor cuvinle in
propozitii. Cititi unnatoarele exemple cu voce tare:
Use this button to eject
the cassette holder.
The tape is moving
forward now.
> [lll"7 D'IS baln IU IdJckt
O'a kastt hauh.la'J
> [lYa telpll mu Vlnl ,)
10 'ua'd naul
- Pentru a scoate afam suportul
pentru casete, folositi acest buton.
- Acurn banda se mi~cn inainte.
What button do I have to push? > ~Ol batn du al hEv tu
PU-lo) - Pe ce buton trebuie sa apls?
He watched a captivaling
programme lasl night
Topical programmes
keep yOll infonned.
Are you going 10 record
(tape) this programme?

> [hi "'{Jill a kEpllvenm' I
praugrl:m la'51 nBlt]
> (topdi.! rnllllgrf.mz
kl.p ;u: mfo 'rnd)
> la' III gaUlO II tu nko:'d
lteip) D"I priugrLmJ
27
- EI a llnnarit 0 emisiune
captivanti aseara.
- Programele de acrualitati
te {in la curent (cu evenimentele).
- Ai de gand 51 inregistrezi
acest program?
- They have an old-fashIOned set. > r lYel hb an auld
fE:--and ~elJ - Au un aparat dcmodal.
Will you sign thai paper?
He looked backwards.
Winding the tape 10 its
beginmng lakes only a minute
ThaI signature is illegible.
>[ II/u: &am O'Et rt'pa']
>[hl lu_kt bEk ua'dl.]
> {~amdm(~1 0 a \tlP tu II!.
hlI;inlq,' 1ell.s aunh a rnlOlI]
>[O'EI igmts3 IL Ilc<hahlJ
- Vel scmna actu! acela?
- El a privit inapol.
- Durcaza doar un minut
sa derulezi easela pana la inccput
- Semn.illura aceca estc
Indesel frabl):'.
You can crase it if you want to. >[IU: kl:.n lreiz 11 If
IU: Uonl tu] - POli sa 0 ~Icrgi dacii. vrei.
in unnalorul excrclllU \'3 IrchUl sa complelali spa{iile
liberc dm propozltiile in limba engleza:
Sunt suparat pentru eli rni-ai ~l~rs
c3mccul prcferat.
Deruleaza caseta pana 101 srar~lt, Ie rog.
Te ui!! des la prognllnele de aelUahta!l?
Cc ai scris tu estc indcscifrabil.
A inregistrat·o eand a fosl dlfuzata
pnma oara.
VCZI, banda se ml~ca inapol.
intili scoli supoftul casctcI,
apO! SCOII casela.
iciodalii. S nu semnezi \ reun act
atunei cand nu ~Iil cc conIine.
Este 0 cane fascinantii. despre
acest subiec!.
Am fost implns spre 1Il1rare
de al!ii.
III place lamra asta dcmodata':'
Solda!li inaintau incet.
- [ am angry bec;lUSc you have >erased
my favourite song.
- >\l, d Ihe tape 10 liS end. please.
- Do you often wateh >f:0pKal programmes?
- What you have wrincn is >lllcglble.
- He >n:c lrded (taped) It when it was
first broadcast.
- You can sec the lape is moving >bad.."ard
- First >eject the cassellI.' holder.
then lake the cassette out.
- Ne\cr ><. gn a paper when
you don', know liS contents.
- This is a >capllv;'lttng book about
this subject.
- I was :>pu~hed towards the entrance
by other people.
- Do you like this >old-fashh'lled lamp?
- The soldiers walked slowly >forv..ard.

CD Pronumele none{ nanJ5e refero la IIIUI


nl/l!l de dOl/(i persount! sail Im:rllri. ill pmpo:itii de
lIct'st tip.
"crhul ('.~It! laplural $1 ('SIC lafurma a(jr",UfII'(I. de
exclllplu:
None of those mcn were carrying suitcases.
None of the radios are cheap.
28
- Nici unul dinlre acei oamem nu 3\ea valiza.
- r\ici unul dmlrc acesle aparate de radiO
nu eSlc left in

CD None se poafe refer; fa III/ suhstallfiv

mell/iona! (Interim: I" (Ices! caz. 111I mai eSle


necesol'oI'epetarea
subs/amil'u/ui, de exemplll:
You want to borrow some sugar from me,
but I have lIone.
He wants some tickets? There are none left.
Vrei sa imprumuli ni~te zahar de la mine,
dar fiU am nid un pic (deloe).
Vrea ni~te bilele? Nu a mai ramas niei unul.

CD None /matefi1010si1 ca adwrb de


compal"U/ie, i"aime de too $; If/aimea grupului "the"+
comparativill
lIlIlIi adjectil' Sl1lladl'erb. De obieei. nonc too Sf!
tradllce prill "lilt prea", ior none the prill
"clIllimic mal ".
lata caleva cxcmple de propozitii:
CD
The food in this rcslaumnl is none
too good.
She earns 1I0nc too much.
My car is nOlle the worse than his.
NOlle se pottlef%si ~'i ill WII/citoorea expresie:
II is nOlle of )'our business.
- Mancarea din acesl restaurant fiU es\c
prea buna.
- Nu cii~tiga prea multo
- Ma$ina mea nu esle cu nimic mai prejos
dedil a lui.
- Nu este Ireaba ta; nu te prive$te.

CD /:'"'\])resio nothing IIlllch estefo!osif(J c


%el'io! ill sellsul de "nu (J cille ~tie ce" "1/11 e mare !UC1'lI
". de
exemplu:
There is nothing much I can tell you.
There was nothing much we could do.
- NU-li pot spune cine ~tie ceo
- Nu putcam face marc lucru.
/'",n proPOZl.tl1.. eu sub·lect ncdel'lnl.t, 1"0 oS1.ln
pronume,e persona, one atuncl."
n-="""""J dnd ne referim la oamcni, pcrsoane. De
obicei, corespondentlll in limba
~ romana estc [onn;.) de persoana a doua singular a
pronumelui personal
("tu"), cu vuloare gencriea:
One oOen hears about
such things,
One cannot always avoid it.
One has to do what one
has promised to do.
- Auzi adesea despre
3stfel de lucruri.
- Nu po\i 5.'\ evili asta intotdeaunll.
- Trcbuie sa faei ceea ce promili.

CD
Relineli ca prollumele one este unnal intotdeauna de un
verb 1'1 persoana

, a treia singular. /
One este de ascmcileu f%sit ;'1 propozi!ii slibordol/ale
inlrodllse de "who/tll(ll" sail ill cOllstruc,ii
ilifinilil'(lle. ill limbu roll/filla, corespOIulellwl !II; ar ji
expresia "11111/1 dill Ire aceia carc ... "/"11/1(1
tlimre acelea care,., ".
lata ~i catcva cxcmple:
He is not one who forgets names easily.
29
- Nll eSle unul dintre acei<l care uiui. u~or numele.
He is one who thinks he can say
everything.
He is not onc to support you.
• - EI este unul din aceia care crcd cil. pot spune
Orlce.
- Nu este unul din acela care Ie suslin.
in exerci\iul unnator veti verifiea in ce masurll ali invatat
noile reguli gramaticale. Traductli
unnaloarele propozilil in limba engleza:
lei unul dintrc noi nu I-a semuat vrcodata.
EI \,ola sa cumpere ni~le discuri LP.
dar nu mai erau deloc.
Speram sa-i intalnim pe c:iliva dintre ei,
dar niei unul nu era acola.
Nu eSle prea preten\ios la alegerea hainelor.
Nu Ii s-a spus mare lucru dcsprc
piesele componclltc.
intiii trebuie 53 treci pc la vam!.
Nu sum dintre aceia care se entuziasmeaza u~or.
> "lone ofu.<; has e",er ". ned It
> He wanted 10 bu~ wme long-pla)'mg records
bUI there were none
> \\le hllptd to me.:t some of them.
bUI none \\ as the~_
> lie IS none 100 cnticallll choosIng hIS clothes.
> The)' wcrc told nothIng much about
components.
> One ha$ to go through CUS10111S fi"t
> I'm not one to get exclled easIly.
Verbele oux;liart! PO!fi folos,,#! mdependem in limbo
ellglco (de exemplI/ fo be, to ha\'c ,ti altele).
SQII por intra rn alctitllit1!a formelor campl/se de
rimpun. diate::o posh'u, forme intel'Ogat;\'e sau
/legatil'e. de exempll/:
He is reading a nc\\'spapcr.
Did she pass that exam?
We shall not finish work.
It was broadcast this morning.
The)' havc brought it with them.
What do ),ou think of it?
- EI clle~ae un ziar.
- Ea a luat examenul acela?
- Nu ne vom tennina trcaba.
- A fos! difuzat azi diminca\l.
- Au adus-o cu ei.
- Ce crezi despre asta?

CD
in propo:l!ii de aces! rip, al'em 111I pred;caf complex.
format din allXUiar ~i verbul de cOlljl/gat.
in propozi,,-Ue iI/limbo engle:ii, l'erbele modale (un.
must) trebl/;e folosi!e imprelll/ii cu alre verbe.
pentnl Q forma un prediCtlt cOlI/plet, de exemplu:
You can finish it in time.
He must leave early.
30
- POli tennina la timp.
- Trebuie sa piece devremc.

/ , Existn un singur caz in care verbul de conjugal nu


urmenzi'l. obligaloriu
dupa auxiliar sau modal, ~i anume atune! cand vcrbul de
conjugal este
prccizat fie in propozilia precedenta, fic in propozilia
unntltoare, de
cx:cmplu:
They can and must do it.
He has not lold me yet, but he will.
You think we haven't worked
hard, but we have.
- Ei pot ~i trebuie sa raea aSia.
- inca nu mi-a spus, dar 0 va face.
- Crezi ea noi nu muncim din
greu, dar a$8 este.
/

CD Forma de mjiniti\' a \'erbuilli de conjuga,


precedur de 111I w!rb modal sail Qllxiliar nil este
,-mati/ifde
prepo=i{ia to $i 1111 acceptci "id 0 terminatie, de
exemplu:
She can go if she wants to.
Will they help us?
He would leave first.
Sa folosim acum verbele modale in propozltli simple.
Poate merge daca "rea.
Ei ne vor ajula?
Ar pleea primu\.
lerhlll can exprimii eapaelfolea, posibiliwlea sau
pennisimJea, co de e.xemplu:
He can sing well.
It can happen any moment.
Wood can be used for that.
You can have one of lhem.
How can you refuse 10 do Ihat?
Such jobs can be boring.
- EI ~tie sa canle bLOC.
- Se poate inlampla ill orice moment.
- Lemnul poale fi folosit pentru aceasta.
- J>Oli lua una dinIre elc.
Cum pOli refuza sf! faci asia?
Astfel de slujbc pot fi pliClisitoare.

CD Can poate.fif%sil ~'i ell w.rbe ca to see, to


hear: eOIJstnlC(ill 1'(1 {Illea I'a/oaretl pre:elltllilli
eOlltinllll,
il1ll"ltClil accsle \Ierbe nil admit oceasltifomu!:
[ can see them coming here.
[ can hcar some noise.
Ii vad vcnind aieL
Aud OI~te zgomote.
CD Dllpii cum deja $tili. verbll/ could este
eehl\'olelltullui can ;11 prupo:i(ii la WI limp Irecul sail
in
propo:i(ll eomliliol/ale. Dar can I/U are limpu/l'litor $;
nici /lUformea:t! timpur; compuse. ill astfel
de Ctl:lI,., sefolose$te UII aJt verb ell sens asemiiniilor:
\0 be able 10 > (tu bl- elbl uJ - a pUlea, a Ii eapabil sa

To be able 10 pootefi folosilia toate timpurile, dq; Ia


pre:enlllisimpIII $; trecuwIsimplll sefolosesc
(ormeIe can $1 could, fi!tld mai seurle. Atl/llci cand
folosim constrUC/1lI to be able to /0 rrecUlul
Slillplll, se accenil/ea:a ideeo cil ct!Va deja a fast
reaiJ:at.
31
Sli analizam folosiTea construqiei to be able lola diferite
timpuri:
I was glad thai I was able to get away. - Eram bucuros eli
am reu~it sa plee.
I haven't been able 10 read that book. - Nu am putul sli
cilese cartea aceea.
We shall be able to repair it ourselves. - 0 \10m putea
Tepara noi in~iJle.

CD Constmc/ia could ha\"c + parlidpiu


trecut estefolosita pefllnt 0 #!.xprimu ideea eel ce\'Q cot?
arji
foslla 10SI posihil In (recut nu a Ul'Ut loe in reali/ale, de
exemptu:
They could have seen it if they
had arrived earlier.
- AT fi putUI sa 0 vada dacii
ar fi ajuns mai dcvreme.
I could h:we told you jfwe had met - Ti-a~ fi putul spune,
dacli nc-am fi intalnit.
AiD cum probabil (I{i obserl'lll, COIIstrilcrill aceasra Sf!
foJose~'e de cell! mai llllilte ori iii propo=itii
SIIbordollale condirionale de lipullrei.
to be allowed to itul:'ll a1:uJtu) - a avea voie, a pulea
...~~~/Penlru a exprima pennisiunea. se folose~le
unnitoarea construqie:

IBi3
Exemple de propoziiii:
LaSI week she was allowed
to stay Oul late.
- SapIamana trecUla a avut voie
sa stea arari pini taniu.
\Ve were allowed to go to
the cinema that night.
- in searn aeeea am avut vOle
sa mergem la film.

CD Pf!11/n1 0 exprima permisiwlea in


I'Qrbireo indirecta. ef!1 lila; uQf!sea Sf!folost!~/e could'
Mother said that we could play outside. - Mama a spus ea
ne putemJuca afari.
Sa rezolv3m un ultim exerci\iu de gramatiei din 3ceasti
parte a leqiei, pentru care este ne\Ole de
mare aten\ie. Trndueeli in limba engleza unnatoarele
Propozilii:
Poate sa faca aSia, dar nu ~tiu dad. 0 va face. >Ih c d, It. bl
don't lnow f
POli ~i trebuie si ne spui. >You can and must tell us
Vei merge acolo singur? >Will you go therc alone)
Po\i sa a la~i aiei dad. vrei. >y u c: lea\e II hc~ fyou want
Unde ai unnirit programul? >\\ heft. did .. eu "'iuch the
P''''IIl'''''':::
Au livrat deja marfa? >i 1.1\ c they ddt\ efcd th~
mCll:hand
~tii ee inseamna asia? >Do \ U lno'W \\hat this III an'....
Totul eSle plitit. ma; has b«n r.lld for
Cilatoreau eu trenul.
32
>Thc er.: Il':welhng b~ tram
Ei au promis sa scrie scrisori, dar pana acum
. ..
nu llU scns mCI una.
Nu ~tiu cum te poate ajuta :leest lucru.
> They promIsed to write letters but so filr
they h:lve \\·otten 1I0ne.
> 1 dl'n't know how thaI can help you.
Trebuie sa plalc~ti inainte de (data de) paisprezece. > You
must pay before the fourteenth,
A avut voie sa-~i ia intai carlile.
Profesorul ne-a spus cil in ziua aceea
putcam plcca devreme.
Ea ar fi putut prinde Ircoul daea
s-ar fi grabi\.
Eram bucuro~i ca am putut sa oe aparam.
Vom putea sa ne intoarccm la limp?
Este mie, dar cu nimic mai ienin.
Croeodi!i? Nu am vazul nici unu!.
Intr-o aSlfcl de situa\ie trebuie sa alegi.
> lie was allowed to get his books tirst.
> The teacher saId th:lt we could
leave earlier that day.
> Shc could hav~ caughl the tram If
she had humed
> \Ve were glad wc had heen able to defend
ourselves.
> Shall we be able to return III tllne?
> It's small, bUl110nC the chearer
> Crocodiles? We saw nonc.
> One has to cho(lsC 1O such a sItuatIon
Este unul dintre aceia care nu pot aseulta niciodata. > lie IS
onc who can never listen.
Nu este mare [ueru; nu simi nimic. > It's nothl11g much: I
don't feci a thlllg.
Ne vom fixa in memorie anumite clemente din vocabularul
nou inva\at, tradud'ind in limba engleza
unnatoarele propozi\ii. Ele akatuiese un scun dialog:
Laura: Este ceva in neregula cu > Something Is wrong with
my
casetofonul meu. cassette recorder.
Chris: Nu mai merge deloc? > Doesn't it work at all?
Laura: A, nul Inca mai pot asculta casete ~i > Oh, no! I can
stililislen 10 cassettes and
lnregistra muzica. dar nu pot sa derulez record music, but I
can't wind
caseta inapoi. the cassettes backwards
Chris: Da-mi sa vad. Este un aparat > Let me seo. II's quite
an old-fashioned
destul de vechi, nu-i a~a? recorder, isn't it?
Laura: Pai, il am de 15 ani. Apasa butanul acesta
cand vrei sa opre~ti caseta sau sa scoti
suportul pentru casete,
Chris: Acum porne~le ~i. ..banda
nu se mi~ca Ina'nte!
Laura: Ma tem ca este timpul sa cumpar
un casetafon nou, modern.
33
> Well, I've had it for 15 years Push this
button when you want to slop
the cassette or to eject the cassette holder.
> Now start and . the tape isn't
moving forward I
> I'm afraid It'S high time I bought
a new modern cassette recorder
Citili aculn cu voce lare urmatoarele setun de cuvinte,
care conlin suncle idcntice:
leI} .J "I J
tape signature wind eject
erase video sign record
turnlable ill bright casselle
able bring live illegible
page switch kind request
34
LECT, lA 12 - PARTEA A DaUA
in accasta parte a lcclici vorn rccapitula loate problemele
de gramaticii prezenlate in celc doua lectii.
Traduce!l in limba cngleza urmatoarcle propozi!ii:
AsIa era lot ce a putu! el sa vada.
Vrei sa spui ea asIa eSlc lol?
TOli oamenii de pc strada s-au uitat la !loi.
ESle eu atal mai risenn! iarna.
Fiecare dintre accste aparale are telccomanda.
Fiecare casa de pc strada aceea a fost afcctata.
Is-au oferillOale posibilitii!ile
Sii-~l retraga banii la limp.
Vel plerde bani in orieare din (cele doua) cazuri.
Nu pot sa aleg eu adevarat intre acestea doua,
ap ea Ie voi lua pe arnandoua,
A prim it a rcdueere (de pre\) atat la stalie
Cat -5i la ampJificator.
Au trecut doua ma~ini, dar nici una nu era
a tatalui meu.
Fiulmeu nu era aeolo. Nici al lui.
Nlcl unul dintre ei nu era nou.
Salanultau nu este prea mare.
Ce puteai face de unul singur in acel caz?
Nu eSle unul dintre aceia care se piling mult.
Maine nu va fi nici 0 emisiune.
Credeam cli munee~te, dar nu era a~a.
Cuvintele ei pot insemna oriee.
Nu pOli fi serios tot timpul.
Ne-am putut intoaree eu un autobuz mai taniu.
Nu era sigur daeii va fi in stare
sa eancureze.
Ai fi putut sa-l vinzi daca ai fi incercat
rnai mult.
El a spus ca pulem chcltui banii .

Au aVUl voie sf! sica 0 saptamana.
J5
> Thm W:lS all h~ wa~ able 10 ~ee
> Do you mean lhl~ l~ alP
> All the people 111 the ~treel looked at us
> II's a11llt.: nl.J,.ll:r In lhe Wllller.
> Fach of these M~ts has remote conln1!.
> rvcry house In Ihi~ lolreet \\,15 damaged.
> lie ".I!'; gl\l:n evcry 0rrortunJly
\0 wilhdnm 1m. lllilney in lime,
> You l\l1ll~hC Illom:y 11\ e.lcn C;JSC,
> 1 Clll1't rCilllv dlOSC bdwc.:n thc!>e two.
so nltnh both of them.
> lie ~Ul a dIS(;OUm un hoth the tullcr
and amplifier,
> Two cars p,ls~cd. but neither I~a!'>
my father's.
> f\.ty son \\-as nOI lhcn: "clther 1\ as IllS.
> Nonc of them \V,L" ncw
> Your ",agcs nn: not !O.l high.
> Whal could one do alone III lhat elise?
> He l.~ no! one to complalll much.
> There \\ III be no broadcnsl tllrnorrow.
> I thought he wa~ wnrkmg, but he \\a~n'l.
> Hl"f words can mcan nn~th1ng.
> You can', be Sl'f!nus ailihe tune.
> We were able 10 n:tunt by <l Inter bus.
> Ik w<lsn't sure If he .... ould be <lblc
10 compete
> You could havc sold Illt'y<l!J had Incd
harder.
> He .:ud .... c could ~rcnli the money.
> Ihcy ,"ere allo\\cd to stay for a week.
in aceSI ultim exereiliu complela1.i spatiile lib;re din
propoziliile de mai jos:
- She >I1d"n· ~en abl IQ do all the w
- He said il was >.IIl.
bash<.
cannot always prevent It
- She >.\ allll\\ed to keep the resL
->(
- He said I x' .uld nOlleave yet.
- >Al .., sets in Ihis shop can be paId for
In Instalments.
- I x, uld go there if I had Ihe moncy
- There is another film >c t Thursday.
- >They have >c\ crv reason 10 be glad.
- We >."'e,c ahk 10 get the last uc\';ets
- > \ II people necd sleep.
- They >un tell you more aboul It
- The old set is >:"l , the worse than
this one.
- >Ha... C' you repaired the washing macluM'?
- I can't paint, but she can.
- > pnt of these people knows
how it works.
- >Arc they leaving soon?
- Some cows were grazing on >c sIde
of the ditch.
- It is >bllth dangerous and ddficulL
- >f) ~ who always complains IS nOl cas)
to live with.
- There was a shed behind >t: house
- Here are two more lellers. >1 ha\e to
be answered today.
- I tried two pairs, but >:1
fitted.
- I haven't seen this programme>
36
Nu este u~or sa Irnle~tl cu cincva care
se plange intotdeauna.
Vor pleca in cuni-nd?
Ea nu a putul face toatA Ireaba.
Am pulu! sa facem rost de ultimele bilete.
Am probal doua perechi, dar niei 0 pereehe
nu s·a polrivit.
Ei iIi pot spune mai multe despre asia.
ESlc alat periculos, cal ~i dificil.
Ai repaml ma~ina de spalal?
Poftim inca doua scrisori. La amandoua trcbuic
sa se raspundc'l ast3zi.
Eu nu ~tiu sa piclez, dar ea ~tie.
Ni~te vaei pa~teau pe fiecare pane
a ~an\ului.
Eu nu am vazut emisiunea aeeasta. Nici el.
Au toate motivele sA fie bueuro~i.
A~ pulea sa merg acolo dad a~ avea bani.
A spus ca nu pot pleea inca.
in fiecare joi este alt film.
A avut voie sa pastreze restul.
in spalele fiecarei case era un ~pron.
A spus eli asta era 101.
Nici unul dinlre ace~ti oameni nu ~tie
cum funqioneaza acest eeas.
Nu pOli sa impiediei asia imotdeauna.
Toale aparatele din acesl magazin se pol plati
in rale.
TOli oamenii au nevoie de somn.
Aparatul cel vechi nu este cu nimic mai prejos
decat acesla.
12.3. One ca sublect nedefinll, cand estc Yorba despre
oameni:
12.7. Verbul modal can expnma capacitatea. posiblillalea
sau pennisiunea:
12.4. "One" in propoZ1tll 3tributlvc ~i construc1ii
infinitlvale descrie un 3numlt fel de persoana:
- inca nu mi-a spus, dar 0 va face.
- EI ~tle sa cante bine.
- Po!i lua una din cle.
- lemnul poate fi folosil penlru aSIa.
- Nu PQ!i sa evi!i asia inloldeauna.
- Am observal asta nu prea curand.
- Vrea bilete? u a mai ramas nici unul.
- M,*ina mea nu este ell nimic mai prejos
decal a lui.
- Nu esle una din acelea can:: uil3 u~r numele.
- Am adus asIa cu noi.
- Nici unul dintre aparntelede radio nu esle ieflin.
- Nu puteam face absolut nimic.
37
lie has nOI laid me yet, but he will.
You can have one of them.
We have brought it with us.
He can sing well.
Wood can be used for Ihat.
My car is none the worse than his.
We noliced it nonc 100 soon.
One cannol always aVOid it.
None of the radios are cheap.
He wants tickets? There are none left.
There was nothing much we could do.
She is nol onc \\ho forgets names easily.
RECAPITULAREA LECTIEI 12

12.6. Un verb auxiliar sau modal poale Ii folosil
independent daca se refen'i la un verb men\ionat
inainte sau dupa cl:
12.5. Verbele auxlhare ~I modale trebuie sa fie unnale de
aile verbe penlru a fonna predicale
complele:
12.1. None ca pronume nehalaml ~i CD. adverb:
12.2. Nothing lIluch ca adverb. avand sensul de "nu e
cine ~tie ce", "nu e marc IUCTU" in vorbirea
colocviala:
12.10. Conslruqia 10 be allowed 10 exprima pemllslUnea:
12.1 J. renlru a exprima pennisiunea in vorbirea
indireclli., eel mai adesea se folose$le could:
12.8. Construelia to be able to sc folosc$tc in speeiill
pentru a realiza timpurilc eompuse ale
verbului can:
- In seam aceea am avul vOle sa mCTgem
la film.
inca flU am putUI sa 0 citesc.
- Ar fi putut sa 0 vada daca
ar fi ajuns mai devreme.
- Mama a spus ea ne putem juca afm.
38
We were allowed to go to the cinema
Ihal night.
I haven'l been ilble 10 read it yet.
They could have seen it if they
had arrived earher.
Mother said we could play outside.
12.9. Could have + panicipiul trecul:
TEMA PENTRU ACASA 12
A Traduceli umlaloare!e propozi\ii in [imba ramana:
I. I feel none the better after sleeping so long.
2. One who doesn't like other people cannOllike himself.
3. I haven't been able to find this street,
4. She says she has paid, bUI she hasn'\.
5. J could have heard it if [ had turned on my radio earlier.
6. None oflhe witnesses knew which direction he had
come from.
B. Traduce!i umlatoarele propoziiii in limba engleza:
I. Trcbuie sa munce~ti ea sa traie~ti.
2. POli sa Ie duei, daca Ie intorci inainte de (ora)
unsprezece.
3. Ei :>i-au vfmdut casetofonul.
4.
5.
6.
Tata a spus eil ne mai putcm juca 0 jumatate de ora.
Vom putea ob!inc informaliilc neccsare.
Ce ascunzi la spate? •
C. Alcgc!i sinonimul coreet (cuvi'intul ell accJa~i sens) sau
definitia corecHi a unnatoarelor cuvintc:
I
2.
"Illcgible"means:
a) very ill
b) difficult or not possible to read
c) out of order
"To record" means:
a) to tape
b) to write
c) to report
4.
5.
"A turntable" means:
a) a pan ofa radio set
b) apartofaTVset
c) a part of a record player
'To request" means:
a) to ask (for)
b) to repeat
c) to refuse
3. "Captivating" means:
a) catching
b) continuous
c) excitin..g
39
-
VOCABULARUL LECTIILOR
11 ~I 12
accessible
amplifier
10 amplify
to announce
announcer
backwards
to be able to
to be addicted (to)
to be allowed 10
bolh
bright
broadcaSl
to broadcast
broadcast
bullon
caplivallng
casselte
cassette holder
cassette recorder
chance
channel
clear
commercial
componenl
contrast
to control
convenient
critical
distorted
to dub
> [akse-sibIJ
> [EmphfaJal
> (IU Emplii.tl]
> [10 an.un!>J
> [anaunsa' J
> l bEk Uil1tJl:J
> [tubl:C/bltuJ
> l tu hi: adll..lld (tul)
> [tll hi: ill.ud IU)
> bau"PJ
> [bmit}
> (bro:dka stJ
> [IU bnnlka:sl]
> [bro'dklUl]
> Ibam)
> [LEpu elflO']
> lka~elJ
> [lB.ethaull1a J
> [kasel nLo·'lIa'J
> [t~En~l
> ll~EnlJ
> I"ha']
> kama l'alJ
> lkampaunant)
> ~ontra: I)
> [lU kantraul]
> {I..al\\ i manti
> I kritlklJ
> [dlstO·1tldJ
> [lUdabJ
40
- accesibil, disponibll
- amplificator
- a amplifica
- a anun\a, a prezenla
- cram Ie
- inapoi, in spate
- a pUlea, a fi capabi! sa
- a fi dependent de
- a avea voie, a putea
- amiindoi, amandoua. 3mbu,
ambele
- Iuminos, stralucllor
- emisiune radiofonrca
- a trans mite
- fanna a II-a ~i a 1I1-a a \crbului
"to broadcast"
- bUlon; nasture
- captivant, pasionant
- caseta.
- suport penlru casete; carasi
- casetofon
- ~ansa, ocazie
- canal
- clar, curnt
- comercial
- componenta, parte, pit-sa
- contrast
- a conlrola, a line sub control
- convenabil; comod
- critic; pretentios, selectlv
- deronnal, distorSlonat
- a dubla, a sincroniza
each > [l.l$]
either > [1:IYa'][aID'il']
to eject > [tu idJ{'ktJ
to erase > [tu IreizJ
forward > I fo:"'a'd]
illegible > (ill'dJabl]
Informed > [info: 'md)
Interference > [lnta'lbransJ
to Inlerrupt > [IU tntarapt]
listener > [lisna']
h\e > [lal\J
long-playmg record > llO: n"l plem' 'reko.'dl
loudspeaker > [laud~pd,;a 1
neither > [ni:D a J [laID'a')
none > lnan]
old-fashioned > Iauldt"l:~anJl
picture > I piktOfa'l
picture tube > [pikha'tlU:bl
portable > lpo:',ahl]
programme > lrdiugrbn]
to push > ttupu~]
reception > l ri~cp~alll
record > [rC'ko:'dl
10 record > l tu nko"dJ
recording > lnko"dlnl
'
I
)
record player > Ireko:'d plela:'j
remote control > (rimaut kanlraulJ
to request > ftu nk e~IJ
41
- fiecare (din)
- fiecare din cei doj/cele doua
- a scoate, a arunca, a da afam
- a 'jterge
- inainte, in fata
- indescifrabil
- informal, la curent cu
- interferenla, paraziti, bruiaj
- a intrerupe
- ascultator (radio)
- (despre tran.fmisillm) in direct
- disc LP
- difuzor, megafon
- nicl unul din cei doilnici una din
cde doua
- nlci unul, nici una
- demodat, de morla veche
- Imagine; lablou
- cmescop
- portabil
- program, emlSlune
- a impinge, a apasa
- receplie
- disc; record
- a inregislra
- inregistrare
- pick-up
- lelecomanda
- a cere, a prelinde
subtitles > tsabtattl7J
switch > ( s"it~J
to switch over to >(IU\lt iluva'tu)
to tape > ftu telp]
telecast > (t('l1ka:5tl
request programme > Ink~e,-I pfiiugrEm]
respect > ( m.pekt)
screen > lslm:nl
sensitive (to) > lsrnl.ltl\l (IU)]
set > ["etJ
to sign > [tu sam]
signature > "Igmt,d"]
station > [stel~nJ
to televise > (IU tell\wz]
topical > [loplkl}
tuner > (tlunil' I
to tune in 10 > (IU lIu.n In lU)
to turn down > [Ill t<l'n daun]
turntable > [Ii-f nlethl]
to tum up > (tu t;)-'n ap)
video tape > ( \-idl3u 1t~IP ]
viewer > l \ iu:a']
\-olume > l \ol/Um)
to wear out > (IU "e;jf aut]
to wind > [IU ~all1d J
wore oul > ["0 ' autl
- actual, de actualitate
- privin!a; punct de vedere; respect
- forma a II-a ~i a III-a a \mulul
"to wind"
- eeran
- senslbil (la); de precizie
- fonna a Ill-a a verhulUl
"to wear OUI"
- sel; aparat
- forma a II-a a verbului
"to wear out"
- a se rl\suci, a se invarll; a derula
- a uza, a epUlza, a eonsuma
- volum, sunet
- telespectalor
- easeHi video
- platan (de patefon, pick-up)
- sta\ll:, post (de radiO,
de feleviziune)
- a Imq;ora
- a prinde (un post)
- antena, receptor la radiO. TV
- emisiune cu dedic3lii (muzicale)
- a semna
- a leleviza. a lransmlte la televizor
- subtilrare
- transmisie, emisiune
de televiziune
- a inregistnt
- a schimba canalul, a trtt'e pe
- intrerupator, comutator
- semniHura
- a man
42
> '''o'n aU11
wound > {"aundl
worn out

You might also like